stefan berechet- procedura de judecata la slavi si romani (romania)

STEFAN GR. BERECHET.

Pro cedura de JudecataIa Slavi si Romani

CHISINAUTipografia Eparhiala Cartea RomAneasc"

1 9 2 6

1rM

www.dacoromanica.ro

"I'EFAN GR. BERECHET.

Procedura de judecatala Slavi .i Romani

CHISINAUTipografia Eparhiald Cartea Romneasci"

I 9 2 6

www.dacoromanica.ro

0 LAMURIREAm socotit cd Procedura de judecatd" este o clzes-

tiune de seamd in istoria vechiului nostru drept. De a-ceia o indelungatd vreme m'am sdrguit sd adun de princolectille de documente materiale model in legdturd cusubiectul ales. In aceia# mdsurd am cdutat V acele frag-mente sigure din cdldtoriZ streini, cari in curgerea vea-curilor au strdbdtut tam noastrd V au avut impreprareasd cunoascd judecata strdmoVlor novcri.

Acestui modest studiu ii premerge o scurtd expune-re a procedurei de judecatd la Slavi spre a se vedeaasemdnarea qi deosebirea itztre aceasta V cea romdneas-cd: aceasta din urmd suferind influenta celei dintdi. Amcdutat, ca acolo, unde este cazul, sd fac legdtura compa-rativd intre cele cloud proceduri pentru a se vedea in cemdsurd apa mdloVlor afluenti bizantino-sudslavi a tul-burat limpezimea marelui curent al principiilor de dreptroman, cari zac in temelia vechiului drept romdn.

Ne oprim in pragul anului 1848 dupd care curen-tul juridic apusean prinde tot mai puternice rdddcini.

Nu afirmdm nimic fdrd sprijinul documentelor.Intre numeroasele lucrdri ce am cercetat am avut

ca model lucrul sdvdr#t in vol. II al d-lui profesor u-niversitar loan Peretz, ctitorul Viintei istoriei dreptuluivechi romdnesc in fara noastrd.

24. II. 1926.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I-a

PROCEDURADE

JUDECATA LA SLAV!

www.dacoromanica.ro

I.

PROCEDURADE JUDECATA LA. SLAVI.

Procedura de judecatd, in vremea veche la Sud-slavi in particular si Slavi in general, se manifesta prin3 momente: a) chemarea si identificarea partilor; b)lupta partilor inaintea iudeceitei $i prezentarea dovezilorpentru hotrdrea afacerei i c) executarea.

E caracteristic, ea judecata vremei vechi nu fdceadeosebire intre procesul penal si cel civil. Statul nu seamesteca la inceput de loc, ci numai ajuta reclamantu-lui sd urmdreascd pe invinuit, dupd aceia Idsa urmdri-rea in seama comunitatei, ca mai talrziu sd se amestecein chip mai activ.

Partite in proces. Astazi pdrtile intr'un proces ci-vil se numesc in procedura rusd: istet" PICTelVb, adicdreclamant, i otvietcic" OTBtr-H4K1, adicd reclamant,nomenclatural juridical care a trecut si la Bulgari, ludndforma de: isteldt", lic-remyr-b, si otvietnicdt", OTBIT-HLIK13T'b, iar in cel penal, infractorul se numeste priestup-nic" nptc-rymimcb si cel ce acuzd este procurorul qobvi-niteli", 061311HilTenb, din partea statului, and in bulgd-reste pe priestdpnicdt", npIcTAI1HHIMT%, i obvinitelat",0613/4HPITel1brb. In vremea veche notiunea de prti era pu-tin mai larga. In timpul evului mediu, zadruga, comu-

www.dacoromanica.ro

4 Stefan Gr. Berechet

mitatea aprea ca 041 in proces in locul unui membrual lor. Sub persoane particulare, in cea mai adancavechime, se Intelegeau persoanele nefizice: familia, nea-mul i comunitatea in sanul carora se gdsiau atat recla-mantul cat i reclamatul. In dreptul rus cai al celorlaltepopoare slave responsabilitatea comunitatei in materie decrim ramanea numai in cercul lor. Nu se presupuneaniciun fel de Indoial. De aici vine i responsabilitatea soli-dara crugovaea poruca", (kpyrosag nopyka), bulgarqte:94(1'0E41 nopica i eMCTBOTO, polonete ruka spolee'na, atuturor membrilor comunitatei. Mal tarziu chestiunea s'aaranjat Dreptul cutumiar a stabilit cine anume poate sarazbune pentru tata, fiu, frate etc. Pentru orice afacere,care se desbtea inaintea judecdtei, se prezenta dintr'oparte i alta drujini intregi de rude i vecini. Persoa-nele juridice apareau deasemenea cai reclamantii ireclamatii i de obicei In complectul membrilor sai capersoane fizice '). Mu lt mai tarziu apare i notiunea depersoand in dreptul particular, ca parte in proces.

Cuvantul istet", HCTEWL, vine de la verbul iscati"lintATH, care inseamnd a cduta, deci dar substantivul in-semneaza persoana care cauta, care Incepe procesul; iarotvietcic" OrraT91-11M, bulg. OTIATH 1-11MT71 vine de la verbulomt9a-rb, care Insemneazd a raspunde, deci persoanade la care se cere ceva, care e datoare s dea raspuns.In vechile monumente juridice ruse, atat unul cat icelalt, se numiau cu tut singur nume 11VVE11,71 2) sauty11911HIM ori ryTA:KtINIM 3).

1) BYra,romnpexiiiBy,aanort7,: 0630p1 nuropin pycoltaro npana"ed. 11 S. Peterburg i Cbiev, 1888, pag. 513.

2) B. Cepreeurprb: jleinkia no 11cTopin pycettaro npana" pag. 4471) Baamanpcitictl Bygauous, op. cit pag, 513.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecat la Slavi 0 Romani 5

In vechiul drept bulgar, In cel mai vechi monument ju-ridic,Legea pentru judecarea mirendor,Intalnim pentruexpresiunea infractiune", vind", delict", expresiunilevechi slave: nripx, KAEKETHHK% i warn", iar prtile senumiau: cynErmum, KAEBETHHEO i WhflOTHHU,H". Iat cum seexprim art. 2 din aceast lege: In orice neintelegere,Invinuire i denuntare, cneazul i jiidectorul trebuie sanu judece (asculte) fdr destui martori, ci s zica celorce nu se inteleg, celor ce invinuesc i denunttorilor:dacd nu infAtiati (aduceti) martori, cum poruncete legeadumnezeeascA, veti primi aceiai pedeapsd pe care o ce-reti pentru protivnic" 4) = E% Krimioy map) H KAEKE.roy iitworrm AotT6wr% KHA3E0 H rOyAHH HE HOEA0yWATH KE3 CKEIA+TEAli MHOF7o HO rAttrOAATH ISIB royrhttimcom, 11 KAEKE911:41H,ISOM% H IllbflOTHHKOM70 AV HE I1UT7AKHETE nocnoyari (a-Komi., H 3AIS0117. 60ASHH H KEAHT711 flpHFOrPH TOrKE KA3Hli %MITE 6).Aceiai lege imparte delictele In mad" i mici" KFAFIICH iAWN" pentru cele mari se cer 11 martori, iar pentru celemici 7 i 3 martori, (art. 3). IMO WE flOCAOMA Aa &MKATETA OAHHAAECATE A AIME CEr0 fOKA H K% mandp. nik W g Ao1":, A HAFI Alfa aro pOKA. 6)

II

Chemarea 0 Infatiprea la judecata.In vremea veche prtile se prezentau de bun voie

la judecat fdr amestecul autoritatei. Mai tarziu vino-vatul i vtmatul se Intelegeau intre sine ca s'a" apard inteoanumit vreme inaintea mijlocitorilor sau Impciuitorilor saumai tArziu In fata unor anumite instante de judecatd.

4) Vezi: p. 111, pag. 10.5) Ibidem : pag. 3-4.6) lbidem: pag. 4.

www.dacoromanica.ro

6 $tefan Gr. Berechet

La toate popoarele arice cai la vechii Romani,*tile se 'Infatiau Inaintea judecatei de bund voie. Atuncise prezentau cloud cazuri:

a) and persoana, care a svrit delictul a fostprinsa asupra faptului, atunci ca drept pedeaps urmardzbunarea sau ducerea vinovatului inaintea judecdtoru-Iui i rscumprarea (compositio) 7).

2) i cnd persoana invinovatita era numai banuit,atunci trebuia sa." se dovediascd vinovtia ei.

Persoana vtmat trebuia s arAte indiciile delictu-lui i faptul trebuia constatat de societate in persoana aCA torva din reprezentantii ei. Dupd aceia numai vAtma-tul se adresa cdtre cel bdnuit cu intentiunea de a-Ichem a la judecat (mannitio, in jus vocatio). Bdnuitulputea s nu se prezinte la judecat, dar in acest cazsocietatea avea motiv s banuiascd, CA el este adevdra-tul vinovat i in urma acestui fapt, asupra lui cu drep-tate cddea invinuirea i rdspunderea pentru rdzbunare.Dac cduta s evite aceast rdspundere, bdnuitul trebuias alerge la mijlocitori", noicop, cari trebuia sa Incheeintelegerea cu un rscumprtor, ornignA, compositio.

Intelegerea prtilor de bund voie de a aparea la jude-cat a fost mult vreme regula obinuit. Aceasta frisanu se impunea nici din partea judecatei, nici din parteapartei vtdmate. Astfel ca dacA aceasta nu se executadintr'o parte sau cealalt, protivnicului ii rmnea iardi s-.i fac singur dreptate": camocg,4%, bulg. cam OC,RAID. La Fran-ci vinovatul trebuia s se infatiseze neapdrat, afard de ca-zurile scusabile 8). Reclamantul II ateaptd pana noapteai constat lipsa lui, pentru aceasta, cel absent este su-

') Brissaud: Manuel d'histoire du droit franfais" pag. 568, Paris, 1910,9 Brissaud. op. cit. pag. 568.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi i Romani 7

pus la gloaba. Daca nu apare astfel de cateva ori, el secheama inaintea regelui. punandu-se in acest chip inafard de lege.

Chemarea personala a vinovatului din partea recta-mantului este modul cel mai obisnuit. 11 gasim si inlegea celor XII table si in alte monumente vechi legislative.De asemenea il aflam si la Bulgari sub dominatia tura.

Astfel Ca partile trite() anumita epoca printr'o inte-legere reciproca aranjau prezentarea lor personala inainteajudecatei. Cand vinovatul socotia de bine sa evite aceasta,reclamantul avea voie sa-1 lege si sa-1 aduca la jude-cata. Vinovatul, in asemenea imprejurari, era inchis sinu era pus in libertate de cat sub garantie.

Chemarea partilor la judecata prin anumite organejudecatoresti este un mijloc intrat in vigoare mult mai tarziu.

Aceasta slujb o indeplinia in dreptul sud-slav asanumitul pristav" ITICTAIVA, 9) jar in cel ceh comornic-ul,komornik, un fel de servitor oranduit pe langa ju-decata.

.

Pristavul la Slavii din sudul Dunarei, casi in Rusia, eraun executator al poruncilor institutiunilor judecatorestisi administrative El chema partile, dar putea s si leapere uneori. Executa si sentintele. In limba vulgarasarba de azi pristav insemneaza sluga". La Bulgariexpresia npHcraBpurb cc" sau Toil e npPicraBeErb"insemneaza s'a bagat sluga", s'a conditionat s slu-jasca". Pristavii slujau pe langa judecatorii, dar nu erauadevarati functionari. Ei erau ajutatori ai judecatei si iiinlesneau atingerea scopului activitatei ei de la inceput'Ana la sfarsit. Ei serviau ca ajutatori partilor pe cari

9) C. JireCek In Archiv fr slavische Philologie" vol. XXII p. 1-2.1900 in art: ,,Des Gesetzbuch des serbischen Caren Stephan Duschan pag. 181.

www.dacoromanica.ro


uneori le si aparau. Aceast definitie ne-o clA Zaconi-cul lui Dusan (art, 91) si istoricul jurist rus Vladimir-ski-Budanov.

Ca pristavul s cheme pe cineva la judecat trebuiasd se observe o anumitd regula. In Serbia pristavul ca sacheme pe cineva la judecat trebuia sa aibA o carte",litHira, dup cum ne spune art. 162 din Zaconicul luiDusan. Fara cartea aceasta el, nu putea executa nimic.In caz contrar, era supus unei foarte grele pedepse: iitdiau mAinile si limba. Pristavul rus chema pArtile fiindinarmat cu pozAvnaia gramota", 1103bIBHa5i rpawyra.Reclamatul urma de obicet pe pristav, cnd acesta IiarAta aceastA gramota. Pentru acest serviciu, pristavulprimia din partea partilor o plata*, dupd o taxA anumestabilit, numitA pogon", noroum, ceia ce corespunde cu,,treapAdul romAnesc". Pristavul nu putea s aparA Inteocasd streind pentru chemarea cuiva, and in casA era nu-mai sotia so si el lipsia: astfel glasueste art. 104 dinZaconicul lui Dusan. Deasemenea sotia WA bArbatul einu se putea chema la judecatA. Si sa ,nu se ducpristav la femeie, cAnd nu e bArbatul ei acas; nici snu se cheme femeia Med brbat, ci s-i dea de vestefemeia brbatului s vie la judecat; de aceia nu e vino-vat bArbatul 'Ana ii clA de veste" = II Aa LE HE HAVUAEflpHCTAKID HA 7tZEHOy [MAN Irgtirb iiiyAza Aonia; HH AA LE HO-311Ka WEHA 6E3b Ara; ft% AA CH AAA WM ArCy IlArr,AA rtEAE HA tyAb; oy FroAt3TH AIWA ALM 191111111v, Aormmy MAE rAArtl. Din Zaconicul lui Dusan 10) reese cAinsAsi pArtile puteau sd se invite la judecatA si fdrApristav. In evul mediu, in cAteva din tarile slave, cum

10) CT. 1-10BaROBWK: 3attonnlm Rapa C.reepana Aymana" 1898Belgrad, pag. 209; cf, Ion Peretz pag. 32; cf. p. III, pag. 20.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi i Romani 9

este in Cehia komornik-ul, niciodata nu indraznia samearga singur sa cheme pe cineva, ci era insotit cel pu-tin de doi martori vecini, oraAa, astfel ca el, nu numaisa-i paziasca viata sa de pericol; ci i ca nimeni sa nu poataascunde chemarea legala la judecata. Prezentarea, ina stfel de cazuri, era o sarcind obteasca, pe care trebuiasa o execute toti locuitorii unei comunitati.

Prezentarea la proces. La inceput prezentarea perso-nala la judecata a partilor direct interesate era obligatorienecesara. Mai tarziu intalnim tiri privitoare la iinfatiarea lajudecata in toate tarile slave. Daca in Russkaia Pravda"nu gasim nimic privitor lt prezentarea la judecat, totui inGramota sudnaia a Novgorodului i cea a Pscovulai"aflam informatii despre o larga desvoltare a prezentareila judecatd. Zaconicul lui Duan ne da deasemenea ca-teva indicatiuni despre aceasta chestiune in Wile balcanice.Orfanul dupd Zaconicul lui Duan, (art. 73), care nuse putea apara singur, putea sa-i prezinte un1aparator",nassiya, advocat: Orfanul, care nu e in stare sa sejudece sau sa se apere, sa dea -advocat, care-I va apd-ra", (011tOTA Kea HCTII MICA HOTH HAN OTIITTHI Afi

AF nhp'u,a KOH ISE oirmicavni).1 Pristavii, despre cari amvorbit deja, puteau fi nu numai ajutatori, ci i reprezen-tanti ai partilor. Acest lucru este similar atat in Zaco-nicul lui Duan, cat i in dreptul rus, uncle pristavulnu era un slujitor de stat, ci reclamantul cerea caaparator, ca sa-i aduca acest serviciu de mijlocitor 12).

")11)

loan Peretz: op. cit. pag. 25.&nag. By,gaH0131: op. cit. pag. 515.

i

i-I

www.dacoromanica.ro


MartoriiDovedirea prin martori se intAlneste in cele mai

bAtrane vremuri i legiuiri. 0 aflAm si in legea ebraicalanume in cartea Numerilor XXXV, 30 si in Deutere7

nom XIX, 15. Legea aceasta a lui Moisi cere ca martoriis fie cercetati cu tot dinadinsul, pe fata, si s fie multi.Aceast reguld a fost imprumutatA din Vechhil Testamentde dreptul canonic. Ace las lucru Ii intAlnim si in dreptulromano-bizantin de unde a trecut in Legea pentru judeca-rea mirenilor" de la Bulgari. Totusi in vremuri i mai in-depArtate, inainte de aparitia martorilor, intAlnim o altinstitutie, care, lard indoial, a slujit ca origine a insti-tutiei martorilor. Este vorba despre asa numitii: cojurato-res", sacramentales",..cojureurs" , Eideshelfer", MISAETKEHH.

011itTHH11,11 sau

juratori au fost la toate popoarele primitive. Eierau rude si persoane apropiate ale unei parti. Sco-pul lor consta in aceia ca sa jure si sa incredinteze,impreund cu reclamatul, CA invinuirea, care i se aduce, nueste adevArat, cd el este un om cinstit i ca.' nu a s-vArsit fapta rea ce i se pune in sarcinA. Cu alte cuvinte,ei erau un fel de garanti, martori pentru numele bun alinvinuitului, pentru onorabilitatea acuzatului, ei erautestes de credulitate, iar nu testes pe veritate". 0 aseme-nea mArturie era o sarcind impus de rudenie.

Numrul jurAtorilor se schimba dup obiceiuri, im-portanta procesului i situatia sociald a persoanei. Deobicei ei erau 24, 12 sau 6, uneori 11 si 5 si cu acu-zatul 12 si 6. Ei jurau la fel casi acuzatul sau jurau CAdeclaratia acuzatului este dreaptA, demnd de credinta; daca

si

AVUHMI4M

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi i Rom Ani 11

el e un sperjur, i ei sunt la fel. Ei raspund Impreunacu el. Mai tarziu ei devenira un fel de garanti pentruacuzat. In unele monumente juridice slave, cojurtoriise schimba in jurdtori (koTruiH sau notorrnino), cuvinte,cari vin de la cuvantul rota",torra, care Insemneaza jurd-mant". Potrivit art. 156 din Zaconicul lui Duan, jurdtoriijura i indreptatesc, dupa lege, pe un invinuit. Daca, totui,mai apoi reese, Ca Impotriva persoanei, pentru care aujurat juratorii, sunt dovezi, ca-i nedrept, ei platesc impa-ratiei cafe 1000 perperi i unor asemenea juratori nu lise mai da crezamant in viitor: Cari jurtori se blesteamai indrepttesc pe acela, dupd lege, i daca dupa aceastaindreptatire se gasete dovedit adevarul la Indreptareaceluia ce 1-a indreptatit juramantul; s ia domnia mea,acestor juratori ate 1000 de perperi i mai mult; dupaaceia s nu fie a ceti juratori crezuti; nici cineva dintreei sa se mrite sau insoare", (RON CI 110i/0THH1H KAblICSn OneAH'Il onor4-3n no 3dISOIN, H dICO CI 110 TO-3H OnpEt nOrnitITE09/gill ULTIMO OHOr4-314 0441E144 KONI-110 le OfIVZHAd 1101)0TdjAd $;3ME lid?C'( 40 MN Rd TIN.-3111 110?0TNI1tli4ip CIO TAatul4; IlEilnINd URIC 110 TOAlb Ad III Coy TA-3ill 110?0TIIIHAH li'40HdlITH; NH A4 ciKTO OTZ NT NH Akin NH MIIIIH) 13).

Cojuratorii sunt .un institut, cunoscut nu numai invechiul drept i cel barbar, dar i la popoarele semipri-mitive de acum, cum sunt Albanezii. Cand reclamantulnu poate cu mrturia denuntatorului sa dovedeasca in-vinuirea ce o face, atunci el Ingadue invinuitului un jura-mant de curatie, care nu se marginete numai la per-soana sa, ci mai aduce Inca 4, 6, 8 sau 12 juratori,cari trebuie sa fie rude ale acuzatului i oameni cinstiti.Acestora li se da un ragaz de o luna sau cloud ca sa

13) loan Peretz: op. cit." pag. 45 cf. p. III, pag. 23.

www.dacoromanica.ro


afle i sa se incredinteze cum sta lucrul. Dupa aceia sechiama In biserica sau geamie acuzatul, dupa aceasta icojuratorii. Dacd unul din acetia refuza sa jure, acuza-tul este declarat vinovat. Caz.uri de acestea sunt insafoarte rari.

Din cojurdtorii de categoria zaduniti-lor sarbi ijuratori a aparut judecata populara a juratilor, judecata-cu rnembrii de judecat jurati; din cojurtori, chematica oarneni buni i priceputi pentru afaceri civile, a apa-rut In general mai tarziu aceia ce se cheamd In dreptoameni de ocol 1 cercetarea facutd prin ei. Intru tarziudin cojuratori au ieit adevaratii martori cum se intelegin vremea de astazi. WA' cum s'a petrecut aceasta:

Atata vreme cat rudele au trait in viata de zadru-ga, aproape unele de altele, era uor sa se gaseascaun nurnar suficient de cojuratori. Indata insd ce condi-tiunile economice i cele sociale provocara un ir deschimbari, apropiind pe rude de nerude, aparu absolutanevoie de o se chema ca cojuratori i persoane nerude.Acestea din urma nu se intelegeau ca sa jure i castreini cu greu erau crezuti, neputandu-se sa-i socoteasca

, ca raspunzatori in caz de juramant mincinos pentru cin-stea i nevinovatia unei persoane. Persoanelor streine,inteun asemenea cas, li se opuneau, noi cereri i condi-tiuni grele ca sa se confirme, in acest chip, expunereaadevrului.

Daca vom cauta sa studiem situatia martorilor -ne-rude, In istoria veche, vom vedea ca nu erau crezuti cuuurinta i li se cerea o multime de conditiuni. In co-dicele lui Manu se cerea 60-70 de conditiuni ca sa sepoata (l crezare declaratiunilor unui martor. La Osetini, onationalitate in Caucaz, i pana astazi se cere ca martori

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatd la Slavi i Rom Ani 11

numai rude sau cunoscuti de aproape. Martorii streinisunt socotiti ca nite spionig , comzoc. Apar ins i deacetia pentru Ca i acolo viata tntre rude in zadruga asuferit o oarecare schimbare.

Martorul apare in istoria dreptului cu particularita-tile sale moderne sub impulsul noilor conditiuni econo-mice i sociale ale vietei actuale. Dreptul roman i ca-nonic au ajutat la primirea unor regule privitoare la chema-rea i ascultarea martorilor i la aprecierea mrturiilor lor.

Martoril dupa. Legea pentru judecarea mirenilor".Cel mai vechi monument bulgar juridic scris este :

Legea pentru judecarea mirenilor". El coprinde catevaarticole asupra martorilor. Ei se mai numesc, afard de

i nor/63"H. Posluhii sunt martorii, cari pot samarturiseascd in anumite conditiuni i despre cari se dauamanunte in art. 2 i 3 ") (sau art, special din Cormceiatiparita 19 i 21, despre posluhi) cari opresc pe martorica sa declare ceva din auzite: Martorii dup auz s numarturiseascd". Din aceasta prescriptie urmeazd, ca po-sluhii nu sunt martori, cari tiu despre ceva dupa auz.Din potriva, cuvantul notAxs insemneaza martorul ocular.

. In vechiul drept slay intalnim numirile: MI4AOKZ iflotAqp, Aceste numiri au facut pe cativa istorici-juritisa-i confunde cu CMETEEHH-I1, A.a socotete i cunoscutulSergheevici, fostul profesor de vechiul drept rus. El aduceca Intarire a parerei sale art. 15 din Russkaia Pravda(cOpia Troitcaia) In care se vorbete, c atunci and searunca o vind asupra cuiva nolintnua Blip", care fapta n'a fostvazuta de nimeni i la sdvarirea careia acuzatul nu

14) Partea HI, pp. 2 i 11.

Iv.

emigkTum,

www.dacoromanica.ro


a fost prins in flagrant delict ceia ce insemneazdinvinuire de faptd rea, atunci se cer 7 posluhi, Esteclar, zice Segheevici, cd acesti posluhi nu au putut fimartori pentru faptd, ci numai martori pentru cinstea inumele cel bun al acuzatului. Afard de aceasta, numainumrul de 7 a servit deasemenea ca bazd ca s sepriveasca acestia ca cojurdtori ( -.,CZKAETEEHH11) Martorii, (EH-ATEMI, puteau fi dupd imprejurAri 2, 3 si mai multi.Argumentarea aceasta nu-i destul de convingtoare. Nuse poate spune cd Legea pentru judecarea mirenilor" faceo asemenea confuzie, fiindCd si In ea : a) martorii (CKH -ATM) se mai numesc si norArcH ; b) ei pot fi inteunnumr determinat : 3, 7, 11, In orice caz nu mai putinde 3; c) Ecloga, din care sunt luate prescriptiunileprivitoare la martori, nu coprinde acel numr determi-nat. Martorii se numesc riornyr Inca din cea mai adncvechime a traducerei in bulgara veche a cuvntuluiOptus = martor. Expresia: HE AVKIMSHA 1ITEACTR-1y e tradusd inOstromirovo Evanghelie cu : wizam notngz HE Bymi". Chiar inEclogd ca i in bulgara veche cuvntul norAyr e tradu-cerea din ti.Optopes. Este posibil totusi ca numdrul poslu-hilor din Legea pentru judecarea mirenilor" s'a fie primitdupd obicei ca num6r pentru cojurtori. Dar astfel cumsunt prescriptiile pentru posluhi In Legea pentru jude-carea mirenilor" ele se refer la institutia martorilor, iarnu a cojurAtorilor.

Numdrul martorilor. Dupd cum se spune in Legeapentru judecarea mirenilor" trebuia s fie insemnat : inorke neintelegere... set nu se judece fdrd destui martori" ").Ecloga stie numai 4 martori. In adevr, in cap. V art.4, sunt 3, 5, si 7 martori, dar nurnrul acesta se intrebuinta

15) Vezi: p. HI, pag. 3 0 pag. 10.

www.dacoromanica.ro


numai la iscAlirea unui testament. Acest lucru ne d dreptsa presupunem, ca numarul posluhilor din Legea pentrujudecarea mirenilor" luat din dreptul cutumiar al popo-

-rului bulgar dupd numArul cojurAtorilor. Dreptul vechirus cunoaste numai Cate 2 martori de fiecare parte, candeste vorba de ofense personale. In Gramota sudnaiade Pscov ci cea de Novgorod" se vorbeste numai de 1posluh. In Legea pentru judecarea mirenilor" se prescrienu mai putin de 3: nd NAHA Crro e0ICA" In dreptul skbesc,dupd Zaconicul lui Dusan", nu se vede o prescriptiespecialA cu privire la numrul martorilor, cari in art. 80par'cA se confundA cu jurAtorii ( La hotarelestesti, sA dea amndoi, cari cer martori, unul jumdtatesi altul jumdtate, dupa lege, unde zic martorii asa s fie",(34 41Erle CiA7CHE, Ad A4A0y OROH KOH HWTOy CEEAOKE, OH& HOAOKHHOy,4 onb n0do1nn0y, no 34K0ul, Ad no)rAi e EK flIEVIVII, Tort:Mid-3HAd FETb`6). Din monumentele de mai tdrziu se vede inscd 7 martori (rsuAatv) se jurau pe un D-zeu si pe su-flet" Inaintea cmetilor" pentru ucidere.

Obligatiunea de a prezenta martori era a fie,dreipcir(i litigante. Acest lucru reese din studierea stiriloristorice ale vechiului drept al tuturor popoarelor slave.Partea invinuit putea totdeauna s contrapun martoriisAi contra reclamantilor.

Calikifile cerute posluhilor:a) s fie vrednici de credinta, drepti si temAtori

de D-zeu" (HLTHHH11 11 Hoimpluo Bora) se zice in Legeapentru judecarea mirenilor";

b) sA fie stiutori ai faptei, ai intAmplrei desprecare sunt intrebati (

16) Vezi: loan Peretz: op. cit. pag. 27.

www.dacoromanica.ro


c) sd nu ODA urd, nici ceart, nici neintelegere cupersoana pentru care dd mrturia, ci sd spund numaiadevdrul.

Nu pot sd fie martori :a) aceia cari tiu ceva din auz;b) pariniii i copii, cAnd trebuie sd vorbiascd unii

contra altora ic) soful impotriva sofului. Este caracteristicA prescrip-

fia din ultimul aliniat al art. 18 din Legea pentru jude-carea mirenilor" dupd cOpia din muzeul Rumeantev :Pan A H, CHOSOAHHKZ AH, AA nornyxz 611HAETZ":= ori rob, ori libersd fie posluh ") AceastA prescriptie e contrarie aceleiadin Eclogd. Din aceasta reese, cd robul, care pe teritoriulbulgar se liberd, fie prin rAscumparare, fie prin muncd(art. 19 resp. 20), putea sa fie martor. Aceasta confirmdpdrerea, cd robul In Bulgaria nu era, prin situatia lui ju-ridicd i social, o flit-0 tocmai frd niciun drept, cumera res la Romani.

Nil avem nicio indicatie precisA, dacd sofia puteasa fie martord, adicA nocAncz. Unii istorici-juriti, ple-cAnd de la ideia robului, ca cojurdtor, confirmd Ca fe-meia nu poate sa fie posluh "). In dreptul bulgar, ad-mitAnd, cd posluhul a fost martor, cel putin dupd Legeapentru judecarea mirenilor" avem i o indicatie indirectd,cd femeia putea sd fie posluh : adicd art. 18, dupd cO-pia din muzeul Rumeantev, in care se spune, cd sofulnu poate sd mArturiseascA impotriva sofului ski.

Martorii mincinoi erau pedepsiti cu aceiai pedeap-sA, care trebuia sd cadd asupra persoanei impotriva saupentru care se dd mArturie.

17) Vezi: p. III pag. 7 0 pag. 14.18) BnaA. Byganons : op. cit. pag. 644.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi i Pomaii 17

V.

Dovezile scrise.Pentru a se crede o mArturie se cerea jurdmnt. Ca

sA se dea incredere documentelor scrise, la inceputulaparatiei lor, nu era de ajuns vrednicia de credinta ascrisoarei. Dovada scrisA era o dovadA mutA, care aveanevoie de insufletire, de inviere prin declaratiuni de mar-tori. Doi martori sau mai multi trebuiau s confirmefaptul la care se referea documentul, actul, scrisoarea.In acest mod, traditia, obinuit cu martori, nu a renun-tat la ei i al doilea din cauza netiintei de carte a par-tilor, martorii luminau mai bine caracterul i coprinsuldocumentelor. Pentru aceste motive, multe din documen-tele scrise erau iscAlite sau purtau pecetiile martorilor.AceastA regula e generard pentru toate procedurile vechi.

Dovezile scrise au insemnAtate mai cu seamA in pro-cesele civile. La inceput, ele erau numai nite documenteparticulare sau familiare, scanduri i tab*. Mai apoiaprurA acte formale privitoare la transactiuni de cumpArare sau vAnzafe. In Rusia primele documente nu ex-cludeau posibilitatea nici a nevoei de declaratiuni de mar-tori, nici a ordaliilor. In Pscov documentele nu pierdeautAria adevArului spus in ele. Nu se indoia nimeni deseriozitatea lor, pentru cd se pstrau in lzile bisericeiSf. Treime.

In dreptul bulgar, sub influenta celui canonic, dupAcum se vede, au aprut de cu vreme documentelese. IncA mai inainte existau rdboajele _3KH, (JAGOIIIHTi).Acte scrise se alcAtuiau mai cu seamd cnd se fAceautestamente i danii de averi imobile prin orae.

In vremea stApAnirei turceti asemenea documentenu sunt raritati. Astfel erau testamentele (dietele), AHETHIAH-

seri-

www.dacoromanica.ro

18 tefan Gr. Berechet

rh, actele dotale, (zestre) (vnenlioxarni sau 4lITH40311) actede logodnd (norolormititi)i de divort (943,01,011-64Nii) 9). Uneledin aceste documente sunt scrise greceste sau bulgarestecu litere grecesti.

RAboajele ( au jucat un rol insemnat In re-latiunile juridice ale vechilor bulgari si erau o importantdovada. RAbojul este un baston in form de prizma,.lung de 30-60 cm si gros de 1 2 c. m. care consta.din 2 prti: matca (mathca) i cOpia (pm). CI:Via se dadebitorului, iar matca se pastrA la creditor. Ele se intrebuin--tau mai mult de strangatorii de biruri ( Morarii sibrutarii le intrebuinteaza pAnd astazi si codul civil bulgarprevede anume prescriptiuni pentru conditiunile puterei do-veditoare a raboajelor (art. 394 si 395 Cod. civil bulgar._

Vi.

Confruntarea (cRoA7,) i corpul delict (Ally).Afard de aceste dovezi, vechiul drept slay mai cu--

nostea Inca si alte mijleace pentru cdutarea infractoruluisau criminalului. Acestea stint confruntarea (clioAz sipul delict (my).

Confruntarea se numia in vechiul drept slay svod"(fEnz), la Cehi tot svod, in actualul cod rus onaia stafca",.crixasi c.rasica. Ea consta in intalnirea sau punerea fata in fa-la a infractorului cu complicii sau rnartorii. Confruntarea.se intrebuinta pentru cautarea hotului de dobitoAce. W .cum se proceda: Se fura ceva. Cine era hotul, nu sestia. Se gAsia la unul lucrul furat. Era nevoie sd sepuma fata in fata vAtAmatul cu acela care i-a furat lu-:crul, acesta al doilea trebuia sa arAte pe al treilea si asamai departe panA se terminA cu aceia cA o persoan

19) C. C. BoCtiera,: .C6opHHas Ha BlJtrapcicHTrt, topH,aliitecHH o6H--man" p. 11 (AlpHtanHo ripaso) pp 179-181, Sofia, 1908,

cor--

www.dacoromanica.ro


indicatd nu mai poate s spund de la cine a cumpdratsau a luat acel obiect. In acest caz, ultimul indicat sesocoteste ca vinovat, ca hot. Cumprarea in streindtatesau la tArg public libereazd persoana la care s'a gasitlucrul de confruntare. In primul caz, bdnuitul se justifiedprin mdrturia autoritatei de hotar, in al doilea prin co-jurtori IZKAETEEK41), cari au azistat la vnzareape fatd a lucrului. Informatiuni interesante cu privire laconfruntare ne dA Zaconicul lui Dusan in art. 182 si193. Art. 182. Dacd cineva apucd ceva rdpit, sau lucru

-furat ca corp delict, sau luat cu sila, toti de la acela sdea svod; dad va fi cumpdrat undeva, sau pe pdmntuldomniei mele, sau pe alt pdmnt, trebuie sd dea pentruacela svod; iar dacd nu dd svod, s platiased dupdlege", ((I__WTE tiTO WTO 4;X6dTH rVuuno, HAIL, IRKVAI110 AHUIEMZ, HAH411A0MX BfTO KZEdlihl 0 omb Act Ad 010Ab; WTI KTO RVArk &limbr.0 AHRO, HAH $:? 31AA4H Tld Mu, HAH H11;114 BEMAH (yrrildMing Ad Ad 0 TOMb IK0Ab; dinTe All HE Ad CEOAd, Ad nAdKni nO 3dKOHS) 20).

Art. 193 svod la cal si la alte animale fie ori-care, dreptate e. Ce s furd sau se rdpeste, aceluia sjdea svodnic, s plteased tot de sapte ori. Iar dad ziceram cumparat in acea tard", sd-1 apere arbitrii de gloat*iar daca nu II aprd arbitrii, s plteased pentru gloa-bd", (H CEOAL KOHniblH II IthblH A0661ThKh HAN KOHTITO II 1'42;101 HAH VITLAE, TOA Ad MA EKOAHHICd, Aei nAdTH KZ CAM

,IAMOCEAMO. fIKO All ?NI oliqfillp V Toro. 3141411" Ad OnedKE AqWEEHHIAHOTb ['AOKI : dKO All 'Id HE ONAKE AWE/114HlAH, Aa fliUTb 3b l'it060Mb 21).Dupd aceste prescriptiuni, la eine se &este ceva de fu-rat, trebuie sa se facd confruntare, dacd nu face acea-sta, plteste dupd lege. Cnd cel indicat ca vinovat zice:

29 Vezi: p. IP, pp. 27-28.21) Vezi: p. III, pag. 30.

.,

flptiKAd.

g

$i

['OA,

www.dacoromanica.ro


l-am cumpdrat din alt tara", trebuie sa-1 indreptateascacojuratorii; dacd nu, el platete afara de valoarea intrin-seca a obiectului i gloabd. Cu privire la confruntareavem prescriptiuni speciale i in Russkaia Pravda caiIn Legea lui Conrad, ceha.

Corpul delict, (corpus delicti, AI -10. De aici vine icuvantul uoJrntia, a da de gol, a descoperi pe vinovat.El este cunoscut la vechii Rui i Sdrbi. La Rui el vinede la verbul IICIIIIITIt", 06al1geTil", care Insemneazd inbulgard expresiunile uouria CH, JIIVILI CH Bete. In drep-tul sarb o6Jrnilearie" Insemneaza i mai mult : crima sa-varit de infractor prins la fata locului ; TaT o6invam"este hotul prins cu corpul delict in mand. Asemeneahoti i talhari se pedepsiau cu orbirea i spanzurarea.WA' cum se rostete art. 151: In acest chip sa sepedepseasca talharul i hotul prins asupra faptului; i aaeste prinderea, daca vreun lucru se apuca la ei, s'audaca 14 apuca In talarie sau in hotie, sau and ii pre-da, judetului sau satelor, sau stapanilor, sau boerului, careeste asupra lor, cum este scris mai sus, acei talhari ihoti sa nu se ierte; ci sa se orbeasca i spanzure" (Chm-311oy30411, A4 CE KAM rgfdp 11 TATH OKAHVITH; 11 Td110-341 (fiz) Mu-'1E0E9 dliO CE WTO roA.it AHIVAth VX64TH V liblp HAH dNO (Hp)VXHATE g rVIII HMI g KVrle, HMI lip firkAdAV nigfit, HMI CEAOMb HAHKAdeTEAHIN KOH le HdAb HbIMb, K410 ieCTb KUM VIHI(dNO, MI-3111rgfAVE H TdTH Ad CE HE 110MH4VIO; (lib) Ad CE OCAEHE 11 0AfE22). Estedestul de caracteristica prescriptia cu privire la corpuldelict in aceasta lege (art. 92): Dacd cineva cunoateun corp delict la un om i acesta va fi la munte, in pus-tietate, trebuie sa-1 ducd, sa-1 dea judecatorilor. Daca,

2') Vezi: p. ill, pag. 22.2') Vesi: p. Ill, pp. 19-20.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecat la Slavi i Romni 21

inteun asemenca caz, satul nu-I predd judecdtorilor, ce-aratd judecata s pltiascd satul acela", (11__KO KTO 1103HA-4lty 110Ab IMOKEKOAIZ, 4 EVAi V Fork EIVCTOWTHj Ad Pd ROAM,-Ad ra Ad Ali Nag. coyAliunin; WTO flOKCEt CVO, Ad IlAd TN CIAO TO-3TH 23).

Ptera i denuntarea.Potera este mergerea pe urmele criminalului ca

descopere i pedepsiascd. Ea se fdcea sau dinpartea comunittilor s'au din partea unui singur individ,.Ca organizatie din partea comunitatilor, drujinilor, ea_era foarte rdspndit. Se recurgea la organizarea unorasemenea pOtere mai cu deosebire in tirnpul stdpnirei.turceti. Ea se aranja de locuitorii unuia sau mai multe_sate. POtera Ii avea conducdtorii ei (BoAatle).

De obicei, persoana, care era a tacatd sau care afladespre aparitia unuia sau mai multi rdifcdtori, cid de veste(nolimi4H) i facea sgomot (OR) printre cunoscuti i ve-cini. Se Incepea astfel pOtera dupd initiativa autoritateisteti sau a statului i o pornia pe urmele rdurcdtorulut sau atacatorului pand i se pierdeau urmele. Per--soana pAnd la averea cdreia au ajuns urmele era obli-gatd sd arate pe criminal sau arate mai departe ur--mele. Asupra locului unde se pierd urmele, cddea rds-punderea penald. Persoana bdnuitd era datoare sd do-vediascd prin jurdmnt, c nici nu a svdrit i nici nutie cine a fdcut crima. and in sfdrit, s'a gdsit ade-vratul vinovat, acesta se judeca pentru tuna-bieda"(Tgim-RiA4)24). In monumentele sdrbeti juridice se cunoate-cuvantul noviowilia u=despdgubire, care se impunea per-

24) Tuna-bieda era o mare nenorocire pentru populatie. De aid i pro-verbele Bulgare: ,,Bors ja nant Orb Tylia-6tAa" = Sd fereascd D-zeu detuna-bieda", - .Boace, 0na3n ors Tyna-613/0,"=Doamne,fereVe de tuna-bieda

VII.

sd-I.sd-I

sd-i

www.dacoromanica.ro


soanei asupra cdreia cddea tuna-bieda. Pe lng mer-_gerea pOterei pe urmele criminalului, mai existdun alt mijloc de aflare a lui : acesta era denuntarea (no-cotmaBe, o6azcztaue sau uaKomazzaue). In vremea veche laSArbi exista institutia asa numit a denunttorului" (cot:),cruia pentru serviciile aduse i se pltia asa numita so-cibina" Datoria denuntatorului era nu numai SA-observe, s arate pe faptuitorul unei crime, dardovedisc inaintea autorittei; c in adevr persoana de-nuntata de el este vinovatd. Atunci acuzatul, afar depedeapsa ce-i va cddea asupra sa, va plati despAgubi-rea i socibina. Dacd nu poate dovedi vinovatia persoa-nei bnuite, adicd dacd iese Ca s'a svArsit o tuna-bieda,denuntatorul (roK) Insusi plteste cheltuelele si se pedep-seste ca un inseltor (noTKorm, noAnedKaTz sau H341c1MIIHKZ)Art. 165 din Zaconicul lui Dusan glsueste : Dac sedescopere Ca cineva cste insldtor, (nOTKOrtiKS, HMAMIIHKZ),

va denunta pe cineva prin inselkiune, minciundintrigi sa se pedepseascd ca un hot si tAlhar". Pedeapsa-era orbirea i spanzurarea.x Denuntarea i denuntatorulamintesc pe sicofantul i sicofantia din vechiul drept grec 25).Mai tarziu dreptul sarb tOK insemneazd martor (EKEA0K).

viii

Ordaliile (rAA%

In monumentul-juridic al Sarbilor Zaconicul taru-Iui tefan Dusan" se pomeneste de cloud ori despre Incer--carea prin cldare (art. 152 si 106) si odat despre in-cercarea prin fier (art. 152), pe cand Legea despre ju-

23) Cuvntul auxopCoaric este format din subst. r ctixov = smochindverbul pLVU = declar, a vesti, de unde i coxocparct; insemneazd deaun-

tAtorul contrabandei de smochine.

.i

(ccomill,1).i s

-i i

In i

EomIH).

O

si

www.dacoromanica.ro


decarea mirenilor nu aminteste nimic. in schimb, in niciuna din aceste cloud legi, nu se aminteste de loc des-pre tortur ca mijloc de coerciune. Acest fel de Incer-Carl se numesc ordain ").

WA. In ce consta aceste douA feluri de incercAripentru aflarea adevrului :

1) Cu cdldarea (Icorm,), judicium aquae calidae. In-cercarea aceasta o gAsim la toate popdarele primitivesi in Lex salica". De obicei ea se intrebuinta in cla-sele de jos, cAci in general judecata trebuia sA" meargape drumul ei legal. In acest sens se rosteste si art. 106din Zaconicul lui Dusan. Curtenii boeresti, dacd facevreun rAu cineva dintre ei; cine va fi (proniarevic), sA-1judece comunitatea pArinteasdi (cu jurAtori) iar dacae Oran, s probeze cu cAldarea", ABOVaIrk RAACTEorIShIl.AISO CrIlEIM Kole 3A0 ICTO OTII HNXIDA ICTO 6gArh (11/10114BNISI)),I.AA FA OfItaa OTIIHNA Allg3:11HA (11910T0Mh); Allo AN lerThmap., Aa XhITH oy KOTbAh21). Ea consta in fierberea apei.pand la fierbere inteun cazan, cAldare. In ea se aruncaun obiect oarecare: inel, cui, fier, piatra. Cel care tre-buia incercat, trebuia sa bage mAna s apuce si sd scoatafarA acel obiect. DacA mna avea arsuri, el era vino-vat, iar dacd nu era arsd, atunci era nevinovat. Uneorise lega mna timp de 3 zile si cAnd o desfcea, dacAnu era ars, aceasta dovedea cd nu-i vinovat.

In timpul stApAnirei turcesti, gasim in dreptul cutu-miar sArb acest fel de incercare sub numele de ma-zia" (Aia3ja), pad prin timpul lui Caragheorghe. ,

Cu fierul (mAE3o), judicium ferri candentis. Vinova-2') Cuvantul ordal" este anglo-saxon. Ger manii intrebuinteaza doud

expresiuni: lirtheil", Gotesurtheil"; Francezii au expresiunea jugernent cleDieu" c t polonezii sd aibd traducerea acestui cuvaut sqd 1)1:4".

27) Vezi: p. 111, pag. 21.

www.dacoromanica.ro


-tul trebuia sA. OM In mdri o bucatd de fier InroitA infoc. El trebuia s o dud o anurnita distanta. DupA art.152 din Zaconicul lui Dudan trebuia s ia bucatd defier de la up bisericei i sd o pima' pe sf. masa' : AA'

TA g3HMAIO oy KfATIp iprolinhip OTI, Orlitai H Aar& noc-TARN HA IKETOH TtAHE3E" 28). Intr'o colectie de obiceiuri,juridice spaniolA a lui Fue'ro de Alcaron se descrie acestfel de ordalie cu toate amAnuntele cu privire la dimen-siunile, greutatea si procedura ei. Astfel se Incercau inain-te vreme ereticii, cari totdeauna se gAsiau vinovati. MAI-nele celor vinovati se examinau de judecAtori inainte de

-a lua fierul in micinA si dacA erau arse se bandajau cupanzA dupa. ce mai Intdi le ungeau cu cearA si... DupAtrei zile judecAtorul examina din nou mdria vinovatului-si dad nu mai avea arsuri, atunci nu se socotea vin-vat si din potrivA. In dreptul sud-slav se supunea la-acest 'fel de IncercAri numai hotii si tdlharii, cdnd nu-existau dovezi suficiente. Fierul se binecuvdnta de Episcop.

La Bizantini nu existau ordaliile casi in orasele din:sudul Dalmatiei 29). La cei dintdi avem numai un singur.caz izolat, care a avut loc sub influenta apuseanA Inimperiul miceian 30).

ixBlestemul (fikOISAIKAHEI MUMMA)

Vechea societate avea mare interes ca s se desco-pere adevAratul vinovat al unei anume fapte criminale,

'pentru CA el era In atingere cu situatia ei economicA. Dad'nu se descoperia vinovatul, care rAspundea personal de

26) Vezi: p.III, pag. 22.29) C. Jirecek: art. cit. pag. 169 in Archiv fiir slavische Philologie"

'vol. XXII, 1900.') Zachariae von Lingenthal: op. cit. pag. 408

www.dacoromanica.ro


fapta sa, avea loc raspunderea colectiva a satului, a comunitatei, a jupei. a stapanului mosiei, ( +SOA 41111x, BEM -KAnKkaiv), In cele din urma a statului. Acolo unde segaseste corpul delict (thy), acel loc raspunde pentru ac-tiunea criminala sal/al-sad. Aceasta era un asezamantvechi slay: garantia (VAKA, noexact, flail4Ti4CTE0 sau EMilltii, EM -mo).Af ail de aceste constrangeri economice. cari sileaupe toti sa caute pe criminal, aveau si consideratiuni reli-gioase. Criminalul este si un pacatos. Daca nu se desco -pere criminalul si nu se pedepseste, pentru pacatele luipot suferi altii. D-zeu poate sa nu dea indestulare, saaduca boale, epidemii. Cum insa se descopere acel cri-minal ? Aici oamenii au alergat la concursul puteri-lor supra omenesti a spiritelor si a zeitatilor. Aicise ascunde origina blestemului, anatemei. Poporul seaduna si blestema pe necunoscutul raufacator sau cri-minal. Dupa acest blestem se astepta ca puterea de-sus sd pedepseasca pe acel necunoscut criminal sausa-i aduca board. De obicei, blestemul se rostia cu tm-cunoscut fast. Prin unele locuri asista si preotul, care-pronunta cel dintai : cel care a fdcd aceasta, sd fieanatema !" In aIte locuri se striga : sd fie blestematu ;-sei nu mai vadd ziva albd ;4 sa nu mai vadd sdndta-tea $i casa sd-i se prefacd in pre' . In multe sate, InBulgaria, OM acum taranii arata case risipite si pus--tiite din pricina unor asemenea crezute blesteme.

X.

Executarea hotaarilor gi sentintelor.Hotararile judecatilor si sentintelor, inainte vreme, se-

executau sau lasandu-se libertate celui vdtamat ca sa-siexecute singur hotarrea sau sentinta, sau prin Intelege

www.dacoromanica.ro

26 *tefan Gr. Berechet

rea ambelor parti ca s aranjeze singure aceasta exe-cutare. Tocmai mai tarziu s'a ajuns la concluzia, adacd nu se executa sentinta de catre a treia persona,si se las pe seama uneia din parti sau a celor cloud,s'ar ajunge la un nesfarsit sir de delicte, cari s aibain temelie vesnic aceiasi mad. Aceasta ar avea locmai cu seama atunci and executarea s'ar face de in-susi cel vatmat: s'ar ajunge tot la o judecata sama-volnica.

Organ* judecatoresti au cautat si au gasit de cuyreme o msura potrivita pentra Inlesnirea executarei.Acest mijloc era gajul zalogul, (3anors) si garantia (110tA,411TEACTKO). Cu aceasta se incepe al doilea stadiu In des-voltarea procesului de executare. Inca Inainte de a seproceda la lupta partilor si inainte de a se afla, prinurmare, sensul hotararei, partile dau un gaj, cum vedemIn procesul elen la Homer, In procesul roman la actiosacramenti, sau pe vremea luptei din procesul ceh Ina-intea trimisilor judecatoresti. Apropiat de gaj e garantia,care se cla de catre rude sau prieteni pentru cele cloudparti, ca ei vor executa aceia la ce va fi condamnatao parte sau alta. Garantul se solidarizeazd cu partile.Este foarte interesanta executarea, savarsita in Rusia:dacd vinovatul nu satisfacea pe reclamant de buna voie,acest reclamant capata o hotarare si cu ea condamna peprotivnicul sau. Sosia, in acest caz, momentul bataeipeste picioare, care se facea Ia locul judecatei, careavea ca scop sa actioneze asupra vointei osanditului,spre a-1 sili s plateascd. Btaea se prelungia in fiecarezi de and incepeau judecatorii sa judece ,pana plecau.Cei bogati plateau ca sa-i bat mai usor. Hotarareaitabilia si termenele executatului: pentru fiecare 100

-

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecafd 1 Slavi i Romani 27

de ruble datorie, executia putea sd se continue nu maimult de o lunA. Dacd in timpul acelei luni, vinovatul nusatisfAcea pe reclamant, plAtindu-i datoria, atunci se luadin averea celui dintai. Intr'un asemenea caz, inainte-de toate se pretuiau curtea, casa i mobilele vinovatului,i se dau reclamantului. DacA se osAndiau proprietariii cei cari aveau votcine, atunci datoria ce trebuia so dea, atingea i averea oamenilor i satenilor, cari de-pindeau de ei. DacA debitorul, dup aceastd executie, sedovedia nesolvabil, atunci el era predat creditorului sAupAnA cAnd se plAtia de el prin muna dupd expresiade atunci: cu capul pAnA se va plAti ronoBoiocnyrm "). Oamenii, cari slujiau, nu se dau cu capul rono-Bolo" i executarea lor se deosebia prin aceia,prezentau pe oamenii lor pentru a fi executati.

In vechiul drept roman orice horArAre a judecateiputea sa se execute prin manus injectio, sau prin arestarea debitorului dup ce i se (IA un termen de 30 zile,,dupd legea celor 12 table. Urmrile erau grele, daadehitorul nu prezenta un garant: el era inchis la creditor i dacA dupd 60 zile datoria nu era pldtit, credi-torul..avea drept s dispund de debitor.

In toate tarile executarea trecea, in cele din urmA,.In mainele organelor speciale executive, cum sunt astAziportdreii judecatoreti. OsAnditul este obligat s se su-puna invitatiei, care i se face de pristav s execute o-hotrAre intrat in vigoare. Cel care nu se supunea ace-lei invitatiuui se socotia vinovat de nesupunere i seputea lua contra lui orice mAsuri de constrngere, cum,era executia descris mai sus din dreptul rus. Statu-tul de Vista" din 1348 i Statutul politienesc socotiape cel ce nu se supunea ca pe unul care merita pe

Bbi-en

cd ei

www.dacoromanica.ro


deapsa confiscarei: el putand fi lipsit de avere i locu-inta prin jefuire i distrugere.

Vremea cea noud a stabilit regule permanente cumtrebue s se procedeze la executare in procesele civile.Codul civil prescrie o procedurd bine fixat cum tre-buie sa se actioneze, cand executarea nu se face debuna voie: se valid averile mobile i imobile i in celedin urma poate sa se ajungd chiar i la arestarea vino-vatului pentru condamnare

In -Bulgaria veche erau organe speciale pentru exe-cutarea judecatoreasc. Ele sunt amintite in monumen-tele juridice i se numesc globari: globniti, sevasti iprahtori: (rno6apH, rno6Finum, cesacTH i nparropz).Despre ceBacni i npaxTopH" ne vorbesc hrisovul luiConstantin Tih, dat manastirei Virpinski, Sf. Gheorghe ihrisovul lui loan Alexandru dat mandstirei Orehovski,Sf. Nicolae 31). Acestora li se interzice s adune gloabelede pe moiiIe mndstireti. In hrisovul dat mnastirei

Virpinski citim urmtoarea interzicere: nici s judecati,legati, nici gloabe sa" luati, i nici un venit 32),

1iRAHTH1 FlU CKABATKI HH rAOKA KIIBATHn HU KOH A0-.X0A0K6). Acest pasagiu ar putea s se Inteleagd in sen-sul, Ca dup judecat sosia momentul pentru executare,

cand era nevoie sa se recurga la a lega, CKA3ATH, adicasa se lege condamnatul i s se arunce in Inchisoare"

.

Procedure de judecate la Slavi i Romani 29

acestia, mAnAstirile isi aveau functionarii asupra cdroraera pusa sarcina slujbei judecAtoresti si obligatiuneaexecutArei sentintelor.

Vinovatul era obligat sA se supuna de bundvoie laexecutare. DacA nu se supunea, atunci el se expuneala grele consecinte: inchisoare, luarea cu sila a gloabe-lor, cari purtau diferite numiri: vrajc12", razboi", tat"consca vrajda", raspast" i altele: (Kkima,a, ta3soli,TAT", ISOHCISA 19)AWAA, tafrigtr). Aceast procedurA deexecutare se confirm si de urmAtorul pagagiu dinhrisovul lui Constantin Tih, dat ' mAndstirei Virpinski :

pentru orice datorie s judece egumenul si de laotrocul egumenesc sa se ia orice datorie. Cine se vagasi judecAnd pe omul SfAntului Gheorghe si va invinuipe otroc sau 'II va lega fArA judecata egumenului safie asupra lui blestemul dumnezeesc si al sfintilor si adrept credinciosilor tail, acela sA plAtiascA gloabd 9zloti. -- Hit W liCAISOMA AMA AA CACAHT6 HINMEHEI HACTO.All/HH H Cli HrgMEHOREML WTrICWAM AA CA Illi3HMA RCAlcOHAAAVEL RTO AH CE HANAE GRAMM 9EAOlirk lig CIKATAro rEtur1111tA 110CHAHEMI3 H WTtOKA AA (UKHHHT% HAH re, CLE3AK1 tRE3% HI'VMEHELA CACAA1 RACAH HA HE MIt KAATIKA &OWE] ti . HCRATfiiiip npioarhuip ii,apH, ,A,A CIAATH AHMOCH tia, 3AATillyi 33)". De aici reese cA Orli dau anumite drepturi deimunitate mAnAstirilor. Egumenii aveau dreptul s jude-ce pe oamenii mAnAstirei si cine, in afara de egumenulmAnAstirei, va IndrAsni s judece pe oamenii de pemosia mAnAstireascA, va fi globit.

13) C. C. Bo6iiewb: op. cd., p 1, 1903. Sofia, pag. 152.

,i

www.dacoromanica.ro


xlApelui sau recursul inaintea unei instante mai inalte.

Vechiul drept nu cunoaste mijloacele juridice modernede sfrAmare a hotArArilor si sentintelor judecAtorest i. In Ro-ma apelul a apArut foarte tArziuIn timpul imperiului. InFranta el se nAscu la inceputul secolului al XII-lea; iarjudecata la casatie Inca si mai tArziu. Dreptul la casareal unei hotdrAri era in Franta un atribut al puterei im-periale si infra In cercul de activitate al consiliului regal.Procedura a fost orAnduit in 1738 de unde a fost luata.si de alte tad. Judecata la casatie a tost stabilit defi-nitiv de Adunarea constitutionala din 1791. In Angliaapelul s'a ivit in secolul al XIII-lea ; iar in Rusia subPetru cel Mare. Procedura casatiei si instantele de ca-satie din Europa s'au instituit dupA tipul francez. Ca-racterul general al hotArdrilor din vremurile vechi esteacela al neschimbArei lor, al ideei cd ele nu pot fi da-te gresit. Din moment ce judecata a dat o hotdrAre, osentintd, ea este cea dreapta. HotdrArea se executa pentruca ea era expresiunea supremei dreptati. Aceastd ideies'a confirmat si mai mult, cAnd stapAnitorul statului sesocotia inaltul Impartitor de dreptate. El era,un lumina-tor ceresc, care lumineazd asupra tuturor. Cine ar fi in-drznit s discute acest adevr?

CAnd stapanitorul statuluitarul" -- dau hotArAri sisentinte, ei nu erau atacati prin niciun mijloc juridic?fiindcA erau inatacabili. Acel stApAnitor, insd nu totdea-una dA personal hotdrAri. Adesea era silit s delege inacest scop alte persoane. Oare si acesti delegati dauhotrdri inatacabile ? La toate popoarele vechimei se in-tAlnesc nemultumiri impotriva hotArArilor date de diferiteorgane judecAtoresti. Aceste nemultumiri se manifestau

www.dacoromanica.ro

Rncedura de judecata la Slavi *i Romani 31

prin plangeri, cari se indreptau mai mult impotriva in-si judeatorilor, de cat contra hotararilor lor. Vechilelegiuiri, pentru acestea, IngAduiau oarecari reveniri, un-fel de revedere a hotdrarei date i de aci se da o nouahotarare.

La Roma, in timpul republicei nu exista atacuri im-potriva hotararilor date. Tribunii insd puteau opri exe-'cutarea unei sentinte. Din vremea lui August s'a stabilitun sistem regulat de atacare a hotrarilor ori carui func--tionar judecdtorsc Inaintea prefectului, preturei sau in fataimparatului. Chestiunea aceasta a fost regulata arndnun-tit sub Justinian, cand orice apel trebuia s se facd intermen de 10 zile dupd darea hotararei. Erau insd imulte afaceri cari se socotiau ca definitive.

In evul mediu atacurile Inpotriva botdrarilor stpa-nitorilor feudali se dau seniorilor. Dar este caracteristicpentru vremea aceia urmdtorul amanunt: pentru ca ape-lul fdcut sa se respecte, apelantul trebuia sd cheme laduel pe ori ce membru judecdtor. Dupd Legea salicd",pentru ca sa se poatd schimba o hotdrare a rahinbur-gilor, era nevoie ca sd fie dati in judecatd : quod nonsecundum legem judicaverunt. Dacd in noul proces sedovedia, cd rahinburgii judecasera greit, atunci ei erauglobiti i ca consecinta se schimba i hotdrarea lor.

Chestiunea apelului in vechiul drept slay nu e stu-diata i de aceia nu putem sd vorbim de cat bazati pesupozitii i analogii, smulse din judecata bisericeascd.

tirn cd la judecatile spirituale existd apelul ca i in ju-decata bizantina i cd instantele de judecata superioarei autorittile competinte erau datoare sa supraveghezepe cele inferioare i prin urmare i la plangerile Impo-triva lor sd revizuiascd hotdrarile date de instantele in-

www.dacoromanica.ro


ferioare. Trebuie insd s observam, ca aceste apeluri,fie impotriva hotardrilor judecatei bisericeti, fie impotrivaorganelor de judecat populard i de stat, nu puteau fiIn felul apelurilor moderne sau ale plngerilor fAcute lacasatie. Ele erau plngeri impotriva Insai judecdtorilor,i nu i'mpotriva nedreptelor lor hotrari. Dad cercetamdreptul cutumiar al Slavilor, fntelegem c'a aveau locplAngeri ; dar aceste plngeri nu erau organizate ca sdse dea prin ele o satisfactie poporului in nejustificatelehotarki, impotriva lui. Impotriva nedreptei judecati abtranului satului cei nedreptatiti se plngeau la toti oa-menii de seam, can . puteau s le fad. dreptate. In le-gsaturd cu multele hotarari nedrepte date de judecAtoriidiferitelor instante, in timpul stpnirei turceti, popoa-relee slave din sudul Dundrei, In deosebi, i-au creiatanumite dictoane ca : Dumnezeu e sus, dar impdrata-ideparte" sau De nu poll cu dreptatea, Incearcd cubarda".

Acestea sunt punctele principale, cari trebuiau dez-voltate in legatura cu procedura de judecata. la Slavi ingeneral, i la popoarele de origind slava' din sudul ivestul ta'rei noastre ").

")Vezi: H. Bt.lige13'13: Otlepirb uparia II nponecca Es anoxy PyccitoilnpasAbt", Moscova 1895; cf. H. JI. ,RIonepnya: HCTOIMBICH npana n cy/lsBT. ,npennett Poccia" Moscova, 1896; cf. JIanre: -,apennepyccxoe yronon-}toe cygonponanucTno in X1V--XVII B." Sanct-Peterburg, 1884; cf. Ane-Rea C. loBaHOMPI: ,11,oica3aBB cpegcrrna y nantem urapom xaanenomaatconapenty" Belgrad 1898; cf. cf. C. C. Bo5gess: CsIspaTetts yxte6tuncsno norropun Ha 61.nrapcItoTo npano" i HCTOpliSi na cTapo6sarapcnoTonpano" Sofia, 1919 i 1910; cf. H. II. BaaroeHl: JIeicuiH no HeTopHH Ha61arapcicoTo npano" Sofia, 1919.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 11-a

PROCEDURADE

JUDECATA LA ROMANI

www.dacoromanica.ro

I.

INSIANTELE DE JUDECATADomnul ca judecdtor.

Din citirea documentelor slave eite din cancelariiledomneti vedem IndatA calitatile de judecAtor ale domnuluicard. In ele aflAm expresiunile: rocnoAtille 1), ronloAap2) I--domn, stApAn i cAgra"3)-_-_- slugA, supus, rob, cari fixeazAcalitatea i rolul domnului Ord. Aceste expresiuni s'aupdstrat i in grain] documentelor redactate in limba ro-mAnd din veacul al XVII-XIX-lea. Domnul este nu nutnaiinaltul ocrotitor al locuitorilor Wei lui, dar i judec-torul lor. Verbul niVirrh 4)=a judecA, redat sub diferiteforme ortografice infinitivale: C'AAHT111 GRAHTH pe care-IgAsim aproape In toate formele lui verbale ca: c%,A,iixoAiHx"_-_-i-am judecat, m41-9COM HA HIV 110 riihigAy II 110 3A-11011y 3MICOA1y" 5)=i-am judecat dupd dreptate i dupdlegea pAmntului, fac sa se gseascA in acelegi acte dejudecat substantivul c%A.A, cg,a,%, tx,a,s6)=judecatA, cares'a pAstrat pAnd tArziu cu insemnarea de: judet, tinuti judecAtor, i egA,MpE cai cgAiinHyr locul de judecatA,tribunal. AlAturi de acest termen juridic mai gsim i

1) Materiale privitoare la procedura de judecata la Slavi i Romani".par. III. pag. 35, 49, 52, 57, 63, 72, 85, 93, 97, 99.

2) !bidet pag. 35, 46, 47, 48, 49, 52, 53, 57, 58, 67, 82, 86, 87, 90.3)

. ,, 974) 65, 93.5) 65, 67, 85.6)

. ,, 35.,

www.dacoromanica.ro


verbul: TrkrATH 1), rAntru, TErATH a par, a reclama,deasemenea sub diferite forme verbale chiar si de per-fect ca: Trkramic alga 34 6AHH CEAO" 2) s'au prAt amn-doi pentru un sat; WH Trkran Ha...=el a pArAt pe...;Tlran 34 AHly HA nwne 3)=a park de fat pe slugile,H Armal HA aril HAWN" 4),----i au prat asupra slugi-lor noastre, (land substantivul : Trba=para, proces, inexpresiuni ca : WHH T'krAAH tAAT (34) trtzl Trkw" 5)=ei aupark pentru aceastA pricind.

Toate actele de confirmare, date de domni, se ter-mind prin formulele imperative, cum de pildA: Talc AABHAEWHe II H41160AWE HE KaAgEW IltEA EHA1 AHETOM l'OCHOUTKO.Mite FOCHOAHH tri")=Asa s sti. SA nu mai invAluestiinaintea acestei carti a domniei mele. Domnul a zis: TAWAA 3HAETE. HHAIS HE OrIHHHTE 7)=Aa s stiti. Altfel sa nufaceti; HMSO Aa HIM. 110 pf`i rOdllOACTKAAIEN II HE UM tf`irOfflOAETKOMH 8)=Altfel sd nu fie. Dupd cuvAntul domnieimele. Insumi domnia mea a zis. lithut HE EuET=Altfelnu va fi9) si apoi formulele romnesti : Intealt chip snu hie si Aceasta facem sure *i alt nime sA nu seamestece". Din toate hotrkile se vede cA domnul de-tinea in mna sa cele trei puteri: legislativA, judecato-reascA si executivd.

Domnul judecd tot felul de procese: TiMarrliMi=Ora pail, fie cA ele ar avea coprins civil, penal si

I) Materiale, pag. 36, 94, 100.2) lbidem . 68, 94, 97.3) 35, 93, 94, 99 1 doc. din 18.111. 1603 pag. 10-11 In

Ispisoace qi zapise" vol. 1, p. II.4) lbidem pag. 85, 99.5)

9. 97, 98.6) 86, 98.7)

. 48, 82.8) 86.9) 49, 82.

,

.

,

www.dacoromanica.ro

Procedura de juiecata. la Slavi i Romni 37

comercial, fie ca ar judeca i pe streinii, cari au legatura cutam sa. 1naintea lui vine sa se planga WAAOHATH [764-,AOKAAH e1A1111; WAAOKAAH HMV) WA/1011AA HAM; AZAAOHMCt; M(A1TH 311ATH 60 HAM WAAVHT CAVVII HAM] CU vreo plangereWAAOR [60/1111/1/1 1M06; ale WAA06:, WAAO6V; C& KEAHISONAOKOKA

Ic4-rA KSHISOF0 WA/106V], toti supuii sAi, fie oameni

simpli no,A,AHEI, EAVSH", boerii sal 609111/17v4 60I-Apfl 60/41111)i60/11r4712) episcopii precum i egumenii de manAstiri.

El judeca ori unde se gasete: in capitala3) la re-edintele de vard4), prin oraele din provincie5), prinsate') i chiar and se gasete In tabard la lupta, cumse vede dupa localitatile aratate la sfaritul cartilor dejudecata, a actelor de cumparare, de vanzare, de schimb,a marturiilor, zapiselor i citatiilor7).

Simpla parere a domnului cu privire la o" fapta asupusului sau, data oriunde ar fi el i ori in ce impre-jurare s'ar gasi, este o sentinta, care trebue sA se exe-cute. Astfel este cazul cu prunca lui Alexandru celbun, In 1421, and dispuse sa se dea cei noua tlharilegati cu funia de gat, la hart au col, en ma franchisede les faire morir", care jefuisera pe cavalerul Guil-lebert de Lannoy cu tovardii sai de drum langa Ce-tatea Alba, spre a fi omorati. Domnitorul, la rugaciuneade ertare a cavalerului, le dArui viata, de oarece Intorsesepagubailor marfa furata 8).

1) Materiale, pag. 35,' 93, 94.lbidem pag. 35, 97,

3) 47, 48, 52, 62, 69, 71, 72, 74, 75, 77, 79, 87, 89.4) 95.

,, 41, 44, 46, 49.70, 90.49.

Voyages et arnt a.sades de Messire Guillebert de Lannoy en 1399,1450", Mons, 1840, in 8., si B. P. Hajda.u: ,,Archiva istorial a Romdniei"An. I, No 17. 1864, tom. I, p. 1, pag 130, Bucuresti.

6)9

,

1)

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

Nu-i de loc indrepttit pArerea cunoscuta, Ca dom-nul judeca numai pe boeri, dregAtori i pe supuii deseamd. Documentele Inldturd aceasta pArere. Eremiade ex. in 30.VI1 1604 ), hotArete ca un oarecare Miron sdintoarcd nepotilor unui oarecare Ciolpan bdtranul, bucatade pdmant din satul Bodeti, cumpAratd fdrA tirea aces-tor nepoti, fiincicd, dupd lege, nu avea drept sd o cum-pere. Dacd cercetdm documentul, observdm, cd el nu aratddregAtoria pe care ar fi avut-o pArtile, cari cer dreptatede la domn i Ca actul s'a scris in satul Bdiceni, decidar, and domnul se gdsia intamplator prin pktile ace-lea. FArd Indoial, cA dacd s'ar fi putut pdstra toate ho-tArarile de judecatd, mai cu seamd cele cu caracter pe-nal, atunci ne-am incredinta, cA domnul fAcea dreptateoricui din supuii sdi, fie simplu locuitor, fie dregAtor.Multimea actelor de posesiune ne dovedete cA numaiacele acte s'au pAstrat, care priviau stApanirea asupravreunui sat, moie sau motenire, cdci posesorii aveautot interesul sa le find cu grij, pe and hotararile pe-nale au dispdrut din pricina vitegiei vremurilor. Nu trebuie sduitdm nici situatia poporului de jos de lucrdtor pe m4aboerului i domnului, astfel cd nu prea aveau obiectede litigiu, intru cat toate acestea se aflau in mana std-panului moiei sau satului pe care el trdia.

Adesea domnul hotAra sentinta i o executa singurcand judeca WA divan. Aceasta se intampla uneori candera in conflict cu vreun boer puternic din divanul &ausau cand se temea ca divanul sd-i fie fmpotrivA.

Puterea i vointa domnului erau nemArginite mai cusearnd and nu erau legi precise, scrise voluntatem tamen

1) Gh. Ghibnescu: aspisoace i zapise" vol. 1, p. 1, 1a0, 1907, pag36; cf. Oh. Ghibnescu: Surete si izvoade vol. III, 1907, 14, pag. 38.

Movild,

:33

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi si Romani

principium naturaeque jura legis scriptae vim et auctori-tate' habuisse conjicere licet"1). Adesea, ori hotArArile dom:nului erau in afar de lege dupA cum ne spune'cronica.

Alexandru LApuneanu ucide 47 de boeri : Alexan-dru vodd dacA s'a curatit de toatA grija dinafar i auadus pre doamna-sa pre Roxanda i fii sdi din taramunteneascA, au vrut sA se curateasca i de vrAjmaiisai cei din cas, pre care ii prepusese el cA pentru vide-nia lor au fost scos din domnie. $i au invatat cu tainAinteo zi lefepii, carii au avut streini, de i-au supus incurtea cea domneascA in lai, i au chemat pre obiceiuboerii la curte, carii fArd nicio grij de primejdie ca aceeanegandindu-se, dacd au intrat in curte, slujitorii, dupdInvtAtura ce-au avut, inchis-au portile i ca ni-te lupiinteo turmA fArd nici o apArAtur au intrat intr'Anii de+snopia i-i injunghia, nu numai boerii ce i slujitorii;'nici alegea pre cei vinovati, ci unul ca altul Ii puneasupt sabie; cAdea multi, de pre zAbrele afarA sAriade-i frngia picioarele. $i au perit atuncea 47 de bo-eri, fArA altd curte ce nu s'au bagat in seamA. $i aadup atAla nedumnezeire, Ii pArea cA i-au rAscumpA-rat inima 2)u .

loan vodA cel cumplit 1572-1574 arde de viu peepiscopul de Roman, Gheorghe, sub presupunerea desodomie, pe cAnd adevrul era de a-i smulge bAnuite-le-i averi: $i din zi in zi izvodia feliuri de munci no-tiA: Bagat-au in foc de viu pre vlAdica Gheorghe deau ars, dAndu-i vinA de sodomie, auzind cd are Wan-surd de avutie 3).

1) D. Cantemir: Descriptio Moldavia? cap. XI.2) C. Giurescu: Letopiseful Tarei Molclovei pcInd la Aron Vodd (1359

1595), 1916, Buc. pag. 209.pag. 209-210.Ibidem,

www.dacoromanica.ro

40 8tefan Gr. Berechet

Cronicele vorbesc limpede de faptul cA domnul pe-depsia atunci and viata i domnia lui erau puse in pri-mejdje, cum a facut Alexandru LApuneanu (1-a oara1552-1561 i a 2-a oara 1564 1567). Dupd aceia eiucideau farA milA and erau cuprini de anumite vitii.Dupd ce savAria omorul le 'Area rau. Astfel: Duca vo-dA (1-a oara 1665-1666; a 2-a oard 1668 1672 i a 3-aoara 1678-1684) era mAnios, cad din cuvintele spuselui de lane Hadambul, reiese, cA: in zilele trecute te-aimAniat mAria ta pe mine, ai trimis un arm sA maInece in Bahlui; el, batA-1 Dumnezeu, arrnaul, n-aupazit sA mA inece, ci rn-au Ingkluit pAnd te-ai des-mAniat mAria ta i m-ai ertat 3)a Prin urmare, iatacum Duca vodk care omora Ma milk i bAtea singurcu huzduganul, pre cine se mania, murind multi dinb`ataia lui, cA dupd ce trecea momentul supArkei, ertape cei sortiti mortei.

Acestea sunt cazuri povestite de cronicarul NicolaeCostin in letopisetul sau.

Un caz de pribegire al boerilor in masa din cauzarAutAtei domneti avern pe acela tot din timpul lui Ducavodk cand fugit-au atunci DubAu vel spAtar i GavriilNeniul vel stolnic, Ilie Nistor vel medelnicer, Hie DCA-gutescu vel arma. Nicolae Murgulet ftori logofdt, Savinbiv vel medelnicer i frate-sAu GheorghitA postelnicul,VArlan logolatul i frate-sAu Sbiera i alti multi T.

Pe sotiile a trei boeri, tot el, a dat porunca sd lelege la ptwi: pre giupdneasa lui $tefan BrAescu i pregiupaneasa lui Bucium ce au fost vel medelnicer i pregiupAneasa Sandului Stamati comisul... de stau ziva le-

1) M. Cogalniceanu: Cronicele Roradniei sau Letopisefele Moldaviei 0Valahiee ed. 11. 1872. Buc. tom 11, pag. 23

2) M. Cogalniceanu: op. cit. vol. II pag. 23,

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi 0 Romani 41

gate, iarA noaptea stau 1nchise la odAile seimenilor ')".Pe tArgovetii din Iai i de aiurea ii punea prin grosuride statt Inchii ate un an. Ei sAracii de lipsA i marescArbd fugiau prin lume, lAsAndu-i femeile i copiii casele, de groazA mare. Domnul atunci prindea pe,,vecinii de aproape sau pre femeile lor de le tinea Ingrosuri pe unele cAte un an i mai bine, dintru caremulte au i murit de foame, altele de prunc, cA eraumulte i grele, deli fAceau copii prin grosuri i totnu le slobozia, pAna la multe le-au crescut copii aco-lo in grosuri, panA au inceput a grAi i unii a umblain picioare 2).

De multe ori domnul absolv cazuri pe cari le gA-sete el, in legAtura cu firea sa, legale, aducAnd ca dr-cumstant atenuant absoluta necesitate" in care segsia infractorul. Astfel este cazul lui Dumitracu vo-d Cantacuzin (Mart. 1684-25 lunie 1685), care iartpe un tigan, care din cauza foamei, and, In 14; sefilth-Ica om pe om au amAgit pre o fatd sAracA i aubAgat-o Inteo pivnita pustie i acolo au ucis-o i autAiat dintr'nsa de an fript i au mncat, pe care 1-aui prins Dumitracu vodA: spunnd drept, ins, nu i-aufAcut nimic 3).

Din cAnd in cAnd ins se ivia pe tronul tArilor romA-neti Cate un domn, care judeca cu dreptate", cum esteIlia Alexandru vodA (1666-1668). Pentru a ne lumina a-supra felului !ui de judecatA, tot acest cronicar ne zugrA-vete o scend, care de sigur, ca se repeta adesea ori. CAndavea divan i pierdea una din pArti procesul, domnul II

9 M. Cogalniceanu : op. cit. vol. 11, 1872, Buc. pag. 22.9 Ibidem, op. cit., vol. 11, pag. 23.3) Ibidem, op. cit. vol. 11. pag. 34,

www.dacoromanica.ro


zicea : Pas- de pldtete celuilalt ce i-ai luat cu stram-but". Cel pedepsit ii rdspundea: Plti-voi doamne, nu-mai ca s ma mai pAsuiascd pand la o zi, cd sum sd-rac i n'am cu ce plti acum. Dar dacd reclamantulzicea: $i mie imi trebuie cd sum sdrac i 1mi mor copiide foame cd n-am cu ce-i hrdni, ci ma rog doamne,ca sa se pund acest om la inchisoare sau s-mi pl-teascd acum cd nu-1 pociu atepta. Atunci Ilia voddscotea banii din pozunar de la sine i pratea pe dator-nic. La multi lacea- aa 1).

Acela cronicar, care povestete despre .Alexandrulia, ne aratd cat de schimbdtoare era judecatadomnului supus schimbdrei firei: Acest domn este Con-stantin Cantemir, 1685 1693 despre care cronicarulspune, cd: era la fire bland i cu inimd milosti-vd, rabator, cu putind manie Intai, errator, i nelacomJa avere, i Indurdtor, necdrturar, era slujit i la toatepriceput. Bisericele cu rugd pdzia, i cu sfat bun inte-meiat, impodobit la cuvinte, dulce ii era vorba lui 2)..Cand Insd tam li era plind de cete de talhari; condusede boerii fugiti la Poloni, atunci el: cu munci grele 1imuncea, cd pre unii de vii cu foc li ardea, pre altiiin patru bucati de vii 11 tdia, altora le tdia manele ipicioarele i aa 1i lsa de se pedepseau pand ce mu-riau 3).

0 simpld bnuiald, o vorbd nelrnuritd prin cerce-tare i judecatd, era destul ca dintr'un bun slujba iajuttor in vremuri grele pentru Insdi viata domnului, sai se scurteze zilele. Grozava pildd o avem venicitd. in

1) M. Cogalniceanu : op. cit. vol. 11, pag. 6.2) 1bidem : op. cit. pag. 35.3) Ibidem, op. cit. pag. 36.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi i Romani 43

aceiasi cronicA, care vestejeste un intreg trecut de luptpentru neamul sAu. Pentru a nu pierde nimic din cum-plita icoanA a omordrei marelui cronicar Miron Costinsi a fratelui stt Velicico, mare vornic, lAsAm s se ros-tiascA insusi cronicarul; La veleatul 7200 (1692) in luLna Decembrie, in domnia sa, Cantemir von, tAiat-au preMiron Costin, ce au fost logoft mare, si pre frate-sAuVelicico, ce au fost vornic mare, dndu-le vind ca s'auradicat pre domnia asupra lui; ins Miron logofAtul ne-fiind la Iasi inteacea data, ci la tara, la un sat al lui,si s'au fost tmplat de i-au fost murit giupAneasa, cevrAnd sA o astruce, W au sosit si la dansul de laCantemir vodA, armasul al 2-lea, Racovita, cu un steagde lefecii, ca s-1 ducA la lasi; ce el se rugase s ai-bd pAsuialA Ond si-a ingropa giupAneasa, si s pur-ceagA; si fiind asa, iat de sArg au sosit si Macri vd-tavul cu a doua poruncA, cum in ce lac 11 va afla a-colo sa-i taie capul si dupA porunca asa intr'acela ceasi-au taiat capul, si I-au astrucat impreund cu giupA-neasa lui. *i asa intorcndu-se trimisii inapoi cu is-pravirea de poruncA, atunce noaptea, ca la cinci cea-suri, scoaser si pe Velicico din beci, de sub casa ceamica', si-1 duser la fAntanA de-i tAiarA capul. $i austat acolo de fatA, pentru credintA, fiul sAu Dumitras-co beizade, pand ce i-au tAiat capul. In zAdar maiadaogA cronicarul ducd aceastA fapta, cA acest Cantemirvon: fost-au om cinstit la cuvinte, si cunoscAtor 14giudete, fAcAnd dreptate ').

Uneori domnul judeca in IntAia si totdeauna in ultimainstanta. and nu se putea lAmuri, da delegatie vreunuiboer din localitatea apropiatd de locul cu pricina, care

1) M. CogAlniceauu : Cronicete Romnier, t. 11, 1872. Buc. pp. 38-9

www.dacoromanica.ro


mergAnd la fata locului i strangand oameni buni, cin-stiti i drepti, afla adevArul prin mArturiile lor, pe carele consernna in scris, i le comunica domnului spre aputea (IA hotArArea in cunotintA de cauz. In cazul a-cesta cel InsArcinat cu cercetarea cApAta calitatea de ju-decAtor. Orice boer sau dregator putea sA fie insrcinatcu indatorirea de judecsator 1). Nu lipsia de la aceastAinsrcinare nici episcopii 2). Putea s cheme i un satintreg sa judece un proces, fiind nevoie de mrturiile locui-torilor de acolo 5). Pa`rcAlabii erau de cele mai multe oriInsArcinati cu astfel de cercetAri la fata locului ca uniice cunoteau oamenii din regiunea lor i imprejurArilein cart triau ei 4_)) Surprindem i judetul cu 12 pkgarijudecand 6). Dupd cercetarea documentelor pe care leposedau p'artile in proces i dupd ce aduna de la ceiinsdrcinati cu ancheta la fata locului toate datele nece-sare, Gh. Stefan. (13. IV. 1653-8. V 1653) d poruncAsa se scrie hotrkea domneascA. Nu arare ori se in-tampla cA acela proces hotdrat de domn (16. VII. 165313. III. 1658) pentru mai multA tArie trecea i prin fatadivanului, ca la instanta apelativA, spre a avea maimult tArie pentru vremurile viitoare 6). Astfel avem pro-cesul judecat de Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, din16. VIII. 1656, care trebuia s hotArascA afacerea vistier-nicului Pelin i fratii lui cu Murgetii asupra satuluiMihalciul din tinutul Cerndutilor. Domnul expune prinactul de porunca, trimes pdrcAlabului de Suceava, Du-

1) Materiale pag. 31, 33, 35.2) !bider)) pag. 39.3) Ibidem pag. 44, 484) !bidet pag. 65, 67.5) Ibidem pag. 47, 53, 55, 56, 76.6) Ibidem, pag. 59.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi i Rornni 45

mitrasco Drgutescul, coprinsul tuturor documentelor deproprietate ardtate de pdrti, pe care nu le crede nici peele i nici mArturille date oral de pdrti. Pentru mai millumind paralabul fu indatorat s meargd la fata locului

strangd oameni buni i pe cei 24 jurtori, datiMurgestilor cu rdvas domnesc, ca s jure cd. satul Mi-halciul nu-i al lui Pe lin.

Amdnuntele cercetrei fdcute prin oamenii buni"de acolo i felul cum vor jura cei 24 jurdtori vor fi ard-tate de parcdlab in scris, care se va trimite domnului..La 7. IX. 1656 parcalabul rdspunde domnului asupra re-zultatului din care, reiese, cd in urma arnanuntitei cerce-tan si a jurdmantului celui mare" depus de cei 24 jurd-tori in bisericd pe sf. Evanghelie i sf. cruce, jurand cPelin nu a tinut niciodatd satul Mihalciul, i cd a fostsat domnesc. Rdspunsul spre mai mare tdrie este sem-nat de toti jurdtorii. La 5. II. 1657 domnul dd. Murges-tilor hotdrarea prin care castigd procesul, rdmanand de-plini stdpani ai acestui sat. Peste cinci zile, in 10. II. 1657,

divanul domnesc d o alt hotdrare in acelas sens.Astfel c acest proces a tinut mai mult de cinci luni,ceia ce nu inseamna. Ca Pelin nu se va mai ridica subalt domn cu aceiasi pretentiune asupra acestui sat. Deteama unui nou proces Murgestii, castigatori, si-au pus

ferae in vistieria domneascd.Domnul ,ca presedinte al divanului sau nu judeca

in materie civild de cat pe boeri1), i Iocuitorii de Iaoras; iar restul populatiunei de la tard se judeca descaunele inferioare de judecald competente 2). In materiepenald erau .anumite infractiuni, cari se judecau de cd-

1) Materiale: pag. 41, 55.2) Ibidem, pag. 33. 40, 47, 48, 52.

sA

si

pi

www.dacoromanica.ro


tre domn chiar and infractorii erau din cei din popor1).Aceste Infractiuni erau uneori ardtate in poruncile dom-neti cum sunt deugubinile i furturile.

Adesea judecd i procesele manAstirilor ') in legatuofa cu delimitarile de moii, apartinatoare lor, de sigur,socotind pe egumeni Intre persoanele nobile.

Sentintele civile sau penale in cazul and nu seexecutau potrivit hotArarei, i acesta era cazul anddomnul miluia pe cel pedepsit la moarte, se plAtia gloaba:nose in bani3) sau vile 4) (FAO6A KOMI A091H H TA1-rTH"),V=---boi de gloabd buni i grai, uneori ingaduindi impacarea partilor.

Spre mirarea noastr intalnim printre documenteleromaneti cercetate i until din 30. VI. 1621, frd ard-tarea locului, din care reiese Ca i doamna judeca ade-sea ori cu divanul. Acesta-i curiosul caz de judecat" alvkluvei, fostului domn al Munteniei, Simion Movil, pecand domnia fiul ei Gavrila, increzuta autocrat Mar-ghita. Ea se Intituleazd fa, r[o]cri[o]AwA dbrirra, r[cd-Cf1[0],pa 110ISOHHAFO hu CHME011 BOFGOAAIo doamna Marghita,sofia raposatuIui lo Simion voevod" i dispune ca sate-nii de prinprejur i oraenii din Arge sa." nu mai oprea-sca pe calugarii mndstirei Argeului de a merge cucarul la morile lor.

le cum glasuete insuO documentul: Iar domniamea am cAutat i am OW dereptarea i am judecatdenpreund cu boiarii, cum sa ailcd sfanta manNstirecale sd mearga cu carul la moar. i am mnat presluga domnii meale, pre Stanciul vtahul, cum s facsa

1) Materiale: pag.. 48; Uricarul, XX pag. 129.2) Ibidem, pag. 91.3) Ibidem, pag. 58.4) Gh Ghibnescu Surete i izvoade" vol. 1907. Iai pg. 69.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecIt la Slavi i Romni 47

cale. Deci au tdiat gardurele grddinilor i-au fdcut ca-le sd poatd mearge cu carul sfnta mn[d]stire la moa-rd, cum au fost i mai denainte vreame i le-au l-sat i lor loc destul sd fie de hrand. Deci fritealt chip sdnu fie peste cuvantul domnii meale. _ AMA ?FM r[o] c[no]-h OKA 4411--nsdi domnia mea a spus 1).

Domnul avea drept sd aprecieze partile unui pro-ces, chiar cdlcand legea. Pravila lui Vasile Lupu ii re-cunoate acest drept 2).

II B. Petriceicu-HAjdAu: Cuvente den bdtrdni tom. I, 1880. Buc.225-226.

Pravila lui Vasile Lupu, ca I 4 ; cap. 35, 15 cap. 50 2cal). 62 10,

I)

www.dacoromanica.ro

II.

JUPECATA LA DIVANUL DOMNESCInstantd apelativd fi uneori de fond.

Cercetand documentele esite din cancelariile dom-nesti in materie de judecata pana in secolul al XVIII-leagsim neaparat expresia: WM rIpTHAE nrkok HAMH H 111,4HAWN MOAAAKCISHAIN 6otar HAW lirkfalTH Ko Ary-miatd venit-ainaintea noastrd # inaintea boerilor noVri moldovenicredinciosul nostra hoer") cu variantele IMME fleNAE(IAA HAMH H 11pAA K7stAMN HAWHMH MWAAAIINCHMH ISO9E1 KE.AHIIMMH H MAAMMH=iatcl veni-a inaintea ma i inainteatuturor boerilor notri moldoveni, marl t mid"2); i1) W X E NFHAOWE PprfrA HAMH H NINA gtHANI HAWHAIN MOMAII-CICHAM 60A1p1 EfAHISHMfil H MAAMMH [Agra HAWN 3)...------iatdvenit-a inaintea noastrd i inaintea tuturor boerilor no-_

qtri moldoveni, mari # mid, sluga noastrd".Din toate aceste expresiuni intelegem, ca in seco-

lele XIV, XV, XVI, XVII cand cancelaria domnitorilorromani era slovona, ele nu pot da de cat intelesul cu-vntului mirk----=sfat" pe care-1 intalnim impreuna sauimediat dupa intrebuintarea primei perifraze: ,nfoka,

1 Cea mai frecvent.2) Doc. din 1476, Mai 20, al lui Stefan cel mare: I. Bogdan Docu-

ment& lui qtefen cel mare" vol. I, Buc. 1913, p. 208.') Doc, din 1623 (7131) lunie 20 al lui Stefan Tomp: Gh. GhibAnescu:

Ispisoace 0 zapise", vol. 1, p.-11, lai 1907, pag. 153.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecat la Slavi i Romani 49

Ha WHA1 ravErromInaintea sfa(ului nostril' ') care nu ddde tAt aceiasi notiune de adunare", consfAtuire", sfat",judecatA".

judecata la divan.Abia pe la inceputul veacului al XVI-lea Incepe sl

pAtrund expresia turd. divan", care devine cea frec-ventA in epoca fanariotA, Inlocuind cu totul expresiileexistente mai inainte. In traducerile romnesti ale acte-lor slavone i apoi in cele scrise direct rornAneste gAsimstand alAturea ambele expresiuni sfatuf pre si divan".

Ori unde se gasia domnul, in diferite timpuriImprejurAri, ocolo era si sfatul", sau divanul" sAu.Pretutindeni ImpArtia dreptatea, dup cum dovedesc a-tAtea carti de judecatd, semnate de boerii, cari alcAtuiausfatul sau curtea sa de judecatA, date din diferite targuri:TArgoviste, Bucuresti, Suceava, Iasi, Vaslui, HArlAu. Di-vanul avea atributiuni judecAtoresti, politice si adminis-trative. El facea dreptate in diferite pricini de judecatA,civile sau penale, cele bisericesti fiind l'Asate pe seamainstantelor religioase.

and se fAcea alegerea de domn, divanul era maiomplect; boeri divaniti, boeri mazili de la tara, ierarhiii poporul ii dau votul prin aclamatie. Alte ori se a-legea numai de un partid boeresc i apoi se impuneapoporului. La declarAri de rAzboi i incheeri de tratatese cerea numai pArerea divanului. Unii domnii tineaucont de sfatul boerilor, cum era Petru Schiopul (Sept.1559 lunie 1568), care din sfatul boerilor nu iesia"Aceste acte cari nu se puteau executa de cAt dupA ho-

Gh. Ghibneszu: Surete i izvoade", vol. IX, Iai 1914, Intr'un doc.din 1610, pag. 88; cf Materiale, pag. 97.

2) Grigore Ureche LetopisefeCe Moldovei", pag 258-259; ed C. Glu-Tescu 1916.

1)

pi

2).

www.dacoromanica.ro


tar-area intregului sfat, cad fail deciziunea lui nu sefacea absolut nimic. In realitate era o instanta de apeljudecand insa, adeseaori, si ca prima instanta. Compu-nerea lui era lasata la vointa absoluta a domnitorului.Mitropolitul ocupa locul de cinste, in dreapta pe unscaun deosebit, stand in fruntea boerilor, alcatuitori aidivanului, caruia i se da primul loc de cinste dupadomn si sarcina de a cerceta pravila la aplicarea pe,depselor. Langa domn si in jurul lui stau marii boeri,cari ocupau cele mai mari slujbe in stat, aranjati dup'atrepte. Mai departe stau ceilalti boeri mazili, cari nilmai erau in slujba, ci isi vedeau de gospodria mosiilorlor, indeplinind si sarcina de judecatori dupa poruncadomneasca. Personalul de serviciu al divanului, care in-deplinia anumite porunci ale domnului. Acestia erauaprozi, armsei etc. Ei stau in fata domnului spre aputea fi vazuti de el. Sala de judecata era in mijloculcurtei domnesti. Din spatele tronului domnesc de peperetele din dos, cadeau asupra acestui juriu de judecatablandele raze ale unei candele ce ardea continuu, lu-minand chipul lui Christos judecand : Ibi in posterioripariete Principi thronus ponitur, imagine lesu Christiad judicium apparentis superius, ornatus, quam perpetuoardens candela illuminat").

Misionarul Bandinus, care a vazut un asemeneadivan de judecata in 1646, spune ca boerii mici erauin numar de 10 si mai multi, din ei voda chema cateunul pentru a-i fi talmaci, cand vreun impricinat nustia limba inteleasa de domn : subtus in loco humilidecem circiter aut plures barones, ut quem Princepsaudire voluerit, unusquisque sit paratus vocare, et si

1) Materthle, pag. 105.

www.dacoromanica.ro


quis Principi ignota lingua loquilur" '). In dosul lor staucand 20, and 30 scutieri cu scuturi aurite, inalti destatura i imbracati in haine rosii. In al tre ilea randstau cam 2000 de osteni de curte Vara arme, iar in do-sul lor asteptau impricinatii. Toti impreund sunt co-prinsi ca de un cerc de 200 pedestrasi aIei, imbracatihoneste": Hos omnes per modum coronae cingunt du-centi pedites selecti, bombardis ad jaculandum et trameisad secandum instructi si opus foret" 2).

Se face rugaciune inaintea icoanei lui Christos,domnul se aseaza pe tron i facandu-se tacere se chiamade vornicei prin aprozii de la usa cei impricinati : Quam-prirnum Princeps, praeviis ad judicem Christum precibus,in thorno consederit" 3).

Se aduc legati in fata domnului mai intai cei ares-tati, vinovati de vina capitala, adicd de furt, omucideresau violentia spoliatorum : Turn ad Principern priusoccusqti de capitali cufpa, scilicet de furto vel homicidioout violentia spoliatorum compedibus vincti adducuntur" 4).

Cercetati public prin dovezi, martori suficienti-propia lor mrturisire, smuls adesea prin torturi, Ii seaplica sentinta pedepsei cu moartea : qui si convincanturaut propria fassione, aid testibus sufficientibus, adhibitistorturis, certissima illis mortis sententia pro fertur" Ceicari nu sunt retinuti prin sentinta sunt scosi prin altaLisa a divanului. Se judeca pand la amiaza si dac mairaman procese nejudecate se amana pe alta zi: Si vero horameridiei audita fuerit, reliqua plebs, quae fuerit, ad al-

1) Materiale, pag 103.2) Ibiiem, pag. 103-103.3) Ibiiem, pag. 105.4) Ibidem, pag. 104.5) Ibidem, pag. 104.

'

si

5)

www.dacoromanica.ro

52 tefan Gr. Berecliet

teram judicii diem adesse jubetur"'). Procesele mici setermina inteo zi, iar cele mai grele fin mai muIte zileSed causa plerumque uno eodemque die, aut si nimisperplexa fuerif, tribus aut quatuor sessionibus excutituret s('ntenti apronunciatur" 2). Nepartinirea judecatei dom-neti o lauda atat Bandinus cat 0 Cantemir. Priam!.spune ca Inaintea lui Vasile Lupu nici cel mai mareboer nu avea trecere macar fata de Oran. Chiar pe in-su0 fratele sau, hatmanul, 1-a dat Jamas la o jude-card cu faranii. Pe doi frati ai lui dupa mama i-a pe-depsit cu 3 zile de inchisoare la un loc cu facatorii derele. El chiar spunea cu tot dreptul non fratres, autfilias curare, sed unam et solam justiam").

Afacerile cele mai grele le judeca el, deoarece eraconvins c ceilalti judecatori se conrup cu daruri,.cad din cauza aceasta : pauperes etiam in causa justaaffligerentur" 4); adeseaori se da i acestora pedepsegrele, pentru motive pe cari numai domnul le intelegea,mai cu seamd cand se judeca un Oran cu un boer.

Domnitorul judeca de obicei crimele i faptele, caricer condamnare la moarte. Cele ware se lasau peseama judecatorilor-boeri mai mici. Ace0ia judecau a-casa i dau hotardrea care li se parea lor ca-i bunkMultumirea ambelor parti cu aceasta hotdrare inchidealitigiul. Puterea unei astfel de sentinte este ca0 cea pecare ar fi dat-o divanul. Partea nemultumita se adre-seaza cu plangerea sa la divan, care o va cerceta dinnou. Boerul-judecator gasit vinovat de nedreapta hold--rare, fiind ca s'a ldsat biruit de favorizare sau de mild,.

Materiale, pag. 106.2) Ibidem, pag. 108.3) Ibidem, pag 104.4) 1bidem, pag. 104.

:

9

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecat la Slavi i Romni 53:-

se pedepsia greu. Gsindu-se cd apelantul a fost jude--cat drept, se bdtea cu toege i se oblig, fata de partea,dtigAtoare la plata indoitA a cheltuelilor de judecatA ')...Nu existA nicio pArtinire Trp000rtro)Mia", in judecata dom-nului, cAci chiar dad marele logofat ii aude numele-chemat in vreun proces cu un Oran, indatA pArAsetescaunul sail i trece la stnga, taranului 2).

DupA Bandinus, divanul juded in toate zilele, afard,de duminici i srbAtori Sunt rari cazurile cAnd nu ju.dec.:A in fie care zi: Exceptis Festis et Dominicis die-bus quibus non judicat, vix aliquando tribunalitium ju-dicium omitlit3).

Pavel de Alep spune acela lucru cu deosebirea cd.SmbAta se judecau criminalii. Vasile Vodd tine divanin toate zilele, insA divanul de Smbt este destinat inpecial pentru judecAti criminale" 4).

.

Sub Cantemir, la finele sec. XVI-lea, se juded de3 sau 4 ori pe sAptAmn afarA de postul cel mare:Per totum annum, exceptis diebus, quos jejunio, pod'magnum vocant, destinavit ecclesia, Piinceps ter antquater in hebdomade publice litigantium causas in di-vano audit" 5). Duca von' tinea divan de douA ori pe-zi ; pAnd la amiazd se fAceau desbaterile judecatilor, iardupA masa se fceau chemdrile pArtilor ,de douA orifAcia divan in zi. Deci la divanul cel de dimineata, dvo-ria 4) toti la divan ; iar la cel de chindie, umblau.fustaii 7) prin tArg, chemnd oamenii la divan 8).

1) Materiale, pag 106.2) Ibidem, pag. 106.3) 104.4) 102.5) 105.6) ,.Dvoria" vine din verbul slay ABOpliTte a sluji.7) Fusta"sulita, lAncier, vezi D Cantemir In Descriptio Molda

vine" cap. VII.8) M. CogAlniceann, op. cit. t II pag 5.

_,.

www.dacoromanica.ro


Dupa desbaterea pricinei, mitropolitul cu toti boerii:sfetnici isi spun prerea cu glas tare, chiar daca domni--torul nu este de acea parere : , Discussq causa, metro-polita et omnes barones de slat", sive consiliarii claravoce sententiani suam, etiam si sciant, aliud esse Prin-scipi propositum, proferunt, et accusatum vet absolvuntcrimine, vet sine culpa declarunt" '). Boerilor scosi dinslujba rar le cere domnul parerea : Deposittis autem ba-ronibus nihil pro ferre nullamque sententiam dicere licet,nisi a Principe interrogatis" 2). Dacd acuzatul este gasitvinovat, domnitorul intreaba pe mitropolit ce pedeapsa ise cuvine dupd legile civile si bisericesti. Cetind textullegei, mitropolitul cere mila domnului, ceia ce de multeori fac si boerii : Auditis cunctorum opinionibus, si reushabeatur, Princeps metropolitam interrogat, quae secun-dum civiles et sacras leges, poena debeatur. Metropolita

.primo verba legis recitat, post autem Principis clementiamcui modus praescribi non possit, implora, quod simulcuncti barones facere conserveverunt" 3). Acuzatul este ertatsau pedepsit la moarte sau primeste alta pedeapsd dupafapta : Tandem Princeps suam fed sententiam accusa-tumque vet absolvit, vel morti, alive poenae adjudicar4).Bandinus povesteste despre asprimea pedepselor date deVasile Lupu, care condamnase la moarte peste 20.000criminali, si la rugamintea boerilor de a fi mai bland,el le raspundea ca nu are in vedere persoana, ci drep-tatea, nu lucrul, ci legea non personam sed justitiam,non rem sed legem aestimo" 5). La argumentarea boerilor,

1) Materiale pag. 106.2) 1bidem, pag. 106.3) Ibidem, pag. 106.4) 1bidem, rag. 106-107.5) Ibidem pag. 104

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecal la Slavi i Romni 55

cd tara se pustiete din pricind cd pentru simpla rpire-cu forta a unui bun de la un Oran pe care o face un,destoinic osta sau un boer se pedepsete rdpitorul cumoarte, Vasile le rdspunde: Chiar dacd voi toti ati,face o faptd pentru care sd meritati pedeapsa cu moarte,de sigur, ar trebui sa. muriti. Chiar dacd jumtate dintam Moldovei ar deveni criminald, sd piard jumdtateacea rea ca sd se pdstreze cea bund. Cu cei buni trdescin sigurantd, cu cei rdi venic voi fi in pericole : sivos omnes morte dignum aliquid feceritis, certo morien-dum erit vobis. Imo si media pars terrarum Moldaviaeerit nequam pereat mala pars, ut bona servetur cumbonis tutus vivam cum malis semper in periculis consti-tutus essem"'). Dori* lui Vasile era ca un cdrtor sdpoatd cdratori in cea mai mare sigurantd, sd meargai sd se intoarcd, sa. umble i sa doarm, incdrcat cuaur i pietre scumpe: tutissimus viator, auro gemmis-que onustus ire, redire, ambulare et dormire, etiam se-cus viam potest 2).

Paul de Alep, in 1653, deci la sfdritul domnieilui Vasile Lupu, spune cd se pedepsise la moarte unnumr indoit de Adlhari -40.000-3). Acela caTator maiadaogd cdteva ldmuriri i asupra aplicdrei pedepsei: elle d treptat, fiind mai aspru la recidivd. In toate a-cestea, el nu condamna la moarte pentru prima crim,d,ci pedepsia numai cu bdtaia, tortura, i punerea la stdlpa criminalului, apoi ii da libertate. Pentru a doua crimd iitilia o ureche, pentru a treia ii tdia pe cealaltd urechei abia pentru a patra crimd il condamna la moarte"4).

1) Materiale, pag. 104 106.2/ lbidem pag 105.3) Emilia Cioranu: Ctillitoriile patriarhului Macarie de Antiohia in fa--

rile romdne" pag. 30 .4) Ibidem pag. 30; cf. Materiale, pag. 102.

www.dacoromanica.ro


Cei condamnati de omor sunt dati in primire ma-relui arma sa-i inchida, cei retinuti pentru datorii sunt-dati in seama vatafului de aprozi. Talharii se spanzura,sacrilegii se ard, ucigasii nobili se decapiteaza, iar cei,de jos sufere inceata si greaua moarte a Inteparei. Uci-.gasul impacat cu rudele mortului poate nadajdui la o oare-care indurare de la domn. Ertarea trebue spusa public

Aomnului. Altfel, moartea se pedepseste cu moarte, cad=sangele cere razbunare prin sange si moartea prin moarte.Daca pedepsele pentru faptele trecute nu 1 a putut in-drepta sau daca mai sunt si alte motive pentru caredornnul voeste sa-1 smulga dintre oameni, ertarea rude-lor celui mort nu-I scapa de moarte sau ocna. Boerii,cari au intrebuintat in folosul lor bani din visteria tareisau au conspirat in potriva domnului lor, se pedepsescnumai de el lara parerea celorlati boeri, cu pierdereaNietei si averei lor. Executarea pedepsei cu moarte seface numai prin taerea capului. Bataia dac

stefan berechet- procedura de judecata la slavi si romani (romania)

Documents