statiunea de cercetare dezvoltare pentru viticultura … · 2016-09-05 · in vederea ob ţinerii...

STATIUNEA DE CERCETARE

DEZVOLTARE PENTRU

VITICULTURA ȘI

VINIFICATIE BUJORU

Coordonator proiect:SCDVV BUJORU

Director de proiect:Dr. Ing. Florin-Dumiru BORA

PROIECT ADER 14.2.2FAZA 2/2016

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Codul ADER și

denumirea

proiectului:

14.2.2 Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pe lanţul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi

Denumire

contractor:

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, Bujoru -SCDVV Bujoru

Adresa de contact

(telefon, e-mail,

adresa poştală, CUI,

cont):

cu sediul în oraş Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu, nr. 65,cod poştal 805200, judeţul Galati, CUI RO14794971, cont exclusiv pentru planul sectorial la Trezoreria Tg. Bujor ,înregistrată sub numărul la registrul Comerţului, cont nr. RO86TREZ30820G332000XXXX, tel/fax. 023634064/ 0236340642, e-mail [email protected],

Director

general/director

(nume, prenume,

telefon fix și mobil,

e-mail):

Dr. ing. Donici Alina, Tel. 0236340640/0752136350, E-mail [email protected]

Director economic

(nume, prenume,


e-mail):

Ec Tudose Catalin, tel. 023634064/0741267713, e-mail [email protected],

Director de proiect

(nume, prenume,


e-mail):

Dr. ing. Bora Florin Dumiru Tel. 0236340640 / 0743487928, e-mail [email protected]

Anul începerii

proiectului: 2015

Anul finalizării proiectului : 2018 Durata (nr. luni): 38

CONSORTIU:

SCDVV Bujoru

SCDVV Murfatlar

SCDVV Blaj

SCDVV Iasi

INCDBH Ștefănești-

Argeș

OBIECTIVUL FAZEI 2/2015

.

� caracterizarea și prezentarea condițiilorecoclimatice și ecopedologice din arealul luat în

ț

ș

ș ț

ecoclimatice și ecopedologice din arealul luat înstudiu, pentru a obține o imagine cât mai amplăcu privire la modul în care acești factorii potinfluența mobilitatea metalelor, metalelor greledar și a pesticidelor de la nivelul solului până învin;

� diagnoza situaţiei actuală cu privire laproprietățile fizico-chimice a solului din arealeleluate în studiu;

� stabilirea strategiei de abordare a tematicii decercetare privind privind principaliicontaminanţii;

� elaborare unui raport ştiinţific și economic

ACTIVITĂŢI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI:

Activitatea 2.1. Stabilirea principalilor factori careinfluenţează remanenţa metalelor şi pesticidelor în sistemulsol-plantăsol-plantă

Activitatea 2.2. Colectarea și interpretarea rezultateloranalizelor lalegislația in vigoare

Datele ecoclimatice și ecopedologice în contextul monitorizării nivelului de pesticide și metale grele în lanțul sol-vin

Condi țiile ecoclimaticeGama produselor de protecţie fitosanitarǎ cunoaşte o exacerbare a diversificǎrii şi a producţiei

pe piaţǎ în vederea asigurǎrii unui profit maxim asemenea produselor farmaceutice de profil uman.Practic, intereseazǎ profitul financiar şi mai puţin efectele lor în lanţul alimentar şi asupraconsumatorilor în speţǎ. O alimentaţie sǎnǎtoasǎ este un deziderat major al omenirii, dar esteaproape imposibil de realizat în condiţiile creşterii populaţiei globului. Mai plauzibilǎ şi mai realizabilǎeste scǎderea poluanţilor pânǎ la un nivel minimal care sǎ nu inducǎ boli incurabile.

Poluarea reprezintă una dintre căile cele mai importnate de deteriorare a capitalului natural.Dintre toate catergoriile de poluanți, cei stabili chimic și care au toxicitate mare ridică cele mai mariprobleme manageriale. Pesticidele, metalele dar și metalele grele fac parte din această categorie.

În acest context, se pune problema evaluării riscului asociat utilizării terenurilor contaminateț ț

ț ș

ș

În acest context, se pune problema evaluării riscului asociat utilizării terenurilor contaminatepentru culturi agricole. Evaluarea riscului nesesită caracterizarea distribuției spațio-temporale apesticidelor și metalele grele, dar și a expunerii populației umane și a populațiilor din structuracapitalului natural la acești contaminanții.

Factorii care pot influența dinamica procesului de mobilitate a pesticidelor și a metalelor grele dela nivelul solului până în vin sunt: factori interni (metabolismul plantelor, relația dintre sistemulradicular - rizosferă, și inhibitori metabolici) dar și factori de mediu (lumina, temperatura, oxigenul,umiditatea, reacția solului, dar și concentrația ionilor din soluția solului).

Factorii climatici în contestul poluării cu pesticide și metale grele joacă un rol foarte important, iarîn cazul unei cercetări care implică determinarea cantitativă a acestor principalii poluanți este esențiala se înțelege cum condițiile ecoclimatice și ecopedologicie favorizarea acumularea acestor poluanțidar și modul în care acești factori pot (sau nu) favoriza fenomenele de translocarea a pesticidelor și ametalelor grele din sol până în produsul finit. Astfel cunoașterea foarte bine a arealelor luate în studiueste un prim pas în identificarea și principalilor poluanții pentru produsele vini-viticole din România.

Elemente climatice studiate(Media multi-anual ă)

SCDVV Bujoru

SCDVV Murfatlar

SCDVV Blaj

SCDVV Iași


Arge șBilant termic global, ∑tºg 3532 5220 3366 3168 3686Bilant termic activ, ∑tºa 3473 4749 3249 3048 4123Bilant termic util, ∑tºu 1757 2488 1410 1386 2364Temperatura medie din luna iulie, °C 24,1 26,1 24,5 21,0 22,0Temperatura medie din luna august, °C 23,1 22,9 22,4 20,3 23,3Temperatura medie din luna septembrie, °C 17,5 16,9 17,7 15,6 18,4Temperatura medie anual ă, ºC 11,5 12,7 10,6 9,8 12,4Temperatura medie în perioada de vegetatie, ºC 19,4 18,1 17,2 17,5 20,1Temperatura minim ă absolut ă, ºC -25,5 -26,9 -24,0 -27,2 -26,2Temperatura maxima absolut ă, ºC 41,5 42,6 38,0 42,3 39,4

Sinteza principalelor elemente climatice din perioa da analizat ăcomparativ

Temperatura maxima absolut ă, ºC 41,5 42,6 38,0 42,3 39,4Număr de zile cu temperaturimai mari de 30 °C

38,4 42,2 23,1 37,6 39,6

Σ insolatiei reale anuale, (ore) 1761,1 1989,5 1928,9 2044,4 1892,5Σinsolatiei reale din perioada de vegetatie, (ore)

1315,8 1478,6 1304.3 1448,2 1566,3

Σprecipitatiilor anuale, (mm) 455,9 561,4 611,8 579,6 463,8Σprecipitatiilor din perioadade vegetatie, (mm)

296 263 435,9 398 375

Durata perioadei de vegetatie, (nr zile) 179 185 187 169 194Coeficientul hidrototermic, (CH) 0,85 0,9 1,5 1,3 1,4Indicele heliotermic real, (IHr) 2,31 4,1 1,7 2,0 3,1Indicele bioclimatic viticol, (Ibcv) 8,58 10.7 5,1 7,1 9,6Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOe) 4742,8 5488,5 4361,8 4106,1 4974,0

Din datele prezentate observăm că vița de vie dinspune de acești factori importanți în toate arelele studiate.

Condi țiile ecoclimatice

Pentru a se obține o imagine de ansambu a condițiilor ecopedologice, s-au desfășurat studii pentru a seputea stabili cu exactitate tipul de sol din areal luat în studiu, dar și prezentarea acestora din puct de vedere alalcătuirii granulometrice, al proprietățiilor hidroizice, a caracteristicilor chimice și agrochimice.

Tipul de sol preponderent din zonele luate în studiu

Tipul cel mai reprezentativ de sol pentru podgoria Dealul Bujorului este: Cernoziom, înpodgoriaei Murfatlar este Cernoziomul calcarice, în centrul Viticol Iași tipul de sol sunt cernoziomurilecambice şi argice. Solurile podgoriei Târnave sunt prezentate printr-o gamă relativ mare de tipuri şisubtipuri. Ca tipuri de sol se întâlnesc: eutricambosolul (solul brun eu-mezobazic), preluvosolul (solulbrun argiloiluvial), aluviosolul (coluvisolul), regosolul (regosolul carbonatic), faeoziom (solclinohidromorf sau negru de fâneaţă), entiantrosolul (solurile antropice), rezultate în urma lucrărilorde amenajare a terenurilor în pantă prin terasare, care deţin o pondere însemnată, cernoziomuricambice (pe suprafeţe foarte mici).

Pe teritoriul deţinut de INCDBH Stefănești se întâlnesc o multitudine de soluri, atât în așezarenaturală cât și cu profile deranjate, antropizate prin lucrări de amenajare și uniformizare a versanților,distribuite cel mai adesea, datorită reliefului frământat, în complexe de soluri. După Sistemul Românde Taxonomie a Solurilor (SRTS), elaborat în anul 2003 de Institutul de Cercetări pentruPedologie și Agrochimie București, clasificare care este în concordanță cu cerințele cuprinse în World

ș

ș Ș ș

Pedologie și Agrochimie București, clasificare care este în concordanță cu cerințele cuprinse în WorldReference Base for Soil Resources (Dekers J.A. și colab., 1998), clasificare care grupează solurilepe baza procesului genetic caracteristic și a orizonturilor diagnostice, pe teritoriul INCDBH Ștefăneștise întâlnesc următoarele clase și tipuri de soluri:� clasa Protisoluri (soluri neevoluate) cu tipurile: Regosol și Aluvisol;� clasa Umbrisoluri cu tipul Eutricambisol (fost Brun eumezobazic);� clasa Luvisoluri (argiluvisoluri) cu tipurile: Preluvisol tipic (fost brun argiloiluvial), Luvosol tipic(fost brun luvic tipic), Luvosol albic (fost Luvisol albic), Planosol;� clasa Antrisoluri (trunchiate și desfundate) cu tipul: Antrosol.

În parcelele luate în studiu solul este tip Regosol eutric, calcaric în asociaţie (în complex) cu celde tip Eutricambosol. Eutricambisolurile prezintă o textură variabilă de la lut la argilă și un conținut înargilă sub 0,002 mm cuprins între 14-47%. Regosolurile au o textură ce variază de la nisip lutos laargilă prăfoasă și argilă.

Studiul teoretic de ansamblu cu privire la utilizar ea produselor fitosanitare care au în componen ța lor pesticide și metale grele și care ar putea avea efecte negative asupra cre șterii și fructific ării vi ței-de-vie. Prezentarea în detaliu (pe fenofaze) a prod uselor fitosanitare care au afost utilizate în ulti mii

10 ani

Protecţia plantelor constituie, în prezent, unul din domeniile cele mai importante ale agriculturii, datorită limităiriidrastice a producţiei agricole de către agenţii fitopatogeni, dăunători şi buruieni. Combaterea chimică reprezintă şi astăziprincipalul mijloc pe care practica agricolă îl are la dispoziţie pentru a micşora aceste pierderi. Organizaţia Naţiunilor Unitepentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.) estimează că pierderile anuale curente produse de boli şi dăunători se ridică lapeste 300 miliarde de dolari pe tot globul.

Evoluţia cercetărilor pentru pesticide a parcurs două etape principale, în prima etapă, din punct de vedere alselectivităţii, s-a pus accentul pe planta de cultură, animale domestice, vânat şi om. În cea de-a doua etapă s-a impus înplus o selectivitate mai mare faţă de organismele utile (entomofagi) iar în prezent cerinţele de selectivitate se extind pentrumulte alte organisme: peşti, păsări, alge, albine, râme, inclusiv pentru unele microorganisme cum ar fi bacteriile fixatoare deazot (OECD - Guideline for testing of chemicals - 1992).

Literatura de specialitate consemnează în prezent peste 600 de substanţe active cu efect pesticid pe baza cărora seobţin peste 100.000 de produse comerciale cu o producţie anuală de aproximativ 2 milioane tone (Zakharenko şi Melnikov,obţin peste 100.000 de produse comerciale cu o producţie anuală de aproximativ 2 milioane tone (Zakharenko şi Melnikov,1996).

In vederea obţinerii unor pesticide ecologice acceptate, se cheltuiesc, pe produs, 15-30 miliarde dolari SUA, în 8 - 10ani de cercetare şi selectare a unei singure substanţe, din 10 - 15 mii de produşi chimici, care să îndeplinească cerinţeledeosebit de severe de eficacitate biologică şi de protejare a naturii.

Eforturile uriaşe care se fac pentru introducerea de noi molecule active şi noi produşi, în condiţiile în care presiuneacontra utilizării pesticidelor devine din ce în ce mai mare, se justifică prin efectele deosebit de mari pe care le provoacă.Protecţia chimică a plantelor cultivate a contribuit în ultimele 2-3 decenii la creşterea producţiei cu peste 20% la grâu, 25 -30% la cartofi şi legume, 40 - 60% la sfeclă, 60 - 90% la pomii fructiferi şi vită de vie.

Ar fi ideal să ne imaginăm că există un pesticid "model" care, adus printr-un tratament într-un ecosistem, să acţionezeexclusiv asupra organismelor ţintă, după care să dispară din mediu, fără nici o altă implicaţie secundară. Există numeroaseîncercări de a ne apropia de un asemenea model, dar efectele secundare nu pot fi evitate şi ele se referă la: toxicitatearidicată, remanenţa prelungită a reziduurilor, distrugerea parţială a faunei şi florei solului, poluarea apelor freatice şi desuprafaţă etc.

Proprietățile fizice și hidrofizice ale solurilor din arealele luate în studiu.Structura solului - tipulmorfologic de structură este granulară în cazul sistemului de întreţinere ogor lucrat şi poliedricsubangulară mijlocie la înierbarea de durată. Cu toate că la înierbare, elementele structurale au formăcubică cu muchii rotunjite, acestea sunt străbătute de numeroase rădăcini fine ale ierburilor perene şinumeroşi pori vizibili. Acest tip de structură s-a format în condiţiile unui conţinut mai scăzut de apă şisub influenţa presiunii exercitate de rădăcinile plantelor de pe benzile înierbate.

Proprietățile fizice și hidrofizice ale solurilor din arealele luate în studiu sunt prezentate în tabelul45, pe baza acestor rezultate putem afirma că DA (densitatea aparentă) crește odată cu creștereaadâncimi profilului de sol în toate arelele luate în prezentul studiu. Privitor la PT (porozitatea totală), CH(coeficientul de higroscopicitatea), CO (coeficientul de ofilire), CC (coeficientul de câmp) dar și CAU(capacitatea de câmp) se observă că valorile acestor indici nu sunt influențați de adâncimea profilului desol, de asemnea din analiza polifactorială utilizată (tabelul 1) arată că acești indici sunt influențați detipul de sol și de arealul de proveniență a probelor se sol analizate.

În ceea ce privește acești indici influențează în mod direct biodisponibilitatea metalelor grele și apesticidelor din sol spre părțile aerene ale viței de vie și implicit în vin. Este foarte important cunoaștere

ț

ș ț

ș ș ț ș

pesticidelor din sol spre părțile aerene ale viței de vie și implicit în vin. Este foarte important cunoaștereacestor indici cu exactitate pentru a stabili corect modul în care ei influențează mobilitatea metalelordin sol.

Din păcate la noi în țară nu avem o legislație care să permită raportarea acestor rezultate, deșiacești indicii influențează migrarea metalelor/pesticidelor, ei fiind direct responsabili de mobilitateaacestor principali poluanți.

Partenerul Tipul de

sol

Adâncime

(cm)

(DA)

g/cm3

(PT)

%

(CH)

%

CO

%

CC

%

CAU

%

SCDVV

Bujoru

0-20 1,30 d γ 52 b α 9,84 a α 14,71 d α 23,00 e α 24,21 b α 20-40 1,54 b β 51 b α 9,31 d γ 13,16 e β 22,60 f β 21,64 c β

Cernoziom 40-60 1,31 d γ 48 c β 9,87 a α 14,90 d α 21,30 g γ 16,69 f δ60-80 1,64 b β 46 d γ 9,36 d γ 14,56 d α 24,90 e δ 17,87 e γ80-100 1,94 a α 51 b α 9,74 b β 14,78 d α 21,10 g γ 16,94 f δ

SCDVV

Murfatlar

0-20 1,19 eγ 53 ab α β 8,58 ef β 11,70 f α 23,23 e α 12,30 g α20-40 1,32 dγ 51 b β 9,16 e β 11,43 f α 23,20 e α 12,80 g α

Cernoziom 40-60 1,40 cβ 49 c γ 9,06 e β 10,52 g β 23,00 e α 12,40 g α60-80 1,45 cβ 51 b β 9,78 b α 10,60 g β 22,10 f β 12,40 g α80-100 1,52 bα 51 b β 9,05 e β 10,60 g β 22,50 f β 13,40 g α

SCDVV

Blaj

0-20 1,30 d β 49 c γ 9,85 a γ 29,00 a α 20,10 h γ 16,98 f γ20-40 1,20 efγ 48 c γ 9,54 c β 28,00 a α 21,00 g β 17,56 e β

Entricambosol 40-60 1,26 ef γ 51 b β 9,16 e γ 27,56 a α 21,56 g β 19,54 d α60-80 1,13 ef γ 52 ab α β 9,64 c β 29,61 a α 20,89 h γ 18,58 d α

Tabelul 1

60-80 1,13 ef γ 52 ab α β 9,64 c β 29,61 a α 20,89 h γ 18,58 d α80-100 1,45 cα 56 a α 9,55 c β 29,00 a α 21,69 f α 19,46 d α

SCDVV

Iași

0-20 1,14 e β 56 a α 8,60 ef β 12,89 e β 33,25 bc γ 23,77 b βCernoziom 20-40 1,23 ef γ 52 ab α β 8,90 ef β 13,35 e β 32,71 c α 23,80 b α

cambic 40-60 1,32 d α 49 c γ 9,45 c α 14,18 d α 34,02 b α 26,27 a α60-80 1,35 d α 49 c γ 9,55 c α 14,33 d α 31,21 c β 22,87 c γ80-100 1,35 d α 48 c γ 9,57 c α 14,35 d α 27,36 d δ 17,63 e δ

INCDBH

Ștefănești-

Argeș

0-20 1,69 b α 49 c α 9,45 c α 13,59 e δ 31,59 c γ 24,75 b β20-40 1,59 b α 47 d β 9,13 e γ 14,78 d γ 32,45 c γ 26,31 a α

Regosol 40-60 1,45 c β 45 e γ 9,26 d β 14,45 d γ 33,98 bc β 23,56 b β60-80 1,39 cd γ 49 c α 9,36 d β 15,89 c β 34,48 b β 24,61 b β80-100 1,47 c β 47 d β 9,47 c α 16,69 b α 36,45 a α 26,45 a α

Sig. p ˂0.000 p ˂0.000 p ˂0.000 p ˂0.000 p ˂0.000 p ˂0.000Tip sol *** *** *** ** *** ***

Adâncimea *** ** ** * ** **Ts x Ad *** *** *** *** *** ***

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol darpe adâncimea profilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintreoricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă.Ts = tipul de sol; Ad = adâncimea.

Alcatuirea granulometrică a solurilor viticole din arealele luate în studiu (%).Privitor la alcătuirea granulometrică a solurilor viticole din arealele, pe baza prezentelor rezultate putem

afirmă că tipul de sol din podgoria Dealu Bujorului și podgoria Murfatlar este din clasa texturală LL (lut mediu) peîntregul profil de sol, în timp ce tipul de sol din podgoria Târnave este din clasa SM (lut nisipos mijlociu (0-20 cm,20-40 cm)), și SF (lut nisipos fin). Sol din podgoria Iași este din clasa L (lutos) (0-20 cm), în timp ce restul profiluluide sol este din clasa LA (argilă), iar sol din podgoria Ștefănești este din clasa TT (lut argilos mediu) (Tabelul 46).

Conținutul de humus (%) din arealele luate în studiu.Conţinutul de humus (H, %) s-a determinat prin oxidare umedă, metoda Walkley – Black, atât în stratul

agrochimic, cât şi în orizonturile situate în primii 50 cm. Valoarea medie pentru stratul 0-50 cm s-a obţinut camedie ponderată cu grosimile acestora.

Conţinutul în humus se încadrează în intervalele 1,50-7,60 %, valorile mai mari ale conţinutului de humusînregistrate în straturile superioare se datorează aportului însemnat de materie organică reprezentată de părţileaeriene ce rămân la suprafaţa solului cu rol de mulcire după cosit. Valori mai mici, sub 2 % s-au înregistrat înstraturile adânci ale solului, acest lucru nefiind considerat un neajuns considerându-se că un conţinut de 1-2 %este facil pentru obţinerea unor producţii de calitate (Tabelul 47).

ț

este facil pentru obţinerea unor producţii de calitate (Tabelul 47).

Conținutul de azot (Nt %) din arealele luate în studiu.Dintre macroelementele nutritive, azotul are o importanţă specială pentru nutriţia plantelor, fiind

constituent de bază al masei vegetale şi intrând în compoziţia proteinelor (circa 17%). Pe de altă parte, cantitateade azot din sol este, în general, redusă, cel mai mult fiind legat în materia organică a solului (95%), inclusiv înmicroorganisme. În formele accesibile, este expus pierderii prin fixare ca NH4 în mineralele argiloase, prinimobilizare în microorganisme, prin degajare în atmosferă, şi, în special, prin levigare ca nitraţi. În ecosistemelenaturale există un echilibru dinamic în balanţa azotului, pe când în cele cultivate anual se exportă 50-200 kg azotla hectar. Azotul este elementul de cea mai mare importanţă în nutriţia plantelor (Lixandru şi colab., 1990), valorifrecvente fiind situate între 0,1 şi 0,3%. Clasele de apreciere a conţinutului de azot total, determinat prin metodaKjeldahl, sunt prezentate în tabelul 48. Conţinutul de azot total din siturile de monitoring variază în limite largi,de la extrem de mici la foarte mari, dar ponderi mai ridicate prezintă în clasele mică şi mijlocie în cazul soluriloragricole.

Partenerul Tipul de

sol

Adâncime

(cm)

Nisip grosier Nisip fin Praf Argila <

0,002 mm

Clasa

texturala

SCDVV

Bujoru

0-20 22,6 a α 26,4 d α 28,7 c β 22,3 i ε LL20-40 19,4 c β 24,5 ef γ 33,0 a α 23,1 h δ LL

Cernoziom 40-60 17,8 e δ 16,1 i ε 33,7 a α 32,4 e γ LL60-80 18,3 d γ 23,5 e β 22,5 g δ 35,8 c α LL80-100 16,2 f ε 19,6 g δ 26,9 d γ 34,5 d β LL

SCDVV

Murfatlar

0-20 20,6 b α 27,2 d α 28,5 c β 23,7 h δ LL20-40 19,9 c β 24,1 f γ 31,1 b α 24,9 h δ LL

Cernoziom 40-60 11,7 g γ 27,0 d β 32,9 b α 28,4 g γ LL60-80 9,7 i δ 28,9 d β 28,6 c β 32,8 e α LL80-100 20,2 b α 18,7 g δ 29,5 c β 31,6 f β LL

SCDVV

Blaj

0-20 11,7 g α 64,3 a α 11,4 l δ 13,8 l γ SM20-40 10,5 h β 62,9 a α 12,2 k γ 13,3 l γ SM

Entricambosol 40-60 10,9 h β 61,8 a α 17,6 i α 18,7 j α SF60-80 10,8 h β 60,4 a α 15,9 j β 16,9 k β SF80-100 11,1 g α 61,8 a α 16,7 j β 17,4 k β SF0-20 18,9 d ε 38,0 c β 28,5 c α 33,5 e γ L

Tabelul 2

SCDVV

Iași

0-20 18,9 d ε 38,0 c β 28,5 c α 33,5 e γ LCernoziom 20-40 17,8 e δ 40,2 b α 26,5 d β 33,3 e γ LA

cambic 40-60 19,5 c γ 37,5 c β 25,7 e γ 36,8 b β LA60-80 20,8 b β 40,1 b α 21,7 h ε 38,2 a α LA80-100 21,9 a α 40,8 b α 24,3 f δ 34,7 d δ LA

INCDBH

Ștefănești-

Argeș

0-20 19,4 c α 16,8 i β 19,4 i β 36,6 b β TT20-40 18,9 d β 16,1 i β 21,6 h α 35,5 c γ TT

Regosol 40-60 16,2 f γ δ 15,8 i β 21,6 h α 34,7 d δ TT60-80 18,3 d γ 16,7 j γ 20,9 h α 37,5 b β TT80-100 19,5 c α 17,1 h α 19,6 i β 38,9 a α TT

Sig. p ˂0.000 p ˂0.000 p ˂0.000 p ˂0.000Tip sol *** *** *** **

Adâncimea *** *** *** **Ts x Ad *** *** *** ***

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol darpe adâncimea profilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintreoricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă.Ts = tipul de sol; Ad = adâncimea.

Partenerul Tipul

de sol

Adâncime

(cm)

Humus %

SCDVV

Bujoru

0-20 1,68 i γ20-40 1,94 g α

Cernoziom 40-60 1,78 h β60-80 1,99 g α80-100 1,84 h β

SCDVV

Murfatlar

0-20 3,40 b α20-40 2,90 c β

Cernoziom 40-60 2,20 f γ60-80 1,60 iδ80-100 1,00 k ε

SCDVV

Blaj

0-20 2,54 e β20-40 1,65 i ε

Entricambosol 40-60 1,95 g γ60-80 1,89 h δ80-100 2,65 d α

Partenerul Tipul

de sol

Adâncime

(cm)

Nt%

SCDVV

Bujoru

0-20 0,194 b β20-40 0,126 h δ

Cernoziom 40-60 0,216 a α60-80 0,193 b β80-100 0,183 c γ

SCDVV

Murfatlar

0-20 0,150 f α20-40 0,141 g β

Cernoziom 40-60 0,108 i γ60-80 0,102 i γ80-100 0,044 j δ

SCDVV

Blaj

0-20 0,163 e γ20-40 0,189 c α

Entricambosol 40-60 0,159 f δ60-80 0,186 c α80-100 0,178 d β

Tabelul 4Tabelul 3

80-100 2,65 d α

SCDVV

Iași

0-20 2,95 c αCernoziom 20-40 2,80 c α

cambic 40-60 1,95 g β60-80 1,50 j γ80-100 1,50j γ


Argeș

0-20 7,48 a α20-40 7,54 a α

Regosol 40-60 7,51 a α60-80 7,60 a α80-100 7,59 a α

Sig. p ˂0.000Tip sol ***

Adâncimea ***Ts x Ad ***

80-100 0,178 d β

SCDVV

Iași

0-20 0,215 a αCernoziom 20-40 0,189 c β

cambic 40-60 0,184 c β60-80 0,178 d γ80-100 0,169 e δ

INCDBH

Ștefănești-Argeș

0-20 0,184 c α20-40 0,174 d β

Regosol 40-60 0,156 f γ60-80 0,146 g δ80-100 0,154 f γ



Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar pe adâncimeaprofilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintre oricare două valori, urmate de celpuțin o literă comună, este nesemnificativă. Ts = tipul de sol; Ad = adâncimea.

Conținutul de fosfor mobil (mg/kg) din arealele luate în studiu.Fosforul este al doilea macroelement indispensabil, de importanţă capitală pentru plante, având

multiple roluri în constituţia şi fiziologia, ca şi în creşterea şi fructificarea acestora. În general, fosforul dinsol este legat în compuşi organici, mai ales în orizontul humifer, unde poate depăşi 50% din conţinutul defosfor total al solului. Conţinutul de fosfor al plantelor este mai mic decât cel de azot, potasiu şi calciu, darel poate deveni factor limitativ, ca urmare a conţinutului solubil redus al acestui element în sol (Chiriţă,1974). Solubilitatea fosforului diferă în funcţie de reacţia solului şi de combinaţiile chimice în care se află.Cea mai mare concentrație de fosfor mobil a fost înregistrată în podgoria Dealul Bujorului (48 mg/kg (0-20cm) cernoziom), iar cea mai mică concentrație de fosfor mobil a fost înregistrată în podgoria Murfatlar (19mg/kg (80-100 cm) cernoziom)( Tabelul 49).

Conținutul de potasiu mobil (K2O) (mg/kg) din arealele luate în studiu.Potasiul, alături de azot şi fosfor, este unul din macroelementele nutritive de importanţă

capitală pentru nutriţia plantelor, care îl consumă în cantităţi importante, deşi se află în sol în cantităţi aleformelor asimilabile de multe ori insuficiente pentru cerinţele acestora. Acest element are un rol funcţionalcomplex în metabolismul plantelor, fiind absolut indispensabil. Comparativ cu azotul şi fosforul, potasiul secomplex în metabolismul plantelor, fiind absolut indispensabil. Comparativ cu azotul şi fosforul, potasiul segăseşte în sol în cantităţi mult mai mari (0,2–3,3% K), cu excepţia solurilor saline şi alcalice, dar circa 98% seaflă sub formă neschimbabilă, astfel că acest element poate deveni factor limitativ al recoltelor pe soluridebazificate sau nisipoase, ori sărace în minerale potasice (Chiriţă, 1974). Partea de potasiu care devineaccesibilă pentru plante este determinată de diferite caracteristici ale solului, cum sunt conţinutul de argilăşi natura mineralogică a acestora, reacţia solului, conţinutul de materie organică, regimul hidric al solului.Solurile acide au un conţinut mai scăzut de potasiu în orizonturile superioare datorită debazificării;amendarea cu calciu în domeniul pH = 6 - 7,5 duce la creşterea cantităţii de K solubil, iar valoarea pH > 7,5determină scăderea acestuia. Concentraţia K în sol scade datorită absorbţiei de către plante sau creşteriiputernice a umidităţii, când o parte din K schimbabil trece în soluţie şi foarte lent o parte din K fixat trece înK schimbabil, restabilindu-se echilibrul între cele trei forme. Procesul are loc invers în cazul creşterii K însoluţia solului, o parte din acesta fiind fixat (Davidescu şi Davidescu, 1979). Sol din podgoria Dealul Bujorul aînregistrat cea mai mare concentrație de potasiu mobil din sol (213 mg/kg (60-80 cm) cernoziom), iar cea maimică concentrație a fost înregistrată în solul din podgoria Târnavelor (82 mg/kg (40-60 cm) entricambosol)(Tabelul 50).

Partenerul Tipul desol Adâncime

(cm)

P2O5 mobil

mg/kg

SCDVV

Bujoru

0-20 48 a α20-40 36 d γ

Cernoziom 40-60 35 d γ60-80 43 b β80-100 29 h δ

SCDVV

Murfatlar

0-20 38 c α20-40 26 i β

Cernoziom 40-60 25 j γ60-80 22 kδ80-100 19 l ε

SCDVV

Blaj

0-20 36 d γ20-40 39 c β

Entricambosol 40-60 41 b α60-80 42 b α80-100 39 c β

Partenerul Tipul de

sol

Adâncime

(cm)

K2O mobil

mg/kg

SCDVV

Bujoru

0-20 165 d γ20-40 154 e δ

Cernoziom 40-60 187 c β60-80 213 a α80-100 180 c β

SCDVV

Murfatlar

0-20 192 b α20-40 150 e β

Cernoziom 40-60 122 h γ60-80 90 i δ80-100 82 j ε

SCDVV

Blaj

0-20 154 e α20-40 147 f β

Entricambosol 40-60 89 i γ60-80 98 i γ80-100 102 h δ

Tabelul 5 Tabelul 6

80-100 39 c β

SCDVV

Iași

0-20 29 h γCernoziom 20-40 24 j δ

cambic 40-60 31 g β60-80 28 h γ80-100 36 d α

INCDBH

Ștefănești-

Argeș

0-20 31 g γ20-40 33 f β

Regosol 40-60 34 e α60-80 26 i δ80-100 31 g γ



80-100 102 h δ

SCDVV

Iași

0-20 104 h γCernoziom 20-40 89 i δ

cambic 40-60 99 h γ60-80 132 g β80-100 142 f α

INCDBH

Ștefănești-

Argeș

0-20 187 c β20-40 156 d γ

Regosol 40-60 148 f ε60-80 194 b α80-100 154 e δ




Conținutul de carbonat de calciu (CaCO3) (%) din arealele luate în studiu.Calciu intră în compoziția membranei celulare, în compoziția țesuturilor mecanice. Efecte pozitive: intesifică

transpirația, intervine în reglarea pH-ului sucului celular, în sinteza hidrocarbonatelor, substanțelor aromate (pe terenurile calcaroase se obțin vinuri dulci și aromate – ex. Muscat Ottonel de Târnave), se neutralizează starea de aciditate,, reglează starea structurală. Excesul de Ca determină aparația fenomenului de cloroză calcară (fero calcică) prin precipitarea fierului în fasciculele vasculare ale frunzelor (Manaresi, 1947). În funcție de rezerva de CaCO3activși Fe ușor extractabil din sol (Pouget și Juste 1972) au propus calcularea indicelului puterii clorozante cu valori cuprinse între 0-280.

Cea mai mare concentrație de carbonat de calciu s-a înregistrat la solul din podgoria Murfatlar pe adâncimea profilului de sol de la 80-100 cm (25,5 %), urmat de solul din aceeași podgorie 12,0 % (40-60 cm), 12,0 % (60-80 cm), în timp ce solul din podgoria Dealul Bujorului a înregistrat cea mai mică concentrație de carbonat de calciu 0,8 %(0-20 cm)(Tabelul 51).

ț

ș

ț

Conținutul de fier solubil (Fe2O3) (ppm) din arealele luate în studiu.În soluri, fierul se gaseste în una din cele doua stari de oxidare: forma redusă solubilă – cationul feros Fe2+ și

forma oxidata insolubila – cationul feric Fe3+, pH-ul și aerația solului determinând care forma este predominanta. Compusii Fe3+au solubilitate redusa in solutia solului, scazand accesibilitatea fierului pentru plante. Hidroxidul feric Fe(OH)3 este rezultatul oxidarii si precipitarii cationului feros Fe2+. Aprecierea stării de fier solubil (Fe2O3ppm) din arealele studiate prezintă un conținut mediu (valorile curinse între 101-200 Fe2O3ppm) și slab/foarte slab (≤51-100) (Tabelul 52).

Partenerul Tipul de

sol

Adâncimea

(cm)

CaCO3 total %

SCDVV

Bujoru

0-20 0,8 I γ20-40 1,5 h γ

Cernoziom 40-60 6,9 f α60-80 6,5 f α80-100 5,9 g β

SCDVV

Murfatlar

0-20 6,3 f γ20-40 6,7 f γ

Cernoziom 40-60 12,0 b β60-80 12,0 b β80-100 25,5 a α

SCDVV

Blaj

0-20 7,5 e γ20-40 8,3 d β

Entricambosol 40-60 9,1 c α60-80 8,8 d β

Partenerul Tipul de

sol

Adâncimea

(cm)

Fe2O3 solubil

ppm

SCDVV

Bujoru

0-20 111.60 b α20-40 94.65 h δ

Cernoziom 40-60 102.40 f β60-80 101.90 f β80-100 99.40 g γ

SCDVV

Murfatlar

0-20 64,50 i α20-40 54,00 j β

Cernoziom 40-60 43,50 k γ60-80 34,50 l δ80-100 36,90 l δ

SCDVV

Blaj

0-20 110,4 b α20-40 98,7 g δ

Entricambosol 40-60 104,5 e β60-80 99,8 g δ

Tabelul 7 Tabelul 8

60-80 8,8 d β80-100 9,4 c α

SCDVV

Iași

0-20 7,8 e γCernoziom 20-40 9,5 c α

cambic 40-60 8,7 d β60-80 7,7 e γ80-100 8,4 d β

INCDBH

Ștefănești-

Argeș

0-20 9,8 c α20-40 9,5 c α

Regosol 40-60 9,4 cα60-80 8,7 d β80-100 9,2 c α



60-80 99,8 g δ80-100 101,6 f γ

SCDVV

Iași

0-20 113,6 a αCernoziom 20-40 104,6 e γ

cambic 40-60 98,5 g δ60-80 104,5 d β80-100 106,1 d β

INCDBH

Ștefănești-

Argeș

0-20 99,8 g γ20-40 99,4 g γ

Regosol 40-60 104,5 e β60-80 109,4 c α80-100 109,1 c α




Partenerul Tipul de

sol

Adâncimea

(cm)

pH

SCDVV

Bujoru

0-20 7,82 b β20-40 7,36 e ε

Cernoziom 40-60 7,64 c γ60-80 7,45 d δ80-100 7,36 e ε

SCDVV

Murfatlar

0-20 8,00 b β20-40 8,00 b β

Cernoziom 40-60 8,10 a α60-80 8,30 a α80-100 8,60 a α

SCDVV

Blaj

0-20 7,40 d δ20-40 7,90 b β

Entricambosol 40-60 8,00 b β60-80 7,80 b β

Influența reacției solului din arealele luate înstudiu

pH-ul (reprezintă logaritmul negativ al ionilor deH+). Valorile pentru cultura viței de vie sunt cuprinse între5,5 – 8,8 datorită plasticității sale. Un număr număr deautori comunică un interval de favorabilitate a pH-ului maistrâns, ca de exemplul: Manaresi 1957 și Rotini 1971 (pH =6-7,5); Constatinescu și colab., 1963 (pH = 7-8); Oancea șicolab., 1978 (pH = 5,5-8,2).

Prin scăderea pH-ului sub 5,5 ioni de Al, Mn și cei deZn devin mobili, astfel încât aceștia pot migra din solulsuport de creștre în plante (vița de vie), unde suntacumulați/transportați în parțile aeriene.

La un pH alcalin se manifestă cloroza ferică. Prinalcalinizarea solului, unele microelemente ca Fe, Mn, B,Cu, și Zn trec sub formă de compuși cu un mare grad debioaccesibilitate pentru vița de vie.

Tabelul 8

60-80 7,80 b β80-100 7,60 c γ

SCDVV

Iași

0-20 7,00 g ηCernoziom 20-40 7,05 g η

cambic 40-60 7,25 f ζ60-80 7,20 f ζ80-100 7,15 g η

INCDBH

Ștefănești-

Argeș

0-20 7,48 d δ20-40 7,54 c γ

Regosol 40-60 7,51 c γ60-80 7,60 c γ80-100 7,59 c γ



ș ș

bioaccesibilitate pentru vița de vie.Putem observa că cea mai mare valoare a pH-ului s-

a înregistrat în solul din podgoria Murfatlar (8,10 (40-60cm), 8,30 (60-80 cm), 8,60 (80-100 cm)), la polul opus cucea mai mică valoare a pH-ului a fost înregistrată în soldin podgoria Iași (7,15 (40-60 cm)).

Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintăsemnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar pe adâncimeaprofilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței(p<0,005) între adâncimi. Diferența dintre oricare două valori, urmate decel puțin o literă comună, este nesemnificativă. Ts = tipul de sol; Ad =adâncimea.

CONCLUZII

Rezultatele obținute în urma derulării activității specifice fazei I / 2015 din cadrul proiectului ADER 14.2.2, conduc la următoarele concluzii:

�Metalele grele reprezintă o categorie importantă de poluanţi toxici stabili. Spredeosebire de poluanţii organici, metalele grele nu sunt biodegradabile, au caracter puţinmobil, în general, şi din aceaste cauze persistă în sol pentru o perioadă lungă de timp,nefiind distruse de procesele biologice sau chimice. Studiile arată că, în prezent seacordă o deosebită atenţie determinării conţinutului de metale grele din sol, mai ales peterenurile viticole,unde se administrează pe parcursul anului, în repetate rânduriproduse fitosanitare de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în special sulfat de cupru,produse fitosanitare de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în special sulfat de cupru,cuproxat, champion, bouillie bordelaise, etc.�În ceea ce priveşte condiţiile climatice specifice perioadei analizate, putem aprecia căiarna 2015 - 2016, a fost mai caldă decât în mod normal, nu s-au înregistrat temperaturiminime absolute sub pragul de îngheţ al viţei de vie. Pe fondul acestor temperaturiridicate s-au înregistrat precipitaţii foarte puţine, mai ale în luna decembrie cu numai1,6 L/m2 faţă de normala lunii de 31,0 L/m2, fiind astfel cea mai secetoasă lunădecembrie din ultimii 40 ani (1974 - 2014). O cantitate similară de precipitaţii s-aînregistrat în decembrie 1989, respectiv 1,8 L/m2.

� Temperaturile medii din primele două luni de primăvară (martie, aprilie) au fostmai mari decât valorile normale. Chiar dacă acestea au fost mai mari, s-auînregistrat diferenţe mari între temperaturile minime şi maxime, nopţile au fostfoarte reci, ceea ce a dus la încetinirea creşteriii lăstarilor. Precipitaţiileînregistrate au fost mai mari decât valorile multianuale. Acestea au dus larefacerea umidităţii accesibile din sol până la adâncimea de 100 cm, atât la ogorlucrat cât şi la înierbare de durată. Luna mai, a fost mai săracă în ceea cepriveşte regimul termic, atât temperaturile medii cât şi cele maxime din aer şide la suprafaţa solului au fost mai mici decât valorile normale.

� Pe baza acestor rezultate putem afirma că DA (densitatea aparentă) crește odatăcu creșterea adâncimi profilului de sol în toate arelele luate în prezentul studiu.Privitor la PT (porozitatea totală), CH (coeficientul de higroscopicitatea), CO

ș

ț ț

ș

Privitor la PT (porozitatea totală), CH (coeficientul de higroscopicitatea), CO(coeficientul de ofilire), CC (coeficientul de câmp) dar și CAU (capacitatea decâmp) se observă că valorile acestor indici nu sunt influențați de adâncimeaprofilului de sol, de asemnea din analiza polifactorială utilizată arată că aceștiindici sunt influențați de tipul de sol și de arealul de proveniență a probelor se solanalizate.

� Privitor la alcătuirea granulometrică a solurilor viticole din arealele, pe bazaprezentelor rezultate putem afirmă că tipul de sol din podgoria Dealu Bujorului șipodgoria Murfatlar este din clasa texturală LL (lut mediu) pe întregul profil desol, în timp ce tipul de sol din podgoria Târnave este din clasa SM (lut nisiposmijlociu (0-20 cm, 20-40 cm)), și SF (lut nisipos fin). Sol din podgoria Iași este dinclasa L (lutos) (0-20 cm), în timp ce restul profilului de sol este din clasa LA(argilă), iar sol din podgoria Ștefănești este din clasa TT (lut argilos mediu).

� Conţinutul în humus se încadrează în intervalele 1,50-7,60 %, valorile mai mari aleconţinutului de humus înregistrate în straturile superioare se datorează aportuluiînsemnat de materie organică reprezentată de părţile aeriene ce rămân la suprafaţasolului cu rol de mulcire după cosit. Valori mai mici, sub 2 % s-au înregistrat în straturileadânci ale solului, acest lucru nefiind considerat un neajuns considerându-se că unconţinut de 1-2 % este facil pentru obţinerea unor producţii de calitate.

� Conţinutul de azot total din siturile de monitoring variază în limite largi, de la extrem demici la foarte mari, dar ponderi mai ridicate prezintă în clasele mică şi mijlocie în cazulsolurilor agricole.

� Cea mai mare concentrație de fosfor mobil a fost înregistrată în podgoria Dealul Bujorului(48 mg/kg (0-20 cm) cernoziom), iar cea mai mică concentrație de fosfor mobil a fostînregistrată în podgoria Murfatlar (19 mg/kg (80-100 cm) cernoziom).

� Sol din podgoria Dealul Bujorul a înregistrat cea mai mare concentrație de potasiu mobilț

ț

� Sol din podgoria Dealul Bujorul a înregistrat cea mai mare concentrație de potasiu mobildin sol (213 mg/kg (60-80 cm) cernoziom), iar cea mai mică concentrație a fostînregistrată în solul din podgoria Târnavelor (82 mg/kg (40-60 cm) entricambosol).

� Aprecierea stării de fier solubil (Fe2O3ppm) din arealele studiate prezintă un conținutmediu (valorile curinse între 101-200 Fe2O3ppm) și slab/foarte slab (≤51-100).

� Cea mai mare concentrație de carbonat de calciu s-a înregistrat la solul din podgoriaMurfatlar pe adâncimea profilului de sol de la 80-100 cm (25,5 %), urmat de solul dinaceeași podgorie 12,0 % (40-60 cm), 12,0 % (60-80 cm), în timp ce solul din podgoriaDealul Bujorului a înregistrat cea mai mică concentrație de carbonat de calciu 0,8 %(0-20cm).

� Putem observa că cea mai mare valoare a pH-ului s-a înregistrat în solul din podgoriaMurfatlar (8,10 (40-60 cm), 8,30 (60-80 cm), 8,60 (80-100 cm)), la polul opus cu cea maimică valoare a pH-ului a fost înregistrată în sol din podgoria Iași (7,15 (40-60 cm)).

statiunea de cercetare dezvoltare pentru viticultura … · 2016-09-05 · in vederea ob ţinerii...

Documents