silvicultura pe baze ecosistemice partea 1
TRANSCRIPT
, /.+r ) ,i1
lviculture on the ecosystemic basesildbau auf dkosystemischen Grundlagen
PRETATA ..... e
l.l.Definifiapldurii .-....111.2. X'ormarea silviculturii 14
1.3. Concepgii privind silvicultura 16
l'4.MijIoacetedeac[iunealesilviculturii...1.5, Silviculturain cadrul qtiinfelor forestiere 1.9
f,r;'/' ' : 20
1.6, Principii fundamentale ale gospodiririi p6triFl/or europene . . . . . . 22
l.6.2.Principiulnaturalit4ii ....-.261.6.3. Principiul multifunclionalitElii . 27
l.6.4.Principiulselectiviteui ...: . . 29
1.7.1. Silvicultura gi ecologia 3l1.7.2. Silvicultura gi genetica 33
1.7.3. Ligniculturile industriale (cu cicluri scurte) 35
I ',r
ls
2.
l.T.5.Conservareagigestionareadurabil6ap[durilor . . .. . .'
BLZELESILYICULTURII...:......... ..'...2.1, Baze taxonomice qi genetico-ecologice
2.2.Bazedemecologice (de ecologiea populafiilor) . . . . . . . . . f :.'.'. . .
2.2.2.Dinamicapopulafiei ...."2.3. Baze ecosistemice
2.3.1.Bibcenozaforestier[ .....2.3.1.1. Biocenoza forestierd ca sistqm ; . . . .
2.3.1.2. Structura biocenozei forestiere
2.3.2. Staliunea forestierh gi biotopul forestier
, 2.3.2.1. Structura general[ a staliunii2.3.2.2. Relieful, determinant ecologic principal al staliunii'biotop ; ' ,
2.3.2.3, (Topo)climatul local - component principal'al staliunii-biotop . . . .
2.3.2.4. Solul, geo-gi edafototrt in ecosistemul foresder
36
37
39
39
43
M45
47
48
sBN ,973-27-0581-7
EDITURA ACADEMIEI ROMANER 76117, Bucuregti, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector S -
4849
5l51
52535458
l
,lt*t.l&
2.3.2.5. Caracteristici stafioqale folosite in descrierea ecosistemelor forestiere .
2.3,2,6,'l'ipurirc dc hunrus, incricut,aro cic biouctivitute u eeoerrtemurtrr rirrestier. Carucrerele lclr morfologice gi chirnice de iclonflflcnri ,2.3,3. Ecosistcrnul forestier
?,31!Nigaecotogic[ .......'?13-? Relaliiteinireorganismegi mediutabiotic', : . : : : . : : . : : :, : :?.3,3,3. Relaliile inrre organisme . .-.. .2-,1.3.4. Procese, fluxuri [i circuire ecosistemice2.3,3.5. Dinamica ecosist,ernului for"rti".. . .-l2,3,3.6.Clasificarea(tipologia)ecosistemelorfo."rti......:.:........
66
7t
11
74788082
84
3,
2,4. Baue geografice (geosistemice)
PADUREA VIRGINA $I PADUREA CULTIVATA3. l. Pddurea virgini
3.2.2. Structura arboretelor3.2.3. Modul de regenerare a arboretelor .
3.2.4. Reglarea densitdlii arboretelor3.2.5. Producfia de lemn gi sortimentele
3,1,1. Structura, regenerarea, productia $i stabilitatea paOr.iio. r.;r;;"ip;r; . . . .3.1.2. Structura, regenerarea, producJia gi stabilitatea pddurilor de molid3' l '3' structura' regenerarea. produclia gi stabilitatea pddurilor de amestec de
fag cu rdginoase3.1,4. Structura, regenerarea, produc(ia qi stabilitatea pddurilor de fag .3' l '5' structura, regenerarea, produclia gi stabilitatea p,duriror de stejar in ames-
tec cu alte foioase3. L6. CAteva concluzii privind pddurea virgini
86
3,2. Pldurea cultivati3.2. l. Cornpozilia arboretelor
86
87
88
9t96
99
100
103
104
105
106
106
107
107
t08. 3.2.7. Rezistenfa la impacturi gi capacitatea de autorefacer" . . . . .
4. REGENERAREAARBORETELORNPAOUNPA CULTTVATA . . . . 1094.1. Evolu(ia concepfiilor qi practicii in domeniul regenerdrii arboreteror .
4'2' Metodele actuale de regenerare naturald derivate din modalitdf,e de rege-nerare in pidurea virgind
4.3. Regimuri gi tratamente4.3. 1. Regimuri forestiere4.3.2. Tratamente forestiere4.3.3. Perioada de amenajament, perioada de regenerare gr perioada speciald de
regenerare
110
4,4. Regimul de codru. Codrul regulat4.4.7.Tratamentecut5iereunicdpeaceeagisuprafate....
4.4.1.1. Tratamentul tiierilor rase pe suprafatd. . . .4.4.1 .2. Tratamentul tdierilor rase in benzi -'4.4.r.3. Tratamentul tiieriror rur" i" o.r.riu.i gr nou*.nri *.ntin*,i,ei._' ' '
rilor rase in ochiuri gi al tdierilor in benzi la margine de masiv (trata-mentul ,,tlierilor progresive,') . . .
4.4.2. Tratamente cu tdieri repetate pe aceeagi suprafagd
120
124
125
126
128
130
131
132133
r36139
4.4,2,1,'l'r'uturnentul t[icrilor succcsive pe suplulir[tl4,4.2.2. Trutamcntul tlicrilor succesive ln benzi4,4.2.3. Tratamentul tllicrilor succcsive in ochiuri4.4,2.4. Triltamcntc combinate pe baz[ de t[ieri succcsive4.4.2.5. Tratamcntul tdierilor cvasigrddinlrite (ardinatorii)
4,5, lteglmul de codru. Codrul grddintrrit
4.5.l.Clasil.icareaarborilorinarboretedecodrugrtrdindrit4,5.2. Structura dimensional[ gi fondul de produclie in arborete de codru grtrdi-
ntrrit
4,.5.3, Condifiile speciale din codrul gr[din5rit. Modificdri in concepfia $i tehni-cile silviculturale obi gnuite
4.5.4. Unitdti ecosistemice gi categorii structurale de arborete in care se poateaplica codrul grddindrit
4,5,5. Tehnica de aplicare a tratamentului t6ierilor grddinlrite. Organizarea tdie-rilor.
4.5.6. Tdierile de transformare
4,6, Regimul de cring simplu
4.6.1. Tratamentul t[ierilor rase in crAng simplu
4.6.2. Tratamentul crdngului simplu cu tezerye
4.6.3. Tratamentul crdngului simplu grddinlrit .
139144t49r5l153
154
r55
156
r59
l6l
t62
t64
t66
167
r69
t69
4,T.Regimuldecrffngcompus .....,1694.7.1 . Tratamentul tdierilor in crAng compus , , 170
4.ti.Aplicareatratamentelorincazurispeciale .....,1724.8.1. Aplicarea tratamentelor in conversiunea arboretelor de crAng . . . . 172
4.8.2. Aplicarea tratamentelor in refacerea $i substituirea arboretelor necorespun-zdtoare
4.8.3. Aplicarea tratamentelor in lucrdrile de conservare a arboretelor de vdrsteinaintate
lntcRt"rrnra SI coNDUCEREA ARBoRETELoR5.1. Sistemele clasice de conducere a arboretelor
5.1.1. Doctrina Hartig privind ingrijirea qi conducerea arboretelor
5.1.2. Evolulia ideilor despre lucrdrile de ingrijire qi conducere a arboretelor inGermania, la sf6rgitul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului al XX-
. lea
5.1.3. Rdritura de sus francezd . . .
5.1.4. Rdritura de sus danezd
5.1.5. Cercetlrile sistematice asupra r[riturilor in sistemul Uniunii InternaEio-nale a Staliunilor de Cercet[ri gi Experimentalie Forestierl
5. 1.6. Riritura de jos qi mixt5 elvefiand . . .
5.2. Sisteme moderne de ingrijire Ei conducere a arboretelor5.2.1. Rdritura metodic5 de Belleme (Franla)
5.2.2. Sistemul Schadelin (riritura selecti vd) (Elvefi a )
5.2.3. Contribuliile lui H. Perrin (Fran1a.1
5.2.4. Contribufiile lui A. Heger (Germania)
5.2.5. Contribuliile lui H. Leibundgut (Elvelia)
173
t74
175
175
176
178
r83
t85
187
I tttt
I89
r89
r89
192
t93
t94
5.2.6. (lorrtribu(iilc lui Il. Maycr (Austria)
5.2.7. Rhritura cornbinatd (rlritura liberd)
.5.2.tt. Rilriturile seleclive baz;rte pe "arbori de viitor" .
5.2.9. Rrlritura schernaticd gi rdritura schematico - selectivd
5.3. Conccp(ii actuale privind ingrijirea qi conducerea arboretelor de molid, def'ug Ei de cvercinee
5.3. l. Concepfii noi in conducerea arboretelor de molid5.3.2. LJncle concep[ii gi metode privitoare la rdrirea arboretelor-tle f"g . .
.5.3.3. Concepgii gi metode actuale in ingrijirea gi conducerea arboretelor decvcrcinee
-5.4. Sistemele de ingrijire qi conducere a artroretelor, folosite in Rom6nia
(T. S'I'RUCTURI $I TRATAMENTE INDICATE PENTRU PADURI CU DIFE.ITIIEFUNCTTT...(r. l. Structuri qi tratamente pentru pidurile cu func(ii multiple, dar cu funcfie
prioritari producfia de lemn(r.2. Structuri qi tratamente pentru plduri cu func(ii multiple, dar cu funclie
prioritari antipoluanti(r.3. Structuri gi tratamente pentru arborete cu funcfii prioritare hidrologicd Ei
antierozional6(r.4. Structuri qi tratamente pentru arborete cu func(ii prioritare climatice qi sa-
nitar-igienice(r.5. Structuri qi tratamente pentru piduri cu funcfia prioritarl recrea(ie -
agrement
6.(r. Structuri Ei tratamente pentru pdduri cu func{ii estetice, Etiin(ifice Ei rezer-vafii naturale
Conchi2ii asupra modalitlfilor de aplicare a tratamentelor in raport cufunc(iile ce le indeplinesc pidurile
6.7
l9tr
200
202
209
215
215
219
223
230
24A
244
245
255
272
275
276
276
PRETATA
Dez.voltarea in ritm accelerat a societdlii um.ane tn epoca induslrialdo provocat profLu'tde nxodificdri {Legative in mediul de via1d, dar a getterulinerent Si o cottstientizare ecologicd a populatie| o preocuparc tot nluipronunlatd pentru ocrotirea ;i conseruarea mediului.
Pddurea, coruponentd importantd a mediului de viayd, a fost Si este tnconlinuare putenxic afectatd de evolulia social-economicd. Pe de o parte conlinullin ritm catastrofal defrisarea Si stprasolicitarea pddurilor tn ldrile subdez,vohute,pe de alta au loc fenomene tngrijordtoare de degradare Si tn pddu.rile din ylrileindustrializate, ca efect al poludrii Si al alterdrii mediului de vtatrd.
Fdrd o proporlie rezonabild de pdduri sdndtoase pe glob, cd \ti lr(z.one Si regiLu'Li naturale, este inevitabild amplfficarea deregldrii mediuluiinconjurd.tor, care sfAr;eSte prin a deveni impropriu pen,tru viala u.ntisocietdli civilizate. De aceea, s-a creat un puternic curent de opinie pililntconservarea pdderilor, pentru men{inerea Si chiar %mplificarea cupat:itd.1iilrsr de produclie, de generare Si de protec{ie a mediului tnconjurdtor. Accslcurent cle opinie s-a manifestat pregnant Si tn documentele prezentdte {iadoptate la reuniuni internalionale de m.are amploare Si tnsemtrdlalc,organizate tn ultimii ani (Congresul IUFRO, organizat tn 1990 in Canrulu,Conferinla Paneuropeand a Ministrilor Silviculturii de la 'Strassbourg clin1990,^Congresul Forestier Mondial, desfdsurat in 1991 la Paris.).
In Rom1nia, problema conserudrii pddurilor constituie obiectiv dedezbatere tncd de la tnceputurile silviculturii. Codurile silvice, incepdrulcu cel din anul lBBl, au cdutat sd stdvileascd procesul de reducerc ilsuprafeyei pddurilor Si de aherare a func{ionalitdlii lor, cu pulin succesinsd. Presiunea economicd asupra pddurilor a crescLtt treptat, colrcretizfin-du-se tn pierderea a cel pulin I 30A 000 ha pddure, expropriate pentru dcrea pdsuni comttnale. dupd primul rdzboi mondial.
In celelalte pdduri, depdsirea frecverutd a posibilitd{ii prin explouttirisupradimensionate tn perioada 1920-1940, dar nxai ales tn perioa(ld1950-1980, a dus la epuizarea treptatd a resurselor de lemn exploatahil(pdduri de vArste mari, peste 100 ani). Amplasarea necorespunzdtoare utdierilor a dus la despddurirea de bazine tntregi, la dobordturi de vAnLdevenite cronice mai ales tn pddurile de molid, dar din ce in ce maifrecvent Si tn cele de fag sau de gorun.
Masivele forestiere au fost fragmentate tot mai putenlic prin construcliidiverse (drumuri, lacuri de acumulare, amplasamente industriale Si turistice,lmlde industriale S.a.).
Odatd cu industrializarea a apdrut fenomeruil de poluare a aerului Sia solului carei, corelat ca stresurili ctimitice Si biotice id"foli"r"a pdduril,irde cdtre insecte), a accentuat destabilizarea ecosistertrelor .forestiere Si. ttgenerat procese catastrofale de uscare parliald sau totald a populatriilarde arbori din tot mai multe specii.
t0 Sllvlcultura po bazc ccoslstcmlcc .,.''"'F
Astdz| fondul lorestier al Rom.dniei, putentic redus ca suprafald(acoperind numai 27Vo din teritoriu), afLat tntr-un accentuat proces deaherare a structr,trilor sale ecologice, se afld la limita supravieluirii. Dacdnu se tntreprind mdsuri radicale de redresare Si de protejare existd pericoLulreul dc a pierde aceastd bogdlie naturald inegalabild, dar mai ales de adestabiliza ntediul de viald de pe teritoriul ldrii, cw consecinye imprevizibilectsuprp dezvoltdrii Si chiar a existenlei viitoare a societdyii noastre.
ln ntarea Si dfficila ac[iune de refacere a pddurilor, pe care nu numaisilvicuLtorii, ci Si toli cetdlenii Rontdniei trebuie sd o prontoveze, esteintportant sd se aleagd Si sd se foloseascd mdsurile de gospoddrire adecvate,verfficate Si validate afit tn silvicultura europeand, cAt Si tn silviculturarontdneascd. S-a considerat de aceea util Si necesar sd se prezinte tntr-olucrare nt.ai cuprinzdtoare aspectele privind evolulia metodelor de regene-rare naturald, de tngrijire Si de conducere a arboretelor pe plan european
Si la noi tn lard, din care fiecare specialist sd poatd alege Si folosi tn
trtrat:tica curentd metoda cea mai potrivitd ecosistemelor in care lucreazd,stdrii actuale a arboretelor.
Silvicultura europeand s-a fundamentat, incd de la inceputuri, pe o bazdecologicd mereu amplificatd. Odatd cu dezvoltarea ecologiei moderne, ca Stiin[da ecosistemelor, silvicultura, care lucreazd cu cele mai complexe ecosisteme depc glob trebuie sd capete o bazd ecosistemicd mult mai largd. De aceea, tnlucrare se prezintd mai amplu aceastd bazd, aldturi de bazele taxonomicd,geneti.co-ecologicd Si demecologicd. S-a incercat ca materialul sd reflecte, tnnrdsura posibilului, legdturile Si relayiile din ecosisternul forestier, precum Simodfficarea lor sub inJluenla intervenyiilor gospoddreSti. Titlul lucrdrii sugereazdde alfel aceastd orientare ecosistemicd.
Dupd prezentarea teoriei moderne asupra pddurii ca fenomen'ecologic,ca ecosistem Si a unor aspecte generale privind pddurea ca obiect alsilviculturii, se prezintd pe larg concepliile Si metodele 'de regenerarenaturald, de conducere Si tngrijire a arboretelor ce s-au cristalizat tndczvoltarea silviculturii europene Si rezultatele ce s-au obginut cu acestentetode tn'lard. Se prezintd Si contribuliile teoretice Si practice alespecialistilor romdni. Un capitol special este consacrat discutdrii structurilorSi ntetodelor de gospoddrire a pddurilor cu funclii speciale de proteclie,datd fiind cre1terea importan[ei acestor pdduri pentru econoruia nalionald.
Regenerarea artfficiald a pddurilor, care din punct de vedere ecosistemicreprezintd o problemd cu totul diferitd, nu este tratatd in lucrarea de fa1d.
Contribulia fiecdrui autor la elaborarea textului este unlxdtoarea: I. Vlad
- capitolul 1 (cu exceplia sec{iunii 1.6 redactatd tmpreund cu N. Donild),capitolul 3, capitolul 4, capitolul 5 (secliunea 5.1 Si parlial 5.2), capitolul 6;C. ChirQd - capitolul 2 (secliunea 2.3.2.); N. Donild - capitolul 2 (secliunile2.1., 2.2., 2.3.1., 2.3.3., 2.4.); L. Petrescu - capitolul 5 (secliunile 5.2.,parlial, 5.3., 5.4.). Dupd decesul primilor doi autori, coordonarea lucrdrilorcle reducere a rnanuscrisului, actunlizare a referirqelor bibliografice Si corectarepentru procesarea tipograficd au fost efecnnte de dr. N. Donild, cdruia tiadreshn mullumirile Si recunoStinla noastrd.
Prof. Valentin I. Vlad,Membru corespondent al Academiei Romdne
1.
pAnunpa gr sIvICULTURA
1.1. Definifia pldurii
Definilia datd pddurii s-a schimbat in cursul timpului in raport cu functiilece i-au fost atribuite, dar gi cu gradul de cunoagtere a specificului ei.
'De la definilii sumare, cum este cea date de Popovici (1922): "asociatiostr6ns6 de plante lemnoase ale cdror produse principale sunt lemnul 5i coaja,"se ajunge, treptat, la definilii din ce in ce mai complexe gi de esen[tr.
M. DrIcea, in cursul de silvicultwd (1924), aratd cd definilia ptrdurllse poate da din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere natural,pldurea este "o asocialie strAnsl de plante lemnoase sdlbatice, care pot'l5sate ln voia lor, s[ atingd cu timpul inil[imea de cel pulin 8 m". Se laastfel in considerare criteriul desimii qi al indlgimii pentru a se definlpldurea. Din punct de vedere economic, pddurea este definitS ca "o suprafaldapreciabilS de pimdnt, acoperitd cu arbori sdlbatici. care cresc str6ns gi alc[ror produs principal este lemnul sau coaja". In aceastd defini[ie se
introduce criteriul mdrimii suprafelei, consistenlei gi produsului.p5durii. M,Dr6cea precizeazd cd suprafa[a acoperitl cu arbori trebuie sd fie at6t demare, incdt in interiorul ei s[ se formeze un climat diferit de cel dincAmpul deschis, climat care influen(eazd puternic portul gi proceselefiziologice ale arborilor qi dezvoltarea celorlalte organisme, plante qi animale,din toate etajele de vegetalie, precum Ei starea qi evolu(ia solului.
Privitor la produsele pldurii se arat[ c[ acestea pot fi lemnoase(trunchiuri, cr[ci, coaj5, agchii etc.) sau nelemnoase (frunze, fructe, iarbfi,v6nat etc.). In decursul timpului importan[a diferitelor produse s-a schimbat,Dacd in epoca vAn[torii gi culesului pe primul loc se aflau animalele devAnat, fructele, rldicinile, in epoca plstoritului, allturi de acestea, capetdimportan(d iarba, ghinda sau jirul. Mai tArziu pe primul loc trece qi rlmdnelemnul de foc gi construclii, sau derivatele lemnului (mangalul, cenuga).
G. Morozov (1952), incd de la inceputul secolului nostru, concepeapldurea ca pe o "totalitate de plante lemnoase, modificate ca formEexterioard sub influenta acliunii unora asupra altora gi a tuturor asuprasolului ocupat gi asupla atmosferei ambiante" sau ca un o'complex de planteinterdependente qi in acliune reciprocd atat intre ele c0t gi cu mediulinconjurEtor".
Mai t6rziu, acelaqi autor ajunge la o definilie mai complet5: "o totalitatede plante $i animale in acliune reciprocd intre ele cdt gi cu mediulinconjurltor", asimildnd p[durea cu o "biocenozd", (in sensul nofiuniiintrodus6 in gtiinll incd de Moebius in L877).
ru ,-sJlyrculnlAPEgtzEEcosr%-Ultima definilie dattr de G. Morozov se apropie mult do doflnlllilo
actuale, degi s-a cristalizat la lnceputul deceniului al 3-lea al secoluluinostru. G. Morozov acordE importanl6 gi factorilor darwinigti ai evolu[ieiln constituirea gi evolulia p5durii, indeosebi concurenlei.
A, Dengler (1936) considera pldurea ca o comunitate de via[d(I-ebensgemeinschaft) dar o definea totuqi numai prin arborii componen(i; care,realizAnd o desime mare gi o anumitl indllime (5 m), trebuie sd acopere osuprafa[E destul de mare incAt climatul stalional qi, in general, conditiile stalionaleale comunit[$i, sI difere de cele ale .mediului exterior pldurii. In completare,el arattr ins6, c5 aceastl comunitate de via$, echivalentd cu "biocenoza", cuprindepe lfingtr arbori, arbugti, ierburi gi animalele qi microorganismele ce vieluiesc inpldure, deasupra solului gi in sol.
Dengler menlioneaz[ qi faptul cI intre organismele vegetale gi animaledin pldure se creazl legdturi variate mergAnd de la comensalism, mutualismg.a. pdnl la parazitism. $i acest autor admite ideea darwinistd a "lupteipcntru existengl" ardtAnd c[ concurenla, ajutorul reciproc dintre organismeleunei comunit5li, constituie for[a care ii mentine echilibrul dinamic.
Definiliile ulterioare ale pldurii se axeazd toate pe conceptul decomunitate complexd. Astfel, L. Tscherrnak (1950) definegte pddurea ca ogrupare densl de arbori, cu o anumit[ indl[ime, in corelalie cu pdtura vie,cu animalele, inclusiv cu microorganismele din sol gi de deasupra solului,formdnd o comunitate de vial5 (o biocenozd) gi care ocupd o suprafa(5corespunzltoare. Ca gi A. Dengler, L. Tschermak aratd cd intr-o astfel decomunitate, for{a motrice (die treibende Kraft) care influengeazE toatefenomenele vitale ale componenteior este lupta pentru existenld gi ajutorulreciproc intre organisme.
H. Leibundgut (1970) fdr[ a da o definilie propriu-zis5, arati c[ nurnaiatunci cdnd arborii gi arbugtii formeazd o grupare densi, influen[Andu-sereciproc, cdnd suprafa[a ocupat[ de ei este destul de mare qi cdnd seformeaz[ mediul interior diferit de cel exterior al suprafelei ocupate, decicAnd efectul prezenlei comune a plantelor gi a animalelor pe suprafalhocupatl de aceastl grupare este evident, se poate vorbi de o comunitatede via[d corespunzltoare conceptului de "p5dure".
H. Leibundgut (1970) ca gi A. Dengler (1935) qi I . Tschermak (1950)atrage aten[ia cd pldurea nu este un organism, intrucdt relaliile reciproceintre componente sunt de altl naturl decdt relaliile dintre organele unuiorganism. Acelagi autor subliniazl cd arborii trdiesc in raporturi devecinltate, folosind impreund acelaqi spa[iu de nutrilie. Consecinta traiuluiin comun este concurenta pentru spa[iu, lumin5, ap5, substanle nutritive.Lupta este cu atAt mai intens[ cu cdt se glsesc mai mulli arbori cu cxigenteapropiate pe aceeagi suprafatl gi cu cAt condiliile de modlu sunt maifavorabile pentru specia sau speciile respective. AcoastI oompetllie se
manifestl printr-o ac[iune mecanicd de inghesuire gi c0pl6ilre elnr riiprintr-una fiziologicd. Competilia din atmosferd esto dublatH de cen rlinsol. Intre arbori cu diferite exigenle gi ritmuri rlo vla1H, e0neurenln i'iipierde din intensitate. Pentru pldure este caractcrlstle6 eo€xlft€nta de rpeciitoarte diferite. Spaliul pe care nu-l foloscsc srborll sltt geUpet de rrltcplante gi organisme. Pldurea natural[ esto do rgtulS e€n:tllultH dln urhoride mlrimea I (molid, brad, larice, fag, stoJar oto,), dl mtrlmcc II (cnrpen,
- .-.,E-.*hasEn!..:'
!', r'la'{l}Ii!!!rymilEJ;Elu{ylEltlETur,R,lf,lr' t "=
tei, paltin etc.), de m[rimea III (ugastru, arlar etc.), sub care se instaleaz[dlveigi arbugtl. Cu c0t speciile componente sunt mai numeroase cu atttdevin mai complexe relatiile lor reciproce. Rela[iile dintre diferitele speciicomponente ale ptrdurii nu se rezum[ numai la concurenl[. Prin asocierealntr.o comunitate de viaftr, se realizeazd gi un ajutor Si o protectie reciproc[contra factorilor adverqi (v6nt, z6padI, insola[ie, uscdciune, animale etc.).H. Leibundgut (1970) aratd c5, atAt timp c6t divergii factori care ac[ioneazlin pddure nu deplgesc anumite limite, considerate normale, intre compo.nen.tele sale se creazd gi se men[ine un "echilibru biocenotic". Acest echilibrueste supus lnsd continuu unor fluctualii gi modificlri sub influen[a varia[iilorcondigiilor de mediu gi a evoluliei diferitelor componente ale comunitl1ii.Desf[gurarea proceselor gi modificarea relatiilor din pddure, depinde de
fenomenele vitale la nivelul organismelor, de relaliile dintre ele 5i intreacestea gi condigiile de mediu. In structura relaliilor dintre componentelepldurii apar permanent noi acliuni qi reacliuni caracteristice acestei categoriide ecosisteme. Acestea se reflect[ in dinamismul continuu al transform[rilorqi al innoirilor ce au loc in pddure.
DupE H. Leibundgut (1,970) "in pldure, fiecare arbore, arbust, animalgi fiecare plantl nu-qi tr5ieqte propria viat[; p[durea trdieSte ca un totorganizat...". "structura relaliilor din pldurea naturalS este insl expresigfidel[ a condi[iilor mediului inconjurltor".
Pldurea este definitl ca o comunitate de vial[ qi in literatura silvic[rom6neascd. E. Negulescu gi colaboratorii, in "Silvicultura" apdrutl In 1973)definesc pldurea ca "o grupare deasl de arbori, care trliesc in str6nslinterdependen!5 intre ei, cu celelalte plante gi animale precum'gi cu conditiilede mediu, realiz6nd astfel o complexd qi unitar6 comunitate de via(5, capabil[sd indeplineascd o important5 func[ie social-economicd".
Pentru a incheia scurta trecere in revistl a definiliilor pldurii, se poateardta cd in cunoscutul tratat de "Silviculturd" publicat in 1977, H. Mayerdefineqte pldurea ca "o comunitate de viatl in care componentele bioticeintre ele, impreunl cu condiliile de mediu, se gdsesc intr-o retea complexlde rela[ii reciproce. Acest ecosistem se glsegte intr-un echilibru dinamic a
clrui amplitudine variazd cu modificdrile condiliilor de mediu qi cu evolu[iaorganismelor vegetale gi animale, cu actiunile unor factori din afar6, curitmurile de dezvoltare a plantelor gi animalelor, precum gi cu efectulconcuren[ei gi ajutorului reciproc dintre acestea."
Dupd cum a reiegit din cele prezentate, in evolulia concepliei despre pddure,s-a ajuns treptat la constatarea caracterului ei complex, de ecosistem. Definiliileactuale consfinlesc acest lucru, admis in prezent de to[i specialiqtii.
kr leglturl cu concep(ia despre pldure, mai trebuie precizat un aspectimportant privind caracterul sistemic al pddurii. Simpla constatare c[ p[dureaeste un ecosistem incd nu lSmuregte dac6 ea este un sistem in in[elesulteoriei generale a sistemelor. intr-adevdr, analizdnd pldurea prin prismaacestei teorii se constatd c[ aceastd entitate cuprinde un sistem biologic
- biocenoza, qi mediul nemijlocit cu care aceasta se afl5 in permanentdinteracliune - staliunea. Pldurea este deci o alcdtuire suprasistemicd carecuprinde un sistem gi mediul aferent acestuia.
findnd seaml de aceasti precizarc, pldurea ar putea fi definitl astfel:"Pidurea este o unitate func[ionald a biosferei, constituit[ dintr-o biocenozd
SILYICU,I,TURA PE EAEE EQSSISTEMICE .".".''*
edificattr de arbori gi staliunea pe care aceasta o ocuptr, ambele legateprintr-un permanent schimb de materie, energie gi informa[ie."
Pentru silvicultor este de mare importanld in[elegerea corectd, a carac-terului sistemic al pldurii pentru cd toate intervenliile in p[dure trebuie sI[in6 seama, pe de o parte, de complexul de relalii biotice intre organismelebiocenozei $i, pe de altd parte, de complexul de relalii stalionale, intreaceste organisme qi staliune. In acest sens nu trebuie uitat c[ statiunea arecaracter primar gi de control asupra formlrii, structurdrii gi funo[iondriibiocenozei forestiere, dar gi cI aceasta, prin relaliile biotice din cadrul eigi prin circuitele energetic Ai material, pe care le pune in miqcare, estecapabilI sI modifice destul de puternic statiunea.
Asupra acestei probleme se va reveni mai detaliat in capitolul privindp[durea ca ecosistem.
1.2. Formarea silviculturii
ln decursul timpului, raporturile omului gi ale societSlii omene$ti cuptrdurea au suferit transformdri radicale in raport cu dezvoltarea economicigi social5 a omenirii, cu evolu[ia cerin(elor fagd de pddure.
ln faza inilialS de dezvoltare a societ5tii, bazatl pe cules gi vAnat,omul era un component organic al p[durii care nu influen[a sensibildesf[gurarea proceselor ecologice. In aceastl perioad[ el devine numaiaccidental distrugltor al pldurii (prin incendii), integrAndu-se insd, ingeneral, in calitate de consumator I (de plante) sau II (de animale) inecosistemele forestiere.
Trecerea la plstorit gi agricultur[, formarea oragelor, dezvoltareanavigaliei, a condigionat masive defriglri gi o cregtere puternicl a nevoilorde lemn. P6durea, consideratd in general ca proprietate colectivi (uneorica "res nullius") era folosit5 fIrI reglementdri deosebite sau cu un minimde reglement5ri cutumiare.
Primul mod de utilizare a fost cel bazat pe extrageri individuale dearbori, a c5ror dimensiuni gi calitate era in funclie de nevoile concrete alelocuitorilor. Regenerarea pddurilor nu constituia o preocupare, producAndu-senatural din sdmdnld, dar gi din l5stari (in cazul foioaselor). Acest mod defolosire, care nu poate fi considerat inc[ mod de gospod[rire, a clpltatdenumirea de "grddin[rit primitiv" qi el s-a practicat p6n[ ln evul mediuiar in unele regiuni gi pdduri pdnl in secolul XX.
DupI ce lemnul devine o marfI, extragerile prea intensivc qi repetatede pe aceleagi suprafe[e, nefin0nd seama de ritmul dc rcgcneraro dins5mdn[5, au dus la degradarea puternicl a pldurilor accesibile, ajungAndu-sefie la desfiinlarea lor, fie la transformarea in ltrstlriguri, cu 0mcstsc despecii piogiere, invadante, in cazul foioaselor, fie la p6durl conBtltuite inmare parte din specii pioniere, in cazul r[ginoaselor,
Criza de lemn ce se face simlit[ ln Europa, mal alec dln evul mcdiu,obligd pentru inceput, la fixarea unor reglementdrl do oxplotttaro (ln Franla,Germania, incepdnd din secolele XVI-XVII, la noi tnccp0nd dln aecolul alXIX-lea). Acestea se refereau mai mult la volumul oxploatat 6l la arlgurureacontinuitllii productiei de lemn gi mai pulin lo roglement6rl aerc $ 0!ilgure
PADUIIJ*A'Et EUrYiICULTU RA
regenerare&, Acestca s-au conturat treptat, pe cule empiricE, prin observareamodific[rilor ce se produc in pldure tn urma exploatlrii.
Astf'el, pe baza constat[rilor cE speciile de foioase se regenereaz[ ugordin l[stari sau drajoni, la v6rste mici, ctnd se poate produce lernn de focpi coaj[ de t[bdcit, s-a ajuns la un regim de gospodXrire bazat pe regenerarevegetativ[ - regimul crdng. Pentru asigurarea continuit[1ii producliei, s-apreconizat imp[4irea pddurii intr-un num[r de suprafege egal cu v6rsta det[iere a arboretelor, destindndu-se pentru exploatare cdte o suprafaf[(parchet) pe an. Tdierea fdcdndu-se de obicei ras, s-a n6scut odatd cuaceasta gi tratamentul t[ierilor rase.
Observalia c[, dup[ cdteva tlieri in crdng, I[stirirea sl5begte in urmaepuizlrii sau putrezirii cioatei, a v[dit necesitatea de a inloeui cel pulin oparte din cioatele vechi prin exemplare provenite din s[m6n[6 (rezerve)care s[ refac[ starea de masiv qi din care s5 se oblin[ apoi lemn gros,prin p6strarea lor de-a lungul c6torva generafii de cr6ng. S-a ajuns astfella formarea unui al doilea regim de gospoddrire al pidurilor - regimulcr6ng compus, cu regenerare mixtd din ldstari qi din simdn[6.
Nevoia tot mai mare de lemn de luc* Ut acumularea de observaliiasupra modului cum se produce regenerarea din sim6n
acestea erau deja cunoscute qi aplicate empiric.In secolul al XIX-lea, cunoa5terea qtiinJificl a pldurii progreseazfi. Se
profileaz6 tot mai mult tendinla de a studia modul de- desfdqurare aproceselor de regenerare, de eliminare, ca gi a altor procese din p6dureanatural[, ca bazd pentru dezvoltarea unor mlsuri silviculturale, inspiratedin mersul acestor procese. Dictonul "Imiter la nature, hdter son oeuvre,telle est la maxime fondamentale de la silviculture", capdtd, audienfd largd.$coala lui K. Gayer in Germania, gcolile francezd, elvelianI, dane2d,promoveazd ideile "reintoarcerii la natur[", adicd alg aqezlrii silviculturiipe cunoagterea mai aprofundatl a proceselor din pldurea natural5. Acestcurent s-a perpetuat qi s-a dezvoltat in paralel cu conceplia strict economicdasupra pldurii, promovatl de gcoala germanl qi aplicatd pe scarl larg[ in[lrile de limb[ germanr. conceptia a avut o influen15 deitul de puteinicdasupra silviculturii europene. Dar catastrofele de amploare care au afectatculturile de rlginoase, create in ideea ratei maxime a profitului, f[r6 a se
[ine seama de riscurile ecologice, au fdcut ca marea masr a silvicultorilorstr renun[e aproape in totalitate la aceastd idee.
Nevoia de cunoagtere mai aprofundatl a vielii pldurii, a speciilorlemnoase gi culturii lor, a problemelor de proteclie a pldurii, a economieiforestiere, a determinat crearea de staliuni speciale pentru cercetlri gtiinlificelegate de aceste probleme. Uniunea international5 a staliunilor de cercetdriforestiere, care s-a constituit la sfdrgitul secolului al XIX-lea, a avut unrol deosebit in promovarea de cerceteri gi mai ales de experimentlri, careau pus de fapt bazele gtiin[ifice ale silviculturii moderne.
Deja de la sf6rgitul secolului al XIX-lea cdnd intrd in exploatarepldurile create de om, Iemnul devine un produs a clrui calitate poate fideterminatd in mare parte, de modul de gospoddrire al pldurilor.
1.3. Concep(ii privind silvicultura
Concep[iile privind conlinutul gi definiliile silviculturii au evoluat odatdcu formarea gi dezvoltarea ei ca practicd, apoi ca gtiin[d.
Pentru a se ilustra aceastA evolulie se prezintd in continuare cdtevadin multiplele defindii date silviculturii qi concep[iile pe care s-aufundamentat.
La inceputul secolului al XIX-lea, H. Cotta (1817) inlelegea prin"silviculturi" regenerarea, ingrijirea gi exploatarea pldurilor. La scurt timp,Hundeshagen (1821) cuprinde in "silviculturl" principiile gi regulile deaplicat pentru regenerarea naturalI gi artificialS a pldurilor, precum qiingrijirea acestora. Se poate constata deci, cI incl de la inceputurisilvicultura era conceputd ca qtiinlr qi practicd a regenerlrii gi ingrijiriiarboretelor (H. cotta include insd in silviculturd qi exploatarca pddurilor).In intreg secolul al XIX-lea, aceastr conceplie r[mane aproape neschimtrat[.$i ea se mentine in secolul al XX-lea. Astfel, de exemplu, dupd A. Dcngler(1935) "silvicultura" este o 'ramuid a gospodlriei forestiere care rlr0 cascop sE cultive metodic p[durea, incdt prin produselc resllznte str fiesatisfAcute c6t mai plenar cerin[ele popula[iei.
.. puPI E. Ncgulcscu.gi colaboratorll (1973), silvicultura in sens rcstrtns,"sc ocupE numai de cultura proprlu.zlotr a ptrdurilor, adic6 de intemeierealor pe cale natural[-gi arttficialfl dc conduierea gi ameliorarea acestora gide recoltarea lemnului gi_ a celorlaltc materii prime produse.,,
Secolul al XX'lea aduce unele elemente nbi tn aefinilii gi in con[inutulsilviculturii. A. Biihler (.12J-8), aratd c6 silvicultura cupriroe regutile degyllutl ale pddurilor stabilite pe baza studiilor naturafistice. Ml Dr6cea(!SZ.+1* definegte silvicultura ca "disciplinl forestier5 care conline sistematlcr6nduite,. regulile care ne inva[r a folosi for[ele naturii, in iqa fel ca peo bucatr de teren sE producem suslinut, peimanent gi cu cea mai mictrcheltuial5 de timp, de muncr qi de cipital, cel mai mdre venit in bani sauln materie, frr[ a d.gqry4u terenul, chiar ameliordndu-l cu timpul.,,
L. Tschermak (1950) considera cE silvicultura, ca ramurr'a qtiinfelor?restie-re, cuprinde cunogtinlele despre ecologia prdurii, tehnica tucreiitorde imp6durire, de regenerare, de ingrijire gi colduierea aiboretelo, ln scofuirealiz[rii unei adecvate reparti[ii in plin orizontal gi a stratifictrrii'pivertical[ a arborilor, cu luarea in considerare a coirdiliilor naturate Eleconomice.
Dupd J. Kdstler (1?il silvicultura este o tehnicr, condilionattr biologic,care, in limitele condiliilor naturale, urmdreste realizarlea lelurilor
-digospodlrire a pldurii.
H. Mayei (1977) in[elege prin silviculturr o tehnic5 fundamentatlecologic, aplicatr in scopul realizrrii [elurilor economice gi supraeconomice,ln limitele. potenlialului stalional gi il cadrului posibilitalitor.
" P". altfel,_ majoritatea tratatelor de silvicuiturr conlin chiar in titlureferire la fundamentarea _ecologicr gi geograficr a silvicuiturii (K. Rubner,!23_!; !_ Dengter, 1_Z{; I.. fsCnermlt<, tlS0; e. Bonnemann qi n. n<inrig,1972; H. Mayer, 1,977).
I. vlad (1977_), definegte silvicultura ca o disciplinr tehnico- gtiinlificr, cuaccentuat caracter biologic, care tnglob"azi pe de-o parte totalitatea informagiilorprivitoare Ia structura, organizarei gi funcfionarea icosistemelor forestiep, ia,pe de- altl parte, ansamblul lucrlrilor tehnic! de aplicat in aceste ecosisteme, lnscopul crelri celor mai bune condigii ecologice gi structurale, in vederea inOeptiniiii{uncliilor social-economice ce li-se atriduie. Elementele noi aduse de acestedefinilii se refer5, in_ primul rdnd, la fundamentarea ecologic[ a mrsurilor deculturi a. pddurilor gi in al doilea r6nd la lelurile ,u ,uti'ui r"ororni., .i !isociale ale gospoddririi lor.
- finand seama de definigiile date panr acum, silvicultura poate'fidefinitl astfel:
silvicultura este qtiinla gi tehnica regenerrrii (infiinlrrii), ingrijirii giconducerii arboretelor seminaturale gi artificiale, consideiate'gi riuiute caprrli ale ecosistemelor forestiere, in scopul asigurdrii, c0t mal depline, afuncliilor pldurii necesare societdlii umane.
Silvicultura, ca gtiinlE, trebuie sr cuprindr deci, descrierea principiilorgi. tehnicilor de regenerare sau infiingare, de ingrijire gi de conducere aarboretelor, apeland la intregur arsenal de inforriaiie uiotogicr, ecologic6gi geograficl necesar pentru fundamentarea lor $tifitificI.@ilviculturl, Lito, BucureEti.
16 STLYTCULTUnATEEAEqECq!,EWCon[inutul tratatelor de silviculturl este destul de diforit dc la autor
la autor, ln primul rAnd in func[ie de concep[ia autorului, dar qi de specificulfondului forestier, de tradiliile silviculturii in fara respectivl, de nivelulcunogtinlelor acumulate privind pddurea gi de rezultatele oblinute prinaplicarea diferitelor tehnici de culturl a pldurii.
In tratatele recente (mai ales cele de limb[ german5) se prezintd detaliatspeciile de arbori, insugirile lor ecologice qi silviculturale, modul de culturl.La noi, in invdlimdnt s-a acreditat uzanta de a trata insugirile speciilorlemnoase, inclusiv cele ecologice, in cadrul dendrologiei, iar regenerareaartificial[ face obiectul unui curs special de implduriri. De aceea, in lucrareade fall se trateazi numai problemele regenerdrii naturale qi ale lucrlrilorde ingrijire gi conducere a arboretelor. Deoarece pAn[ acum obiectul delucru al silviculturii, ecosistemul forestier, a fost mai mult subinteles decAtcunoscut, se face gi o prezentare ceva mai ampld a caracteristicilor acestuia.
1.4. Mijloacele de ac[iune ale silviculturii
Sarcina silviculturii, potrivit definiliei de mai sus, este deci de a
asigura regenerarea, ingrijirea gi conducerea arboretelor.Principalul mijloc de ac[iune prin care se poate inflptui aceast[ sarcind
este reglarea numlrului de arbori, in spaliu gi timp, linAnd seama de criteriiecologice, genetice qi economice, gi folosind mijloace tehnice adecvate.
lntr-adev5r, dac[ se analizeazd ce intreprinde silvicultorul pentruregenerarea pEdurii, se poate constata c[ prin alegerea gi extragerea arborilorintr-un anumit fel pe suprafali (to!i arborii in tlierile rase sau numai oparte din arbori rlspdnditi pe toatl suprafa[a, ca in t[ierile succesive gicele grldin6rite sau grupali in ochiuri, ca in tlierile in ochiuri) gi intr-oanumitd succesiune in timp, se asigurd condi[iile necesare pentru formareagi dezvoltarea noului arboret. Aceste condilii sunt: suficientd lumind, cIldurS,apd, o anumiti stare a solului, sdmdn[i indestuldtoare gi calitativ bunl caresi asigure o descenden[5 valoroasE.
Conducerea arboretelor se face deasemenea prin alegerea gi extragereaarborilor, dirijatd intr-un anumit fel pe suprafa[d qi in tim[, pentru realilareacompozi[iei gi structurii orizontale gi verticale dorite a arboretului.
Prin reglarea num[rului de arbori, silvicultorul modificd intr-o anumitlm5surI qi complexul de factori ecologici, in primul rAnd lumina. Dozajulluminii are o extrem de mare importanlE pentru formarea gi dezvoltareasemin[elor gi a seminligului, ca gi a arboretului in toate fazele de vArstilDe aceea unul dintre marii nogtri dascdli, profesorul T. Bil5nic6, sus[ineacI silvicultorul este "inginerul luminii". Desigur, se modificl gi al[i factori:umiditatea, clldura gi chimismul solului, clldura gi umiditatea aerului dinarboret, miqcarea aerului etc.
Silvicultorul aclioneazd gi prin reglarea num5rului altor popula[ii dinecosistemul forestier sau din culturile forestiere pentru a proteja arborii.Aga de exemplu, in regenerlri, plantagii, pepiniere, se ac[ioneaz[ pentrureducerea populaliilor de ierburi concurente, a populqgiilor de animale(qoareci, vdnat, insecte) ca gi de ciuperci ddunltoare. In arborete se iaumlsuri pentru reducerea efectivului populaliilor dlun[toare dc v0nat qi de
insecte. se lntreprind gl m[eurl do rtlmularc a unor popula[ii folositoarcln protecfia arborilor cum sunt pEudrllc, furnicile etc.
un rol important tl au gi mljloacele de ac[iune pentru asigurareamaterialului de lmpldurire (s6m0nt6, puie[i). principalele acliuni in aceastldireclie sunt culegerea gi conditionarea semingeror, lucrrrile de pepinierlpentru producerea puie[ilor (semrnare, repicare, scoatere etc.). Se foloseqtegi in aceastl direclie tehnicl variatl.
Alte mijloace de ac[iune sunt cele prin care se influenleaz5 directstarea solului. Este vorba de prelucrarea mecanic[ a solului pentruregenerarea naturalS gi artificialS, de lucrEri de fertilizare, amendare,desecare, irigare. Fiecare din aceste categorii de lucrdri se face cu tehnicacorespunz6toare.
Este de subliniat c[ toate mijloacele de acliune ale silviculturii tngospoddrirea prdurilor sunt de naturr ecologic5, unele av6nd $i componentegenetice (de exemplu alegerea arborilor de extras qi a arborilor de valoare,producerea materialului de impldurire etc.). De aceea, cunoasterea legilorecologiei qi geneticii precum gi a modului cum aclioneazd acestea lnecosistemele forestiere gi in cazul arborilor, este o obligalie profesionaltrfundamentali pentru silvicultori.
Silvicultuia eficientd nu se poate face decfit actionand potrivit acestorlegi gi nu impotriva lor.
1.5. Silvicultura in cadrul Etiinfelor forestiere
1.5.1. Probleme de terminologie
Definiliile prezentate se referi toate Ia ceea ce E. Negulescu gi colab.(1973) numesc "silviculturr in sens restrans", pentru ce in timba rom6n[,a$a cum constatau aceeagi autori, termenul de silviculturr este folosit qilntr-un alt sens, larg, care "imbrdligeaz[ problemele privind crearea qiingrijirea prdurilor, recoltarea gi valorificarea produseloi oblinute, precumqi organizarea qi .administrarea intregului proces de gospodirire,,.
lntr-adevdr, in lara noastrS, prin silviculturr se-denumegte nu numaiqtiinta gi tehnica regenerrrii, ingrijirii gi conducerii arboretelor, ci gi intregulcomplex de qtiinle forestiere, ceea ce se reflect[ in denumirea gcoliloi qifacultSlilor de specialitate. Dar tot prin acest termen se denumegte gi .a*urade productie forestier5. Termenul a fost folosit in denumirea ministerelorcare au administrat pldurile.
corectd in esenld dar qi din punct de vedere etimologic este folosireatermenului "silvicultur5" numai in sensul restrAns aritat mai sus. Pentru denumirearamurii de^ Prociuclie este potrivit termenul de sector forestier sau gospodirieforestierl. In denumirea unitlgilor administrative care gospodlresc fondul forestiereste mai nimeritr folosirea termenilor silvic sau prdure (ministerul sau depar-tamentul prdurilor (sau silvic), regia autonomi a prdurilor, inspectoratul pentrupdduri (sau silvic), ocolul silvic etc.).
SILUCULTURA PE EAZE ECOSISTEIdCE"".".''qF
1.5.2. Relatii cu alte {tiinle
o silv-icultura, ln - sens restrans, este una dintre gtiinlele forestiere.Impreuntr cu amenajarea prdurilor, auxologia gi dendiom-etria, protecliaptrdurilor, exploatarea lemnului gi construcliile
-forestiere, silvicuitura se
incadr.eazd in "inginer^ia forestierf i $tiinlele forestiere mai cuprind economiaforestier[ qi dreptul forestier.
. $tiinlele -.forestiere au la bazd un complex de stiinte: ale naturii(matematicd , fizicd, chimie, biologie, ecologie, geografie),'sociale (economie,drept), precum gi unele Stiinle tehnice.
silvicultura se fundamenteazd indeosebi pe biologie (botanicr, zoologie,microbiologie, fiziologie, genetic[), pe ecologie (-auto'ecololie, ecotolgiapopula.[iilor, etologia,. ecologia -comunit[1iloi qi 'ecosisterielor,
qtiilgastaJiunilor), .pe geografie (g^eomorfologie, geblogie, pedologie, climato"logii,hidrologie, _landgaftologie, fito-gi zoogeografie, tartografief.
_ . $tiinjele biologice permit cunoagteiea organisrielor componente aleptrdurii qi. a proceselor ce se produc
-in aceste-a. $tiingele ecoiogice oferi
informaliile necesare asupra populaliilor qi comunitdliiior pe cale acesteale alcEtuiesc, precum gi asupra -stagiunilor.
$tiinlele geografice daucunostinlele necesare asupra componentelor mediuliri- (reliJf, iocE, climr,sol),. a repartiliei gi diferengierii-lor, c6t gi a distribuliei organismeior qi aecosistemelor, in spaliul geografic.
Din toate aceste gtiin[e, silvicultura folosegte informaliile referitoarela organismele pldurii, la ecosistemele qi complexele de ecosiiteme forestiereg.i la legile car.e le guverneazS. Aceste informagii sunt cuprinse in secliunidistincte ale gtiinlelor respe-ctive. Existr o botan1c6, o zooiogie, o gene'ticd,o ecologie gi o geografie forestier[.
In "9.tu ce priveqte relagiile silviculturii cu celelalte qtiinle forestiere,
trebuie discutate nlai detaliat relaliile cu amenajarea pedririlor gi cuexploatarea lemnului.
Amenajarea prdurii, gtiinla^organizrrii gospodrririi pidurii pentru a asiguraindeplinirea de cltre aceasta a funcfiilor soCial6 necesari, creazi cadrul in iareopereazd silvicultura. pupr v Giurgiu (1988) amenajarea prdurilor este ,,stiinta
organizlrii giconducerii pddurilor spre starea lor de maiimd eficacitate funcgionali,potrivit sarcinilor multiple economico-sociale gi ecologice ale silviculturii".Problema c.arg se pune in raporturile silviculturii cu amenajarea, este c6t dedetaliatl trebuie sI fie organizarea gospodEririi pentru a nu ingr5di libertatea deacliune in aplicarea tehnicilor silvice.
organizarea presupune stabilirea [elului sau [elurilor de gospodrrire,a structurii arboretelor, care pot asigura realizarca [elurilor piecirm gi aregimului qi tratamentelor prin care ie poate ajunge la structura necesarl.Pentru aceasta bste.necesard in primul rdnd-cunoagterea aprofundat[ aecosistemelor forestiere sau a staliunilor (dacd aceitea sunt lipsite debiocenoze), a stdrii actuale a arboretelor gi a capacitrlii lor productive qiecoprotective. sunt necesare apoi informagii piivind- politiia forestieri,conjunctura economicE (inclusiv cea prognozibiltr), asigurarea tehnico-administrativd q.a.
Organizarea gospoddririi are ca sarcinl principal[ stabilirea bazelor deamenajare qi anume: regimul, procedeul de regenerare (tratamentul, ln sensulfolosit pan[ acum), compozilia-tel, posibilititea (cantitatea de lcmn ce se
PADI'ilE*'M .IruUEULTURA
poate recolta), exploatabilitatoa gl ciclul, Dc asemenea, organizarea indicllucrlrile tehnice de cultur[, protccllo ql cxploatare necesare pentru realizareacomppzifiei-lel Si a structurilor urm6ritc.
In lara noastrE, rezolvarca problemelor de organizare a gospodtrririi,este mult ugurattr de bogata experienltr acumulatd in ultimii 40 de ani, decAnd ptrdurile Rom6niei sunt complet amenajate, de existenla unor funda-mente gtiinlifice foarte dezvoltate qi a unor legi gi reglementlri suficientde detaliate.
Amenajamentul, ca lucrare tehnico-organizaloricd, gi economic[,ecologic fundamentatd, constituie documentul de bazd in gospoddrireapidurilor.
Personalul tehnic din unitatea de gospoddrire gdsegte in amenajament,informaliile necesare asupra stlrii actuale gi viitoare a pddurilor, date asupraproducgiei gi capacit5lii de proteclie a acestora, planurile tehnice pentru undeceniu. Desigur, in amenajament lucr[rile tehnice de executat sunt indicatein func[ie de starea arboretelor in momentul amenajdrii, evaluat5 ca medlepe unit5[i amenajistice. Situaliile concrete de teren pot fi insl variabile pcspa[ii mici gi se pot schimba destul de repede in timp, mai ales ln urmaefectudrii unor lucr[ri, a producerii unor impacturi in cursul perioadei pentrucare este elaborat amenajamentul. Nu trebuie pierdut din vedere c[ inter.valele de efectuare a unor lucr5ri silviculturale variazd de.la 1-3 ani, lntlierile de regenerare gi sunt de 2-3-6-8 ani, in cele de conducere. Deoareceele nu pot fi planificate cu precizie, intr-un amenajament care se revizuieqtela 10 ani, ci indicate doar orientativ, specialigtii de la ocoale care pun inaplicare amenajamentul sunt singurii in m[sur[ sd stabileasc[ exact, pentrufiecare an in parte, ce lucr[ri se vor executa concret, in vederea realizlriiobiectivelor stabilite prin amenajament, lindnd seama de starea arboretelor,verificate pe teren la zi, de posibilitatea efectivl de executare a lucrtrrilorgi de alte elemente.
A fost profund gregitd gi ddunltoare pldurii, planificarea rigidl a maseilemnoase de exploatat anual gi a amplasdrii acesteia cu ani inainte, deoarecea obligat la efectuarea tlierilor de regenerare in multe arborete fdrd seminligsau in ani fIrI sdmdnlI.
Continuitatea produc(iei, principiu de bazd al gospod[riei forestiereeuropene, nu trebuie inleleasd ingust gi legat[ de perioade scurte de timp(un an) gi de suprafele de pddure prea mici. Continuitatea producgiei trebuieregdnditd in raport cu continuitatea celorlalte funclii ale pddurii, in raportcu legile ecologice care guverneaz[ p[durea, precum gi in func[ie deconjunctura economic5. In economia de piat5, in care prelul produselorfluctueazl, recoltarea lemnului poate fi devansatl sau intArziat[ in func[iede pre[ul ce se poate obtine, dacd acest'lucru nu are urmdri nefavorabileasupra stlrii arboretelor gi a infdptuirii gelurilor de gospod[rire.
Raportul intre amenajarea pddurilor qi silvicultur[ trebuie, de aceea,corect inleles gi respectat. Amenajarea creazd cadrul organizatoric prin care[elurile pot fi atinse. Silvicultura, in acest cadru, stabilegte ins[ cAnd, undegi cum qrmeazl a fi folosite mdsurile indicate gi le aplicd efectiv sauaplic[ alte mlsuri ce se impun. in ceea ce priveqte pbzigia exploatlriilemnului in cadrul silviculturii trebuie subliniat un aspect cardinal: ex-ploatarea nu este numai o operatiune de recoltare a lemnului ci in primul
2t
$LVIET'LruRA ?E BAfrE ECqUIEW
rAnd o tehnic[ de regenerare Ei conducere a arboretelor. De accca cxDloatgreatrebuie str foloseasc[ tehnologii adecvate acestui scop principal. bficiengaexploatrrii trebuie apreciatr dupd calitatea seminliqutui gi a arboretel6rParcurse cu tlieri de regenerare gi conducere gi nu dirpe economiile realizatela dobor0rea qi scoaterea lemnului din prdure. rje aceea este absolutnecesarl revederea tehnologiilor actuale de exploatare gi punerea lor deacord cu ceringele silviculturii ecologice.
1.6. Principii fundamentale ale gospodiririi piduriloreuropene
.Gospodrrirea prdurilor- (silvicultura in sensul larg) s-a n[scut pecontinentul europ_ean, unde dezvoltarea economicr din ce-in ce mai rapihidin secolele xvII - .xvIII. a fost pusr la un moment dat in fala lipseide lemn. Aceasta a determinat mai- intdi o generalizare a legislaliei oeconservare a p5durilor gi treptat a dus la organizarea gospodaiirii ior pebaza ocunoa$terii mereu amplificate a insugiriloi pddurii nituial" qi cultivaie.
In cele doud secole de dezvoltare i gospbddririi p[duriloi europenes-au cristalizat cateva principii generale pe c6re^se fundamente azd in pr6,zentaceastr ramur5. de produclie din aproare toate [drile de pe continent.
Aceste principii sunt:
- principiul continuit[[ii,
- principiul naturalitdlii,
- principiul multifunctionalitllii,
- principiul selectivitdgii,
- principiul stabilirdtii.*
1.6.1. Principiul continuitdlii
.Principiul cardinal al gospod5ririi pldurilor europene este principiulcontinuitilii in produclia forestierl qi in asigurarea celorlalte funciii soiiul-economice ale pldurii.(sau pe scurt - principiul continuitetii).
-
Potrivit acestui 'principiu pldurea trebuie astfel organizat6 gigospoddritd,, incat sr asigure an ds an pe o duratr nelimitatd, froduclii c6lpulin constante sau crescande de lemn gi alte bunuri, qi'sE ex-erciteconc.omitent qi in condilii optime, funcliile de formare gi' conservare amediului de viald.
. Principiul continuitS[ii s-a conturat mai intdi aplicativ la producfia delemn, dar treptat s-a dezvoltat cuprinz0nd insrgi ideea oe exiitenldpermanentr a pddurii (doctrina "Dauerwald", a "pddurii permanente" a luiA. . Mdller). In ultimele decenii principiul a- devenit atotcuprinzltorextinz0ndu-se asupra. tuturor funcliilor p5durit (M. prodan , lg77):
Traducerea in vialr a acestui principiu presupune printre aftele:. -. prstrarea unei suprafele de prdure iuficient5 li niver na[ional qi
regional, peniru a se realiza in bune condilii funcliile de prochiclie, deprotec[ie gi de alt6 naturS;* S: me.n_lioneazd qi alte principii
-fundamentale ale silviculturii, de exemplu principlul ccolofllc, ccl aleficacitdlii funcgionale, al valbrificdrii ralionale a tuturor resurselor pildirrii !tc. (V. Oturghfi tuxxl.
WRAorganizarca tn spallu pl
ln ideea continuitlllhtlmp a procesului de folosire a func[iilor
punerea de acord a lolurllor lmediate cu cele de lungl persPectiv[,complexe a ptrdurii la toatode men!inere a stabilitltii li funclionalit[1ii
peauil
nivelele;
- folosirea de mlsuri de gospod[rire intensive, aplicate pe suprafete
mici, dispersate tn teritoriu;'- dotarea fondului forestier cu o relea de drumuri a cdrei densitate
s[ permitd gospoddrirea intensiv[ a fiecdrui arboret;' - realizarea unui control permanent al evolu[iei fondului de producfie
gi al capacit[tii pedurii de .a crea qi conserva mediul de viatE;
- aslgurarea suportului economic necesar pentru gospod5rirea pIduriloroe baza conceptului de continuitate.' ln continuare se dau detalii privind conditiile enuntate.
Pdstrarea unei suprafege de phdure suficientd la nivel general qi local,este prima condigie pentru a aslgura continuitatea funcliilor multiple. pc
care ie are pldurea ia parte a mediului de via!5 gi ca resursd economic[,Chiar dac[ prin creqterea accentuati a productivit5lii pddurilor s-ar putca
satisface, la- un moment dat nevoile de lemn de pe suprafele mai miCi,micqorarea gradului de impldurire, sub anumite limite, nu poate fi pueE
In discugie pentru cd ar avea urmdri dezastruoase asupra importantelOtfunclii di proteclie pe care le indeplineste p[durea - funclia hidrologic[,funclia antierozionalS, funclia climaticl, funclia sanitard qi de recreere etc,
Acest lucru este deosebit de important in teritoriile cu relief accidentat,cum este gi teritoriul lirii noastre.
Se afirml pe dreft cuvdnt cd lemn se poate importa, dar pddure nu.
intr-adevdr, acum mai mult ca oricdnd, a devenit evident rolul cu totuldeosebit pe care il are pldurea in asigurarea apei qi aerului curat, f6r[ de
care nu se poate dezvolta nici industria nici agricultura, nici colectivitateauman[ Iuat5 in intregime. Dar pddurea nu-gi poate indeplini acest rol decAt
in cazul cAnd ocup[ suprafele suficiente, amplasate acolo unde este necesar.
Astfel, pentru ca-pldulea sI asigure un regim hidrologic echilibrat qi sd
impiediCe eroziunea in bazinele de munte, cu pante foarte _mari, teritoriultrebuie sI fie aproape complet imp6durit. La dealuri, procentul de imp5durirepoate fi mai mic in raport cu gradul de fragmentare a reliefului, cu mdrimeapantelor, cu friabilitatea rocilor etc. La cAmpie, funclia princip.ald a plduriiiiinA in special cea climatic5, procentul de impddurire poate fi 5i mai mic.Nu existE inc[ date certe privind procentul de impddurire, pe zone de
relief, in funclie de climat, substrat !i atte condilii. Este insd incontestabilcI, in situaliile concrete ale ldrii noastre, in care zona de munte are un
procent mediu de imp[durire db 6OVo, iar zona de dealuri de 32Vo, distribulianu intotdeauna corespunzdtoare a p5durilor qi mai ales a claselor de vdrstepe bazine, nu asigurd peste tot impiedicarea declanglrii fenomenelortoren[iale (V. Giurgiu, 1982).
brganizarea sfaliald gi' temporal5 a procesului de produclie forestiereste o condilie de bazd pentru a asigura continuitatea, deoarece urmdreqte
sd realizeze o structurd qi distribulie teritorial[ a claselor de v0rst5 care
sI duci efectiv la o produclie continul de lemn gi la asigurarea neintreruptda celorlalte funclii ale pddurii, ca parte a mediului de viat6. PAnI acum,
de lemn. Se impune instr ca in funcliri ae necesitali, "re ,, tintr seama,concomitent, gi de asigurarea continuitdlii cetortalie iun"1ii.-ir';J;il:
amenajamentul nu se poate limita la oiganizarea pro.ri1o, de producliegi protec[ie a pddurii, ia niverul de unitaie o. pioo'uq[--g-i ocot, ci trebuie:r. r.. ocupe gi de teritorii mai intinse,.de eiempr,i ua-zin. de iecepgie,intregi,^pentru func[iile .hidrologic5 Ei aniierozionari .r, r.*ogarturi iniriigipentru funcliile climatericE, ganilali qi de recreare etc. sistemul de amenajaieromAnesc, (I. Popescu -zeletin, L95i) a avut la uaza atesi mod de lulru,c3rg gll timpul a fost abandonat tocmai pentru cd funcliile de proteclie aietllylil ,y c5prtaser5 incd im.portanga pe care o au in prezent gi nu erauaoordate la niverur de generalitate corespunzdtor rezolvarii lor.
-
Pentru asigurarea concomitentl a continuitelii tutuioi iuncliilor pldurii,i::::::,i:1ez_r Si in perspectivl pentru viala social-economidl a 1trii, sermpune deci ca amenajamentul sd se preocupe de organizarea,pu'1iuii gitemporalS a pEdurii qi sd fixeze [elurile iomplexe, de ati'ns la toate nivelurilenecesare,.incepand cu u^nitatea
-de produclie qi'sfargino cu marile bazinede receplie gi cu landgafturile.
Politica forestierr qi- amenajamentul nu pot asigura continuitateafuncliilor pEdurii dac[ au in vedeie numai leluri'imeJiaB-li n, 1in seamade realizarea in timp a lelului .permanent de" asigurar. , ,luLilitagii maximegi funclionalitEgii integrale optime a pddurii.Salrsracerea unor nevoi momentane de lemn prin reducerea vdrstelor
9:l3j::: 9:-flilrr?, pddurii pe terenuri care necesita'prot"clia antierozionald,oepa$lrea etectivelor optime de v0nat, a numdrului normat de vite ra pa$unaigi alte acgiuni de aceit gen degi .uiisfac nigte leluri iconomice imediatep,o,...,Lf.::l_1,.erios prin urmerite pe care te ,,i in timp, l.iuf p.rrurrri-rfsrrvrculrunr: rearizarea continuitdlii producliei de lemn-qi L celorlalte func[iiale pldurii.
o condilie importantr pentru continuitatea producliei de lemn gi atuturor celorlalre rulgii ale prdurii pe unitrli oe proauclie este folosirea* _*:::j..de^g9lggdarire inGnsive, ip.licate p" .uirur.ii"-.i.i, dispersatern rerrtoflu. Numai, prin gospodSrire intensiv5 se- pot realiza' structrrilediversificate gi mai
-mult-sau ryai.pug]r,r. p.rr*.ni.-ca-r! asigurr, flraintrerupere gi concomitent, produclii rioi"it" gi
"i"lt" --lridrot6gice, -an-
tierozionale, climatice etc. mixime. Dar gi aceste ,aruri intensiv" trebuielpl::.,..^
p^..rq1qii mici, dispersate in teritoriu, pentru ; ;r;; tntrerule-sauormlnua etectul funcfional a1 prdurii, pentru a se folosi permanint lamaximum potenJialul productiv it statiuriii.Dotarea fondului forestier cu o relea de drumuri adecvate, cu densitate
suficientS, este o alt5.cojr_dilie importanir pentru a putea asigura continuitateafrrnsli.r.lir5tii p[durii. FSri o aremen.a retea nu se poate executa complexulde mrsuri de gospoddrire pe suprafelere- qi in p&ioadere de timp,' c0ndacest lucru este necesar, ceea ca impiedici realizdrea structurilor care sapoatr asigura continuitatea si punerei in valoare a intreguiui potenlial o.producgie a pldurii.
^ _ Densitatea re[elei actuale de drumuri de circa 7 mlha de pIdure esteincr departe de un minim necesar mai ales cr este oiitriuuitu neunitb*in fondul forestier. Din experien[a altor lrri rezultE cr-auia la nivelul de
PADI,T!*II., SLYISUIJTURA
30.40 m drumuri la ha do pdduro uunt lntrunite conditiile pcntru ogospoddrire intensiv6 pc tntrcaga suprafalE cu atribut de continuitate (H.
Mayer, L977), Acest nivel esto, deslgur, foarte ridicat gi nu se poate realiza
decAt ln timp indelunsat.ln lara noastr[, Iipsa sau insuficienla drumurilor a determinat con-
centrarea tlierilor gi a dereglat structura claselor de vArsttr 5i deci gi a
continuitl[ii producliei in multe unitlti de produclie ale fondului forestier.ln asemenLa iitualii, realizarea continuit5[ii producliei de lemn.gi a celorlalte
funclii ale pddurii devine posibil[ abia dup[ intervale de timp foarte lungigi comporttr pierderi de produc[ie gi cheltuieli insemnate.-
Controlul permaneni al evolugiei fondului de produclie gi a capacitIliimediogene gi medioconservatoare a pldurii este necesar pentru a constata
modificlrile produse in structura fondului forestier Si a putea fixa judicios
mlsurile de luat in continuare pentru ca func[iile de producfie gi de protecfie
ale pldurii sI aibd caracter continuu. Controlul se tealizeaz[ in prez-ont
prin .lucrlrile de revizuire decenale ale amenajamentului, dar ele se refer6
lndeosebi la produclia de lemn. S-a organizat qi este in curs de implemcntaroun sistem de moniioring forestier care are in vedere qi alli parametrl ai
funcgionalit5[ii p[durii gi care rezolv[ mai complex problema controlululevoluliei fondului forestier (N. Pdtrdgcoiu, 1991')
Asigurarea suportului economic necesar pentru gospodlrirea pldurilOreste, deiigur, conO4ia primordialS a apliclrii practice a principiuluicontinuit5lii. intr-adevlr, inflptuirea condigiilor expuse anterior presupune
importante investilii gi acceptarea unor necesare reglementlri ale valorificlriiproduselor pddurii.' Ca orice sector de productie, sectorul forestier trebuie si-gi oblin[mijloacele pentru lucrlrile de produclie gi de reproduclie l5rgitl din
vaiorificarea produselor gi serviciilor pe care le furnizeazd societ[1ii.Problema nu este pe deplin reglementat[. PAn[ in prezent veniturilesilviculturii provin aproape exclusiv din vAnzarea lemnului gi a altor produse
(ciuperci, fructe etc.). Aceste venituri nu sunt totdeauna corect dimensionate
Si suficiente pentru a susline o gospodlrie intensivl in spiritul continuitI[ii.Intervine aici gi un spe-_c$ic al pro.c.e.p.q[y;=-de-pfo-d-q.9jl9. fq-restier care
ntiesitd invi:stitir aitieCiibne, cu'o'perio-adatioarte tunga de-iriiorti2are.. Nu
este lnc5 rezolvatd plata serviciilor imense pe care le aduce permanent
pldurea prin furnizare de aer qi apd curat[, prin asigurarea regimuluihidrologic normal al r6urilor, prin impiedicarea eroziunii solurilor, prinprotejarea diverselor obiective, social-economice, prin refacerea puterii de
muncl gi a s[n6td(ii oamenilor. Aceste servicii rezritd din efectele pldurii,corespunzltor structurate, asupra factorilor de mediu gi nu pot fi asigurate
decdt printr-un mod de gospoddrire special care presupune cheltuielisuplimentare apreciabile. Este echitabil ca sectoarele care beneficiaz[ de
serviciile pldurii s[ suporte aceste cheltuieli. Printre acestea se pot amintiindustria qi oragele care au nevoie de apd curat[, agricultura care foloseqte
efectele hidrologice, antierozionale 5i climatice ale pddurii, turismul care
apeleazd la efectele recreativ-sanitare ale pldurii etc.
un al doilea .principiu foarte important al gospoddriei forestiereeuropene..este: principiul fundamentdrii g6ografice gi jcoiogice u urinu;aiiisi cu|111i,p,e1uliJgr, (sau pe scurt - firinlipiul naturaii,e?tl. J
lncd din secolul trecut, silvicultorii au seiizat diferenlieiife ce se producin structura prdurii, atdt^pe spalii mari, ca urmare a schimbrrii conilgiitoigeografice (clim5, T"y.f, ,_o"^I): cAt _gi._
pe spalii mici datorit[ varialieista[iunilor. De atunci. dateazd indemnul"'Liriter'ta natr.., rrat.. son oeuvre,,care nu-gi-a pierdut nici astrzi actualitatea, chiar dac5 nu..t. vorba de oimitare in sens strict, ci de modelarea anumitor rtructuri si procese naturaleln ptrdurea cultivatd. practica.curturii paduriror u uritui;;;t;l;#;t";;;de a diferenlia m5surile. silvice pe regiuni. geografice gi stagiuni sau peecosisteme, dacr staliunile sunt otupatJ de blocinoze naturale stabile;. Principiul fundamentrrii geografice gi ecotogice a[ o importanld
deosebitl pentru- silviculturl, pentru-ca aceaita r.rule a producliei niateriaiese bazeazd pe folosirea_cu precrdere a factorilor naturlli de'produ.ti.-qirezultatele ce se obgin depind deci in mare mdsurd de constelaliile tlcaie'ale acestor factori,'oe. varialia roi in spaliu Ei timp,-oe modul cumsilvicultorul gtie s5-i foloseasct.
Pentru aplicarea acestui principiu este necesard:
- cunoa$terea rlspdndirii gi ecologiei speciilor forestiere, a ecotipurilorgi provenienlelor;
- cunoa$terea structurii complexelor teritoriale forestiere de diferiteranguri, in leglturl cu clima, relieful, roca care le determinl;
- cunoagterea unit5lilor elementare de mediu - staliunile cdt gi aunitEgilor complexe, ecosiitemice, care se form,eaza in aiieiite staliunii
--
cunoa$terea structurii gi modului de desfrgurare a pr:oceselorecosistemice in pddurea naturallJ
._ diferenlierea .mdsurilor.. de gospoddrire in func[ie de insugirilespeciilor forestiere,
- ale staliunilor, a-ie ecosistemeror naiuiate, ale iom_
plexe^lor teritoriale de ecosisteme. .
In Europa s-a frcut:nult pentru aplicarea principiului naturalit5[ii. princercet[ri care s-au desfrguraf in ultimele ddur sicole s-a ajuns .n ,ecunoascd bine rrspandirea, gi suficient, ecologia speciilor lemnoase prin-cipale,.a alto_r_specii de plante, a multor specii ie animate gi microorguri...de p5dure. Mai recent, s-a pus accent gi pe cunoaqterea ecotipurllor, iarde cateva decenii se acordr
-importanlr dedsebitr p.iu.nirnl.loi valoroase
care sunt promovate din ce in ce mai larg in culiurile de producgie..S-au diferenliat qi caracterizat sub rapo-rtul climei gi a ceiorlalte condilii
zonele, subzonele, etajelg,. su.betajele, regiunile, subregiunile dt ";g;t.li.forestierS, iar in unele. laf qi.unitrlile d-e rang mai riic, p6nd la n'iveiut
sectoarelor. Aceste unitrli teritoriale sunt defmitate pe' h'dr1i ra aiieriiescrri. se cunoaste clima, relieful, roca; hidrologia g'i alti caracteristicigeografice ale acestor unitdli.
,..- =4?nur?a gi,regionarea ecologic[ au constituit baza pentru organizarea
lucrdrilor de selec[ie..gi. ameliorare a speciilor forestiere, gi anume pentrustabilirea de rezerva[ii de semjnle, de provenienge valoroasi pentru cultura,de "arbori plus" pe-ntru amplasaiea d'e praniaji- p.d;A;rie de senrirrle
forestiere seleclionato. TstodBtE, seeuBts este $i baza pentru folosirea lnculturtr a materialului gonotlc amellorat'--"--p.lu-in.uputuf
seEotutut al XX-lea, s'a acordat atengie sporit[ studierii
sta[iunilor gi ecbsistemelor naturalc dc pEdure, ludnd nastere .diverse sisteme
O.'tipotogi. forestier[. Treptat s.a adhncit studiul structurii 5i proceselor
ce se produc in ecosistemele forestiere.Cunoagterea ecologiei speciilor gi a caracteristicilor ecologice a
sta[iunilor a permis reafrzarea-de culturi mai stabile gi. mai. productive'
Pentru a cunoagte legile de viagd ale pddurii gi a le folosi in vederea
automatizlrii gi ieftinirii -procesului de prbducgie forestier, ^s-a
acordat o
aten[ie deosebii[ studiului padurilor virgine (H. Leibundgut, L970; H' Mayer,
1977, L984, 1987 etc.).Modul cum se froduce procesul de regenerare, aspectele structurii
arboretului in diferitel e faze de dezvoltare a pldurii virgine, dinamica
fopulaliilor de insecte ddunitoare sau folositoare, relaliile dintre diverselc
ioiufu[ii in aceastl pddure, au constituit.baze de plecare.pentru dezvoltarea
ir,ittor't"tnologii iniensive de gospoddrire a pddurilor (t6-ieri sub ad[post,
lucrlri de ingiijire, procedee dE cbmbatere biologicd a d[undtorilor ctc')'
Studiul pedulii -a
aritut cI numai in anumite faze de dezvoltare, aceasta
ur. tnrugiri acceptabile din punct de vedere al efectelor d9. productie gi dC
proteclie necesare societdtii umane. Aceste faze qi insugiri servesc pentru
Itr*tutut.u p[durii cultivate in care silvicultorul urmdregte s[- ob[ind
fermanent un maxim de efecte favorabile. Piq-Y-{-eqjfi"rgl-{I-1*-n.g"9p19 d93-c.9-93.-
un model de atins prin silviculturd ci numfr,o "sursd
de- cunoa$tere .pentrua modela p[dufea
'iul,tivat[ in- c-oncordanld cu potenlialul^ mediului 5i al
sneciilot foiestiere. s-i- cu cerintele social-economice privinO funcliile p[durii,-t inir"ugu eroiu'(I"- a sitviculiuiii europene. a fost indreptati sp.re
diferenliere"a masuriior de gospoddrire in funcgie de realit5lile natu.rale.
Abaterile vremelnice de I; iceasti evolu[ie, generate de insuficien[a
cunoasterii sau de anumite teorii economice sau politice, nu au reuqit decdt
sI demonstreze pe scarl mare, prin catastrofe costisitoare, cI silvicultura
fundamentatd ecblogic este singura alternativ[ posibil5. ln consecin[d, se
contureaz[ in prezeit tot mai mult un curent de opinie care cere adaptarea
tehnicii qi tehnologiei la specificul ecologic al^pddurii,-1t:J in str[indtate(ff.- Vfuyir, tg77)i c6,t gi in lara noastrd-(V. Giurgiu, 1988 qi alli autori
romAni).
1.6.3. Principiul multifunclionalitdlii
Al treilea principiu, abia acum definitiv conturat, este: principiul
valorificdrii concomitente, cu eficieng[ maxim6, a tuturor func[iilor p[durii(pe scurt - principiul multifunctionalitltii)."- Foiriuit acestiri principiu, gospodaiia forestierd trebuie s[ organizeze
gi sI conducl in aga fel paOurJa inc0t aceasta.s[-gi indeplineasci optimal
gi concomitent toate funcgiile utile pentru societate. Aceasta deoarece in
economia actualfl, pe lflnga produclia de lemn, devin importante, uneori
chiar precump[niioare, alti funcgii ile pddurii, in special cea hidrologic['antierozionalS, cea recreativ-sanitarl etc.
noastre h.idrografice gi de--construilie de tacuri oe lcumuraft, rn "#;;;satisfacerii nevoilor d! apx gi de energig,. g!firo.-a.-rr"o"r cum p5duriledin bazinele de receplie_iegriaz5 regim-ul'hidiorogi"-si irpi"oi.a scurgeriletoren[iale gi eroziunea. Dace se are-in vedere re" inri.rtiite in constiucliade baraje sunt foarte ridicate gi cr lacurile create tr.u,iil sr fie folositeun timp mai indelungat, e.ste di. prioritar irt.irr-cu-puauril. din bazinelede alimentare sa fie organizate gi iratate speciar p.ntri u urigura un regimhidrologic cat mai ,conitant si .upr cu suipensii cat mai puline, pentru anu se ajunge Ia colmatarea ripida a lacurilor.
Industrializarea gi urbaniiarea acceleratd a generat pentru mase deoameni, incomparabil mai mari ca inainte, n.uofi--a.-a iesi oeriodic innaturtr, pentru a respira aer curat, a se ieface iiri. gi p.=,Hi.'lr-:"rricentrelor urbane singurele colluri de natur5 care pot ruiiriu.,i u..urta nJuoi.sunt .pidurile, pu[ine c6te au mai rrmas. Este deci incontestabil cr aicifunc[ia recreativ-turisticr trebuie sr stea pe primul roc qi ca pddurea trebuieorganizatE gi tratat[ special in acest scop.In ambele exemple
- menlionate,
. &ercitarea funcliei prioritare nuinseamnr ncindeplinirea-celorlalte tunciii gi in prirnut ianJ'u...u a produclieide lemn. Dar modur cum se reariziazi p.o'a;;iil -J"-rr*,r,
tehnorogiireaplicate, trebuie stabilite 1in6nd seama oe asigurai"u i"o"pii"irii in primulrand. a funcliei -prioritare. in cazur bazinelor-de acumurire, de exempru,constructia de drumuri va trebui dezvolta_tr. ,nui ;upfi-;;;rru a se purearealiza, prin mEsuri.adecvate..de g-ospodrrire, struit*ii.
-inoi.at. p'"ntiufunclia hidrologic-antierozionale a iiecarui ar6oret tn pu.t.. Dar aceastEconstrucgie trebuie astfer frcutr inc0t sr nu constituie ,iri.a oe declangarea eroziunii gi alunecdrilor. chiar dac[ soluliite ce s-ai i;;;;. ar presupuneinves.tilii ceva mai mari, acestea trebuie aiceptate 1in0nd'seama de funcliaprioritar[.
In acest caz, aprecierea opor:tunitdlii construc[iei drumurilor gi calcululeficienlei_invesrigiilor nu trebuie fEcutriumai pornind o.-iu ,uru lemnoasrexploatatd, ci inainte de toate 1in6nd seama de ericienla protecliei laculuide acumulare. - ------"s- r'Probleme simila.re se ridicr gi in regdturd cu efectuarea Iucrdrilors.ijvice, .$e imprdurire, ingrijirea
- Ei expioatarea uruo.rio., combatereadlunrtorilor etc. Este inaoniisiuit, dd exemplu, ca in uazinete lacurilor deacumulare, s[ se facd exploatrri p. .upruf.i. ,uri,-.uir- torenlializeazdr.?gimll hidrologic, sr se utilizeze procedee industriale de scoatere a lemnuluidin p[dure, care afecteazd grav iniegritatea solului gi aectanglazd eroziunea.
Economicitatea aplicrrii unor us.rJn., procedee, calculate doar la nivelulsectorului de exploatar.g, .rl:. n-uryai aparentl, in ieatitate lagubele proau*prin colmatarea lacurilor fiind incomparabil mai mari decat economiilereatruale.
^ Principiul valorificrrii tuturor func[iilor prdurii are profunde implicaliiln gospodrrirea forestierr deoare". pi..upune diferen[ierea gi ;d;p6;;tehnologiilor existente sau crearea oe iehnotogii noi de'gosioa'arire i.il;p.ad.ureg multifuncgionalE, 1in6nd seama ae funlgia piioritu're,'oar outijatoriu5i de func[ia de produclie-.
Toatc cheltuiclilo suplimontaro logate do organizarea p[durii, dc con-
structia suplimentar[ do'drumurl, do-apllcarca.-noilor. tehnologii t-rcbuic
,rpoitrt, de sectoarclc oconomlcc sau lirstituliile sociale care beneficiazd
de'una sau alta din funcliile p[durii. Aceast[ cerin
1.6.5. Principiul stabilitdlii
un ultim nrincipiu de bazd ar gospodrririi prdur,or europene, care a
;,ltlii!,,'i rl[l}:l' ffia -o'..rii'".importan1a 'deosebitd
este: principiurIncr de ra sfdrgitur secorurui trecut, cand extinderea exageratd ardginoaselor, a avut ca urmare ooboraiuri gi utu.r.i-Jr'iii".,. catastrofare,a inceput sE se afirme ideea cr ptil; culiivatr trruri" sr aibd o srabilitateridicatd fatr de
1113 ,a-"iisI-pffi a se putea asigura conrinuitateafuncliilor ei sociarmente necesare. Nu este nevoie oE o argumenta[iedeosebitr in sustinerea acestei idei. Este evident .a-o-pao-r." care se usucdla cel mai mic impact ctimatic,-eJ#.,-ui"irc';;ft; Iftl"nu,ure, nu poareasigura nici continuitut", p.oau"ri.i li; protecliei mediurui nici rambursareacheltuielilor care s-au fliut cu i.gJr.ru..u gi ingrijirea ei.Probrema stabilit5lii ecosistemEto, a fost .urt"or..ult!"pe ptan teoretic,punandu-se in evidenli cAteva "onoiiii
care determind aceasti stabilitate. oprimtr condilie este oiversitatea ;;; -a;i,t*;l';":#il'n.r,",o, ecosis_temului. A doua condilie .rt. .u--*.ste -c^ompbn.rt.
,i- iie prinse intr_orerea de rerarii care sr isigure un .orLot eficale ;r';i#";lui gi activitrliilor in ecosisiem. ytf!:_l;rri. ,elii pa.ii.r. il;;;;; caracteristicr qidesftrEurarea fireascd a proceseror de icumurare gi descompunere ce_i suntproprii.Silvicultorii au,constatat de artfer mai demurt cr, p5durea cu arboreteamestecate, avdnd diversitate ridicatr, este mai stabil,.ta-iouersit,li dec6tptrdurea format5 din arboret. p*i.l-Ei au Ei ac[ionat pentru diversificarea
:gHlX[, o,ul:. Oro*ovarea amestecurilor, i-n-troo'u..r.r'.rt.,r;ului g.a. cu
Asigurarea stab^,itrlii p,duriror, a devenir .o probremr de prim rangin Europa mai ares in urrimlirb--3ii'dJ uri, c6nd efectere porurrii mediuruis-au fdcut simlite pe scar5 continentald,-ri."iar['g.;ffi;.:ri;ete foresriere.In situalia aituald, stabilitarea piauriio, nr-';ui;;;e" fi abordata cuprocedeele folosite de sirvicultori iani acum. sensibilitatea deosebitr aspeciilor lemnoase ra poruanli, tr"prir.,-r, unere situagii, schimbarea com_pozigiei arboreteror. ceea ce duce ra'modiri"eiir..i#; iili#;gur ecosistem.Stabilitatea viitoruiui r.*iri.r- r.tiiifr"ut trebuie .uururie corecr pentrua avea siguranla cE pddurea .. uu ,.niil ;;r;-i;G,;';i: interne.In orice caz asigurarea.stabilit5lii'piiru.ilo. r, ,iiili* L-r,, o probermdcare se poate rezorva de silvicurtori prin metode specirili. Ea este regatlstrans Ei poate fi solulionata n,r.*i in iuo.ur p.;;rrH;i;.i'.rur. a proteclieicontra polulrii aerului, solului, apelor.
."r,,,lliri,llll.,li"g.ru ale . gospoddririi prdurilor europene,,crasice,,, s_au
..i;.,a,rr,"ii,*d:,td,",ii:f[i:,1$t,Xr,ffiT,:iiii:;",TJltli.iilTJ"Jcerinlelor sociai- .ronori.. *t;;i;"i, perspectivE fa[tr de aceste p6duri,Pe baza lor sunt in curs de renaturaiLui,
"o.pozilia Ei structura p[cruriror
din [drile cu t'ond forostier mocllfleut prin cxtinderea masiv[ a molicluluigi pi'irului silvestru, Po baza lor eo profileazd silvicultura multifuncfional[,iingura alternativ[ posibil[ tn condlliilc unei lumi industrializate,- Silvicultorii roin8ni, care prin idei gi realizlri au aderat din totdeauna
la principiile europene de gospod[rire a p[durilor, trebuie str. le pr.omovege
coriqtienf gi ln viitor pentiu a lasa genera[iilor viitoare-pdduri sln[toase,productivel capabile s-e asigure in tel mai inalt grad. funcliile. social'bconomice- ce'le revin, ca -parte esenliall, de neinlocuit, a mediului de
via[5 al poporului nostru.
1.7. Tendin(e actuale in silviculturl
1.7.1. Silvicultura Ei ecologia
Pe mdsurd ce silvicultura a evoluat de Ia o simpl5 tehnic[ la gtiint6,ecologia a cdpdtat o pondere din ce in ce mai mare in fundamentareainterven[iilor in pldure.
La inceput, aqa cum era de altfel firesc, atenlia s-a indreptat asupra
arborilor, a insugiiilor lor ecologice (raporturile cu lumina, clldura, . apa
etc.) gi asupra meAiutui in care lceqtia trliesc sau urmeazd a fi cultivall(stagiunea cu catacteristicile ei, relief, sol, climl etc.). Aceastl compone.nl[,iutecologic[, combinat[ gi cu elemente fitogeografice. (rdspAndirea.speciilor
Ei pddurllor qi legdtura l,or cu inveligurile geografice) 3-.!olt dominantl tn
irafatele de sitviculturl pdnd la mijlocul secolului al XX-lea SlocupE un
loc important qi in tratitele mai iecente (A. Bonnemann qi E. Rdhrig'1972; E. Negulescu gi colab. 7973; H. Mayer, 1.977).
bupa fi00 devine insl din ce in ce mai evidentx o noue modalitatede aboidare a pddurii, sineeologicd, care pune accent p_e comunit6lileforestiere, pe legiturile qi proceseli ce se produc in .aqestea. Teoria tipurilorde pddure,- formulatl da e. Morozov in 1903 (1952), dezvoltat[ _apoi de
A. bajander (1909) gi alli autori, este primul jalon pe aceastl cale nou6.
in definiliile cie inc'eput si pune accent pe 4rboret sau vegetalia in ansambluqi pe staliune, dar treptat incepe sd fie intgl,easl tot maj^!i^ne. co_mplexitatea
Uiocenotice a tipuriloi de pddure. Tot'G. Morozov in 1928 (191?).este cel
ce relevd pentru prima datl caracterul biocenotic al pldurii: '(Pddurea nu
este numai o convieluire de plante lemnoase, ci rcprezintl o convie[uirede ordin mai larg; in- aceasta
-nu numai plantele sunt adaptate una la alta
ci qi animalele la plante; totul este reciproc adaptat gi se gdsegle luqinfluenla mediului ambiant, sub imperiul cerului qi al pdmAnlului"*. Acelaq.i
autor, ieferindu-se in continuare la termenul deja existent de "biocenoz6",subliniazd cd "p[durea'nu este altceva decAt una din formele biocenozei",
Aceastd id'ee este vehiculat5 gi in literatura german5 (A. Mriller, 1"922;
H. Lemmel, 1,939). Ea igi glseqte expresia teoretic[ cea mai complet[. inconsiderarea bioceno2ei de-pldure ca sistem, dupl ce ^a fost formulatlteoria sistemelor de citre L. Bertalanffy in 1932 (1942). ln "Handbuch der
Biologie" (1942), K. Vanselow ardta in acest sens: "Pddurea bogat structurat[
ilf"r-. pr.r*,trti *.".te idee figureazd in edilia a IV-a a "studiului P6durii" din 1928. Este insd
posibil ca'ea sd fi fost formulatl gianterior, in ediliile a doua sau a treia.
ostc o adevtrrattr .comunitate de via[tr, o biocenozS cu raporturr ugor dedovedit lntre diverse componente,
- itraturi ,o.iutr,-lnaiuiri alcltuitori,totalitatea indivizilor g-i_ meoiul. intregul este intr_adeul, mui mult dec0tprrlile.; noi for[e,se._e-libereaze gi oerTin u.tiu. ia.ani'Iint.-o comunitatesumativtr, o adevEratd comunitatd de via!I.,,
^ v, sukaciov (,1:47.) definegte o noud noliune: "biogeocenoza forestierr,,.Aceasttr noliune, aiEturi'de cea'de ecosistem, introouie".ui'iruinte (Tansrey,1936), au fosr larg vehicurate in disculia'priuirJ-iipoilgia forestierr Iacongresur Internationa_r de gotanice 1tvto,itr.it, 1959): 'st;;ctura gi funcliilebiocenozei forestiere. sunt apoi ,;pil ;;;r;;;i.-';."i: Sukaciov si N.Dilis (1e64) ca si * f.^ Duuigrelrd iit l)."il-rio"g.urnur rnternationarB-iologic, desfrgurit.din 1965, r.-ir.ui1".c studiile complexe asupra pdduriiconsiderate ca ecosistem.simpozionur organizat in 1973la Gdttingen (RFG), prilejuiegte primelesinteze privind datele obginute in acesi program, pubricate apoi in numeroasevolume.La noi orimere cercetdri complexe asupra pddurii in spirit ecosistemic aufost organizaie in p"osri e.b.d;i,-i, rq6'0,- ili ,.rrri.i.rl"u, fosr pubricatedupr un deceniu (r. popescu- zntJiin, tgTtt: d;p;ffi;;;el noliunuor si ter_minologiei moderne atd .cotoglei ?il. i
'il;;;i;; ;i;k;il _
(N. n o tnEii* ) U;j:'il' o?"lt}:: i:'i:},:Jff ;:f,Xorganizeazd in anur 1971 consfdtuiiea .Noi oir..(ii i,n-;.i..riurru ecorogicr apadurilor" (cuprinzdnd mai multe referate consacrate definirii gi studierii prduriica ecosistem). Deceniul 1970-19g0 aduce o serie. de.contriuriii=t acest domeniu,publicate in Revista ra-o31itg (a se vedea inocaiiii--uiuriig*n.. in articolursemnar de C..Chiril5 gi N. DodilI, 1995).uonceprla ecosis,temicr .a pddurii este tratat5 detariat in vorumul"Ecologie Forestier5".(N. o9{re ji .oiuu., toza;, ramurinou-.. si probremereprincipale ale aplicrrii teoriei iisiemetor in aceit domeniu. Alte contribuliipe aceastd linie aduce_v..strnescu (19g1). ir. rqg3,-ir"Juorrt A;a;;i;;;c' .chirila-.organizeazr .simpozionui
i.con..pd $i' ;.i; sistemicr insilviculturd", in cadrur cdruia se rimuresc mutie aipecte legate de reraliilesilviculturii cu ecorogia modernr. ar tr:o :';pd;lr;"i;;ea .,Tipuri
deecosisteme forestiere din Rom6nia]'-$. Donilr, b. crrr.iir, v. sttrnescu gicolab.) in care sunt prezentate unitalil. ".oriii.nit. ,ir'piarriror noastre.Aceastr lucrare, .r.Ji. "zonarea^Ei"regronarea ecologicr a prdurilor din ,Romdnia". (N. Donitr-si corab., 19g0) aieste deosebita varietate a pddurirorgi a condifiilor lor ie vial5.
silvicultura a ajuns intr-o fazr de dezvoltare cdnd"nici o probrem[teoreticr gi nici o tehnicE de lucru ny s9 poate trata, perfecgiona saudezvolta p.rr o.rargr.impricar.e a- *nosiin1.ior";;';;;;;iofie, oe ecologiea populaliilor qi de sine-ologie forestierl.In dezvoltarea viitoare Jste necesar ca intregul inventar de tehnologiisilvice existente si fie reanalizat, iar tehnologiile noi s[ fie elaborate numaiprin prisma concordanlei.cu.legile ecologiei. Pentru cI este mai eficientdin punct de vedere ecorogic "crar gi din' punci J, ".0.r. economic catehnologiile..respective..sr.n-u op.r.r, impoiriva u.rrtoi-irii, ci str gi repunr in slujba atingerii leluriloi fixate in-gospodrrirea pddirilor.
'tf;ffi[tilufiftelrtrt tur
1,7.2. Silvicultura gi genetlca
ln fundamentarea silviculturii moderne, genetica este implicat6 din celn ce mai mult, situ8ndu-se ca importanld allturi de ecologie. De altfel,existtr un vast c8mp de interferent[ lntre aceste doud gtiinle - geneticaecologicd, care se refertr la studiul proceselor de adaptare ale popula[iilorla mediul lor de via!5, reprezentat tocmai prin ecosisteme.
Implicarea geneticii in silviculturd are o lungd istorie qi incepe princulturi comparative de provenienle, care au evidenliat variabilitatea speciilorin cadrul arealului lor, in funclie de combinalia regional[ de factori ecologici.Pe aceastl bazd a inceput seleclia qi folosirea in culturl a provenien[elorcele mai valoroase sub raportul producliei de lemn dar gi a altor adapttrride inleres pentru silviculturl.
In a doua jumdtate a secolului nostru s-a trecut la altd etapl deimplicare a geneticii in silviculturd, aceea de ameliorare a arborilor prinintervenlii active in genotipul speciilor.
Scopurile principale urmlrite prin cercetdrile gi implementtrrile dcgeneticl forestier[ sunt (V. Enescu, 1977; Y. St5nescu, 1984):
- mlrirea produc[iei de masl lemnoasd gi a calitd[ii trunchiurilor prlnfblosirea de material de impddurire selec[ionat sau ameliorat gi prin aplicarcaselecliei de masd in conducerea arboretelor;
- sporirea cantitd[ii unor produse accesorii (rdgind, tanin, flori, nectaretc,), prin introducerea in culturl de material selec[ionat sau ameliorat;
- cresterea rezistentei culturilor silvice prin utilizarea de material deimptrdurire ameliorat, rezistent la boli, dlun5tori, impacturi climatice etc.
Mijloacele prin care s-a aclionat in majoritatea lSrilor europene peaceastd linie au fost:
- seleclia in masd negativd sau combinat[ (negativl gi pozitivl) dup6caracteristici fenotipice, flcut[ prin tEierile de regenerare qi conducere(curlgiri gi rdrituri);
- selectia in masl pozitivl, dupl caractere fenotipice, aplicati puietilorprodugi in pepinierl gi folosifi in plantalii;
- stabilirea de arborete rezervalii de seminle, selectate dupd carac-teristicile fenotipice ale arborilor sau dupI rezultatele din culturile deprovenienlI gi impunerea folosirii in culturd numai a seminlelor provenitedin aceste rezervalii;
- plantaiii semincere (plantaje) de familii cu descendenl[ matern[sau biparentald, realizate din seminte cu polenizare liberl sau controlat6;
- plantalii semincere de clone (arbori plus) create pe cale vegetativtr(prin altoiri sau butlqiri);
- culturi clonale ob[inute prin micropropagare in vitro a materialuluiseleclionat;
- inginerie geneticl (producere de haploizi, de linii pure, hibridarecelular5 etc.)
In Romdnia s-a aclionat prin toate aceste mijloace. Seleclia fenotipicise practicd demult, atdt la materialul de impddurire cAt gi la arbori inlucrdrile de conducere gi regenerare a arboretelor.
Prin cartirile semionologice efectuate dupd, 1962 gi revizuite apoi inanii L972 - 1973, pe baza zondrii qi regionlrii ecologice a pldurilor, s-audelimitat circa 65 000 ha rezervalii de seminle (34 374 ha pentru rdgin6ase,
33
31 037 !3 fflqu foioase) (v. Enescu gi.corab., 1976), tn afar6 de 'cesrca,
pe alte 65 000 ha s-au cons'tituit rezervalii o. cbnsrru'aio"u rJnlrjrr'gr-riiiJnational. Recent, rpi.n-jnfJgtarea unui numEr o. rs-p.r.rii nafronare, pe osuprafald de circa +so ooo ha, se va putea pestra in condilii mai bunegenofondul forestier montan.Din pdcate, pdna in prezent, numai o parte din seminlere recortate qifolosite in culturd provin'din aceste rezervilii.Trebuie relevat cr lara noastr5 oispun'e oe resurse genetice bogatepentru speciile forestiere, de mare valoaie nu lurri p*tru gospodrrireap[durilor noastre dar. gi p.!nt1u cea din atte lari- etestliJ' u"..t rucru, v.Sttrnescu (1984) analiieaLd detaliat aceste resurse.'Lonarea
Ei regionarea. ec.orogicr constituie baza pentru transferul dematerial de impddurire dupi p-rincipii ".orogi"€.rilil;. s-a instituirdeasemenea, un sistem oe c-ertiricire gi control a materialelor de imprdurire.o vastr activitate s-a-desfdgurat ientru crearea o. prrrtujii".";'il;l;."il
decurs de 20 de ani au fost riatizatL asemenea prantagii pe 1 000 ha, inmajoritate pentru .specii _de _rdginoase, autohtone.l.,irio, uirdf pin, rarice) sauexoticc.(duglas,.pin, strob). Multe aintre aceste plantalii iru.iinca, recolt6ndu-secantitdli din ce in ce mai'mari de seminte serecgionaG. i, t..i; de descendenldse urmdresc performanlele realizare de puielii p."Gi;i, .eranp recortatr. ceamai mare.parte din sdmdn[E se folosegie in pioAr.ji..
In ultimii ani se desfrqoarr o'intens^r activitate de cercetare pentruimplementarea .producerii ie materi;r de rrpe-Jrii* sereclionat prinmicrqpropa_gare in vi^trg qi pentru promovarea meioderor ingineriei genetice.In legrturr cu forosirea materialului d. dp;;;;ii. p."oor. in prantaliis.emincere. s-a pus ._s! se discutr incr proui"n,u p"J"Jrrtri ingustrriidiversitlgii genetice (V. Giureiu. 1992)... Popula[iile natuiale se 6aracterizleazd in general, printr-o accentuatlf::::::X F:l-:li:3, rezuttat at amesrecului iontinuu'ae uiotipuri prinrecundarea incruciqatr. Aceasta Ie asisurd o buni adecvare ta conoiiiitevariate de mediu abiotic gi biotic,...ui. creazd Eunr. rpoiiie de srabilitatea arboretelor la adversitaii, chiar dacd nu. asigur5 intotJluunu producfia debiomasd la nivelut ma1im. g! poten(ialutui ,tilionuf.. _
Prin . selec{ia de familiii iau oe "arbori'pru.;; gi
"r.urea pe aceastabaz.d a plantaliilor semincere,
^se ingusteaze a'iversitit.u
-!"n"ti"d, cu at0tmai mult cu cdt numlrul de familir sau,de^ uril;i ;i; ?.te o,ai mic qisuprafa[a pknlaJiilor semincere mai redusE. ingustarei dlveisitalii g.nlii"l.este extremr in cazul cultivrrii unei singur. ci-on. p. .uri-.uprafefe, cums-a intdmplat cu plopii
.euramericani, ra -.ur,
,-u gi'i,regisirat, din aceastdcauzd, o puternicr instabilitate a arboretelor, atacuri rna"sive de dlunrtori,usc5ri in mas5.Acest serios inconvenient. poate fi contracarat prin executarea de culturimulticlonale, cu diversitate sufi;ient de mare a clonilor folosite. se opineazlchiar cr numrrul clonelor trebuie sr fie de ordinul miirorlv. dtanescu, 1984),
, Implicarea geneticii in silvicultur5 s-a r*ut in ,nule'riasu.e pe liniaproducerii materialului de impldurire. s-a rr.*t ln.a;;d; in domeniilefoarte. importante ale regeneirrii naturale qi or, .ondu.".rli arboreteror.Procedeele actuale de seleclie fenotipicd fdlosite i,, uc.ri. lucrtrri, degieficiente, nu au o motiva[ie gineticd r,irici.nte. o..iil, u.r*to nu se poate
FADUREA gI EILVIEULTUnA
oblinc in timp scurt gi presupune experimcnt[ri ample, Dar este absolutReccsar ca lucrlrile de regenerare natural[ qi de conducere a arboretelor,cnrc se executtr, comparativ, pe cele mai intinse suprafefe gi au o importanl[culturalE deosebit[, s[ capete o fundamentare geneticd mai bun[.
Genetica rtrmAne una din marile speranle de viitor ale silviculturii gi
nsta nu numai in domeniul producliei de lemn ci gi al asigur[rii stabilitlliipldurii, a apdrlrii ei de factorii dlundtori.
1.7.3. Ligniculturile industriale (cu cicluri scurte)
Nevoia tot mai mare de lemn, mai ales de rlginoase dar gi de foioasemoi, pentru prelucrdri industriale care nu necesitl sortimente de dimensiunimari gi de calitate speciald, a determinat sectorul forestier sd se abat[ dela doctrina clasic[ a silviculturii ecologice qi sd recurg[ la ligniculturi lnsistem apropiat de cel agricol. Este vorba de monoculturi conduse la v8rstemici (de la un an la 30-40 de ani), instalate in condilii speciale, cuprovenienle sau clone de mare productivitate, qi cu utilizarea unor tehnologiiintensive de stimulare a producliei de biomasl (prelucrarea solului, aplicarcade fertilizanfi, utilizarea irigaliei, combaterea sistematicd a dlun[torilor etc.),
Aceste culturi se caracterizeazd prin productivitate mare, ca urmarc a
cregterii rapide datorit[ insugirilor genetice dar gi favorabilit[1ii mediuluicreat[ gi intrelinutd artificial. Sortimentele oblinute, in general de micldimensiuni, se folosesc pentru producerea de celulozS, chibrite, pllciaglomerate, impletituri, biomasl energeticl etc. Prin culturi speciale se
produc gi pomi de iarn[, rigin5, plut5, substante tanante, gutaperc[ etc.Instalarea gi ingrijirea unor asemenea culturi presupune:
- condilii stationale foarte favorabile (teren mai mult sau mai putinplan, soluri profunde, fertile, pe care sd se poatl efectua lucrdri agrotehnicemecanizate gi sI se utilizeze iriga[iile] i
- materiale de impldurire cu calit[1i adecvate lelului urmlrit, deregul5 ameliorate genetic (con[inut mare de celulozl in lemn, produclieridicatl de r[gind etc.);
- sistem de magini special profilat pentru fiecare gen de cultur5;
- consum relativ ridicat de hidrocarburi, fertilizanli, pesticide, fortdde muncI.
Nu se poate face abstraclie cd din punct de vedere al structurlrii qiprotectiei mediului inconjurltor ligniculturile au multe aspecte criticabile.Ele determind in primul rdnd o monotonie extremd a peisajului forestier,datorit[ monoculturii in scheme rigide gi lipsei celor mai multe componenteecosistemice firegti ale pldurii. Aceasta le face inapte pentru funclii derecreere gi turism, dar qi din punct de vedere al protecliei mediului. Folosireauneori exagerat[ de fertilizan(i gi pesticide ca qi a hidrocarburilor duce lapoluarea aerului, solului gi a apelor, Irigatiile gi prelucrlrile mecanicemodificd nefavorabil insugirile solului.
in lara noastr[, pentiu asemenea "ligniculturi de tip agricol" cum ledenumegte V. Giurgiu (1,982), existd pu[ine suprafete convenabile in fondulnostru forestier care, dupl cum se qtie, se afl[ in propor[ie de 85% pe
teren accidentat de dealuri qi de munte. Mare parte din aceste suprafele a
qi fost utilizald pentru instalarea de culturi pentru lemn de celuloz[ cu
intensiv. Se poate considera cd suprafaga ocupatr in prezedt ac-itgnicuituiirlinstalate, care se ridic6 la circa 100 000 hl, este maximum ce so poatefolosi din fondul forestier in acest scop. Trebuie de asemenea subliniat c6slaba utilare cu magini, insuficien[a frecventl a combustibilului, fertilizanlilorqi pesticidelor, slaba_ dezvoltare.a irigagiilor, ca gi folosirea, in multe situ;tii,de material
-de impldurire cu performante productive neverificate gi rezistenli
slabl la boli gi ddun[tori, au fdcut ca multe din culturile industriale creaiemai ales in ultimii 30 de ani, sr nu dea rezultatele scontate.
Pentru lara noastr[ lignicultura industrialS poate contribui la rezolvareaynor cerinle economice stringente (lemn de celulozd, material pentruimpletituri), dar numai in condilii de foarte bund organizare, utilare giaprovizionare materiald. Extinderea ligniculturii va rem6ne ins[ limitati,datoritl condiliilor speciale de relief pe care este instalat fondul forestieral Romaniei ca gi a problemelor legate de proteclia mediului inconjurdtor.
1.V.4. Promovarea tratamentelor intensive
in ultimii ani s-a discutat mult problema aplicdrii in prdurile noastrea tratamentelor intensive de tipul codrului cu trieri grrdindrite qicvasigrddindrite. S-a aclionat destul de categoric qi pe linia introduceriiprin amenajamente a acestor tratamente pe iuprafele mai mari. Au fostadaptate corespunzdtor qi indrumlrile de amenajare a prdurilor, de aplicarea tratamentelor.
Existr multe argumente gtiinlifice gi practice pentru promovareatratamentelor intensive care au ca scop crgarea de structuii pluriene, puternicdiversificate in plan orizontal gi vertical. v. Giurgiu liozs;, discutdnddetaliat aceastr problemr, relevr ca avantaje ale aceitor iratamente:
- stabilitatea _ mare la impacturi daioritl diversit5lii structurale qi
capacit5gii ridicate de autoreglare;
. - po]ifunctionaljtatea lor pronun[atr, care rezultd din permanen[aasigurlrii func[iilor de proteclie prin prdurea corespunzdtor structuratdprecum gi a. funcliilor recreativ- turistice prin variatdliie de aspecte;
- produc[ia de lemn, in general adesea chiai mai maie dec6t inprdurile^echiene (este adev[rat, de calitate ceva mai pu[in bun[ datoritlunor defecte ca: elagajul mai slab, conicitate mai mare a arborilor etc.).
Este incontestabil cI pldurile clrora li se aplicd tratamente intensive se
lpropie.cel mai mult de pldurile naturale prin structur5, funclionalitate, stabilitate.In condigii de relief accidentat pddurile grldindrite reprezintdiea mai bun[ soluliepentru a se obline produclii mari de lemn gros, cu asigurarea concomitentr,
-in
cel.mai inalt grad, a tuturor celorlalte funclii ale prduiii (proteclie.hidrologicd,antierozionalS, climaticE, func[ii recreativ+riistice g.a.).
Trebuie avut ins[ in vedere cr crearea 91 conducerea pddurilor custructurd pluriend diversificatS, prin tratamentul grrdinErit, esta legatr de oserie de condigii esenliale dintre care se ielev[ in mod special:
existenla de arborete constituite din specii de umbrl sau semiumbrd,singurele in care se pot realiza structuri tipice pluriene, plurietajate;
- controlul permanent asupra evoluliei structurilor $i a cregterilor;
FffiA.^- uccesibilitutea muxim6 0 srboretelor rcalizatl printr-o refea densl
ele drurnuri (20 - 40 nr la ha) gi prin utilaie adecvate de apropiere a
lenrrrului exploatat la drum;*- existenla de telrnologii ecologic perfect adaptate modului de dobor0re
qi scoutcre individual[ a arborilor, f[r[ al'ectarea structurii gi funclionalit[1iiee usistcnrelor;
*- pregltirea profesionali, special[, atat a tehnicienilor care organizeaz[gi conduc lucrlrile prevlzute de tratament cat $i a muncitorilor care executdnceslc lLrcrdri;
*-- norme de munci corespunzitoare cu dificultd(ile aplicdrii tratamentului
6i luurca in calcul a costurilor mai mari de gospodlrire legate de aceasta.Aplicarea codrului gr[dinirit presupune deci investilii apreciabile qi
c()sturi de produclie mai ridicate, cel pufin pe termen scurt.liste posibil ca valoarea producgiei de lemn s[ nu acopere aceste
etrsluri, mai ales in faza de implementare pe suprafefe mari. De aceea,
llt'on1ovarca acestui mod de gospodirire a pddurilor, de mare eficacitate lnprutt"'clia mediului, nu se poate face dec6t dac[ se ia in calcul gi se
iltcuscazir cotele aferente indeplinirii funcliilor legate de aceasti protecfie(lutrctia hidrologic[, funcfia antierozional[, funcfia recreativ-turistic[ etc.).
lnccrcarea de a extinde pe suprafeie mari a codrului grddindrit t{f$-"existcnla unui nivel minim al condiliilt,
"nun1ut" nu poui" SX-Zuc[
-il-rentllllcle s-Contate gi de regulS s ldrgegte printr-o puternicX brdcuire 5idereglnre structufal6 4- p6durii. Existi destule exemple in aceast[ privinllln lura noastr5..
'l'rebuie deci subliniat cu toati rlspunderea: codrul gr[dinlrit estetttotlul de gospod[rire cel mai indicat pentru cea mai mare parte a p[durilornouslrc de munte constituite din fag, din brad, din fag gi brad, sau dinlirg, brad ;i molid, in unele situalii gi numai din molid. Dar dac[ nu suntIttrlc;:linite condiliile necesare,'amintite mai sus, acest lucru nu se poatelhcr:, Silvicultorii trebuie sd lucreze intensiv pentru crearea acestor condiliir;i irr mlsura in care se ajunge la aceasta, sI extindi treptat modul degospodlrire respectiv. Cele mai mari perspective de extindere sunt inhrrzilrele de interes hidroenergetic, unde, prin sprijinul financiar al sectoruluiencrgetic, s-ar putea reali",? mai repede cadrul tehnico-material pentruruccirstir importantl acfiune. In acest sens, trebuie glsiti insl inlelegerea gi
rerrlizatl colaborarea necesard.in fondul nostru forestier se mai glsesc arborete pluriene sau relativ
plrrriene din formagiile ecosistemice amintite mai sus. In aceste arboreteIrcrbuie aplicat, in primul rdnd, codrul grddindrit. Dacd nu sunt intrunitet'ondiliile necesare pentru aceasta, se impune conservarea arboretelor inc'irrrzl pAn[ ce se vor putea realiza condigiile respective.
1.7.5. Conservarro Si gestionarea durabild a pddurilor
Recunoagterea rolului extrem de important al pSdurilor in crearea gi
rrrcn[inerea calit[;ilor mediului de viaf[ de pe planeta noastr6, cdt gi a
lrcricolului de destabilizarc a acestui mediu prin distrugerea 1or, a generatun curent de opinie in favoarea conserv[rii pddurilor care a inceput s[ se
tnrnspund in plan tehnic gi politic.
tI
SI],VICIII,TI]RA PE BAZE EEOS lnll:lJlf|lE-E-'-
Problenta conservi"trii ,si Lrtilizirrii dLrratrile a plclurilol troJlit:rrlcr ,\,lt l)usinci din l9B9 la cea__de a patra sesiune a Organiialiei Internrilionalc peritnrL.emnul rropical (oIBT). Aceeagi problemd pentru-prdurile Europci a l'ostdiscutat[ la conferinfa ministeriaii de la
-strasbourg (1990). 'in
urmaconferinfei oNU pentru Mediu gi Dezvoltare din 199i s-a propus, pentruprima datd, elaborarea unei convenfii forestiere globale care sA reglemintezepe plan international problema respectivd. s-au formulat "principii pentrugestionarea durabild a pddurilor". Rezolufiile celei de a doua
-conierinle
ministeriale .pentru protec[ia prdurilor Europei (Helsinki, 1993) conlineliniile de orientare pentru gesiionarea durabil[, pentru conservarea biodi-versit[1ii lor, pentru. adaptarea lor la modificxrile climatice de lung[ durati.
In urma acestei conferinfe cscE a organizat in acelaqi an un colocviula Montreal in cadru.l ciruia s-a precizat iriterii gi indicitori ecologici qisocial-economici pe baza cdrora sd se poat[ aprecia modul de dezioltaieal.p[durilor. precum qi sistemul informalional necesar. Se prevede ca inanii urmltori s[ se implementeze un monitoring pentru controlul gestionbriidurabile a pldurilor din toatd emisfera nordii[ in care sunt concentratepeste 507o din pidurile lumii.
Punctele de vedere privind gestionarea durabilx sunt inc[ destul dediferite mai ales in 1[rile care dispun de resurse forestiere mari gi in celecu resurse mici. Dar este neindoielnic cI treptat se va produce o convergenllaxatd-pe conceptul european de "continuitate" vechi de dou[ secole,-caiese referi acum la toate functriile pddurii.
2,
BAZELE SILVICULTURII
Silvicultura, a5a cum s-a arEtat in capitolul 1., are contingente cunurneroase $tiinte fundamentale gi aplicative. Obiectul ei de lucru fiindocosistemul forestier, qtiin[ele fundamentale care concurl la cunoagtereastructurii, functionlrii gi evoluliei acestei unit[[i de bazd a inveliquluihiosf'erei asigur[ baza gtiingificl a silviculturii.
Pentru cunoa$terea ecosistemului forestier, trebuie stabilitd inainte deloatc, compozilia biocenozei gi anume cel pu[in apartenenta specifictl u
popula[iilor principale de producltori gi consumatori*. Pentru aceasta se
lircc apel la taxonomia vegetal5 gi animald (la dendrologie in cazul arborilor).lntoreseaz[ ins[ nu numai inventarul speciilor ci qi adaptlrile lor la mediuldc via[I abiotic qi biotic, pe baza clrora se poate explica alctrtuireahioccnozei respective. Adaptdrile sunt de resortul autecologiei dar si algcneticii ecologice. Silvicultorul trebuie si cunoascl in continuare, cel putinpontru arbori, insecte gi vdnat, structura populagiilor prezente in biocenoz[.l)entru aceasta se folosesc principiile gi metodele demecologiei (ecologiei
lxrpulaliilor)** Nu mai pufin importante sunt raporturile intre populalii ineldrul biocenozei, principalele procese biocenotice de acumulare qi des-compunere a materiei organice, fluxurile energetic qi material intre biocenoztrrii sta[iune, dinamica biocenozei. Aceste fenomene sunt studiate desinccologie. $tiinla sta[iunilor oferl informalii detaliate asupra mediului incrlrc se deruott[
-qi cu care interaclioneazl
-biocenoza foreitierd. ln sf6rgit
eunoasterea rdsp6ndirii ecosistemelor forestiere in legdturl cu inveligurilegcografice, a modului lor de combinare in unit[1i teritoriale de diferitenrilrimi, care formeazd obiectul geografiei, este indispensabil pentru a
irrlelege diversitatea zonald qi regionald a ecosistemelor forestiere.
2.1. Baze taxonomice $r genetico-ecologice
Organismele care intrl in compunerea pddurii, ca de altfel toaterxganismele planetei noastre, se diferen[iazd dlpd infSligare gi insuqiri ingrupe care au c5p[tat denumirea de specii biologice. Speciile sunt unit[tiletle bazd ale lumii vii care se deosebesc prin insugiri calitative, evidentede cele mai multe ori. Totugi, deqi sunt folosite in qtiinll de peste doul* Stabilirea intregii compozdii este o operagie foarte dificild, care nu a putut fi realizatE pAntr acum ln
nici un ecosistem de p[dure, nici chiar in suprafele de cercetare detaliati.** Demecologia sau ecologia populaliilor se ocupl de studiul structurii gi dinamicii populagiilor dcorganlsme.
delimitarea _speciilor, mai ales a 'ceror
apropiate (din cadrur-irdcruiiiii'rien),rtrm6ne inctr o problemE incomplet rezolvaid,.
In modul de inlelegere a sp^eciei, se deosebesc dupr v. Enescu (19g5):un concept evolutiv (specia. ca gir de urmaqi cu o inumitr evolulie, duunul sau qaj pu-tli .strdmosi comuni), un coicept tipologic (specia'.u tifal unei mul[imi de indivizi asemlndfori morfologic) qi ui con-cept geneti'c(specia ca mul[ime^ de indivizi interferrili gi iZotili reproductiv d'e altea:emele^a mullimi). in realitate, specia este un concep't complex care trebuiesr satisfacd toate aceste puncte de vedere, coincidente pentru majoritateaspeciilor. cazurile speciaie
- existente in niturr, a unor 'specii .o"rrotogi"
asemdndtoare, dar reproductiv_ izorate, sau a unor specii mbrfologice foaitebine diferenliate dar lnterfertile, nu pot constitui urgurnerr" pentiu anulareanoliunii de specie. Aceste cazuri nu reprezintd deI6t situalii temporaie inevolu[ia general5 a lumii vii. Ele trebuie abordate ca atare.
Important penlru silviculturr, atdt din punct de vedere teoretic c6t qipractic, este modul actual de conturare a speciei pornind de la principiiiegeneticii ecologice*.
Se admite astrzi cE ecosistemur este c0mpul de evolulie al speciei incadrul crruia se produc adaptarea, prin seleclii acelor exeriplare ile cdrorgene _permit formarea de caractere care sd le asigure supravieluirea qireproducerea normalr .in condiliile ecosistemului dat] specia' are de ..guldun polimorfism genetic destul de mare ceea ce ii permite sa ocupe -nige
ecologice in ecosisteme^de diferite tipuri, cu constela[ii proprii de'factoiigi rela[ii ecologice. in fiecare din aclste tipuri de ecosiite,ir, specia esterepreze_ntat[ printr-o mullime de organismi care formeazd, o 'populalie.Aceastd populalie este supusd selecgi-ei gi se adapt eazd la caraiteiistiiilenigei din tipul de ecosistem dat gi-prin aceasta capdtI o individualitateecologicE gi geneticl, constituind o intitate distinctl in cadrul speciei. AstfelPicea abies (molidul), bine individuafizatd morfologic ca specie, poate ocupain [ara noastrr nige convenabile in circa 25 de tifluri de ecosiitem, in careeste prezentd prin populalii distincte. Toate aceste popula[ii se pot incrucigaintre ele, dar au caracteristici populalionale deosebit., conoilionate in pariegenetic, in parte fenotipic.
S.pgqia apare astfel Ca un grup de populalii, morfologic foarte asemdndtoare,potential interfertile, dar care prinleleclia indelungatl, oferat5 de mediul ecosis-temic, dob0ndesc o anumit[ individualitate ecololicr qi'geneticr.
ceea. ce se prezintE in manuarele de siliiculturX sau de dendrologieca ecologie a speciei (autec.ologie) reprezintr intregul diapazon de ceriillegi toleran[e a tuturor, populaliiloispeci6i, stabilite de"regulS'la nivel generai.In realitate insr, silvicultorul nu iucreazd cu specia in" totalitatea ei-, ci cuuna sau. cdteva populalii specifice, fiecare cu pirticularitdlile ei de adaptarecare trebuie bine cunoscute gi {e care trebuie i[ se lin5 sdu.u in activiiateapracticS.
Dupr modul cum sunt localizate in cadrul arealului, popula[iile pot ficentrale.gi marginale. Populaliile centrale, care se aflr in bpiirnut ecological speciei, sunt supuse
- de
-regull unei selec[ii stabilizaioare qi div"er-
* Materialul ce urmeazl este prezentat dupd valoroasa lucrare "Genetica ecologici", elaboratd de V.Enescu (1985).
,TURII
siliicutoare, pc c8nd ln popula$ilc marginalo, situatc la extrcmele ecologice,cclloneaz[ predominant solcclia dlrocllonal6, Individualitatea ecologicI qigcnelictr a acestor populafii estc mai pronunlattr.
In cadrul arealului speciei, varialia genetico-ecologicl a popula[iilorponte fi continul (clinal5) sau discontinutr. [n acest ultim caz, in cadrulipoeiei se pot deosebi ecotipuri sau rase ecologice locale, deosebite mainles din punct de vedere ecofiziologic gi subspecii sau rase geografice care,po l0ng[ deosebiri ecofiziologice, vldesc gi anumite deosebiri morfologiceql 0u un areal intins. Pentru silvicultor cunoagterea ecotipurilor gi a
rubspeciilor este la fel de importantl ca qi cunoagterea populatiei deoarecedo toate aceste subunitdli ale speciei se leagd problema folosirii ecologiceadccvate a materialului de impSdurire.
Aga cum arat[ V. Stdnescu (1984), in condigiile speciale de reliefellm[ ale [Irii noastre se poate admite cI s-au format rase geograficeesotipuri distincte, cel pu[in la unele specii de arbori.
La molid (Picea abies) se admite existenta unei rase carpatice cuere$tere mai activd, rezistenll mai mare la usc[ciune, la inghe[uri tdrzii gillmpurii, dar mai mic[ la ger, precum qi cu conlinut mai mare de celuloz[ln lemn. In cadrul acestei rase se indicl existenla mai multor climatipurlcum ar fi cel din Munlii Apuseni, cel din marile depresiuni intra-carpatlce,eel din Carpalii de Curbur[, cel din Carpatii de Nord sau cel de limit[xupcrioard a pddurii.
La brad (Abies alba) se vorbegte de asemenea, de existenla unei raseeurpatice, rezistent5 la ingheI qi la ddundtori biotici, cu creqtere foartettctivI gi duratl extrem de lung[ a perioadei de cre$tere. Climatipuritleosebite exist[ in Munlii Apuseni, Banat, Bucovina.
La larice (Larix decidua) s-a separat chiar o subspecie carpatica Sim.cu rapiditate mare de cregtere gi reTistenlI mai mare la cancer.
La pinul silvestru (Pinus sylvestris), rasa geograficl din Carpa[i estercparattr ca variant5 rumunica Svoboda, avAnd atAt climatipuri (CarpatiiOrientali) cAt gi edafotipuri (de calcare, de turblrii) deosebite.
La pinul negru (Pinus nigra) se recunoagte existenla unei subspeciirlistincte - banatica (Borb.) Novak.
Fagul (Fagus sylvatica), este reprezentat in RomAnia prin doud varietfi[isylvatica gi moesiaca. Varietatea sylvatica reprezint6 o ras5 carpaticl cudcosebit[ vigoare de cregtere gi vitalitate. Climatipuri distincte sunt celedin Bucovina gi Munlii Apuseni, cu potenlial productiv mai redus, celedin Transilvania de Nord qi Banat, cu potenlial de producgie foarte ridicat,ccl de mare altitudine din Oltenia. La dealuri, in cadrul variet[1ii moesiaca,l'agul din Podigul Central Moldovenesc gi cel de altitudini foarte mici dinBanat gi Oltenia, reprezintl climatipuri distincte.
La gorun (Quercus petraea), reprezentant in Romdnia prin subspeciilepctraea, dalechampii qi polycarya, (considerate de unii autori ca specii), sedeosebegte un climatip submezoterm, de mare altitudine din depresiuneaBragov, un climatip xerofil in Moldova, unul termofil in Banat.
La stejar (Quercus robur) se admite existenJa unei rase geografice carel'ace tranzilia intre rasa vest qi sud-europeanl, de climl temperat-moderatlr;i rasa est-europeanI, de climd temperat-continental[. In afarl de aceasta,existd doul tipuri fenologice -..- stejarul precoce gi stejarul tardiflor (cu un
41
$lgi
de luonctr, stejarul de terasE,- stejarui dE ldcovigte etc.j, {r. cercetare gi practicE, sunt curent foloslte nogiunile de provenien(Igi origine a semin[elor forestiere, ca gi cea de regiuni (sau'zone)* de
provenientd.
^ Provenienla seminlelor se defineqte prin locul arboretului din care aufost culese, indiferent dacr acest arboret este natural sau artificial. Deexemplu cdnd se spune "sdmdn[a de molid de provenienld crucea,,, sdm0nlaprovine din arborete naturals sau artificialb aflate
"in jurul iocalitdfiirespective. Despre originea semingelor se vorbegte numai pentru cele culeiedin arborete artificiale gi se referl la locul arboretului naiural din care s-acules inilial slmdnla folositd pentru crearea arboretului artificial. in exemplulde mai sus, srmanla de provenien[d crucea, poate fi de origine cnicea(dacE provine dintr-un arboret natural) sau
- de origine ,,austriacr,, dacr
provine dintr-un arboret artificial creat 6u sdmdnla ad"usi din Austria. Deci,originea_.trebuie menlionatr alrturi de provenienle atunci cdnd srmanla seculege dintr-un arboret artificial*x, altfefprovenieirla gi originea se suprapun.
. Regiunea de provenienlr este un ieritoriu intins, riai mult siu ^mai
pu[in omogen din. qylct de vedere mai ales climatic (dar adesea gi dinpunc.t_de vedere edafic), in care.popula[iile genetic-ecologice ale unei ipeciimanifestr anumite insuqiri adapfive
- ta itima regioriala. Regiuned deprovenienld are intindere mare la-cdmpie sau podiq, Tn schimb si restrAngeputernic .ca. suprafalr la munte. Fiind vorbi ae omogenitate climatic"d,materialul. d-e imp[durire din regiu.ne poate fi folosit in Iadrul regiunii, pec6t posibil insl in stagiuni ecologic eihivalente. Folosirea acestui" materialln alte_ regiuni este supusd anumltor restriclii (Enescu gi colab., 1976).. -. Jinand seama cd popula[ia din cadrui unui tip cie ecosistem aie oindividualitate genetico-ecologicr, ideol ar fi ca transferul de material deimprdlrire, chiar in cadrul aceleiagi regiuni climatice, sE se facd numai inlimitele. aceluiagi tip de ecosistem.
-Luciul este insr pe de o parte mai greu
de realizat, iar pe de altr parte nu intotdeauna de dorit, deoirece popuialiagenetico-ecologicd respectiv6, optima din punct de vedere ecologic,'poates5. nu. fie qi .optipe din. puncf de vederb productiv. Aceasta pentru cIsele_c[ia naturali din ecosisiem actioneazr precumpdnitor pentru optimizareecologic5 care nu este neaprrat legat[ gi de prodictivitate ridicatr. Iatr dece, in cazul lnor populagii geletico-ecologice necorespunzdtoare din punctde vedere al- producliei cantitative sau calitative de^ lemn, poate apereanecesitatea inlocuirilor. cu populalii care, pe ldng[ o adaptaie'suficientd lacondiliile ecosistemului respectiv, sd posede gi inlugiri productive mai bune.
Pentru a se cunoaste provenienla mateiiatului dei imp5durire gi a seasigura o amplasare sta[ionald optim5 a culturii, s-a convenit cr este n6cesarlcertificarea acestui material. Prin certificare se atestr provenien[a gi supe-riorita.tea silvoproductivr a materialului in raport cu nigte cerinie -iri,ir..Astlzi, certificarea materialului.de imprdurire a devenii o obligilie legalain majoritatea l5rilor cu silviculturl avasatl.
In_ folos.irea- provenienlelor, silvicultorul trebuie sI linr seama deconstatrrile de pand acum, care se pot rezuma astfel (wri[ht, 1976 dupd
@sitini1iallanoi,dargiinaIte!iri,trebuieevitatpentru,anuseconfundacu zona de vegetalie.** DacI nu se cunoaqte originea acestuia se mengioneazl,,originea necunoscut5,,.
BAmI-E glwrcUtn nil
V. Enescu, 1985): provenienlele sudicc au dc rcgul[ cre$tcrea mai mare,pornire mai tArzie primlvara gi lncetarea cre$terii gi colorarea frunzolormai thrzie toamna, rezistenlfi mai micfi la ger.
Silvicultorul trebuie str mai tin[ seama de faptul cI populatia cu careluueazd este expresia fenotipic[ a raporturilor dintre genotipul speciei gi
mediul in care se dezvolt[. Un numlr de caractere fenotipice ale indivizilorpopulaliei sunt ereditare, dar altele nu. De aceea judecarea valorii populatieidupl fenotip, este valabild numai pentru exemplarele ce o compun lnmomentul respectiv, dar nu gi pentru descendenli.
Pentru a distinge caracterele ereditare de cele induse de mediu, suntnecesare culturi de descenden(d gi urmlrirea in aceste culturi a eritabilit[[iicaracterelor. Cercetdrile de descenden[[ trebuie precedate de un atent studiubiosistematic al speciei.
Modul de comportare al diferitelor popula[ii genetico-ecologico,ecotipuri sau rase geografice intr-un anumit climat, tip de ecosistem saurto[iune, se poate stabili prin culturi comparative de provenien(e. Accstoculturi, mai ales in ultimele decenii, au permis deja stabilirea, pcntrunnumite regiuni, a unor provenienle de mare valoare cultural5.
O problem[ care capdtd importanl[ din ce in ce mai mare ln silviculturEe$te conservarea polimorfismului genetic al arborilor, avdnd in vedere c[lelec[ia artificial5 este practicat[ cu intensitate din ce in ce mai mare at0tln crearea cdt qi in conducerea arboretelor seminaturale, dar mai ales a
celor artificiale. Folosirea de semin(e seleclionate (din arbori izolali, dinpluntaje gi chiar din rezerva[ii de semin[e), seleclia puielilor inainte deplnntare, seleclia practicatl in arborete prin lucrdrile de conducere, toateaccste mlsuri contribuie la ingustarea polimorfismului genetic. O situaliecxtremI de ingustare a acestui polimorfism, se realizeazd cdnd in cultur[te folosegte o singurl clonl (cum s-a intAmplat frecvent la plopii negrihitrrizi). Se preconizeazd de aceea, anumite mdsuri de evitare a scdderiipolimorfismului genetic printre care se pot men[iona: interzicerea culegeriitle seminle din arborii izolali, crearea de culturi multiclonale (cu zeci de
clone care s[ asigure o diversitate geneticd suficientl) etc.La menfinerea polimorfismului genetic poate contribui gi crearea de
sul'iciente rezervalii naturale in care evolulia popula[iilor sd se fac[ numairtub ac(iunea selecliei naturale gi care, cel pu[in la speciile anemofile, sd
lnrpiedice reducerea polimorfismului in pldurile invecinate, prin diver-r*il'icarea continu[ a fondului de gene.
2.2. Baze demecologice (de ecologie a populafiilor)
in secgiunea precedentd s-a ardtat rolul crucial pe care il joacl inurelrul speciei populalia genetico-ecologicS, produs al selec[iei in cadrultipului de ecosistem.
Aceastl popula[ie, care constituie obiectul de lucru nemijlocit alrilvicultorului, este o entitate cu structurl gi dinamicl proprie, str6ns legatedcsigur de natura ecosistemului in care s-a format, de condiliile stationaleqi cle sistemul de relalii biocenotice ale acestuia.
41
!1,-11l1Ti.ii pop.ula[iilor de arbori, de aibugti, de ierburl,'oe -uni*nr.
torosltoare sau ddunEtoare. De aceea el trebuie s5 cunoasci trgir" arpacare se structureazr gi se modificr popula[ia. Aceste legi sunt stibitite aeo rarnurl distinctd a ecologiei, demi:cologia sau ecologi"a populaliilor.
2.2.1. Structura populaliei
^ Structura populaliei este definitl prin urmltorii indicatori: num5rul sauelectlvul (exprimat gbignuit prin densitate), frecvenJa, distribulia spaliala,structura dimensional[, structura v0rstelor, structura iexelor, rati natatitalii,rata mortalitllii gi rata cregterii.
-- ._l]y:::^rl^ popu,laliei, adicd numdrul de indivizi din aceeagi specie cese rntalneste in cadrul unei biocenoze, este mai greu de stabilii. o'e aceea,peryru a ardta mdrimea populaliei se folosegt." o"nriiut"a - numdr deindivizi la unitatea de supraiall a biocenozei*.
Toate mdsurile. de ingrijird gi de recoltare a arborilor, cele de proteclieimpotriva drundtorilor ruy 9.: gospodrrire a vanatului au ca scop, de fapt,reglarea numrrului
. populaliiloi d'e interes pentru silviculturd. b. u..6u,
cunoaEterea mdrimii reale a populaliilor pe'de o parte, iui si ; -.;;;;i
optime.a popula[iilo.r, pg. tipirri de'ecosiite., ,rtd o ir.,ni.a oorigatoiiepentru luarea unor decizii.corecte in gospoddiirea padu'rilor..Frecvenga apariliei indivizilor popltaliitor arate'cat oe-dr. ,. intalnesc
acegtia pe suprafalI.
. Distribugia spalialS a populaliei in cadrul ecosistemului este un indicatorlmportant deoarece de el d-epinde structura biocenozei qi raporturile de
::lffj:ti:. :ltra_ si.-interspecifice din ecosistem. Distribulia" orizbntata poaier _rndrvrduarr (regulatr sau- intdmpldtoare) ori grupatr, in grupe de dit'eriteIlliTl-?j:,li,b$i, verticalE este legatr'de siratiricur"u Sioi.nozei si devarsta rndrvlzilor populaliei.
In arborete, distribu[ia_.arborilor pe orizontald poate fi foarte diferitd- speciile dominate sunt distribuite obignuit individual gi regulat, celelalrespecii p_ot avea distrib.ulie individualE regulatr sau intanipriidare'dar qi pegrupe:_ Multe populalii din stratele infdrioare ale pdddrii au aistriLuiiagrupatr din cauza modului .de inmullire (prin rizomi; sau a distribu[ieineuniforme a luminii. La unele animale de pidure
"" ,"uii.iuid de asemeneao distribulie mai mulr^sau..mai pulin reguiat5 prin o.ufuiea gi -enlineieade crtre indivizi sau familii a unii animit teiitoriu oi rrrane (fenomenui
terito^rialitelii).In structura verticalr.a biocenoze! populagia iqi are un loc bine precizatin unele din straturile biocenozei. Dir -temporar, in func[ie oe' varsia,indivizii de vdrste mici qi mij.locii se por gesi gi'in arie-'iiraturi. Astfel,in arborete.le pluriene, populalig unei sirecii"oe iruoii p"ri; fi distribuitlpe intregul profil vertical al biocenozbi. Diferitele stioii oe varste aleinsectelor, se pot afla in diferite straturi ale biocenozei.Ambele feluri de distribulie, corelate cu o cunoa$tere bunr a raporturilorintra gi interspecifice, dau- elemente pentru stabilirea formulelor c1e
* A nu se confunda cu densitatea amenajisticl care este raportul intre suprafala rcal?i qi suprafalaconsiderard normald a secliunii de bazd d arboriioi.
IHIEEEUEVItrULTURN
tmpldurire, alegerea metodelor de combatsrc a d[unfitorilor, a celor de
lngrijire gi seleclie a vAnatulul ctc.- Struitura dimensional[ a popula[iei presupune cunoa$terea dimensiuniiindivizilor (liniar[, volumetricd sau de greutate).
Structura dimensional5 pentru arboii (inlllime, diametru, volum) este
un indicator ecologic gi economic de bazd tn silviculturd qi in ind.ustria
lemnului. Structuridimensional5 a celorlalte populalii (insecte, vAnat) este
important[ pentru aprecierea vitalit5[ii populatiilor dar .are gi importanf[economicd (ta vanaf de exemplu). StruCtura dimensional[ a popu.laliei sc
exprim[ de iegulI prin medii gi coeficiengi de variagie cAt gi.prin distribuliape' categorii iau cjase dimeniionale. Structura dimensional[. a popula[ieiitepinde, pe l6ngI factorii de nutrilie, de distribulia vArstelor qi de presiunea
concurengei intra qi interspecifice.Neuniformitatea dimensionall a populaliei este in primul rAnd urmarea
diferenlelor de vdrst[ dintre indivizi, dar qi a polimorfismului genetic, a
condiliilor de via[d pe care le-a avut fiecare individ (inclusiv a. presiuniicompetitive la caie a fost supus). De aceea chiar intr-o populalie .absolutechiend, indivizii nu au niciodatd aceeagi dimensiune, constatdndu'sc O
clistribulie apropiatl de distribu[ia teoreticd de tip normal.Structuia vdrstelor populali-ei este un indicator de priml importanf[ ln
judecarea populaliei deoaiece de raportul intre vArste depinde structurAclimensionaie, fluttualiile populaliei !i chiar existen[a acesteia. Din acest
punct de vedere se pbt diitiirge populalii mai mult sau mai putin echiene
ii populagii mai muit sau rna'i pirgin pturiene. in cadrul celor pluriene se
[odte^ face o distribulie a indivi2ilor pe categorji (sa.u ^clase) de vdrst[.
.' Tratamentele silvice aplicate arbbretelor, depind in mare m5surd de
structura vdrstelor, unele fiind tratamentele pentru arboretele echiene qi
altele pentru arboretele pluriene. Structura vdrstelor este foarte important[in gospoddrirea populagiilor de vAnat.- Sfructura se*eior p-opulaliei, exprimatd prin raportul dintre exemplarelemascule qi femele, intereieazl in special la insecte qi vAnat dar Si la speciilecle arbori unisexuat doice cum sunt plopii, sllciile, tisa, gingko. De structura
sexelor depinde inmullirea populaliei gi deci qi existenga ei_ permanentl.Rata natalitdlii, mbrhliielii qi
-cregierii, respectiv raportul intre numlrul
de indivizi ce apar, sau ce dispar fald de numdrul populaliei cdt gi diferentadintre aceste raporturi, sunt indicatori de mare valoare pentru judecarea
schimbdrilor ce pot interveni in mSrimea populagiei. Pe aceastd baz[ se
pot face prognozi qi lua mdsuri pentru dirijarea mdrimii populaliei.
2.2.2. Dinamica populaliei
Dinamica populaliei reprezintl modificarea in timp a structurii sub
raportul unuia ^sau
multor indicatori structurali amintili. Obignuit, prindinamicd se inlelege mai ales varialia numlrului populaliei. Dar, tot atAt
de importante iunt- gi varialiile celoilalli indicatori, de multe ori corelate
intre ele.
a. Dinamica numdrului (efectivulul). Varialia sau fluctualia numfiruluipopulaliei se produce anual ca gi de-a lungul mai multor ani.
ciclu de vial6 este mai mic de un an gi ra celE multlanual;, cri cicru atvia[tr de doi sau mai mulli ani.
^ La organismele anuale, num[ru] indivizilor cregte in fiecare an de la 0pani la un maxim gi.scade apoi din nou p6nr ra 0. ciclul de viald al populalieipoate, avea lungime diferita - de la cdteva s5ptrmani la catevf luni. '
- La organismele _bianuale sau perene, numrrul indivizilor poate varialn cursul anului in funclie de natalitate gi mortalitate fdrl a ijunge insdla 0.. Aga de exemplu dupr un an de slm6n[d, num[rul popuialili uneispecii de arbori va creste prin formarea de puieli. Dar, in anii urmdtori,dacE nu se mai produce fructificalie, el va scldea c6ntinuu in urma eliminlriinaturale a unei pIrli din puieli, dar gi din arborii dominagi.
Fluctuagia multianuald se produce de asemenea diferii la organismeleanuale gi la cele multianuale.
^ La cele anuale, degi !n fiecare an numrrul popuragiei porneste gi ajunge la0., se poate constata cr de la an la an, numdrul poputagiei nu este aceiugi p,itarofi intr-un an mai mare, in altul mai mic. Aqa ie^intdmplr Ia unele iniecte ..cu
inmul[ire ln mas5" Ia care la un moment dat, -populalia
aie in caliva ani succesivinumere din ce in ce mai mari pAnI atinge un maxim absolut, urmit de descreqterearapid6 a numerelor realizate anual. Aceastd "gradalie" incepe c6nd numarulpopulaliei cre$te. peste nivelul stdrii de echilibiu, caracteristii pentru faza delatentS, se dezvoltr printr-o fazd de crestere exponenlialr, atinge maximul absolut
!n flza d9 _culmina[ie gi scade apoi rapid in iaza de depresiuie, ajung0nd iardgila nivelul fazei de latengS.
obiqnuit, .populalia te grsegte in ecosistem in faza de latenld avdndun numlr relativ redus menlinut la acest nivel prin entomofagi. Daci dintr-ocauzd .oarecare, populalia a iegit de sub controlul acestoia, se producegrada(ia. Creqter,ea puternicd a numrrului, determind epuizarea reiurselorde hranE, starea fiziologicr a indivizilor devine precard, si dezvoltr epizootiicare duc la scdderea numdrului. Pqpulatia reintri in faza de latenli.
.Momentul optim de combatere -este -in
faza de depdqire a lateniei cdndnumrrul populaliei este inc[ mic. combaterea in iaia de cregtere ex-pone-nlialS este dificild gi neeconomic5, iar in faza de depresiune i-ru-gi arejustificare deoarece numrrul populaliei se reduce oricum. in generai estede preferat combaterea biologic5, deoarece combaterea chimicf neselectivddistruge odat5 cu defoliatorul gi entomofagii, lipsind biocenoza de mecanis-mele de control necesare.
. .La organismele multianuale, populalia se prstreazr de la un an laaltul, numrrul ei crescdnd sau scizand dup6 cum prevaleazd aparilia denoi organisme, sau disparilia unora din cele existenie. La multe populaliimultianuale, se pot observa fluctuagii ciclice, cu cregteri si sc5deri oe numirperiodice. Aqa se intampl[ la unele populalii de pdsrri qi mamifere deprdure. La alte populalii, de exemplu la aibori, dupr iormarda unui seminliqnumeros, urmeazd o scddere treptati a numSrului de arbori cu vdrsta, liinceput mai rapid5, apoi din ce in ce mai inceat5.
sporirea sau reducerea numdrului populaliilor este funclie de ratacresterii (diferenla intre ra_ta natalitdtii qi iata mortalitdlii). Aceaita depindede o seamr intreag5 de factori de ordin extern gi iniern. Dintre ciuzeleexterne, cele mai importante sunt cantitatea gi calitatea hranei, prezenla qi
IAZELE 3ruVrcULflTRII
numdrul dugmanilor, favorabilitatca factorilor climatici ctc, Cauzole cxtcrnclnflucnleazl direct numlrul populatiei, dar au gi efecte indirecte, declang0ndla lndivizii populaliei st[ri fiziologice gi comportamentale care mdresc saurcad prolificitatea pe de o parte gi mortalitatea pe de altd parte, av8nd caEtbct final modificarea numlrului popula[iei.
b, Dinamica producliei de biomasd. Varia[ia produc[iei de biomastr apopulaliilor se produce atdt in cursul anului c6t gi multianual.
Pe silvicultor il intereseazd in mod special varialia produc[iei dcblomasE lemnoas[. Caracteristicile acestui proces formeaztr obiectulouxologiei forestiere (V. Giurgiu, L979), gtiinlI desprinsE din dendrometrie,oore investigheazd variatia dimensional[ a populaJiilor de arbori qi procesulde acumulare a lemnului in cursul anului ca gi de-a lungul eiistenleiurboretului.
Indicatorii auxologici importanli pentru definirea producliei de lemn apopulaliei de arbori sunt: inll[imea medie, diametrul mediu, suprafa[a debaz[, volumul de lemn, cresterea curentl gi medie anual5.
Auxologia forestier[ a dezvoltat metode pentru determinarea exactE aucestor indicatori.
Pe baza cercetdrilor de auxologie s-a stabilit dinamica anualtr a cregtorilln ln5llime qi grosime a populaliilor unor arbori, dar mai ales dinamicamultianuall la toate populaliile de arbori. Aceasta este sintetizatl in tabelclcde producgie in care, pe vArste gi clase de produclie, se prezint5 inal[imca,dlametrul, suprafala de bazd, volumul masei acumulate in arbori c8t qicrc$terea curentd qi media anualS (V. Giurgiu gi colab., 1972).
Tabelele de produc[ie nu sunt intocmite insd pe populalii genetico-ecologice. Ele cuprind intreaga varia[ia a acumulSrii de lemn in toatepopulaliile unei specii rlsp6ndite infr-un teritoriu mai mare (cum este deexemplu tara noastrd). CAmpul de varialie, obginut prin cercetarea dinamiciiacumul5rii de lemn, cu vdrsta, se imparte apoi intr-un numdr de clase "deproduclie", in funclie de inllfimea medie a arboretului. In acest fel instr,nu se evidenliaz5 deosebirile de dinamicl a cregterii intre populaliilegcnetico-ecologice.
Tabelele de produclie reprezintl un auxiliar bun pentru produclie. Dar,din punct de vedere ecologic, ele dau numai indicalii orientative. Se simtenevoia intocmirii unei noi genera[ii de tabele bazate mai mult pe criteriipopulalionale propriu-zise.
2.3. Baze ecosistemice
Silvicultorul lucreazl direct cu popula[iile genetico-ecologice, dar toateintervenliile lui se produc in cadrul ecosistemului forestier seminatural sauartificial.
Ecosistemul forestier este unitatea de bazd a inveligului forestierconstituitl dintr-o biocenozl edificatl de arbori gi mediul abiotic pe careaceasta il ocupl qi cu care interaclioneazI.
Toate organismele gi popula[iile tr[iesc in ecosisteme. in cadrul acestoraau loc raporturile dintre organisme gi dintre ele gi mediul abiotic, sedesflqoard procesele ecologice fundamentale de producere gi acumulare de
17
biocenozei, are roc rransformarea rocii rn- ioi gi; ;rffi;i-il' iJo.ffi"i,ecosistem se desftrgoar[ procesur de producli. i r.*nuiui'gi a artor bunurinecesare societElii umane. )
IatE de ce cunoa$terea ecosistemului forestier este tot atAt de necesardsilvicultorului ca- si cunoa$terea speciilor sau a populaliilor. pentru aceastase face in continuare o prezentare a cetor dbuh fiili--.o.ponenre areecosistemului - biocene.za qi mediul ei de viage, ,ioi"-r, trec in revistlrelaliile ce se stabilesc_intre-.orgarisme gi -meaiu'"it-!i-intr. orguris*{procesele principale, . fluxurile. Ji circuitele ecosisteriice, dinaTnica aiclasificarea ecosistemelor forestieie.
2.3.1. Biocenoza forestierd
Biocenoza forestierr este o comunitate de organisme dominatd dearbori, formatd sub influenla unui anumit complex E iu.i"ri ai mediuluigi a relaliilor intre comporGnte gi intre acestea gi mediu.2.3.1.1. Biocenoza forestierd ca sistemBiocenoza forestier[ nu este o simplr agromerare de organisme, ci oentitate biologicr organizatd, care funclioieazd-ca un intreg. Ea are asemeneatuturor biocenozelor, caracter de sistern deschis d ildG.eturiie fropiiiacestor sisteme: integralitate, heterogenitate, autoreglare, echiliuru oiirariic,
caracter informalional.a. Integralitatea, este insuqirea biocenozei de a funcliona ca un intregcu caractere proorii, diferite de cele ale
-componentelor iale. Integr"litrt;;se asigurr prin sistemul^stabir de relalii intre'popuraliii.-.orporente si semanifestl prin punerea in migcarea a fluxu.il;.;;;;;;tice gi mareriare inecosistem, prin modificarea mediurui ca gi. a infd[igrrii!i-irrl1iilo. organis_melor^ gi popula[iilor co.mponente. Integrilitatea dii"rro-r"l-este doveditl giprin faptul cd o modificare a unei -componente se repercuteaz.i asupraaltora prin relaliile care existl intre ele.
Aceasta inseamnr ci .silvicultorur, .care aclioneazd obignuit asupraanumiror populalii (a1bg1i, ins.ecre, pdsiri, mamiri,re etey, "rretuie
sa glnas.eaTl de. reaclia posibild a biocenoiei intregi, in virtutei' integraritatii ei.Astfel, eliminarea entomofagilgl pril combatiri chimici neserective, a dusla permanetizarea atacurui oeforiaioritor gi aceasta, ""i"irta'." arte impacturiin ecosistem, la usclri de arborete pe iuprafele mari.b. Heterogenitatea este insugiiea uiocenizei ae a fi arcrtuitr dincomponente diferite structural Ei funclional. Faptul ce in biocenozr serealizeazd un circuit compret af materiei .organide, o. lu--rint. za pane 1idesfacerea ei in elementele abiotice constituEnt., ,. Juto..iie coe*isterlei
de. organisme taxonomic deosebite gi cu frrnclii'ecofofic.-l'iferiter pi;;i;;animale,. microorganisme, fiecare av6nd o funclie i, li;;;l Je materie caretrece prin biocenozf,.
Autoreglarea este insugirea biocenozei de a reduce la un anumitnivel de echilibru toate abaterile intervenite in structuiu ii-pro.esele ce ocaracterizeaz5. Autoreglarea biocenozei se.asigurr i" principir prin retagiileobignuite intre organisme gi mediul abiotic, Eat si i,itr.- oiiunirr.. Toate
EAMEBffBMSUIJTUETI
oceste rcla[ii au un pronuniat ceracter do rcglaj datoritd caractcrului limitatsl rcsurselor mediului abiotic, ca Ei al resurselor biologice din fiecarcccosistem (popula[ii de plante cu un numtrr 5i o biomas[ limitat[) gi,
eorospunzltor acestei baze trofice exist[ 5i popula(ii de consumatori gi
deccompunltori de o anumit[ mlrime. Orice cregtere exagerat[ a uneipopulalii duce pe de o parte la epuizarea bazei trofice folosite de aceasta;llar pe de altd parte gi la inmullirea popula[iilor ce o folosesc ca hran[.Prin acest reglaj dublu se revine treptat la o mdrime a popula[iei normaltrpentru ecosistemul respectiv.'
Autoreglarea asigurl identitatea calitativd qi cantitativl a biocenozeipentru cI limiteazl la minimum varialiile ei de structure qi prin aceastattsigul[ o mai bund funclionare.
In ecosistemele suficient de evoluate, autoreglarea funclioneaz5 normalntAt timp cdt nu intervin impacturi deosebite care o pot anula, ducAnd ladcreglarea ecosistemului sau chiar la distrugerea lui.
Problema autoregldrii in ecosistemele forestiere trebuie sI preocupe lnmod deosebit pe silvicultor, deoarece in acest fel se asigurd stabilitatea lorql permanen[a funcliilor lor de produclie qi protec[ie. Este mai ieftin gl
nrai eficient s[ se lucreze astfel incdt mecanismele de autoreglare sd
l'unclioneze normal pentru cd altfel reglarea ecosistemului trebuie preluat6do silvicultor gi efectuatd cu cheltuieli suplimentare. Aga s-a lnt8mplatutunci cAnd prin primele combateri chimice s-a distrus capacitatea de reglarea popula[iilor de dlunltori.
d. Echilibrul dinamic este starea biocenozei realizatd prin autoreglarec0nd numlrul populaliilor gi volumul resurselor mediului abiotic fluctueazlln limite restrdnse in jurul unor valori medii caracteristice pentru biocenozarcspectiv[.
e. Caracterul informalional rezultl din faptul cI in biocenoz5 se
rcceplioneazd gi circul5, iar din biocenozl ies informalii adicd semnale denatur[ foarte diferitd care provoacd anumite reaclii ale componentelorlliocenozei.
Informalia poate fi de naturl fizicl (radialie, apd, migcare, sunet,culoare, form[ a organismelor), chimicd (substange diverse din mediu,sccrelii diferite ale organismelor), fiziologicd sau comportamental5, Infor-matia receptat[ serveste pentru declangarea unor stdri sau acgiuni aleorganismelor sau populaliilor menite sd asigure supravieluirea, dezvoltarea
ili perpetuarea lor in limitele impuse de relaliile din ecosistem. Prin aceastainforma[ia apare ca element important al structurii qi funclion6rii biocenozei.
2.3.1.2. Structura biocenozei forestiereStructura biocenozei forestiere cuprinde in principal dou[ aspecte:
morfologic, de imbinare in spa[iu a elementelor structurale, qi trofo-ener-getic, de inldn[uire a diferitelor categorii funclionale de o.rganisme. Structurabiocenozei are gi o componentd iniormalional[ qi una biochimica.
a. Structura morfologici se constituie prin a$ezarea in spaliu a
organismelor gi popula[iilor pe care acestea le formeazd, potrivit adapt5rilorpe care le au.
Unitatea elementarl a structurii morfologice este organismul, dar elnu se manifestl ca unitate autonomd ci ca un component al popula[iei din
verticaltr a biocenozei.structura biocenozei forestiere, ca gi a altor biocen oze de uscat, are
ca schelet. principal permanent fitocenoza, ansamblu de popula[ii de piantecu clorofilS, cele mai multe fixate in sol, parlial gi in siru'strat. Fitocenozaeste stratificatr pe verticald av6nd o mojaicire destul de pronunfatr peorizontald.
Pe vertical[ se deosebesc:
- un strat al coroanelor arborilor, ridicat la 10-40 m deasupra solului,cuprinzAnd eventual cAteva etaje;
- un strat al coroanelor arbugtilor, ce se inal
armosre'c se prerungeste .ca nigte rimbi in ecosistem, prln caro radialiire
::tTi::.pt^precipitaliite pEtrund iirecr, nemodificai; ilpr;;'prtin innu.riui"oe stratul arborescent al biocenozei, pInE la diferite-aOanciini, in interiorulecosistemului, in parte chiar p6nr la suprafala r"irrri-a.tr.i, ...u-..1r;considerl ca mediu intern siu micromediu atmosferic al ecosistemuluiforestier este influen[at de macromediur utro.r.ii.--u,nliunt, atat piinprelungirile. gi prtrunderile directe men[ionate, c5t $i p;i;- schimburile desubstante gi energie intre micro- gi macromediu.Se vede din aceste constatrri ca nu numai ceea ce s-a numit ,,mediul
biocenozei", in sens de mediu intern sau.micromediu (atmosferic si .arii"jjoacr un..rol.important in^ via(a acesteia; o i.p"r,)rrr. mare revine gi
T.:l?.T.Si]]1,^(::lrl ltmgsleri.c in special, precum 'si .irui ritorogic, frecveriiIr cerul nldrogeologic), tdrd de care micromediul nu qi_ar putia indeplinifunclia de mediu de vialr al biocenozer $l nlcl n-ar putea exista ca atare.Astfel,..apare.necesarl o modificare de opiice in acest'domeniu al alcltuiriigi vielii ecosistemului forestier
Aceste consideralii generale asupra alcdtuirii staliunii in cadrul ecosis-temului gi in afara_rimiteror acestuia,. ad.yc gi pri,irere piecizari privindstructura acestei alcrtuiri, adici a staliunii cf biotop gi a acelei ire4i astaliunii care nu se aflE in interacliirne directr ",i dio""noru, ,'u--lrt,transformatr de aceasta (macromediul atmosferic, p.Jotogi",'ritorogll,hidrogeologic). '
.. ca_ qi biocenoza _forestierr, alcrtuitr in spagiul suprateran in mod clardin mai multe straturi, stagiunea-biotop qi stajiu"neu ir'irtr.grr ei prezintrin ceea ce privegte atmosfera ambianti intr.na, roiri qi-r*usorul, caractereclare de stratificare sau cel p!.1i1 de diferengiere p" ,i..ii.ura.Astfel, in atmosfera m6diului intern, rumina' qi Leiauru ajunsr prinradia(iile cosmice la limita. superioard a coronamentuiui arboretuliri, prtrunJ
::I.:ill:lil- rl^l". ro,l, relinute de mul[imea barierelor int6lnite in r*riiguiarDonlor.Sl ln parte dispersate in acesta. Migclrile aerului, vantul de diferiteintensit5li, suferr de asemenea scrderi importante- in
-.o.orurent, foartefrecvent ajungandu-se la calm atmosferic ,ierauaiqit ap;;;" oe supraialasolului.
Structura stratificatl a _staliunii gi in general diferengierea ei pe verticaldse constatd evident in arcltuirea pe oriionturi a soturui qi a substratuluiIitologic al acestuia, frecv.ent gi fn. prezenla p0nzei sau ianzelor de apd(freaticr sau/qi stagnantE din piecipitilii) si u'rrun:rrri rrJuti".2.3.2.2. Relieful, determinant ecorogic principar al stagiunii-biotop
,^_^-I:1,^*ll !?lp9yt qlinc.inaf al peisajului, esre prin excelenlr unoerermrnant..ecologic.a.l staliunii-biotop, prin diferen[ele de altitudind, ex_pozjgie, inclinare, ambiangE. geomorfolbgita g.a., "ur.,
in -regiuni
cu ielieflccl.den^tat,.influenleazr.variai de-puterriic atat unii ractori ec'otogici impoi-tan[i, cat si gtti dererminanli ecologici. Aceste.influenle ,uni a."i.portln1recologicd principalr gi se po.t consiata pe mari intindeii i, 1u* noastrd, curelief in .mari trepte de. amfiteatru, av6nd in pdrlile
".r. ,nil joase luncilerdurilor interioare, iar in cele mai inalte cuimiie qi "i.rt.r" marelui arccarpatic. o foarte dezvoltatd refea hidrograficr,
- rrug.Lntano u"iiuriii
deulurilor gi munlilor, m[rcgtc mult suprafe[olo vcrsan[ilor de ditbrite ordine,gradul de inclinare, diversiiatoa oxpozitiilor, numlrul culmilor gi crestelor.- Prin cregterea altitudinii de la c0mpiile joase de lunc[ prin toatetreptcle marelui amfiteatru gcomorfologic, relieful modificI climatul dcBtep[ $i silvostep[ pe care l-ar fi avut teritoriul t[rii noastre dactr acestaar-fi fost in iniregime o c6mpie, determin6nd scdderea temperaturilor qi
creqterea precipitaliilor, cu altitudinea.Climatele munlilor gi dealurilor au caracteristici de temperaturd,
precipitalii, evapotranspiratie poten[iald, vdnturi, determinate nu numai de
hltitudine, ci gi -de
formele de relief* (in cazul versanlilor, gi de expozi[ie,lnclinare, pozi[ia pe versant), de deschiderea gi orientarea vdilor, demasivitatea gi gradul de fragmentare al mun(ilor gi dealurilor, de ambian[ageomorfologic[- g.a. Climatele, care depind ln variabilitatea lor de topografiaterenului cu relief accidentat, au fost numite topoclimate.
La diversele nivele altitudinale de mungi gi dealuri, expozitiile ver'B$n[ilor influen!0nd condigiile termice, de umiditate gi de v0ntuire, contribuicln mod hotdrdtor la rdspAndirea speciilor gi formaliilor forestiere; elqcondilioneazl altitudinea panA la care acestea se ridic5 pe versan[ii lnsoritigi pe versan[ii umbrili, pe versan[ii v6ntuili sau addpostili qi chiar :- inregiunea dealurilor mai ales, schimbarea formafiei forestiere in func[ie dccele doud expozilii principale gi de acelea de vdntuirB-addpost.
Prin condiliile lor de inslinare, versanlii ,sunt expugi procesului do
oroziune de diferite grade, cu deosebire c6nd nu sunt.bine addpostiti devegetatie gi cu c6t energia reliefului (diferenla de nivel medie dintre culmiqi
-fundul vlilor) este mai mare. Ca urmare a procesului de eroziune,irunsport gi depunere, pe versanli se formeazd depozite de suprafal[ de
difcrite origini qi grosim,i, iar solurile au grosimi de profil qi de orizonthumifer variate in func[ie de m[rimea pantelor, lungimea 5i forma versanlilor(convexd, concav[, t plan6). Existenta gi intensitatea scurgerilor de suprafa[dgcneratoare ale proceselor de eroziune pot agrava in mod diferit echilibrulhidrologic al bazinelor, cauzdnd torenlializarea in diferite'grade de' gravitater regimului cursurilor de ap5.
2.3.2.3. (Topo)climatul local - component principal al staliunii-biotop
in specificul ecologic al staliunii-biotop, o importanl6 de prim rangrcvine condiliilor climatice, care determin[ atdt cunoscuta zonalitatebioclimaticl (gi, corespunz[tor acesteia, rdspdndirea formaliunilor forestierezonale), precum gi, particularitllile clirnatice locale, determinate de aqezareagcografic[ a locului, altitudine, unitate de relief (pe versanli, expozi[ia,pilnta, pozigia pe versant), ambian[a geomorfologicd (umbriri datorate unuinrasiv vecin, canalizarea vdnturilor reci pe unele vIi etc.).
Topoclimatul local, climatul local in cazul cAmpiilor, rezult[ prinnrodificfu.i ale climatului districtual (al sectorului ecologic respectiv) subintluenlele factorilor locali mai sus menlionagi. Rezultatul acestor imbin[riclimatice se manifestl in mdrimile qi regimurile tuturor factorilor ecologicide natur[ climaticl (temperatur5, precipita[ii, evapotranspira{ie poten[ial[,urniditate atmosfericl relativf, vAnturi g.a.).
Sistematica formelor de relief, elementele lor morfologice gi caracterele landgaftice inclusiv particularittrlilelor stalional-ecologice sunt prezentate detaliat in lucrarea "Fundamentele_ naturali:tice gi metodologiceale tipirlogiei Ei cart[rii sta[ionale forestiere", (ChiritA qi colab. 1964), tabelele 2 qi 3'
ecologic se . determintr mai iit6i valorle tempiraturit ii-iricrirt'i'i1iJ,
-iialtitudinea .de platou .a locurui, .cu ajutorul-giudi"niilor"-dintr.'oo,ia itufiimeteorologice .(altitudinal superioard- gi infelioara).' varoiile
"6ii*t. -i.
corecteazd apoi in funclie de -expozilie,
pantr gi poiigie pe versant, folosindpentru aceasta nomografele oficia[e ICpA. peniru caracterizareaevapotranspiraliei
_potengiale ETp (in funclie de datele corectate detemperaturd), se folosesc abacele speiial intoimite.
Pentru exprimarea prin formuie a condiliilor bioclimatice zonale incare.se aflr un tip de ecosistem sau un tip de'sta[iune, se folosesc abacelespecial intocmite.
Pentru -exprimarea
prin formure a condi(iilor bioclimatice zonale incare se afl5 un tip de ecosistem sau un tip de staliune, se folosesccunoscutele notatii din lucrarea- statirJni fore_stieie (c. chirild gi col., 19971:Ss, FC, Flr, FDz, FDr, FD+, Ffr,fr,'eMr, FM3, Sa, )u, in caiiul unui anumitsector ecologic se .adaugr simbolul subregiunii ecologice gi at aceituia(exemplu: ar1) (y^zljn.l:"1scop lucrarel,Tzoygy"u- gii?gilnur"a ecologicla p5durilor din RSR,, (N. Donild gi colab., 1980).
s e
2.3.2.4. Solul, geo-Ei edafotop tn ecosistemul forestier
. Prin complexul sEu de factori ecologici in interacliune cu biocenoza,solul are un caracter de edafotop, iar piin partea oe'pioiil qi suustratui
din imediata continuare, precum gi- prin determinanlii ec6logici .. .up.inJ.(cu.influente asupra factbrilor ec'orogici) sotut, are'gi-caia&e.rr parlial degeotop.
Din in.slqi definigia generalr a sorului - corp natural nemodificat sauolvers moditicat antropic,. diferengiat pe verticair, format prin acliuneamilenarl constructivl
-a unei lungi succesiuni de uioc6noie, in fondul mineral
l] ljl::r:r:t de suprafa[r., in coidiliile dictate de factoiii'climatici qi auendInsuSrrea tundamentald de fertilitate - reiese imaginea alcatuirii lui dintr-osuccesiune de "strate" (care sunt aga numitele oiizonturi si suborizonturigenetice-.9i, destul de frecvent, strite de material parenta"l in care s-auformat diverse orizonturi genetice).
Stratificarea materiei - solului' apare evident mai intdi prin prezenla
pdlurii organice de frunze sau/$i ace moayg gi alte resturi orgdnice i,.gutui.mdrunte qi_ animale, alcdtuind litiera prdur'ii, mai precis iolul forestier.Aceastr defectuos numit5 "plturd moarid', (caie incluhrt inie bogata .,raune
f,:^lr^rlr-11", pril a clrei aciivitate, impreuni cu aceea a microorlanismelor,
lltlera este continuu atacatd gi tr-ansformatd in ,,humus de litierr--) poate fide grosimi foarte variate, mai afdnatr sau mai indesatd, aui-intotl,r.?il; siL Tpl l"lmal separabild in trei sau dour strate ("suboriionturi,, orguni"'.u) $l anume:
. . ol .- litierr proaspdtr, material organic netransformat prin procesulde humificare;
oF - suborizont de-fermentare, litierd in curs de descompunere,resturi
-organice cu structurE vegetald bine vizibill;oH - suborizont de-humificare, cu materie organicd .,humificatd,,
giresturi
, organice in particule fine, cu structurr u.g.iile vizibild numai cu
lupa, de culori foarte inchise. Lipsegte in cazul liumusului de tipul mull,in timpul verii in special.
,",1H8f, EtrffIT'IUUtl'I.'RII
Sub orizontul dc litiorl urmeaz[ protilul dc sol propriu-zis, cu osuccesiune de orizonturl genotlcc dlfcrlnd dup[ tipul genetic de sol.Urmltoarele orizonturi sunt mal caractcristice pentru solurile forestierc: lasuprafaltr un orizont care, put0nd avea lnsugiri fizice qi fizico-chimiccdiferite, este recomandabil ca cel pu[in in lucr5rile de specialitate alepedologilor forestieri sE fie inclus in una din urmdtoarele variante:
- Am - orizont A mollic, ca in cemoziomuri, rendzine, l[covigti,soluri brune slab acide, brune eu-mezobazice bogate in humus 9.a., deculori inchise, in stare umedl cu valori qi crome < 3,5* aspect pim6ntos,structur5 glomerularS, grdunloas[ sau subpoliedric5, slab-moderat acid, cugrad de saturalie in baze YaJ>557o; cAnd este mai sublire de 25 cm senoteazl cu (Am);
Au - orizont A umbric, de soluri brune acide, humicosilicatice 9.a.,cu caractere Am, dar cel mult slab structurat, cu reaclie acidd * puternicacid[ qi grad de saturalie in baze VeJ < 55Vo; cdnd este mai subtire de25 cm se noteazd cu (Au);
Ao - orizont A ochric, de soluri podzolite - luvice gi podzoliccargiloiluviale - luvisoluri albice, soluri brune de p6dure, acide, strrace lnhumus, soluri gleice S.3., de culoare deschisi, in stare umedd cu crome givalori > 3,5'.
Cobor6nd pe vertical5, in profilul de sol poate urma un orizont dotranzilie AB, apoi un orizont B, in general brun cu sau fdrd nuanlE rogcat[,deloc sau prea pulin imbog[[it in argill (aga numitul orizont B de alteraresau cambic, notat cu Bv) sau accentuat-puternic imbogllit in argill iluvionatl(aga numitul orizont B argiloiluvial, notat cu Bt).
La solurile podzolite (luvice) ,' podzolurile argiluviale (luvisoluri) gipodzolurile propriu-zise, sub orizontul cu humus (uneori sub un orizont detranzilie AE) urmeazd un orizont eluvial E (notat odinioard cu A2), deculori deschise, pAnd la albicioasS, s[rlcit in argild qi/sau sescvioxizi gimaterie organicd, imbogdlit in nisip gi praf de cuar!. Dup[ culoare gi alteinsugiri fizice, s-au distins: Ea - orizont eluvial albic, de soluri podzoliceargiloiluvisoluri g.a.; El - orizont eluvial normal, de soluri podzoliteurgiloiluvial luvice; Ee orizont eluvial podzolic, de podzoluripropriu-zise.
Sub orizontul E ("podzolic"), frecvent dupl un orizont de tranzilieEB, poate urma orizontul argiloiluvial Bt, menlionat mai sus sau, in cazulsolurilor de podzolire propriu-zisd, direct orizontul iluvial Bhs sau Bs -orizont spodic, fost humico- feriiluvial sau feriiluvial - de podzoluri tipice,soluri podzolice brune qi brune podzolice - cu acumulSri de materieorganicd qi/sau de sescvioxizi, de culoare negricioasl, brun5- ruginieinchisx*, nestructurat, gros de minimum 2 cm; obignuit, Bhs se continulcu Bs mai deschis la culoare, brun-ruginiu pAnE la ruginiu-g5lbui, mais[rac in humus gi sescvioxizi, care trece treptat in materialul parental alsolului care formeazd, un orizont BR (trecere la roca consolidat[ - durlR) sau BD (trecere la roca neconsolidate D).
In solurile de step5, silvostep[ gi numeroase soluri de pldure, profilulde sol se incheie cu un orizont carbonato-iluvial sau calcic C, mai inainte
55
insugiri ale culorii, determinate cu ajutorul tabelelor cromatice Munsell (C. Chiri!I, l974,pag.455-458).Caracteristici gi limite cromatice dupl sistemul Munsell (C. Chiri$, 1974, pag. 460).
neconsolidattr D (loess, material loessoid g.a.).In solurile cu aptr freaticr stagnantE, protitut are la bazd, un orizont
cu caractere de hidromorfie moderat5 (exemplul Bv(Go), cu slabe petevine[ii de-gleizare. sau de gleizare puternicr-(orizoniul'gleic Go -^ deoxidare-reducere, cu puternice pete
-vine[ii, rdginii, negiicioase) ori degleizare.total[ (orizontul gleic Gr, de reducere, permanent ud, vineliu -alblstrui.
Solurile forestiere formate pe roci sedimentare bogate in argilr (loess,material loessoid, lul, argil6) formeazd frecvent in o-rizontul E o p6nza!empo1a.rd,_divers prelungitr, de apd stagnantr din precipitalii, care deteimind(pseudo) gleizarea slabd-moderatE, cu marmorare itaUi Oiiuzd a orizontuluiB,_care {gyr_1. B(W) sau B(W) - sau puternicd, orizontul B devenindBW sau Btw, evident marmorat. in aga numitele pseudogleiuri, stagnareaprelungitr a apei
_ de precipita[ii cu sau frrr acumulEri -din scurgEri de
suprafal[, urmatr de zv0ntare sau uscare, conduce la formarea unui fluternicorizont pseudo.gleic w,_ in intregime puternic marmorat cu pete rogii, gdlbui,vine[ii-albdstrii, pete qi concre[iuni negricioase ferimanganice.
^ In regiunile cu relief accidentat, substratul litologic al solului estef91ma1 din aga numitele depozite de suprafalr .sau dJ cuverturr (eluvii,deluvii, coluvii) -provenite din dezagregarea rocil6r tari gi rrmanerea pe loc(depozite eluviale), antrenarea gi dipunerea pe pante (depozite deluviale),acumularea in strat gros a depozitului la baia pantei (aepozite coluviale).
Prezentarea de mai sus a urmlrit oblinerea unei iniagini a diferengieriipe vertical5, cu dispunerea materiei in strate. deosebit compozili6nal,morfolbgic, fizic qi fizico-chimic a solului forestier, urmat de
^straiul de
material parental sau rocr mami, iar acesta de stratul de depozit desuprafa[d, sprijinit pe roca sau rocile de fundament.
Din aceast[ succesiune pedolitologicl a intregii staliuni forestiere pentrustatiunea-biotop se ia in considera[ie acea parie a profilului de jol
-inclusiv litiera in intregul ei - care interaclioneazd, cu biocenoza forestierd
- predominant prin sistemele de r[dlcini ale vegetaliei lemnoase gi ierbacee. pe aga numita grosime fiziologic util5 a profilului de sol, dar deosebit
de activ in orizontul humifer superior Ah il solului, care cuprinde celemai multe rdddcini absorQante gi f.ine in general. compozilia, structura,potozitatea gi insuqirile fizico-chimice qi biolbgice ale acestui orizont edaficfundamental, cu maximum de via(r gi dinamicr rnereu transforrnatoare incuprinsul lui, impreuntr cu litiera, cu maximr participare la nutrigia prduriiqi' la circuitul biogeochimic al substanlelor, eite, in- coriditiile pirmise declimatul loc-al, expresia cea mai bine realizatd a acliunii mediogene abiocenozei forestiere, pe fondul mineral al solului. Co6orand in addncimepe profilul solului, pand la limita grosimii fiziologic utile, influenlamodificatoare a biocenozei forestiere actuale devine tot mai slabr, in raportcu impulinarea tot mai inaintatl a sistemelor de r[ddcini.
Este necesar sr fie preciTat gi subliniat cr staliunea-biotop actual[, cusol de un anumit tip genetic, deci cu anumite insugiri fizicb-chimice gitrofice, este rezultatul indelungatei ac[iuni pedogenetice a unui lung lanlde biocenoze succesive pe fondul mineral al materialului parental-gi incondiliile clinnatului local, divers favorabile vielii biocenozei.- Aga cum s-a
procizat mai sus lnsE, lntluonto moellflcutoaro, creatoare de specific edafic
ln ecosistemul forestlcr agtual, cgtc Bceca a biocenozei de tipul cel mal
rccen^t, cu structura compozilionalE gi arhitectonic[ 4ctualtr.in func[ie de modul 1n care se asociaztr diferitele procese ale
pedogenezei, ca urmare a condiiiilor de climd, forma[ie vegetald, relief'substrat litologic g.a., la suprafaga uscatului s-au format soluri foarte diferitesub raportul stadiului de dezvoltarea profilului pe o anumit5 direc[ie de
evolulie geneticd. Au rezultat astfel categorii superioare de soluri, carac'
terizate fiecare printr-o anumit[ direclie de evolulie, cu un anumit complex
de procese pedogenetice; aceste categorii superioare cuprind categoril
subordonate, reprezentdnd stadii de dezvoltare pe direclia de evolulierespectivd, iar acestea, la r0ndul lor, cuprind categorii de nivel inferior, cu
anumite particularit[gi morfogenetice.Foarte numeroase gi diferite sub toate raporturile, solurile cu categoriile
ee le formeazd at primit nomenclaturi (in continud perfeclionare) 5i incadrtrri
in anumite sisteme de clasificare, diferite de la o gard la alta 5i chiar dC
la un autor la altul. Trebuie remarcat efortul pedologiei americane gl al
lnstituliilor FAO-UNESCO, de a elabora sisteme gi nomenclaturi c$t mal
larg valabile pe plan rnondial. $i in lara noastrl existd o anumltlnomenclaturl "tradigionalI" qi mai multe sisteme de clasificare. Duplprelungite eforturi, in largi colaborare, s-a realizat un sistem natiOnal de
clasificare a solurilor la nivel superior qi inferior (ICPA, 1980), amelioratpe parcurs gi apt de a incadra orice eventual5 unitate'noud'' Acest sistern cuprinde la nivelul superior al clasificatiei 10 clase, 39
tipuri de sol gi 470 subtipuri genetice de sol. Citdm clasele de soluri gi
tipurile pe care acestea le cuprind:- Molisoluri, cu 8 tipuri: sol bdlan, cernoziom cambic, cernoziom
nrgiloiluvial, sol cernoziomoid, sol cenugiu, rendzind, pseudorendzind.- Argiluvisoluri, cu 6 tipuri: sol brun-rogcat, sol brun- argiloiluvial, sol
brun-roqcat luvic (podzolit), sbl brun-luvic (podzolit), luvisol albic (sol
podzolic argiloiluvial), planosol.' Cambiioluri, cu 3 iipuri: sol brun eu-mezobazic, sol roqu (terra rossa),
sol brun acid.Spodosoluri , ctr 2* tipuri: sol brun feriiluvial (podzolic), podzol.Umbrisoluri, cu 3 tipuri: sol negru acid, andosol, sol humico- silicatic.Soluri hidromorfe, cu 4 tipuri: lEcovigte, sol gleic, sol negru
clinohidromorf (negru de fAnea[I), sol pseudogleic.Soluri helomorfe, cu 2 tipuri: solonceac, solonel.Vertisoluri, cu 1 tip: vertisol.Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, cu 9 tipuri: litosol, regosol,
psamosol, protosol aluvial (aluviune), sol aluvial, erodisol, coluvisol, sol
desfundat, protosol antropic.Soluri organice (histosoluri), cu L tip: sol turbos.
S-* fIA-pr"pur,*t bine documentate pentru incadrarea ca tip in aceaste clasl gi a solului podzolicbrun.
2.3.2.s. carac.teristici stalionare forosite tn descrlerea ec,sistemerorforestiere
Din mur!imea cuno$tinleror despre rerief, constituentii gi lnsugirilesolurilor de pEdure, care sunt mai frecvent' toiorii.- in caracterizareaecosisJemelor forestiere, se prezintd urmEtoarele:caracteristici are i-etiefutui ijin]re acestea, mai frecvent folosite sunt:forme. de relief, expozigia, inclinarea gi forma versantilor.A. .Se disting buignuit urmatoaiert- i;il; ;;';;il:i;.a. In regiuni cu relief accideniat, d1;lrlii gi-ilrir.i, creste, culmi,platouri, versan[i, uli (acestea din urmr oitireirliinou-se dupr: formr,mdrime* inclinarea talvegului, regimul scurserii).D. m regruni curelief pt^at, qt cdmpii gi.iuncl: c,mpii inalte, piemontane,cdmpii tabulare in terase, cdmpii inter'fluvii largi, campii joase subsidente;lunci inalte (tdpqane laterale,'t.rur"
-."unae, frinouii'ii,iuiur. Ei marine,grinduri continenra_le, 9y. g.a.), lunci..tg^. G;;;;;;,'l;pge, depresiuni)(oun1cr9.11ritr si colab., r"qoi, .irpriii*j \vv'rvsvw, Jq
t5. Dupd expozilie, versanlii pot ir:cu expozilie insoritd _ suOiia si sud_vesticd /SV)cu expozilie semiinsorir' - suo'-1stfg asEi-si"";(rca 1v;cu expozilie semiumbritl _ esticl.(E) I;"r=;_;;ii.a fNVlcu expozilie u.mbritd _.nordica (Ni.{l i,"ioiti.a.fNelp. Dupd tnclinare, se disting u..irrg,,in pantd linl s_au-slabe (sub"6"fiuu slab inclinaliin pantd moderatl (6" -_ 15.i ;; moderar ir"rlirtiin pantr puternice (ts' - ii'l-.uu put.rni.--ir.iii'ugill f:f flpede (?i" - 45") Jau-repezrrn panrd abruptl (pelle.45.)-sau abrupliD. Dupd fori2, s6 oisting iC. btiriii"gi colab., 1964) versanli:il punll simptE ; dreapi'I,'ionue*a, .on.uui-rn panra comprexd-v5lurat5, in trepte, cu fragmentare verticalS (ogase,ravene, rupturi liniare), cu terase, pseudoteras" "d. ;i;;care, tdpgane desurpare etc.caracteristici are substraturui sorurui condi[ionate de rerief.Intereseazr natura genetic5 qi cea tiiotogica u .uu.triiurui. p" versanli,substratul sorurui este formai oin aga nuiritete orp"rit, o, suprafalr saude cuverturd, rezultate prin p.orrir oe aezajrffi., u'r,..u.. parliarr,eroziune, rostogolire-traniport gi a.pun.re' a ,olilo, formaliei georogiceautohtone sau din u1g"tq, frecvent s, .rr depuneri eotiene'oe purberi.Strdns condilionate^ d'e relief, dJp*it"rr'o;-;U.ri.i; s_au separat in(C. ChirilI gi colab., 1964, modiii.uti,-normale - pe pante slabe, eluvli
- pe pante medii, deluvii gi depozite eruvio_deluviare;cu acumurSri suprapuse - ra partea'irifeii";;t ;';;;;un,urui, coluvii,proluvii peste aluvii sau in altl ordine:
erodate - parlial sau totar, pe pante repezi gi abrupte, deseori curoca la zi.In descrierile stalionale
de suprafa[d se preiizeazdpedologice, la fiecare indicare
rocile din care acesta provine
saugi
de depozit(exemple:
depozite eluvio-deluviale provonite din, gresii silicioase;-.depozite deluvialeprovenite din alternanle marne-gresii gi cu depuneri eoliene).r--
Caracteristici ale'solulul, Dintre acestea, de interes deosebit sunt unele
insugiri de naturE fizicd, identificate prin observafii de.t?re.l,.unele-insugiri 9i
date analitice fizico- chimice gi chimice, precum 9i unii indici calculafi.
Dupd grosimea morfologicd solwile pot fi:foutl"tup"rficiale ..'.. sub15cmsuperficiaie 15-30 cm
mijlociu profunde 30-60 cm
foarte Profunde : Peste 90 cm
Aceeagi incadrare este valabil[ 9i dup[ grosimea.fiziologic util[ (limita
p6nd la care pltrund peste 90 % din rdd[cinile arborilor, la care densitatea
aparenti depigegte fiecvent 1,65), cu pr_ecizare -la. fiecare categorie a
caracterului ^fiilologic al grosimii (exemple: fiziologic foarte superficial,
fiziologic mijlociu profund etc').oirpa volumul^edafic ve sau fiziologic util (pdn[ la limita grosimii
fiziotogic utile, f[ri schelet qi r6dicini groase): ?, ov- cu volum edafic nul pdnb la minim ' 0,0 - 0,15 m'/m'clasa de mdrime " ' 0
"t
volum edafic mic 0,15 - 0,30Iclasa de mirime
volum edaficclasa .de mirime
submijlociu 0,30 - 0,45II
- cu volum edafic mijlociu 0,45 - 0,60clasa de mirime
- cu volum edaficclasa de m[rime
mare 0,60
pind la l0%
pdnd la 157o
III
- 0,90IV
pdn[ la l07o
pdnd la 25o/o
volum edafic foarte mare 0,90clasademirime ""'V
Dupd conlinutul de schelet (2 mm $), solurile forestiere pot fi:lipsite iau practic lipsite de schelet, cu sub 57o schelet
sfabscheleiice.. 2-25scheletsemischeletice 25 - 50 scheletscheletice 50 - 75 schelet
excesiv scheletice peste 75 Vo
Dup6 compozilia granulometric[ sau textura.pamantului fin Q *rn 0),solurile'in general se clasific[ in clase gi specii texturale, in funclie. de
procentele de argila (<0,002 *P 9)t praf (0,02 - 0,002 mm) 9i nisip^(>O,OZ); suma acestor procente fiind 100, se lucreaz[ in general numai cu
suma argil5-praf (tabelul 1).
Tabelul I
Clase gi specii texturale
Texturd grosierl
Texturd semigrosier[lNiriplNirip tu,o,
Clase texturale Pref 0,02'0,002
Texturtr semimijlocie
Texturl mijlocie
Texturd semifini
Texturtr fin6
phnd la 2020-37
pdni la 30p6ni la 10
10-30p6nd la 30
30-5037-553A-4343-5543-61
65
pdntr la 32pana la 1550-85peste 65
t5-3232-5050-70
pdnd la 1515-32
pAnd la 3232-50
Pentru delimitarea concretl a speciilor texturale in func[ie de dateleanalizei granllometrice, se foloseEte' un a$a numit .,t.iungt i" at textuiii;isau dreptunghi american.
ih desciieri se folosegte, dupl caracterul acestora, denumirea adjectivaldla singular (sol nisipos, sol lutoi erc.) sau la pluratl(soruii-ni.iporit, i"r-iilutoase etc.).
Aciditatea activd,. neutralitatea Ei alcalinitatea solurllor. Sunt insugirifizico-chimice determinate. d.e .rap_o_rtul dintre ionii H. si- oH- in ioiujqiusolului. se.exprimr prin^indici pH,_care reprezintd logdritmul negativ alconcentraliei ionilor, H^. jn s9lu1r9. Dupr vaiorarea pH"a extractul"ui aposal amestecului 1 sol: 2,5 apd, sblurile se grupeazl istfel:
3,5 . .l eitrem de puternic acid3,5- - 4,3 foarte iuternic acid!,? - 5,0 puternic acid!,9 - 5,8 moderat acid
q,8 . 7,2 neutru7,2-8,4 ..slabalcalin8,4 - 9,4 moderat ;i;;ii;9,4 - 10,0 . ..puternic alcalin10,0 . foarte irurernic ;i;ii;s.aturalia tn baze a solurilor. in funclie de s'tadiri a. dezvoltaregeneticE pe o anumitr direc[ie'gi de uolagia in minirate bazice amaterialului lor parental, solurlle iu complixut to, uoioiuti, saturat in
mdsurr foarte variatd- (de. ra. cdteva pfnr ia 100 de procente) ; ;;iio;ibazici. (ca'*,.Mg'*, K si.Na; num{i-gi baze r"rri"iu"uiG (sny, ."rtripaqe
1? completarea cap,acitagii totale de schimb cationic riind o6irpai- Jecationii agizi H* gi Al***, suma acestora formdnd aciditate de schimbsau efectivr (As sau Ae) a solului. procentul in care cation ii bazicisature.azd complexul absorbtiv (argila coloidald + humusul) este exprimatp_rin indicele fizico-chimic ar iotutui numit gradul oe iaiuragie iri uur.(V, exprimat in %). Dupd mdrimea v sorurie r-uu n*ii !i grupai i,categorii:
Soluri extrem oligobazice (10Solurioligobazice ...(101j07o)vo)
Soluri oligomczob azlee , . . Q9'15- E:)Soluri mizobazicc " ' (55'75 Vo)
Soluri megabazice sau saturate . .^^(90-100-Eo)
Soluri carSonatic 'megaeubazice . . (100 + CaCOr) ..Incadrarea principalelir tipuri de soluri forestiere tn categorii de
bazicitate. Rezervele de baze schimbabile gi mdsura in care aceastA
satureaz[ complexul absorbtiv depind atAt de stadiul de evolutie genetiCtr
pe o anumit[ direcgie, cflt gi de natura mineralogici a substratului - lnionsecingl de rezervele bazice ale materialului parental al solului, formatdin acesi substrat. Ca urmare, gradul de saturagie in baze (Y Vo la pH
8,3 gi Ye Vo la pH-ul solului) iariazd pentru acelaqi tip de sol gi acelasi
oriront genetic il acestuia intre limite frecvent atdt de diferite, incfltins[gi citegoria de bazicitate (oligobazic, mezobazic etc.) in care se
incaireazi -solul se schimbl. Aceaita este explicalia pentru care unele
tipuri de soluri forestiere se incadreaz[ in doud, exceplional trei categOrii
di bazicitate, iar la,cele mai multe categorii de bazicitate corespund mai
multe tipuri de soluri. Se constat[ aqadar cE citarea categoriei de bazicitatcnu este suficientd pentru a se qti la ce anume tip de sol se refertr
(exceplii podzolurile). incadrarea principalelor tipuri de. soluri forestiero
in caiegorli de bazicitate sau satura[ie in baze se prezintl astfel:
Tipuri de soluriCernoziomuri
Categorii de bazicitate
Cernozioriruri argiloiluviale . eu-gi mezobaziceSoluri cenugii . eu-gi mezobaziceSoluri brune-rogcate tiPice
Soluri brune eu-mezobazicetipice qi molice mezo-eu-qi megabazice
Soluri brune luiice (podzolite) . . . mezo-gi eubaziceLuvisoluri albice (soluri podzoliceargiloiluviale) gi soluri pseudogleicealSice (podzoliie) i. . . . oligomezo-gi mezobaziceSoluri brune acide tipice qiumbrice . . . . . . . . . oligo'oligomezo-gi mezobaziceBrune acidecriptopodzolice . .extrem oligobazice, oligo'gi oligomezobaziceBrune feriiluviale(podzolice) extrem oligobazice 5i oligobaziceSoluri pocizolice brune extrem oligobazice gi oligobazicePodzoluri extrem oligobazice
Troficitatea globald potenliald Ei efectivd a solurilor. Troficitateasolului iste insugirea acesiuia de a fi trofic, adicd. nutritiv pentru.plante,condilionatd de: lonlinutul de elemente nutritive in unitatea de volum dc
sol (exemplu: 100 cri3;, volumul total de sol folosit de sistemul de rldlcinial piantei, densitatea aparent[ a solului in acest volum, desimea rldlcinilor
Texturi semimijlocie
Textur5 mijlocie
Texturl semifini
Texturi find
Lut nisiposLut argilo-nisiposPraf lutosPraf
LutLut pr6fos
pdntr la 2020-37
pini Ia 30pdni la 10
10-30pAnI la 30
30-s0J/-553A-4343-5543-67
pdnd la 32p6ntr la 15s0-85peste 65
15-3232-5050-70
p6ni la 15.1,5 - 32
pdnd, la 3232-50
Pentru delimitarea concretr a speciilor texturare in funclie de dateleanalizei granuromet:1::,- r. fotoseSte'un asa numit "triunghi ar texrurii,,,sau dreptunghi amencan.In descrieri se.fo^r_osegte, dupr caracteru.l acestora, denumirea adjectival,la singular (sol nisipos,.ot iutoll;.i;., Ia plurar (soruri nisipoase, solurilutoase etc.).Aciditatea activd, neuffaritatea si arc.arinitatea sorurl/or. Sunt insugirifizico-chimice determinare d;
-;;;;.irr-arri..';;il H"-"';i"oH in soruliasolului. Se exprimI prin^ indici ptt, .rr_. reprezintr logaritmur negativ alconcentra[iei ioniror H* in sorulie. Dupd vaioru..u pii'u'exrracturui aposal amestecului 1 sol: 2,5 apd, ,i,iurit.'.. grupeazd astfel:
;,; _: .;; . . exrrem de puternic acidJ,J _ a,J foarte puternic acid
!,3 - 5,01,q-I,8 ..?..::::.:.: XH::H:il13l,q_6,9 .... stabacjd9,9 - 7,2 ".'-;.;;;7,? _ 8,4 slab alcalin9,1 - 9,4 moderat alcalin9,4 - 10,0 . .-puternic alcalin10,0
s.atiiisia' i' uoL.',i,oiuii ii. l, r,,.ii j"t':' $;;:ll'"oJ'"fJito,,u,.geneticd .p9 o anumitr direclie gi -0. -uoiati.-rr'rii.rrt.
bazice amaterialului lor parental, solurile iu comptexul lor adsorbtiv saturat inmdsurd foarte variatr_(de ra c,teva pane ig i,b ;; p.*r,rl cu carionib-lzi-ci, (cu'*,.Mgr*, r' gi -.fd -;;tii'
gi baze schimbabile (SB), restulpanr Ia complerarea capicitagii totale'de schimb .uti*i. riind ocupar decationii acizi H* si Ai***, ir*u ,.rJora formdnd aciditate de schimbsau efecriv5 (4r iau. aej ;-- ilrdi" procentul in care cationii bazicisatureazi comprexur absor6tiv (argira coroidarr i iirr*rrl'este exprimarprin indicele fizico-chimic ar iorirui nu.ii-grua;i-;;";;irralie in baze(v, exprimat in vo). oupa marimea'v sotr.ii. ,-uu-nuriii gi grupat incategorii:Soluri extrem oligobaziceSoluri oligobazicJ (10 %)
%)
Praf argilosArgilI nisipoasiLut argilos
Argili lutoasdArgilI prlfoasl
. (10_30
BAffi LE Str.,tnffi[Etr!!*-*,
Soluri oligomezobazice . ..,QA-55 Vo)Soluri mezobazice ...(55-75 Vo)Solurieubazice ..i. .(75-90Vo)Soluri megabazice sau saturate . . (90-100 Vo)
. Soluri carbonatic megaeubazice . . (100 + CaCO)Incadrarea principalelir tipuri de soluri foresiiere tn categ6rii d,e
bazicitate. Rezervele de baze schimbabile gi mdsura in care aceastasatureaz[ complexul absorbtiv depind at6t de stadiul de evolu[ie geneticlpe o anumitE directie, c6t gi de natura mineralogic[ a substratului - lnconsecinlE de rezervele bazice ale materialului parental al solului, formatdin acest substrat. Ca urmare, gradul de saturalie in baze (Y Vo la pH8,3 gi Ye Vo la pH-ul solului) variazd. pentru acelaqi tip de sol gi acelasiorizont genetic al acestuia intre limite frecvent atat de diferite, inc6ttnstrgi categoria de bazicitate (oligobazic, mezobazic etc.) in care seincadreazI solul se schimbS. Aceasta este explicalia pentru care uneletipuri de soluri forestiere se incadreazd in doud, exceplional trei categoriide bazicitate, iar la cele mai multe categorii de bazicitate corespund maimulte tipuri de soluri. Se constatl agadar cI citarea categoriei de bazicitatenu este suficientl pentru a se Sti la ce anume tip de sol se referE(excepgii podzolurile). Incadrarea principalelor tipuri de soluri forestierein categorii de bazicitate sau satura[ie in baze se prezintd astfel:
Tipuri de soluriCernoziomuri
Categorii de bazicitate
cambicegicernoziomoide. .. .eu-gimezobaziceCernoziomuri argiloiluviale . eu-qi mezobaziceSoluri cenugii . eu-gi mezobaziceSoluri brune-rogcate tipicegi molice eubazice ,exceplional megabaziceSoluri brune eu-mezobazicetipice gi molice mezo-eu-qi megabazice
Soluri brune luvice (podzolite) . . . mezo-qi eubaziceLuvisoluri albice (soluri podzoliceargiloiluviale) gi soluri pseudogleicealbice (podzolite) oligomezo-gi mezobazice
*'ilit3':l".'."i0: .t'lt:: li. . origo-origomezo-s i mezobaziceBrune acidecriptopodzolice .extremoligobazice, oligo.gioligomezobaziceBrune feriiluviale(podzolice) extrem oligobazice gi oligobaziceSoluri podzolice brune extrem oligobazice qi oligobazicePodzoluri . extrem'oligobazice
Troficitatea globald potenliald Ei efectivd a solurilor. Troficitateasolului este insugirea acestuia de a fi trofic, adicl nutritiv pentru plante,condigionatd de: con[inutul de elemente nutritive in unitatea de volum desol (exemplu: 100 cm3), volumul total de sol folosit de sistemul de rldlcinial plantei, densitatea aparentl a solului in acest volum, desimea ridEcinilor
61
fine, absorbante,. consistenla (trria) sorurui rn timpur vcrll (esrivarS) giumiditatea sotului (cea estivarl ir''sp.ciat); ;#il"itn'urmu punand invaloare bog5lia troiica a sorurui. S-uu orrtin. troriJimt.u porenliar[ _independentr de umiditatea solului, gi troficitut u .il.tiii-' ugss6 a sotuluibjne aprovizionat cu apa necesari prantei. D;;;; in sorur forestiersistemele de rrddcini ale arborilor forosesc un .u.r-rotum ae sor (aEanumit volum edafic),-in ecologia forestiera intrr..rura-troiicitatea intreguluivolum forosit de rddacini, .urE ,-u nu.ii ir;ii;iil;;r"urra a^solului, spredeosebire de cea specifici, a unitllii-de volum Oe sot"ltOO cm,). Se distinsdeci: troricitatea giobale potgltiaii siir;fi.i;;,; ;h;il"erectiva.Indicile de tloficitarel qro^uar.r p.otrngiute ro exprimd cantitativ aceastEimportantr insugire a solulu'i, in intiegul volum'ae loi--iororit de rdddcinile
:lt?;'r*:,fcesta se catcuteazd 1c.
-rr?i1a, is;i,-a.-ai,irit, si cotab., 7e77)
I, = ) tp = H.d.G,.Vs,3.0,1.r,in care x tn = suma indicilor diferitelor orizonturi ale profilului de solfolosit de rlddcini; y = fr"""rtrl"O. humus; O = liosimea in dm aorizontului sau suborizont,irri ;;;p;"il;"6;':' a.i.ii,fu"uparentd; 0,1 =factor de reducerei rv .= raportur dintre volumur _pdmdnturui (frrr rrdrcinigi schelet) qi volumul totdt ui r"i"i"i (0,t, 0,d;i..,".ii.a mai simpluexprimat, zecimile ocupate de prmdntut rin oin'uniiut"u li uotu,,, de sor). DupE valorile indicelui Oe^ troficii
tiere s-a'u* s'"p';';, urmrtoareie ;;,;;f,l;, i'3:%1ffi:'f;:X,'?,r,ilf roresl
Soturi exrrem oligotrofice sau distrofice TSSoluri oligotroficJ ....soruii oiifior.rotrofice .:.. 10-30
soluri mi?ltrorice 30-50
Soluri mezotrorice 30-50
Soluri "utiori.. 50-80
Soluri meeatrorice ' 80-140
rrr, frJ,'i*'+: l;i:;;6"d;';.i .u.',,' "otl*i.u,,.,p,,ii",'rb111,, r,,
S-a constatat prin numeroase cercetrri, cr, dacr nu intervin factorilimitativi, ca temneiatura, v6ntul, ronri.t"n1, estival6 excesiv5 si mai alesumiditatea insuficientd, indicere de-iroricitate poten[iarr -se corereazr foartebine cu bonitatea staliunii gi proouctiuiiut.u urr{o*;l;;. ir-;rmenea situa[iiindicii de troficitate.poten-1Lli au gi caiacter de indici de troficitate efectivr.Pentru a se eviia infiuen[a uiioi-.ongin"il;;;;;uri'0. humus acidsau saturat asupra valorilor Tp, s-au fScut corectrrile necesare la procentulde humus pdnr Ia rimita ruirrio*a- uomisibilr u h;;;;ui trofic, prininmul[irea acesrui Drocent cu un factor de reduceie ;;;i;ii dupr tipur dehumus, cobor,nd iana ru 0l; ".rri r,y"ru.riui-u.oi'ffio. (c. chirilr9.a., 1982). Sunt in curs de
'elaborare indici Tf ,"r, l.' .Jr." ,. line seamagi de cifra bazelor schimbabite Sg-si"i, io.'0.-pro.#rr a. humus sefolosegte cantitatea de N mineiarizat ii'mod naturar'1r;;;;l unei perioadeanuale de vegetalie. .r vutrur
Rezervele de eremente nutritive are sorwrilor ecosistemeror forestiere.caructerizarea edafica a ecosisiemrio, roi..ti.;.1,;fiil; gi indicarea
B ffilEffi;?'TUtTURII
troficit[lii lor globale potonlialo prln lndicele Tp. Clasele de mtrrime aleacestui indice expriml deci soluri divcrs trofice, de la extrem oligotroficcla megatrofice.
Pentru cunoa$terea mai concret[ a semnificaliei acestor denumiri estenucesar sE fie precizat conlinutul gi clasa de m5rime a con[inutului deelemente nutritive accesibile principale (N, P, K, Ca, Mg) in volumul edafical solurilor de diferite categorii de troficitate. Pentru simplificare qi
comparabilitate, se ia in consideralie volumul edafic pe primii 50 cm aisolului forestier, indiferent de specia lemnoas[, iar cantitdlile de elementenutritive se prezint[ incadrate in 5 clase de mlrimi qi de troficitate.
Tabelul 2
Rczervele de elemente nutritive in volumul edafic pe primii 50 cm ai solurilor forestieret
* DupI lucririle laboratorului de Ecopedologie forestieri de la Institutul de cercettrride Pedologie gi Agrochimie.
Tabelul 2 face astfel posibil[ trecerea satisflcltoare de la categorii de
troficitate la interVale de conlinut de elemente nutritive, astfel nemaifiindnecesar[ indicarea la fiecare descriere a cantitltilor acestora.
Umiditatea solului tn ecosistemele forestiere. Ca gi troficitatea,umiditatea solului este un factor edafic fundamental, determinant de tip deecosistem. Pentru caracterizarea ecosistemelor este important de cunoscut:
- gradul sau treapta momentan[ de umiditate - Si anume: gradulde umiditate vernald (in regiunile de cAmpie gi dealuri in primele doulslptlmAni dupl topirea zdpezii acumulate sau imediat inainte de infrunzireapldurii de foioase, gradul de umiditate estivalS timpurie (e') - cel dinprima jumltate a lunii iulie, gi mijlocie (e") - din ultima jumltate a luniiiulie p6nd la finele lunii august, deseori gi gradul de umiditate estivalItirzie, din cursul lunii septembrie;
- regimul aerohidric in toatl perioada de vegetatie, in func[ie de
regimul precipitaliilor, al evapotranspiraliei potenliale gi de drenajul natural(extern gi intern) al solului;
- nivelul (clasa) aprovizionlrii efective cu apd a vegetatiei forestierein perioada estivald mijlocie gi in perioada vernalS timpurie, in func[ie deintervalele de umiditate in perioadele respective gi de volumul edafic.
63
Proprietatea soluluiClase de mdsuri
I (f. micl) II (mici) III (mijlocie) IV (mare) V (f.mare)
Rez. N-NO3 kg/haRcz. N"NH4 kg/haRez. P. mobil kg/haRez. K. mobil kg/haRez, Ca kg/haRez. Mg kg/ha
Categoria detroficitate
1,601.4,015,0r20
3000500
oligotroficgi extremoligotrofic
15-30 si <15
1,61 - 4,0014,1 - 30,015,1 - 35,0t21 - 160
3010 - 5000510 - 1000
oligomezo-trofic
30-50
4,01 - 6,5030,1 - 40,035,1 - 75,0i61 - 300
5010 - 70001010 - 2000
mezotrofic
50-80
6,51 - 13,040,1 - 80,075,1 - 150301 - 500
7010 - 100m2010 - 3500
eutrofic
80 - 140
13,0180, I151501
1000035 10
megatrofic
> L40
Clasele de aprovizionare cu ap[ H sunt urm6toarclc: Hm - umiditateminim[, H I - umiditate foarte scdzut6, H II - umidftato scEzutE, H lll- umiditate mijlocie, H IV - umiditate ridicat5, H V * umiditate foarteridicat5, H(E) - umiditate moderat excesivl, HE - umiditate excesiv6.
Pentru stabilirea gradului de umiditate U se folosegte urmdtoarea scar5:Uo -t- uscat, U1 - uscat-reavln, Uz - lssyfin, Ug - reavdn-jilav, lJq -jilav, Us - jilav-umed, Uo - umed, lh - umed-ud, Us - ud (saturat),Uq - partial submers, Uro - submers.
O+ EILVItrUUI,IIJBH'IHEAI'E"EWffi
Tabelul 3
Clase de aprovizionare cu apd a solului in funclie de gradul de
umiditate gi volumul edafic
Gradul deumiditate
U
Volumul edaficm3lm2
Clasa cu aprovizionare cu
Indice Caracterizare
Ur-o
Ur
Uz-t
Ut-z
Us-s
Us-o
Uro-s
< 0,150,15 - 0,300,30 - 0,450,45 - 0,600,60 - 0,90
> 0,90
< 0,150,15 - 0,300,30 - 0,450,45 - 0,600,60 - 0,90
> 0,90
< 0,150,15 - 0,300,30 - 0,450,45 - 0,600,60 - 0,90
> 0,90
0,15 - 0,300,30 - 0,450,45 - 0,600,60 - 0,90
> 0,90
HmHIHIHIHIHII
HmHIHIHIIHII
HIHIIHIIIHIVHIVHV
HIIIHIVHVHV
H(E)
HE
minimi sau temporarnuli, indiferent devolumul edafic
minimi
oarte' scdzutd
mlntma
foarte scdzuti
scdzuti
foarte. .scizutlsqizuti
mIlocrcridicatlfoarte ridicatl
mijlocieridicati
foarte ridicati
moderat excesivd
sxcesivd
Nivelul (clasa) de aprovizionare cu ape a vegetaliei in func[ie degradul de umiditate a solului gi volumul edafic este prezentat in tabelul3. In legdturl cu umiditatea vernale Si cea estival5 qi, deci, cu clasa deaprovizionare cu ap5 a vegetaliei H, trebuie relinut cI la solurile cu drenajintern gi extern bun, umiditatea vernald este obignuit cu doud-trei trepte
""BffiII
mai mare, pe cAnd ln oolurllo glelee gl psoudogloice vernal-estival (martic.august la c8mpie qi dcalurl) osto dc p0n5 la 8 trepte, chiar lntre inundat(Uro) sau cu btrltiri periodicc (U',) gi uscat-reavln (Ur). Pentru caracterizareahidrictr gi aerohidric[ a solului tn ecosistemele forestiere, este necesar sE
se indice aprovizionarea hidric[ H (HI, HII... HV) gi intervalul de umiditateUe" (din estival mijlociu), iar pentru perioada vernal5 timpurie, numai incazul unui drenaj insuficient 6i al unui exces de ap[ se prezint[ indiceleH(E) - cu exces de apI stagnante numai in profilul solului - sau HEcu exces temporar de ap5 stagnante gi la suprafa!5. Formula de caracterizarehidricl (gi aerohidric[) a acestor soluri cuprinde doi termeni, primul pentruvernal timpuriu (He sau H(E)), al doilea pentru estival mijlociu (HI, HII...HV).
Exemple:HIII,Ue"2; HlI,Ue"2-LHE-I, Ue 2-1; H(E)-Il,Ue"2Folosind o terminologie corespunzdtoarc aceleia care exprim[ gradul
de saturalie in baze qi acela de troficitate, se vor adopta, pentru capacitateade aprovizionare estival[ cu apI, gi termenii:
pentru clasa H0 m termenul extrem oligohidric;pentru clasa HI . termenul oligohidric;pentru clasa HII . termenul oligomezohidric;pentru clasa HIII termenul mezohidric;pentru clasa HIV termenul euhidric;pentru clasa HV termenul megahidric;pentru clasa H(E) . termenul excesiv moderat;pentru clasa HE termenul excesiv.
Stagnarea temporarl de ap5 in profilul solului sau/gi la suprafalaacestuia trebuie subliniat[ gi prin cuvinte (de exemplu: oligohidric custagndri temporare de ap5 la suprafald).
In nomenclatura tipurilor de ecosisteme forestiere se foloseqte ocaracterizare comund, atat pentru troficitatea, cdt gi pentru umiditatea solului,prin termeni ca urmdtorii: trofic bine, hidric mijlociu aprovizionat, troficslab, hidric bine aprovizionat g.a.
Consistenla (tdria) sau compacitatea solului.Aceast5 caracteristic[ se foloseqte in caracterizarea staliunilor forestiere
pentru situalii in care, la valori mari gi foarte mari, devine determinanttrpentru natura biocenozei gi productivitatea ecosistemului. In ecopedologie,consistenla se exprim5 prin rezistenga intdmpinatd de r[dlcinile plantelor,a celor lemnoase in special, in dezvoltarea lor in lungime qi grosime.
Determinatd de condigiile de textur5, structurd, umiditate, aceast6insugire vafiazd ?n timp (ca qi pe profil), obignuit fiind mai ridicatl (infunctie de umiditate), in perioada estival[ mijlocie qi tdrzie. Se folosegtechiar termenul de consistenll (compacitate) estival[. Termenii consisten[[-compacitate pot fi folosigi ca echivalenli in cazurile c6nd solul are gi otcxture find gi este cel mult slab structurat.
Consistenga-compacitatea se apreciazd sau se mlsoarl ca rezisten[[ laslpare, la penetrare (pdtrunderea unui vArf metalic), la arat g.a.
S-au construit diferite tipuri de penetrometre. Deoarece, nu se conteazdpe existenla unui asemenea aparat, este recomandabil[ caracterizareaorganolepticd a materialului de sol sub raportul posibilitd[ii de a-l dezagrega
6t
"r ,. - ErwrcwnA PE E#
intre degete dac[ este u$or umed. (reavln panr la jilav) eau o,l rupa intredegete in stare uscat6. Dup[ rezisienla opustr de iol, ie foloscsc tcrmenide caracterizare ca urmltorii:
pentru solul ugor umed: mobil, foarte friabil, friabil, ferm, foarte ferm;pentru solul uscat la aer: mobil, slab coeziv, ugor dur, dur, foarte dur,
extrem de dur (C. Chiri[d, 1,974, pag. 264-265).In general, la valori peste mijlocii, consistenla-compacitatea este factor
limitativ.al.cregterii gi productivit5lii arborilor gi favorizeazd pdtrundereacerului gi gArnilei in cvercete sau chiar formarea-de cerete, cereto-garnigetesau gdrnilet: purg. Solurile cele mai compacte (fine gi grele, indesite, tari)numite vertisoluri sau smolnige poarta in mod natural numai fitocenoze degArni15.
2.3.2.6' Tipurile de humus, indicatoare de bioactivitate a ecosistemuluiforestier. caracterele lor morfologice Ei chimice de identificare
In lucrlrile noastre anterioare (C. Chirild, 1981, 1,982) s-a arltatimportanta.tipurilor de humus forestier ca indicatori sintetici ai intensitaliibioactivit[gii ecosistemului, de descompunere a necromasei (masei organiiefoqllg).revenite anual solului qi, prin aceasta, necesitatea ile intreliiere af:rtilit[lii solului forestier. S-au definit urmltoarele corespondenle intre tipulde humus forestier gi intensitatea bioactivitdlii ecosistemului:
mull intens bioactiv;mull-moder subintens bioactiv;moder . mijlociu bioactiv;
humus brut foarte slab bioactiv;turbl . extrem de slab bioactivDatd fiind importanta esenlial5 a tipurilor de humus forestier pentru
caracterizarea fundamental5 a ecosistemelor de pldure, acestea apar ia celemai indicate a fi folosite ca un criteriu in tipologia ecosistemelor, acestcriteriu. reprezentdnd procesul
. general de mineralizare (descompunere) a
materiei organice. moarte revenite anual solului (necromasd). fentru unitateatipologicr de prim rang definitd pe baza acesiui criteriu, se foloseqte inaceaste lucrare termenul serie (de humificare)
Considerdnd cunoscut[ teoria naturii gi formlrii humusului, in lucrareade fald se prezintl numai caracteristicile morfologice qi chimice necesarepentru corecta identificare (pe teren in primul r6nd) gi diferen(iere a tipurilorde humus forestier men[ionate gi a principalelor varianie (forme sausubtipuri) in care acestea se prezinta in- natuil.
In caracterizdrile ce urmeazr, in mod necesar se va face qi minimulde referiri la procesele gi condigiile de formare a diferitelor tipuri de humusforestier gi a legdturii acestora cu orizontul subiacent de- acumulare ahumusului Ah.
Mull-ul de pddure. Este tipul de humus forestier ideal, rezultat prinbioactivitatea intensi a ecosistemului forestier, in condigii termice, hidiice,trofice gi de aerisire favorabile activit5lii faunei gi microoiganismelor solului.Este bogat in substanle humice de culoare inchis5 cu mobilitate slabd(huminE de insolubilizarc, produs al humificdrii gi acizi humici), bineamestecate gi fizico-chimic legate de materia minerali a solului in complexeargilohumice, bine mlrunt structurat, in agregate glomerulare Oe O,t-t
tGffiEwnrnltffiffi, aproape in lntregima oxcrc[lunl de r0me. Este deci un humuspredominani coprogen, rAmelo m6runlind litiera, transformtnd-o parlial gi
amestecdnd-o cu solul mineral tn aparatul lor digestiv; procesul dehumificare, cu formarea de acizi huminici Ei fulvici gi de humine deinsolubilizare, se desIv6rgegte de cltre bacterii gi actinomycete, ln parteasuperioarl a orizontului Ah. Sub litiera afAnatd OL urmeaz[ un strat sub[ire(de c61iva mm numai) gi discontinuu, OF, de litierl divers fragmentat[ gi
atacatl de faund, sub care vrmeazd, foarte bogat5 in mull gi foarte bincstructuratd glomerular, partea superioarl a orizontului Ah. Nu se poateobserva gi trage o linie clarl de separalie intre OF gi Ah, ca la alte tipuride humus de pldure.
Trebuie insl relinut cI chiar in cele mai bioactive soluri de pddurecu mull (ca in p[durea de fag pe soluri brune eubazice), prim5vara, subOF existl un foarte sublire (1 - 2(3) mm) gi intrerupt strat de materiihumice, mdrunt gi microglomerular, care in var5, prin intensificarea activit[[iide humificare-mineralizare dispare, prin descompunere sau/qi prin ames-tecarea materiei humice cu particule de sol 'mineral, datoritd activitdliiviermilor de plmdnt.
In funcgie de condiliile locale de humificare, in pdduri se formeazIurmltoarele subtipuri sau forme de mulll: mull slab- moderat acid, mullacid, mull calcic, mull hidromorf.
Solurile cu mull slab-mode:rat acid. Morfologia de mai sus este specificlsolurilof de pldure cu mull slab-moderat acid (cu pH in apd 6,0 - 6,5(6,8), cu raporturi C/N de 16 - L9) (cernoziomuri levigate-cambice - gidegradate - argiloiluviale, brune roscate, brune cenuqii gi cenugii, bruneeu-mezobazice cu florl de mull, toate av0nd un orizont Ah mai gros de20 cm, cu > 5 7o humus intre nivelurile 5 - 15 cm, atingdnd chiar 10o/o in primii 5 cm, cu gradul de saturalie in baze (Va,: > 55 %) gi custructurl glomerulard bine format6). Un astfel de orizont, dup6 nouaterminologie gi clasificare, se incadreazd ca orizont A mollic Am (sauAhm).
Solurile cu mull de pddure acid. Mull-ul acid este morfologicasemlnltor mull-ului slab-moderat acid, constdnd predominant din compugihumici de insolubilizare (humin[, acizi huminici), dar cu un procent maiinsemnat de acizi fulvici.
Solurile cu mull acid sunt brune acide gi brune slab podzolite,net-puternic acide (pH in ap5 cobordnd intre 4,0 - 5,0), cu un grad desatura[ie in baze Va,3 < 50 Vo. Orizontul Ah cu mull acid al acestor solurise incadreazd astdzi ca orizont umbric Au (sau Ahu).
Solurile de pddure cu mull calcic (rendzine, pseudorendzine,pararendzine). Sunt bogate in mull puternic saturat predominant cu calciu,constAnd din acizi huminici puternic polimerizali, huminl de insolubilizareqi, in mult mai mare proportie, huminl rezidualS, moqtenitd din materiaorganicl supusl humificlrii; OL foarte sublire sau aproape lipsegte, OHlipsegte, iar Ah, de culoare inchis[ negricioasl, cn 1,2-75 7o humus lnpartea superioarl, este dezvoltat (frecvent pAnI la L00 cm) - practic neutru(pH 6,8 - 8,0, V - 90 - 1.00 Vo), bine structurat grdun[os sau/qiglomerular. Se incadreazd ca A mollic Am(Ahm). Raportul C/N = 16-19.
67
EIry V.'\.l,'! I'tJltlt FE iEflTrE
solurile cu muil hidromnrf (lyidromuil). Mull-ul hidronrorf este o tbrmtrde mull eutrofic_format in.conaigii og uir.ezire ,i'piii,i-"tiJ.ii.-i.*pii.iilprim5vara, urmatd de o aerisir. ui,na destur o. pr.iurlittr (in timpur verii).caracterut morforogic ..:rg.g. mur, iar cui";;d';;;;? iegricioasr.orizonturile cu muil hidromorf sunt uogat" in t ffi;, au grosime mare5i sunt bine structurate glomerular. sunt" carait.iirii.; solurilor intenshumifere, brune semigreicel semilrcovigti gi uii.-roiu.i-'r"rigr.ice, umezitein orizontal Ah rumai lemporar de api cipilar freaticl.Mull-moderur
.de pdduie. Este un'tip o'" rr"ru. o. iranzilie intre muilqi moder, caracter.izat-prin prezerla sub orizontur oF ;-unui orizont oHobignuit mai subgire de 1 cm, de'culoare bund - n.g.i.ioura, conlin6nd,ca gi mu.il-ul, substange humici - u;i;i'hr.l.i si r1i,n?r} de insorublizare- dar qi o mare cantitate de. fragmente foarte ,ie-ri.- o. material vegetalinaintat- alterate, in cea mai mire parte sub form, de excremente deartropode qi alre animare mici din fauna ai- rG;;. fiermii oe pamantparticipd la procesul de humificare, folosind .u rr.*a'pariiculele de resturivegerale. procesur esre continuat apoi de cstie ;i.;;";;;;il;;t ft;;[:In ansamblu, mull-moderul reariziazd un grad de nuEificare mai redusdecdt mull-ul, aspectur.rui este mai pulin pe*?"tor, iur-.iir.ruru gromerulard,la trecerea in Ah, mai pu[in consotiaata.
Mull-moderui .uru.i.i**r'*irri montane din p5duri de foioase girrqinoase (brune acide, brune acide andice, br*.;r,p;;fJo)oticr, andosoluri,unele soluri brune luvice-podzorite, soruri pr.roogili.iJr.l, d ,;;;i;;;;Ah de culoare in9.hr;a, brund-negricioasi, cu c6nlinut='Je humus relativridicat - pdnd ra 5 % - sau foa"rre ridicat - p-d.ni'l; is r, - in parteasuperioarS, cu structurd-gromerurard qi giaunp'uri, ;;r;ti" acidd-puternicacid,, rapoit C : N =
26-?Zt.grad de saturalie in baze Va,s = 30-50 Vo.cu aceste.insugiri, orizontul Ah-cu mulr- moder este un orizont A umbric- (Au sau Ahu).Moderul. Face. p€rte din. categoria.tipurilor de humus pufin evoruate,cu conlinut insemnat de materie org-anicr
"u ,t.u"tuia-".!.trra gi de humindmo$tenit5.
' solurile cu -ldg. prezinta o morforogie bine diferenliatr de aceea asolurilor cu mull. Sub brizontul de ritierr"netransf;;;; oL se afli unorizont oF, de litierr in curs de humificare, gil_d;'r:3* ",,, alcrtuit dinresturi organice divers fragmentate gi in mare parte fin mrrunlite qi coloratein brun prin substanle hufrice (acizi hu.mi.i, riu.ire'moqienita;, in amesteccu excremente de artro.pode.brune-negricioase 5i grrungif. ,irip. urmeaii,destul de clar separabii, orizontul o"u oe irurirul oe "titiera, gros obignuitde 1'2 cm' uneori insr mai gros, de culoare brunE inchir,'uianut, purverulentin stare uscatr, format diri fragmente fine oe ,ratrriur
-orguric, in mareparte cuprins in excremente de -artropode,
"u .t.u.iuru oeletare vizibild culupa. Nu se poate desface in bucd^1i ca ra humusul brft gi ra tranziliamode^r-humus.
In solurile cu moder trecerea de ra oH la orizontul cu humus Ah nueste net5, ca la sorurile cu humus brut, dar u..rt orlroni se delim iteazd,brusc fa15 de orizontul urmrtor. orizontur :air, o"- .utour. brunr qi:,"111i?:bi-:n5,
nu prezinta.str.ucturd glomerulard .u,, greurlousi, iar humusul$r argrla nu se amestecr intim qi nu se leag[ in clmpt&e aigilo_humice.
',xr@RII
Stlruco in calciu gi cu slabl sctivitate biologic[, solurile cu moder suntbogate in acizi fulvici gl alll aclzl humlci slab polimeriza[i ugor mobili;dc aceea sunt soluri acidc (cu pH ln ap[ de 4,2 - 5,0, cu grad de satura[ieln baze cobordt (Vs,g = 55-30 7o gi chiar mai cobordt), iar raportul C/Ncste de 23-26. Acizii fulvici qi cei huminici (bruni) leagl fierul in complexeorgano-minerale gi-l antreneazd, impreunl cu argila, din orizontul Ah lnorizontul iluvial B, cauzAnd dezvoltarea procesului de podzolire argiloiluvialEql, in mlsuri mai slab5, chiar a celui de podzolire humico-feriiluvialtr.
Existi mai multe forme de moder: moder propriu-zis, descris mai sus,moder calcic xeromorf, moder hidromorf, moder subalpin.
Solurile cu moder calcic xeromorf, caracteristic solurilor humico-cal-curoase (stadiu inilial al formlrii rendzinelor pe calcare slrace in argil[)prezintd un orizont Ah scheletic, cu moder negru-pr5fos, de valoare troficIredus5 printre fragmentele de calcar.
Solurile cu moder hidromorf (hidrornoder sau moder gras) au regimhiclric de saturare temporarl cu apI stagnantl freaticd sau/qi de precipitatil,deci regim de anaerobiozl divers prelungitd (caracteristic solurilor pseudo.gleice gi unor soluri gleice). Condiliile de reducere ale fazei de anaerobioz[,lmpiedicdnd oxiddrile gi procesele de descompunere, a condus la acumularoaunui moder negricios, prelungit ud, de consistenlS plasticd.
Solurile ci modei subalpin, din molidiguri de'limita gi tufdriquri dojncapln gi ienupdr, cu covor de Vaccinium qi mugchi acidofili, prezint[orizonturile OL, OF, OH in grosime total[ de mai multi dm, cu OF bogatirr resturi vegetale parlial humificate gi cu multe r5d5cini, gi OH negricios,llogat in moder fin, cu agregate structurale mici, formate prin alipireaexcrementelor de artropode. Procesele bioactivit5tii fiind lente, din cauzausprimii climatului, moderul subalpin descris se acumuleazd in strat groslrt suprafala solului mineral. Orizontul cu humus Ah este de tip umbric(Au sau Ahu).
Moderul cu humus brut. Tranzilia dintre moder gi humus brut, intAlnittrl'recvent la solurile montane de p[dure (brune podzolice gi podzolice brune),prezintd suborizonturi OF gi OH mai groase de 3 cm, intre[esute de hif'ede ciuperci de putregai alb, din care ins[ nu se pot separa buca[i indesateplate cu muchii, ca la humusul brut. Suborizontul OH plstreazd incd oI'inele qi af6nare de moder, dar se limiteazd tran$ant de orizontul Ah, caqi humusul brut. Este puternic gi foarte puternic acid (pH 4 - 4,5), cugrad de saturatie in baze Vs,s cobor0t sub 30 % (30-10 %) gi raport C/Nde 26-27. Caracterizeazd ecosisteme forestiere slab bioactive.
Humusul brut. Este tipul de humus prin excelen[d pulin evoluat,l'ormAnd un strat organic relativ gros (orizontul O) separat transant de solulmineral, bogat in resturi organice grosiere, pulin transformate qi in hif'ealbe de ciuperci gi conlinAnd ca substanle humice humind mogtenit5, aciziI'ulvici de mobilitate maximl, mai putin acizi huminici bruni, slabpolimerizali, de asemenea mobili.
Format prin acliunea aproape exclusivd a ciupercilor, fdrl contribuliafaunei de litierd capabil[ s[ fragmenteze resturile organice, sI le transformcparlial qi s[ le amestece cu solul mineral, acestea se acumuleazd la supraf'a[asolului, form6nd cele trei suborizonturi OL, OF qi OH bine distincte qi
mai dezvoltate decdt in alte tipuri de humus, pe o grosime totalfl de 4-B
;iorizontul oH, cel mai bogat in substanli humici prdprhi.ziso ql ln resturiorganice mlrunte gi fine, apare stratifiiaf indesai aes lntre[eiut de hifealbe. de ciuperci, putand fi_ separat in plrci gi fagii cu muchii sub[iriconsistente, din care nu se desplind partitulele ce le formeazE.
Humusul brut se formeazd mai'murt in prduri de rrginoase (molid,pin, mult mai rar brad), destul de rar in frgete gi amesteiuri, in ilimaterelativ umede gi reci, pe substrate de roci acide, fiind caracieristic pod-zolurilor propriu-zise, numite candva "podzoluri cu humus brut".
Humusul brut are in oH raportul clN>27, reac[ie foarte puternic acidd,pH-ul coborAnd gi sub 3,5, grad de saturalie in baze Vs,: < iS Vo, in multecazuri chiar sub 5 7o.
cu aceste caractere generale divers realizate, humus brut apare informe diferite, in funclie de condiliile de climd, sol mineral, iubstratlitologic, drenaj vegetalie, v6rst5.
Humusul brut tipic sau mijlociu - cu suborizonturile oF gi oH binediferenliate, ultimul bogat in "humus fin" alcdtuit din huminr moqtenitd(reziduall), acizi humici bruni, slab polimerizaTi, acizi fulvici care migreazdcontinuu
^cu apa solului, gi material vegetal fin, impregnat cu sub-stangehumice. Se formeaz[ in stagiuni fdrr excese sau defiiite-de umiditate.
Humusul brut bogat tn humus fin, cu oH relativ gros, cu humus fin,unsuros in stare umed5, gi oF mijlociu dezvoltat, forma-i in stafiuni umede,dar nu cu exces de ap5.
Humusul brut sdrac tn humus fin, cu oH srab reprezentat sau foartebogat .in .resturi vegetale, pugin diferengiat de oF, indlsat, bine separabilin fdgii gi pl[ci. Fre-cvent in figete, pe soluri foarre puternic acide.
Humusul brut lipsit de himus iin, pe sol cu Ah neg.u-cirbunos gifoarte rece. constd numai din oL gi 6F, acesta din uina prea pulinmodificat qi impregnat cu substanle humice, foarte des intrelesut de rrdiciniale molidului, majoritatea fine qi prevlzute cu micorize foarie bine formate.S.eparat tranqant de Ah negru-cdrbunos, foarte bogat in materie humicdfinI, probabil foarte veche.
Practic toate rddicinile subliri gi fine ale molidului, cu geotropismnegativ, sunt concentrate in orizontul organic o, in special in 6r' gaiuui-brun; nutrilia molidului este strict micotroficr, prin intermeaiul m"ullimiiciupercilor de micoriz[.
A fost identificat de noi in masivul cozia in statiuni de presubalpin,pe versangi superiori umbrili gi reci, unde solul puternic acid gi inienjhumifer in Ah gros, format pe substrat de resturj cristaline acide, estefoarte_rece, cu temperaturi apropiate de o"c chiar in miezul verii.
ultimele dou[ forme de humus brut, de foarte redusd valoare troficlqi cu extrem de slabr bioactivitate, se incadre azd in aqa numitul ,,humusbrut inactiv".
Humusul brut hidromorf, format in condilii de exces temporar de apr,pe terenuri plane practic orizontale, pe soluri podzolice semigleice, qi'peversanti montani cu podzoluri avdnd orizont B insuficient permei'bil , prizintdun suborizont oH mult mai gros dec6t oF bogat in humus fin,' negru-clrbunos, adeziv in stare umed[.
.ryilregETURII
Humus brut xeromorf, formot po vcrsunli montani lnsori1i, pe soluricu drenaj extern $i lntern cxocelv, const[ din suborizonturi OL gi OF gros,I'ibros, stratificat, des str[b6tut de rddtrcini gi de hife de ciuperci qi OHsublire. Are caracter de humus brut strrac in humus fin.
Humusul brut calcic, cu mull ln OH, trece cu continuitate la Ah totcu mull, pe roci calcaroase, in climate umede gi reci. Factorii climatici giroca calcaroasd igi realizeazd fiecare influenlele, rezult6nd un tip de humuscombinat, brut in OF, cu mull in OH gi Ah.
Humusul brut afAnaf, nestratificat, cu aspect vag grdun[os, ca dcrumegul brun, sfdr0micios in stare uscat6, intAlnit frecvent in p5durile demolid. In mod corect, trebuie considerat ca o tranzi[ie humus brut-moder,de valoare troficd ridicat6.
Turba. Reprezint[ aglomerEri puternice de resturi organice prea putintransformate prin procese "de turbificare" foarte slabe qi extrem de lente.Se disting: turba eutrofd sau calcicd, turba mezotrofd, de mlaqtinl joasd,cu rogozuri, graminee higrofile, muqchi verzi gi unele specii lemnoase(anini, salcii, mesteacln) gi turba oligotrofd sau acidd, formatl din mugchiacidofili-higrofili, predominant din genul Sphagnum.
La baza stratului de turb5, de grosimi variate insemnate, de ordinulmetrilor, se afld un orizont vineliu-alblstrui de glei de reducere Gr, saturatcu apd stagnant[.
Soluri de pddure cu turbd. Sunt aga-numitele soluri turboase qischeleto-turboase (podzoluri turboase, soluri humico-turboase acide, soluriturbo-gleice g.a.), cu acumuldri de turb[ in strate relativ subliri (10-30 cm).Cele mai frecvente, int0lnite mai mult in regiunea muntoasl inalt[, suntsolurile cu turb[ de mugchi acidofili din genurile Polytrichum gi Sphagnum.
"Anmoor"-ul. Este un amestec intim de material aluvial gi p6ntr la30 7o materie organicl bine humificatd (acizi humici de culoare negricioasl6i produse intermediare de descompunere), cu umezire excesivd prelungit6clin apa freaticl gi cu perioadl scurt[ de zv0ntare pAnI la 20 - 30 cmnd6ncime. Caracterizeaz5 unele soluri gleice, ldcoviqti si alte soluri humico-gleice. in pEduri,sunt ocupate mai frdcvent de aniniguri.
2.3.3. Ecosistemul forestier
Ecosistemul forestier este unitatea suprasistemicd in care sistemulhiologic, biocenoza gi mediul acesteia (staliunea) interacfioneazl in per-manent[.
Biocenoza, prin organismele care o compun, extrage din mediu energia
;i materia necesarl vielii, sintetizeazd substanlele organice, le foloseste apoiln lan[urile trofice ca material energetic qi de construclie a organismelorqi le descompune in final in elementele componente. Procesele de sintez[,transformare qi descompunere a materiei organice se desflqoarl cu degajaredo energie sub formd de clldurd, cu schimb de gaze, de ap5, de elementechimice, cu eliminarea de produse biologice etc. Astfel intre biocenozE qi
mediu se produce permanent un schimb de energie gi materie care nuriimAne fdrd urmdri asupra statiunii, dar mai ales asupra acelei pdr[i a
staliunii cu care biocenoza interac[ioneazd direct - factorii ecologici careItrrmeaz[ biotopul (radialia, apa qi gazele din atmosfer5, apa $i substanlele
7t
;nu ram0n ln afara influenlei biocenozei, fiecare suferincl modlt'le[ri deter-minate de existenla ei.
Ecosistemul forestier natural sau artificial* este cdmpul de acliune asilvicultorului _gi de evolu[ie a populaliilor de arbori gi a altor organismecomponente. Silvicultorul aclioneazd in principal asupra arborilor, asuprainsectelor, a vdnatului, dar adesea gi asupra solului. El modificr in acistfel gi biocenoza, dar gi staliunea. Problenia conex[ oricdrei intervengii estedacl gi in ce m5surI efectul ei biocenotic gi sta[ional este favora6il saudefavorabil ecosistemului, este stabilizator sau destabilizator pentru acesta.Din acest punct de vedere este deci necesar[ cunoasterei temeinicr arelaliilor gi proceselor ee se desflgoarl in ecosistem. Este vorba de relaliileorganismelor cu mediul abiotic, de rela[iile dintre ele, de procesele ecoiis-temice qi circuitele energetic gi material pe care organiimele le pun inmiqcare prin activitatea lor vitall.
2.3.3.1. NiSa ecologicd
Ecosistemul este casa comunr a numeroase popula[ii de organismeconvieluitoare. in aceastr casd comunr fiecare pdpdralie' ocup5 Insd unspa[iu gi are o funclie a ei proprie, sistemul ei de leg5turi cu poputaliilecu care interaclioneazd qi cu partea de mediu in care trdiegte. Toate-acesteareprezint[ niga ei ecologic5.
Niga ecologicr este deci un fenomen complex cu o componentr spaliald,una funclionald qi una relalionall.
Adapt[rile populaliei sunt str0ns legate tocmai de niqa ecorogicd incare trdieste. De aceea chiar in cadrul unui ecosistem mai mult sau maiputin omogen, adaptrrile diferitelor populalii gi deci gi evolulia lor pot fifoarte diferite deoarece se produc in nige diferite. Ecosistemui apa.e astfelca intreg neomogen format dintr-o mullime de nige ecologic-e diferite,fiecare ocupat5 de o populalie de organisme.
. Niga ecologicd a populaliilor de arbori este partea de sol qi atmosferdin care se dezvoltd acestea, funclia de producdtoi primar pe clre o au inbiocenozl, dar gi relagiile pe care le au cu ciupercilL de micorizi, insectelecare tr5iesc pe arbore gi se hrrnesc cu prrfi din arbore, mamiferele caregoJ-es9 sau rod arborii etc. Niqa ecologic[ a unei popula[ii de insectedefoliatoare este coronamentul arborilor, iventual litiera !i solul in care seproduce impuparea, funclia ei este de consumator, relaliile sunt cele cuarborii, cu prsdrile gi insectele care o consum[, cu microorganismele parazitecare ii provoacd infeclii etc.
A descrie qi a cunoagte niga ecologicd inseaml a cunoagte vialapopulaliei respective gi posibilitatea de a g[si cri pentru modificrrile pecare silvicultorul urmrreqte sd le determine in structura qi evolugia ei.
2.3.3.2. Relaliile intre organisme Si mediul abioticAceste relalii se desfdgoard in spaliul nigei ecologice qi imbracd forme
deosebit de variate, dupd natura populaliilor. Efectuf lor lse integreazd lanivelul ecosistemului inscriindu-se printre caracteristicile acestuia.
Orice culturd silvicl cu caracter de pldure funclioneazl ca ecosistem, deqi nu are toate atributele qicapacitllile unui ecosistem natural, ih primul r6rid integralitate gi autoreglare.
ffiRIIInterrelaliile colc mai lntcnslvc se stubilesc lntre mediul ubiotic gi
populaliile de plante cu clorolllI deoarcce pentru acestea, factorii mediuluiabiotic reprezint[ resurse vitalo,
Influen[a plantelor asupra mediului abiotic se manifesttr ln primul rAndprin extragerea din atmosfer6 qi sol a radia[iei, apei, elementelor chimicenecesare fotosintezei gi respiraliei gi eliminarea in mediu a apei, bioxiduluide carbon, a oxigenului, a materiei organice moarte (frunze, ramuri, scoar[6,lcmn, flori, fructe) ca gi a altor compugi organici (fitoncide etc.). In alcloilea r6nd, plantele prin corpul lor gi indeosebi prin masa foliar5, au oucliune puternic[ de ecranare a suprafe[ei prin reflectarea in atmosfer[ a
unei pirli din radialia solarl (fenomenul de "albedo") prin relinerea giredarea in atmosferd sub forml de vapori a apei din precipitalii (fenomenulcle "retengie") gi prin reducerea vitezei de migcare a aerului . (fenomenul"antieolian").
Plantele contribuie de asemenea la reducerea scurgerii de suprafat[ aapci din precipitalii gi la reducerea eroziunii solului.
Prin aceste influen[e multiple, exercitate de plante, se produce oputernicd transformare a mediului abiotic, cu atAt mai puternic cu cAtl'itocenoza, ansamblul de populagii de plante verzi, este mai dezvoltatd lnspa[iu. Efectul maxim in acest sens il are fitocenoza de pddure. De aceeastarea atmosferei gi a solului din ecosistemul forestier sunt foarte deosebitede cea din c6mpul deschis. Cantitatea de luminl si clldura este mai mictr,cilntitatea de apd gi de oxigen mai mare, miqcarea aerului foarte lent[ saunbsentS.
Influen[a mediului asupra plantelor se manifestl in multiple feluri. infuncgie de specificul complexului de factori se selecteazd speciile care,potrivit adaptlrilor de care dispun pot s[ vieluiascd qi sd se perpetuezelntr-un anurtit mediu. De volumul de resurse disponibile (energie, 0p[,clcmente chimice) depinde cantitatea de biomasd produs[ de plante, inten-sitatea elimindrii naturale qi a competitiei intre populalii. Mediul poate aveaqi efecte letale asupra populaliilor de plante, ca gi a tuturor populaliilot,prin impacturi deosebite (ger puternic, ingheluri, inundagii, secete, zipezinroi, polei etc.).
Relaliile celorlalte popula[ii de organisme din biocenozd cu mediulttbiotic, degi nu sunt de naturd troficd direct5, rdmdn la fel de importante.Irtl'luen[a acestor popula[ii asupra mediului este insE mult mai slabE decdtcca a plantelor, pentru cd biomasa qi activitatea lor fiziologicd suntcomparativ mai reduse. Mai importante sunt consumul de oxigen qi ap[ qirlegajare de bioxid de carbon, de apI gi de diverse substanle de excre[ie.0 influen!5 mai puternicd se produce asupra solului (prin mdrunlire girloscompunerea litierei, prin s[pare gi translocare etc.).
Influenla mediului asupra acestor populalii se manifestl ca gi la plante,prin selec[ia speciilor corespunzltoare adaptate, prin efecte letale a factorilorctrre ating valori extreme (ger, inghe[uri, secetl etc.) asupra numlruluiltopu!,a!iilor etc.
In relaliile dintre organismele biocenozei cu mediul abiotic, un roltlcosebit revine caracterelor adaptive a speciilor la ac(iunea unuia sau altuiatlintre factorii abiotici sau la complexul acestora. Numai lindnd seama deilceste adapt[ri, cdt gi de cele legate de relaliile dintre popula[ii, se poate
13
ce procesele din cadrul ei se desf[goar5 fntr-un anumit fil.In concluzie, se poate releva cI relaliile organismelor cu mediul abiotic
sunt, in mare m5sur5, determinante pentru alc5tuirea biocenozei prin efectulde "selectare prin mediu", dar in acelagi timp ele au o influenir profundl$1 qsrlpra mediului, transformdnd ecotopul in biotop. Aceste retilii confer[deci individualitate ecosistemului foresiier
2.3.3.3. Relaliile tntre organisme
Dac[ se analizeazd procesul de ocupare de crtre organisme a uneisuprafele de teren nou (aluviuni, teren arabil necultivat etc) se observd cIdin seminlele aduse de vdnt sau transportate de ap5 siu animale, seinstaleazd mai multe populagii de plante. De indatr apar gi animale (maiales insecte) care se hrEnesc pe seama plantelor, ca qi microorganismediverse legate de plantele gi animalele reipective. odatr cu formirea dematerial organic _mort, se instaleazr ciuperci ca qi bacterii saprofite gi sepune in migcare fluxul de materie organicl gi energie specific eiosistemului.In acest proces de constituire a biocenozei gi ecosistemului, pe l6ngr relaliilece se stabilesc intre organisme gi mediul abiotic pe cafe l-au ocupat, seformeazl multiple relalii gi intre organisme.
Tendinga fireascr de cregtere a numirului de organisme duce la ocompetitie pentru hran5, pentru spa[iu chiar in cadrul unei populatii. Iauastfel nagtere relalii intrapopula[ionale denumite gi intraspecifice. in icelagitimp, intre populaliile de plante qi cele de animare, intre populaliile dianimale, intre toate acestea qi populaliile de microorganisme te- au populatstatiunea, se formeazr gi multiple relalii interpopulalionale (interspecifice)prin consumarea plantelor de cltre animale, prin coniumarea'anirnilelor decrtre animale, prin parazitarea plantelor gi animalelor de alte plante, animalesau microorganisme, prin inhibarea dezvoltrrii unor populalii de crtre altelepe cale biochimic5 etc.
In acest sistem complicat de relalii, o parte din popula[iile care s-auinstalat ini[ial pe teren nou dispar, altele noi apar. Dupi un timp, destulde indelungat, rrman numai acele populalii care, pe langr faptul cr suntadaptate la mediul abiotic, se dovedesc capabile sd infrunte gi relaliile cese creeaz[ in cadrul populagiilor, dar mai ales intre acestea. Astfel sestructureazl t{eptat un sistem de relalii specific care condi(ioneazd in finalinf5ligarea gi func[ionarea biocenozei ca sistem integral inchegat, cu per-manenld mare in timp.
Avdnd in vedere rolul total deosebit al relaliilor intre organisme instructurarea gi funclionarea biocenozei, este necesard analiza lor maidetaliatd.
Relafii intrapopula[ionale (intraspecifice)Specia fiind reprezentate in ecosistem printr-o populalie, este firesc
ca intre indivizii din care este compusr, si se nasc[ anumite relalii.Relaliile de tnmullire sunt hot[r0toare pentru existenla populagiei
genetico-ecologice. Desfrgurarea lor normalr, asigurarea polimorfismuluigenetic in ecosistem, presupune sr existe un numdr minim de indivizi, unanumit raport intre sexe qi v0rste.
E!ffiI'TJTUNII ta
La plante, relafiile de inmul!lrc^ sunt ildirecte. Relalia de tnmulliregea mai importantI este polenizarca. In afartr de putinele plante autogame,polenizarea se face irtcrucigat prln v6nt sau prin insecte.' La animale, relagiile de trimullire sunt mai complicate gi mai variate,nv0nd atdt caracter direct cdt gi indirect. Pe lAngd rela[iile sexuale existlo mul[ime de relalii conexe. Aga sunt relaliile de clutare a partenerilor,
cgre se pot realiza prin semnale sonore (c0ntecul plslrilor, stridulaliile unorlnsecte, zgomotele emise de mamif'ere) luminoase (licuricii), dar mai ales
chimice (feromonii). La multe specii se produc jocuri sau lupte nupJiale,
cnre constituie de asemenea o relagie deosebitd in procesul inmullirii. Relatiilaarte str6nse se stabilesc intre plrinli qi pui (hranI, proteclie, invSfare).
Pentru silvicultor, dirijarea ielaliilor de inmullire se pune mai ales lnpluntagiile semincere unde trebuie asigurat un anumit numdr minim de
gcnitori pentru a pdstra nivelul necesar al polimorfismului genetic. sau inCazul popula[iilor de insecte qi vAnat c6nd se procedeazl la schimbarea
raporturilor dintre sexe pentru a regla numdrul popula[iilor. Acestaprcsupune, desigur, o bun5 cunoagtere a modului cum se produce inmul[ireapopula[iilor respective.
Rilaliile dZ competilie sunt rela[iile de rivalitate intre indivizii populalieipcntru hranI, teritoriu, partener de inmullire. Competilia imbracd diferitel'orme, unele indirecte, altele directe.
La plante, competi[ia se realizeaz[ indirect prin folosirea unei cantitalinrai mafi de lumin[, ap5, substanle minerale de cltre exemplarele maiviguroase, in detrimentul celor mai putin dezvoltate. Diferenlierea ex-emplarelor se produce fie din cauze genetice, fie din alte cavze, de regul[lnt0mplltoare (microhabitat mai favorabil, s[mAnla mai mare, germinare 5irtlsiirire mai timpurie etc.).
Accentuatd este competitia intre arborii bdtrdni qi puieli, ceea ce duce
lu o eliminare foarte puternic5, chiar in primul an de vial[, a puietilor.,in pddure, factorul ecologic principal in competilie este lumina. Se
gonstatd insd frecvent $i competilie pentru ap5, iar pe soluri sdrace qi
pcntru substange minerale.' La animale, competilia pentru hran[ se manifestl in special prin ocuparea
gi apdrarea unui teritoriu in care animalul igi g5segte resursele necesare de hranl(lu plsdri, mamifere - fenomenul de teritorialitate). Exist5 qi o competiliepcntru inmullire - luptele masculilor pentru femele etc.'
Competigia intrapopula[ionall este un important factor de selec[ie care
elimind exemplarele neviabile qi promoveazd pe cele mai bine adaptate labiocenoz[ gi mediul in care se afl[.
Relaliile de stilnjenire fdrd a avea caracterul acut al relaliilor de
competilie, au totusi efecte negative asupra indivizilor populagiei.La arbori, litiera poate inhiba germinarea seminlelor prin substante
dizolvate de apa precipita[iilor, iar grosimea ei poate constitui un impedimentin formarea seminliqurilor, impiedicAnd rddlcinile sE ajungi la sol. [n masivstrdns, arborii au fotosinteza redusd gi cregterea mai inceatS.
Creqterea peste o anumitl limitd a densit5lii la animale, chiar dacd
existd suficiente resurse de hranE, modificd procesele fiziologice gi rata de
cre$tere a popula[iei av0nd un efect de reglaj al num5rului.
Relaliile de favorizare se manifesttr destul ele freevcnl ln interiorulpopulaliei.Astfe.l lq- plante,. agregarea, degi intensific6 competitia in-trapopulalionald, contribuii i-a foimarea unui microclimat flavorabildezvoltrrii tuturor .indiviziror, conferd rezistenlr la v6nt, micgoreazr com_
F;,[1,,ffi:.:lte specii' Transpiialia *ai sceruie,-"-"irrrr'riidratura si mrreqte
, ln pS.dure puie.lii arborilor sunt favorizali in prima fazd de dezvoltarede acoperigur arborilor bdtrdni care oferd.proieclie'de irJuli" gi ingheluri.Efectul favorabil ^ de grup se rcatize,ani' gi
-iu";rrte animareaglomerarea albinelor in colonii, a prsrriloi-i, =rioirri,'u
mamiferelor inciopoare prezintd ganse mai o,uii dr' supravieluir. u ii..a.ui individ gi apopula[iei in inrregime.Rela[iile intrapopuragionare de inmullire,.competi!ia, st6njenire,favori'are se impletis6 intie ete, aai gi cu cele interpopulalionare intr_uncomplex care insr contribu.ie pe ansamblu ra ,rtor6gr..u numdruruipopulaliei, Ja men[inerea rui ra un nivel
"ui"-u.ilu* .".irl.rg, permanentia acesteia in ecosistem, at6t timp c6t acesta nu se schimbd.Silvicultorul poate contribui substanliar. l; ;i.ij*;. reraIiiror in-'trapopulalionale in sensur. micgordrii competiliei si iidnjeririi, men[inAndefectele de favorizare reciproci a inoiuirilor.'irin.- rr..iiir. de conducerea arborerelor sau de serecgie a vf,natului er asigu; i.rriiaii oprime pentrua se realiza cregteri mai mari Ia arbori, sandtaiea **riri,ii gi a padurii.*.Jrlil interpoputa(ionate (interspecifice)Relaliile intre popu.ragii, pe iondur'unui o,eoiu abiotic determinat, suntIiantul care line laoialtr 6io".noiu gi. asigurr desfdgurarea proceselorbiocenotice principare de sintezr gi acumurare a biomasei 91 de descompunerea necromasei.
- \gtariile ^trofice sunt cele mai numeroase relalii interpopura[ionare. Ere
:.."i,t#]r.-d in principal prin predatorism, parazitism, ,upi[riti.., cooperare
Predatorismur esre rela[ia prin care un organism - prrdrtorul, consum5un organism din artr specie - prada, p.oroiard ,rouriru acestuia. pdsrriinsecte, goareci-semin1e, vurpe-iepure, tup-caprior-sunt cupluri deprlddtor-pradI.Relaliile prddltor-pradr nu sunt simpre - de. regurr un prdddror poateave,1.ma! mulre specii-pradi, dupd cum .i o p*oi-;;;.; vizatd de maimulli prdddtori. Exempru- !n primul caz este vulpea care poate avea capradr diversi: specii de prsdri,'qoareci, iepuri .t..-H*ffiu-pentru al doileacaz este goarecele care poate fi consumat de vulpe, au. qi ai diverse p5rr.irrpitoare, gerpi etc. -'r-' Ysr vr qv
obiqnuit existr o corelalie intre v_arialia numrrului pradei gi aprddSlorului - sporirea sau scrlderea numdrurui- pruoei prorou"a o varia(ieasemdnrtoare la prrditor. Aceasta nu se p.roduce insa ro,rilrt,'"i cu decarajulneces€r. pentru formarea de noi generalii Oe prddltori.
^^_,.,L.!li]le intre, prid3,."_r gi. piadl nu a, numai caracter negativ ci gipozrtrv pentru pradd. prrdrtorul esle adesea principarur ructo. oE regrai alnumdrului pradei qi sanitarur care asisurS qnagi'ea popuiuli"i de pradE,prin omorarea, de preferin[d u .*.rnpi"rreror bornave. Eiiminarea totara a
ffifficulTu-nrrprtrdfitorului poate crea dc acoos sorioasc dereglaje in populalia-pradd. Astt'elcliminarea completl a lupulul gl lnmul[irea exagerat6 a cerbilor qi c6priorilorduce la sltrbirea fiziologictr a acestora prin lipsa de hrantr, la trofee maipulin valoroase, la epizootii care decimeazd apoi populaliile. Eliminareaptrslrilor din prdure prin combaterile chimice ale defoliatorilor, lipseqtebiocenoza de un element de control chiar a populagiilor de defoliaiori giduce prin aceasta la permanetizarea defolierilor.
Parazitismul este rela[ia prin care un organism se hr[negte pe seamaunui alt organism fdrl a provoca insl direct moartea acestuia.
Exemplu de parazitism in biocenoza forestieri sunt numeroase. Puriciigi plduchii de plante qi animale, viespile care provoacl gale la plante,gflndacii de scoarld la arbori, ciupercile de fiinare sau rugina, toate aucaracter de parazili. Desigur atacul masiv de parazi[i poate cauza indirectEi moartea gazdei prin epuizarea acesteia sau dereglarea unei funclii vitale(cum este de exemplu impiedicarea circula[iei sevei in cazul ataculuig0ndacilor de scoarlS).
Saprofitismrzl este rela[ia pfin care un organism se hrlnegte cu pdr[ilemoarte ale altor organisme. Este cazul mai ales al ciupercilor care folosesedrept hran5 frunzele qi lemnul mort precum qi a numeroaselor animale carcconsumr litiera (detritivorii). Relafia degi pare unilateral[, are in fond efectindirect qi asupra organismelor de la care a provenit materialul organicntort, deoarece impiedic[ aglomerarea acestuia gi duce la reciclarea elemen-tclor chimice pe care le congine.
Cooperarea troficd este rela[ia prin care organismele igi asigurl reciprochrana. Aga se int6mpli cu arborii gi ciupercile de micorizd - arboriifurnizeazd, ciupercilor substanle organice sintetizate prin fotosintezd, ciuper-cile ajutl la absorblia apei gi elementelor chimice din sol. O relafieasemlnltoare se stabilegte intre anin sau salcAm cu bacteriile fixatoare detuzot, intre microorganismele celulozolitice gi animalele in stomacul clroratrtriesc etc.
Relaliile de competilie se stabilesc intre organisme de diverse speciicare folosesc aceeagi resurs[ de hran6, acelasi addpost etc. La nivelulurboretului exist[ o competilie destul de accentuatl intre diferitele populaliide arbori, sau intre acestea gi cele de arbugti sau ierburi pentru lumina,apa gi substanlele minerale din sol. Competigia poate exista qi intre preddtoriicirre consumd aceeagi pradd sau parazilii instalali pe aceeaqi gazdd.
Relalii de favorizare, prin care existenga sau dezvoltarea unei specii estefuvorizatd, de prezen[a altor specii, sunt foarte numeroase. Astfel pe arbori, pearbuqti gi pe ierburi isi gdsesc addpost multe insecte, p[srri, mamifere. Rrscolireasolului de cdtre r6me, goareci, mistre! favorizeazd germinarea semin[elor,imbun[tIlegte starea solului gi prin aceasta nutrilia arborilor.
Multe raporturi trofice au gi caracter de favorizare. Astfel, animaleleconsumatoare de polen, fructe gi seminle, contribuie qi la rlspdndirea lor.Rrpitorii sau parazi[ii animalelor consumatoare de plante favorizeazd, men[in-0rea gi dezvoltarea plantelor prin reducerea numdrului consumatorilor.Combaterea biologicd a d[undtorilor arborilor aclioneazd in acest sens,Albinele gi alte insecte consumatoare de nectar gi polen favorizeazfinmullirea plantelor.
77
trurYlUULI-UIA fE
Tipurile de relalii trecute in revistr.nu epuizeazl varietatea relaliilorce se creeazE in biocenozd...Important de relbvat ,rt. ihptut ca retiliiiidintre organisme in biocenozi au ca efect variat. uouptaii are popuraliilorla aceste relalii. Astfel prantele enromofile ., ;;;r;;; r'oapra.i are flor1or::^t:.1tr1g- insectele,.gi ugureazd porenizarea. prs5riii-.ur. ,. hrdnesc culnsecte .de scoarlS gi lemn, cele care desfac conurile p.nt.u a consumaseminlele, au adaptdri _speciale ale ciocului sau rim6ii (ciocrnitoarea,forfecuta, cojoaica i.a.). piantere de prima".ie-rrri*.r.'i]'rrr.tiricr inaintede infrunzirea arborilor. Ierburile qi arbugtii o" paaul"='sunt rezisten(i laumbrd etc. -- r---'- "'
2.3.3.4. Procese, fluxuri Ei circuite ecosistemicein ecosistem fiecare
"org.anism igi .desfdgoarr activitatea vitard gi prinaceasta intrr in rearlii multipre c,, *.diul abiotic si;;;il; organisme, agacum a-reie$it din cele prezbntate anterror.
Efectele acestor aciivitlli gi relalii individuale, se integreazd la nivelde ecosistem in cAteva procese ecosiitemic" il-;r;i"greteare anumitefluxuri si circuite de energie qi materie.
- cele mai. importanti procese sunt cele de producere, consum giacumulare a biomasei gi cei de descompunere a necromasei. pe ele suntgrefate fluxul de energie, apr gi gare gi circuitele a. .irrrrte chimicecare se produc in ecosistem. -
Procesul de producere, consum Ei acumurare a biomasei. Esteprocesul care . asigurd energia gi matert n.""rura
- p.ntru viala tuturororganismelor gi existenla biocenozei ca sistem
Procesul se bazeazd, p^e capacitatea plantelor cu clorofilr de a sintetizasubstan[e organice, bogate-in energie, din'element. .rriri.q']olosind energiasolarS..Acesre prante learizeazd [roducgia primaie J. ,ui.ri" organicr. oparte din aceasta se consumr pentru a sL intregin. pior.r.le vitare dinplante, o parte este forositr pentru construirea "
"orp'utui- plantelor gi aorganelor de inmul[ire,. o parte constituie t rura peniru-*o.garis.ere careconsumr fitomasa vie, iar b_ parte se usucr gi intia in neciomasd servindca hranr pentru organismele ce consumr fitomasa moartd. Totalitarea
T3r:yorganice sintetizatr de .pranre constiruie f.oor.jir'primarr brurr,rar partea care nu se consumr de plante pentru nevoile eneigetice p.of.iireprezintd produclia primarl netil- ^ ^ _Produclia brutd a ecosistemeror forestiere din zona temperatd este de10-25 tlanlha, din care produc(ia primarr netr se ridicf ia 6_14 t/an/ha,iar produclia de lemn Ia 3-10 iluninu.
Pe silvicultor il intereseazr mai ales produclia de remn a arboreturui,ca parte constituentr a^-ecosistemului gi mdsura in cu.e o poate modificacantitativ sau calitativ fdrd a afecta .tauititateu u..r,-uiu- " '
. PerfecJionarea continur a tdierilor o, .ig.r.iui" *ii
o. conducere aarboretelor, a metoderor. de curturd, incepind "cu sete"tJiea ji ametiorareageneticr a s.eminlelor gi termindnd cu ftantarla ii tG;ii.a puie!ilor, ametodelor de proteclie contra dlunEtoriror, ur.--.u--piir.ipur obiectiv
'*{EilEfitnJI.TuRrr
usigurarea cu continuituto u unol produclii de lemn, pe c6t posibil maimuri gi de calitate c0t mal bun[.
O component[ lnsemnatd a procesului de producere, consum gi[cumulare a biomasei este aceea de consum a fitomasei vii sau moarte declltre animale, plante f5r[ clorofiltr sau bacterii. Fitomasa consumatE servegtepontru acoperirea nevoilor energetice gi materiale gi pentru construireacorpului acestor organisme. Ia naqtere astfel produc[ia secundarl de materieorganicS. Produc[ia secundard a pddurii este redusd in comparalie cuprodqctia primar5. Ea este de ordinul a 0,3 - 0,7 tlanlha.
In ecosistemele forestiere, acumularea cea mai mare de biomas[ seproduce in trunchiurile gi crlcile arborilor gi arbugtilor (aproximativ SQVodin produclia neta).
Procesul de descompunere a necromasei. Este procesul care duce laeliberarea energiei acumulate in materia organicl qi la revenirea in mediua elementelor chimice din care a fost sintetizat5.
Procesul se desf[goard in etape succesive de consumare qi degradareB necromasei de cdtre microfauna, microflora qi flora bacterianl din litierlqi sol. in desflgurarea procesului, pe lAngI reaclii de desfacero a com-bina[iilor organice complicate in altele mai simple; se produc qi resintezeB unor compugi care dau nastere humusului. Acesta, dup[ cum a reiegltdin cele prezentate la structura stagiunii, are un rol deosebit in formaroaqi menginerea fertilitSlii solurilor. Printre func(iile sale multiple, trebuieamintite cea de furnizor de azot pentru plante, care se elibereazd in procesulde mineralizare a humusului.
in procesul de descompunere a necromasei, elementele chimice absor-bite de plante din sol qi folosite in producerea biomasei sunt puse lnlibertate gi revin in sol, in cea mai mare parte. Se produce astfelreaprovizionarea solului cu aceste elemente, ele putAnd fi din nou absorbiteqi folosite de plante.
Fluxuri Ei circuite ecosistemice. Din analiza modului de desfdqurarea proceselor ecosistemice principale rezultl cI in ecosistem existd un fluxde energie venitl de la soare, absorbitd gi fixat[ de plante in compuqiorganici purtltori de energie qi redat[ apoi in mediu prin degradareasuccesivd gi descompunerea materiei organice. Fluxul de energie este grefatpe fluxul materiei organice care pleaci de la plante, trece prin consumatoriqi descompundtori dizolvdndu-se in mediu. Concomitent cu aceste fluxurise desfdgoard circuitele apei gi circuitele elementelor chimice (carbon,oxigen, azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, magneziu, diverse microelemente).
Ecosistemul forestier fiinleazl prin cele doud procese de bazd-producerea, consumul gi acumularea biomasei gi descompunerea necromasei.Desfdgurarea lor normal[ este o conditie de existenl[ a ecosistemului. Pentruaceasta insd fluxul de materie organic[ gi de energie, nu trebuie s[ scad6sub un anumit nivel. Altfel, se deregleazd lanlurile trofice, este afectat[stabilitatea ecosistemului. Iat[ de ce nu poate fi admis[ recoltarea integraltra producliei de biomasl gi nici mdcar a producliei totale de lemn.
79
EU STLVTCULTIRAPEEflqPentru ctr natura Iucreaztr totdeauna cu suflclcnt[ nBlgur0re impotriva
entropiei, produc[ia de biomasfi a biocenozei estc oblgnult-mai mnrd dec0tstrictul
_ngge_sar p.entru existen[a ei. Aceasta biomastr iuplirncntar[ poate fi
recoltat5 fIrI pericol p.entru ecosistem. Stabilirea exactl I cantitAlii iecoltei,presupune-. insE o analizd detaliatr la nivelul fiecrrui tip de ecosistem.
F pddurea gospod5rit[ dup5 principii ecologice'nu este necesarlfolosirea de ingrlqlminte deoarece ciicuitui normal Il substanlelor nutritivegi p.roducerea contin-ud de_ humus asigur6, in majoritatea situaliilor, p6strareafertilit5lii solurilor forestiere. Aceasta presupune ins[ ca din ecosistem sEnu se extr^agd malerial organic care conline multe substanle minerale -cum este-frunzigul,
^ramurile sub[iri, fruclele, litiera. Lemnui face exceplie
in aceastr-privin[i.fiind format numai din carbon, oxigen gi hidrogen.'3ecunoa$te din practica gospoddririi pddurilor germane cd recoltarea- an dean a litiere.i pentru. a fi folositr ca asternut la animale gi ingrrgrm0nt peogoare,. a dus, in timp relativ scurt, la scdderea accentuai[ a producgiei delenrn gi la sdrrcirea puternicr a solurilor. Asemenea gregeli nu trebuie sdse repete.
2.3.3.5. Dinamica ecosistemului forestierca sistem deschis, elpus unor varia[ii periodice gi neperiodice a
mediului in care trliegte, biocenoza este o unitaie in continud transformare.unele organisme mor, altele se nasc, aspectul gi activitatea lor se modificrsezonal gi multianual, precum gi cu vdrsta. produclia de biomas[ qidescompunerea necromasei pot fi intr-un an mai mari, in alt an mai mici,in- f.gngtie de starea vremii gi starea producdtorilor gi descompunltorilor.Mediul este qi el supus varialiilor sezonale qi multianuale normale dar qiaccidentale gi se poate schimba Ei sub influenla biocenozei. Ecosistemulin ansamblu apare ca o unitate in care se produc continuu modificdri destructurl gi procese.
Modificrrile sunt de mai multe feluri put0ndu-se distinge cel pulinpatru categorii mari:
- modificdri ritmice circadiene,
- modificdri ritmice sezonale,
- fluctua(ii anuale gi multianuale,
- succesiuni.Modificrrile ritmice circadiene se datoresc ritmului de viald al
organismelor gi populaliilor biocenozei condilionat de alternare a in i4 deore. a zilei gi nop[ii, de care se leagd gi schimbari de regim de luminr,crldurd, umiditate. In funclie de aceastr alternare, organisirele au ritmuricircadiene de activitate gi repaus. Unele organisme su-nt active ziua, altelenoap.tea. in. cursul. perioadei ictive, intensita"tea acrivitalii ca qi a proteselorecofiziologice variazd,. La plante de pildr, fotosinteza qi trarispirilia creqtede diminea[a. pa.nr la orele amiezei, apoi descre$te spre seirr.-Noapteacontinu5 respira{ia. CorespunzEtor se schimbl in ritm ciicadian concentialiade oxigen, bioxid de carbbn gi vapori de apd din aerul cuprins in ecosistem.Deschiderea_qi inchiderea floriloi, zborul- intens al inseitelor gi prsrrilorse produce la anumite ore crednd stdri distincte al biocenozei.-inir-un felse percepe biocenoza qi mediul prin organele noastre de sim! diminea[a,la prdnz, seara sau noaptea. Toate acestea la un loc const"ituie ritmuicircadian al ecosistemului.
'"rffill
Pentru silvicultor, cunoulter00 ritmurilor de via[[ a organismelorprezint[ interes in activitatca do vdn[toare, tn cercet5rile ef'ectuate asupravie[ii plantelor gi animalelor dar, dc exemplu, gi ln colectarea plantelormedicinale la care conlinutul de substanfe utile poate varia in cursul zilei.
Modificlrile ritmice sezonale se datoresc stdrilor fenologice deosebitetrle plantelor gi animalelor pe anotimpuri, in zonele in care existl sezoanedistincte din punct de vedere termic sau (gi) hidric.
In zona temperatd in care se afld teritoriul t5rii este vorba de un sezonroce (toamna - iarna) gi unul cald (primlvara - vara).
Modificdrile ritmice sezonale, apar in fenotipul organismelor, inmanifest6rile vitale, in comportament etc. La plante este vorba de infrunzire,tnflorire, fructificalie, cdderea frunzelor, formarea cregterilor anuale (laorbori qi arbugti). La animale au loc fenomene ca hibernarea, ndp6rlirea,tmpuparea, zborul adullilor, construirea cuibului, activitatea legatl delnmullire gi cregterea puilor etc.
In funclie de modificlrile aspectul organismelor qi a activit5tii lor,cunoscute sub numele de fenofaze, biocenoza capltd inf5liqdri deosebite pcsezoane, numite fenaspecte.
Una este inflgigarea biocenozei de pldure iarna, alta la inceputulprimlverii cAnd porne$te vegetalia sau la inceputul verii c6nd se atinge unmaxim al activit5lii vitale la plante gi animale, alta toamna cAnd frunzelese coloreazl gi cad.
Pentru silvicultor, cunoa$terea ritmicii sezonale a popula[iilor, ca gi a
biocenozei in rtrtregime este foarte necesar[ deoarece o serie intreag6 delucrtrri sunt legate de sezon qi de fenofaze: culegerea gi semdnareaneminlelor, scoaterea gi plantarea puielilor, recoltarea lemnului, a vdnatului,n altor produse, combaterea dlundtorilor etc.
Flu^ctualiile anuale gi multianuale ale biocenozei rezult[ din conjugareaI'luctua[iilor populalionale care, la acest nivel, au de reguld un caractercompensator: cdnd unele populafii cresc numeric, altele scad. Acest lucruse referd mai ales la populaliile legate prin relatii trofice, dar se poatelntCmpla gi la alte populalii al cdror numlr depinde, de exemplu, dercgimurile factorilor abiotici. in anii ploiogi, qe pot inmul[i cu precdderepopulalii cu cerinte mai mari fatl de umiditate, in anii secetogi cele mairczistente la usclciune etc.
Fluctuagiile numerice ale populatiilor pot schimba temporar gi reversibil,ln l'tr1igarea biocenozei gi aspectul ecosistemului. Astfel, regenerareatubundentd a stejarului sau frasinului, schimbi aspectul seminligului. Olnmul[ire mai accentuat[ a vAnatului, a insectelor defoliatoare sau de scoar[tr,inrpriml ecosistemului aspecte deosebite mai ales prin efectul asuprattrborilor, arbuqtilor, ierburilor gi implicit asupra biotopului.
Fluctualii multianuale de lungd duratl sunt tipice pentru popula[iile detut'bori din p[durea echiend, in care numlrul acestora scade continuu de lasr:rnin[iq la arboretul bdtrAn, apoi cregte din nou brusc cdnd se ajunge laIcgenerarea acestuia. Asemenea fluctuatii, ca gi cele corelate ale celorlaltestraturi ale pddurii gi ale biotopului determin6 inf[lig5ri deosebite aleecosistemului forestier in raport cu v6rsta.
EI
provoac5 oscilalii destul de mari ale numErului populaglllor nu cluc, deregul[, Ia distrugerea biocenozei gi a ecosistemului.
'
Succesiunile, in schimb, reprezintr procese prin care o biocenoztr estelnlocuitd prin alta de alt tip, ceea ce duce gi la constituirea unui alt tipde ecosistem.
Succesiunile se pot produce fie din cauza modificdrii profunde giireversibile a mediului abiotic (clim5, sol, relief), fie din cauze-biocenotice(distrugerea unei populalii de c[tre alta). uneori aceste categorii de cauzese pot combina.
Modific6rile climatice (rdcire-tncllzire) se produc obiqnuit pe duratrlungl de timp gi determinE inlocuirea populaliiloi, adaprate ia climatul cares'a schimbat, prin altele care se pot dezvolta normal in climatul nou. inultimele 9-10 milenii, pe teritoriul actual al Rom0niei, in urma modificdriiclimei la altitudini mijlocii, s-au succedat pinete, molidiquri cu alun, stejdreteamestecate, c[rpinete, frgete, frgeto-brrdete. Acest lucru il atest5 analizelepolen_ului conservat in turbrrii. Acestea sunt succesiuni de lungd duratd.
unele-procese ce se produc in biocenozr, de exemplu inmulgirile inmas[ a defoliatorilor, pot duce la inlocuirea unor popula[ii domininte dearbori prin altele, schimband ecosistemul. Astfel, defo[ierile masive provo-cate de.Lymantria monacha in molidiquri duc la inlocuirea loi prinmestecdniguri. Dac[ in apropiere se mai prstreazr arborete de molid,-dinsam6n[a adus[ de vant se poate forma sub mesteac[n o noud generatie demolid care, dup[ un timp, va inlocui mestecdnigul.
Alternan[a speciilor lemnoase pe aceeagi suprafald adic6 inlocuireaunei- specii prin alta in generalii succesive, cum se intdmpld cu bradul gifagul, reprezintl tot o succesiune.
Dar, succesiunile pot fi provocate gi de om prin distrugerea unorpopulalii. Astfel tlierea rasr pe suprafele mari a molidiqurilor, neurmatede imp5duriri, duce tot la formarea de mestecEniguri. Extragerea continuda _cvercineelor din pddurile amestecate a dus la formarea de. cdrpinete sauteiguri.
De altfel, dupd orice deschidere a arboretelor prin doboraturi de v6ntsau tlieri pe suprafele mai mari, speciile pioniere (mesteacln, ploptremurdtor, salcie cdpreascr) se instaleazi gi se dezvoltd rapid. Dacr nusunt extrase, ele pot forma o biocenozl gi respectiv un ecosistem provizoriu,care va fi apoi inlocuit, mai devreme sau mai ldrziu, prin biocenoza dep5dure ce a ocupat inigial terenul.
Aceste succesiuni de scurtr duratr sunt un fenomen curent chiar incondiliile unei silviculturi avansate.
Potrivit teoriei climaxului (F. Clements, 1936), sub imperiul uneianumite clime, intr-o stafiune determinatS, se formeazd in final un anumittip de ecosistem climax, cel mai bine adaptat la condigiile de climdrespective. Toate succesiunile care se produc in aceste condilii duc laformarea sau refacerea tipului de ecosistem climax.
2.3.3.6. Clasificarea Qipologia) ecosistemelor forestiereDiversitatea inveligului format din ecosistemele forestiere este extrem de
mare. Totuqi o analizr atent[ arat[ cr, in condi[ii de mediu asemrndtoare se
constituie biocenoze clestul de sproplute prin structur[ Ei prin procesele ce se
procluc in cadrul lor. Acestca tll'Crlqz[ 5i biotopuri tn mare mlsur[ similare,' obiqnuit in cadrul uncl rlgluni, mui mari sau mai mici, in care clima
Ei relieful sunt omogene, sc ilifllnegte un numlr determinat de ecosisteme
isemlndtoare care sd repetd tn spaliu, in funclie de alternarea formelor de
relief. Pentru a u$ura gi'a simplifica lucr[rile -de
cercetare gi- de productie,
s-a preconizat ,eu-nirea-tuturor ecosistemelor suficient de asemdndtoare prin
Cnracterele biocenozei gi ale biotopului in tipuri de ecosisteme.-'"'--irii".ai in natur["nu existd'de fapt nici condilii de mediu gi nicitriocenoze complet identice, tipul de ecosistem a fost conceput ca un model
care conline t"it. tt[t6turiie iomune ale ecosistemelor pe care le cuprinde.'
Fiecare dintre acestea poate avea ins[ gi unele tr[sdturi proprii.Ideea de tipizare a ecosistemelor forestiere s-a n[scut la incep-utul
secolului al XX-lea din necesitatea resim[it5 in Stiinla gi practica de a
clil'eren[ia, pe baze naturale, obiective, mdsurile de gospodirire. Modul cum
s-a f6clt' iipirurea, criteriile de clasificare a p[durilor .in tip-uri, -au fost
dcstul de diferite. Degi inilial creatorul tipologiei forestiere, G. Morozov,
ooncepea tipul de pldure ci fenomen complex biocenotic-biotopic, diverseleqcoli 'tipologice c'e s-au format ulterior a9 p._us accentul fie pe criteriillir:cenotice, fie biotopice in clasificarea pldurilor.
$i la noi in girI, clasificlrile ce s-au intreprins dup[ 1'930 .(Z:Przemelchi, S. Paqcovschi, c. chirilS g.a.) au dus la colturarea a dou6
tipologii - una bizatd mai ales pe criterii biocenotice, alta pe criterii de
tliotopl Degi incomplet corelate, aceste tipologii, care reflectau fiecare
clintr-un anumit punct de vedere realitatea obiectiv5, au fost de mare utilitate
l)ractic5, deprinzdnd pe silvicultor sE deosebeascS in naturd situaliileircosisternice diferite
'qi sI incerce sd-gi particularizeze mlsurile de
uosoodlrire in functie de caracteristicile lor."--'in-uttimut deciniu, pornind de la principiile ecologiei moderne, s-a
preconizat crearea unei noi tipologii ecosistemice a pddlrilor, lin6nd l?aqaitAt Oe biocenozl cAt gi de biotop- qi punAnd pe prim plan criteriul calitativin clasificarea ecosi-stemelor.
- Rec-ent au fost publicate criteriile qi
metodologia clasificlrii ecosistemice a pddurilor . Pregum. qi descrierea
principaleior tipuri de ecosistem din [ara noastrd (N. Doni15, c. chiritd,V. Stlnescu gi colab., 1990).
Drept criterii de clasificare au fost admise:
- populaliile de arbori (mai ales cele edificatoare) qi celelalte popula[iide planie 'uerii (mai ales iele indicatoare de biotop) ca qi popula[iile
principale de descompunltori, drept criterii biocenotice.
- tipurile de regim railiativ qi hidric al aerului, tipurile ionic, hidricqi termic al solului, drept criterii biotopice.
Folosind aceste crit'erii, in inveligui ecosistemic forestier al RomAniei,
au fost separate circa 150 de tipuri de ecosistem forestier, calitativ diferite'Modificlrile cantitative din cadrul acestor tipuri (cum ar fi volumulproducliei de lemn q.a.) sunt evidenliate prin separarea unor subtip-uri de
lcosistim. Tipurile di ecosistem edificate de aceeagi specie sau combina[ie
de specii de arbori, se incadreazd intr-o formalie ecosistemic[ forestierI.in regiuni cu climat deosebit se int6lnesc variante geografice ale tipurilor
de ecosistem. Tiourire de ecosistem ly c[ptrlut cre,urnrrr i, r.unclie decaracreristicire roi gi coouii ;;;;;#i;.t6 accsrc caracterl'trci.' ?.4, Baze geografice (geosistemice)Biocenoza, pentru a se putea structura gi .funcliona ca unitate integrare,stabild in timp, ire nevoie a.;fi;;fa1r minimr pe care sd se insrarezetoate populaliile componente, fiecare cu un numrr suficient de organismepentru a se purea perpetua_in condil_iile relaliilor ;r-;;i;i;i;" popuraJii. Deregutd insr bioceno_za-ocupr o. .upirilii ,ui"ru* ii ;;;; toatd suprafa[ape care se reafizeazd ecolopur gi'respictiv bio!"pri'rrr"rr[ir existenlei ei.prin aceasta, ecosistemur, rormaiairti'-o
!ir.i;"r$'.u; ;t";;rl corespunzrror,este gi un fenomen spaliar, geografic, .constituind" unimiJi erementarS dincare se formeazd inverilur
.g-eog"rafic'0. ,rfiuirie l"gr"urrui terestru. inacest invelig se inrrepatiunoE uiroii.*, ui,i.r..ui h;dr?s;;a, iar in cazuruscatului gi geosfera.suprafala uscatului este insr destur-de variatd at6t sub raportur climeicat Ei al reriefurui si substrarutri. Cti..'r,
"oroiiii o.larp," crima variazdcu latitudinea gi longituoin.a, -iriiJtri-.rt"^..
prezentat prin suprafe[e prane,dar Ei prin depresiuni, fiind iaiut Jin ioc in'roc oe ral,'.u-,.ru." Ei arbii,rar substrarur poate fi format din roesi, nisip,. pieiriJ;.;" argile. varialiaeste mai mare ra deal gi ra munte unde schimuir.u i"ri.rurui, substratului:,:":]lrr'^-re produ-ce pe distanle mai-m.ici. DacS se anarizeazd aceasrSva'aue, se constat, c5 ge_anumite spalii se;;;ir;;;'; arternan[, maimult. sau mai pu1in..l:g:il,d Oe conOiiii"fr*rr',.-i.riru cAtva tipuri deecosrstem care alcdtuiesc un mozaic.urr.t.rirti. p;rffi;.;ire respective.Astfel in cdmpia de la ,oro-;;-;;;ecosisremul o!" sr.u, cu peduncu,u,, ,.ti*il!,rl,ir,
tffi.fl''i, T.o?|:irrl:(crovuri), ecosistemut de. siejdret d 'p;&;;;;';;#;i"i'n
vale mici cuapr stagnantr ecosistemur di. aninig "u-rrr.rypteris, iar in v5ire cu runcidezvortare ecosisremere oe prolig;;i ;; grindurile nisipoase, de srej'reto_
II#iL?",.0:J.rT,X,J rutoasi, ie-?air.t. si sarcete [.-io.u,ir. cu apd
un teritoriu cu o asemenea alternanJr de. cateva tipuri de ecosistem,care se repetd in spa[iu, constituie un comprex teritoriaJ--oe ecosisteme.Suprafala unui asemenea comprex poate ri o,i "ai"ul'.ui.'.r, mii de km2,mai redusd la munte qi. deal,'rui '.r.i, fa campie.
* -*"- -.1
complexere teritoriare r'. ti"p;;; in unitdli de intindere mai maredup5 caracterur formagiilor ecoiist'.ri* care re urop.ra il care reflect[variala climei. Schimbarile crimei p. irtiiroir. o.irrri#a i"rilur.u de unitdriteritoriale zonare (zona, s.ubzona), .#-ry rorgituoine':i";;l;;;i il,-ili;1:regionale (regiune,'subrl,giun.j.-X;r;;; iin urma se separd in cadrur zonerorgi subzoneror mai ales -in rinclie ie-,lniruarit, iJ;rffi provocate dedeplrtarea faJI de ocean.ln Europa se deosebesc, de la sud spre nord, o zond a ecosistemerorde prduri gi tufdriquri mediteran*.,-o iona oe paauii *urediteraneene,o zond de p.duri temperate cu frunza cdzercar.i, .d r"ia i. paduri boreale,de r5ginoase gi o ,ona .u jurisii si-triariguri de ,..rriri. lpre tundrr, ozon[ de rundrr fdrr arbori. pr4iie ,&i.. ar=. ;;;";;'#,"ai'n.p* oceanurAtlantic, au crima dulce, mai 'ur.oe'!i-mai
caldr, cere-Lsiice inoepartate
.ffiUT.TURII
cle ocean au o clim[ aspr6, usc$t[ gl cxcosiv de calcl[ sau rece. ln aceastlclim[, p6durile din zona tcmpcrat[ sunt lnlocuite cu stepe sau silvostepe.
La noi in lare, la cAmpie, se reulizeaz[ condilii favorabile pentru
plldurile de foioase (inlocuite, ln parte, spre sud-est, cu silvostepl gi step[).[,a dealuri gi la munte se succed lnstr zone altitudinale (etaje de vegetalie)gi anume etajul p[durilor de foioase, etajul pldurilor de molid, etajuljnepenigurilor gi etajul alpin.
Condiliile deosebite ce se creeazd in teritoriile de la est de Carpa[i,uflate sub influenla climei mai reci qi uscate continentale, la sud de acegti
nrunli, aflate sub influen[a climei mai calde gi uscate, subinediteraneene,It vest de Carpali aflate sub influenla climei mai calde gi umede dincentrul Europei gi induntrul arcului carpatic cu climE subcontinental6,
condilioneazd separarea in cadrul zonelor gi etajelor a mai multor unit[litt*'ofi1li;,ou[ia
teritoriatE a ecosistemelor forestiere gi gruparea lor incomplexe teritoriale de diferite mdrimi are implicagii in gospodtrrireaptrdurilor pe mai multe planuri.
Silvicultorul trebuie sE cunoascl bine teritoriul in care se incadreaz[ecosistemele forestiere pe care le gospoddreste, pentru cd activitatea luidepinde in mare mdsurl de clima, relieful qi substratul unitdtii respective
rii pentru c[ el nu poate inlelege structura qi func[iile ecosistemelor pe care
le conduce fIr[ acegti parametri.Complexele teritoriale de ecosisteme forestiere formeazd obiectul
direct la lucru al amenajamentului silvic deoarece organizarea cu continuitatea producli-ei forestiere, mai ales in codru regulat, se execut6 pe asemenea
complexe sau pe sec[iuni din acestea. Amenajistul face organizareaproducliei in func[ie de caracterul formaliei ecosistemice, deci de clim6,ca gi de tipul de ecosistem sau de staliune (in cazul lipsei biocenozei)deci gi de relief, substrat gi sol. Parcelarul qi drumurile se proiecteazl infunclie de formele de relief, organizarea tdierilor in unele formalii ecosis-temice (molidiguri) depinde de climl qi relief etc.
Mai intervine'gi un alt element important de ordin genetico-ecologic. Com-plexele teritoriale de ecosisteme forestiere, la nivelul de regiune gi subregiune,
reprezint6 regiuni de prbvenien[5 pentru seminlele forestiere, despre care s-a
vorbit in subcapitolul de baze taxonomice gi genetico-ecologice.ln concluzie specialiqtii din silviculturd trebuie sE cunoascl la fel de
bine inveligurile geografice: atmosferd, hidrosferE, geosferd, biosferd qi
modul lor de interacliune ca qi biocenoza gi staliunea. Cunoagterea geografieipldurilor creeazd cadrul necesar pentru infelegerea cauzald mai profundtr
a structurii qi funclionalitltii diferitelor tipuri de ecosistem forestier, a
particularitSlilor pe care le au in funclie de diferenlele regionale de clim5,relief, substrat. Aqa cum dovedeqte practica, silvicultura a progresat numaiin mlsura in care a linut seama de diferenlele regionale ale ecosistemelorgi a populaliilor genetico-ecologice care intrd in compunerea lor.
85
4qlmtrF
3.
pAnunna vrRcruA gr r.[nuREA cutrrvarA
Silvicurtura a fost gi este mai. ares acum profund interesatS in::l$:?:H:?"r,1:1r.".
mecanismelor ecorogice care cbndirioneazr existensar o. r" i i, p
" ^. +#{*i l[1,], lr:lif T:. *,i? J'.: T,d :",r, IJ,# :,'",ff i"]1l.:-11-: :i,,pre-plli.tili ra o sffi-a. dirijsrii psdurii, aceasts nevoie decunoastere s-a accentuat gi a cbnorii firesc-la
"dutu.ru'0. modele naturarede referinl'. Astfer .-, "irtu.J'o'-iotr"uge direclie de cercetare av6nd caobiect studiur pddurii -i.girr,-.u .roe a, cunoa$tere a modului cum sestructureazd gi cum trdiegie p'aaur.u-i, care nu intervine omul.
3.1. pldurea virgini
Interesul Dentru cllnorstprp. hxr,,.r,.,r.5it'i"::J;ffi :xJ..H:"#.rif
,:,i#fl]t?.;rl,i":o*,J;1J.xlil,,ff :l:calamitdli in pddurile oe iaffis"^.Lu,, de om, in afara arearurui lornatural. IncepAnd
"r_G1yg{.frszsj, ,ri1i sp""iulijii'._u, oJupat de pddureavirgind inceicdnd si siabireas"i""iiJ' este. structura ei, cum se producefrf:J."JT::i.j#1";?.,*':ij:*" arboreteror, cdt de .i',uira
",t" ii- i,-""Dupr o perioadr incipient' de idearizare a prdurii virgine, cercetdrilegtiinlifice din ie in ce_mai 6xacte sl-rJcuprinzdtoire (ii. vrnr.row, 1931; I.Frcihlich' 1925' 1940;5'-irur.i,-$lii'L.-Tichermak, tbso; t. popescu-Zeretingi L' Petrescu' r956; sr'qr$*;.ini-iirlrl.nschi, 1963; r. popescu- Zeretin siR. Dissescu, 1964: n 4,rri1rLl-i%;; H. zied, igt)iV., cirrliu, ts74*, .ts7s:H. tribundeut. 1e70;. H, ll.'yl. -rss4,'lrr',
S il^ ;q'.Jil,i,r, o "unousr...
suficient de detariatr qiru fo.mriure;ffi; constatari fundamentare privind strucruragi viala ei. Contributii .rurffiui. *'ioi, i, u"..t ,.r, uuiorii citali. Din 1970
lJ,".T,ili}l*r::stl?ft?iiT"lff;x,1iil:[,Jl!."*fi':#ffi fi t1l*.i'de silviculturr la po'iite!::;' dj; 4&il f.. ip"i A^ii.filirr, profesor desilviculturd ra universitatea penrru crri*l.soruiiliiii-vi*r.'i1u ,irporioanereorganizate de aceasrr grupr^de rr"* lirtiz, rqgij ; f".t p."#,u," numeroaselucrari de interes oeosEuii. si*.i*,"t p#rru_aproape toat6 prdur,e virgine ces-au mai pdstrat in rezervaliir. ror.rii..i o1 Eu'ropa'.,t*pr.!.r,ate sugestiv de
I 1:,'::.; :, T",""*;-1paa,.ir.'I;;;;[(i;I+y. i,,' #;;i;;,,, se prezinrdv' ururgiu' 1974' Particularit[[ile de crestere a arboretelor pruriene comparativ cu cele echiene, ICAS,
PADUIEN' T!f,ffilltFIEtNEA CULIIVA?A
dutc privind structura, produc[ia, rogencrsroa gi stabilitatea unor categorii maride ecosisteme forestiere virglne.
3,1.1. Structura, regenerarea, productia Ei stabilitateapddurilor presubalpine
ln RomAnia, pddurile presubalpine (de limitE termic[ altitudinaltr) se afllln munlii inalli, intre altitudini de 1650-1850 m gi sunt formate din molid, lacnre, in unele masive, se asociazd,laricele gi zdmbrul sau numai una din acestespecii. Fagul gi pinul silvestru edificd rar plduri de limitl termic5.
Pldurea virgin[ de limitd este constituit[ din ecosisteme cu aspect deosebit.Arboretul, este format din molizi cu inlllime redusi gi diametre mici chiar lav0rste mari (indllimi medii L2 - 20 m, diametre pdnl la 30 cm, volume de100 - 500 m'/ha). Arborii sunt slab elaga[i, adesea r[u conformali (strdmbi,fnfurcili, insibia[i la bazd). Pe mdsurl ce cre$te altitudinea se reduce inallimea6i diametrul arborilor, densitatea arboretelor scade, incep sI aparl luminiguri gipoieni, apoi arboretul trece in pAlcuri de arbori de talie tot mai micl constituindrorigtea subalpin5. Arboretele sunt, de regul5, relativ pluriene gi plurietajate,cleoarege fructificalia fiind rar[ (6 - 10 ani) iar peste jumltate din sdm6nf[seacI, chiar in suprafe[ele dezgolite prin avalanqe sau furtuni, regenerarea completlse produce in timp indelungat, in mai multe etape.
Arborii au longevitate mai redusd decAt in domeniul de optim ecologicul molidului. Puielii au nevoie de mai multl lumind qi caldur[ gi se dezvolttrrnai bine in golurile mai mari din arboret, formate prin moartea arborilordeperisanli. Aici zlpada se tope$te mai timpuriu, perioada de vegetalie estemai lungd, astfel cI l[starii se pot lignifiea pAnI in toamnd.
In general grosimea stratului de zlpadd are o importan!5 deosebit5 inregenerarea pddurii de limitd. Cdnd stratul de zlpadd este gr.os gi topireasc prelungeqte pdnl in vard, semintigul gi tineretul este expus atacurilor deciuperci (Herpotrichia nigra, Phacidium infestans g.a.). Sunt posibile qi
ruperi ale ldstarilor laterali. DacE stratul de zdpadd este sublire sau lipseqte,in zilele insorite de iarnd sau primEvar[, puie[ii transpirl fdr[ a puteaabsorbi apa din solul inghelat. Ateasta poate determiiia usclri ale p5rlilorneacoperite de zdpadd, inclusiv a llstarului terminal.
Vdntul este un puternic factor limitativ atAt prin ac[iunea mecanictrcAt gi prin ac[iunea fiziologic[ de desecare (formare de arbori steag cucoroanl unilaterald, de arbori candelabru prin ruperea vArfurilor).
Factori de impact asupra regenerdrii sunt deasemenea inghelurile t6rzii gi
chiar gerurile puternice in iernile cu zipzi putine. Adlpostul arboretului bdtr0n,dar gi cel creat de microrelief este, de aceea, hotlrAtor pentru formarea gi
dezvoltarea semingigurilor.Laricele gi zAmbrul sunt mai rezistenti la clima asprd in care se
dezvoltl pldurea de limit6. Laricele. poate avea rol de specie pionier[, careocupd prima terenul dezgolit, dupd care la addpostul ei se poate instalamolidul sau zdmbrul, realizdndu-se cu timpul arborete de amestec sau chiarpure,^ prin eliminarea treptat[ a laricelui.
In cazul cAnd fructificalia arborilor nu coincide cu dezgolirea terenului,se pot dezvolta masiv subarbugtii (Vaccinium, Rhododendron) sau arbugtii(Pinus mugo, Juniperus sibirica), care pot intdrzia formarea semintigurilor
e1
\^
de arbori. ln aceste situalii, regenerarea molldulul sc produce mai ugor petrunchiurile putrede dg. p. .sol.-Jau nasrere mollzl po i ptctoroaflgs,,. ' '
^_ - f,t.uo,,,itarea pedurii de limittr depinie tn marJmi.urfdi'r..to?i] externi,iin primul rdnd de cei climatici.amintili mai inainte. Totugi, comparativ cuprdurile de molid de Ia altitudini mai joase, prdurile ae"-iimite'sunt maipu[in afectate de dobor0turi de vant, ditr riino inetlimea l,or mai micr qi.pozilia mai joasl a centrului de greutate al arboriloi.
3.1,2. Structura, r-egenerarea, produclia gi stabilitateapddurilor de molid
.. Asupra pddurilor virgine de molid (din domeniul de favorabilitareclimaticl pentru aceastd specie) existd relativ pu[ine date. Siructura acestorpEduri poate fi desrul de diferita. K. Zukrigt' (tg7o) menlioneaze atatstructuri r.egulate (uniforme)_c6t gi structuri ne-regulute ineuniiormey, acestlucru depinz0nd de modul cre regenerare a arboietului -- intr-o perioadlmai scurtd.de timp pe supr,afele inari, in urma unor catastrofe (doboraturisi rupturi de v0nt sau zdpad6, incendii) sau intr-o perioad5 mai iung5, prindezagregarea treptatr a arboretului, in urma crderii arborilor ajunqi tI iimitalongevitSlii, a celor vrtrmali de insecte, sau a formrrii de ochiuri orindoboraturi. de vant gi rupturi. de vant gi zlpadd pe mici .rp.rrq". ln ";;;iregenerrrii
_ pe suprafe[e mari, in urma catistrof6lor, frecvent iu nugt".i inprima faz[ un arboret de tranzigie compus din specii pioniere i lsatciecrpreascr, mesteacan), sub care se-instaleair apoi motiout
"urr, "u timpul,
le elimin[ reconstituind arboretul. gi biocenoza iniliate. Toate aceste categbriide structuri sq p9l afla concomitLnt intr-un mas--iv mai mare o" paoui..
.. Y..9irlgit .(1.974), analizand datere recoltate din prduri prririene oemolid din Romania, aratd cd distribu[ia diametrelor, degi pentru unelecategorii de diametre se abate substangial de la curba'Oe distiiUulie ideall
Fig' 1. - Distribulia arborilor pe categorii de diametre in dour arborete, unul echien gi unul plurien,din ocolul silvic CoEna (V. Giurgiu, 1974),
PAffiEULTIvATApentru ptrdurea cu structutl plurlenl narogulattr, are totugi alura generalE aacestei curbe (fig. 1). Pontru lnlltlml, alura curbei este mai atenuattr, pentructr, odat[ cu vArsta, difcron[olo dc tntrl[imc ale diferitelor categorii de arboritind sI se micgoreze, lar arborit dc lnillimi mici sE fie eliminali (fig. 2),Se constatd o mare fluctua[ie de vArste, mai ales la arborii din categoriilede diametre mici (coeficien[i de varia[ie de 30-40 Vo) fagd de categoriilede diametre mari (15-20 Vo). Curba de frecvenll a claselor de v6rstd (fig.3) prezintl mai multe maxime, dovedind existenla mai multor valuri deregenerare, care la rAndul lor prezintl varialii de v0rstI.
l1ig. 2. - RePartilia numdrului de arbori pe clase de lndl[imi intr-un arboret plurien (1) qi altul echien(2) (V. Giurgiu, 1974).
Regenerarea moliduluise produce ugor cu condi[iaca sI existe suficientl lumind(ochiuri destul de mari tn ar-boretul bltrdn sau suprafeledezgolite prin catastrofe).
In arboretele cu struc-tura regulatd regenerarealipseg^te.
ln ceea ce privegtenumlrul de arbori, dimen-siunile lor qi produclia in ar-borete virgine de molid,
inele date existente pentrutara noastrd gi $ri cu condiliiapropiate (tabelul 4) arattrvariatii destul de mari,
Fig. 3. - Distribulia arborilor pe clase de vArstd intr-undiametre de 16 -
100 Cm,arboret plurien din ocolul silvic Coqna (V. Giurgiu,rrmlr de ArbOri236_ 1565:re74)'
volume intre 244 - 700
e9
/
htnl
30
25
20
t0
t0
I
7
m%a. ln[l1imire, variabile gi ele, pot aringe tn mcdle ptn[ la 2.i.30 m.
Tabelul 4
Elemente dendrometrice pentru p6durea virginE (duptr divergi autori)
RetezatCllimaniCtrlimani
BrBrBrBrBr
MoMo
CarpaJii Sud-EsticiPardngSasso Fratino Otalia)Salajka (Cehosiovacia)Curcova uvala (Iugoslavia)CAlimaniCAmpulung Muscel
ParAng
Carpatii Sud-EsticiCarpaliCarpalii MeridionaliBanat
1.64
420385113557287
405660
1(
5616-
M
8-14510 - 1002L-1
M54
M50-M37-65
3649521162482
11 13568665
10i3630
322t_
1934iu, 1970
1970, 1970
Plavsic, 1970bner, 1934bner dupi
iu, 197019
Rubner, 1934RIdulescu,1937RIdulescu,1937RIdulescu,1937Tirziu, 1,970Papavd, 1977
Papavd, 7977
Pardng (14 arb.)Banat (14 arb. pesoluri profunde)
FaFaFaFaFaFa
Fa
28,- 3531-40
29-33Banat (14 arborete pe
stabilitatea pEdurilor de molid virgine este relativ ridicatr in ecosis-temele cu arborete neregulate, prurien{ in ca.re coroanelt aruoritoi suntbine dezvoltate pe cea mai mare parte din trunchi, iar ieoacinile arborilorsunt mai bine ancorate. Pentru arboretele cu stru;tura relativ regulate, incare coroanele sunt mai mici gi dezvoltate numai spre varful trinchiului,stabilitatea depinde de asezaiea lor pe relief in raport cu v0nturilepericuloase,
^de profulzimea gi regimul trioric al solurilor'etc. Este probabil
cd^ in situalia pddurilor virgine lriginare, cand masivele forestiere erauneintrerupte pe mari suprafele, vdniurile nu atingeau vitez; at0t de mari
ploffiEAeurmvArAcs ln prczent gi docl stabllltator arhorotclor era mult mai mare, chiar tncazul structurilor rclatlv rogulate.
3.1.3. Structura, regenerarea, produclia gi stabilitateapddurilor de amestec de fag cu rdgionase'
P5duri virgine de amestec de fag cu r5ginoase s-au plstrat ln maimulte regiuni ale Europei $i sunt mai bine studiate.
Din cercetlrile efectuate in plduri virgine de molid, fag gi brad ln masivulPenteleu (I. Popescu-Zeletin gi L. Petrescu, 1956; I. Popescu-Zeletin gi R. Dissescu,1964) se desprind importante precizdi privind structura amestecurilor de molid-fag-brad gi dinamica acesteia. Arboretele cercetate au avut urmltoarea compozilie:0,55 brad, 0,14 molid, 0,3L fag $i 0,50 brad, 0,32 molid, 0,18 fag.
S-a constatat in primul rAnd o mare varia[ie a vdrstelor la aceleagicategorii de diametre (tabelul 5). intre varsta miniml gi maxim[ gi categoriiiede diametre nu existl o corelalie. Dar vdrsta medie cre$te cu diametrul,cel pulin in intervalul de diametre 30 - 65 cm.
Tabelul 5
Varialia varstelor la molid, pe categorii de diametre in pddurea virgintr
*) L Popescu-Zeletin gi Petrescu, 1"956
Analiza varialiei diametrelor a arltat cI arborii au o capacitate ridicatlde activare a cregterii c6nd ajung in lumin[. Astfel, fagul iqi poate activacreqterea gi la v0rsta de 130 - 140 de ani iar bradul la v6rsta de 100
- 150 de ani. Un brad de 465 de ani, cu diametrul de 130 cm gi inll[imeade 56 m, avea la 90 de ani un diametru de numai 6 cm. Un molid de326 de ani, cu diametrul de 105 cm gi inlllimea de 48 m, avea la 75 deani un diametru de 16 cnl. Vdrsta tineretului total acoperit de arboretulbltrdn varia intre 20 - 120 de ani, al diametrelor intre 2 - 8 cm. Darin cazul punerii in luminl cregterea acestui tineret devine din nou activ[.
Numlrul de arbori (din toate speciile) este relativ mare (tabelul 6). Darintr-un interval de 6 ani s-a putut constata o reducere substan[ial[ a numlruluide arbori (ot 23 - 42 Vo), in special pe seama fagului. Procesul de eliminarenaturall a fost accentuat la fag, la categoriile de diametre mici. Arborii cudiametre mici, 3 - 10 cm, au fost eliminati in propor(ie de 82-98 Vo la aceastdspecie, comparativ cu 78 - 92Vo la rnolid qi 56 - 66 Vo la brad.
91
de brad, molid, fag*)
Diametrul30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
NumirulorborilorVdrstanrinimiVArstamedieVdrsta
J
1,43
147
155
8
127
16r
207
1.4
145
1.66
2L9
t4
145
175
223
15
t42
177
225
1.6
t34
189
223
8
165
189
232
5
t7t
219
267
9
153
t9't
237
4
767
2t0
289
1
175
,z ETLUSULTUTRAPEBT' __Tabelul 6
Numtrr de arbori ln ptrdurea virgintr de brad, molld, fagr)
+) I Popescu-Tnleth gi Petrescu, 1956
_ curba de varialie a numrnrlui de arbori pe categorii de diametre (fig. a)
aratr o pondere foarte mare a categoriilor 4 - 12 cm gi o ponder" c".,rJ*uimare a categoriilor 40.-^70 cm. curba, in general, se ipropie de tipul curbeipentru codru grrdin5rit. In ce privegte inillimile, aceiagi autori constatd cd,frecvenla. arbolil,or pe clase de in6r[imi de 5 m scade de ta ina4imite mici sprecele mari. Astfel dacr in categoria de clase de inillimi mici sunt cuprinqi 4i,6vo din numdrul arborilor, in categoria inalliniilor medii se afld, 32,4 vo'iar incategoria inallimilor mari numai z7,z vo din arbori. Arboretele nu prezintr insdun etaj al coroanelor ca in codru regulat ci un coronament unic pe intregulprofil vertical, cu densitate descresc6ndl pe mlsura cregterii in5ltimii arboriior.Lungimea medie a coroanelor arborilor eite mai mare
-dec6t in codru regulat.
sub umbra acestui coronament bogat semin[iqul ce se instaleazd frecvenl, pemari suprafele, dispare in cea mai mare parte.
Fig. 4. - varialia numrrului d9_ quori pe categorii de diametre din suprafelele de probr yt, yz, ys,Tz, Tr (L Popescu-Zeletin gi L. petrescu, 1956).
40 50 60 ft) E0 rt
PAD@CI'LTWATA 9I
Se men[ioncaztr c[ ln tlnoro[o fagul crogte mai repede in in5llime dec8trlginoasele iar molidul mal ropcdo dcc0t bradul,' Analiztnd dinamica strudturll, autorii citali arattr cE arboretele igipdstreaztr, ln general, pe parloado lungi structura ar6tat5, datoritl "proceselorbontinue de iegeneraie, cregtere gi eliminare naturalI gi de auto'reglarc".Totugi ln intervalul de 6 ahi dintre inventarierile executate ln arboretelcrespeitive, num[rul de arbori tineri care au intrat in categoria de grosimide
-4 - 10 cm a fost redus, din Cauza dezvoltlrii incetinite, din lipsa de
lumin[. S-a inregistrat in schimb un puternic proces de eliminare naturalE(tabelul 6) atAt prin cdderi de arbori b5tr0ni, c6t mai ales prin uscareatineretului prea des gi prea umbrit.
Din constat[rile-altor autori care au studiat plduri virgine de molid,fug, brad sau fug, brad (L. Tschermak, 1950; L Frtihlich, 1951; H.Lelbundgut, 1970; K. Zukrigl, 1970; A. Hofmann, 1970; M. Plavsic gi
colab., 1970; M. Wraber, L970) reniltd c[ structura arboretelor din asemeneaptrduri poate fi foarte diferit[ - de la neregulat[, neechiend tipicl (detipul grddinlritului), la plurietajatl.' L. Tschermak'(1950) a fosi primul care, in opozilie cu ideile anterioareprivind neregularitatea pronun[atd a arboretelor de amestec de fug cuiiiginoase, a ardtat, inci din 1910, pe baza cereetdrilor efectuate in p[durilcviigine din Iugoslavia, cI dup[ b fazd de dezvoltare plurien5, cu structurddanlelat[ se ajunge treptat, prlntr-o relativ[ egalizare a inlllimilor arborilorde diferite v0rste, la un coronament cu inchidere pe orizontal[. I. Frtihlich,pe baza studiilor din Carpali qi Alpii dinarici, gdseqte cd distribuliadiametrelor se apropie de modelul pldurilor grddin[rite, chiar dacd structuraverticald nu corespunde pe deplin acestui model. Se remarcX volumul marerul arborilor mor[i, ce se gEsesc pe sol qi grupele de semintiq care se
instaleazd in golurile astfel create.K. Zukrigl (1970), A. Hofmann (1970), M. Plavsic (1970), K. P-rusa
(1970) gdsesCfrecvent in pldurile virgine studiate structuri etajate (2 -3 etaje)- de diferite inillimi (de exemplu un etaj de tineret de brad, fagsau ambele specii, un etaj de fag matur gi bltr0n, eventual cu un procentnu prea mare de r[ginoasi gi un etaj superior, cel mai adesea format dinnrbori izola(i sau grupe de arbori de brad, molid sau ambele specii, deptrgindcu 5 - 10 m etajul de fag. Aceqti autori aratd insl cI pe anumite suprafe[ese pot realiza qi structuri neregulate, pluriene tipice in care inchiderea se
I'ace pe vertical6, dup[ cum in sup-rafelele in care arboretul a fost distruscrlmplet de catastrofe se poate forma gi o structurl regulati, mai mult sau
mai pu[in echiend. Este deci de refinut cI in pldurea amestecate de fagcu rlqinoase structura arboretelor poate imbr[ca cele mai diferite forme,dupl felul cum s-a produs regenerarea pe suprafald qi in timp, gi in raportcu impacturile la care a fost supus6.. Iiegenerarea in pldurea virgin[ amestecatd se produce tot at6t de variatprecum este qi structura lor. Obignuit, seminliquri se formeazd frecvent qi
ile mari suprafe[e pentru toate speciile. Dar in arboretele incheiate, diniipsd de luminl ele- dispar in mas5, rlm6ndnd numai grupele de puieliinstalali in ochiurile mai mari sau mai mici, create prin clderea arborilorhtrtreni uscali dar qi prin doborArea sau ruperea altor categorii de arbori.De aceea, majoritatea celor care au studiat regenerarea in pddurile virgine,
o , _ *orr'trrOt'r%,frrd a urmflri procosul in dinamica multianualr, au sflrm&t c6 regenerarease produce numai in.golurile din arboret. $i ln cazul arborctclor Incheiate,semin[igul poate persista un timp lndelungal dactr se afltr sub coroana alteispecii (de exemplu s.eminligul de brad sub fagul btrtrAn sau seminligul defag sub bradul batran). Acest fenomen de %lternan[d a speciiloii estecaracteristic pentru prdurile 99 frg gi brad gi reprezint6 piobabil gi unfactor de stabilitate a prdurilor respective. bercitrrile eiecutate di c.Ba:di.u (1977) au. demonstrat ca _acesf fenomen este legat de categoriile deradialie pe care le folosesc preferenlial aceste specii-(astfel de-exempluprin coroana {e*fag trece mai multa- radiatie cu-lungriiiea <lid unde mirecale satisface nwoicu dez extrem de inceatd,
a pure[rlor de brad etc.) AcBfffiIntiq,cu sezvolrare exrrem oe lnceata, p-Tzle[g-Stagnantd, igi poate reactiva insacre$terea imedi-at ce_ s-a creat un gol in coionament. fn asemenea goluriin care se de-zvoltr semin[ig preExistent sau seminlig instalat ulierior,fenomenul de concuren[r se manifest[ la inceput cu irioretul existent pemarginile golului pentru ca apoi, pe mrsura lnallarii semin[igului, sd iedezvolte coxcurenta intre puieli. Numrrul de exemplar. re ."iu"e puterniccu v6rsta. De cele mai multe ori intr-un o^chi rrman 1--2 exempl ire curetreptat p5trund in coronamentul arboretului. tn lupta pentru spa[iu se mentinarborii cei mai rezistenli gi cu cregterea cea mai ictivd. Calitatea trunchiuluipoate sd nu corespundd cu cea doriti de silvicultor. intr-adevdr se constatAcr in p[durea virgin-r. proporlia de lemn de lucru este de regulr mai redusldec0t in pddurea cultivatr. cantitatea totalr de lemn de luciu, poate fi insdmare atunci cand se exploateazr pdduri virgine mature, in care volumulexistent este foarte ridicat datoritr-acumulrri-i indelungaie (timp de catevasecole). obignuit in pldurile de fag cu riginoase arboritele de iranzilie dinspecii pioniere nu se instaleazl.
. Productia arborete-lor virgine de amestec (tabelul 7) este destul devariatd dar dep[g_egte destul de obignuit ar6t producgia molioiqurilor cdt gia fdgetelor pure. Sunt frecvente volume intre 6b0 - itOO rnrlha dar evidentin faza de maturitate a arboretelor cdnd se constatd existenla unui numdrrelativ mai mare de arbori cu.,diametre mari, ceea ce condilioneazi qisuprafe[e de bazd mari. (70 m],',in rezervalia dorcoua uvala). irlu trebuLuitat cd faza de maturitate intervine la vhrste inaintate cuprinzand deciperioade lungi de crestere. De aceea, chiar la cregteri medii nu prea mari,volumul acumulat este apreciabil.
Inal[imile cele mai mari la molid gi brad (intre 50 - 60 m) s-augrsit in prdurile de amestec. Frecvente sunt inetimi de 40 m pentrurlqinoase.gi 32 - 36 m pentru fag.
stabilitatea prdurilor virgine de fag cu rlginoase este mare datoritdtemperamentului speciilor care le permite sr reziste mult timp la umbrlgi, prin reactivarea creqterii, si completeze imediat orice gof produs inarboret. Alli factori ai stabilitilii iunt structura ,"r"gu6td, plurien[,inrrd5cinarea profundd a brad^ului qi fagului, alternan[a spJciilor-pe u.""ugisuprafal5 care asiglrl o bund folosire a resurselor energetiie gi a substanlelornutritive.din sol. Spre deosebire de molidiguri, pddurile de fag cu rlgintasesunt putin afectate de dobordturi qi de rupturi-ca gi de atacuri in masd aunor diunltori sau de incendii.
Plffielf.flvaTA o{'
?'abclul 7
Numlrul de arbori, suprrfrla do bul ;l volumul la hcctar, pe specii ln diferite arborctoBmestecate de molid, brad, gl fag, motld cu fag gi brad cu fag din Carpatii Romtniei*
OcolulPtrdurea
u.a.
Nr. arborl/ha. G/ha (m2) V
Mo Br Fa Tot. Mo Br Fa Tot. Mo. Br. Fa. Tot
l. Cogna
2. Co$na
3. Stulpicani
4, Ostra
5, Ostra
6, Vifor6ta
7. Cheia
ll, Cheia
9. Cheia
10. Cheia
I l. Cheia
12. Cheia
13. Glodeasa
14, P. ArsI
15. P. Arsi
16. P. Arsd
17. P. Arsd
IU. P. Arsd
19. P. Arsd
20. P. ArsI
21. P. Arsd
22. Zgarbura
23. Zgarbura
24. Curtea de Ag
25. Romani
26. Romani
27. Romani
28. Ponor
29. Ponor
30. Rebra
60b
61b
L62a
169a
169b
38a
1b
2d
10b
13a
13b
l4a
63
7
8
11
32a
32b
34a
34b
34c
2a
2b
69
67
68b
78
2b
1c
21s
189
t94
80
105
399
68
73
5
4
3
4
618
220
287
t46
58
64
109
to2
159
242
190
457
151
56
300
134
178
190
173
131
168
t47
240
183
229
258
t74
203
38
108
111
93
93
98
15
118
98
365
2tl265
153
t40
130
82
89
110
t96
130
84
t64
101
L28
90
237
282
9
163
262
307
244
358
351
282
305
573
428
36t
822
362
32L
353
280
358
272
262
246
363
280
324
351
330
386
264
440
320
627
271
482
594
390
27
24
10
13
2l
9
3
_
1
38
t3
79
34
15
13
20
18
13
37
L6
31
11
2
21
T4
18
JI
37
32
10
t3
23
t7
21
L7
t6
22
JJ
t7
8
7
8
7
1
t4
6
15
18
27
1,2
t2
22
16
13
11
z5
20
6
11
8
3
1
2t
35
1
23
3t
t9
50
44
38
38
45
60
25
46
29
29
33
26
40
53
50
43
JJ
JJ
29
29
29
20
77
43
38
39
40
44
52
53
364
324
132
151
262
t26
31
J
5
J
6
_
385
143
153
564
L99
176
237
242
155
533
L97
363
116
2L
267
180
257
538
503
485
L29
192
278
206
244
302
35
232
301
498
11
346
460
484
314
81
7L
111
95
8
222
69
t64
246
360
L62
158
347
263
198
r66
388
353
80
131
95
644
571
540
468
425
880
297
527
362
381
429
338
604
801
7ot
654
522
s18
358
343
339
oog
533
396
578
603
637
678* Dissescu qi colab., 1968
IU 'ETLYIEUETIJEA----'IEEM
Din plcate ac€ste plduri nu rezist[ la poluaro, CereetErilo et'ectuateJece.n! ln cehia gi slovacia @. Pr0sa, 1987) air aratat ct tn ultlmul deceniubradul gi molidul sunt pe cale de disparilie din cauza polutrrii.
3.1.4. Structura, regenerarea, produclia Ei stabilitateapddurilor de fag
. Plduri virgine de fag au existat pdnd de curdnd pe mari suprafe[e siin [ara noastrd (munlii Olteniei, mun[ii Banatului), gi se plsrre aie inCe inunele rezerva(ii din (ara noastrd ca gi din alte [iri.
In RomAnia s-a realizat una din primele lucrlri de cercetare detaliatEa acestor plduri (V. Rddulescu, L937), din care se redau principaleleconstatlri privind structura.
Analiza tabelului 8 aratl cI repartigia diametrelor corespunde curbeiteoretice a codrufui grddindrit, dacl in categoriiile de diametre sub 16 cm,neinventariate au existat un numEr mare de exemplare. Repartiliiasemlntrtoare a oblinut gi D. Tdrziu (1970) in fdgetele virgine din munliiParAng, Aici, in afarl de maximul oblinut la diametrele mici se pun inevidenll si maxime intre diametrele de 36 - 48 cm gi 64 - 72-em.
Tabelul 8
Distribu[ia arborilor dupE diametru intr-o pidure virgini de fag*
Clasa dediametre
Diametrulde bazl
lml
Nr. dearbori
ha
Nr. dearbori peclasa dediametre
Suprafa[ade bazl pe
categoriide diametre
lm2l
Suprafalade bazh pe
clase dediametre
['n2]
Observalii
I
II
III
16182022242628
3032343638
4042444648
19111717101510
98988
95678
99
42
35
26t3279453306460452079506150
63546432816381569L72
1 130469259120
1162713872
3,5817
3,8257
5,2848
PIdurevirgini de
fag dinsta(iuni de
bonitatemijlocie-
superioaricu
numeroaseexemplarebdtrAne qiinchidere
cvasiorizon-tali
PffitrUEMVITA YI
Clasa dediametre
Diamctrulde bazl
lml
Nr. dcarborl
ha
Nr, doarborl pclasa dodiametrc
Suprafalade baztr pe
categoriide diametre
I12]
Suprafatade baztr pe
clase dediametre
lm2l
Observalii
IV
505254565860626466687072747678808Z84
74657453
,J
43425221
2
69
t37148492
L32740t231520494
1 130815095965tL0263L4524rr544t6284L7200226809556L00525281.
11082
23,3282
Ptrdurevirgin[ do
fag dinstaliuni de
bonitatemijlocie-
superioartrcu
numeroascexemplarobitr6ne gilnchidcro
cvasiorizon.talI
TOTAL 245 245 36,024
* V. RIdulescu, 1937
) Vo dinarboriiDar distribu[ia arborilor pe categorii de inilgimi aratl cd 69
cu diametrul mai mare de 8 cm sau 84 Vo din arborii cu diametrul mai marede 15 cm, au inll[imi de peste 25 m, ceea ce indicd, cd inchiderea arboretuluise face mai ales pe orizontald gi cd deci este apropiate de cea regulatd. Aceasta,in ciuda faptului cd arboretul este plurien (60 - 300 ani).
Faptul cd arborii cu diametrul'de 10 - 12 cm pot avea vArste de60 - 80 ani, arate cA fagul rezistd mult timp sub masiv realizAnd inslcre$teri minime. Dup[ disparilia unor arbori din etajul superior, cresterilese reactiveaz[ astfel ca, la v0rste intre 100 - 250 ani, aceqti arbori sepot ridica in coronamentul arboretului.
Din cercet[rile asupra flgetelor virgine din Munlii Par6ng (D. T0rziu,1970) rezultl cd varia[ia v0rstelor la arborii din aceeagi categorie de diametrueste mare: inlre 25 - 50 ani la diametrul 8 cm, intre 50 - 125 ani ladiametrul 32 cm, qi intre 100 - 250 ani la diametre de peste 72 cm.Exist5 insl o corelalie directd intre v0rsta medie gi diametru. O asemeneacorelalie existd gi intre categoriile de indl[imi gi categoriile de diametre.Astfel, la inallimi de 22, 24,26, 28, 30, 32,34,36 m corespund respectiv,dianretre medii de 39, 42, 45, 49, 52, 59, 62 cm.
Cercetdnd modul de regenerare a fdgetelor virgine din Mun[ii ParAng,D. Tdrziu (1970) constatd c[ arboretele cu o ugoard etajare pe vertical[,fructificd abundent chiar la consistente de 0,8 - 0,9. Existd ins[ o marevariabilitate a fructifica[iei de la exemplar la exemplar, ceea ce face canumErul de semin[e cdzite sd varieze Ae ta O -"10 ia 260 - 300 buc/m2.Pierderile de jir din prima iarnl dup[ fructificalie au variat intre ].0 -
SILVICULTURA PE EAJIEFilUT
40 Vo fiind mai mari in suprafe[ele cu fructiflcalle slnb6. Ele s-au datoratln special factorilcir biotici (goareci, veverile etc.), Pierdorilc de puieli inprimul an de via[5 sunt mari (intre 40 - 83 Vo).
Din alte cercetlri rezultd cI regenerarea se face pe suprafe[e mari inani de sdm6n[I care se succed la intervale de 3 - 4 ani la altitudinilemijlocii gi de 6 - 8 ani, la cele mari. Puielii din golurile existente inarboret se ridici repede, cei afla1i sub masivul inchis se dezvoltE incetformAnd adesea un etaj intrerupt de 4 - 6 m indllime. DacI arboretulbdtrdn se rdregte treptat, tineretul respectiv se fortificl, igi reia cregterea gireface rapid inchiderea. Dacd arboretul bdtr6n dispare brusc, in urma uneicatastrofe de exemplu, acest etaj nu rezistd la insolagie, ingheluri, rupturide zlpad[. [n acest caz se instaleazl un arboret de tranzilie din speciipioniere (mesteacdn, plop tremur[tor) in care fagul revine foarte lent, cuajutorul animalelor care transportd toamna jir din arboretele aldturate.
Produc[ia arboretelor din p[durile virgine de fag este in general ridicat[,variind desigur in raport cu tipul de ecosistem (A. PapavE, 1,977) (tabelul4). Ea depinde de faza in care se gdseqte arboretul, fiind maximl spresfdrgitul fazei de maturitate (optimal[). Ea depinde insl qi de numlrul dearbori (mai ales de numlrul celor cu diametre mari) care poate fi destulde variat pe suprafa[5 qi tn timp. Din tabelul 7 rezulta o impriqtiere destulde mare a numdrului de arbori gi a volumelor (160 - 588 arbori, 322
- 1195 m3/ha;. D. T6rziu (1970) subliniazd cd, in arboretele virginepluriene, la aceeaqi indllime, diametrele sunt cu 30-407o mai mari dec6tin arboretele regulate de culturl. Trebuie sI se tinl seama insl ca vdrstelela care se ating inll[imile qi diametrele respective sunt diferite.
Studiind cre$terea, A" Papav[ (1977) gdsegte cI fagul creqte suslinutpAnd la 200 - 210 ani, cregterile la aceastd vArstd fiind comparabile cucregterile la 80 - 100 de ani.
Sub raportul calitltii lemnului, A. Papav5 (1.977) constatd cd inarboretele pluriene din Banat procentul lemnului de lucru (50 - 68 Vo)
este mai mic decdt in arboretele echiene (60 - 75 %). Acest lucru estepus pe seama faptului cd odatl cu vArsta cregte numErul defectelor, inspecial inima rogie, ceea ce reduce mult calitatea lemnului qi respectivprocentul de lemn de lucru.
Stabilitatea flgetelor virgine a fost deosebit de mare pdnE in ultimeledecenii in ciuda iompoziliei s[race Ei a monodominangei. in afarl dedobor6turi de vAnt sau rupturi de zdpadl locale, f6getele virgine nu au fostafectate de alte calamit[li. Capacitatea ridicatl de regenerare qi de refacerea structurii arboretului prin dezvoltarea rapidl a coroanelor, in cazul c0ndse creazd goluri, a asigurat permanenla existenlei arboretelor qi ecosis-temelor. Totuqi nu trebuie trecut cu vederea cI in lara noastrl s-au produsrepetate dobordturi de vAnt in f[getele virgine din Oltenia. Deteriorareaputernic[ a calit5lii mediului prin poluarea atmosferei gi a solului a declanqatinsl tendinle de destabilizare gi in flgete prin sldbire fiziologicl a arborilor,prin extinderea imbolnlvirilor trunchiului (cancer),. prin intensificareqatacurilor unor dlunltori (Orchestes fagi q,a.) care in trecut nu afectau sauafectau pu[in pidurile virgine.
PADUREf, 'MITPIDUNBA CULTIVATA
3.1.5. Structura, regcnerarea, produclia gi stabilitateapddurilor de- steJar tn dmestec cu alte foioase
Spre deosebire de categoriile de plduri prezentate mai lnainte care,flind situate pe relief mai pulin accesibil, s-au pdstrat in stare naturaltr celpu[in pdn[ la sf6rgitul secolului trecut, pidurile de stejar au fost de multtlmp folosite de om gi deci mai mult sau mai pu(in modificate. Pddurilevlrgine de stejar nu s-au mai plstrat in Europa dar existl unele rezerva[iilnfilnlate tncl din secolul trecut in care structura incepe si se apropie decea natural5 oferind indicafii privind inflliqared pldurii naturale.
O astfel de rezerva[ie este pldurea Bialowieza din Polonia, cercetat[din punct de vedere al structurii inc[ din 1912 de Lautenschlager. Acestuutor aratl cd arboretele de amestec compuse din stejar pedunculat, carpenlci pucios, frasin, paltin de c6mp, plop tremurdtor gi molid sunt trietajate.Etajul inferior, continuu, dar cu consisten[I variabil[, este format din carpen,utingAnd 25 - 28 m la 150 ani, limita longevit5lii acestei specii. In etajulmijlociu de 35 - 38 m, nu intotdeauna continuu, se afld buchete, grupenuu pAlcuri de stejar in amestec cu frasin, tei pucios, paltin de cAmp, ploptremurltor. Etajul superior, discontinuu, este format din exemplare, buchetefluu grupe de molid care ajunge la in6l[imi de peste 40 m.
Dacd se face abstrac[ie de molid, care in Rom6nia este legat dcttltitudini mari, structura descris[ pentru pddurile din Bialoweza corespundntructurii pldurilor de cvercinee amestecate (qleaurilo| (N. DonilS qi $t.Purcelean, 1,975). $i in aceste pdduri etajul inferior, obignuit continuu, areca specie principalS carpenul, etajul mijlociu mai pulin incheiat, esteconstituit de regul5 din specii de tei, paltini, ulmi, sorb de cAmp, cireq iaretn.jul superior, mai pulin incheiat, din specii de stejari (stejar pedunculat,gorun, cer, uneori stejar brum5riu) gi de frasini, uneori asociindu-se giexcmplare de tei sau ulm. O structur[ mai diversificat5, cu inchidere peverticale pot realiza numai speciile de amestec rezistente la umbrI. Stejariiqi frasinii, ca specii principale, heliofile, nu pot intra intr-o asemenearlructurl, ci trebuie si se afle in etajul superior luminat sau, la vdrstelinere, in ochiurile suficient de mari din arboretul b[trAn. Structuri trietajatee:onstatl G. Wolf gi U. Bohn (1987) gi in qleauri cu stejar, gorun (fag),cnrpen gi tei pucios din Germania.
Se pune problema ln ce mod se realizeaz[ regenerarea stejarilor gi alj'usinilor in acest amestec care contine specii de umbri cum este carpenulstu fagul, qi de semiumbrl cum sunt teiul, paltinii, sorbul de cAmp. S.l'rrqcovschi (L967) aratl cd mentinerea stejarilor in gleauri se datoreqteIongevit5lii lor mari care deplqegte de cAteva ori longevitatea speciilor denmestec gi in special pe cea a carpenului, cAt gi rezisten[ei lor mai mariIu varialiile climei, incendii, pdgunat etc. De-a lungul unei generatii destciari se succed 2 - 3 genera[ii de specii de amestec. Intrucdt stejariiI'iind'in luminl fructificd pAnd la vArste mari, in faza de schimbare agr:nera[iilor de specii de amestec apar destule spalii goale in care se poatetlczvolta semin[igul gi tineretul de stejar. Acelagi lucru se int0mpld gi laI'rasin. Celelalte specii de amestec se regenereaz[ ugor intrucAt fructificldcs qi abundent gi nu sunt atAt de preten[ioase la lumin[.
DupI cercetirile lui N. Constantinescu (1.962) gi N. Donitd (1971)rczultd cd in anii de fructificafie medie la stejar pedunculat in qleaul de
99
trILYIrJULI'UTA TE
pedunculat-tei argintiu-c.arp.e.n gi la .goru.n tn. gleaul cto gorun-tei argintiu-:lf::, j:b_i"r,",ina arboritor-semiicert cad'tnrrc S j S panu-ri iiOgnrnoe pe h', din care lnstr numai circa 50 vo este viabilrl obignuii-oparte din aceastr ghindr este mAncarr de animaiiii s-eruatic. r.ipiiori,mistre[i, goareci, veverile) inainte sau dupr g;ili;;;.. -ceea
ce rdmAnerrsare ln primtrv,ara gi formeazd semin[igul.' tit"i, c'. frJctificd abundentla intervale de 2 - 3 ani, numrrul de seminge pf roi fout" uiung e ra 7g__1.18 pe m2 dintre care 4r - 4s z-ruri-'riiu-ir""1vil n.oea gi corab.1e68).
Dupr o reduce-re puternic6 a numirului de puieli in primul an, dincauza secetei sau a.d5undtorilor, puie(ii aflali in ochiuri oe merime suficientl(15 - 20 m in diametru)_se dbzvoitr aestui ii;6J;,'atingana aupa iani 1 - 1,5 m iar dupr i5 ani 2,5 - 4 m inarlimil rrlllii dE sub *'rri",rezistr un numrr de ani av6.1d cresteri minime i"n inerli..]' .ur", de regurlse pierd prin uscarea,lrstarilor.-siejarii pot rezista i-'J'4 u"i, ...pl?rr,jugastrul 1ll.yt pd_nI la I - 12 uni Oupt care puielii dispar.
Dat fiind cd fructificalia speciilor oL aruori'." pi"or.J h 2 _ 4 ani,tn gleaul de gorun-tei argintiir-carpen oin oouiof.a,-.ui *uriv exist6fril":?1._ln :l?., de puie[i care in medie se ridiia ta 23,61 .;.;irr;pe m', dintre care 1,90 gorun, 3,27 carpen, 5,.1,2 frasin comu, gi cuu"r,riun,3,93 tei argintiu, 2,80 jrigastru,3,79'n^oiOi"un, .t.. 1N.-Ooni1e, tOZt;. ni,ocest 5[6s, se pozte forma oricdnd un tineret care ri inlocuiiscl arboretulPj,iul"i:::yl.gj'l.rigiei acestuia. G. wotf si u. bor,n ?rq8:?l inrrgirti..rin t.e.li 9upa un an. de fructificalie_ buni ra stejar gi'gorun urm5toarereca.ntireli de. puieli:.rje]lr
-(gorun) i,3z ._ 4,g7,".uri.n"-ie,t0 _ fi;*;tei pucios 1,60 - ?6,?0, rig o - o,s6/m'. cdrpJnri i rructiricat abundentgi in 1977, inregisrrandu-se in 1978 i,at;_llorprirli p"-#. i.;iii;;iii:t:!: qr^::ut carpenul in anii I97g _ I979'gi t5iri ir'.i", in anii 1977,1978\ 1979 (intre 0,6 gi 6,17 puieli pe m2).
. In prdurile amestecate est,i poiiuiti qi iegenerarea naturalr vegetativr,de exemplu la teiul .argintiu, in. condilii italiinare oin.ii..-n.generarea seface prin l5stari subterani, pornigi de ia colet.
Date asupra producliei- arboietelor virgine de stejari sau de stejari inamestec- cu alte specii sunt puline Ei neconcludente.
Stabilitatea pddurilor_virgine ae stejari in amestec cu alte foioase esteridicatr datorite diversitrgi.mari compoiitionate qi .iir.i*rie gi a *rrgi.iide legrturi stabilizatoare dintre. popuialiiG..orpor.nL.- h ronu temperatdeste vorba probabil de categoria o-e piauri cea'mai stabilr dac[ se au invedere intervale de timp suficient de^ Iungi.
3.1.6. Cdteva concluzii privind pddurea virgind
Dintre constatrrile :e. sg. pot desprinde din numeroase rezurtate reieqitedin c^ercetdrile asupra prdurilor
"irgi'ne irebuie relevate urmdtoarele:rn Privinta .compozi(iei:
- In prdurile virgin-e compozigia arboretelor depinde de sta[iune, deinsuqirile ec-ologice are-speciilor'rem'noase gi oe retaliiii-oirtr. acestea. Innatur[ se gdsesc atatea ecosisteme cu arboiete pur.".at al ;;".tJ;; ;arborete amestecate.
PAD@REACULTIVATA . IOl
Arborete pure so roallzocz[ mui frecvent in staliuni cu condilii specialeln care poate vielui numal o anumlta specie adaptat[ la condiliile respectivo(silcete, aniniguii, cvcrcotc xero(ile, cvercete sau pinete de st$nclrii,molictiguri de fimit[ etc.), dar gi lir staliuni cu condilii obignuite, ocupatede o specie foarte competitivtr, care eliminl alte specii (cazul fagului tnoptimul ecologic), sau de o specie care nu are competitori in areal (deexemplu molidul in optimul s5u ecologic).
Arborete amestecate se rcalizeazl in sta[iuni cu troficitate mai ridicatl,tn care sunt satisflcute exigen[ele mai multor specii, ecologic complementaresau reciproc tolerante. Asemenea arborete pot lua nastere qi la limite de
areal unde competitivitatea speciilor este mai redusd (cazul amestecurilorde fag cu rdqinoase sau de fag cu cvercinee).
In privin(a structurii:
- nu existd un tip structural unic sau precump[nitor ln pldureavirgin5. Structura depinde de caracterul staliunii, de insuqirile ecologice alespetiei sau speciilor lemnoase edificatoare, de fazele de dezvoltare, decatastrofe naturale cum sunt uraganele, zdpezile, inundaliile, incendiile etc.
Obignuit, in staliuni extreme pentru biocenozele forestiere, din punctde vedere climatic (trecere spre clime prea reci sau prea uscate), sau edafic(soluri inmllgtinate, xerice sau cu volum insuficient), structura arboreteloreste neuniforml mai ales in plan orizontal (arborete cu consistenli variabil[,constituite din grupuri sau pAlcuri de arbori, mai dese in condi[ii micro.$tationale mai favorabile, altern0nd cu porliuni rlrite sau chiar lipsite de
urbori). Frebvent, se constatd qi o neuniformitate in plan vertical, deoarece
exist[ suficiente spalii libere in care se poate produce regenerarea natural[;i dezvoltarea tineieturilor. Dar nu sunt rare cazurile c0nd structura verticaldeste uniformd in urma regener[rii simultane pe toatd suprafala, produsldup[ dobor0turi de v6nt, avalanqe, incendii etc. Arborete pure cu asemeneastructuri sunt formate de molid la limita golului subalpin, de pin silvestru,de pin negru, de fag sau de gorun pe stdnclrii, de molid qi de pin silvestruin mlaqtinl de turb[, de stejar pedunculat in staliuni ml[qtinoase, de stejarpedu4culat, brumdriu gi pufos in silvostepa uscatl etc.
in sta(iunile favora6ile biocenozelor forestiere, structura depinde inprimul rdnd de fazele de dezvoltare naturald prin care trece orice arboret..
H. Leibundgut (1959) deosebegte in evolu(ia pidurii naturale mai multel'aze, structural deosebite:
1) faza de regenerare, caracterizatd prin predominarea seminligurilorin structura arboretelor;
2) faza de tinere[e, caracterizatd prin predominarea arborilor tineri de
diferite vArste, prin consisten(a ridicatl gi creqterea accentuati;3) faza de maturitate (optimal[), caracterizat[ printr-o structurd stabil[
(pu1in variabild in timp), prin volum mare de lemn pe picior, prin modificarepozigional5 redusd a arborilor qi lipsa sau numlrul reduS al puielilor;
4) faza de bltrAnege, caracterizatl prin reducerea consistentei in urmaslibirii poten[ialului de creqtere gi a influen[ei altor factori (boli, stressuriclimatice etc.);
5) f.aza' de dezagregate, caraclerizati prin descompunerea rapidl a
structurii, form0ndu-se adesea intinse suprafele goale din cauza atacurilorde insecte, a acliunii v0ntului sau a focului.
IOZ SILVrcULTI.IMPEEAEE"ffi
. . Fazele de. regenerare gi tinerele se pot suprspune ln purte cu fazelede btrtrtne[e qi de descompunere.
ptrdurile formate din specii de umbrtr (fag, brad) sc pot realizadoutr tipuri de structur5, in func[ie de modul de regenerare a arboretelor.Dactr regenerarea se produce in permanen(6, pe suprafele mici, iar eliminareanatural[, modificarea pozigionall a arborilor tineri qi maturi precum gimoartea celor bltrAni are loc continuu gi echilibrat, se creeazl o structurlplurientr tipicr (de tip grddindrit) care se poate perpetua pe durate foartemari de timp. Arboretele se mentin practic in fazd de matuiitate (optimal5),celelalte faze fiind incluse dar mai pu[in evident, din cauzd cd se producpe suprafe[e mici. DacI regenerarea se produce pe suprafe(e mari sau laintervale mai mari de timp, pe mrsuri ce arboretele inainteazd in vArstldeosebirile de indl[ime se estompeazd, majoritatea arborilor cu diametremici este eliminatr, se formeazd un coronament unic, cu profunzimi variate,in funclie de temperamentul speciei. in faza de matuiitate arborii atingversta de 100 - 300 de ani (uneori gi 400 - 500 de ani), numErul loifiind de circa 200 - 400 (600). Proporlia arborilor grogi esie mare. Dupiatingerea fazei de maturitate urmeazd fazele de brtr0nele gi de dezagregiregi concomitent fazele de regenerare gi tinerele in care din nou structuravertical5 gi orizontal5 se diversificd.
In pldurile formate din specii de luminl sau din amestec de speciide lumind qi de umbrI, nu se poate realiza qi men[ine timp indelungat ostructurl pluriend tipicd. Aceasta pentru c[ speciile de luminl nu se potmentine mult timp sub masiv, cum se int6mplS cu speciile de umbrl lardin aceastr cauzd se produce de timpuriu o stratificare a arboretului, cuformarea unui etaj superior in care se situeazd specia sau speciile de luminl(eventual cu amestec de specii de umbrl) gi a 1-2 etaje inferioare in carese glsesc specii de umbri sau semiumbr5 de talie mai micd. Se realizeazdastfel o structurl bi-sau tri-etajatl dar nu o structurd pluriend tipica. inmulte situalii, arboretele formate din specii de Iumin5 rdmAn chiarmonoetajate (cum se int0mpll in pinetele, laricetele, molidigurile saucvercetele pure).
Regenerarea gi mai ales dezvoltarea arboretelor compuse din specii deluminl nu se poate realiza dec6t in ochiuii sfficient de mari sau in suprafegegoale mai intinse in urma dezagreglrii arboretului existent fie din ca:uzavArstei, fie in urrna unor accidente (v6nt, foc, insecte).
Structuri absolut pluriene, in care vArstele qi dimensiunile arborilor sIvarieze dupl schema codrului grldinirit, cu arborete puternic mozaicate peorizontal6.qi desfdguratd in trepte numeroase pe verticall, se intdlnesc maifrecvent in staliuni de optim forestier. Dar in caz de catastrofe, chiar inasemenea condilii se pot forma, local gi structuri uniforme prin regenerlri-echiene pe suprafele mai mari.
In privin(a produc(iei:
- produclia de lemn in pldurea virgind este variabild in raport cucondiliile stalionale. Cele mai multe inregistrlri se situeazl intre 300 -600 m'/ha in faza de maturitate gi bltr6nele dar ecartul este mult maimare. in staliuni extreme, volumul poate sE fie gi .de 100 - 200 m3lhaiar in stagiuni foarte favorabile gi de peste L000, chiar de peste 1500 m3/ha.In Italia s-a gdsit un volum de 1.662 m'/ha iar in lugoslavia de 1113 m3lha
PAffiCULTIVATA IlI
in ftrgeto-brldete (A. Hofmrnn 1970, Plsvslc-Gojkavic gi colab, 1970, g.a,),
ln- f[-getele virgin] dln Oltenla gl dln Banat vblumul poate deplgt 1000m'/ha 1D. T8rziu, 1970; A. Papav[, 1977).
Faia de maturitate roalizflndu-sc la vdrste destul de mari (300 - 400<le ani), cregterea medie tn pfldure virgintr nu este prea ridicatfi pentru c[perioada cu cresterea curentd mic[ este foarte lung5.' ln ce privegte calitatea lemnului (considerat[ in raport cu cerintelepentru lemn industrial), lmprlgtirea esta destul de mare, in funcfie, -maiiles de condiliile sta[ionale,- de structura arboretului, de faza de dezvoltarea acestuia.
in privin(a regeneririi:
- in pddirrea iirginl regenerarea este numai in pu[ine cazuri continu[.Obiqnuit ea se produce periodic, din cauza periodicitdgii fructifica[iei, care
poaie ajunge foarte maie (10 - 20 de ani) in ecosistemele boreale sau
bele de- la limita superioard spre golul alpin. De aceea' arboretele absolutpluriene sunt rare predomin0nd ceG formale din cdteva genera[ii de puieti'iezultali din fructificagii succesive, intervenite in faza de dezagregare'regenerare. in caz de catastrofe, care distrug intregul arboret, regeneraleapo-ate fi chiar echiend, sau constituitd din dou6+rei generatii de puieti.. Totitin cauza periodicitetii fructifica[iei speciilor de bazd, in plocesul dc
regenerare pot interveni faze succesionale cu specii pioniere (mesteaCln'pl6p tremui[tor, salcie clpreasc[) sau specii de amestec. (carpen, frasin,[ei,'acerinee). intrucAt ips8 timpul nu este un factor limitativ in pldureavirgind, dupd intervale mai scurte sau mai lungi se realizeazd uR momentlirv-orabil rdinstaldrii speciilor principale, astfel i[, pe durate mari de timp,Compozilia rdmdne
^ constantd. Aceste "deturndri" ale regenerlriicondilioneazl desigur modificdri in produc[ia de lemn ca 5i in celelaltel'unctii ale oldurii.
in procfsut de regenerare se observl destul de frecvent alternan[a sPeciilorpe suprifale, cAnd uia din specii se regenercazd preferenlial sub adlpostulirrborilor maturi din cealalt[ specie. Fenomentul este bine studiat pentru ames-
tocurile de fag qi brad, dar se produce, probabil, gi la alte specii.In privin(a stabilit5[ii:
- itaUitiiatea pldurii virgine, ca qi celelalte insugiri ptezentate mai$us, este destul de 'diferit[ in-funclie de tipul de ecosistem. Ba depindecle natura sta[iunii gi de complexitatea compoziliei gi structurii, 5i mai ales
u relelei de raporturi care asigurl coeziunea ecosistemelor.-stabilitate^ mai mare au
-ecosistemele cu relea troficl bogatl gi cu
crrntrol multiplu al efectivului populagiilor. Aceasta caracterizeazl mai ales
ptldurile de amestec, dar existl destule, exemple de pdduri pure cu stabilitateildicate (cazul fdgeielor). Stabilitate mare au qi ecoiisteme aflate in staliuniln care r'egimul fictorilirr abiotici este foarte
-constant chiar dac[ arboretele
$unLpure-(cazul pinetelor de turblrie sau a aniniqurilor de balt[, etc.)
3.2. Pldurea cultivatl
inainte de a prezenta caracteristicile p[durii cultivate este necesar sIse facl c6teva precizdri privind aceastd notiune.
ru+ lrr-vr'vururtr,"ffi
. Prin_"p.!d.ure. cultivat[" 1e inlelege ptrduroa ln earo re exeeut[ intervenlii
de naturtr silviculturaltr - tIieri.de-regenerarc, tmptrdurlrl gi ,rtrnpeoriiii,1ngrijirea,conducerea,protectiaarboreteloigospodrririi in spa[iu gi timp, pentru a se asigura c6ntinuitatea frdurii qia funcliilor pe care le exercitS.
. . Exploatarea, ca actiune izolatd, nu conferE pddurii calitatea de .,prdurecultivatS".
Pidurea cultivat[ este seminaturald cdnd provine din regenerdri naturale(din-. srman[r sau l5stari) si este compusr diri specii ecolofic autohtone, qiartificialI cdnd provine din regenerEri artificiaie, indiferint dac6 acejteasunt executatg. qu_ specii autohtone sau alohtone. Este insd de men[ionat cro prdure artificialr, creat5 cu specii autohtone de proveniengd localr poatetrecein. categoria- seminaturalr dacd, ulterior, este regeneratr natural.
Prdurea cultivatr, se deosebegte, de cele mai ilulte ori radical, deptrdurea. naturalr prin ,compozilia, structura gi modul de regenerare aarboretelor, prin produc[ia de lemn gi sortimentele ce rezuhd, prin Eficacitateafuncliilor de protec[ie, prin capacitatea ecosistemelor de a rezista ta impacturigi de a se autoreface etc.
3.2.1. Compozigia arboretelor
^ spre deosebire-de compozitia arboretelor din pddurea naturalr, care
se formeazd sub influenla exclusivd a condiliilor gi ^factorilor
de mediu, a?nsugirilor adaptative a speciilor_ qi a relagiilor din ecosisteme, co*porigiaarboretelor in pldurea cultivatd depinde gi de intervenlia silvicultorului carepo1le aduce modificlri uneori radicale in aceastd privin16. Aplicarea teorieirealizrrii profitului maxim in silvicultura l5rilor europdi Centrale a deter-minat.de exemplu cea mai ampld modifiCare de compozilie a arboretelorin pddurea cultivat5. Pe suprafe{e imense p[durile de iag,
"gorrr, stejar au
fost inlocuite cu monoculturi de molid siu pin deoareie -aceste arborete
asigura_u aparent un venit mai mare in conjunctura economicd a secoluluial xlX-lea gi a incepuiului secolului al xx-rea. se citeazr (H. Mayer,1984) exemplu unui ocol silvic din nordul Germaniei in cadrui crruia, indecurs de 120 de ani_(intre 1777 - 1894), suprafa[a ocupatr de rdginoasea crescut de la 9 la 86 v.o pai a_l9s pe seama suprafe[ei ce ievenea stejarului(initiaf 17_
v:) fagului (initial t9 %) precum gi mdsteacenului qi piopului(inilial 25 .Vo). Dar instabilitatea monbculturilor la atacurile de'insecie gide ciuperci, la.rupturile gi doborAturile de vant gi de zlpadr a arrtat cimodificarea radicalr a compoziliei arboretelor pr-ezintr riscuri mari, carenu numai cr poate anula plusul de venit scontit in urma unei asemeneaactiuni, dar poate produce chiar pagube insemnate.
Mqdificrri de cornpotie in peourea cultivatE au survenit gi prinschimbarea propor[iei speciilor in arborete. Aceasta s-a frcut dejib6rat,pentru a creste participarea _speciilor de valoare mai mare (de exemplu abradului.gi in general a rdginoaselor in flgete) sau a avut ioc involuntar,prin aplicarea gregita a tratamentelor sau lucrrrilor de conducere a ar-boretelor care s-a soldat cu red.ucerea proporliei sau disparilia unor speciiva.loroase (de exemplu, a spe_ciilor de stejari in arboretdte oe amestec) qiinlocuirea lor cu alte specii (carpen, tei, plop etc.).
P@cuLIIY+rA 1ot
Introducerea spcclllor cxotlco a condilionat de asemenea, pe suprafe[edestul de mari, modlflclrl tn compozllla arboretelor.
$i ln Romtnia compozt[la pldurii cultivate este, pe suprafele insemnate,alta dec6t cea naturalE.
Astfel, primele lncerc[ri de folosire in pldurile noastre de stejar a
rcgimului cr0ng compus gi a tratamentului tlierilor succesive s-au soldatcu eliminarea, uneori totale, a cvercineelor din arboretele amesteg6tecresc6nd in schimb propor[ia carpenului, teiului argintiu sau a plopuluitremurdtor. Dar gi aplicarea tratamentului tiierilor progresive necorelat cuanii de fructificalie a stejarilor a avut acelaqi rezultat.
Exploatirile masive din zona montan[, neurmate de reimplduriri audus la extinderea arboretelor de mesteacdn.
Extragerea preferenlialE a bradului gi molidului din p6durile de amestecde fag cu r6ginoase a condigionat extinderea suprafetei ocupate de ftrgetepure,ln regiunea de munte, dup[ cum aceeagi practicd aplicat[ in cazulgorunului din amestecurile de fag gi gorun, a avut un efect similar tnregiunea de dealuri.
Practica curent[ de a extrage cu prilejul curltirilor qi rlriturilor a
speciilor de amestec a determinat formarea de gorunete, cerete gi gdrniletoDure De suorafete aoreciabile.' fn sfdigit, ixtiriderea salcdmului in anumite perioade iar in ultimeledecenii a plopilor euramericani, a molidului, a pinilor, a laricelui, a
cluglasului gi pinului strob s-a inscris tot pe linia modific5rii compozi[ieipldurilor Cultivate de la noi.
Se poate aproxima ci pe circa 40 Vo din suprafala p[durilor noastres-au produs modificiri de compozi[ie in urma actiunilor silvicultorilor. Ceamai mare parte a acestei suprafete apar[ine formaliei pldurilor de amestec
de fag cu rlginoase, de fag cu gorun .S! dg gorgn cu alte foioase.ih leg6turd cu modificarea compoziliei in pldurea cultivatd s-au format
dou[ moduri de abordare diferite: unul precumplnitor economic carepreconizeaz[ extinderea speciilor mai rentabile pe seama celor mai pu[inrentabile gi altul precumplnitor ecologic care luptd pentru mentinerea saureintroducerea speciilor autohtone.
3.2.2. Structura arboretelor
Structura arboretelor in pldurea cultivatl a suferit de asemeneamodificlri radicale.
Tratamentele promovate de silvicultura clasicl europeanl, bazate inspecial pe tlieri periodice a determinat transformarea structurilor neregulatepluriene, predominante in arboretele naturale, in structuri regulate, mai multsau mai pu[in echiene, care caracterizeazl majoritatea arboretelor din p[dureacultivat6. Aceasta se refer[ at6t la arboretele regenerate prin sdmdntd catqi la cele regenerate vegetativ din llstari sau drajoni.
Dac[ pentru arboretele din pldurea naturalI este caracteristic[ ostructurl foarte variat6 merg0nd de la uniforml, echienl, la puternicdiversificat[, plurien5, pddurea cultivat[ are pe mari suprafete o structurluniforml echiend cu o distribu[ie dimensionall a arborilor de tipul clopotullui Gauss. Aceasta este structura ce ia naqtere prin aplicarea tlierilor
periodice Pentru rcgenerarea arboretelor fic dln r6man15, fle din lfistari saudraioni.
^ "
"h acelagi timp-, prin curturtr au fost creatc structurl carc nu se regrsescin p[durea naturalil.
-Asa este crAngul compus sau cr0ngul cu rezerve incadrul ctrrora arborerur este alcrtult i3 princlpai-ain-'e?rrprare echieneprovenite din llstari .dar gi dintr-un num5r de .erlrue ;;.it. udr.ti pr*.nii,fie din ltrsrari fie din simAn[I.
in ptrdurea-cutti"ata-sr"i.r"g"r, in general o uniformizare a structuriinu. numai - ln pran vertical ci gi oiizoniat. spr" A;;bi;. de arborererenaturale, destul de neuniforme La inchidere ,iu .r-aiJiluli" u .p;;iii;;(in arboretele de am.estec) arboretele cultivate sunt ae-iegura inchise, iarspeciile sunt distribuite desrur de regurat ry if.1ir.-b".
",.i.,a gi situa[ii incare arborerele sunt rrrite cum se Intamplr in'cianlguriir-i.batranite sauln arboretele speciar rdrite pentru stimulaie; ;;.it"riiil^irosime.
3.2.3. Modul de regenerare a arboretelor
\ Rrdurea naturalr regenerarea arboretelor se face excrusiv pe calenatural5 din sImAn[E gi mai rar din llstari sau draioni.Prdurea cultivatd.-este regeneratd atat nuiurJ dir'srm6n[r, din Irstarisa.u.drajoni-$ar gi artificial pr'in semrndturi direct"
"u .e,,'anii .ui.ura-0.silviculror din arborete surs6 de sdm0ntd, pril pru"iulii-J. p:ri.ii pi"orside silvicultor. in pepinierl*, prin plantalii' O^e UuiaSi'-
uaracte'stic este 5i faplul cd durata procesului-de regenerare in pddureacultivatr se micqoreaze mut comparativ--cu cea oin pa8uiea naturalr, maiales in cazul trierilor rase, urmat'e imediat o" pliluiii-Jru o" semdndturidirecte. Dar qi in cazul regenerrrii naturale.din'seme'nja-oirrata procesuruise scurteazr pentru cr nu se agteaptr acoperirea irtiigrl ,rprut"g"'.u luillif,.';,'{'l.Ti}i&s.!}' *- #i:H' lill J'!: "[:'
"; d'i "
; ;! i o "'" g "i"iui";
... Pgntru_prdurile cultivaie corypuse.iin specii de foioase cu capacitateridicatr de lrstdrie sau drajonare (itejari, carpeni, fi;ri,ri;-;i, arlari, castan;1lm-i, .RloRi, salcam etc.) iegenerirei veEetativi' a fost'un-'rdsit,"i,
-;;ilide indelungat gi in_mutfe laii mai este i"ncr, foarte-iaipanoita.In momentur d_:=tuJl qr .suprafele din'ce i;-.;-il;i';ari se apricrregenerarea vegetativE din butagi sau din puieli produSi prin culturi decelule sau lesuturi.
3.2.4. Reglarea densitdlii arboretelor
" 4 prdurea naturalr densitatea arboretelor se _regreazr sub influenlafactorilor ecologici abiotici, a raporturilor dintre "ru"ii-Jiiintr" uruori--iicelelalte organisme din ecosisteni.
In pddurea cultivatd silvicultorul se ocup[ foarte atent de reglareadensitrtii, aceasta fiind principala.m^odalirate de a airi;, .rniit tiv gi calitativprocesul de acumulare a lemnului. intr-adevrr, prin iai.iir. "ur.
se executS
l1*1o_,1.,_"ur:ll-vilg arUoretului, se urmlregt.'d. prin.r.f".ti. ,%;iil-i;pozrtlva, pnn crearea unui spa[iu suficient dir 5i a unei imuianfi
@ din regenerdri naturale.
PADffiEACULTIVATAcorespunz[toare pcntru arborll cu acumulare mai mare de lemn gi cu trunchiele calitate mai buntr, dln punct de vedere al utilizlrii ulterioare, str seohlin6 un maximum cantitativ de lemn de calitate cdt mai bun[.
Tabelele de produc[ie ofertr date privind densitatea "normal[" pentrueodrul regulat, in func[ie de specie, vArst[, bonitate stalionalS, orient8ndpc silvicultor tn ceea ce privegte intensitatea interven[iilor. Evident densitateaunor asemenea arborete scade cu vArsta.
ln cazul arboretelor pluriene cultivate, teoretic densitatea este constant6dactr se intervine permanent pentru men[inerea proporliei dintre arborii dediferite verste gi diametre, indicatd de curba distribu(iei normale a arborilor,pentru ecositemul dat.
107
3.2.5. Productia de lemn Ei sortimentele
Produc[ia de lemn gi sortimentele in pddureatunte deosebiri fati de pidurea naturalS. Acestela cantitatea de lemn produsd cAt mai ales latrunchiurilor.
in general, cantitatea de lemn produs5 in pldurea cultivatS, gospodlrit[pc baze gtiinlifice, este mai mare decdt in pddurea natural[. $i aceasta dinmai multe cavze. De regul[ arborii din pddurea cultivatl echien6 sauplurienE, sunt recoltali la vArste mai mici, la care creqterea nu se reduceuccentuat, in timp ce in pldurea naturald mai ales in cea plurien[ tipicdse glsesc mulli arbori b[trtni la care intensitatea cresterii este mult maisclzutS. De asemenea, in pldurea cultivati, produclia cantitativ5 de lemn$poreste gi pe seama lemnului recoltat prin lucrdrile de conducere in timpce in pddurea natural[, acest lemn se pierde prin procesul de eliminarenaturale.
in ce priveqte calitateacultivatl datoritl selecqiei cetrboretelor. Lemnul ob[inut din arboretele cultivate este de asemenea maiuniform ca dimensiuni gi ca sortimente pretandu-se mai bine pentruvalorificarea industriald.
3.2.6. Eficacitatea funcgiilor de proteclie
Eficacitatea func[iilor de protec[ie depinde desigur de structuraboretelor din pddurea cultivatS, fiind ridicatd in cazul structurilorgrldinlrit cultural dar variabil[ in cazul arboretelor echiene care se
r egenereazd, periodic.par in cazul arboretelor naturale eficacitatea func[iilor de proteclie
poate fi ridiiatd dac[ acestea au structur[ diversificatl .mai ales in faza dematuritate, dupd cum aceast[ eficacitate poate fi gi destul de sclzutl infaza de dezagregare a arboretului.
Se poate sconta insd ci pldurea cultivat[, gospodlritl special pentruasigurarea unor funclii de proteclie, va fi superioar[ pddurii naturale subraportul eficacit6lii func[ionale.
cultivatl prezintl impor-deosebiri se referi atetdimensiunea gi calitatea
lemnului aceasta este mai bund in pddurease execut[ prin lucr[rile de conducere a
ar-de
r{,! .,ilUYIqUIj"TUffif,?EW ,
3.2.7. Rezistenla la impacturi gi capaciraaa de uulorcfacere
Din aceste puncte de vedere arboretele cultivatc sunt ln general inferioarearboretelor din biocenozele naturale, cu echilibre ecologice ne-alterate.
Arboretele artificiale, echiene pure sunt cele mai vurnerabile. Darmulte alte arborete chiar pluriene gi amestecate pot avea rezistenla sclzutdla impacturi in cazul c0nd prin m[surile de gospodrrire au fosi afectatemecanismele de autoreglare naturald qi echilibrul biocenotic sau ecosistemic.
in ceea^ce priveqi-e autorefacerei arboretelor cultivate, situaliile pot fidiferite
^ ln func(ie de structurile promovate qi de tratamentel6 apiicate.
Astfel, ln cazul structurilor echiene, arboretul are capacitate de autorLfacereln cazul tratamentelor cu tdieri repetate dacd produclia de simanld esteindestu-lltoare- gi .t[ierile se executr in func[ie de anul de sdmanld qi decerin[ele de luminr ale puie[ilor. in cazul:tratamentelor cu tdieii uniceautorefacere-a devine problematic[ gi este necesarr reimprdurirea pe caleartificialS. tn arboret6le pluriene, Lorect conduse, autoiefacerea este deregultr asigurat5.
-. . Spre deosebire de prdurea naturald, in care timpul nu este un factorlimitativ in autorefacerea arboretului, in prdurea cultivat5 se urmlregte caautorefacerea sr se produc[ cat mai repede, intervenindu-se de regule cuculturi in situaliile cand autorefacerea nu s-a produs intr-un num5r-de anideterminat.
4,
REGENERAREACULTIVATA
ARBORETELOR N PADUREA
Asigurarea permanenlei ecosistemului forestier pentru a beneficianeintrerupt de funcliile de produc[ie gi de protec[ie de care societatea are
atdta nevbie, presupune reinnoirea continud a biocenozei, sistemul biologiCcare condilioneazd de fapt existenla ecosistemului. Reinnoirea este un proc€s
inerent pentru acest sistem deoarece elementele sale componente, organis-nrele, au viala limitatd. Obiqnuit, inlocuirea organismelor care mor Princele chre se nasc, se face treptat, astfel c[ biocenoza igi pistreazd structUrA'ln anumite limite de fluctuajie. De altfel, posibilitatea de a avea o duratE
de via
ITU SILYITJUTJTURA TE EAZE EuG
qi a produc[iei pldu.rii.ar-ti tbst periclitat[. Nu estc lipslt cle interes sd setreac[ in..revist[ principalele etape pe care le-a parcdrs ideca Ei practicaregenerlrii arboretelor de-a lungul timpului.
4.1. Evolu[ia concep[iilor_ Ei practicii in domeniulregenerarlt arDoretelor
!, evolu[ia concepliilor gi practicii privind regenerarea arboretelor sedeosebesc doul etape distincte.
. Prima etapd, -care
coincide cu inceputurile organizdrii gospodlrieiforestiere, se caracterizeazd prin simpla regiementare a-exploatdri padurilorftrr[ vreo.preocupare pentru regeneraiea ar6oretelor. Atdt timp cat extragerilede material lemnos nu erau prea intense, arboretele se r"gen.rau na'lural,procesul desfrgurdndu-se aproape ca in prdurea virginr, cu totul intdmpl5toiin timp gi spaliu.
^ Desigur exploatrrile ulterioare influengau favorabil dar mai alesnefavorabil semin[igul sau tineretul existentl Efectele nefavorabile s-auamplificat atunci cAnd extragerile de arbori au devenit prea concentrate,iar prdurea s-a rlrit mult, solul s-a inlelenit sau s-a inmlrgt'inat gi seminliguilu s-1 mai putut instala., menline qi dezvolta. Situalia pdduriloi s-a agrivatin multe !5ri europeng !i ptin practicarea unui pdqunit intens, prin recoitareamai ales a ghindei qi jirului qi prin adunarea litierei.
In aceastd situa-lie _s-a impus reglementarea mai strictl a exploat[rilorgi aceasta a constat din limitarea extragerilor neregulate de arbori. AvAndu-seins[ in vedere cd o astfel de reglemintare, chiai dacr prdurea nu se maidegrada evident, nu asigura qi continuitatea, dar mai aies posibilitatea derecoltare anuali a unor cantitEti de material lemnos cat mai constante, s-atrecut la exploatarea
_pe parchete cat mai egale ca intindere, de obicei printdieri rase a materialului lemnos. Impactuf uman in aceasid situalie, prindezgolirea unor mari suprafele de siratul protector al prdurii, cu eflcteprofunde asupra. p[durii, a dus la inlocuirea r"g.n.ri.ii naturale prinregenerarea artificiala sau prin regenerare mixtd. Numai in cazul plduiilorde .cr0ng s-a mai putut realiza, in astfel de situalii, o regenerare naturallmul[umitoare din lSstari. Dar gi aceasta numai pentru Z-3-cicluri de crang.DupI aceea, .pe tulpinele (cioatele) imbltr6nite se instalau l5stari firavi !iin numlr redus, iar mai ldrziu, arboretele constituite din astfel de lastaiise rrreau qi iqi reduceau- puternic produclia de lemn. Mai criticd era situaliaprdurilor formate din arborete imbdtrdnite de codru, care, dupr tiierea rairnu mai llstdreau.
cum menlioneazr schupfer (1927), citat de N. Rucdreanu (1962)"impdrJirea pldurilor in parchete anuale, in vederea asigurdrii satisiaceriineintrerupte a nevoilor de lemn, este cea mai veche form-d de reglementarea exploatrrii prdurilo_r. sporadic ea a inceput sr se aplice in Europra centraldincd din secolul al XIV-- lea, devenino pe ta 1600 in multe regiuni o reguldde. gospodrrire. Mai t.drTiu a fost impusr prin ordonanle Ii instruciiunioficiale.qi a r6mas panr in a doua jumrtate a secolului at xvitt-tea singuraformd de reglementare a trierilor, atdt in cr6ng cat gi in codru,,.
REOENERANEilTflMETf,IT IADUBEA CULTIVATA 111
N. Ructrreanu (1962) mai uratl cA "pentru codru parchetatia reprezintE onretodtr de amenajare cu totul nccorespunzltoare, in primul r0nd pentru c[posibilitatea pe suprafattr oblig[ la tlieri ruse. In aceste condilii regenerarea Pecale naturaltr este (pentru cele mai valoroase specii principale cu temperamentclelicat din pldurile europene, n,n.) practic exclus5... In al doilea r0nd, faptul clparchetele trebuie sd p6streze o anumitd mlrime, form[ 5i succesiune, ii dd
metodei o anumitl rigiditate, din care rezultl insemnate sacrificii" (gi maridificult[1i gi inconveniente de ordin cultural, n.n.)." Pe lAng5 aceste inconveniente au mai ap6rut unele destul de gravecum este eroziunea ca urmare a descoperirii solului prin tdierile rase pe
terenuri cu pante mari gi cdnd solul este format pe roci friabile. Degradarease producea gi prin inml5gtinarea solurilor cu exces de apd (soluri pseu-dogleice, gleice, amfigleice etc.) ca urmare a disparigiei drenajului biological pEdurii. La acestea R. Troup (1928) mai adaugl gi dezavantajul inlocuirii,dup[ tlierile rase a unor valoroase qi rezistente arborete naturale amestecate,cu arborete pure, de obicei de molid sau de pin. Acestea erau expusedobordturilor de v6nt gi rupturilor de zlpad[ gi au contribuit la degradareasolurilor formate pe roci acide. Dup[ 1-2 generalii, pe mdsurl ce solul s'adegradat productivitatea qi rezistenla la acliunea diferililor factori dlunEtori,a arboretelor a scdzut mult.
Este insd interesant de menlionat cd atdt in Germania cdt gi in Frantas-au conceput $i aplicat unele metode de regenerare gi de ingrijirea a
ptrdurilor inainte de a se proceda pe scard mai larg[, la inceputul secoluluial XIX-lea, la reglementarea exploatdrilor prin amenajamente. Astfel, cummenlioneazl R. Troup (1,928), "sisteme de regenerare asemlnltoare cutratamentul t[ierilor succesive (mai bine zis cu cele aplicate in cadrultratamentului tdierilor succesive, n.n.)... par sd fi fost cunoscute de mailline de 400 de ani", aqa cum rezultd dintr-o ordonanf[ datd in Hessa(Cermania), in anul 1761.
In Franla, Tristan de Rostaing, gef al serviciului forestier, aproximativin acelagi timp, recomanda pentru oblinerea regenerlrii naturale a pldurilor,aplicarea unor tdieri succesive, care sd inlocuiascl tratamentul "tire et aire"cleoarece prin aplicarea acestui tratament nu s-au obtinut rezultatele sgontate.
Acelagi Rostaing recomanda aplicarea unor rlrituri de tipul rdriturilorde sus, adoptate qi aplicate mai tArziu in pldurile din Franla gi care aul'trcut obiectul cercetlrilor gi lucr5rilor lui Varenne de Fenille inc[ din anii1790 gi 1791.
Dar cel care prin autoritatea lui covArqitoare de dascdl, dar gi de
conducdtor al sectorului silvic din Prusia, a reugit sd impund aplicareatirierilor succesive a fost G.L.Hartig. El descrie modul de aplicare al acestortlieri, separdndu-le in tlieri de insdmdnlare, tdieri de dezvoltare 5i tlieridefinitive (G.L. Hartig, 1791).
Hartig prezintl nu numai descrierea lucrlrilor de exploatare- regenerarerii de conducere-ingrijire a pddurilor, dar in acelagi timp concepe 5i o
<trganizare prin amenajament care sI asigure qi continuitatea exploaterilorgi recoltarea unei posibilit5ti cAt mai constante, calculatd pe volum, ca 5iregenerarea arboretelor. Astfel, se introduce in gospodlrirea pddurilor, odatdcu o anumit[ ordine in exploatlri, imp[rlirea p[durilor in serii de gospodlrire
rrz _ ErLyrsuLTURA FEEAqFFET]I
;i a acestora in af'ectagii, corespunzdtoare perioudelor ln cure crau imprrliterevoluliile (ciclurile),
Lypt0nd pe toate c[ile lmpotriva brdcuirii gi degradtrriipldurilor prin extragerineregulate de arbori, Hartig a crutat in primul rdnd, pentru un- mai riguroscontrol qi o mai atent5 supraveghere, sr localizeze trierile, dar gi regenerrrile,organiz6nduJe pe afectalii. Lucrdnd in plduri de fag qi de fag cu-gorun, qiavand in vedere temperamentul de umbrr al fagului gi toleranfa gorunului lad_eficitul de luminl, mai ales in tinere[e, in staliuni-de bonitate ridiiatS"gi mijlocie,Hartig propagr ideea "trierii inchise" aga zisul "Dunkelschlag" atat pentru tdierilede regenerare cat gi pentru cele de conducere gi ingrijire a arboietelor. Ideearealizdrii t[ierilor pe suprafele c6t mai reduse, a plstrlrii stlrii de masiv str6ns,a unei consistenle pline in tot cursul existen[ei arboretelor qi a unor tdieri deregenerare_ gi ingrijire prudente, strlbate ca u]l fir roSu intreaga sa doctrin5privitoare la amenajarea gi la cultura pldurilor. in consecing5, tdieiile de produseprincipale gi lucr5rile de regenerare au fost concentrate p'e afectagii, generaliz6ndu-se aplicarea t[ierilor succesive c6t mai uniforme gi mai inchise. T[ierile deingrijire a arboretelor, aplicate cu mare prudenld, incepeau tarziu, erau repetatela intervale mari de timp, qi vizau numai arborii domlnali qi cei deperisangi giuscati, chiar cnnd in etajul dominant se g[seau arbori cu defecte evidente.
- -
Este extrem de important sd se evidenlieze gi faptul cr Hartig, cum aratdqi M. Drdcea (1942), concepe totalitatea luciariloi silvotehnice ca fe u, sistembine inchegat gi plecand de la leluri economice clar precizate (pioducerea detrunchiuri de dimensiuni mari, drepte, cilindrice, bine elegate) urm[regte inflptuireaacestor obiective, din aproape in aproape, bine inleles dupr concepgia sa proprie5i la nivelul cunoqtinlelor privitoare la cultura pddurilor din acel timp, iecomlndhndefectuarea tuturor lucrdrilor silvotehnice, de conducere-ingrijire gi de exploatare-regenerare, cu cea mai mare pruden1[.
acelagi limp, se constatd cI aceastl doctrinl, conceputl ca o dogmdgi impusr de Hartig pentru toate formaliile forestiere, & constituit sursaunor inconveniente Ei greqeli, constatate mai tArziu atdt in privinla amenajirii,c0t- qi a regenerdrii pldurilor. organizarea exploatdrilor prin amenajareapldurilor a avut, pe l6ngd efectul pozitiv al introducerii unei ordini inefectuarea trierilor, gi unele consecinle nefavorabile asupra modului deaplicare a lucrrrilor silvotehnice, ca urmare a cadrului gi a condi[iilorecologice de multe ori nefavorabile ce s-au creat pentru desfrqurarea intimp. qi spatiu a acpstor lucrdri. Astfel, a$a cum arati N. Rucrreanu (1962)tendin[a de a se uniformiza arboretele, pe parcele intregi gi chiar pe afectalii,deqi c.ondi[iile slalionale qi arboretele erau destul de neomogene, precumqi aplicarea uniformd a lucrrrilor silvotehnice pe suprafegele-parceielor qiafectagiilor explicd multe dintre insuccesele celor ce au aplicat doctrinaHartig, mai ales in arborete formate din specii de lumin5 sau in amestecuride specii cu temperamente diferite.
Tot N. Rucrreanu (1962) menlioneazr ci aplicarea metodei afectafiilor,mai ales c0nd acestea formau blocuri constituite din parcele mari aldturate(afectagii permanente dintr-o bucatl), aserveau practica silvicultural5 intere-selor reglementdrii t[ierilor.
- condiliile de aplicare a tdierilor succesive s-au putut totuqi ameliora,in oarecare mlsurd, prin trecerea de la metodele pe- afectalii permanentegi intr-o singurr bucatS, la metodele pe afectalii fragmentate, constituite
REOENE
clin parcele gi subparoOle Care nu mgl cruu vecine gi nu mai formau un
bloc. Acestea erau rgportlzgte po perloadc, in raport cu_ vtrsta, cu starca
gi cu productivitatea aiborctclor, flecare arboret exploalAndu-se la un termen
iAt niai apropiat de v0rsta exploatabilit[[ii, stabilit[ pentru unitatea de
qosoodlrire respectiv[.- ' posibilitdgiie de aplicare a tlierilor succesive au devenit 5i mlifavorabile pri-n trecerea Ae ta metoda afecta[iilor revocabile la metoda
afectaliilor unice. Ca 5i in cazul aplicdrii metodelor pe afecta[ii revocabile,in afectaliile unice erau incadiate qi subparcele continAnd arboreteasemdndto-are ca vArst6, stare de dezvoltare qi productivitate indiferent de
agezarea. in cuprinsul suprafe[ei periodice. Aceastd repartilie se modific6cu ocazta revlzulnl amenajamenlelor. Dar spre deosebire de metodele
afectagiilor revocabile, in cazul aplic[rii metodei afectaliilor unice,- repar'tizarei parcelelor gi subparcelelor se flcea pentru o singuri afectalie,
lindndu-ie deci cont in mdsurl mai mare de evolulia arboretelor 5i a
iegenerdrii, deci de interesele culturii p6durilor.- Aceste metode pe afecta[ii au fost, in intreg secolul al XIX-lea, aproape
singurele metode da amenajare a p[durilor din 
rrq _ ETLYICULTURAPEEM.dea lnstr cu modelul imaginat de Cotta. Cu toato artlflellle lblosite, multedintre aceste arborete erau-exploatate mult tnalntc cau mult dupd teimenulexploatabilitetii, totul soldandu-se cu pierderi de cregtcri gl dL calitate amaterialului lemnos.
Din punct de vedere silvicultural, aceastE lncadrare schematicr aarboretelor in afectalii qi tendinla de a se realiza in cursul unui ciclusuccesiunile normale de vArste, au avut urmrri nefavorabile, mai ales cfindgrlda[ia de vdrstd a arboretelor era la inceput departe de cea normalr. Dealtfel, din lucrrrile acestui autor se deduce cr ei era preocupat, cel pulinintr-o primr perioadr de timp, mai ales de reglementarea'exploatiriiorpentru asigurarea recoltdrii cu continuitate a unor posibilitSli anuale catmai egale gi a stabilitrlii arboretelor, Ei mai pulin de crearea
"unor condilii
propice pentru regenerarea arboretelor.
._^^_Qub-influenla tui G. Hartig gi H. Cotta, B. Lorentz Si V. parade(1837.), doi mari silvicultori francezi, dogmatizeazd tratameitul codruluiregulat cu t[ieri succesive, pe care - il numesc ,,la methode derdensemencement natural et des eclaircises periodiques". in Franla, cu plduriin majoritate de foioase, multe edificate de-specii iemnoase cu temperamentde lumin5, in care pericolul dobordturilor de v6nt era redus, nu s-aumanifestat preocupdri deosebite privitoare la constituirea succesiunilor dev0rstr in cadrul afecliunilor. Totuqi, parade adoptd pentru pddurile dinaceaste [ar5 cea mai schematicr metodr a afectaliilbr permanente gi dintr-obucatS, clutdnd ca pentru-compensarea anumitor sicrifiiii de exploaiabilitate,datorate unor incadrlri forlate a arboretelor pe afectalii sd ioloseascl inplanul general de exploatare unele "artificii", d-ar mai aGs "transferul" unorarborete dintr-o afectalie in alta. Dar, cum aratd gi N. Rucrreanu (1,962)"modul in care s-a in[eles s[ se conducr prdurea s'pre starea normald pririaceste metode s-a dovedit. necorespunzdtor. uniformizarea arboretelof peparcele sub._aspectul varstei ca gi ciearea in multe situalii qi in mod inuiila succesiunilor de v0rste.orie_ntate dupl direc[ia vdntului ielui mai periculos,au impus sacrificii mari. Multe arborete au trebuit s[ fie exoloatate fieprea d-evreme, fie prea terziu, in raport cu vdrsta exploatabiliialii tor. lnplus, din cauzd cd arboretele trebuiau sd fie exploatate qi regenerite int.-oordine determinatd Ei intr-o singurr perioadr, nu s-a pirtut line seama insuficientd mlsurl nici de deosebirile sta[ionale, nici de diosebiiile structuraleale arboretelor". Regenerarea naturalr a fost astfel ingreunatd (gi in foartemulte situalii total compromis5,.lrecandu-se de la regEnerarea din slmdnldla cea din lSstari, n.n.). speciile de umbrr ca brfrul gi fagul, au foittreptat eliminate qi in locul arboretelor amestecate s-au creat aiborete puredin specii de lumin6, ca pinul, sau de semiumbrd, ca molidul. Speciili delumind ca stejarul qi gorunul au fost asemenea eliminate din arborete, maiales cdnd acestea erau amestecate cu specii de umbrd sau semiumbrr, carefructificau des gi cre$teau mai repede.
. totuqi in virtute-a unei traditii care exista in Franla de timp indelungatgi a situa[iilor speciale ale pddurilor din aceastE 1ard, silvicultorii franc&i,cum arat[ M. Drdcea (!94a1*, s-au abrtut de la dogma Dunkelschlag-uluilui G. Hartig qi a metodei afecta[iilor recomandatr dE H. cotta. B. Lorentzgi V. Parade (1837) adapteazd intr-o anumitl m5surI teoria autorilor germani
@e rarituri, Lito, Bucuregti.
REGBNERAnaITilIrE[mI FADUREA CULTIVATA I 15
lu caracteristicile spccillor El p[durllor din Fran!a. Degi autorii germani
recomandau aplicaria numgi a fArlturil de jos tn arborete, Lorentz 5i Parade
disting grade'de r[rituri gi prevfid sd se extrag[_ gi .arbori. dominanli care
cgncuieiz[ arborii de eliti, <lar numai in staliunile de bonitate ridicat[, In
ntl[iulile de bonitate sc[zuttr acesti autori nu recomandd interven[ii in etajul
suferior al arboretului. tn staliuni bune ei recomandd inceperea lucrlrilorde ingrijire din stadiul de prljinig al arboretului qi nu de la vArsta de
2.5-40*ani ca Hartig; in staliuni sdrace implrtlqesc qi ei punctul de vedere
al lui Hartig. De asJmenea, ei recomandS gi periodicitlli diferite ale lucrlrilorde ingrijirJ tot in raport cu caracteristicile speciilor S-r ale.sta[iunilor. Ei
rnai 1i-n ieama qi de fblul arboretelor gi dau indicagii diferentiate in privin[anplicirii lucrdrilor silvotehnice, dupd structura acestor arborete (regulate,
nLregulate, pure, amestecate etc.). Dar, cum menlioneaz[ M. Dr6cea (1946),
t]. iorentz $i V. Parade (1,537) consider[ cd atdt stabilitatea arboretelor
cat qi creqteiea arborilor in inaigime sunt realizate numai in arboretele incare-etajui sqperior al acestora este bine incheiat, respectand deci dogma
intangibilitdlii acestui etaj. Ei recomandl acoperirea permanent[ a soluluipentr-u evitaiea degraddrii gi a inlelenirii, precum gi a instal5rii seminli5urilorirraintea tlierii de-regenerare, acestea constituind pentru Lotentz qi Parado
reguli esenliale. in consecinl[, pentru plstrarea unei consistenle s-trense' Ci
rcEomandd men[inerea in etajui superibr chiar de arbori r[u conformati.Cum s-a ar5tat mai inainte, metodele de amenajare a pldurilor pe
tl'ectalii qi variantele cunoscute au avut in multe situalii efecte destul do
nefavorabile asupra regenerlrii arboretelor gi, in general, a-supra procesuluidc produc[ie forestierE. Degi metodele pe afectalii au fost inlocuite Ia
sl'0riitul seiolului al XIX-lea cu metoda claselor de vdrst[, ele gi-au pus
o anumitd amprentl pe pddurile europene, care s€ p[streazd qi astlzi. .
in arboreiele de Tag din Danemaica s-au aplicat tot t[ierile succesive,
urmlrindu-se regenerarel c0t mai uniforml pe suprafe[e periodice gi, ingcneral, cfearea de arborete pure de fag de tipul codrului regulat. Ceea ce
I deosebit insl fundamental tlierile de regenerare din Danemarca de cele
ale lui Hartig a fost modul in care se efectuau acestea, ca urmare a steriiarboretelor in momentul in care se trece de la lucr5rile de ingrijire la cele
tle regenerare. Aceasta pentru cd rdritura danezd diferd atAt in ceea Ce
priveqle conceptia cAt gi modul de aplicare de cea recomandatd de Hartig
ir.ntru fdgetele din Germania. in timp ce Hartig recomanda menlinerea uneiconsistenle strAnse a etajului superior al arboretelor, practicandu-se o r[ritur[cle jos, in general slabd, in Danemarca se efectui o rlriturd de sus. inplui, in pariea a doua a existengei arboretelor, rdritura era forte, pentlu a
ie favoriza cresterea in diametru a arborilor de valoare aleqi. Deci, lainceputul-lucrlriior de regenerare, arboretele din p[durea danezd erau destul
de iarE, iar instalarea ieminligului se producea parlial inc[ din timpulultimei r[rituri. T[ierile de regenerare erau adaptate ca numir gi intensitate
necesitdlilor semin[iqului insialat, dar qi credrii unor condilii cA1 maifavorabile pentru descompunerea litierei. Pentru instalarea cAt mai uniformla seminligului se proceda la mobilizarea solului in anii de fructificafie.CAnd instalarea acestuia nu era satisfdcdtoare se recurgea gi la regenerareape cale artificiald prin sem[ndturi qi plantalii. Acolo unde arboretul matern
era pres rar, precum gi ln goluri se ptrstra subetujul pcntru protectia soluluigi semin[igului, atAta timp c6t era necesar.
- ..9prc sfarqitul secolului al XIX-lea, c6nd metodelc dc regenerare giingrijire a arboretelor au evoluat qi s-au diversificat mult, cagti!6ndu-se bexperien(i mai larg5 in aceast[ privin[r, in multe situalii cadrulneco]espunzdtor creat prin amenajarea pldurilor pentru desflgurarea acestorlucr[ri, precum qi unele conceplii economice nes[nrtoase au influen[atnegativ posibilitdlile de aplicare a metodelor de regenerare in prduri.
cand s-a trecut de 1a amenajarea prdurilor pe afectalii la imenajareape clase de vdrstd, s-a ficut a$a cum arati N. Rucrreanu (1962), "piimulpas spre inlSturarea dezacordului dintre amenajament qi siiviculiuri... dargi recunoagterea adevdrului cr aceste doud activit6ti gospoddregti (una deorganizare qi alta de aplicare a tratamentelor in vederea regenerlfli qi crelriistructurii arboretelor, n,n.) nu sunt chemate s[ se aserveascr una pe alta,ci sI contribuie impreunl, printr-o strAnsd colaborare la realizarea sarciniloieconomice._ ale gospoddriei forestiere". Acelaqi autor (N. Rucdreanu, 1962)arat[ cd "Evolulia metodelor pe afectalii este o expresie a concesiilortreptate.pg. c?le principiul repartitiei le-a frcut principiului culturii p6n6cAnd cel dint6i a trebuit sI fie p6r6sit aproape peste tbt...,,
- Metodele pe afectalii, cu toate dezavantijele lor din punct de vederecultural, au fost aplicate in mod generalizat aproape in toatd Europa. Auf5cut exceplie pddurile de crdng gi de crdng Compus gi cere de codru, incare s-au aplicat t[ieri rase sau succesive, care erau tot metode bazate peprincipiul reparti[iei, dar in care se aplica metoda parchetaliei. Aceastd dinurmr metodI, aplicat5 pe suprafe[e din ce in ce mai mari, cu deosebirein arboretele de codru din regiunea montanr, in lrrile din estul qi sud-estulEuropei, spre sfargitul secolului al XIX-lea, cu continuare indelungatd insecolul al XX-lea, a avut ca urmare o adevdratd devastare a prdurilor.
cand suprafege mari, descoperite, nu au fost reimp[durit^e dupr dis-trugerea vegetagiei forestiere s-a produs eroziunea solului qi dezvoltarea deforma[ii torenliale. Regimul apelor S;0 dereglat ducand la inundaliicatastrofale. Conditiile de reinstalare a vegetaliei lemnoase in astfel desitualii au devenit foarte dificile, revenirea ia tipul fundamental de prdurereclamdnd timp indelungat qi mari cheltuieli.
Aplicarea tiierilor succesive ca gi aplicarea metodei parchetaliei auavut ca urmare, in foarte multe situa[ii, inlocuirea pe mari suprafele aarboretelor amestecate gi natural-pluriene cu arborete pure gi echiene, aceistaat6t din cavza generalizdrii in aplicarea acestor trieri a unor varianteschematice cdt qi a promov[rii unor conceplii economice totalnecorespunz[toare cu gospodrrirea ralionala a ecosistemelor forestiere.
Astfel aplicarea in RomAnia a metodei tlierilor succesive schematizatedupd G. Broillard (1911), cu indicarea volumului de recoltat anual, a anuluiin care se fac tdierile, a intensitdgii acestora gi a suprafe[ei de pe care serecolteazr masa lemnoasr in fiecare otr, a avut ia rezultat eliminareaspeciilor de valoare, mai ales a celor cu temperament de lumin5 dinarboretele in care acestea se grseau in amestec cu specii de umbrr sau desemiumbr[. Metoda a fost aplicati insr cu succei in multe prduri dinFran[a, dar in cu totul alte condigii climatice Ei de sol unde stejarul
REOENERA
pcdunculat fructific6 aprosPe ln l'lccurc an qi pericolul distrugenriiirominliEului acestei spccil prin lnghegurl s6u ger.este.ca.gi inexistent.
nf6ct. gi mai n'ofavoiabllo usufra structurii pldurilor, ca qi asupra
crntit[lii gi ialitlgii lemnului produs, u generat introducerea in gospodlriaItrrestierd a concepliei economice privind renta maxim[ a solului.
La baza acesfor concep[ii a stit ideea cd pddurea reprezint[ un capital
c$re trebuie sd aducl o rentd cdt mai mare. Deci, in pldure trebuie s[ se
eultive acele specii lemnoase, sd se aplice acele metode de culturl qi str
se urmlreascd iecbltarea cAt mai timpuiie a acelor produse, care s[ asigure
realizarea unui venit maxim, cu minimum de cheltuieli.Modelul unei astfel de gospod[riri a padurilor din Germania l-a
eonstituit sistemul economic bizai pe "ciclul financiar" 5i pe "exploata'bilitatea financiar[", adoptat de F. Judeich in L871 gi descris in manualul
slu de amenajamenl din- 1922. Cele noud edilii ale acestui manual au avut
o influenla indelungatl asupra modului de gospod5rire a unei mari pdrli
tlin paduiite acestel 1[ri. Sistemul este cunoscut in literatura forestiertr
germin[ sub numele ';Judeichs s?ichsische Bestandeswirtschaft", adicd "sis-Icmul saxon de gospodlrire a arboretelor al lui Judeich". .
Metoda de ailenajare adoptatl era tot a claselor de vArstd. InsI organizarea
plldurii se flcea pe grupuri de proteclie (blo-curi). in fiecare grup erau incadratc
irborete destul di ufropiut. ca vdrst6, care formau succesiuni normale de v8rStl
ln descregtere spre Oir6clia din care b[tea vdntul periculos. Exploatabilitatea $i
ciclul erau determinate cu ajutorul formulei lui Faustmann (formula rentei solului),
uplicat[ pentru stabilirea valorii solului ca mijloc de produc[ie' In concepfia lui
Jucteictr fi.car" arboret se trateazd ca o unitate separatd, independentl de pddurea
din care face parte, qi se exploateazdin momentul in care, dupd calculul amintit
nrai sus, a devenit eiploatabil din punct de vedere financiar (Ch. Wagner, 1"928)'
Aceastf conceplie economicd qi mod de organizare a p5durilor, conduce cu
timpul la renunlirea total5 la regenerarea naturall, recurg0ndu-se la tdierea ras6,
urmate de regeierarea artificiall a arboretelor. Aceastd cale asigura cu uqurinll
exploatarea fleclrui arboret la vdrsta rezultatd din calculul financiar amintit gi
cvita complicaliile in gospodlrirea pddurilor pricinuite de tlierile repetate pen|rq
rr:alizarea unei-regener-[ri naturale. Cum speciile care se pretau mai uqor la astfel
clc culturi e.uu .riolidul qi pinul, se explicl de ce s-a extins in Germania gi inllte 15ri europene cultura aiestor specii in arborete pure, de multe ori de mare
intindere. Asifet se explic[ gi inlocuirea multor arborete amestecate, cu arborete
tlc molid gi pin.Iatd
-cum o conceptie economic5, greqit aplicatd in gospod[rirea
ocosistemelor forestiere, iezultat[ 5i din necunoagterea in acel timp a
ccologiei speciilor qi arboretelor qi a rolului p[durilor in proteclia mediuluiinconiurdtoi, a dus ja dezmembraiea pldurii ca tot, in pdrlile ei constitutive=- arboretele - considerate ca unit[1i de sine stltltoare sau incadrate cel
mult in grupuri de protectie. IatI cum t[ierile rase gi infiin[area pe cale
lrtificialf a irboretelbr pure in locul celor amestecate au gdsit o justificare
rii o baz[ practicd qi cum s-a ajuns ca prin aplicarea acestora qi prin cultura
unilaterald a unor specii s[ se creeze acele intinse arborete pure cu toate
marile dezavantaje ale acestora, atdt pentru productivitatea pddurilor, cdt gi
pentru proteclia solului qi in general a mediului inconjurdtor'
a pldurilor au devenit de neconresiat. gi 6tunci, pulln fnainte cte inui tgg0,a apdrut in Germania cartea de silviculturx a iui K, oayer (lg7g) i, caieacest autor a luat atitudine- impotriva concep[iilor g,reSiG apiicate ingospoddrirea- prdurilor, propag0nd cu argumente ionvingE'toare ideea necesi-t5!ii d9.a se re.specta legiie naturii in-toate fazele delflgurlrii procesuluide produc[ie. Aceastr carte a constituit un strigrt de alarmr ^impotrivamodului de. gospod5rire a prdurilor prin care se cieau arborete pure
-expuse
tuturor pericolelor, in locul celor amestecate, perfect echilibratb, stabiie girezistente la acliunea factorilor dEundtori. Gayer atrage atengia mai ale"sasupra protecliei solului, a menjinerii
-gi ameliorarii fertilitdgii icestuia princultura celor mai indicate specii, justificdndu-gi preferinla pbntru arboreteleamestecate, frr[ a exclude, in anumite imprejurhri, culturiie pure.
Se mengioneazd cd Gayer descrie p6ntiu codrul regulat metoda deregenerare prin tEieri
-succesive, pe care insr, spre deosebirE de predecesoriis.5i, lq adapteazd, condiliilor^stagionale, compozijiei gi strrii arboretelor. Spredeosebire de unii autori francezi din acbl timp,' el acordd o deosebitlimportanl5 tdierilor preparatorii. Din aceasta rezuitd c[, in multe arboretedin Germania, neingrijite sau ingrijite dupr metoda lui Hartig, arboretele
B-*.ll consistentS..foarte str6ns[ p6nr aproipe de termenul expioatabilit5lii.ln privinla lucrrrilor de ingrijire, Gayer diferr insi pulin de- Hartig. Digideosebeste trei intensit[ti ale acestoi lucrrri, ...o*urdand gi ex#agereaunor^arbori_codominali,
-el rdmdne adeptul rliiturii de jos.
.. _h.r$lE.de regenerarea sub adrposf pe suprafele p"iiodice, ca urrnare aapliclrii tlierilor succesive,'Gayer, sesizend incbnvenientele acestora c6nd ar-boretele gi staliunile .nu sunt omogene descrie gi recomandf, iegenerarea subadrpost "in_grupe gi buchete", metodr ce-i poartd.numele in literatura despecialitate (Der gayerische Femelschlag). varianta regener5rii in ochiuri pe
11nr1r^ete periodice pen{ry care se adoptd o perioad[ d"e regenerare lungd, he'zu, JU sau 40 ani, constituie astrzi o metodi de regenerare aparte care poartd
in cartea sa numele de."regenerarea prin tlieri cvasigildin[rit.".'Varianta rigldriipe toat6.suprafala unitdlii_de golpodlrire pentru care perioada de regenErareeste egal5 cu ciclul poartr numel-e de "regenerarea prin tdieri grrdinXrite,, gieste, de fapt, varianta de astizi a t[ierilor pe grupe a tratamentrllui grldin5rii,recomandatd mai ales pentru speciile de lumin5.
Gayer mai descrie metoda de .regenerare in benzi alrturate parcursecu trieri succesive, asemlnrtoare tEierilor succesive in margine de masiv,e,xperimentatr gi. fundamentatr ecologic cdteva decenii mai tdrziu de ch.wagner (1915). Metoda trierilor rase in benzi alEturate, precum gi metodatrierilor succesive in benzi aldturate combinate cu txieiite in othiuri pezone al5turate, cunoscutr astrzi in Germania gi sub denumirea de ,,metodacombinatl bavarezd" au fost descrise tot de bayer.
, Ideile lui Gayer au un rarg ecou. pe plan european gi mondiar gi nu dupdmult _timp cartea sa a fost tradusr qi-in-limba frincezi, contribuind in rnoahotdr6tor la.pdrdsirea schematismului de p0n[ atunci ?n iplicarea lucrdrilor deregenerare, la evitarea inlocuirii arboretelbr amestecate cu arborete pure gi lacrearea prin culturr a unor structuri mai rezistente a .acestora.
. Trecerea, cel. pulin in ldrile cu silviculturr mai avansatr, la metodelede amenajare pe clase de v6rstd, a deschis un c6mp *ui lu.g pentru
RESENEffiR{IiADUREA CUL'I-IYATA llt
multiplicarea, diversificarea fl dezvoltarcu mctodelor de regenerare, acesteafiind din ce ln ce mal pulln tncEtugate ln schematismul impus mai lnaintc,prin prescripliile amenajamantelor,
La aceste motive se adaug[ gi faptul cI spre sfdrgitul secolului alXX-lea s-au ini[at qi efectuat lucr[ri de experimentare pe scar[ din ce lnce mai larg[, atdt in domeniul silviculturii propriu-zise cAt gi in domeniiloritiintglor conexe.
Intr-adevdr, de la inceputul secolului al XX-lea, se constat[ c[ s'arenun[at la regimul crAngului compus in multe dintre [[rile europene, iarla altele s-au redus progresiv suprafelele cu pdduri in care se aplic[acest regim. Singura lar5 in care se mai aplicd, pe suprafege mari, regimulcr6ngului compus este Franla, fiind preferat in pddurile particulare, careocupau pAnI nu de mult peste 40Vo din fondul forestier al acestei llri.S-a restr6ns mult gi suprafa[a pddurilor de cr6ng simplu, acest regimaplicdndu-se numai in pddurile constituite din specii care se regenereazlgreu din sdmAn15, dar,ugor din ldstari qi drajoni. Se mai aplic[ regimulcrAngului simplu in p5duri comunale sau in pdduri destinate a produceanumite sortimente din arborii de dimensiuni reduse.
in mare majoritate a p[durilor din continentul european, dup[ maibine de 150 de ani de silviculturd, s-a ajuns ca majoritatea arboretelor s[aib[ structura de codru regulat.
Pe suprafele reduse din pldurile europene de codru s-a urmdrit gl
crearea unei structuri de tip grldinlrit sau cvasigr[dindrit, intre aceste l5riElvelia ocupdnd primul loc.
Libertatea de acgiune creat[ prin adoptarea metodei claselor de vArstla favorizat in mod hotirdtor aparilia unor metode de regenerare noi gi a
unor variante ale metodelor vechi.Astfel, mai ales dupl traducerea silviculturii lui Gayer in limba
francezd s-a introdus gi aplicat metoda de regenerare in ochiuri in pldurilede stejar qi gorun din Franla qi din Belgia. In Franla, A. Gurnaud (1890)concepe gi descrie, pentru pldurile de codru gr[din5rit, o noul metod[de amenajare, pe baza cdreia H. Biolley (1921) dezvoltd metoda con'trolului. Astfel, s-a ajuns in curs de cdteva decenii qi la' o organizare a
pldurilor de codru grddin[rit, preciz0ndu-se bazele metodei de amenajare,clile de realizare a structurii normale qi modul de exploatare in acestepdduri, cu adapt[rile necesare in funclie de lelurile economice.
Din punctul de vedere al regenerlrii pldurilor, aceastl metodl 5i-adovedit eficienla deosebit5, mai ales in pldurile constituite din specii de
umbr[ in care regenerarea se produce cu destul5 ugurin[d.Anumite adaptdri, s-au impus in cazul arboretelor in care apar in
amestec specii cu temperamente diferite (L Schaffer, 1937).In prima jumltate a secolului al XX-lea s-a continuat ameliorarea
metodelor cunoscute, dar in acelaqi timp s-au conceput qi experimentat, iarmai t6rziu s-au aplicat pe scard de produclie, gi unele metode de regenerarenoi. De asemenea, s-au perfec[ionat gi metodele de ingrijire gi conducerea arboretelor de codru, mai ales pentru arboretele pure, mai pulin pentruarboretele amestecate gi foarte pulin pentru p[durile cu structuri grddindritegi cvasigr[dindrite sau pentru cele in care se aplicd tdieri de transformaresau de conversiune-transformare.
pentru o mai mare concentrare a lucrtrrilor clo exploature gi regenerare,precum qi pentru o mai ugoar[ supraveghere a modutui dc ex-ecu[ie aacestora, s-a trecut de la dispersarea lucr[rilor pe supral'e[e periodice, larestrangerea ]o. p.. zone. Aceastr restrangere gi-a gesit gi b justificare deordin ecologic, tdierile trebuind sr fie concentrate pe aga zisele ,,suprafelesubperiodice", stabilite in funclie de temperameniul qi de periooicitatdaanilor de fructifica[ie a speciilor, adicd in funclie de "perioadi speciald deregenerare" (I. vlad, 1.954), pentru a se asigura o reglnerare naturalr catmai complet5 gi cu continuitate.
T[ierile succesive s-au combinat apoi, fie cu tdierile rase in benziallturat.e la marginea masivului, fie cu trierile in ochiuri deschise pepor[iunile cu semingig preexistent utilizabil sau in cele in care acesta s-ainstalat in numrr suficient de mare, dupd trierea de insrmdn[are.
O altl metodl de regenerare este cea care combind tdierile succesivepe suprafele subperiodice (zone) cu tdierile - rase sau succesive - inbenzi alterne, metodl important[ pentru refacerea qi ameliorarea arboretelordegradate din pqlct de vedere a[ compozi[iei sau- al consisten[ei.
De o deosebitr importanlE s-au mai dbvedit, in evolu[ia rietodelor deregenerare, metoda tlierilor rase in benzi allturate la marginea masivului gi attrierilor succesive pe benzi alSturate la marginea masivulii, adicd "tdierild inmargine de masiv", studiate qi descrise detaliat de Ch. Wagner (1915).
De asemenea, "metoda tlierilor in panI,, (J. EbeiharO, tO0g;, carecombinr tdierile succesive pe suprafele subperiodice (zone) cu tdierile inbenzi aldturate la marginea masivului, dezvoltate in pind. '
tn pddurile din s-udul Germaniei s-a mai aplicdt pi scara destul deintinsl gi cu mult succes metoda care combind tlierile'fn benzi de diferitel[1imi, alSturate la marginea masivului, cu tdierile in ochiuri pe zonealdturate.
Toate aceste metode s-au aplicat Ei se aplicd in diferite variante, maiales in ultimul timp, cand cerceterile ecologiCe s-au extins gi s-au ad6ncit,acumuldndu-se cunoqtinle pretioase privitoare la ecologia ipeciilor qi ar-boretelor gi la ecologia seminliqului instalat.
4.2. Metodele _actuale de regenerare naturall derivatedin modalit5file de reg-enerare in pldurea virgin5
in prezent regenerarea arboretelor se face natural sau artificial.Regenerarea natural[ ge produce prin procesele naturale de formare a
unei generalii noi de arbori pe locul arboretului t5iat. Regenerarea naturalldin sdman!5 rezultr in urma imprlgtierii naturale a semingelor produse dearboretul_brtrdn, a germindrii lor gi a formlrii de puie[i pe tocut viitoruluiarboret. Regenerarea naturall vegetativl rezultl piin tasiarire din cioatelesau drajonare din rldlcinile arborilor tliagi.
Regenerarea artificialr se face de crtre om pe dour cdi: fie prinsemn[turi directe executate pe locul viitorului arboret cu seminle recoliatedin alte arborete, fie prin plantalii de puieli, produgi din simdnlI, de reguld
REOENEWF,TDUREAGULTIvATA,. lzr
ln pepinier[*, sau produgl pc eulo vogetutlv[ din butagi (marcote) iar mairccent din lesuturi sau colulo,
Metodele de regcnarare naturul[ care se aplicl astlzi. in pldureacultivat[, se pot clasifica dup[ urm[toarele criterii esenliale:
A. DupE felul regenertrrii ptrdurilor, se deosebesc trei categorii. de
mctode: cu regenerare -din
strm0n1d, cu regenerare din l5stari sau drajoni
6i cu regenerare mixt6 din samdn!6 gi din l5stari sau drajoni.- B. Dupd caracterul teierilor se deosebesc de asemenea trei categorii
de metode: tdieri rase, tlieri repetate la anumite intervale de timp qi tliericontinue.
C. DupI mdrimea qi dispersarea suprafe(elor pe care se aplic[ inucelagi timp tlierile de regenerare se pot diferen[ia:
a) faieri rase pe parchete mari aldturate, delimitate pe suprafe[eperiodice sau pe intreaga unitate de gospoddrire.' b) Tdieri- rase pe zone, benzi sau ochiuri localizate pe suprafefepcriodice." c) T5ieri succesive pe suprafele periodice sau pe zone, benzi sauochiuri, localizate pe suprafele periodice.
d) Tdieri de arbori individuali, extraqi pe puncte sau in grupe dispers.atein infreaga unitate de gospodlrire sau periodic, pe cupoane (tAierigrldinIrite).- e) Tdieri de arbori extraqi pe puncte sau in grupe, benzi etc', dispersatepe suprafe[e periodice mari sau pe cupoane delimitate in suprat'eteleperiodice (tdieri cvasigrldinlrite).- D. Dupd condiliile ecologice ce se creeazl pentru tineret se potcliferenlia urmdtoarele situalii:
a) Suprafele mari descoperite prin tdieri rase, in care tineretul nu beneficiazlcte adaposf dec6t parlial qi lateral pe limitele parchetelor, beneficiind in schimbdin plin de precipitalii, lumin[ gi clldur[, dar fiind in acelaqi timp expus ac[iuniitutuior factorilor advergi (geruri, inghe[uri, insolalie etc.), cu influenle, in multesitua[ii, favorabile sau nefavorabile qi asupra evoluliei solului.
b) Suprafele reduse (benzi, ochiuri), descoperite prin t5ieri rase in caretineretul beneficiazd de adlpost lateral sau bilateral, in parte dezavantajat subraportul disponibilitllii diverlilor factori ecologici (lumina, cdldura, precipitaliilecti.) cu influenle parlial favorabile sau nefavorabile qi in privin[a evolu[ieisolului.
c) Suprafe[e mari descoperite progresiv prin tEieri succesive pe care tineretulbeneficiazd temporar de ad[postul asigurat de arboretul matem, inlSturat progresivrii in mai multe reprize, suportand ins[ qi concurenta in sol gi deasupra soluluia acestuia qi beneficiind numai in mai mic[ m5surI de luminS, c[ldur[, precipitatiietc. in compara[ie cu tineretul crescut fIrI addpost.
d) Suprafele reduse (benzi, ochiuri) descoperite progresiv prin maimulte tlipri, in care tineretul beneficiaz[ de adlpost de sus 5i de ad[postlateral, respectiv bilateral, fiind insI gi dezavantajat in privin[a acliuniifactorilor ecologici (lumina, clldura, precipitaliile etc.), cu efecte neuniformeasupra suprafetelor in regenerare.-
e) Sriprafele mari (unitnti de gospodlrire, cupoane) parcurse cu t6iericontinue, pe care tineretul beneficiazd de addpostul de sus 5i 'lateral al
Se folosesc uneori qi puieli rezultali din regenerlri naturale sau din semdnAturi directe.
arboretului matern, dar in acelagi timp suportEsol gi deasupra solului.
- Sintetic, clasificarea ttrierilor de regenerarcredat[ ln schema ce urmeaz[:
Schema metodelor de regenerare Ei alemnului in pidurea
pl eoncuron[u acestuia tn
dupE ocoste criterii esto
modalititilor de recoltare acultivatl'
Regenerarea artificiall pe parchete ca urmare a inldturdriiarboretului de exploatat prin tiiere rasil
Regenerarea naturald sub adlpost de sus ca urmare a inliturlriitreptate a arboretului de exploatat prin tdieri succesive pe suprafeleperiodice.
Regenerare naturald sub adlpost de sus ca urmare a inllturlriitreptate a arboretului de exploatat prin tlieri succesive pe zone(suprafele subperiodice).
Regenerarea naturalS sub. addpost lateral ca urmare a inldturdriiarboretului de exploatat prin tdieri rase in ochiuri dispersate pesupralele penocllce.
Regenerarea natural5 sub adlpost lateral ca urmare a inldturAriiarboretului de exploatat prin tdieri rase in'ochiuri dispersate pezone (suprafele subperiodice) in cadrul suprafelelor pdriodice.'
Regenerarea naturalS sub addpost de sus gi lateral ca urmare ainlSturdrii arboretului de exploatat prin tdiiri succesive in ochiuridispersate pe suprafe[e periodice.
Regenerarea naturald sub adipost de sus Ei lateral ca urmare ainldturdrii arboretului de exploatat prin tlieri succesive in ochiuridispersate pe zone (suprafele subperiodice).
Regenerarea natural5 sub adlpost bilateral ca urmare a inldturdriiarboretului de exploatat prin tdieri rase gi benzi alterne dispersatepe suprafe[e periodice.
Regenerarea natural5 sub addpost de sus gi bilateral ca urmare ainllturdrii arboretului de exploatat prin tlieri succesive pe benzialterne dispersate pe suprafele periodice.
Regenerarea natural5 sub adipost lateral ca urmare a inldmrAriiarboretului de exploatat prin t6ieri rase pe benzi aldturate lamarginea masivului.
Regenerarea naturali sub adlpost de sus gi lateral ca urmare ainllturirii arboretului de exploatat prin tdieri succesive pe benzialiturate la marginea masivului (tdieri in margine de misiv)dispersate pe grupuri de protec(ie (blocuri).
Regenerarea naturall sub adlpost de sus gi lateral ca urmare ainl5turdrii arboretului de exploatat la inceput printr-o tiiere deins5manlare pe zone (suprafege subperiodice) in cadrul suprafegelorperiodice gi continuatd prin tdieri in margin-e de masiv.
RBGENERAREA NATU-RAIA $I ARTIFICIALA DIN SAMANTA(REGTMUL CODRU)
Regenerareafirtr adtrpost
Regenerareasub addpost desus sau lateralsau de sus Ei
lateral
TEGEITIB VATA lEt
- RegonornrgB nnturnlE tub odlpost dc sus gi l0tsral ca urmarc 0
tnl[tur[rll treptato t urborotulul dc exploatat pe zone sau pesuprafole, prlma rou prlmele ttrieri succesive de regenerare fiindcontlnuatc gl dozvoltato prin ttrieri rase sau succesive in ochiuri,
Regencrarea naturall sub adtrpost de sus gi lateral ca urmare a
inltrturtrrii treptate a arboretului de exploatat pe zone sau pesuprafe[e periodice prin tiieri succesive combinate cu tdieri - rasesau succesive - in benzi al5turate la marginea masivului.
Regenerarea naturali sub adipost de sus qi lateral ca urmare .ainldturdrii arboretului de exploatat prin tbieri rase sau succesiveal6turate Ia marginea masivului combinate cu t5ieri in ochiuri rasesau succesive dispersate pe zone adiacente benzilor.
Regenerarea naturald sub adipost de sus gi lateral ca urmare a
inllturlrii treptate a arboretului de exploatat prin tlieri .
cvasigrldindrite pe suprafele periodice sau pe cupoane.
Regenerarea naturalI sub adlpost de sus gi lateral ca urmare a
apliclrii t6ierilor grldinlrite pe intreaga suprafali a unitdlii degospodlrire sau pe cupoane,
REGENERAREA NATURALA DIN I-ASTARI SAU DRAJONI(REGIMUL CRANG)
Regenerarea - Regenerarea naturali din lSstari sau drajoni ca urmare a tdierilorfirl addpost rase pe parchete.
- Regenerarea naturald din listari sau drajoni ca urmare a tdierilorrase in benzi alterne.
- Regenerarea natuialE din ldstari sau drajoni ca urmare a tlierilorrase in benzi aliturate.
- Regenerarea naturali din llstari (sulinari) ca urmare a tiierilor inscaun.
REGENERAREA NATURALA DIN LASTARI SAU DRAJONI $IsauANlA (REGTMUL cnANc coMPUS)
- Regenerarea din ldstari sau drajoni ca urmare a tdierilor grldinhritein cring
- Regenerarea naturali din ldstari, drajoni gi din sdmdnlh ca urmare a
tdierilor rase pe parchete sau benzi pentru elementul crdng gi a
extragerilor periodice pentru rezervele exploatabile.
Rcgenerareasub addpost
Regenerareasub addpostpar[ial pentruclementuLcrAng qi subadlpost de susqi lateralpentrucxemplareledin s5m6n[i
rrt trIu-vlEIEIUTIUHfifEEiUf ,'
I\4odalit61ile dc recoltare a materlalulul lomnor pontru aplicareadiferitelor metode de regenerare anterior prczentato, adlc6 tElerlle de produseprincipale tn cadrui diferitelor tratamente sunt trccutc ln schema altrturattr.
Ttrieri unice TEieri rase (incodru sau cr6ng)
Tdieri repetateTIieri succesive
(in codru)
pe parchete (in codru sau in crAng)
in ochiuri (in codru)
in benzi alterne (in codru sau in cr6ng)
in benzi allturate la margine de. masiv (incodru sau in cr6ng)
in scaun (in cring)
prin clzinire (in cr6ng)
pe suprafege periodice (in codru)
pe suprafeJe subperiodice (in codru)
in ochiuri (in codru)
in benzi alterne (in codru)
in benzi aliturate la margine de masiv (incodru)
succesive in suprafele periodice sausubperiodice Ei rase in pand la margine demasiv (in codru)
succesive pe-suprafe[e periodice sausubperiodice gi rase in ochiuri (in codru)
succesive pe suprafege periodice sausubperiodice gi rase in benzi allturate lamargine de masiv (in codru)
rase in benzi alSturate la margine de masiv qisuccesive in ochiuri in zone aliturate marginii(in codru)
rase qi succesive in ochiuri imprigtiate pe 2 -3 suprafele periodice
rase in crAng gi succesive in rezerve (in cr6ngcompus)
Tdieri repetateEi unice
Tiieri combinate(in codru gi crAng
compus)
Tdieri continue - grddinirit (in codru sau in crAng)
4.3. Regimuri qi tratamente
in lunga evolulie a silviculturii de la o simpl[ reglementare aexploatdrilor la o qtiinld si tehnic5 a gospoddririi multifunclionale a pddurii,s-au concretizat practic gi s-au fundamentat teoretic anumite modalitdfi de
Schema t5ierilor de recoltare a lemnului
REOENEM FADUREA EULTIVATA 12,
gospodArire a arborotclor. Acertea au ca cfbct un anumit mod de regencrarcB arboretelor, o anumlttr gtructur6 a lor, un anumit sortiment de produscca $i o anumittr eficicnl[ ln lndcplinirea celorlalte funclii ale pldurii.
Primul gi cel mai gencral concopt in acest sens este regimul forestier,Un al doilea concept subordonat regimului este tratamentul forestier.
4.3.1. Regimuri forestiere
Regimul forestier a fost $i este definit incd prin modul de regenerares arboretelor - generativ (din sImAnlS), vegetativ (din llstari sau drajoni)sau mixt.
Regimul forestier in care arboretele se regenereazd natural sau artificialdin sdmOnle dste regimul de codru.
Regimul forestier in care arboretele se regenereazd din ldstari saudrajoni este regimul de crAng.
Regimul forestier in care arboretele se regenereazd din sdmdnla qi dinllstari sau drajoni este regimul de cr6ng compus.
Este de mentionat cd E. Negulescu qi Gh. Ciumac (1959) introduc lndefinilia regimului v6rsta gi dimensiunile arborilor ce se realizeazd in modobiqnuit. Dar in urmdtorul tratat de silviculturl E. Negulescu Si col. (1973)definesc regimul numai pe baza modului de regenerare. I. Florescu degleiteazd definilia mai largd din 1981, opineazl cd regimul trebuie definltnumai prin. modul de regenerare subliniind cd "el nu trebuie consideratsinonim cu regimul de gospodlrire, care include intregul complex de lucrlrispecifice, adoptate intr-o pldure, pe intreg parcursul procesului deproduclie". Aceasta ar insemna sI se admitd gi o a treia nogiune maigeneralS decAt regimul gi anume regimul de gospoddrire. ln acest caz ceeace s-a chemat pAni acum regim ar trebui denumit regim de regenerare.
Este adevfuat cd in literatura de specialitate strlinl sunt folosite deasemenea trei noliuni. Aqa de exemplu in Terminologia silviculturalfi, E.Briinig gi H. Mayer (1980) insereazd urmdtorii termeni qi definiliicorespunzdtoare:
Betriebsart (sylvicultural system) concept silvicultural (metodasilvicultural5) care cuprinde infiin[area, ingrijirea, recoltarea gi regenerareaarboretelor, dupd reguli generale, silviculturale de bazd care duc la formareade structuri specifice, determinate de modul de regenerare (codru, cr0ngcompus, crdng).
Betriebsform (sylvicultural system) subdiviziune a noliuniianterioare, adicd a codrului, crdngului compus gi crAngului, determinat[ despecia de arbori, modalitatea de t[iere, organizarea tdierilor in spaliu gi
timp, [elul de produc(ie. De exemplu, pldure de codru grldinlrit, p5durede codru regulat cu teieri rase, p[dure de codru regulat cu tlieri succesive,pldure te crAng pentru lemn de foc etc.
Hiebsart (type of felling) - mod de tliere a arborilor de recoltat(tdiere ras5, tIiere rasl in benzi la margine de masiv, tliere succesive pesuprafete, tdiere succesivl in ochiuri, tliere grldinlrit5, etc.).
Prima noliune corespunde f[r[ indoiall cu ceea ce la noi se cheam[regim. Ultima corespunde tratamentului in sens restrAns. A doua pare slcorespundd tratamentului in sensul mai larg ce se acrediteazd tot mai mult.
126 SILVICULTUM PE BA,EftMt,'ln leglturl cu regimurile mai trebuie f[cute sAteva preciz[ri,Regimul codru cuprinde, prin definilie, arborete rcgonerste din s[mdng[.
Dar convenlional tot la regimul codru se incadreaz[ gi culturile de plopiseleclionali care provin din butagi. Pdduri de codru de rdqinoase qi cvercitteese infiinleazd pe scard din ce in ce mai mare, in ultimul timp, din puietiprodugi pe cale vegetativ[ prin culturi de lesuturi sau celule. O practiclcurentd in ingrijirea puie[ilor din regenerlri naturale qi artificiale este
receparea. Arborii rezultali in urma recepdrii sunt l5stari deci au provenienldveget^ativ5. Dar ei vor constitui in viitor un arboret de codru,
kr regimul de codru arboretele se conduc la vdrste la care se oblin in maslsortimente de dimensiuni mari - obignuit 100-120 de ani (pentru sortimentespeciale, cum este lemnul de furnir, 140-200 gi chiar peste 200 de ani). Culturilede plopi seleclionali se conduc pAnI la vArste mai mici 15-25 de ani iar celede molid pentru celulozd qi cele de pin pAnd la 50-80 de ani.
In ce priveqte crAngul, se cunoa$te cI pentru menlinerea vigorii arborilorse recomand[ inlocuirea cioatelor vechi, epuizate, prin noi exemplare dinsdmdn!5, care vor fi tliate apoi in crdng.
In concluzie, se poate spune ca definiliile regimurilor nu trebuie inleleseprea strict. Separarea lor numai prin modalitatea de regenerare pare a fi deplgitd.
Regimul de codru se aplicl obligatoriu la r5qinoase care nu au facultateade a lSst[ri sau drajona. Foioasele pot fi tratate toate in regim de codru.tn regim de crdng iu fost tratate iele cu capacitate ridicaiS de llstlriresau drajonare (cvercinee, acerinee, tei, frasin, ulm, carpen, salcie, salcAm).ln prezent, numai sllciile rSchitele gi salcdmul sunt prevlzute pentru a fitratate in crAng. Se mai trateazi, in crAng unele arborete de cvercineespecial amenajate pentru v6nltoare.- Atat din punci de vedere cultural cAt qi economic, regimul codru estede preferat regimului crAng, mai ales in contextul dezvoltdrii actuale qiviitoare a economiei in general qi a industriei lemnului in special.
4.3.2. Tratamente forestiere
Tratamentul forestier nu are incd un in[eles unanim acceptat.E. Negulescu gi colab. (1973) aratl cE tratamentul in sens restrdns
este o'modul special cum se face exploatarea gi se asigur[ regenerarea uneipdduri, in cadrul aceluiagi regim, in vederea atingerii unui anumit scop".In schimb tratamentul in sens larg "include intregul ansamblu de mdsuriculturale, prin care aceasta (pldurea n.n.) este condus[ de la intemeierepdnd la exploatare gi regenerare".
Aceste doud sensuri ale tratamentului arat[ de fapt cum a evoluatnoliunea odatd cu silvicultura. In f.aza de inceput, cAnd accentul se puneape exploatare-regenerare S.0 conturat primul sens. Odatd cu crestereaponderii lucrdrilor de ingrijire qi a legdrii lor tot mai strdnse de modalitateade regenerare, s-a afirmat tot mai mult cel de al doilea sens.
Deja la G. Hartig (1791) apare ideea cd tratamentul trebuie sd includl qi
lucrdrile de ingrijire a arboretelor. Ideea se contureazd mai clar la B. Lorentzgi V. Parade (1837) care denumesc tratamentul tdierilor succesive "la m6thodede rdensemencement et des 6claircies periodiques". G. Broillard (1911) igi
[sopNts@h| pAounra culnvnrA rzz
lntituleazl chiar cartca do sllvlcultur[ "Traitements des bois en France", Ellnclude ln tratament toatc lucrErllc tchnice efectuate in pddure.
Aceastl definilie a trat&mentului a fost preluatl gi de al[i autori decfir[i de silvicultur[ gi de amenajament gi a fost dezvoltatd gi perfec[ionat6pe_.mdsura
-evoluJiei gtiin[ei silvice. Intre aceqtia se amintesc: Ch, Wagner
(1928) in Germania, R. Troup (1928) in Anglia, W. Schddelin (1936) tnElvelia, A. Poskin (1939) in Belgia, M. Di5cea (1942), N. Rucdreanu(1962), I. Vlad (1975; 1977), I. Vlad qi L. Petrescu (1977) in Romfiniafl.s. Dar ceea ce a contribuit in ultimele decenii mai hotdrAtor Ia definireamui largl gi mai clarl a tratamentului, ca sistem complex gi integrat alluturor lucr[rilor tehnice, a fost trecerea de la o gospoddrire a p5durilor,orientat6 aproape exclusiv pe produclie de lemn, la o gospodlrire prin carerc urmdreqte inflptuirea unor obiective social-economice muitiple qi variate,at0t de produclie, cAt gi de proteclie qi agrement. La aceast[ evolulie gi-auudus o contribugie insemnatl qi originall qi specialigtii rom6ni (I. Popes-cu-Zeletin, 1954). IncI de la incepututl deceniului 1951-1960 a fost elaboratlprima clasificare a funcliilor multiple ale pldurii (I. Popescu- Zeletin, R.Dissescu, 1,964), precum gi clasificarea p[durilor cu diferite func[ii,ptoced6ndu-se la o zonare a pldurilor 15rii dup[ funcliile atribuite gi lastubilirea celor mai indicate tratamente de aplicat in pddurile ce indeplineaunceste func[ii (Hotdrdrea Consiliului de Miniqtrii L1,411,954).
Clasificarea gi zonarea s-au perfeclionat in deceniil6 urmltoare. lnncelagi timp, tot pe baza cercetdrilor, s-au putut stabili numeroase gi strdnseleglturi intre structurile arboretelor gi prdurilor gi capacitatea acestora den indeplini diferitele funclii atribuite. Aceasta a contribuit la o noul l5rgireu no[iunii de tratament gi la imbog5lirea continutului acesteia incdt tratamen-Iul in conceplia cea mai nou6, mai largi qi mai corespunzltoare gospodlririiptldurilor polifunclionale, se defineqte astezi ca "ansamblul lucrrrilor sil-votehnice de regenerare-ameliorare, conducere-ingrijire, protec[ie qirocoltare - indicate a se aplica arboretelor incadrate intr-o unitate degospodlrire, in scopul credrii unor condigii ecologice qi structuraleeorespunzdtoare exigen[elor speciilor cultivate gi funcliilor atribuite ar-horetelor respective" (I. Vlad, 1.975, a; L Vlad qi L. Petresay 7977).
Se constatl deci cd sfera noliunii de tratament se ldrgeqte gi con[inutulci se imbogSlegte, integr6nd sistemic, pe ldngd metodele de recoltare gi deIegenerare, pe cele de conducere-ingrijire qi pe cele de protec[ie, dar gie 11 aceste lucrlri formeazd un sistem unitar. Toate aceste lucrlri seconditioneazd, reciproc, iar efectuarea lor este orientatd spre realizarca cltmai integrald a [elului de gospodlrire stabilit. Conceptul de "sistem integrat"ul diferitelor activit5[i silvotehnice - de regenerare, ingrijire, recoltare giprotectie
- apare nu numai ca o consecingl logic[ a intercondi[ionlriincostora- in scopul selecliei arborilor dupd valoare q, a promovdrii crtqterii,ci gi a irecesitSlii cre5rii celor mai indicate structuii, p-entru ca p[durea sIittdeplineasc5 permanent multiplele ei func[ii: de produc[ie, de protec[ie aclimei, solului gi apelor, cele sanitare qi recreativ-turistice etc.
Tratamentele se grupeazd in trei mari categorii:
- tratamente cu tdieri unice pe o anumit[ suprafa!5;
- tratamente cu tlieri repetate pe aceeaqi suprafag5;
- tratamente cu tlieri continue pe aceeaqi suprafalil
na SILvIcULTUM PE BAgffi"ln raport cu aceste categorii de tlierl, rogcnerureg se producc in teren
deschis sau cu adlpost lateral ln cazul ttrierilor unlco gi cu adApost de sus
gi lateral in cazul tEierilor repetate.
Schema general5 a regimurilor qi tratamentelor*
1. Regimul codru
1. Tratamente cutdiere unicl pe osuprafaIi
2. Tratamente cutiieri repetate peaceeagi suprafald
3. Tratamente cutlieri continui
L. Tratamentul t6ierilor rase pe suprafald
2. Tratamentul tdierilor rase in benzi
3. Tratamentul tdierilor rase in ochiuri
4. Tratamente combinate
1. Tratamentul tiierilor succesive pe suprafald
2. Tratamentul tdierilor succesive in benzi
3. Tratamentul tiierilor succesive in ochiuri
4. Tratamente combinate
5. Tratamentul tdierilor cvasigrddinlrite.
1. Tratamentul tdierilor gridinirite.
L. Tratamentul tiierilor rase in crdng simplu
2, Tratamentul tiierilor rase in crAng cutezewe.
3. Tratamentul cr6ngului simplu gr[dinIrit.
1.. Tratamentul tiierilor in cr6ng compus.
2. Regimul crdng 1.. Tratamente cusimplu tiiere unici
3. Regimul cr6ng 1. Tratamente cucompus tiiere unicE
4.3.3. Perioada de amenajament, perioada de regenerare giperioada speciald de regenerare
in aplicarea concretd a tratamentelor qi anume a t[ierilor de recoltare
a lemnului care se asigure regenerarea naturall a arboretelor, este necesafsd fie clarificate cateva aspecte ale raporturilor dintre silvotehnicd gi
amenajament.Procesul de produclie forestierl, pentru pddurile de codru regulat, se
reglementeazl in Rom0nia, de mai mult timp, prin metoda claselor de
vArstd, urmlrindu-se normalizarea acestora ca fond de produc[ie gi, pe cdt
posibil, qi ca suprafa(5.Clasa de vArst5 admisi este de 20 de ani sau de 10 ani cAnd ciclul
este mai mic de 80 de ani. Ultima clasl - a vArstelor celor mai mari,cuprinde arboretele ce urmeazffipToatate qi regenerate. Suprafala lorconstituie suprafala periodig/ iar timpul in care arboretele respectiveexploateazd $ regenereETS-reprezinti perioada de amenajament. Perioadade amenajament cu care se ltcreazd in amenajamentul romanesc este de
Potrivit STAS 5381/1-90, privind terminologia in regenerarea naturald Qi tratamente, din denumireatratamentelor s-a eliminat, cu o singurd eiceplie, termenut de "tiieri". Denumirile tratamentelolprev5zute in acest STAS sunt, in consecinli, urmltoarele: tratamentul regenerlrilor succesivc,iratamentul regeneririlor progresive, tratamentul codrului grldindrit, iratamentul codrululcrlasigrldindrit, tratamentul cu regenerare pe parchete cu tdieri rase, tratamentul de crdng.
REOENre FADUREA CULTIVATA
20 sau 30 de ani (Norm6 tehnlcs pontru amcnajarea pldurilor, 1986) inlunclie de durata porloodcl do regenerure.
"Perioada de regcncrare" (dcnumit[ qi perioad6 generald de regenerare)reprezinte perioada dc timp ln care se realizeazl complet procesul deregenerare pe intregul arboret (Norme tehnice pentru alegerea gi aplicareatratamentelor, 1.988), de la prima pdnd la ultima tiiere. Deqi nu se face oprecizare expres[, rezult[ cE prin "intregul arboret" se in[elege arborotuldintr-o parcel5 sau subparcel5 care intrd in suprafala periodic6 gi nu aceast[suprafal5 in intregime. Perioadele de regenerare admise prin normele tehniceflctuale de alegere gi aplicarea a tratamentelor sunt de 15-25 de ani pentruarboretele de cvercinee gi de 20-30 de ani pentru cele de fag gi brad.
De fapt, intervalele de timp de la instalarea unui seminlig p6ntr lapunerea lui completl in luminl pentru a se asigura dezvoltarea normal5 a
viitorilor arbori, sunt mai scurte decAt perioadele de regenerare indicatemai sus. Aceste intervale, in condiliile ldrii noastre, sunt pentru stejarulpedunculat de 2 - 4 ani, pentru larice gi pin de 2 - 6 ani, pentru gorun,ccr, g0rnigl de 3 - 6 ani, pentru fag de 6 - 15 ani, pentru brad de 8
15 ani. Perioada de timp care corespunde acestor intervale a tbstdenumit5 "perioadl special[ de regenerare" (I. Vlad ].948, 1954). Aceast6perioadd se referi la fiecare punct de regenerare din cadrul arboretului sauclin cadrul suprafelei periodice.
Agadar, legat de tratamente, existd o no[iune amenajisticd (perioadade amenajament) gi dou5 no[iuni silvotehnice (perioada de regenerare qipcrioada specialS de regenerare).
Perioada de amenajament este o perioadd de planificare care servestela egalonarea tdierilor in funclie de posibilitatea stabilit[ gi de stareaurboretelor gi a regenerlrii naturale. Aceastl planificare, a$a cum sesubliniazd in literatura noastrE de specialitate, esle orientativ[. De aceea,planificarea propriu zisl se execut[ numai pentru o jumltate de perioadl( l0 ani) gi poate fi schimbatl pe parcurs in funclie de starea arboretelorqi regenerlrii. Nu se prevede obligativitatea de a se realiza integralIcgenerarea pe suprafata periodicl in perioada de amenajament.
"Perioada special5 de regenerare" este o perioadd cu caracter ggg!9g&,care depinde de fotofilia puiegilor. Respectarea acestei perioade esteelllgarorie pentru a-ffi-SETtaSffizvoltEEF@nerdrii sau a nu se riscaclfirr-pierderea ei in fiecare suprafa[5 concret5 (ochi) in care se executlttrieri de regenerare. Regenerarea se instaleaz[ insl numai rareori dintr-oclatd gi uniform pe intreaga suprafatl a unei parcele sau subparcele. DercgulS, de abia dup[ 2-3 fructificatii abunderte se obgine o regenerarenrul[umitoare sau bun5, pe intreaga suprafa[[. IntrucAt intervalul intre doutrf'ructificalii bune este, dupd cercetdri efectuate in tar5, de 2-3 ani pentru
Bljaoase, 1,-6 ani pentn"- cvreinee,perioadete de regenerare amintite maTFus, prevdzute gi in normele deruplicare a tratamentelor. De altfel, chiar dacI regenerarea naturald s-arinstala dupd o singurd fructificalie, pe intreaga suprafa([ a unei unitaliurnenajistice sau intreaga suprafat[ in rdnd, nu s-ar putea extrage lemnulin ritmul dictat de perioada special5 de regenerare, in spiritul asigurlriicontinuitelii producgiei de lemn dar qi a capacitSlii pielei de absorbire a
lcmnului recoltat.
129
--- ;.--.---.-.=,a.==EA-E--
Perioada de regenerare intervine tocm0i pentru s echilibra cerinleleecologice Ei cele economice, cu c,ondilia dcsigur, de a fl corcct stabilittr,Perioadele de regenerare prevdzute in normele actuale sunt lnc[ in maremlsurd empirice*.
Cele trei no[iuni se referl qi la mlrimi diferite ale suprafe[elor: perioadaamenajistic6 are in vedere o suprafaf[ periodic5 in rdnd, care la nivelulunitlgilor noastre de produclie poate fi ordinul a c0teva sute de ha, perioadade regenerare se referd la arboret care poate fi de ordinul he'ctarelor saua zecilor de hectare iar perioada special5 de regenerare este legatl maiales de "microarboret" a cdrui suprafa[d este obignuit de cAteva sute saumii de metri pltrali.
Planificarea tdierilor de regenerare se face in prezent pe volum, ceeace, legat gi de caracterul orientativ al planificdrii, conferl suficientdelasticitate metodei de amenajare folositd la noi**. Dar acest control numaipe volum, nelegat gi de suprafalS, conline in sine pericolul de a se pierdedin mAnEnecesar ca ln care se execu ieri in cadrul unite[ilor amenajistice
irebuie supraletele su Tio-di6-in care tdierile se afld in diferite
-
stadii de qggllap- €De 6ltfel, controlul pe suprafagl este deosebit de necesar in cazul
arboretelor amestecate pentru a se ob[ine cry,Ii@5,ULiformJiSpAUUte Si pe*Uprafa
r32 SILVICUIII'M PE BAMIMITcondi[iile ce se creeaz[ pentru instalarea gl dezvoltarou regenerdrii precumqi structura arboretelor rezultate.
4.4.1.1. Tratamentul tdierilor rase pe suprafald
Scop. Unit[[i ecosistemice care se aplicfi. Scopul tratamentului estorecoltarea printr-o tliere unicd a arboretului de pe o anumitl suprafa[5, deregul[ mai mare gi de formi diversl, urm6nd ca reinfiinlarea arboretuluis[ se facI, de regul5, artificial (prin semlnlturi sau plantalii), fdrd a excludoins[ gi posibilitatea regenerlrii naturale.
Tratamentul se aplicl curent in ecosisteme de molidiquri, pinete,laricete, cu exceplia celor de limitl Si in culturi de plopi euramericani,sllcii selectionate, salc6m, ca gi in arborete supuse refacerii-substituiriiintegrale a arboretelor necorespunzdloare func[ional, care nu pot fi regeneratedin s5m6n[5 (obignuit flgete gi cvercete dar gi arborete din alte ecosistemeafectate de calamit5li).
Descrierea tratamentului. Tratamentul se aplicl prin tliere intr-osingur[ etapl a tututor arboretelor de pe suprafala destinatd recolt5riiposibilit[1ii, inclusiv a seminligului preexistent^ neutilizabil, curdlirea par-chetului qi impldurirea imediatl prin plantalii. In general, nu se sconteaz[pe regenerarea naturald, dar aceasta este folositl dacd s-a putut pdstra Iaexploatare sau se instaleaz[ ulterior.
Efecte ecologice. Tlierile rase pe suprafal[ determind o transformareradicald a biotopului, in sensul cregterii brugte a cantit5lii de lumini, clldur[gi ap5 ajunse la sol. Aceasta schimbl complet regimul de lumind, m[regteamplitudinile termice gi hidrice, din aer gi sol, creAnd pericolul de ingheturi,uscare sau inml5qtinare a solului, declangeazl scurgerea de suprafa
lt4 SILVICULTURA PE BAEF-^
t[ierile de benzi alterne s-au utilizate po suprat'c[e mlrri in lucr[ri derefacere-substituire.
Descrlerea tratamentului. Tratamentul ln benzi al6turatc se aplic[prin ttrierea, intr-o singur5 etapI, a arborilor de pe banda lat[ de t-2indllimi de arbori (ldlime optiml 20-50 m) Si de lungimi variabile, lnfunclie de necesitlgile de extragere a posibilit5[ii sau de agezarea plduriipe relief. Benzile se pot amplasa la margine de masiv sau in interiorulmasivului forestier. DupI regenerarea unei benzi se al[turd o nou5 banddqi aqa mai departe, pdnd li lichidarea arboretului b[trdn. in cazul cAnddupl L-2 fructificalii regenerarea naturald nu s-a produs sau este numaipartiald, se procedeazd la regenerarea artificiall. La molidiquri, benzile seamplaseazl cu axul lung perpendicular pe direc[ia vAnturilor dominante, iardirec[ia de inaintare a tiierilor este impotriva acestor vAnturi, atat pentrua proteja de doborAturi arboretele de v0rstd mai mari, c0t gi pentrufavorizarea inslmdntlrii parchetelor. La celelalte formalii forestiere, orien-tarea benzilor se face pe direcgia nord-sud, in regiuni umede qi reci gi pedireclia est-vest, in cele calde qi uscate.
in cadrul unui masiv forestier mare, pot fi amplasate mai multe blocuride tliere, fiecare cu succesiunea sa de t8ieri in benzi allturate (fig. 5). in
s
J ilando deschisd lo fructificolnltdnTnt'eilillkEi-{qlhh4', lll<+ 0reclto de evocuorc a' mateiplului lemnas
Fig.5. - Schema tdierilor rase in **ii,ll;t"#rmrareine de masiv pe versan[i cu diferite expozilii
N
W
REOENEffi fiIDUREA CULTIVATA 115
uccste blocuri, marginilc stboretelor, stlute in bEtaia v0ntului dominant, selntlresc din timp prln tllori do lzolaro gl prin formarea unei etajAri verticale,
Materialul lemnos sc doboarE El se scoate prin banda tliatl sau prinurboretul b6tr6n allturat pentru a nu prejudicia seminligul din benzile dejarcgenerate. in regiunile
-cu relief accidentat, pentru a facilita scoateraa
muterialului lemnos, benzile se vor amplasa astfel incdt unul din capete str
l'ie agezat pe vale sau pe un drum.Tratamentul in benzi alterne se realizeazd prin tlierea intr-o singurd
etaptr a mai multor benzi, av6nd l5limea indicat[ mai sus; alternAnd cubenzi netliate care constituie culisele. Acestea din urml asigurd protecliaclirnaticl qi slmdnla necesarS, pentru regenerarea naturald in benzile t5iate.DupI regenerarea naturald (sau artificalE) se procedeazd la tdierea culiselor.Rcgenerarea acestora se face de regulS artificial. Se foloseqte gi seminligulRiltural ce s-a instalat eventual sub arboretul din culisd.
ln orientarea benzilor au mai pulin[ importanlS vAnturile dominante.Pentru a creea condilii cAt mai favorabile regenerlrii, in regiunile reci qiunrede, benzile se orienteazd cu axi mare pe direclia nord-sud iar in celcuscate, pe direc[ia est-vest. Pentru regiunile cu relief accidentat rdmEnovulabilS recomandarea de mai sus.
Materialul lemnos din prima serie de benzi se poate dobori gi scoatel'ic prin benzi, fie prin culise, cel rezultat din tdierea culiselor se doboarIpc suprafala culiselor gi se scoate prin ele, avAndu-se grij[ sI nu se distruglremingigurile instalate ?n cuprinsul lor.
Efecte ecologice. Tlierile rase in benzi nu modificd atAt de radicalItiotopul ca tdierile rase pe suprafa!5, datoritd protectiei laterale a arboretuluiIttltr0n. Aceasta se exercitl pe toatl banda vecin[ dar cu intensitate diferitdln funclie de distanld gi cu efecte variate in funclie de orientarea benzilorlir[I de punctele cardinale. Pe ansamblu insd, amplitudiriile termice gi vitezavflntului sunt mai reduse, umiditatea aerului qi a solului mai mari, regimultlc lumind este variabil in funclie de deplrtarea fa[5 de marginile de arboret.lrr benzile al5turate, orientate pirpendicular pe direclia vdnturilor dominante,se realizeazl o accentuatl reducere a vitezei vdntului, suficientl totuqipcntru a asigura transportul semin[elor pe toate lllimea benzii. Calmulrclativ poate duce la o cregtere a temperaturii (in funclie de orientarealrcnzii fa[d de punctele cardinale) dar determinl in orice caz vn plus deuntiditate din cauza evapo-transpiraliei mai reduse qi a captlrii integrale a
lrloii gi zdpezii.Seminligul glseqte condilii variate de instalare (chiar in cazul speciilor
cu temperament diferit). in arboretele alSturate benzii tdiate la margine detnirsiv, pltrunderea lateral5 a luminii gi clldurii creeazd condilii favorabilepcntru fotmarea seminligurilor, chiar sub arboretul inchis, ceea ce scurteazitinrpul necesar pentru regenerarea integral5 a benzii dupd tdiere.
Structura arboretelor Ei a pldurii rezultate. Arboretele din benzisunt mai mult sau mai pulin echiene, de regul5 monoetajate dar cu plafOnulondulat din cauza dezvoltlrii neuniforme in indl[ime in diferite fdgii aleItcnzilor. Blocurile de tliere se prezintl cu plafonul in trepte de inilfimetlil'crit5.
AvantaJe El dezuvantqjeP[strandu-se in bun6 parte avantajele enumerate la tEicrile rase posuprafa[d se mai
1d.?uga -avantajur
uauportuiui ru;r;r care atenueaz[schimbdrile nefavorabile-produse in mediii, pi.;;*-$i'i'vantajul "ulirrriiregenerlrii naturale.
Dintre dezavantaje se menlin cele privind limitarea sortimentului d6specii la care se poate fplica tiatamentul, crearea de aiborete ectriene Eimonoetajate, costul relativ ridicat din cauza necesitd[ilor de efectuare aunor completrri prin plantagii, sau chiar de executare a plantaliilor pe toatlsuprafaga, dac5 regenerarea naturalr nu s-a produs, qi ,Jin cauza lucrrrilorde intrelinere a culturilor.
Tratamentul t5ierilor rase in benzi a fost utilizat mai ales in lucrdrilede refacere-substituire, efectuate pe suprafele mari in idgete, qr.ur.1 licvercele.
4.4.1.3. Tratamentul tdierilor rase tn ochiuri Ei tratamentul combinatal tdierilor rase in ochiuri Ei ar tdieriror tn benzi ra margiede masiv (tratamentul,,tdierilor progresive,,)
. scop-.. unitrti ecosistemice in care se aplici. scopul este recoltareaprintr-o tdiere unic[ a arboretului in ochiuri .- ,"p*rria "rJouse, in vederea,punerii in luminr a grupelor de .regenerare naturalr ixistente in arboret,sau a executdrii de regenerrri artificiale la addpost, atunci c6nd se urmaregtereinstalarea unor specii de valoare displrute sau chiar u rp."i.i din arboretulmatur, care nu se regenereaz.d din Iipsd de slm6n!d.Tratamentul a fost imaginat in Germania de ltiortzfeld, care a urmrrit
::..1:1111:d::i stejarii in fdgete, molidisuri- suu pinire-lr.iirut. in stagiunira_vorabrle stejarilor. La noi, tratamentul a fost apficat de M. orecea 5i tvt.Rddulescu in qleaurile. rre cdmpie p.enrru r.introdr.LiLu ,1.iururri, eliminatde c,alPen 5i alte specii de ameitec'in urma tdierilor succesiire. Tratamentui,combinat apoi cu tdieri rase in margine de masiv, pentru iaigir., ochiurilor,s_-a generalizat. pen_tru toate pedu;ile de cvercinee, in
"ur. tratamentultarenlor succesive folosit anterior a dus la eliminar-ea in cele mai multecazuri_a stejarului sau a gorunului.
^,,^"Y:i,lqle..ecosistemice in care se aplic.a sunr cele edificate de specii
:u:l._y,:, srngure sau in amestec cu alte foioase, dar el se poate apliia qirn cazut altor specii de lumind (frasin, pin etc.).Descrierea tratamentului. Apric^area tratamenturui incepe prin alegerealocurilor de amplasare a ochiuril<ir. in cazul cdnd sub mas^iv ^.*irra [*f.de seminliq utilizabil, ochiurile se amplase azd in u".ri, lo"uri. In cazulcand tratamentul se aplicd dupr o fructificalie, o.rriuiir.- se deschid inlocurile unde exist[ seminceri de euercus curl uu frr.iiii.ut. DacI nu sepoate conta pe regenerarea naturald a stejarilor, ochiurile se deschid inrelea mai mult sau mai pulin regrrlale. Mdiimea'ochiuriloi este in func[iede.mrrimea grupelor.de s-eminliqiar diametrul lor nu trebuie sd depdgeasc[
+: inallimi . de arbore in rlgiunile uscate, dour inlllimi de arbore inregrunrle suticient de umede, fiind diferitd in raport cu ipecia regenerata.
Distan[a intre ochiuri nu trebuie s6 fie mai mita oe- o ffigi." di arbore.Forma ochiurilor este de.regurd-eripticE, cu oium.iiui,nur" p. oireclia E-v, inclimate calde qi uscate gi N--S, in cele mai reci si ,ui u..[..
FADUREA CULTIYATA
lntregul arboret, suburboret gi seminliE neutilizabil din ochiuri se extrageprlntr-o si-ngurI t[iere. Arboril so doboar6 spre arboretul btrtr0n inconjurltor
il lemnut d6 scoate prin accst arboret. ln iazul reintroducerii stejarilor se
[regltegte solul pe toat[ suprafata qi se execut[ plantalia. Se face lnbon'linuire ingrijiiea semingigului iau a plantagiei mai ales prin degajlri,climinarea ierburilor concurente etc.
i1 RomAnia tratamentul originar a suferit o modificare prin combinarea cu
trutamentul tdierilor rase in bet:zila margine de masiv. Prin acest ultim tratament
r-u fdcut ldrgirea ochiurilor pentru a favotiza dezvoltarea seminliqului _ 6s P9
murgini Oe ocfri gi pentru ^a pune in luminl semin[iqul instalat sub arboretul
bltr[n din jurut oitriirrilor. in practicl s-au aplicat 1,-2 asemenea t[ieri. Ldrgirea
e-a t'5cut cu precSdere spre paitea umbritd a ochiurilor in climate calde gi uscate
qi spre partea lor insoritl in climate reci qi umede." ' Ociat5 cu ldrgirea ochiurilor iniliale se deschid altp ochiuri in arboretul
blltr0n, care la iimpul potrivit se llrgesc qi ele. In faza final5, cAnd
majoritatea arboretului esie acoperit[ cu ochiuri suficient regenerate naturalgi artificial, care aproape vin in contact unul cu altul, se face t[ierea de
iacordare a ochiurilor -prin
extragerea arboretului ce a mai rdmas intreochiuri, cu grija deosebitd insd pentru a nu distruge tin_eretul. DacE sub
arboretul extias nu se afl[ semin[ig suficient, se fac plantalii cu speciiprincipale sau de amestec.' h legdturl cu aplicarea t[ierilor rase in ochiuri, combinate cu cele inbenzi la i'rargine de
-masiv, trebuie clarificat[ o problem[ de terminolo.gie
referitoare li termenul "tlieri progresive". Tratamentul clasic al tEierilorprogresive a fost dezvoltat in Germania sub numele de "Femelschlag" (K.bayeg qi este de fapt o tdiere succesivd in ochiuri, spre deosebire de
tlierei succesivl care se executd pe intr'eaga suprafa!5 destinatd regenerdrii"Grosschirmschlag". Termenul de "tdiere progresiv5", prelu4t din silviCulturafrancezd, se refeiea tot la tlierile succesive, aplicate in Franla cu bune
rezultate gi in pldurile de stejar gi gorun. In fapt, acest termen exprimdexact esenta tliirilor succesive - o progresivl rdrire a arboretului bItr6n,pe m5sura formlrii gi dezvoltdrii semingiqului. I,a noi, prin tlieri progresives-au inleles lucruri destul de diferite - atAt tdierile rase in ochiuri combinatecu cele rase in benzi la margine de masiv, prezentate mai sus, cAt 5itlierile succesive in ochiuri in diverse combinagii cu alte variante de
tratament (de exemplu cu tdieri rase in benzi la margine de masiv sau
t[ieri succesive la margine de masiv pentru l5rgirea ochiurilor etc.). De
aceea, ar fi mai indicat s[ se renun[e la termenul ambiguu de tlieriprogresive, folosindu-se dupd caz, termenii mai preciqi de tdieri rase inochiuri sau tlieri succesive in ochiuri.
Efecte ecologice. Tdierile in ochiuri, spre deosebire de cele in benzi 5imai ales de cele pe suprafald, modificl in mai mic[ mdsura mediul pddurii,
creand chiar condifii favorabile dezvoltlrii puielilor, mai ales a celor din speciilede lumin6, dar gi a celor de umbr5, in pdrlile umbrite ale ochiurilor.
Cercet5rile efectuate de M.. Stegaru (1958) in gorunete dintr-o regiunecaldd (Mih[egti), in ochiuri cu diametrul egal cu o inll[ime de arbore, au
ar[tat cd temperaturile minime sunt cu 0,5'C mai cobordte decdt sub masivqi cu 3'C mai ridicate decAt in afara pldurii. Temperaturile maxime suntLu 1,7'C mai mari decAt sub masiv qi cu 4'C mai mici decAt in afara
IIE SILItrCULI'T'RA PE EATIT-Tptrd.urii iar amplitudinea termictr cu 2'c mai maro elec0t sub masiv gi cu6,4"c mai mare dec6t in afara p{durii. Duptr M, Badea gi colab. (l96giln cadrul ochiului, in .zite de vai[, marginei sudictr are o temperaturd ci2,4'c mai mic5, pe cdnd cea vestic5 cu-2,2"c, cea esticl cu 2,b"c iar cianordicr cu 3,4"c mai mare dec6t temperatura din centrul ochiuiui. t urmaelimindrii a'rborilor, principalii consumatori, umiditatea solului din ochiurlcre$te, ceea ce determind, al5turi de luminr, dezvoltarea mai viguroasr at6ta pUi^elilor c6t gi a ierburilor, care pot deveni invadatoare.
^ In ceea .ce privegte lumina, $t. purcelean qi colab. (1965) stabilesc clin centrul ochiului intensitatea luminii este de Sovo taTa de campul deschis.Aceastd intensitate se reduce incd cu S- 7vo p. rnurgirite ochiului, fiindoricum. de peste dour ori mai mare dec6t minimul n"ceJar pentru -en(ine.easeminliqului de stejari (circa I\Vo din lumina plinl).
- . D.esigur, modificrrile produse in mediul forestier prin deschiderea deochiuri sunt mai accentuate in ochiurile mari. Prin alegerea convenabild amrrimii ochiului se_ pot creea condilii foarte diferiie, corespunzdtoarecerinlelor si tolerantelor seminligului uneia sau mai multor specii lemnoase.
structura arboretelor gi a pidurii rezultate. Arboretele di;suprafe[ele subperiodice sunt echiene gi, in tinerele au plafon- ondulat dincauza dezvoltdrii mai rapide a puielilor din centrui ochiurilor. in timp ins6,.plafonul devine orizontal. Pe suprafala periodicd prdurea este formaid insddin arborete relativ echiene (cu airereirle pdnd ia l5-zo ani), din cauzaatacrrii pe rand a suprafelelor subperiooic6. nesigur, la v0rste mai mariaceastd deosebire, ca gi cea de structura, se $terge. Din tratament rezultddeci arborete. de codru regulat.
Problema pusr c.g insistenld in ultimul timp de a se lungi perioada deregenerare atdt in tdierile "progresive-" cat gi in cele "succesive,,, oeci gi in cazult5ierilorin,ochiuri,preSupunemodific5rideconcep1ieinamenajament.
Avantaje Ei dezavantaje. Tratamentul arb- marele avintaj de a seapropia, prin condi[iile de mediu create de situaliile care iau naqtere si inprdurea natural5, in perioada ei de bdtrdnele
- dezagregare, i"n care seproduce de.fapt reintinerirea ac_estei pdduri. Ecologic, tiati'mentul poate fiadaptat cerinlelor oricdrei specii forestiere dacr sl cunosc bine cerinleleecologice ale puie[ilor (pentru cd acestea sunt de reguld diferite de alearborilor maturi). Regenerarea se ob[ine cu costuri relativ reduse.
Dintre dezavantaje trebuie menlionate:
- dispersarea trierilor pe suprafa[i gi cregterea intr-o anumit5 mrsurEa vdtdmrrilor produse in arboret qi seminlig prin exploatare, ca gi cregtereacostului exploatlrii;
- formarea de arborete echiene qi monoetajate (in cazul arboretelorpure);
.- sciderea capacitSlii de proteclie ca gi a func[iei recreativ-turisticea arboretelor pe. o oerioadr apreciatr Ia 30-50 ani (V. Giurgiu t97s).
Tratamentul tlierilor rase in ochiuri, combinat iu tratam-entul tdierilorrase in benzi Ia margine. de masiv, a cdpEtat o largr aplicare in pddurilede cvercine_e qi cu cvercinee din Rom6nia dup[ ce1 fost introdus de M.Dr5cea la snagov. In practic[, rezultatele au fost bune acolo unde trieriles-au f5cut in arborete cu seminlig .instalat, sau in prima iarnl (cel mult ina doua iarnd) dupr un an de fructifica[ie. Frecvente au fost insd gi eqecurile,
REOENEffi HADUIEA CUTTI VATA
elutoritc nerespecttrrii accetel regull elementuro c0t gi a perioadei specialcde rcgenerare. Experimcntul, accst trutumcnt combinat a tost executat qi tnfflgete, amestecuri de fag cu r[ginoase qi ln molidiguri, fdrtr a se ajungeIu o utilizare mai larg[ ln practicl (P. Brega, 1968; P. Ciobanu, 1980).Din rezultatele cercetlrilor de pdn[ acum privind tlierile in ochiuri suntdc relevat urmltoarele, privind tehnica de aplicare:
- ochiurile trebuie s[ aib[ mdrime diferitl in funclie de specie: la bradqi fhg 0,5--O,75 H,la molid 1,G-1,5 H, la gorun 1,-2 H, la stejar 2 H;
- puielii de cvercinee se dezvoltl mai bine in ochiuri (avdnd 2-3cre$teri) decAt sub adlpost (unde se realizeazd numai o creqtere);
- puie[ii de fag in schimb se dezvoltl mai slab in ochiuri decAt subudi'rpost;
in condiliile tehnologiilor actuale de exploatare, vdtlmareasenrin[iqului poate atinge 35-62 %o, fdrd mlsuri speciale de protejare qi
tl-20 Vo in cazul aplicdrii acestor mdsuri;
- seminligul din ochiuri este vdtlmat mai puternic de vAnat qi ciuperci,Irccesitdnd deci mdsuri speciale de proteclie.
4.4.2. Tratamente cu tdieri repetate pe aceeati suprafald
Tratamentele din aceast[ grupl se caracterizeazd prin r5rirea progresivln arboretului de pe o anumitE suprafa[5 gi prin formarea qi dezvoltareasornin[igului sub adlpost de sus qi lateral.
In cadrul acestei- grupe se deosebesc mai multe tratamente, dupllungimea perioadei de regenerare, numlrul t5ierilor, suprafa[a pe care se
tuplic5 etc. Este vorba de tratamentul tdierilor succesive pe suprafalI, delratamentul tlierilor succesive in benzi, de tratamentul tlierilor succesivein ochiuri, de tratamente combinate pe baze de tdieri succesive gi detratamentul tdierilor cvasigr[dindrite.
4.4.2.1. Tratamentul tdierilor succesive pe suprafagd
Scop. Unitflfi ecosistemice in care se aplici. Scopul tratamentuluicste regenerarea naturall sub ad[post a speciilor sensibile la insola(ie, peo suprafald relativ mare, prin tlieri repetate.
Tratamentul se aplicl mai ales in fdgete, amestecuri de fag cu rlginoasetlar qi in cvercete.
Descrierea tratamentului. Arboretele bltrAne din suprafa[a periodiclsc regenereazl prin trei feluri de tlieri:
- tliere de inslmAnlare,
- tliere de dezvoltare (luminare),
- tliere definitiv[ (de evacuare).inainte de tdierea cie ins[mdnlare arboretul trebuie pregltit pentru
rcgenerare prin aga numitele tlieri pregltitoare (preparatorii).T5ierile pregltitoare, cum aratd K. Vanselow (1931), constituie o
continuare a rlriturilor, prin care se trece treptat din stadiul ingrijiriiarboretelor, in cel al regenerdrii acestora. De aceea, in alegerea arborilorcle extras prin aceste operaliuni, nu apare nici o diferenld falI de modulin care se procedeazd in cazul rdriturilor, nici in privinla calitllii arborilor,nici a cantit5lii masei lemnoase extrase, adicd a intensitdlii acestor inter-
EILUCULTURA PE BAZEWilIffi
venlii. Aceasta, binein[eles, in arborete in carc lucrlrilc de tngrijirc unterioaroau fost efectuate la timp gi ln condilii cofespunz[toarc, c0nd ins6^ mullidintre silvicultori consider[ cI ttrierile pregtrtitoare nu sunt necesare. In laranoastrd ins5, unde lucrlrile de ingrijire a arboretelor nu s-au executat latimp, majoritatea autorilor rom0ni considerl necesarl efectuarea cel pulina unei tlieri pregltitoare inainte cu 4 - 5 - 6 ani de t[ierea de inslmAn[are.'$i aceasta nu atdt pentru a implini ceea ce nu s-a putut realiza prin lucrlrilede ingrijire in ceea ce privegte ameliorarea calit5lii gi activarea cregteriiarborilor, cat pentru a pune in lumind coroanele celor mai valoroqi arborice se gdsesc in aceste arborete, in scopul promovdrii unor fructificalii cAtmai dese qi mai abundente gi pentru a se creea condi[ii cdt mai bunepentru regenerarea arboretelor respective (G. Ciumac gi colab., 1,967; D,TArziu, 1970; C. Ddmdceanu gi colab., 1980;* $t. Purcelean gi colab., 1980S.a.). Se recomandd insI, ca prin tiierile preparatorii sd nu se scadlconsistenla arboretului sub 0,8.
Prin tdierile preparatorii se extrag in primul rAnd arborii rdu conformalidin etajul superior, realizdndu-se parlial, ceea ce nu s-a realizat prin aplicareatlierilor de ingrijire anterioare. Nu se extrage subetajul, eliminarea parlialdsau totalE a acestuia, efectudndu-se prin prima t[iere de regenerare, adiclprin t5ierea de insdmdnlare. \
K. Vanselow (1931) considerl totuqi necesar s[ se efectueze 2-3 tdieripreparatorii, prudente gi de intensitate redus5, in intervalul de timp 6 -10 ani dinaintea tlierilor de regenerare, astfel incAt, la sf6rgitul ultimeitlieri preparatorii, pe suprafa[a destinatl regenerdrii sd-qi facd aparilia oplturl vie firavl "verde cdnd este privit5 de departe qi cafeniu-gilbuiecAnd se privegte de aproape", semn sigur cE solul a devenit receptiv pentruslmanla arborilor a c[ror regenerare se urmdreqte. Scopul urmdrit prinaceste tlieri este, dupd acest autor, de a se pune in lumind coroanelearborilor gi a se crea condi[ii favorabile pentru fructificalia acestora. Ritmulgi intensitatea tiierilor se modificl dupl nevoile semin[iqului. Fac exceptiepdr[ile de arboret situat in statiuni nefavorabile (terenuri stAncoase, culmicu soluri superficiale sau excesiv scheletice etc.), unde seminliqului i seasigur[ o ingrijire deosebit[, avdndu-se in vedere cd regenerarea in astfelde sta[iuni este foarte dificil5.
Totugi, seminligul instalat pe portiuni cu arboret mai rdrit, care sedezvoltd normal, se poate prelua, cu ocazia aplic[rii primei tdieri deregenerare, gi folosi ca semintig preexistent utilizabil, credndu-i-se incontinuare condigii de menlinere gi dezvoltare cAt mai normale.
Tdierile de inslmdnlare fac parte din categoria tdierilor de regenerare,executandu-se intr-o priml etapl a acestora, atunci cAnd arboretele respectivesunt incadrate in suprafala periodicd in rAnd gi cdnd produsele lemnoase,rezultate ca urmare a acestor tlieri; sunt considerate gi se inregistreazd caproduse principale.
Condilia esenlial5, absolut necesar[ pentru aplicarea tdierii deinsEmdnlare, este nu faptul cI un arboret este prevlzut in anumite actenormative s[ fie exploatat la o anumitl datI, ci ca aceastl tliere, mai alespentru speciile a cdror fructificalii este greu previzibild (fag, stejar etc.),
C. Ddmlceanu qi colab., 1980, Tehnologii de regenerare naturalS a gorunetelor gi gleaurilor de dealin condigii mecanizdrii exploatlrii lemnului, ICAS, mss.
npoENeMH@ffiffifi pAnunm eullvnrA ut
Hll se facd numai gi numal tntr.un 0n do fructificafie abundent[ a speciilorcle regenerat. Fac excepllo, cufi s-a vHzut la ttrierile preparatorii, porliunilede arboret mai rare, in csrc s.a instalut qi s-a menlinut un seminlig utilizatlil,unde se intervine cu o t6iere de dezvoltare, pentru a i se asigura acestuialumina, cdldura, umiditatea necesare dezvoltlrii sale in continuare.
AvAndu-se in vedere cI, chiar dupl instalare, seminligul este expusmultor pericole (secet5, inghe[, ger, insecte, inmldgtinarea sau intelenireasolului etc.), tdierea de inslmdnlare este indicat a se face cu multl prudenl[,dep6qindu-se cu pulin intensitatea tlierilor preparatorii, adic[ nereducAndu-seconsistenla arboretului matern sub 0,7 pentru speciile de umbrE gi cel multp0nl la 0,6 pentru speciile de lumin5, acope.rirea necesarl a soluluiasigur6ndu-se gi prin plstrarea unei p5rli din subetaj. In aceastl situa[ie1ns5, se extrag, in primul rAnd, arborii cu coroane largi qi joase, rtrmagiln etajul superior qi o parte din subetaj, incdt sd pdtrund[ la sol lumin[,ctrldurd gi precipitagii in cantit[li suficiente pentru a se meniine gi dezvoltaseminliqul instalat'qi a se diminua gi concurenla subterand intre r5dlcinileacestuia gi ale arboretului matern. Consistenta se pdstreazl destul de marepentru a se menline solul acoperit, in cazul unei nereuqite a regenerlriinaturale, sd se agtepte un nou an de fructifica[ie, c6nd solul trebuie s[ fiesuficient de receptiv pentru insdmdnfare.
ln cazul in care speciile de regenerat fructificd abundent ins5 solulnu este suficient de receptiv pentru a se produce normal inslmdn[area, fiedin cauzd cI este acoperit cu un strat gros de litierl nedescompusd, fiectr este pe anumite porliuni de arboret acoperite cu un covor continuu gides de ierburi sau subarbugti, este necesar sI se procedeze la rdvSgirealitierei, la indepdrtarea cel pu[in parlial[ a pEturii vii existente (St. Purcelean,G. Ciumac, 1965; G. Ciumac qi colab., 1967; P. Brega, 1968; M. Badeagi colab., L966; D, T6rziu, 1970 g.a.). CAnd este necesar, se impune chiarmobilizarea solului, dupd indepSrtarea stratului organic sau a pdturii viisau amestecarea stratului organic nedescompus integral cu solul mineral.
Tlierile de dezvoltare gi tlierile definitive. DupI instalarea semintigului,in func[ia de temperamentul speciei gi de caracteristicile sta[ionale, estenecesar ca arboretele matern sI fie in continuare rdrit, pentru ca seminfigulsa poat[ beneficia de mai multl luminS, cdldurd gi la sol sd ajunga ocantitate mai mare de ap5 din precipita[ii. In acest scop, K. Vanselow(1931) recomandl ca, in pddurile de fag, pin, gorun qi stejar, in care seaplicl tdierile succesive, sd se intervinl cu prima tliere de dezvoltare abiain iarna a 2-a dtpd anul ins[mAn(Irii. Aceasta, justificat de faptul cI abiadup[ doi ani se poate constata dacd seminligul instalat este destul de des,de viguros qi bine repartizal incAt sI poatl asigura o regenerare cAt maiuniforml gi mai completd. Pe locurile unde nu este indeplinitl aceasttrcondili{ arboretul se menline cAt mai inchis pentru a se completaregenerarea pe cAt posibil pe cale natural5. Deci, chiar dacd tlierea deinslmAntare s-a efectuat, in mod cdt mai uniform pe anumite suprafe[e, pecare arboretul are aceeaqi structur[, apare de la prima tliere de dezvoltarenecesitatea ca tdierile sd fie adaptate exigenlelor seminligului instalat qi a
crelrii unor condigii cAt mai favorabile pentru instalarea acestuia, undelipseqte sau unde regenerarea este incompletd.