state.lectii cl 12

7/25/2019 State.lectii Cl 12

1/10

ustria

geografica, vecini

ef caractere generate

unitllti importante

subtipuri

particularitiili

lacuri

so

ice

subsolice

r a ~ e

importante

tipuri

o r a ~ e turistice

Republicll parlamentara, stat federal situat in Europa

Centrala; vecm1: Germania, Cehia, Slovaeia,

Ungaria, Slovenia, Italia, Elvetia Liechtenstein

Viena. port

pe

Dunllre, l, 7 mil. loc.

Stat montan pe cca 75 din suprafata:

cu

munti

alpini

(60 )

munti hercinici

in

N; Dealurile

prealpine austriece pe Dunllre bazinul Vienei

(depresiune tectonica, sedimentara)

Munfii Alpi (Tirolului, Salzburgului, Stiriei, Hohe

Tauem

- vf. Grossglockner, 3798 m.- alt. max.);

Sumava,

o d i ~ u l

Boemiei

Temperat- contientala cu influente oceanice (umeda)

Azonal: eli mat montan (alpin, ghe1ari)

Dunare, Inn, Drava

Glaciare montane (Boden, Aller, Traun), tectonice

(

Neus

iedl); anrropice,

de

baraj hidro, f numeroase,

pe

Dunare aflucnti

Etajata altitudinal: paduri de foioase, amestec

coniferc; p a j i ~ t i p a ~ u n i alpine; potential hidro i

eolian

Luvisoluri, Cambisoluri, Spodosoluri, Umbrisoluri i

Cemisoluri (rendzine)

Terenuri agricole. paduri. enereia hidro, eoliana

Lignit, minereuri: Fe, Mn, Pb, Mg; hidrocarburi; roci

de constructii (calcar, granit)

8,41 mil. Joe.: densitate 100.3 Joe/ km- (2011 )

Graz, Linz, Salzburg, lnnsbruck

Energeticii, siderurgie. chi

micA,

lemn ( celulozii,

hiirtie, mobilll), utilaje eehipamente industriale,

electronica, textila, alimentarii (lactate, came, vinuri)

Intensiva: cereale

in

SE), plante tehnice, canof,

viticultura, pomicultura; zootehnie (bovine, porcine,

pasari) diversificata

Linz, Viena (pe Dunare)

Star for

mare

FederaJie

din 9 land

Piidurile

de

dinsupraf

40 din en

ob{inwii

d

verzi: hidro

so/ani.

biomasii

(3

Cea ma

densitate d

ecologice

care ocupii

terenul agr

totalu/ nat

45 )

Cultural cu numeroase castele, cetati, muzee 9 din PIB

medievale; fosta capitaHi imperialli- Viena-; turism

montan de sporturi de iama (Tirol, Salzamergut);

turism balnear (Salzamergut); peisaje carstice

deosebite; vanlitoare pescuit

Viena,

Salzburg, Innsbruck. Graz, Bad Ischl, Linz


2/10

e g a

geografica, vecini

Monarhie constitutionala, stat federativ, situata In

Cele 3 enlita

Europa

de

Vest; cu

i e ~ i r e

Ia :via

rea

Nordului;

sunt

vecini: Olanda, Germania, Luxemburg Franta

(germanica).

(francofona)

capitola

ala Bruxelles (Brussel),

I milion

Joe.

(2010).

r ~

situate In centrul tarii pe un fragment de campie

colinarll

Caractere generale ln V o campie litorala cu

po

ldere separate de mare

prin cordoane de dune; Campia de NE traversata

de Canalul Albert; in

S ~ i

E masive hercinice tocite.

Unita

ti

importante Pod. Ardeni - carst, Campia Kempen/ Campine

vft.

Eiffel

(Flandrei - parte a Campiei Germano - Polone),

vf. Sign

Masivul Sistos Renan, sub 700 m altitudine Botrange

a subtipuri Tempera - oceanica

Particularita i Iemi bli1nde i ploioase cu vanturi putemice, veri

moderate termic

Fluvii

Schelde, Meuse cca 2000 km

-

canaluri

navigabile

lacuri Antropicc, In S

si

E

a Teren agricol, paj ~ t i p a ~ u n

paduri in Ardeni

(20% din suprafatll)

Luvisoluri. cemisoluri pelisoluri

lice Teren agricol, paduri (E S). pescuit

subsolice Carbuni superiori, minereuri de Fe Zn Sectond

m

jose inch s

1994

II

,07 mil.loc.; densitate- 362,6 toe./

k.m'

(20 II

imponante Anvers (Antwerpen), Liege. Bruges, Malincs

Metalurgie, echipamente industriale, nave

le{i1irea di

maritime, petrochimie i chimie (cauciuc, plastic),

se

realize

prelucrarea diamantelor, textile, alimentara

triughiul s

(ciocolata, bere - cca 500 marci)

Anvers

-

Gent

lntensiva: cereale, canof. sfecla de zahar, plante

furajere. flori, pomicultura; zootehnie: bovine,

pasari, porci; pescuit

si

acvaculturA

Anvers, Bruges - Zeebrugge, Nieupon, Ostende,

(maritime), numeroase fluviale: Gent (pe

Schelde). Namur Liege (pe Meuse)

Cultural - istoric: o r ~ e medievale numeroase,

castelc feudale, muzee, monumente; staJiuni

balneare renumite; statiuni maritime

(Ostcndc),

festivaluri, traditii istorice, competitii

sponive

(Formula

I

o r ~ e turistice Brussel, Bruges, Spa,

Ostende,

Anvers, Liege,

Charleroi, Waterloo, Neufchateaux


3/10

recia

ozitie geograficA, vecini RepublicA parlamentara

in

Europa

de

SE; Pen. Stat

p

Balcanicli; arhipelaguri: Sporade de N S Ciclade

(c:ontinent

(toate in M. Egee), lnsulele lonice (M. lonicli)

insular

insula Creta (S). Vecini: Macedonia, Bulgaria,

Turcia, Albania

a

Alena, 655780 Joc.(2011), in Atica

AglomeraJ

Arena

-

3.73 mil. la

elief Caractere generale Stat montan, alpin (80% din supraf.), ciimpii joase,

Santorini

tectonice, sedimentare. lnsulele: muntoase, cu ciimpii

vulcanica

litorale plaje. Tlirmuri puternie crestate cu

numeroase golfuri interioare: Corint, Volos

Unitliti importante Muntii

Pindului (vf. Olimp,

2918

m), Rodopi;

ciimpii: Tesaliei, Salonicului

subtipuri Subtropicala/ mediteraneeanli

Particularitiili lerni blilnde

i

ploioase, veri calde i sece

tOase

pe

Rauri importante Axios (Vardar), Evros (Marita= delta), Pinias

lacuri

Tectonice (Prespa), carstic (Pamvotis-Ioannina)

antropice, hidroenergie,

inN

Mtii Pindului

egetatia Mediteraneeanli cu paduri

de

pin foioase In N;

maquis/ friganna pe insule

i

pe tlinn

Cernisoluri (renzine), Luvisoluri, Cambisoluri

Umbrisoluri

esurse

So

ice sare marina, teren agricol, paduri,

p i i ~ u n i

alpine,

pescuit

subsolice

Minereuri

Fe

,

Pb

, Mg. Cr, bauxita, lignit. roci de

constructii (mannurli

de

Paros. Chios, Skiros)

opulatia 9,9 mil .Joe; densitate 85,3 Joe

./

km (2011)

r a ~ c importante Salonic. P i r e ~ Patra, Ioannina. Larissa

ndustria

Energetica, nave maritime, aluminiu, chimie, Locul

/11

materiale de constructii, textila (matase,

bumbac),

masline

alimentara (ulei de masline. vin, briinzeturi- feta)

(griiu,

orez),

pomiculturli

mediteraneeanli

Pescuitul

(mlislin, citrice, rodii), tutun, viticultura, zootehnie

de

mar

extensivli montana

i

pe insule (comute mici ovine,

tradi(ional

Joe

II, caprine, bovine), sericiculturli (N, centru S

Thasos

Peloponcz), pcscuit

deE

a Pefo

orturi

Pireu, Salonic, lraklion, Volos, lgumenitsa

Ceo moi m

maritima c

{/ocul

I

f/ota mondi

Cultural- ruine antice, mlinlistiri onodoxe (Meteora,

Munte/e AT

Valea Tembi); estival

in insule

i

partea

continentalli; carst renumit (Peran); gastronomic

monastic,

intern

(c

calugari)

orae turistice Atena,

Sa

Ionic, lraklion/ Creta, Kerkiral Corfu,

loannina, Rhodos, Mikonos, Santorini


4/10

t li

geografica, vecini

Caractere generale

Unitiiti importante

subtipuri

Republica parlamentara situata in Europa sudica; stat

peninsular insular mediteraneean (Sicilia, Sardinia,

Elba, Capri, Ischia). Vecini: Elvetia, Austria, Slovenia,

Franta, Vatican San Marino

Roma, pe raul Tibru (navigabil turism), 2,47 mil. loc.

Stat montan, alpin vulcanic (S); insule muntoase,

unele cu vulcani activi; mici ciimpii litorale; o ciimpie

tectonica in NE;

un p o d i ~ Jarg

(Toscana) un

p o d i ~

piemontan (Piemonte)

Munti: Alpi (peste 4000 m.) Apenini (peste 2900

m.

);

vulcani: Etna (3340 m.- Sicilia) Vezuviu;

Ciimpia Padului.

Temperat-continentala

in

N subtropicala

(mediteraneeana), in rest insule

Particularitati Azonal: climat montan in Alpi Apenini

In Ita/i

douii

enclave:

Marino

O r a ~ an

metropo

ant ce

Fluvii Pad (Po), Adige, Tibru

~ J a ~ c ~ u ~ r i ~ - - - - - - - - - - ~ V ~ u ~ J ~ c a ~ n ~ i ~ c e ~ ~ B ~ o ~ J s ~ e ~ n ~ a ) ~

~ g ~ J a - c ~ i - a r - e ~ i ~ n - N ~ ~ C ~ o - m

-

o ~ M ~ a

-

- - - - - - - - -

subsolice

importante

O r a ~ e

turistice

Garda); de baraj antropic

Forestiera montana mediteraneeana, in rest, maquis

Cemisoluri (rendzine, cemoziomuri), Andisoluri,

Luvisoluri , Umbrisoluri, Antrisoluri

Teren agricol, paduri, potential hidro geothermal,

pescuit

Gaze naturale (reduse), sulf, mercur, Min. Fe

neferoase, roci (marmura)

60,77

mil.

Joe.

; densitate

201

, 7

Joc

.krn- (2011)

6 ur

Milano, Napoli, Torin

o,

Genova, Bologna, Venetia

Energie electrica, siderurgie, autovehicule (FlAT,

VECO), nave maritime, caucmc alte produse

chimice (medicamente

),

alimentarii (v

in

-

Jocul

Ill -,

ulei de masline, paste fliinoase , fructe de mare)

Pomiculturii (miislin, cttnce, caise, pere, mere,

piersici), vita de vie

T

oscana, Piemonte insule),

cereale (griiu - Ciimpia Padului

);

zootehn

ie

intensiva in

N;

extensiva in S insule (ovine, caprine

).

Acvaculturii (fructe de mare, melci etc.)

Gioia Tauro, Genova, Trieste, Livomo, Bari, Napoli,

Palermo, Catania

Cultural cu un patrirnoniu imens, antic medieval

(Roma, Napoli, Venetia, Bologna, Toscana etc);

recreativ-estival (insule: Capri , Ischia, Sicilia, Sardinia,

litoralul Adriaticii

),

montan (Alpi, Apenini, Sicilia,

Sardinia), balnear

s

tatiuni termale

si

estivale)

Roma, Florenta, Venetia, Bologna, Ferrara, Milano,

La mer

loc I in

JJI pe

struguri

loc

pe


5/10

landa

geograficii, vecini Monarhie

cons

titutionalli situatll in Europa

de

Vest; cu

Nederla

i e ~ i r e

Ia Marea Nordului; vecini: Germania si Belgia.

Tiirile

d

Amsterdam (capitala constitutionala)- l mil. Joe.

Sediul g

a/ Casei

majorita

ambasad

laHa la

Caraetere generale

0

ciimpie joasa, protejatii

de

dune Ia contactul

cu

litoralul. Reteaua hidrografica densa,

multi mea

canalelor antropice au ereat u peisaj al apelor,

igurilor uscatului alternativ. Peste 1/4 din suprafatll

sunt poldere, terenuri desecate aflate sub nivelul marii.

Unitliti imoortante Alt. max. in Limburg Pod. Ardeni (cca

200m

subtiouri

Temoerat-oceanica

cu

accente

de

continental sm

Particularitati lemi mai aspre cu vanturi puternice, veri moderate

termic

e Fluvii

Rh in

(delta

cu bratele: ljjsel, Wall,

Lek

etc.},

Meuse/Maas si numeroase canaluri antropice

laeuri Antropice

de

deseeare; narurale

de

revarsare (Frisland)

Paiisti si

oiisuni. teren arabi l.

m l ~ t i n i

(c

ea 10 }

H stosoluri (peste 10 din suprafuta}, luvisoluri,

orotisoluri

I Soliee Terenuri agrieole, energia eolianii, apele (pisciculturii)

subsolice Ilidrocarburi (in N in M. Nordului), carbuni, sare (E)

16,74 mil. loc.: densitatea 403,3 Joe ./ km- (201 I

r a ~ e

importante Rotterdam, Haga, Uttrecht, Groningen, Eindhoven

Energetica,

. .

fluviale, utilaje

ave

manume

tehnologice,

chimicii, eleetrotehniea (Philips),

alimentara (lactate, carne,

p e ~ t e }

cereale, plante tehniee (in), plante furajere,

el

ma

eartof, legume flori; zootehnie (bovine, porcine,

exporta

pasa ri, cai de rasa); aevaeulrurli si oeseuit flori pro

Rotterdam,

Amsterdam, Ijmuiden (maritime)

numeroase fluviale: Ylaasrricht, Arnhem, Uttrecht

Tipuri Cultural - orae vech i, medievale; peisagistic (poldere,

diguri, mori

de

vant,

pareuri botanice}, recreativ

(oiiduri, ciilaric, snort}

o r ~ e

turistice Haga, Amsterdam, Rotterdam, Eindhoven, Groningen,

Maastricht


6/10

ortugalia

Republicll parlamentara In Europa de Vest; peninsula

Iberica (V); stat atlantic; detine i arhipelaguri din

Atlantic (Azore. Madeira)

itata

Lisabona, pe estuarul Tagus/ Tajo, cca 550 000 toe.

Aglome

(2012)

urbana

mil.

foe

caractcre generate P o d i ~ u r i i munti vechi, chiar de varsta precambriana

Capul

N

de Douro, cu granite) cu inaltimi sub 1000

m

mai

punctu/

inatt inspre E (pana

Ia

2000 m.) $i campii larg ondulate

vesli

inS

a Euro

unitati importante

Sierra de Estrella (2000 m); Campia Algarve InS

subtipuri T emperat oceanica in N (pan

a

Ia Tagus)

mediteraneeana in rest

panicularitlip lerni bhinde, ploioase cu vanturi puternice (de Vest)

i

veri moderate terrnic, in N i catduroase, pe alocuri

moderate de brize ocean ice, in S

fluvii Douro. Tagus/ Tajo, Guadiana (estuare)

lacuri Vulcanice In insule (Azore, Madeira), de baraj hidro,

In E si N. pe Douro, Tajo, Guadiana s.a.

Pliduri de: pini, stejari, castani si eucalipti; paduri de

lauri

n

insutc: mcditcranceana, In S

uri

~ e d i t n

in

S (terra rosa); andosoluri (insule),

luvisoluri si cambisoluri inN

ice Tcrcnuri agricote, energia eol iana, solara a valurilor;

pescuit (sardine. tuna, macrou)

subsotice

Minereuri de: Cu., Sn.W si U.

I 0. 58 mil loc

./1

I5 toe/ km- (2012)

imporrante

Porro. de

Gaia.

Amadora. Braua, Funchat, Coimbra

nergie

(expon). nave

maritime, autoturisrne,

In

20

I 0

acrospapatli.. textile. cirncnt, pre . ternnului,

verde

biotehnologie sii aj

70

eoliana

val

uri)

iculrura Viticutrura

(Valea

Douro

si

insute),

cereale (orez,

Podgor

porumb, orz). oleaginoase, pomicutrura (maslin, nuc,

Valea D

e i r e ~

$i afin), legurniculllri: zootehnie (ovine, caprine,

in

gen

bovine, pasari). Plaotapi

de

stejari de plutli (SV)

(90% s

da

r,

regiises

brand-

u

uri Porto. Lisabona. Fuochal Madeira. Serubal. Faro

tipu

ri

Cultural: temple romane cetAp, muzee

i

castele

numeroase etc; festivaluri; recreativ (litoral, insule),

peisaje naturale (Caput Roca) tradiJii (Azore,

Madeira), agrorurism (NE E)

o r a ~ e turistice Lisabona, Porto, Faro, Funchal (Madeira), Angra


7/10

pania

geograficA, vecini

Caractere generate

UnitA i

importante

subtipuri

Monarhie constitutionall in Europa

de

S-V; Pen.

Iberica insule din Atlantic Canare) Mediterana

(Baleare)

Madrid, 3.13 mil .

Joe.

20 I 0). siruat in Meseta

Un mare podi$ intern (Meseta), delimitat de munti,

alpini, ina1ti, peste 2000 m. in insule, relief vulcanic

in Canare si montan, alpin, in Ba1eare.

Munti lnalti: Sierra Nevada, Pirinei (ambii

cu

peste

3000 m.), Cordilicra BeticA, Cantabrici, lberici,

Cataluniei, Tlirii Bascilor s.a.

Mediteraneeanl

in S; temperat-oceanica in

N;

subtropical-aridA in SV si Canare. Azonal: climat

montan

Particularitllti Diferita In funcrie de zonalitate

Are

ie$

Atlantic

Meditera

Alt.

m

Mulhace

m.) -

Nevada

Fluvii Ebro, Guadalquivir, Guadiana.

Tejo

r 7 1 a ~ c ~ u ~ r i ~

- - - - - - - - - 4 - G ~ I a ~ c ~ i a r ~ e ~ P ~ i ~ r i ~ n e ~ i ~ ) . ~ l ~ a Q U ~ n ~ e ~ . ~ d e ~ ~~ ~ . a - o ~ p i i c - - - - - - - - - - - - - -

So ice

subsolice

tipuri

Of3$e

tunstice

Pliduri

de

f01oase si conifere (in N). pllduri

$i

vegetatie mediteraneene (maquis) resrul teritoriului si

In insule. Pliduri de castani in S. V si NV: stejari de

plu A

(Catalonia. Extremadura)

Cemisoluri (rendzme). Luvisoluri, Litosoluri,

Umbrisoluri (montane)

Terenuri agricole. pli$1Jni montane, encrgia colianli

hidroelectricli. pescun

Ciirbuni superion

N

1 SV). minereuri de Fe, W, Sn,

U.

Hg si pebmetale (Cu. Zn, Pb, Au, Ag)

47.19 mil.loc . densnate 93.5 loci

km"

(2011)

78

- u

Barcelona. Valencia. SC\-illa. Bilbao. Malaga

S i d e r u r g ~ e autovehtcule, energie electrica, materiale

de

constrUqti, minieri - metalurgie ncfcroasli,

alimentarli (ulet de mlishne- toe

1-:

vin - locul II

Pomiculturli med11eraneeana: maslin. citrice; villi

de

vie. ccreale

gr.iu,

porumb, orz); zootehnie intensivi

si extensivli montanli (ovine. caprine)

Algeciras. Valencia, Barcelona, Portugalctc,

Alicante. Cadiz. Huelva, San Sebastian. La Linea

Cultural: cctli i, castele. muzee, manastiri (Castilia).

arbitectura specificli spaniola: estival-recreativ

(insule Costa dol Sol); festivaluri, traditii; sport

montan si speologic (pesteri renumite: Altamira)

Barcelona. Madrid, Valencia. Malaga. Palma

de

Mallorca, Santa Cruz de Tenerife. Compostella,

Marbella, Granada, Sevilla. Almeria. Santander etc

Locul

aurowrism

Podgorii

Malaga,

Cadiz

Sarbtttorile tradi(ionale (coridele) $i festivaluri/e atrag

n u m e r o ~ i

t u r i ~ t i : b


8/10

e

vecini Monarhie constiturionalii In Europa de Nord; peninsula

Scandinava arhipelaguri din Marea Balticli; vecini:

Norvegia Fin Ianda

Stockholm - 1.28 mil. Joe. (2010), situatli

pe

\lirmul

insu1e din Lacul Mallaren

caractere generate o d i ~ munri

veehi,

caledonici, reinlilJatt in

orogeneza alpin

li;

p o d i ~ u r i marginate o campie joasli,

in S, toate modelate glaciar. Lacuri elaciare mla tini

unitlili importante Alpii Scandinaviei (peste 2000 m. alt. max.), Pod.

Norrland, Smaland; Campia Skania (Skane)

subtipuri Temperat-continentaHi rece subpolarli- in N

particularitati lemi lungi aspre, veri mai scurte i moderate. Climat

azonal montan. alpin

r.iuri Ume, Lute (ambele cca 450

km

luneimc)

lacuri Glaciare (Vannem, Vattem. Mallaren)

$ide

baraj hidro

Paduri de conifere

i

mesteceni (cca

s

din suprafatli),

mla tini {10%)

uri Luvisoluri (in S si in centru). cambisoluri. umbrisoluri

so ice Pliduri (50%). potenttalulludro. pli uni. pescuit

subsolice Minereuri de Fe (de f bunli calitate), complexe (Cu, Zn,

W, Au, Ag), U, sisturi bnuminoase

9,34 mil. Joe.; densttate: 20.6 lo i km- (20 I I)

e importante Gotteborg, Malm

O,

Uppsala

a Energeticli, industria lemnului. extracriva, nave maritime, Pozi(ii

aeronauticli, autovehtcule (Volvo), metalurgie feroasli

locul

neferoasli

(C '

Zn, AI , textilft. alimcntarli

si

industr

biotehnologi mobile

in

pro

cherest

7

I

aglome

jibrole

Zootchnie (bovine. OVlne, porcine. pllsliri); ccreale (b'l'ilu,

orz, ovaz, secarli). canofi.

sf

eclli

de

zahar. legume, plante

furajere.

Stockholm, GOtteborg, Malmo

ism tip uri Cultural (orasc medieval e), peisagistic, sportiv,

festival uri

orase turistice Stockholm, G O t t e b o r ~ . Malmo. Uppsala

0 specialitate cu/inarii suedezii este ktildolmar, asemiiniitoare cu sarmale/e r o n u i n ~ t i

de pore i .frunze de varzii. Acest produs cu/inar a fost adus in Suedia in secolu/ a/

XV

cinre armatele rege/ui Carl a XJJ-Iea a/ Suediei, care au petrecut 2 ani

in

exil pe

Mo/dovei de

astii::i

(ora ul Tighina). Pentru prima oarii,

au

fost men(ionate intr-o carte

scrisii de Cajsa Warg in 1755. Atunci erau inciifacute cufoi de viJii. care

aufost

repede

cufoi de varza, acesteafiind mult mai

r

de giisit in Scandinavia.


9/10

ranta

geografica, vecini

Caractere generale

Unitati importante

subtipuri

Particularitati

lacuri

Republica semi - prezidenriala situata in

Europa

de

Vest; stat atlantic mediteraneean; vecini: Belgia,

Luxemburg,

Germania

, Elveria, Italia,

Spania

,

Andorra Monaco

Paris, 2,2 mil .loc. , port pe Sena. Marele Paris" - cca

9 mil. loc. (aglomeraria urbana)

Munti p o d i ~ u r i vechi , hercinici ; ciimpii inalte,

erozive, peneplene (Giitine, Normandiei, Bretagne)

structurale (Bazinul Parisului) ; munti alpini . Tarmuri

cu estuare: Loire, Gironde, Sena. Relief carstic in S

(Cevenni). Insula Corsica peisaj montan, alpin

mici ciimpii litorale

o d i ~ u r i

Ardeni, Masivul Central Francez,

Burgogne-

Langres; muntii Vosgi, Jura, Pirinei, Alpi

(4807 m., vf. Mt. Blanc)

Temperat-oceanica , in N V; subtropical

ii/

mediteraneeana in S Corsica; azonal:

montana

Diferite in functie de latitudine

Rihn, Rhone, Sena, Loire, Garonne.

Numeroas

e

canaluri leaga fluviile intre ele.

Naturale : glaciare in Alpi (Geneva) Pirinei, de

revarsare (Delta Rhone) , lagune lacuri interdunare

in zona Le Landes, SV (Blanc, Aurelian, Leon); de

baraj antropic, hidro (in Auvergne -

pe

Dordogne;

Alpi- pe sere)

Paduri

de

foioase (Ardeni, Vosgi,

Normandia)

pin

(Les Landes); paduri de conifere (Pirinei , Alpi ,

Cevenni, Jura) . Peisaje mediteraneene tipice,

cu

maquis in S (Languedoc, Provence)

Cemisoluri , luvisoluri , cambisoluri, histisoluri (delte)

f =Sc:o .::lic:c.:;e

. t-:

T:'e 'r=.:.:nur=i

ca=gr

:.:

icc:o

.::e:o,-::.:ia.::.;:u::.r

2

,c:a=(e. :.:.:t

7

e:.

:.:i

o.:a

;

e=---=-- +--

subsolice Hidrocarburi , carbuni superiori , min. Fe, uraniu,

neferoase (

comple

xe, bauxita) , roci

de

constructii

r a ~ e

importante

65,35 mil. loc.: densitatea 116 loc.lkrnL(20 II)

Lyon, Marsilia, Lille, Bordeaux, Nantes, Strassbourg

Energetica (44 % - nucleara), siderurgie, avioane

(locul ), autoturisme (locul 5), electronice

electrotehnica, bioinginerie, nave maritime, chimica

(farmaceutica,

cosmetidi

), material de constructii ,

alimentara (vin-loc I; ulei de floarea soarelui -locul I)

Intensiva: cereale (griiu,

porumb

, secara); plante

tehnice (floarea soarelui, sfecla de

zahar), viticultura,

pomiculturil. ; zootehnie intensiva (bovine, ovine,

porcine), pescuit activ

Le Havre, Brest

, Dunquerque, Nantes, Lorient

(Atlantic - M. Miinecii) ; Marsilia, Nisa , Ajaccio

(Mediterana)

75 urban

ecare

zootehnic

renume pro

sortimentele

branzeturi f


10/10

3 Statele Uniunii uropene

(privire generala, sintetica)

ermania

geografica, vecini

caractere generale

unitliti importante

particularitati

fluvii

lacuri

uri

lice

subsolice

r a ~ e importante

zone

o r a ~ e turistice

Republica parlamentarii in Europa Centrala; stat

federal ; n u m e r o ~ i vecini: Danemarca, Polonia,Cehia,

Austria, Elvetia. Franta. Luxemburg, Belgia, Olanda

Berlin, 3,45

mil.

Joe., situat

in

NE

tarii , in campie, pe

riiul Spree

Jumlitatea nordica, campie fluvio-glaciarli, cu morene,

lacuri ,

m l a ~ t i n i

zona central-sudicli, p o d i ~ u r i munti

hercinici toeip; S- munp alpini un p o d i ~ acumulativ,

premontan (Bavaria). Tlirmuri cu estuare lungi (Elba,

Aller, Ems); (armuri mlaltinoase cu dune de nisip

Muntii Alpi (Bavariei - alt. max. 2953

m,

vf.

Zugspitze), Padurea eagrli.

Jura

Suaba, Padurea

Bavariei, Metaliferi, Harz. :'vlasivul ~ i s t o s Renan;

Ciimpia Germano-Polona

Temperat-conrinentala. cu influenre oceanice in NV

Azonal: montan, inS

Rhin, Dunare. Elba

Glaciare (Boden. Wurm. Chelm): de baraj hidro

Pliduri de foioase conifere:

p a j i ~ t i

alpine

Luvisoluri , podzoluri. ar iloilmiale. aluviale (tarm)

Paduri, pajisti. pasuru. porenpal eolian hidro. pescuit

Carbuni , minereuri de Fe complexe (Cu, Zn, Pb) ,

hidrocarburi. saruri de K.. sare ml1li

81,86

mil.

Joe.;

densitarea

9 loe

J Jan-

(20 11)

90 ur

Hamburg, :vliinchen.. Koln.. Frankfurt am Main,

Stuttgart, Dortmund. Hannover. Essen. Leipzig

Energie electrica (loe t amomobile (Joe ,

siderurgie

(o el Joe

6. amovebicule (Joe I Europa),

nave maritime Hm-1a.Ie. locomotive vagoane,

electronice. chimica.. biotehnologie, utilaje diverse,

textila. alimentare

Cereale gr.iu - Joe 8. porumb. secara), sfec la de zahlir,

cano(

in.

hamei \iticulmrli.. pomiculturli, acvacultura

pescuic

zootehnie intensiva (porcine. bovine, plisliri)

Hamburg Bremen

~ i ~ o r d u l u i ,

Kiel, Liibeck

Rostoek (: vi. Baltica): Duisburg - fluvial

Cultural diversificat: castele. cetli i medieva le, muzee;

sportiv, alpin (Alpi). turism balnear, festivaluri

numeroase (exemplu: Oktoberfest Ia Munchen ~ . a .

Berlin, Munchen. Augsburg. Dresda, Heidelberg,

Garmisch Partenkirchen. Koln. Hamburg. Rostock

Cel m

produci

consum

mondia

Porcine

Europa

Glob

Duisbu

mai m

fluvial d

state.lectii cl 12

Documents