energetica cl proiect.doc

45
Energetica clădirilor Proiect Tema proiectului: Calculul necesarului de căldură pentru încălzire şi preparare apă caldă în cazul unei construcţii unifamiliale prevăzută cu o centrală pe biomasă Cuprins 1. Importanţa folosirii surselor regenerabile de energie 2. Centrale pe biomasă utilizate pentru încălzirea unei locuinţe 3. Amplasamentul, dimensiunile şi regimul termic al construcţiei 4. Determinarea necesarului de căldură pentru încălzirea locuinţei 5. Influenţa izolaţiei termice asupra pierderilor de căldură prin pereţi 6. Calculul necesarului de căldură pentru obţinerea apei calde menajere 7. Soluţii termice de încălzire utilizând biomasa 1

Upload: cristian

Post on 22-Dec-2015

248 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: Energetica cl proiect.doc

Energetica clădirilor Proiect

Tema proiectului: Calculul necesarului de căldură pentru încălzire şi preparare apă caldă în cazul unei construcţii unifamiliale prevăzută cu o centrală pe biomasă

Cuprins

1. Importanţa folosirii surselor regenerabile de energie2. Centrale pe biomasă utilizate pentru încălzirea unei locuinţe3. Amplasamentul, dimensiunile şi regimul termic al

construcţiei4. Determinarea necesarului de căldură pentru încălzirea

locuinţei5. Influenţa izolaţiei termice asupra pierderilor de căldură prin

pereţi6. Calculul necesarului de căldură pentru obţinerea apei calde

menajere7. Soluţii termice de încălzire utilizând biomasa

1

Page 2: Energetica cl proiect.doc

SARCINA PROIECTULUI

Să se proiecteze sistemul de încălzire şi alimentare cu apă caldă menajeră pentru o construcţie unifamilială, la care, ca sistem de producere a căldurii, este utilizată o centrală pe biomasă. În construcţia dată locuiesc patru persoane. Casa are două nivele.

Secţiune I.01 VILA TIP A

Suprafaţa construită Suprafaţa desfăşurată Suprafaţa Parter Suprafaţa Etaj Suprafaţa utilă

2

Page 3: Energetica cl proiect.doc

3

Page 4: Energetica cl proiect.doc

E

V

4

Page 5: Energetica cl proiect.doc

E

V

5

Page 6: Energetica cl proiect.doc

Secţiune I.02 FINISAJE EXTERIOARE

Învelitoare din ţigle ceramice. (tablă zincată pentru vilele A şi B, acoperite în terasă)

Tâmplărie exterioară din PVC pentacamerală cu geam tip termopan low-e, cu gaze inerte

Termosistem faţadă (5 cm polistiren expandat, masă de şpaclu armată cu plasă din fibră de sticlă, tencuială decorativă drişcuită)

Tencuială decorativă pentru soclu. Gresie ceramică de exterior (antiderapantă) pentru terasele

exterioare. Jgheaburi şi burlane din tablă vopsită în câmp electrostatic.

Secţiune I.03 FINISAJE INTERIOARE

Tencuieli pereţi şi plafoane, vopsitorii semilavabile Băi: gresie şi faianţă , obiecte sanitare Bucătărie: gresie, faianţă front de lucru. Pardoseli: parchet stejar în living room, dormitoare şi holuri.

6

Page 7: Energetica cl proiect.doc

3. AMPLASAMENTUL, DIMENSIUNILE ŞI REGIMUL TERMIC AL CONSTRUCŢIEI

3.1. Amplasarea şi dimensiunile locuinţei

Amplasarea locuinţei se stabileşte astfel încât să existe o dispunere optimă a încăperilor.

Dimensiunile camerelor sunt prezentate în tabelul 1:

Tabelul 1. Dimensiunile de proiectare ale locuinţeiÎncăperea Temperatura,0C Suprafaţa, m2 Înălţimea,

m

1 2 3 4Parter

Bucătărie 20 14.4 2,5Living room 20 31.2 2,5Grup sanitar 1 20 2.94 2,5Debara 1 18 2.2 2,5Debara2 18 3 2,5Hol intrare 18 4.75 2,5

Etaj IDormitor 1 20 19.1 2,5Dormitor 2 20 14 2,5Dormitor 3 20 14 2,5Baie 22 3.78 2,5Hol 18 5.46 2,5

Pentru asigurarea calităţii confortului termic, al calităţii mediului înconjurător cât şi al costurilor energetice minime, în construcţia de locuinţe trebuie avut în vedere în primul rând calitatea materialelor folosite pentru structura de rezistenţă, izolaţia termică cât şi tipul de geam utilizat.

Pereţii din anvelopa clădirii vor avea grosimea de 375 mm şi vor fi construiţi din cărămida de construcţii cu goluri verticale pentru zidării exterioare. Pereţii despărţitori vor avea grosimea de 150 mm şi vor fi construiţi din cărămida de construcţie pentru pereţi despărţitori.

7

Page 8: Energetica cl proiect.doc

Figura 1. Cărămida utilizată la construcţia locuinţei : a. pentru pereţi exteriori, b. pentru pereţi interiori

Dimensiunile acestor cărămizi sunt 365*240*188 mm pentru cea folosită la zidul exterior şi 290*140*88 mm pentru cea utilizată la zidul despărţitor.

Caracteristicile cărămizilor folosite sunt date în tabelul 2 :

Tabelul 2. Caracteristicile cărămizilor utilizateTip cărămizi

Caract. cărămiziPentru zidul exterior Pentru zidul

despărţitorGreutate [kg] 16,5 3,95Rezistenţă la compresiune [N/mm2]

Minim 7,5 Minim 10

Coeficient de conductivitate termică [W/mK]

0,3 0,33

Consum la m2 de zidărie: Pentru zid de 380 mm – 20 bucăţi

Pentru zid de 300 mm- 66 bucăţi

Pentru zid de 250 mm – 13 bucăţi

Pentru zid de 150 mm – 33 bucăţi

Pentru reducerea pierderilor de căldură se foloseşte o izolaţie termică de calitate superioară a cărei natură şi dimensiuni se vor studia.

Izolaţia termică influenţează conductivitatea, curentul şi efectul de radiaţie termică prin:- realizarea unei bariere termice împotriva propagării căldurii prin conductivitate; - diminuarea mişcării aerului şi deci reducerea transmiterii căldurii prin convecţie;- limitarea efectelor radiaţiei termice;

Uzual, pentru izolarea termică a clădirilor se foloseşte polistirenul, care poate fi extrudat sau expandat şi vată minerală. Polistirenul extrudat se utilizează în special la realizarea aşa numitelor panouri sandwich folosite în general la construcţia halelor industriale, a depozitelor frigorifice sau spaţiilor comerciale. Vata minerală şi polistirenul expandat sunt asemănătoare din punct de vedere al proprietăţilor şi a uşurinţei în utilizare.

Izolaţia termică va fi amplasată la exteriorul incintei încălzite, eliminând astfel pierderile de spaţiu locativ. Un alt avantaj al montării izolaţiei termice pe partea exterioară a peretelui este menţinerea temperaturii pereţilor la o valoare superioară punctului de îngheţ, prevenind astfel îngheţul anumitor posibile urme de apă care ar putea pătrunde în pereţi datorită diferenţelor de umiditate dintre aerul din incintă şi cel de afară.

Datorită avantajelor pe care le prezintă izolaţia termică exterioară, se recomandă utilizarea acesteia, în detrimentul celei interioare, de câte ori este posibil. În general, pentru apartamente este mai complicată, din anumite considerente, montarea unor izolaţii exterioare având o grosime mai mare de 2-3 cm, de aceea, se pot folosi izolaţii termice interioare, dar numai în combinaţie cu cele exterioare, pentru evitarea scăderii temperaturii pereţilor sub cea de îngheţ a apei.

8

Page 9: Energetica cl proiect.doc

Figura 2. Izolaţii termice folosite în construcţia locuinţelor: a. vată minerală, bazaltică, b. polistiren extrudat, c. polistiren expandat, d. mod de realizare al montajului pentru polistiren expandat

3.2. Parametrii climatici interiori şi exteriori de calcul

Construcţia este amplasată în localitatea Bacău. Poziţia geografică a Bacăului este de 46,78o latitudine N şi 26,55o longitudine E, care îl situează în zona climatică III şi zona eoliană III, conform tabelelor 3 şi 4. Altitudinea Bacăului este 184 m. Calculele efectuate pentru dimensionarea instalaţiei termice vor fi efectuate pentru o perioadă de încălzire recomandată de 208 zile.

Parametrii climatici interiori sunt stabiliţi de diferite norme şi standarde (STAS 1907/1-3/80; STAS 6648/1,2/82; STAS 11573/83), luând în considerare necesitatea de a asigura, în condiţii economice, confortul termic corespunzător. Aceşti parametri sunt în funcţie de anotimp, de destinaţia clădirii şi a încăperii, de activitatea ce se desfăşoară în interior.

Temperatura interioară (convenţională) de calcul este acea valoare a temperaturii interioare care conduce la realizarea confortului termic. Senzaţia de confort termic este influenţată de:

natura activităţii desfăşurate în incinta respectivă (de intensitatea activităţii depuse);

de temperatura senzorială. În cazul cel mai simplu, această temperatură este practic egală cu media aritmetică a temperaturii interioare şi temperaturii medii radiante a elementelor de construcţie.

9

Page 10: Energetica cl proiect.doc

Conform celui de al doilea aspect, realizarea unei anumite temperaturi interioare conduce la realizarea confortului termic numai dacă este corelată cu temperatura medie radiantă a elementelor de construcţie. Valoarea temperaturii medii radiante a elementelor de construcţie este dependentă de valoarea rezistenţei termice a diverselor elemente de construcţie care mărginesc incinta, respectiv de soluţia constructivă a incintei.

În România, standardul SR 1907 – 2/1997 defineşte temperatura interioară (convenţională) de calcul drept acea valoare a temperaturii aerului interior care asigură confortul termic într-o incintă cu anumită destinaţie, realizată cu pereţi exteriori cu o rezistenţă termică medie (pereţi exteriori realizaţi din cărămidă arsă din argilă cu grosimea de 11/2 cărămizi). În standardul SR 1907 – 1/1997 sunt indicate modul de calcul şi valorile coeficientului de corecţie datorat abaterii soluţiei constructive reale de la soluţia tip considerată, coeficient denumit adaos pentru compensarea temperaturii suprafeţelor reci.

Temperatura exterioară de calcul sau temperatura exterioară minimă convenţională este temperatura exterioară minimă la care instalaţiile de încălzire mai pot asigura condiţiile interioare de confort termic, respectiv este temperatura exterioară pentru care se proiectează (dimensionează) instalaţiile de încălzire.

Ţinând cont de importanţa evitării oricărei supradimensionări a instalaţiilor de încălzire, în toate ţările există preocupări legate de stabilirea corectă a valorii temperaturii exterioare de calcul, valori standardizate.Temperaturile exterioare de calcul stabilite prin metodele încadrate în cea de a doua categorie vor fi caracteristice pentru:

o anumită zonă climatică, prin intermediul frecvenţei statistice a celor mai scăzute valori ale temperaturii aerului exterior, întâlnite într-un anumit număr de ani (de regulă peste 30), şi a probabilităţii duratei de apariţie a temperaturilor medii zilnice cele mai coborâte;

pentru o anumită soluţie de realizare constructivă a incintei, prin intermediul efectului inerţiei termice.

Standardul românesc SR 1907 – 1/1997 indică valori ale temperaturii exterioare de calcul stabilite printr-o metodologie care se încadrează în cea de a doua categorie, ele corespunzând la patru zone climatice şi realizării clădirilor cu pereţi exteriori construiţi din cărămidă arsă din argilă cu grosimea de 1 1/2 cărămizi. Pentru incinte având alte soluţii constructive decât soluţia tip, diferenţierea temperaturilor se face cu ajutorul a doi coeficienţi:

unul care ţine cont de efectul inerţiei termice a elementelor de construcţie exterioare – pereţi, ferestre, uşi;

altul care ţine cont de efectul inerţiei termice a elementelor de construcţie interioare care compartimentează clădirea.

10

Page 11: Energetica cl proiect.doc

Tabelul 3. Temperaturile convenţionale te ale aerului exterior pentru principalele localităţi din România

Tabelul 4.

11

Page 12: Energetica cl proiect.doc

În figura 3 este prezentată harta climatică a României, iar în tabelul 5 sunt trecute temperaturile interioare de calcul prevăzute pentru diferite destinaţii ale încăperilor.

Tabelul 5. Temperaturi interioare de calcul (DIN 4701)

La efectuarea calculelor nu se va ţine cont de variaţia diurnă a temperaturii exterioare care nu influenţează calculul de dimensionare a instalaţiei termice pentru încălzire, deoarece acesta va fi efectuat pentru situaţia cea mai dificilă care poate apărea în funcţionarea instalaţiei, astfel calculul se va efectua folosind temperatura convenţională de calcul, recomandată, care are valoarea de -18oC pentru Bacău şi care reprezintă valoarea medie multianuală a temperaturilor scăzute înregistrate în zonă.

La nivelul ţării noastre, cele mai scăzute valori ale temperaturii exterioare se înregistrează în luna ianuarie. În timpul unei zile cea mai scăzută valoare a temperaturii se înregistrează dimineaţa, înainte de a răsări soarele. Deci, calculele se vor efectua presupunând că afară este noapte. În acest caz, influenţa radiaţiei solare nu va interveni în efectuarea calculelor, deoarece soarele are o acţiune care vine în ajutorul procesului de încălzire, ca şi aportul de căldură datorat funcţionării aparatelor electrice, care vor fi considerate oprite pe timpul nopţii.

În clădire locuiesc patru persoane, care aduc un aport de căldură, care influenţează calculele efectuate pentru dimensionarea instalaţiei termice, în sensul diminuării necesarului de căldură.

12

Page 13: Energetica cl proiect.doc

Figura 3. Harta climatică a României

13

Page 14: Energetica cl proiect.doc

4. DETERMINAREA NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢEI

4.1.Caracteristicile elementelor componente ale anvelopei clădirii

Anvelopa unei clădiri este alcătuită din totalitatea suprafeţelor, elementelor de construcții perimetrale care delimitează volumul interior al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite de exteriorul clădirii.

Ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii sunt (conform normativelor C107):

o suprafaţă opacă a pereţilor exteriori;o suprafeţele adiacente rosturilor deschise şi /sau închise;o suprafeţele vitrate;o suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub terase;o suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub poduri;o suprafaţa planşeelor de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite;o suprafaţa plăcilor în contact cu solul;o suprafaţa pereţilor în contact cu solul;o suprafaţa planşeelor care delimitează clădirea la partea inferioară, de extterioro suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumul clădirii de spaţii adiacente

neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, precum şi de spaţii având alte destinaţii.

Caracteristicile elementelor care se iau în considerare în calculul anvelopei, conform C107/1-2005, precum şi simbolurile şi ariile elementelor care compun anvelopa clădirii sunt date în tabelul 4.3:

Tabel 4.3. Elementele anvelopei clădiriiTIP ELEMENT ELEMENT

DE ANVELOPA

ORIENTARE S [m²]

Perete exterior PE1 Nord

Perete exterior PE2SudEstVest

Total pereţi exteriori PE  

Tâmplărie exterioarătip termopan  

FE Nord  Sud  Est  Vest

 Uşi exterioare   

   Nord  Sud   Est  Vest

Total tâmplărie exterioară FE+UE  

14

Page 15: Energetica cl proiect.doc

Planşeu terasă PT orizontalPlanşeu sol PS orizontalPlanşeu între parter încălzit şi balcon PS 2 orizontal

Total anvelopăcf. NP 048  

Straturile care alcătuiesc peretele exterior sunt evidenţiate în figura 4.3:

Figura 4.3. Perete exterior PE : 1- strat tencuială interioară, 2- strat zidărie cămizi cu goluri verticale, 3 – termosistem, 4- tencuială exterioară, dimensiunile sunt date în m.

Terasa acoperişului are în componenţă următoarele straturi:

Figura 4.4. Terasă PT: 1. tencuială interioară, 2- beton armat, 3- beton pantă, 4- barieră contra vaporilor, 5- termoizolaţie (BCA), 6- strat difuzie vapori, 7- şapă protecţie, 8-

hidroizolaţie, 9-polistiren extrudat, 10 - bitum. Dimensiunile sunt date în m.

Straturile componente ale pardoselii sunt reprezentate în figura 4.5:

Figura 4.5. Staturi componente pardoseală: 1- beton armat, 2- polistiren extrudat, 3-şapă, 4-hidroizolatie, 5-lamele parchet stejar. Dimensiunile sunt date în m.

15

Page 16: Energetica cl proiect.doc

5.DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ

5.1. Noţiuni introductive

Coeficientul global de izolare termică G este un coeficient ce caracterizează din punct de vedere energetic o clădire și cuantifică fluxurile termice disipate prin suprafața anvelopei clădirii, la o diferență de temperatură între interior și exterior de 1K, raportată la volumul clădirii precum și fluxurile termice aferente reîmprospătării aerului interipr si datorate infiltrațiilor suplimentare de aer rece [C107/1].

Calculul se realizează în ipoteza unui regim termic staționar, neconsiderându-se câștigurile de căldură apărute datorită radiației solare sau surselor interioare de căldură.

Relația de determinare a lui G este următoarea [C107/1] :

Σ( Lj . τj )G = ---------------- + 0,34 x n [W/(m3K)] (5.1) V

în care: L - coeficientul de cuplaj termic;τ- factorul de corecţie a temperaturilor exterioare; V- volumul interior, încălzit, al clădirii [m3]; n-viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h-1].

Valoarea 0,34 este de fapt produsul dintre capacitatea calorică masică și densitatea aparentă a aerului.

[Wh/m3K]

5.2. Determinarea rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii

5.2.1. Rezistenţele termice ale suprafeţelor opace

Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii s-au determinat prin calcul termotehnic întocmit în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare (C107/3, NP 048-2000).

Rezistenţa termică unidirecţională, R , se calculează cu relaţia:

, [m2K/W] (5.2)în care:αi – coeficient de transfer termic superficial la interior, W/m2K;αe – coeficient de transfer termic superficial la exterior, W/m2K;δ – grosimea elementului de construcţie, m;λ – conductivitatea termică de calcul a elementului de construcţie, W/mK.

16

Page 17: Energetica cl proiect.doc

Rezistenţele termice superficiale se consideră în calcule în conformitate cu tabelul 5.1, în funcţie de direcţia şi sensul fluxului termic, conform normativului C 107-3. La determinarea rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie interioare, pe ambele suprafeţe ale elementului se consideră valori αi = αe = 8W/(m2K). În spaţiile neîncălzite, indiferent de sensul fluxului termic, se consideră αi = αe=12W/(m2K).

Tabelul 5.1. Coeficienţi de transfer termic superficial , [W/(m2K)] şi rezistenţele

termice superficiale Ri,, Re [(m2K)/W]Direcţia şi sensul fluxului

termicElemente de construcţii în contact cu:• exteriorul• pasaje deschise (ganguri)• rosturi deschise

Elemente de construcţii în contact cu spaţii ventilate neîncălzite:• subsoluri şi pivnite•poduri•balcoane şi logii închise•rosturi închise•alte încăperi

8/0,125 24/0,042 8/0,125 12/0,084

8/0,125 24/0,042 8/0,125 12/0,084

6/0,167 24/0,042 6/0,167 12/0,084

Caracteristicile termotehnice ale elementelor de construcţie utilizare sunt date în anexa 1, conform normativelor tehnice în vigoare. Se determină în funcţie de straturile componente ale elementelor anvelopei, rezistenţele termice ale acestora. În anexa 2 este prezentat un breviar de calcul termotehnic, în care este introdus şi calculul rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie opace care intră în componenţa anvelopei.

Se determină rezistenţa specifică corectată, R’, ţinând cont de coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidimensionale, r, introdus pentru a cuantifica prezenţa punţilor termice.

La fazele preliminare de proiectare, influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere globală a rezistenţelor termice, astfel [C107/1]:

▪ la pereţi exteriori 20...45 %▪ la terase şi planşee sub poduri 15...25 %▪ la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri 25...35 %▪ la rosturi 10...20 % ŢInând cont că este un proiect în principiu didactic, putem aproxima acest

coeficient ca având valoarea 1 pentru peretele care separă spaţiul încălzit de casa scării şi valoare 0,75 pentru pereţii exteriori şi planşee.

R’=r*R, [m2K/W] (5.3)

Rezultatele obținute se sintetitează într-un tabel de forma tabelului 5.2.

17

Page 18: Energetica cl proiect.doc

Tabelul 5.2. Mărimi caracteristice anvelopă – suprafeţe opaceTip element Notaţie Orientare R[m^2K/W] r R'[m^2K/W]Perete exterior PE1 N,S,E,V 0,8Planşeu terasă PT orizontală 0,8Pardoseală caldă PS1 orizontală 0,8Pardoseală rece PS2 orizontală 0,8Planşeu dormitor PD orizontală 0,8

Rezistențele termice corectate trebuie s aibă valori mai mari decât valorile minime admise, prezentate în tabelul 5.3[C107/1]:

Tabelul 5.3.Valori ale rezistențelor minime ale elementelor de construcție

Nr.crt.

ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIER'min [m2K/W]

CLĂDIRI PROIECTATEpână la 1.01.1998 după 1.01.1998

1Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise)

1,20 1,40

2 Tâmplărie exterioară 0,40 0,50

3Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri 2,00 3,00

4Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe 1,10 1,65

5 Pereţi adiacenţi rosturilor închise 0,90 1,10

6Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, ş.a)

3,00 4,50

7 Plăci pe sol (peste CTS) 3,00 4,50

8Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS)

4,20 4,80

9Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite

2,00 2,40

5.2.2.Rezistențele termice ale suprafețelor vitrate

18

Page 19: Energetica cl proiect.doc

Rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn, a luminatoarelor şi a pereţilor exteriori vitraţi se consideră conform tabelului 5.4 (conform C107-3/2005).

Tabelul 5.4 Rezistenţe termice specifice pentru elemente de construcţie vitrate

5.3.Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare

Relaţia de determinare a acestui factor [C107/1]:

τ=(Ti-Text)/( Ti-Te) , (5.4)

unde Te – temperatura convențională de calcul pentru perioada rece a anului, în conformitate cu zona climatică, conform tabelului 4.4, Ti – temperatura interioară convențională de calcul, în cazul clădirilor de locuit se determină ca media ponderată cu volumul pentru fiecare suprafaţă componentă a suprafeţei încălzite totale- temperatura predominantă a încăperilor, Text – temperatura din mediul exterior anvelopei, care poate fi

19

Page 20: Energetica cl proiect.doc

temperatura exterioară convențională de calcul sau temperatura din spaţiile mai puţin încălzite sau neîncălzite din exteriorul anvelopei încălzite. Temperatura interioară convenţională de calcul se determină cu următoarea relaţie:

, [oC] (5.5)

5.4. Coeficientul de cuplaj termic

Coeficientul de cuplaj termic L se determină cu relaţia 5.5 şi se defineşte ca fluxul termic disipat către aerul exterior sau către zone cu temperatură diferită cu cel puţin 5 oC față de temperatura interioară predominantă prin fiecare componentă a anvelopei clădirii.

, [W/K] (5.5)

unde: R' -rezistenţa termică specifică corectată, medie, pe ansamblul clădirii, a unui element de construcţie [m2K/W]; S - aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţa termică R.

5.5.Numărul de schimburi de aer pe oră

Numărul de schimburi de aer pe oră reprezintă rata de ventilare a încăperilor datorită permeabilităţilor acestora la infiltraţiile de aer exterior [Cocora].

Conform C107/1, se poate utiliza tabelul 5.5 pentru valoarea lui n:

Tabelul 5.5. Numărul de schimburi de era pe oră pentru clădirile de locuit

CATEGORIACLĂDIRII

CLASA DE ADĂPOSTIRE

CLASA DE PERMEABILITATE

ridicată medie scăzutăClădiri individuale(case unifamiliale, cuplate sau înşiruite ş.a.)

neadăpostite 1,5 0,8 0,5moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5adăpostite 0,7 0,5 0,5

Clădiri cu mai multe apartamente, cămine, internate, ş.a.

dublă expunereneadăpostite 1,2 0,7 0,5moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5adăpostite 0,6 0,5 0,5

simplă expunere

neadăpostite 1,0 0,6 0,5moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5adăpostite 0,5 0,5 0,5

Clasa de adăpostire: neadăpostite:clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe, moderat adăpostite: clădiri în interiorul oraşelor, cu minimum 3 clădiri în

apropiere, adăpostite:clădiri în centrul oraşelor, clădiri în păduri.

Clasa de permeabilitate: ridicată: clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare,

20

Page 21: Energetica cl proiect.doc

medie: clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare, scazută:clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu

măsuri speciale de etanşare.Valoarea n = 0,5 [h –1] reprezintă numărul minim de schimburi de aer pe oră necesar

pentru reîmprospătarea aerului interior în vederea asigurării unor condiţii normale de microclimat [C 107/1]. Aceste schimburi normale se realizează:

prin inerentele neetanşeităţi ale tâmplăriei; prin deschiderea ferestrelor şi uşilor exterioare; prin eventuale sisteme speciale de ventilare naturală (de

exemplu clapete reglabile pentru priza de aer proaspăt şi alte clapete sau canale verticale de ventilaţie pentru eliminarea aerului viciat).

5.6.Verificarea valorii coeficientului global de izolare termică

După ce se calculează coeficientul global de izolare termică G, valoarea determinată se compară cu o valoare normată a acestuia, care poartă numele de coeficientul global normat de izolare termică GN. Valoarea coeficientului normat este stabilită în funcție de numărul de niveluri N ale clădirii respective și de raportul între aria anvelopei S și volumul clădirii. În tabelul 5.6 sunt prezentate valorile pe care le are GN, pentru orice zonă climatică.

Tabelul 5.6. Coeficienții globali normați de izolare termică GN [C 107/1].NUMĂRUL DE NIVELURI N

S/V GN NUMĂRUL DE NIVELURI N

S/V GN[m2/m3] [W/m3K] [m2/m3] [W/m3K]

1

0,80 0,77

4

0,25 0,460,85 0,81 0,30 0,500,90 0,85 0,35 0,540,95 0,88 0,40 0,581,00 0,91 0,45 0,611,05 0,93 0,50 0,64≥1,10 0,95 ≥0,55 0,65

2

0,45 0,57

5

0,20 0,430,50 0,61 0,25 0,470,55 0,66 0,30 0,510,60 0,70 0,35 0,550,65 0,72 0,40 0,590,70 0,74 0,45 0,61≥0,75 0,75 ≥0,50 0,63

3

0,30 0,49

≥10

0,15 0,410,35 0,53 0,20 0,450,40 0,57 0,25 0,490,45 0,61 0,30 0,530,50 0,65 0,35 0,560,55 0,67 0,40 0,58≥0,60 0,68 ≥0,45 0,59

Observaţii:1 - Pentru alte valori S/V şi N, se interpolează liniar.

21

Page 22: Energetica cl proiect.doc

2 - La clădirile care se vor proiecta după 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10%.3.- La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabel au

caracter de recomandare.

Cădirile nou proiectate trebuie să aibă un coeficient de izolare termică G≤ GN.

Toate calculele se sintetitează într-un tabel care va avea capul de tabel de forma celui din figura 5.1.

Figura 5.1. Date care trebuie introduse în tabel pentru calculul lui G

6. INFLUENŢA IZOLAŢIEI TERMICE ASUPRA PIERDERILOR DE CĂLDURĂ PRIN PEREŢI

Se va studia influenţa izolaţiei termice asupra fluxului termic disipat prin transmisie la nivelul întregii anvelope a clădirii. Pentru aceasta se vor considera 4 cazuri şi anume:

1. Cazul în care nu se izolează nici pereţii exteriori, nici planşeele;2. Cazul în care se izolează doar pereţii exteriori;3. Cazul în care se izolează doar planşeele;4. Cazul iniţial de proiectare, în care se izolează atât planşeele cât şi pereţii

exteriori aşa cum este prevăzut în sarcina proiectului. Pentru fiecare din cazuri se calculează coeficientul global de izolare termică şi rezistenţa termică medie corectată la nivelul întregii anvelope. Aceasta se determină cu următoarea relaţie:

, [m2K/W] (6.1)

în care j – numărul de elemente componente ale anvelopei. Rezultatele se trec în tabelul 6.1.

Tabelul 6.1. Rezultate obţinuteMărime

CazR’m[m2K/W] G [W/m3K]

1234

7. CALCULUL NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIREA ÎN REGIM NORMAL A CLĂDIRII

(metoda simplificată)

7.1. Relaţia de calcul

22

Page 23: Energetica cl proiect.doc

Instalaţiile din clădiri trebuie să asigure în perioada rece a anului necesarul de căldură pentru încălzire, ventilare şi preparare apă caldă de consum. Necesarul de căldură anual pentru realizarea încălzirii casei este un indicator foarte important al clădirii din punct de vedere energetic.

Calculul se poate efectua printr-o primă variantă utilizând o metodă simplificată, plecând de la coeficientul global de izolare termică G. Necesarul de căldură anual pentru încălzire determinat este cel aferent unui m3 de volum încălzit, conform normativului C107/1.

Această metodă simplificată nu se utilizează pentru dimensionarea instalaţiilor, ci doar pentru calcule aproximative, orientative. Necesarul anual de căldură pentru încălzire pentru 1 m3 de volum interior se determină plecând de la următoarea relaţie [C107/1]:

Qv = , [kWh/(m3. an)] (7.1)

în care:Qv necesarul anual de caldură pe metru cub de volum încălzit, [ kWh/m3. an];G coeficientul global de izolare termică a clădirii,[W/(m3K)];C coeficient de corecţie, [-];

numărul anual de grade-zile de calcul, corespunzător localităţii unde este

amplasată clădirea, calculat pentru temperatura interioară medie în perioada de încălzire (Ti) şi pentru temperatura exterioară medie zilnică care marchează începerea şi oprirea încălzirii (Teo = + 12oC); se exprimă in [K.zile];

Qvi aportul util de căldură rezultat din locuirea clădirii, aferent unui m3 de volum încălzit [kWh/m3. an];

Qvs aportul util de căldură provenită din radiaţia solară, aferent unui m3 de volum încălzit [kWh/m3. an].

7.2. Determinarea numărului anual de grade –zile de calcul

Se aplică relaţia de calcul din SR 4839-1997:

= - (20 - Ti) D12, [K.zile] (7.2)în care:NGZ numărul anual de grade-zile de calcul, pentru Ti=+20oC şi pentru

Teo=+12oC, [K.zile]i temperatura interioară medie a clădirii [oC]D12 durata convenţională a perioadei de încălzire, corespunzătoare temperaturii

exterioare care marchează începerea şi oprirea încălzirii Teo=+12oC, [zile]

În cazul proiectului analizat temperatura interioară medie a clădirii este considerată temperatura medie calculată ca media ponderată cu volumul pentru casa analizată. Numărul anual de grade – zile şi durata convenţională a perioadei de încălzire se

23

Page 24: Energetica cl proiect.doc

aleg din tabelul 7.1. în funcţie de localitatea în care se află amplasată clădirea sau se calculează utilizând relaţiile de calcul din normativul SR 4839-1997 .

Tabelul 7.1.Numărul anual de grade-zile de calcul şi durata convenţională a perioadei de încălzire [C107/1]Nr.crt.

Localitatea a D12 Nr.crt.

Localitatea a D12

oCK .zile

zile oCK .zile

zile

1. Adamclisi 10,8 3 120 193 41 Miercurea Ciuc 6,5 4 250 242

2. Alba Iulia 8,9 3 460 210 42 OdorheiulSecuiesc

7,7 3 940 227

3. Alexandria 10,7 3 150 189 43 Oradea 10,2 3 150 195

4. Arad 10,4 3 020 192 44 Oraviţa 10,9 3 000 187

5. Bacău 9,0 3 630 209 45 Păltiniş-Sibiu 4,5 5 170 266

6. Baia Mare 9,5 3 350 201 46 Petroşani 7,6 3 960 227

7. Bârlad 9,6 3 460 200 47 Piatra Neamţ 8,7 3 560 198

8. Bistriţa 7,9 3 850 224 48 Piteşti 9,7 3 420 199

9. Blaj 8,9 3 530 210 49 Ploieşti 10,1 3 390 196

10. Botoşani 9,0 3 630 209 50 Poiana Stampei(Suceava)

4,0 5 290 284

11. Braşov 7,5 4 030 227 51 Predeal 4,8 5 090 259

12. Brăila 10,5 3 170 190 52 Râmnicu Sărat 10,6 3 170 190

13. Bucureşti 10,6 3 170 190 53 Râmnicu Vâlcea 10,3 3 120 194

14. Buzău 10,7 3 150 189 54 Reşiţa 10,1 3 130 196

15. Calafat 11,4 2 980 181 55 Roman 8,8 3 700 210

16. Călăraşi 11,2 3 010 185 56 Satu Mare 9,4 3 370 201

17. Câmpina 8,9 3 530 210 57 Sebeş 9,1 3 470 208

18. Câmpulung Moldovenesc

6,5 4 270 242 58 SfântuGheorghe(Covasna)

7,0 4 140 235

19. Câmpulung Muscel

7,9 3 820 224 59 Sibiu 8,5 3 660 215

20.Caracal

10,9 3 100 187 60 Sighişoara 8,3 3 640 216

24

Page 25: Energetica cl proiect.doc

21.Caransabeş

10,1 3 180 196 61 Sinaia(cota 1500) 3,6 5 650 325

22.Cluj

8,3 3 730 218 62 Slatna 10,6 3 200 190

23.Constanţa

11,5 2 840 186 63 Slobozia 10,6 3 150 190

24.Craiova

10,6 3 170 190 64 Suceava 7,5 4 080 230

25.Curtea de Argeş

8,8 3 540 210 65 Sulina 11,3 3 000 190

26.Deva

9,6 3 300 200 66 Târgovişte 10,1 3 390 196

27.Dorohoi

8,4 3 850 217 67 Târgu Jiu 10,1 3 390 196

28.Drăgaşani

10,4 3 120 192 68 Târgu Mureş 8,8 3 540 210

29.Făgăraş

7,7 3 930 227 69 Târgu Ocna 9,3 3 410 205

30.Focşani

9,9 3 350 196 70 Târgu Secuiesc 6,8 4 370 237

31.Galaţi

10,5 3 190 190 71 Tecuci 9,8 3 390 198

32.Giurgiu

11,1 3 030 185 72 Timişoara 10,6 3 180 190

33.Gura Honţ(Arad)

9,8 3 290 198 73 Tulcea 11,0 3 070 191

34.Griviţa (Ialomiţa)

10,5 3 190 190 74 Turda 8,7 3 560 198

35.Huşi

9,7 3 420 199 75 Turnu Măgurele 11,2 3 010 185

36.Iaşi

9,4 3 510 201 76 Turnu Severin 11,6 2 810 181

37.Joseni

4,9 4 960 259 77 Urziceni 10,6 3 170 190

38.Lugoj

10,4 3 100 192 78 Vaslui 9,3 3 570 205

39.Mangalia

11,4 2 880 187 79 Vatra Dornei 5,3 4 580 257

40.Medgidia

11,5 2 960 187 80 Zalău 9,5 3 300 201

a temperatura medie anuală

7.3. Determinarea coeficientului de corecţie C

25

Page 26: Energetica cl proiect.doc

Acest coeficient ţine seama de variaţia în timp a temperaturii exterioare, de reducerea temperaturii interioare pe timpul nopţii, precum şi de gradul de dotare a instalaţiei de încălzire cu dispozitive de reglare termostatată şi de regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire. Coeficientul se determină din diagrama prezentată în figura 7.1, în funcţie de condiţiile concrete ale clădirii analizate.

Figura 7.1. Coeficientul de corecţie C [C107/1]: 1. Instalaţii dotate cu dispozitive de reglare termostatată; 2. Instalaţii fără dispozitive de reglare termostatată; a. Punct termic/staţie termică compactă/ centrală termică locală, automatizată; b. Punct termic cu reglaj manual; c. Centrală termică de cartier, neautomatizată.

7.4. Aporturile de căldură

Aportul util de căldură rezultată din locuirea clădirii (căldura internă), Qvi, provine din [C107/1]:

fluxul termic emis de persoanele care locuiesc în încăperile clădirii; utilizarea apei calde pentru spălat, activităţi menajere, etc; prepararea hranei; utilizarea energiei electrice pentru diferite activităţi casnice; iluminatul general şi local; funcţionarea ventilatoarelor, a aparatelor de aer condiţionat, a

calculatoarelor electronice,etc.

La clădirile de locuit aportul de căldură internă specific se va considera având valoarea 7 kWh/(m3. an).

26

Page 27: Energetica cl proiect.doc

Aportul de căldură al radiaţiei solare se consideră că se realizează numai prin suprafeţele vitrate (ferestre şi uşi exterioare, prevăzute cu geamuri). Nu se ţine seama de aportul de căldură al radiaţiei solare prin suprafeţele opace.

Aportul de căldură utilă specific al radiaţiei solare se calculează cu relaţia [C107/1]:

Qvs = 0,40 . , [kWh/m3. an] (7.3)

în care:Qvs cantitatea de căldură datorată radiaţiei solare, recepţionată de o clădire, pe

durata sezonului de încălzire, pe un m3 volum încălzit;IGj radiaţia solară globală disponibilă corespunzătoare unei orientări cardinale “j” [kWh/m2. an];gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile “i” ale tâmplăriei exterioare;SFij aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare de tipul “i” şi dispusă

după orientarea cardinală “j” [m2];V volumul interior, încălzit – direct sau îndirect – al clădirii, [m3].

Radiaţia solară globală disponibilă corespunzătoare unei orientări cardinale se poate determina cu următoarea relaţie:

IGj = , [kWh/(m2.an)] (7.4)

unde ITj - intensitatea radiaţiei solare totale, cu valori în funcţie de orientarea cardinală “j” şi de localitatea în care este amplasată clădirea [W/m2].

În tabelul 7.2 se dau valorile medii ale intensităţii radiaţiei solare totale (ITj), pe un plan vertical cu orientarea “j”, precum şi pe un plan orizontal, conform C107/1. Suprafeţele având o înclinare faţă de orizontală, egală sau mai mare de 30o vor fi considerate suprafeţe verticale, iar cele cu o inclinare mai mică de 30o - suprafeţe orizontale.

Tabelul 7.2. Intensitatea radiaţiei solare totale (ITj)- valori medii zilnice

LOCALITATEA

ITj (W/m2)VERTICAL

ORIZONTALS

SVSE

VE

NVNE

N

Alexandria 91,1 74,9 46,8 25,5 20,2 80,8

Bacău 83,9 70,4 46,0 26,2 20,5 83,2

Bârlad 86,3 71,8 46,0 25,5 19,9 81,7

Botoşani 84,8 71,0 46,0 25,8 20,0 82,8

Bucureşti 92,5 76,0 47,4 25,7 20,3 82,0

Calafat 91,3 74,5 45,7 24,4 19,4 77,4

Călăraşi 95,0 77,6 47,6 25,2 19,8 81,1

Câmpina 96,0 79,5 50,3 27,7 21,8 89,3

Caransebeş 85,4 70,7 44,9 25,0 19,9 78,8

27

Page 28: Energetica cl proiect.doc

Cluj Napoca 88,2 74,2 48,5 27,7 21,5 88,4

Constanţa 97,8 79,8 48,8 25,7 20,2 83,2

Craiova 92,5 76,0 47,4 25,7 20,3 81,7

Curtea de Argeş 96,5 80,0 50,6 27,8 21,8 89,6

Dorohoi 83,0 69,8 45,7 26,3 20,6 83,4

Drăgăşani 97,8 80,1 49,3 26,1 20,5 84,8

Galaţi 92,1 75,6 46,8 25,0 19,6 80,6

Iaşi 82,1 68,4 44,0 24,7 19,4 78,6

Oradea 87,1 71,9 45,1 24,5 19,1 78,9

Predeal 92,4 78,0 52,1 32,4 26,8 98,8

Râmnicu Sărat 99,8 81,4 49,6 25,7 19,9 84,8

Roşiorii de Vede 93,8 76,4 46,6 24,6 19,5 78,8

Satu Mare 86,0 71,5 45,4 24,9 19,3 80,5

Sibiu 86,7 72,9 47,8 27,4 21,6 84,9

Sighet 88,6 74,2 47,9 26,6 20,3 86,6

Târgu Jiu 91,5 75,6 47,6 26,0 20,5 83,3

Târgu Mureş 85,3 71,8 47,1 27,0 21,1 85,6

Târgu Secuiesc 94,9 79,9 52,5 30,6 24,4 96,8

Timişoara 85,2 70,3 44,2 24,3 19,3 76,9

Turnu Măgurele 91,3 74,8 46,3 25,0 19,9 79,2

Turnu Severin 93,4 75,9 46,0 24,1 19,2 77,4

Dacă suprafeţele vitrate sunt puternic umbrite (pe tot parcursul zilei sau în cea mai mare parte din zi), indiferent de înclinarea faţă de orizontală şi de orientarea cardinală, se va consideră: IG U = IG N = 100 kWh/(m2. an).

Gradul de penetrare a energiei solare (gi) prin geamurile clare ale tâmplăriei exterioare se va considera astfel:

geamuri duble (2 geamuri simple, sau un geam termoizolant dublu): g = 0,75; geamuri triple (3 geamuri simple, sau un geam simplu + un geam termoizolant dublu, sau un geam termoizolant triplu): g = 0,65; geam termoizolant dublu, având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii:g = 0,50; geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam termoizolant triplu), având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii: g = 0,45; geam termoizolant triplu, având 2 suprafeţe tratate cu straturi reflectante ale razelor infraroşii: g = 0,40.

28

Page 29: Energetica cl proiect.doc

Determinarea necesarului anual de căldură raportat la m2 de arie utilă se poate face cu următoarea relaţie:

,[kWh/(m2. an)]. (7.5)

Instalaţiile din clădiri trebuie să asigure în perioada rece a anului necesarul de căldură pentru încălzire, ventilare şi preparat apă caldă de consum.

8.CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PRIN INDICI GENERALIZAŢI

Pentru aprecierea termică a soluţiilor constructive şi de sistem de spaţiu, precum şi pentru calculul aproximativ al pierderilor de căldură ale clădirii necesarul de căldură este calculat după formula :

Qind.gen=qoV( Ti-Te)b , [W]; (8.1)

în care: qo este fluxul specific de căldură (caracteristica termică a clădirii), în W/(m2∙K). qo poate fi luat din tabelul 8.1.

Tabel 8.1. Caracteristicile termice qo ale clădirilor cu inerţie termică normalăTipul clădirii V [mii m3] qo [W/(m2∙K)]

Clădiri de locuit, social-administrative şi culturale

11..55..1010..25

25

0,75…0,580,46…0,440,44…0,380,38…0,310,30…0,28

Ateliere de montaj5..20

20..2000,58…0,530,46…0,29

Garaje5..1010..15

1,33…0,750,75…0,58

b - coeficient de temperaturi – coeficient care ţine seama de variaţia lui qo în funcţie de temperatura exterioară de calcul pentru încălzire. Valorile lui b se pot lua în felul următor:

Pentru Te = -12oC , b = 1,35;Pentru Te = -15oC , b = 1,29;Pentru Te = -18oC , b = 1,21.

V - volumul interior încălzit al incintei.

V =Vparter+Vet.1, [m3] (8.2)

Se compară necesarul de căldură calculat după prima metodă şi cea prin indicii generalizaţi. Dacă valorile sunt aproape egale, rezultă că efectuarea calculului a fost cea corectă:

29

Page 30: Energetica cl proiect.doc

ε = ∙100 [%]

9. CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU OBŢINEREA APEI CALDE MENAJERE

Sistemele de alimentare cu căldură pot fi cu prepararea apei calde : locală; centralizată.

La casele individuale se utilizează sistemele locale. În cadrul acestui proiect se va utiliza un sistem local cu încălzitoare.

Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde menajere Qac se face în funcţie de cantitatea de apă consumată G şi de diferenţa dintre temperatura finală Tac şi temperatura iniţială a apei Tar, conform relaţiei:

, [W](8.1)

Pe parcursul unei zile consumul de apă caldă cunoaşte fluctuaţii importante, existând perioade cu vârfuri de consum. Dimensionarea echipamentelor de preparare se face pentru debitul maxim orar, acesta fiind deci elementul ce trebuie calculat. Se consideră Tac = 60oC şi Tar = 10oC.

Proprietăţile termofizice ale apei, densitatea şi căldura specifică la presiune

constantă cp se cites din SteamTab, la temeperatura medie a apei, Tm = (Tac+Tar)/2.

6.1.Clădiri sau ansambluri de clădiri de locuit

Formula de calcul pentru debitul maxim orar:

(6.2)

în care:G - norma de consum pentru o persoana pe zi N - numărul de persoane - coeficientul de neuniformitate orară (tabelul 6.1)

Tabelul 6.1. Coeficient de neuniformitate orarăN 50 100 150 200 250 300 500 1000 4,5 3,5 3 2,9 2,8 2,7 2,5 2,3

30

Page 31: Energetica cl proiect.doc

Consumul G pentru o persoana pe fiecare zi (24 ore) se va considera (la temperatura de +600 C):

apartamente cu lavoar, chiuvetă şi dus -----------80 l apt. cu lavoar, spălător şi cadă1200 mm --------100 l apt. cu lavoar, spălător şi cadă 1500 mm --------110 l apt. cu lavoar, spălător şi cadă 1700 mm --------130 l

Observaţie: 1l =1 dm3, 1m3 = 10-3 l. Pentru ansambluri mici, coeficientul de neuniformitate orara se poate extrage din diagrama din figura urmatoare:

Figura 6.1. Coeficientul de neuniformitate pentru ansambluri mici

In particular, pentru blocuri de garsoniere cu persoane singure sau familii puţin numeroase, formula este: Gmax =167 n l/h (6.3)unde: n - numarul de garsoniere - coeficient de neuniformitate orara (tabelul 6.2)

Tabelul 6.2. Coeficient pentru garsoniere

n 6 10 25 50 100 150 200 300 400 1000 0,6 0,49 0,39 0,34 0,31 0,29 0,27 0,26 0,25 0,24

CONSUMURI NORMATE DE APA CALDA SI RECE:

Necesarurile specifice de apa rece si calda (acs) functie de destinatia cladirii conf STAS 1478-90 pe persoana

Activitatea Consum apa rece

Consum acs 600C [l/zi]

Consum acs 450C [l/zi]

31

Page 32: Energetica cl proiect.doc

[l/zi]

Locuinta, apartament 200 65 80

Birouri 20 4 5

Cantine restaurant 22 10 14

Bufete 13 6 9

Camin cu grup sanitar comun 80 33 40

Camin cu lavoar in camera 90 40 50

Camin cu grup sanitar in camera 170 50 60

Internat scolar cu grup sanitar comun 70 25 30

Internat scolar cu lavoar in camera 80 33 40

Hotel II cu grup sanitar comun 110 50 60

Hotel IB cu dus si grup sanitar in camera 150 65 80

Hotel IA cu dus si grup sanitar in camera 200 80 100

Crese si gradinite cu internat 100 40 50

Gradinite cu copii externi 20 6 8

Scoala fara dus sau baie 20 4 5

Terenuri de sport pt un sportiv 50 20 28

Dispensare, policlinici .............. 15 2,5 3

7. CALCULUL DEGAJĂRILOR DE CĂLDURĂ

Degajările de căldură reprezintă eliminările de căldură de la oameni, becuri electrice, tehnica de uz casnic, etc.

Qdeg = Qoameni+ Qbecuri+Qap.casnica [W] (7.1)Qdeg = noameni*Qom +c*nbecuri*Qbec+ Qap.casnica , (7.2)

Unde c= 0,2….0,95, coeficient liniar de folosire a becului pe zi. Pentru calcul se ia valoarea minimă c= 0,2.

32

Page 33: Energetica cl proiect.doc

Se consideră că există o plită de gaze Qplită = 0,282 kW, un cuptor, 4 combine muzicale de 100 W, 5 televizoare, 3 calculatoare şi 2 frigidere de 500 W.

Aparatul electricPuterea instalată

Durata de intrebuinţare

Consum anual de energie electrică

  [W] [h/zi.] [h/sapt.] [h/an] [kWh/an]

Acvarium 130 12   4380 570

Aragaz electric gateste mancarea pentru 4

persoaneCirca 530

Aspirator 1000   1 52 52Bec fluorescent compact

11 4   1460 16

Bec incandescent clar

40 4   1460 60

Bec incandescent mat

60 4   1460 90

Bormasina electrica.

500   0,25 13 7

Casetofon cu CD 8 2   730 6Cazan de apă 3600 150 de l/zi la 500C 3200Ceainic electric (2 l)

2000 0,08   30 80

Complex HiFi 100 3   1095 110Congelator (350 l) 150 24   8760 630Congelator nou (250 l)

100 24   8760 430

Congelator vechi (250 l)

150 24   8760 700

Cuptor cu microunde

1300 0,17   61 80

Cuptor electric 850   3 156 130Express de cafea (2 l)

800 0,25   91 75

Fier de calcat 1000   3 52 156Frigider cu absorbţie

110 24   8760 450

Frigider cu compresor şi termostat (200 l)

85 24   8760 180

Magnetofon 20 1   365 7Maşină automată de spălat rufe

5-6 spălări pe săptămână 500-650

Maşină de cusut 30 4   1460 44Maşină de spălat rufe – cu  încălzirea apei

5-6 spălări pe săptămână 370-420

Maşină de spălat rufe – fără încălzirea apei

5-6 spălări pe săptămână 120-300

Maşină de vase De 4 ori pe săptămână 415-520Mixer 400   1 52 21Pat pe apă         500 – 1000Pompa centrifuga 60 24   8760 525Televizor 100 3   1095 110Toaster de pâine 850 0,17   61 50Uscator de păr 1000   1 52 52

Uscător rufe De 4 ori pe saptamana 520

33

Page 34: Energetica cl proiect.doc

34