55. Organele competente să efectueze înregistrări de stare civilă Au competenţă să efectueze înregistrări de sare civilă următoarele organe: -

consiliile judeţene şi autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor prin ofiţerii de stare civilă (din art. 2 al Legii nr. 119/1996 rezultă că aceste organe au două importante atribuţii de stare civilă: 1) ţin registrele de stare civilă; 2) efectuează înregistrările de stare civilă);-primăriile locului de coborâre sau debarcare, pentru naşterea ori decesul care ar avea loc în tren, pe o navă ori aeronavă, în timpul unei călătorii în interiorul ţării;- comandantul navei, în cazul în care naşterea, căsătoria ori decesul are loc pe o navă în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării; la sosirea în ţară, comandantul este obligat să înainteze o copie certificată de pe înregistrarea efectuată, prin căpitănia portului de înscriere a navei, la primăria sectorului 1 Bucureşti;- comandantul aeronavei, pentru naşterea ori decesul care are loc pe aeronavă, în timpul călătoriei în afara graniţelor ţării; la sosirea în ţară, comandantul aeronavei are obligaţia să; înainteze un extras de pe carnetul de drum, prin comandantul de aeroport, la primăria sectorului 1 Bucureşti;reprezentanţii diplomatici ori consulari ai României: aceştia sunt în drept să efectueze înregistrări de stare civilă privitoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate, precum şi la apatrizi

56. Reguli generale privind înregistrările de stare civilă Ca reguli generale, sunt de reţinut următoarele:

- înregistrările de stare civilă se fac pe baza unei declaraţii, făcute personal, în scris sau verbal, cu excepţia cazurilor în care, potrivit legii, ele se fac din oficiu (art. 5 din Legea nr. 119/1996);

- înregistrările făcute de o persoană necompetentă, care a exercitat public atribuţia de delegat de stare civilă, rămân valabile, chiar dacă această persoană nu avea, în realitate, această calitate (art. 7); este consacrarea regulii error com-munis facit jus!>;

- în caz de refuz, la cererea părţii, primăria va înainta, de îndată, lucrările care privesc cauza, judecătoriei, care Va hotărî de urgenţă (art. 10);

- înregistrările se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin (art. 5 alin. 3); ,- anularea, rectificarea sau completarea unei înregistrări de stare civilă se poate face

numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile (art. 57); instanţa se pronunţă la cererea persoanei interesate, autorităţii administraţiei publice locale, consiliului judeţean sau parchetului, pe baza cercetărilor efectuate de poliţie şi a concluziilor procuroruluj (competenţa aparţine instanţei de la domiciliul sau sediul reclamantului);

- pe baza înregistrărilor din registrele de stare civilă se eliberează, numai celui îndreptăţit, un certificat original constatator; duplicatele certificatelor se eliberează numai în condiţiile legii; în certificatele de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de nobleţe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă"; nimeni nu poate reţine certificatele de stare civilă ale altor persoane; se pot reţine numai copii legalizate sau copii certificate de prezentator; este interzis să se facă menţiuni, ştersături ori adăugiri, de orice fel, pe certificatele originale sau pe duplicate, în afară de cazurile prevăzute expres de lege (art. 6, 11-12, 51).

57. Reconstituirea s i întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Regimul juridic al actelor de stare civilă mai cuprinde, pe lângă regulile privind înregistrarea lor, iniţială (de care ne-am ocupat mai sus), şi regulile privind reconstituirea şi întocmirea ulterioară. •Cazurile 'de reconstituire şi de întocmire ulterioară, în condiţii derogatorii, sunt prevăzute de art. 16, respectiv art. 52-53 din Legea nr. 119/1996, astfel:- art. 52: "Reconstituirea actelor de stare civilă se poate face, la cerere, dacă: a) registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse, în totalitate ori în parte; b) actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act" (s.n.);- art. 53: "întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă: a) întocmirea actului de naştere sau deces a fost omisă, deşi au fost depuse actele necesare întocmirii acestuia; b) întocmirea actului de căsătorie a fost omisă, deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă" (s.n.);Procedura reconstituirii şi întocmirii ulterioare a actelor de stare civilă este administrativă (iar nu judecătorească), fiind reglementată în art. 54-55 din Lege şi art. 97-100 din Metodologie. Cererea împreună cu actele doveditoare se depun Ia autoritatea administraţiei publice locale, în concret, la primăria competentă să întocmească actul sau la primăria de domiciliu al persoanei interesate (în cazul prevăzut de art. 52 lit. b). Soluţionarea cererii se face în termen de 30 de zile prin dispoziţie a primarului care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la emitere. în caz de respingere a cererii, dispoziţia poate fi contestată de petiţionar (sau orice persoană interesată, după cum precizează art. 99 alin. 2 din Metodologie) la instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă (art. 54 alin. 2), adică, în speţă, la judecătorie.

58. Ac t iunile de stare civilă. No t iune. Clasificare Prin "acţiuni de stare civilă" se înţeleg acele acţiuni în justiţie'* care au ca obiect

elemente ale stării civile a persoanei fizice.Clasificare

1) După obiectul ori finalitatea lor, acţiunile de stare civilă se împart în:- acţiuni în reclamaţie de stat;- acţiuni în contestaţie â& stat;- acţiuni în modificare de stat. .

Acţiunea în reclamaţie de stat este acea acţiune prin care se urmăreşte obţine altei stări civile decât cea de la data intentării acţiunii; în această categorie intră: acţiunea în stabilea maternităţii (art. 52 C.fam,); acţiunea în stabilirea paternităţii copilului în afara căsătoriei (art. 60 C.fam.).

Acţiunea în contestaţie de stat este acea acţiune prin care se urmăreşte înlăturarea unei stări civile, pretins nereale, şi înlocuirea ei cu alta, pretins reală, adevărată. Sunt acţiuni de acest fel: acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului din căsătorie", acţiunea în contestarea recunoaşterii de maternitate şi de paternitate, acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie, acţiunea în anularea: căsătoriei, adopţiei şi recunoaşterii de filiaţie.

Acţiunea în modificare de stat este acea acţiune prin care se urmăreşte o schimbare, doar pentru viitor, în starea civilă a persoanei, cea anterioară fiind

necontestată. Sunt asemenea acţiuni cea de divorţ (art. 37-44 C.fam.), cea în desfacerea adopţiei.2) După sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite, acţiunile de stare civilă se împart în:- acţiuni ce pot fi pornite numai de către titularul stării civile, cu excluderea altor persoane (din care fac parte: acţiunea de divorţ, acţiunea în anula-bilitatea căsătoriei);- acţiuni ce pot fi intentate de titular, reprezentantul legal şi procuror (din care fac parte: acţiunea în stabilirea maternităţii, acţiunea în stabilirea paternităţii, acţiunea în desfacerea adopţiei);- acţiuni ce pot fi intentate de orice persoană interesată (precum: acţiunea în contestarea recunoaşterii, ds maternitate ori de paternitate, acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie, acţiunea în nulitate absolută a căsătoriei ori a adopţiei).3) In' fine, după corelaţia lor cu prescripţia extinctivă, acţiunile de stare.civilă se împart în: -- acţiuni imprescriptibile, care formează regula;- acţiuni prescriptibile, care formează excepţia, şi anume: acţiunea în anulabilitatea căsătoriei, adopţiei ori recunoaşterii de filiaţie, acţiunea în tăgada paternităţii, acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei".

59. Proba stării civile Instituind această regulă, art, 22 din Decretul nr. 31/1954, prevede că "Starea

civilă se dovedeşte cu actele întocmite sau cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă.Certificatele eliberate în temeiul registrelor de stare civilă, au aceeaşi putere doveditoare ca şi actele întocmite sau înscrise în registre" - s.n.

Legea nr. 119/1996 conţine, în art. 13 un text similar: "Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora". în plus, în lege se mai precizează şi faptul că pentru tot ceea ce reprezintă constatări personale ale ofiţerului de stare civilă, actele de stare civilă fac dovada până la constatarea falsului prin hotărâre judecătorească definitivă, iar pentru celelalte înscrieri până la proba contrară (art. 14). Se observă că art. 14 face aplicaţia regulii generale privind forţa probantă a înscrisurilor autentice prevăzute de art. 1173-1 174 C.civ.

EXCEPŢIA DOVEDIRII STĂRII CIVILE PRIN ALTE MIJLOACE DE PROBĂ

Reglementând această excepţie, art. 24 din acelaşi decret nr. 31/1954 prevede că: "Starea civilă se va putea dovedi, înaintea instanţei judecătoreşti, prin orice mijloc de probă admis de lege dacă:a) nu a existat registrul de stare civilă;b) registrul de stare civilă s-a pierdut ori este distrus, în tot sau în parte;c) întocmirea actului de stare civilă a fost omisă;d) procurarea certificatului de stare civilă este cu neputinţă". Un textsimilar, nu identic, este cuprins şi în Legea nr. 119/1996 (art. 16).

Se poate observa că, în esenţă, starea civilă se poate dovedi cu alte mij-. loace de probă decât actele şi certificatele de stare civilă în cazurile în care poate interveni reconstituirea ori întocmirea ulterioară, în condiţii derogatorii, a actelor de stare civilă.

Doctrina şi jurisprudenţa au mai precizat că dovada stării civile poate fi făcută cu alte mijloace de probă, decât actele de stare civilă, şi atunci când se urmăresc alte efecte (patrimoniale ori nepatrimoniale) decât cele de stare civilă.