CURS 1. PROCESUL CIVIL SI DREPTUL PROCESUAL CIVILStructura procesului civil cuprinde 2 faze:

-faza judecatii

-faza executarii silite

Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele de judecata,parti,alte organe si personae pentru infaptuirea justitiei de catre instanta de judecata in procesele si cererile deduse judec atii,executarea silita a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii in conformitate cu procedura stabilita de lege.

Dreptul procesual civil reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul de desfasurare a activitatii judiciare in scopul solutionarii litigiilor civile.

Izvoarele de drept procesual civil:

-sunt desemnate toate actele normative ce contin dispozitii ce reglementeaza desfasurarea proceselor generate de litigiile civile

I.Constitutia Romaniei

II.Conventia Europeana a Drepturilor Omului

III.Legi organice:

Legea 304/2004 privind organizarea judiciara

Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Legea 317/2004 privind CSM

Legea 554/2004 privind contenciosul administrative

IV.Codul de procedura civila

Clasificarea normelor de drept procesual civil:

I.Dupa obiectul lor:

a)norme de organizare judecatoreasca

b)norme de competent

c)norme de procedura propriu-zisa

a)normele de organizare judecatoreasca reglementeaza organizarea si functionarea instantelor,statutul magistratilor,organizarea si functionarea CSM,compunerea completelor de judecata.

b)normele de competenta reglementeaza atributiile instantelor de judecata,distinctia fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala si distribuirea categoriilor de sarcini intre diferite instante de judecata.

c)normele de procedura propriu-zisa reglementeaza regulile de urmat in vederea solutionarii litigiilor.

II.Dupa intinderea de aplicare:

a)norme generale

b)norme speciale

a)normele generale-se aplica in toate cazurile si in orice materie sunt cuprinse in CPC;

b)normele special-aplicabile numai intr-o anumita materie expres stabilita,fiind derogatorii de la normele cu character general;ele se regasesc in alte acte normative decat CPC.

III.Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu:

a)norme imperative

b)norme dispositive

Principiile dreptului procesual civilPrincipiile fundamentale=reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara.

Principiile prezinta importanta teoretica de politica legislative si o semnificatie practica.

Din punct de vedere teoretic cunoasterea lor contribuie la intelegerea si interpretarea normelor procesual civile.

Din punct de vedere legislative orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesual civile.

Din punct de vedere practice contribuie la formarea unei jurisprudente unitare.

In art.6 al Conventiei Europene sunt sintetizate cele mai importante principia de activitate judiciara:

1.Independenta si impartialitatea sedintelor

2.Duplicitatea dezbaterilor

3.Dreptul la aparareArt.6.1:Orice persoana are dreptul sa-I fie examinata cauza sa in mod echitabil,public si intr-un termen rezonabil de catre un tribunal,independent si impartial care va decide asupra drepturilor si obligatiilor sale civile.

*Principiul dreptului la un process echitabil in termeni optima si previzibili.

Potrivit art.6 din NCPC,orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil in termen optim si previzibil de catre o instant,independent stabilita de lege.In acest scsop instant este datoare sa dispuna toate masurile premise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.

*Principiul legalitatii

Art.7 din NCPC procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii.Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor ____.

*Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui fata de lege:

-presupune solutionarea litigiilor fara ingerinta in activitatile de judecata sau in deliberarea vreunui organ de stat sau a vreunei persoane precum si impartialitatea judecatorului,pozitia sa neutral fata de partile din process,echidistanta fata de acestea.

-respectarea principiului independentei judecatorului este garantat de:

*existent unui control judiciar adecvat

*publicitatea dezbaterilor

*secretul deliberarii

*inamovibilitatea judecatorilor

*raspunderea civila/disciplinara a judecatorilor

*autonomia instantelor de judecata fata de celelalte autoritati.

*Principiul inamovibilitatii judecatorilor

Prin inamovibilitate se intelege stabilitatea in functie a judecatorilor,respective ca acestia ce odata numiti nu pot fi mutate in alta functie,avasanti,transferati decat la cererea si cu acordul lor,inclusive detasarea,delegarea in alte functii.

*Principiul aflarii adevarului

Art.22 NCPC-judecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.

CURSUL 2Posibilitatea stabilirii adevarului obiectiv este garantata in legislatia Romaniei de normele care reglementeaza rolul activ al judecatorului,egalitatea partilor in proces,contradictorialitatea si controlul judiciar asupra hotaririlor judecatoresti.*Principiul rolului activ al judecatorului

Presupune:

-judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris,sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare

-judecatorul poate dispune administrarea probelor pe care le considera necesare chiar daca partile se impotrivesc

-judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane

-judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii chiar daca partile le-au dat o alta denumire

-judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ce s-a cerut,fara a depasi limitele investirii

-obligatia judecatorului de a nu respinge actiunea pentru lipsa de probe,adica obligatia acestuia de a starui prin toate mijloacele pentru a afla daca actiunea este ori nu intemeiata

Rolul activ al judecatorului nu trebuie sa condua la diminuarea rolului initiativei partilor.Pozitia procesuala a judecatorului in limitele expres stabilite de lege nu trebuie sa fie exagerata pentru ca procesul civil este ca regula generala un proces al intereselor private.

Trebuie asigurat un echilibru intre principiul disponibilitatii,contraditorialitatii si pozitia procesual activa a juduecatorului.Deci nu se poate deroga de la primele 2 principii in lipsa unui text expres de lege.*Principiul egalitatii partilor in fata justitiei

Art.8 NCPC-in procesul civil partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale in mod egal si fara discriminari.

Egalitatea partilor in fata legii si a instantelor implica respectarea cerintelor:

a)judecarea proceselor pentru toti cetatenii sa se realizeze de aceleasi instante indiferent de pozitia sociala sau in stat

b)drepturile procesuale acordate partilor sa fie aceleasi fara deosebire intre persoane

c)instanta trebuie sa asigure un echilibru intre situatiile procesuale ale partilor prin incunostiintarea lor asupra termenelor de procedura,prin comunicarea termenelor si prin lamuririle date cu privire la drepturile pe care le au.*Principiul desfasurarii procedurii judiciare in limba romana

Art.18 NCPC:Procesul civil se desfasoara in limba romana.Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata in conditiile legii.Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg,nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele dosarului,de a vorbi in instanta si a spune concluzii prin traducator autorizat.

Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.Nerespectarea acestui principiu atrage nulitatea hotararii pronuntate in cauza.*Principiul publicitatii

Art.17 NCPC:Sedintele de judecata sunt publice in afara de cazurile prevazute de lege.

Publicitatea sedintei de judecata are menirea de a asigura in acelasi timp garantarea drepturilor procesuale ale partilor si realizarea unui scop educativ preventiv.

Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate sedintele de judecatamdezbaterile,la efectuarea tuturor actelor de procedura.

Exceptii de la principiul publicitatii:

-art.213 in fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera de consiliu daca legea nu prevede altfel.

-in cazurile in care dezbaterea ar aduce atingere moralitatii,ordinii publice,intereselor minorilor,vietii private a partilor,ori intereselor justitiei,dupa caz instanta la cerere sau din oficiu poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului.

Potrivit art.XII din Legea pentru degrevarea instantelor de judecata,dispozitiile legii 134/2010 privind CPC,privind cercetarea procesului /dezbaterea fondului in camera de consiliu se aplica proceselor pornite incepand cu 1 ianuarie 2015,pana la 31 decembrie 2015 cercetarea procesului/dezbaterea se desfasoara in sedinta publica.*Principiul oralitatii

Art.15 NCPC:procesele se dezbat oral cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres instantei,ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar.

Oralitatea domina numai faza dezbaterilor fara a fi reluate unele elemente ale procedurii scrise.

Oralitatea implica drepturile partilor de a sustine verbal pretentiile,de a da explicatii,de a pune concluzii cu privire la toate imprejurarile de fapt/drept ale litigiului si nu exclude dreptul de a depune concluzii scrise a a formula cereri in scris.

Restrangeri ale oralitatii:

-cand partile solicitate instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar

-cand legea dispune altfel(ex. In cursul conflictelor de competenta,art. 135 alin 4,si in cazul contestatiei privind tergiversarea procesului,art.524-525 NCPC)*Principiul contradictorialitatii

Contradictorialitatea consta in posibilitatea oferita partilor de a discuta orice element de fapt/drept dintr-o cauza si in obligatia instantei de a nu ordona nicio masura,de a nu pronunta o hotarare decat dupa ce problema asupra careia urmeaza a hotari a fost pusa in discutia contradictorie a partilor.

Contradictorialitatea ne aduce aminte de maxima Audiatul et altera pa(sa fie ascultata si cealalta parte)

!!!art.14 de scris*Principiul dreptului la aparare

Dreptul la aparare are 2 semnificatii-materiala

-formala

In acceptiunea formala,dreptul la aparare desemneaza posibiltatea partilor de a fi asistate/reprezentate de avocat.

In acceptiunea materiala dreptul la aprare desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege in scopul sustinerii intereselor lor.

Art.13 NCPC:dreptul la aparare este garantat,partile au dreptul in tot cursul procesului de a fi reprezentate/asistate in conditiile legii.In recurs cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau consilier juridic cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia,sot,o ruda pana la gr.II inclusiv este licentiat in drept.

Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului.

Una dintre garantiile dreptului la parare e reprezentata de ajutorul public(OUG 52/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila).*Principiul disponibilitatii

Prin disponibilitate se inteleg posibilitatea conferita partilor de a sesiza instanta,de a dispune de obiectul litigiului si de mijloacele de aparare,adica dreptul partilor de a dispune de soarta si obiectul procesului.

Acest principiu cuprinde urmatoarele prerogative:

-dreptul partilor de a promova sau nu actiunea

-dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii,de a renunta la actiune

-dreptul paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului

-dreptul partilor de a pune capat procesului printr-o tranzactie;de a exercita sau de a renunta la exercitarea cailor de atac;de a propune probe sau de a renunta la administrarea probelor pe care le-a propus

-dreptul partii castigatoare de a cere executarea silita

*Art.9 NCPC-Principiul disponibilitatii

Acest principiu este specific exclusiv procesului civil pentru ca litigiile in acest caz se poarta asupra unor obiecte si interese in cea mai mare parte particulare individuale.

De la principiul disponibilitatii nu se poate deroga pe temeiul rolului activ al judecatorului fara sa existe o dispozitie legala expresa.*Principiul nemijlocirii

Presupune obligatia instantei de a administra in mod direct toate probele pe care se intemeieaza hotararea,respectiv de a audia ea insasi martorii,de a dispune si verifica direct expertizele judiciare necesare,de a nu lua in considerare probe administrate intr-un alt litigiu de catre o alta instanta.

Potrivit art.16 NCPC:probele se administreaza de instanta care judeca procesul cu exceptia cazului in care legea stabileste altfel.

Exceptii de la principiu:

-administrarea probelor de o alta instanta prin comisie rogatorie

-in cazul procedurii de asigurare a dovezilor*Principiul continuitatii

Implica cerinta ca judecata sa se faca pe cat posibil de acelasi complet de judecata intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea si pronuntarea hotararii.

Art.19 NCPC:Judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice in conditia legii.

Schimbarea judecatorului se face in modalitatile strict determinate de NCPC si de regulamentul de ordine interna al instantelor de judecata.In prezent dispozitiile art.488,alin2 permit schimbarea completului de judecata pana la inceperea dezbaterilor,orice schimbare dupa acest moment determina luarea de la inceput a dezbaterilor.*Principiul dublului grade de jurisdictie

In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit acestui principiu,ceea ce constituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti.Pentru a determina cate grade de jurisdictie sunt intr-un sistem procesual trebuie vazut de cate ori o cauza poate fi judecata in fond.Judecata in fond presupune o cercetare a pricinii atat din punct de vedere al legalitatii cat si din punct de vedere al temeiniciei,al aprecierii probelor administrate in cauza.In sistemul nostru de drept o cauza poate fi judecata in fond de 2 ori,in prima instanta si in apel.*Principiul exercitarii cu buna credinta a drepturilor procesuale

Art.12 NCPC-drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.

Partea care isi exercita drepturile procesuale abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si morale cauzate.Ea va putea fi obligata potrivit legii si la plata unei amenzi judiciare.

CURSUL 3 *PRINCIPIUL CELERITATIIArt.6,teza 2 NCPC:instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.

Principiul se aplica si in faza executarii silite.

Art.241 NCPC cu denumirea,asigurarea celeritatii entru cercetarea procesului judecatorul fixeaza termene scurte chiar de la o zi la alta.Daca exista motive temeinice se pot acorda si termene mai indelungate.

Actiunea civila

Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de Lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.Actiunea civila si cererea de chemare in judecata

In limbaj juridic notiunea de actiune civila este confundata cu cererea de chemare in judecata.Este adevarat ca cererea de chemare in judecate cuprinde elemente esentiale de actiune respectiv:parti,obiect,cauza,aceasta nu poate conduce la identificarea lor.

In ce priveste diferentierea,actiunea civila este o instituite procesual a,iar cererea de chemare in judecata este un act de procedura.Elementele actiunii civile

Actiunea civila nu se poate concepe fara elementul ei subiectiv:partile si fara elementele sale obiective:obiectul si cauza.Cunoasterea acestor 3 elemente prezinta importanta pentru activitatea de judecata;cu ajutorul lor fiind posibila individualizarea fiecarei actiuni.Partile

-pentru ca actiunea civila este legata de dreptul subiectiv,nu poate fi conceputa fara existenta a cel putin titularului acestui drept sau a celui care se pretinde titularul dreptului.In masura in care dreptul sau este nesocotit el va recurge la exercitiul dreptului la actiune chemand in judecata pe cel care i-a incalcat dreptul.

-ca orice act presupune cel putin 2 persoane:una care pretinde incalcarea dreptului si alta care se pretinde ca i-a incalcat dreptul.Atunci cand ne referim la indentitatea partilor,legea se refera la indentitatea lor juridica,nu la cea fizica pentru ca o persoana poate sta in proces reprezentata de altcineva.Obiectul actiunii civile

-indiferent de obiectul dreptului subiectiv,actiunea are mereu ca obiect protectia acestui drept.

Obiectul actiunii civile se concretizeaza in raport de mijlocul procesual folosit intr-o pretentie anume a reclamantului.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul:

-trebuie sa fie licit

-trebuie sa fie posibil

-trebuie sa fie determinatCauza actiunii civile

Se intelege scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau a celui ce se apara.

Aceasta nu trebuie confundata cu cauza raportului juridic numita si cauza debendi,ce constituie fundamentul dreptului invocat de cel care reclama(motivarea in drept).

Cauza actiunii civile numita si cauza petendi(motivarea in fapt) trebuie sa fie:licita,reala,sa existe.Conditiile de exercitare ale actiunii civile

Art.32 NCPC:orice cerere(actiune) poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:

a.are capacitate procesuala

b.are calitate procesuala

c.formuleaza o pretentie (afirmarea unui drept legal si actual)

d.justifica un interesA. Capacitatea juridica procesuala

Definitie:reprezinta aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a-si asuma drepturi si obligatii procesuale,de a exercita aceste drepturi si de duce la indeplinire aceste obligatii.

Are 2 componente:

-capacitatea de folosinta

-capacitatea de exercitiu

Capacitatea de folosinta procesuala a persoanei fizice,art.56,CPC,poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.

Capacitatea de folosinta procesuala=aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii in procesul civil.

Art.29 NCC:nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege

In materia capacitatii de folosinta regula-capacitatea,exceptia-incapacitatea.

Incapacitatile juridice procesuale de folosinta sunt rezultatul incapacitatilor juridice civile.Ele sunt exceptionale si totdeauna speciale.Aceasta nu inseamna ca o persoana care a dobandit nelegal un drept pe care nu-l putea dobandi nu va putea sta in judecata intr-o actiune in nulitatea (contractului)actului.

Actele de procedura indeplinite de cel fara capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.Lipsa capacitatii procesuale de folosinta se invoca pe cale de exceptie .Lipsa capacitatii de folosinta este o exceptie de fond,peremptorie si absoluta.

Capacitatea de exercitiu procesuala a persoanei fizice

Art.37 NCPC-capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile.

Art.57 NCPC-cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata,decat daca este reprezentata,asistata si autorizata in conditiile prevazute de lege.

Din punct de vedere procesual minorul pana la 14 ani si persoanele puse sub interdictie sunt lipsite total de capacitatea de exercitiu si isi vor exercita drepturile procedurale prin reprezentantii lor legali.

Minorii intre 14018 ani au capacitate de exercitiu restransa astfel ca ei vor putea fi asistati in procesul civil.Pentru actele de dispozitie incheiate de reprezentantii legali ai minorului sau de persoanele care asista minorul cu capacitate de exercitiu restransa este necesara autorizarea instantei de tutela.

Art.58:in caz de urgenta,daca persoana fizica,lipsita de capcitate de exercitiu nu are reprezentant legal,instanta la cererea partii interesate va numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal.

De asemenea instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat.

Art.57,alin.4-actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile.Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea confirma toate,sau numai o parte din aceste acte.Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capcitatea de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui.Daca actul nu este confirmat si va dispune anularea lui.

Lipsa capcitatii de exercitiu este o exceptie de fond,relativa,incepe cu un efect dilatoriu,dar tinde catre un efect pereemptoriu.

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice

Art.206 NCC:persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile afara de acelea care prin natura lor sau potritiv legii nu pot apartine decat persoanei fizice.

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice

Art.209 NCC: persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare de la data constituirii lor.

Art.58 NCPC prevede numirea unui curator special si in cazul persoanei juridice chemata in judecata daca nu are reprezentant legal.CURSUL 4 5B. Calitatea procesuala

->reprezinta legitimarea unei persoane de a sta in procesul civil in temeiul insusirii sale de a fi titular de drepturi sau obligatii deduse judecatii in temeiul unei dispozitii expres ale legii.

->este de 2 feluri:

a)activa-cel indreptatit sa reclame ceva

b)pasiva-cel chemat in judecata

Poate exista situatia cand partile au concomitent duble calitati:reclamant-parat(cererea reconventionala)

Calitatea procesuala rezulta din identitatea partilor si subiectele raportului juridic litigios,astfel cum acesta este dedus judecatii.Existenta/inexistenta drepturilor si obligatiilor asumate constituie o chestiune de fond (art. 36 CPC).

Legitimitatea procesuala a altor persoane(art.37)

-in cazurile si in conduitele expres prevazute de lege se pot introduce cereri sau formula apararii si de persoane,organizatii,institutii,autoritati,care fara a justifica un interes personal actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general(procurorul,creditorii chitografari,autoritatile publice).

Transmiterea calitatii procesuale se poate face file legal,fie conventional.

Cea legala se va face prin succesiune(mostenitorii ce au acceptat succesiunea preiau pozitia procesuala a autorului lor in toate litigile patrimoniale).Nu poate opera transmiterea legala in cazul raporturilor intuitu persoane.

Cea conventionala-este intelegerea unei parti cu un tert(cesiunea de creanta,preluarea de datorie,vanzarea/donatia bunului litigios).

Daca in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular,judecata va continua intre partile initiale.Daca transferul este facut in conditiile legii prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte,judecata va continua cu succesorul universal al autorului dupa caz.

In toate cazurile succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza daca are cunostinta de existenta procesului sau poate fi introdus in cauza din oficiu.

Hotararea pronuntata contra instrainatorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia dupa caz va produce de drept efecte si contra succesorului cu titlu particular.

In cazul in care cererea este formulata sau apararea este formulata de o persoana fara calitate procesuala,aceasta va fi respinsa.Lipsa calitatii-exceptie de fond peremptorie si absoluta.C. Formularea unei pretentii

-afirmarea unui drept legal si actual

Dreptul legal-dreptul sa fie ocrotit de lege

Dreptul actual-o conditie pentru ca dreptul sa se poata bucura de protectia actiunii in justitie.Aceasta conditie(sa fie actual)este necesara atunci cand se cere in justitie realizarea dreptului si nicidecum constituirea existentei lui.

Daca cererea a fost introdusa fara ca dreptul sa fie actual(intainte de implinirea termosului)actiunea poate fi paralizata prin invocarea de catre parat a exceptiei de prematuritate(exceptia de fond,peremptorie,absoluta).

Art.34-Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facut chiar inainte de implinirea acestui termen-actiuni preventive

Alin.2-Se poate cere inainte de termen executarea la termen a obligatiei de intretinere sau alte prestatii periodice-actiuni preventive.

Alin.3-Pot fi incuviintate inainte de implinirea termenului si alte cereri,pentru executarea la termen a unor obligatii,ori de cate ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului,

Art.35 Actiunea in constatareD. Justificarea unui interesInteresul reprezinta nevoia ce a luat forma unei dorinte,scop.

Interesul este necesar pentru orice cerere facuta pe durata intreaga a desfasurarii procesului civil.

Cerintele interesului:

Sa fie determinat-din ceea ce urmareste partea

Sa fie legitim-legal

Sa fie nascut

Sa fie actual cel care actioneaza in justitie trebuie sa justifice,drept care se afla in fiinta in momentul promovarii cererii de chemare in judecata-Interesul se considera ca exista din momentul incalcarii dreptului.

Sa fie personal-sa fie propriu celui care reclama,adica celui care porneste actiunea civila

Exceptie-art.37

-situatia in care partea promoveaza actiunea pentru a proteja un interes de grup(public/privat)

Lipsa interesului se invata pe cale de exceptie,instanta va respinge actiunea ca fiind lipsita de interes(exceptie de fond,peremptorie,absoluta)

Clasificarea actiunilor civile:

1. Dupa scopul urmarit de reclamant:

a) Actiuni in realizare(adjudecare)

b) Actiuni in constatare(recunoastere,confirmare)

c) Actiuni in constituire de drepturi(in transformare)a)Actiuni in realizare-actiuni prin care reclamantul care pretinde a fi titularul unui drept subiectiv civil soclicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau sau la plata unor despagubiri.b)Actiunea in constatare-actiunea prin care reclamantul solicita constatarea existentei sau inexistentei unui dpret.Nu sunt susceptibile de executare silita.Conditii de exercitare:

Partea sa nu poate cere realizarea dreptului

Partea sa justifice un itneres

Prin aceasta actiune sa nu se ceara constatarea existentei unei stari de fapt.Actiunile in constatare pot fi:

-pozitive

-negative

-declaratorii-existenta/inexistenta unui raport juridic

-interogatorii-reclamantul cheama in judecata o persoana ce ar putea sa-i conteste dreptul

-provocatorii-prin care persoana care invoca pretentii cu privire la dreptul apartinand altei persoane este chemata sa-si valorifice pretentiile c)Actiunea in constituire(actiunea de partaj)

-este strict personala,asupra obiectului nu se poate tranzactiona si hotararile pronuntate produc efecte pentru viitor si exceptionala si pentru trecut(hotararea de stabilirea a filiatiei,incuviintarea/desfiintarea adoptei,constatare deces).2.In functie de natura dreptului a carui valorificare se urmareste

a)reale(dreptul de proprietate sau dezmembramant)

b)personale(dreptul de creanta,plata chiriei)

c)mixte-valorificarea atata a unui drept real cat si a unui drept de creanta.3.In functie de calea procesuala aleasa de parte:

a)principale

b)accesorii

c)aditionale

d)incidentaleCererea aditionala-cererea prin care partea ii modifica pretentiile.

Cererea incidentala-cererea formulata in cursul unui proces in desfasurare.

Participantii la procesul civil

Persoana care contribuie la desfasurarea unui proces civil reprezinta participantii.Clasificare:

1)Subiecti de drept procesual civil-sunt instanta si partile(fara ei procesul nu se poate desfasura)

2)Participarea ce contribuie esential la buna desfasurare si infaptuire a actelor si activitatii procesuale

3)Participantii ce contribuie esential la stabilirea faptelor pe baza carora se pronunta judecatorul(martor,expert)

4)Reprezentantii partilor(parti,avocati,tutori)

Compunere-alcatuirea instantei de judecata cu un numar de judecatori

Constituire-alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele prevazute de lege

Incidente in ceea ce priveste instanta sesizata

Exceptia de incompatibilitate

Incompatibiitatea este o interdictie legala de a participa la actul de justitie ce se aplica judecatorilor procurorilor,magistratilor asistenti,asistentilor judiciari si grefierilor care se prezuma ca pot fi impartiali datorita anumitor imprejurari de natura subiectiva.Incompatibilitatea are 2 sensuri:

Incompatibilitatea generala-ce vizeaza conditiile generale de exercitare a functiei de catre magistrati si conduita pe care acestia trebuie sa o aiba

Incompatiblitatea speciala ce vizeaza doar situatiile particulare in care un magistrat sau grefier nu are dreptul la judecata unei anumite principii

Incompatiblitatile generale

Acestea incadreaza in regimul incompatibilitatilor de drept comun care se aplica magistratilor,politicienilor,persoanelor cu functii publice.Este reglementata de legea 161/2003.Art.102 din aceasta lege interzice magistratilor:

Sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile sau de alta natura

Sa aibe calitatea de asociat

Sa desfasoare activitati comerciale direct sau prin persoane interpuse

Sa aibe calitatea de membru al unui grup de interes economic

Art.105 prevede interdictia magistratilor de a participa la judecata unei cauze civile in calitate de judecator sau procuror daca sunt soti,sau rude pana la gradul IV inclusiv,intre ei,sau daca ei,sotii,sau rudele lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza.

Judecatorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a functionat timp de 2 ani de la incetarea calitatii de judecator.

Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitatea unde a functionat timp de 2 ani de la incetarea calitatii de procuror.

Incalcarea normelor de incompatibilitate constituie abateri disciplinare si se sanctioneaza in raport de gravitatea abaterilor cu suspendare din functie pe timp de maximum 6 luni sau chiar indepartarea din Magistratura.

Sanctiunile se aplica de CSM,iar judecatorul sau procurorul indepartat de Magistratura nu poate ocupa nici o functie de personalitate juridica timp de 3 ani.Incompatibilitatile speciale

Cazurile personale in care un anumit magistrat nu poate participa la judecata datorita unei banuieli legitime de impartialitate.

NCPC reglementeaza in art.41 cazurile de incompatibilitate absoluta(obiectiva) si in art.42 cazurile de incompatibilitate subiectiva.

Cazurile reglementate de art.41:

Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel,recurs,contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare ;

Nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor,expert,arbitru,avocat,procuror,asistent judiciar,magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza;

Cazurile de incompatibilitate subiectiva reglementate de art.42:

De trecut acasa!!!!!!!!!!!!!!!

Atat pentru incompatibilitatea obiectiva cat si pentru cea subiectiva remediile procesuale sunt:

Declaratia de abtinere a judecatorului

Cererea de recuzare formulata de parti

Pentru incompatibilitatea obiectiva absoluta art.45 prevede ca ea poate fi invocata cu titlu de exceptie absoluta in orice stare a pricinii.

Hotararea pronuntata de judecatori,incompatibili absolut,este lovita de nulitate absoluta.

Spre deosebire de cazurile de incompatibilitate obiectiva,incompatibilitatea subiectiva atrage doar sanctiunea recuzarii care daca nu este exercitata in conditiile art.44 numai poate fi invocata in caile de atac.

Incheierea prin care se solutioneaza exceptia de incompatibilitate va putea fi atacata doar odata cu fondul cauzei.Partile in procesul civil

Potrivit art.55 NCPC sunt parti in procesul civil,reclamantul si paratul,precum si in conditiile legii,tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in proces.

Partile sunt acele persoane cu interese contradictorii ale caror drepturi si obligatii reciproce constituie obiectul procesului civil.

Coparticiparea procesuala(litigi consortiu)

Potrivit art.59 din NCPC,mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza,ori daca intre ele exista o stransa legatura.

Coparticiparea-reprezinta acea situatie juridica procesuala in care ca urmare a deducerii in judecata au un raport juridic obligationala cu pluralitate de subiecte in caliate de parti in acel proces urmeaza sa figureze toate persoanele intre care s-a stabilit acel raport.

Felurile coparticiparii procesuale

Dupa pozitia partilor distingem intre:

Coparticipare activa

Coparticipare pasiva

Coparticipare mixta

In functie de rolul vointei partilor distingem intre:

Coparticipare facultativa

Coparticipare obligatorie/necesara

Pentru a fi in prezenta unei coparticipari obligatorii este necesar ca raportul juridic obligational a carui valorificare se urmareste sa fie indivizibil sau solidar.

In ceea ce priveste raporturile juridice obligationale conjuncte,acestea nu pot da nastere la o coparticipare obligatorie,aceasta pe motiva ca fiecare creditor nu are dreptul decat la partea sa si fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit decat pentru partea sa.

Potrivit art.684,alin.2 din Codul Civil partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.

Dupa momentul in care se formeaza coparticiparea distingem intre:

Coparticipare initiala

Coparticipare ulterioara

Efectele coparticiparii procesuale

Regula este inscrisa in art.60,alin.1 care prevede actele de procedura,apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celorlalti si nici nu ii pot prejudicia.In baza acestui text retinem ca in cadrul procesului civil fiecare coparticipant se bucura de independenta procesuala.

Astfel ca actele de dispozitie facute numai de unul dintre participanti(desistarea,achiesarea,etc.) chiar in cazul obligatiilor solidare si indivizibile nu ii oblica pe ceilalti sa adopte aceeasi atitudine.

De la regula,independentei procesuale se deroga prin art.60,alin.2 care prevede cu toate acestea daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii,efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamatilor sau paratilor,actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura,profita si celorlalti

Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti se va tine seama de actele cele mai favorabile.

Din textul aratat rezulta ca acestor coparticipanti li se consacra 2 posibilitati:

Aceea a avantajului sigur care opereaza de drept

Aceea a aprecierii finalitatii actului in cazul in care exista deosebiri de atitudini

Spre exemplu,apelul introdus de unul dintre coparticipanti daca este admis va folosi si celorlalti coparticipanti cu aceeasi pozitie procesuala.Este vorba de avantajul sigur.

Dimpotriva daca apelul este respins,aceasta il va privi numai pe coparticipantul care l-a declarat(el va plati cheltuielile de judecata singur).

Ceilalti coparticipanti a priori ii consideram ca au optat pentru actul mai favorabil al neatacarii hotararii judecatoresti.Participarea tertelor persoane la judecata

Tertele persoane reprezinta expresia prin care in dreptul proces civil se desemneaza acele parti care au intrat in procesul deja inceput intre reclamanti si parati in scopul protejarii unor interese proprii.

Legiuitorul face distinctie in art.55 intre interventia voluntara si interventia fortata.

Conditii speciale de participare la judecata a tertelor persoane :

interesul de a interveni

existenta unui proces civil aflat in curs de judecata

legatura de conexitate

Interventia principala

Potrivit art.61,interventia este principala cand intervenientul pretinde pentru sine in tot sau in parte,dreptul dedus judecatii sau in drept strans legat de aceasa.

Din punct de vedere al continutului sau,interventia principala constituie o veritabila actiune civila.

Potrivit art.62,alin.1,cererea de interventie principala va fi facuta in forma prevezuta pentru cererea de chemare in judecata.

Interventia principala-este actiunea prin care tertul intervenient formuleaza o pretentie distincta dar conexa cu cererea principala intr-un proces civil declansat intre alte persoane in scopul obtinerii unei hotarari judecatoresti favorabile.

Cererea de interventie principala poate fi facuta numai in fata primei instante inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.Cu acordul expres al partilor,interventia principala se poate face si in instanta de apel.

Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii sale,acesta va prelua procedura in starea in care se afla in momentul interventiei,dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de interventie.

Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.

Interventia principala se judeca odata cu cererea principala.Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie,instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat , in cazul in care intervenitulpretinde in tot sau in parte dreptul dedus judecatii.

Interventia Accesorie (auxiliara)

Art 61 alin 3 interventia este accesorie cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.

Spre deosebire de interventia principala , cea accesorie nu poate fi considerata o adevarata actiune civila Intervenitul urmareste apararea drept uneia dintre parti ,tocmai ca astfel pe o cale indirecta isi apara , conserva propriile drepturi .

Interventia accesorie reprezinta acea instanta procesuala care confera acelui tert ,interesat posibiliataea de a intervenii in proces ptr apararea dreptului uneia din parti , in scopul de a-si conserva un drept subiectiv.

CEREREA de interventie accesorie va fi facuta in scris si cuprinde elemente de la articolul 148 CPC.

Interventia accesorie poate fi facuta pana la incheierea dezbaterilor in tot cursul judecatii chiar si in caile extraordinare de atac.

Judecarea cereri de interventie accesorie nu poate fi dijunsa de judecata cererii principale , iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acestuia prin aceeasi hotarare , odata cu fondul.Intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de procedura care nu contravin interesului parti in favoarea caruia a intervenit.

Dupa admiterea in principiu intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecata cererii de interventie doar cu acordul partii ptr care a intervenit.

Din textul aratat rezulta intervenitul acesoriu are o pozitie de subordonare ptr partea care intervine.

Calea de atac exercitata de intervenit accesoriu se socoteste neavenita daca cel pentru care a intervenit nu a exercitata calea de atac.

CURSUL 6. INTERVENTIA FORTATAArt.68-Oricare dintre parti poate sa incheie o judecata cu o alta persoana care ar putea sa pretinda pe

Reprezinta acea forma de participare a tertelor persoane in procesul civil care,in scopul preintampinarii unui nou litigiu confera partilor dreptul de a solicita introducerea in proces a acelor persoane ce ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamant.

Momentul pana la care poate fi formulata cererea

Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante.

In cazul nerespectarii termenelor de formulare a cererii vor fi incidente dispozitiile art.185 care prevede sanctiunea decaderii.Drept urmare cererea va fi lovita de nulitate.

Potrivit art.70,cel chemat in judecata dobandeste pozitia procesuala de reclamant,iar hotararea isi produce efectele si in privinta sa.Cu alte cuvinte,din momentul introducerii in proces tertul se bucura de independenta procesuala neputand sa faca acte de dispozitie.Efectul specific prevazut de art.71(scoaterea paratului din proces).Chemarea in garantie

Potrivit art.72 partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie,sau in despagubiri.

Ideea de garantie este o forma a actiunii in regres ce are ca sursa legea sau contractul.Din formularea legiuitorului rezulta ca chemarea in garantie are caracter facultativ.Totusi in anumite situatii cum ar fi cele prevazut de art.1705 NCC si 2310 alin2 NCC partea care nu cheama in garantie este expusa la anumite sanctiuni,adica i se poate opune exceptio mari procesus

Chemarea in garantie este admisibila in foarte multe materii,nu este admisibila in urmatoarele situatii:

In materia contenciuosului administrativ,art 16 alin2 din legea nr 554/2004 creeaza premisele ca functionarul public chemat in judecata sa-l cheme in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris,sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul pentru ipoteza in care ar cadea in pretentii.

Potrivit art.72,cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o alta persoana.

Cererea va fi facuta in forma prevazuta pentru cea de chemare in judecata.Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea procesului inaintea primei instante.Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii.Aratarea procedurii titularului dreptului

Potrivit art.75 paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru,va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul daca a fost chemat in judecata de p persoana care ar pretinde un drept real asupra unui lucru.

Definitie-este acea institutie procesual civila prin care paratul din proces detinator cu titlu precar pentru altul,al unui bun sau care exercita un drept asupra acelui bun tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in numele careia detine bunul sau exercita dreptul.

O aplicatie intalnim in materia contractului de locatiune,astfel potrivit art.1795 NCC.

Potrivit art.76 cererea va fi motivata si se va depune inaintea primei instante in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii.

Daca acela a aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte el va lua locul paratului care va fi scos din proces.

Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau contesta cele sustinute de parat,tertul dobandeste calitatea de intervenient principal.

Introducerea fortata in cauza din oficiu altor persoane

Potrivit art.78 in cazurile expre prevazute de lege,precum si in procedura necontencioasa judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane chiar daca partile se impotrivesc.

Definitie-reprezinta acea institutie procesuala care in situatiile determinate de lege impune solutionarea procesului civil si in raport cu o terta persoana asupra careia s-ar putea rasfrange efectele hotararii judecatoresti.

In prezent in legislatia noastra exista un numar foarte sus de situatii in care este posibila introducerea din oficiu.Spre exemplu cele prevazute de art.161 si art 24,alin2 din legea 554/2004.

In materie contencioasa cand raportul juridic de judecati o impune,judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane.

Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului,iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului,va respinge cererea fara a se pronunta pe fond.

Introducerea in cauza va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea procesului inaintea primei instante.

Cand necesitatea introducerii in cauza este constatata cu ocazia deliberarii instanta va repune cauza pe rol dispunand citarea partilor.

Hotararea prin care cererea este respinsa in materie necontencioasa este supusa numai apelului.

Participarea Ministerului Public in procesul civil

Potrivit art.133 din Constitutia Romaniei in activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept si libertatile cetatenesti.Modalitatile de participare a procurorului in procesul civil sunt:

pornirea actiunilor civile

participarea la judecata

exercitarea cailor de atac

participarea la activitatea de executare silitaPornirea actiunilor civile

Art.22 procurorul poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor: -minorilor

pers. Puse sub interdictie

ale disparutilor

Precum si ale cazuri prevazute de lege

Instanta nu poate cenzura dreptul de apreciere ale procurorului cu alte cuvinte nu se poate ridica exceptia lipsei calitatii procesuale atunci cand procurorul a pornit actiundea civila.PARTICIPAREA LA JUDECATA

Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil in oricare faza a acestuia daca apreciaza ca este necesara pentru apararea ordinii de drept a drepturilor si intereselor cetatenilor este vorba de participarea facultativa a procurorului in procesul civil.

Art 22 alin 3 in cazul anume prevazut de lege participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararilor , este vorba de participarea obligatorie a procurorului mai exact in situatia in care instanta se constituie cu procurorul .

Caz de participare obligatorie a procurorului sunt relative:

-in caz de punere si ridicarea interdictiei

-in caz solicitarii cererii de expropriere

-In caz inregistrarii tardive a nasterii

-in caz judecarii cererii privind incuvintarea , nulitatea sau desfasurarea adoptiei. EXECUTAREA CAILOR DE ATAC

Procurorul poate sa execute caile de atac impotriva hotararii pronuntate in caz in care a pornit actiunea, chiar daca nu a pornit actiunea civila precum si atunci cand a participat la judecata in conditile legii.

PARTICIPAREA LA ACTIVITATEA DE EXECUTARE SILITAProcurorul poate sa ceara punearea in executare a titlutilor executorii emise in favoarea persoanelor prevazute in aliniatul 1.

In toate cazurile ministerul public nu datoreaza taxe de timbru nici cautiuni.

Atunci cand procurorul a pornit actiunea civila titularul dreptului va fi introdus in process si va putea face acte de dispozitie.Daca procurorul isi va retrage cererea acesta va putea cere continuarea judecatii sau a executarii silite. REPREZENTAREA PARTILOR IN JUDECATA

Prin reprezentare se desemneaza situatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil.

Art 80 al 1 partile pot sa-si exercite drepturi procedurale personal sau prin reprezentant

Formele reprezentarii

Art 80 al 2 teza 2 reprezentarea poate fi: - legala

contraventionala

judiciaraReprezentarea legala opereaza numai in cazurile limitative prevazute de lege astfel ca reprezentarea persoanei juridice se face prin organele sale, iar reprezentarea persoanei lipsite de capacitate de exercitiu si a interzisilor se va face prin reprezentare sau legal ( parinti , tutore , curator)Reprezentarea judiciara se dispune de catre instante in 2 situatii:

in cazurile prevazute de lege . ex: leg 85/2006 legea insolventei potrivit careia instanta de judecata va numi un administrator judiciar

in cazul in care circumstantele cauzei o impun art 58 din CPCReprezentarea conventionala = are loc in temeiul acordului de vointa a partilor concretizat intr-un contract de manadat.

Reprezinta conventionala a persoanei fizice in dreptul procesual civil este in principiu, permisa in toate cazurile .

In mod exceptional si indifferent daca reprezentantul este sau nu avocat reprezentarea nu este permisa:

in cazul chemarii la interogatoriu

in cazul procedurii de divort art 920 CPC

CURSUL 7. LIMITELE REPREZENTARII In principiu, reprezentantul unei parti poate indeplini orice acte de procedura necesare pentru indeplinirea acestuia si pentru solutionarea procesului. Actele de dispozitie sunt rezervate doar titularului dreptului. Art. 81 prevede renuntarea la judecata sau la dreptul dedus judecatii; achiesarea la hotararea pronuntata precum si orice acte procedurale de dispozitie se pot face decat in baza unui mandate special ori cu incuviintarea prealabila a instantei ori a autoritatii administrative competente.

Dovada calitatii de reprezentant se face prin inscris authentic in cazul reprezentatului care nu are calitate de avocat si prin imputernicire avocatiala eliberata in baza contractului de asistenta juridical pentru avocat.Trasaturile exceptiei lipsei dovezii calitatii de reprezentant:

a) Exceptie de procedura

b) Este absoluta insa cu un regim deosebit deoarece nu poate fi invocate direct in caile de atac. Daca a fost invocate in prima instant si repinsa in mod gresit poate fi reiterate in caile de atac

c) Incepe cu un effect dilatoriu si poate capata un efect preemptoriuReprezentarea conventionala a persoanei fizice in fata primei instante,precum si in apel, persoana fizica poate fi reprezentata de catre avocet sau alt mandatar.

Daca mandatatul este dat unei alte persoane decat un avocat,mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiei procesuale si asupra fondului decat prin avocet.

In cazul in care mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda pana la gradul al 4-lea inclusive,acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante fara sa fie asistata de avocet daca e licentiate in drept.

La redactarea cererii si a motivelor de recurs precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si dupa caz reprezentate sub sanctiunea nulitatii numai de avocat in conditiile legii.

Reprezentarea conventional a persoanei juridice: Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantei de judecata numai prin consilier juridic sau avocat in conditiile legii.

Mandatul judiciar prezinta anumite particularitati fata de mandatul de drept comun. Avocatul dovedeste dreptul de a reprezenta prin imputernicire avocatiala. Consilierul juridic isi va justifica calitatea de reprezentant cu delegatia semnata de sefii autoritatii institutiei sau persoanei juridice respective. Profesia de consilier juridic nefiind o profesie liberala , nu poate fi exercitata decat in limitele cadrului legal al raporturilor de serviciu sau al raporturilor juridice de munca.

Art.86: Mandatul general nu acopera dreptul de reprezentate decat daca acest drept a fost specificat expres in cuprinsul imputernicirii. Un mandat general pentru orice fel de litigii actuale sau viitoare este nul.

In mod exceptional, conform art. 86, teza 3, daca acel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentate in judecata se presupune dat.

Continutul mandatului este dat de art. 87 care prevede : Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata aceleasi instante. El poate fi insa restrains in mod expres la anumite acte.

Incetarea mandatului (art.88) : Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.Mandatul nu inceteaza decat prin retragerea lui de mostenitori sau de reprezentantul legal al incapabilului.Renuntarea la mandate si revocarea acestuia ( art.89) : Se poate face de la comunicarea celeilalte parti, cu exceptia cazului cand a fost facut in sedinta de judecata si in prezenta ei.

Asistenta juridica ( art.90 91 )

Conditia de acordare: - Cel care nu poate face fata la cheltuielile pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil fara a primejdui propria sa intindere sau a familiei sale, beneficiaza de asistenta juridical.Asistenta juridical cuprinde:

Acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare prevazute de lege

Apararea si asistenta gratuita printr-un avocat

Orice alte modalitati prevazute de lege

Drepturile si obligatiile partilor :

Obligatiile partilor:

Sa indeplineasca actele de procedura in conditiile,ordinea si termenele stabilite

Actele de procedura trebuie sa aiba o anumita forma ceruta de lege

Nerespectarea formei atrage de regula sanctiunea nulitatii sau a decaderii

Sa isi probeze atat pretentiile cat si apararile

Sa evite prelungirea in mod nejustificat a duratei procesului

Sa isi exercite drepturile procesuale cu buna-credinta

Obligatia de a plati cheltuielile de judecata

Competenta: reprezinta capacitatea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau a unui organ de jurisdictie ori cu activitate jurisdictional de a solutiona o pricina.

Daca ne raportam la organe din sisteme diferite nu din acelasi sistem distingem intre :

Competenta generala

Competenta jurisdictionala: - materiala si teritoriala

a) Competenta generala: instantele judecatoresti nu detin monopolul solutionarii litigiilor deoarece anumite cause sunt atribuite prin lege altor jurisdictii. Atunci cand o instanta judecatoareasca a fost unei jurisdictii din afara sistemul instantelor judecatoresti, ea nu poate solution acea pricina deoarece s-ar incalca competent generala, iar hotararea pe care o vor pronunta va fi lovita de nulitate absoluta.

b) Competenta materiala: - presupune repartizarea pricinilor intre instante de grad diferit.A. Competenta materiala a judecatoriei

Competenta privind judecarea in prima instanta (art. 94) Judecatoriile judeca in prima instant urmatoarele cereri al caror obiect este (ne)evoluabil in bani.

Per a contrario orice alte cereri care nu se incadreaza in aceste dispozitii vor fi de competent tribunalului.

Competenta judecarii in caile de atac: impotriva hotararilor autoritatilor administrative publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate in cazurile prevazute de lege.

Judecatoriile judeca in orice alte materii date prin lege in competent lor. Exemplu: cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala, cererile de indreptare,lamurire sau completare a propriilor hotarari, contestatia in anulare si revizuirea indreptate impotriva propriilor hotarari.

Judecatoriile Constanta si Galati au competenta materiala exclusive in materie maritime si fluvial.B. Competenta materiala a tribunalelor

Competenta privind judecarea in prima instant(art. 95 ,pct 1) : - Tribunalele judeca in prima instanta toate cazurile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante. Ori de cate ori nu se prevede competenta altei instante sau organ de jurisdictie,cererea trebuie adresata tribunalului.

Competenta privind judecarea in apel:

a) Ca instant de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotararii pronuntate de tribunal in prima instant

b) Ca institutii de recurs, in cazurile anume prevazute de lege C. Competenta materiala a Curtilor de Apel

In prima instanta judeca cererile in materie de contencios administrative si fiscal, potrivit legii speciale. Textul trebuie coroborat cu articolul 10 din L 554 : Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile locale si judetene se solutioneaza in fond de Tribunalul administrativ fiscal, iar cele privind actele emise sau incheiate de autoritatile publice centrale se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrative si fiscal ale curtilor de apel

In apel: judeca cazurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instant

Din punct de vedere functional curtile de apel au plenititudine de jurisdictie in material judecarii apelurilor

In recurs : in cauze anume prevazute de lege

Orice alte cereri date prin lege in competenta lor

D. Competenta I.C.C.J.

Judeca numai in recurs: recursurile declarate impotriva hot. Curtilor de apel precum si alte hotarari

Recursurile in interesul legii

Cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezbinarea unor probleme de drept

Orice alte cereri date prin lege in competenta sa

Competenta teritoriala

Reprezinta acea forma a competentei jurisdictionale pe care legea in functie de anumite criteria specific ( domiciliul partilor, locul unde s-au produs evenimentele) det. pe linie orizontala, teritoriul in care judecatoria sau tribunalul urmeaza sa-si exercite atributiile ce le revin in aceasta materie.

CURS 8. FELURILE COMPETENTEI TERITORIALEREGULA GENERALA SI EXCEPTII

In privinta determinarii competentei teritoriale exista o regula traditionala : reclamantul trebuie sa sesizeze instant de la domiciliul prtului. Aceasta regula are caracter general si se justifica pe ideea de protejare a intereselor prtului. Aceasta regula nu este insa si absoluta, pentru diverse motive se deroga in mod expres stabilindu-se din punct de vedere teritorial competenta in favoarea altor instante.

Sunt reglementate 2 exceptii :

1. Competenta teritoriala alternative

2. Competenta teritoriala exclusive.

Competenta teritoriala generala

Art.107 cererea de chemare in judecata se introduce la instant in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are sediul prtul, daca legea nu prevede altfel. Instanta ramane competenta sa judece procesul chiar daca ulterior sesizarii isi schimba domiciliul sau sediul.

Competenta teritoriala alternativa

In anumite cazuri interesele reclamantului fata de cele alea prtului trebuie ocrotite cu prioritate si astfel competenta teritoriala este reglementata in favoarea lor.

Astfel spus legea reglementeaza in favoarea prtului un drept de optiune intre doua sau mai multe instante deopotriva competente.

Art 116. Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.

Competenta teritoriala alternativa presupune 2 precizari:

1.Regula traditionala nu este inlaturata, instanta domiciliului prtului figurand alaturi de alte instante la fel de competente.

2.Dreptul de optiune al reclamantului, din moment ce a fost exercitat alegand una dintre instantele deopotriva competente, se stinge (nici reclamantul, nici prtul nu pot invoca necompetenta instantei si cere declinarea ).

=> este reglementata de la art 109 la art 115.

Competenta teritoriala exclusive

Def: - aceea prin care se impune ca anumite pricini civile in functie de obiectul lor sa fie solutionate numai de instantele expres aratate de lege.

Cazurile sunt reglementate in art.117-120 ( de scris )

Intinderea competentei instantei sesizate

Cadrul procesual in limitele caruia se desfasoara activitatea judiciara include si alte cereri fara de care procesul nu poate dobandi finalitate. Aceste noi cereri pot proven de la partile initiale sau terte si pot privi chestiuni de fond si de forma.

In dreptul procesual civil exista regula ca judecatorul actiunii este sic el al exceptiei.

Art. 124 CPC : instanta competenta sa judece cererea principala se va pronunta si asupra apararii sau exceptiilor in afara celor care constituie chestiuni prejudiciale si care sunt de competenta exclusive a altei instante.

Incidentele procedurale sunt solutuionate de instant in fata careia se invoca, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

Chestiunile prejudiciale:

sunt acele incidente ce apar in cursul unui proces de care depinde solutionarea fondului si care nu pot fi solutionate de instant investita fiind de competenta unei instante specializate.

acestea sunt :

1. suspendarea judecatii instantei civile pana la rezolvarea definitive a cauzei penale.

2. exceptia de neconstitutionalitate.

3. sesizarea curtii de justitie a UE pentru a pronunta o hotarare preliminara in ceea ce priveste modalitatea de interpretare a unei norme comunitare.

4. sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept ( 519-521 CPC )

Prorogarea de competenta

Prin prorogarea de competenta se intelege extinderea competentei instantei sesizate in sensul ca aceasta devine competenta sa judece si cereri care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.

Prorogarea este de 3 feluri:

1.legala ( in temeiul legii ) art 123-125 de scris

2.judecatoreasca: opereaza in cazul: delegarii instatei ( art 147 CPC ), admiterii cererii de stramutare ( 145 CPC ), in cazul in care din pricina abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, in cazul casarii cu trimitere ( art 480 al.3 CPC ).

3.conventionala ( art 126 CPC ).

Incidente procedurale cu privire la instanta sesizata

Exceptia de necompetenta

= este mijlocul procedural prin care partea chemata in fata instantei necompetenta poate solicita acesteia sa se desesizeze sis a trimita cauza spre solutionare la instant de judecata sau organul cu atributii jurisdictionale competent potrivit legii.

Art. 129 : exceptia de necompetenta este de oridine publica sau private.

Regimul juridic al invocarii exceptiei

Art. 130 CPC - necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocate de parti ori de judecator in orice stare a pricinii.

Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocate de parti ori de judecator la primul termen de judecata la care partile sunt lecal citate in fata primei instante.

Necompetenta de oridine private poate fi invocate doar de prt prin intampinare, sau daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.

La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante, judecatorul este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.

Daca este invocata exceptia de necompetenta aceasta va fi solutionata ( prin incheiere ) astfel incat daca exceptia de necompetenta este respinsa, instanta se declara competenta iar incheierea poate fi atacata numai o data cu hotararea pronuntata in cauza.

Actele de procedura

Definitie = actul de procedura este orice manifestare de vointa facuta in cursul si in cadrul procesului civil de instanta de judecata, de parti sau de alti participanti la activitatea judiciara in vederea procedurii de efecte juridice determinate.

Conditii generale ale actelor de procedura

1. sa imbrace forma scrisa.

2. Sa relateze, in continutul lor, faptul ca au fost respectate cerintele impuse de lege.

3. Sa fie redactate in limba romana.

Sanctiunile pentru nerespectarea conditiilor legale referitoare la actele de procedura:

1. nulitatea actului de procedura

2. obligatia de a completa sau de a reface actul indeplinit cu incalcarea prescriptiilor legii

3. obligatia de a despagubii partea vatamata

4. sanctiuni pecuniare si disciplinare

In CPC sunt reglementari si sanctiuni specific, ca de exemplu:

1.scoaterea neavenita a conditiilor de atac exercitate de intervenientul accesoriu atunci cand partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac,a renuntat la calea de atac ori a fast anulata/perimata/respinsa(art.67,alin.4 CPC)

2.neluarea in consideratie a schimbarii domiciliului unei parti in cursul judecatii daca aceasta nu a incunostiintat instanta si partea adversa.

Principalele acte de procedura

Cererea reprezinta mijlocul procedural prin care o persoana fizica sau juridica solicita instantei judecatoresti ocrotirea drepturilor sau intereselor sale legale.

Cererile pot fi grupate in 2 categorii:

1. Introductive de instanta care fac sa inceapa un proces intre 2 parti cu interese contrare

2. Incidente care se fac dupa ce procesul a fast inceput si care au menirea de a pune in discutie condtradictorie a partilor noi pretentii de drept material sau de a largi cadrul dezbaterilor prin invocarea unor fapte si imprejurari noi in pricina ce se judeca.

In general cererile incidente se caracterizeaza prin faptul ca se afla intr-un raport de dependenta fata de cererea principala,in sensul ca solutionarea ei depinde de modul de rezolvare a cererii principale.Indiferent de natura ei, orice cerere adresata instantei trebuie sa cuprinda elemente prevazute de art.148.

Citatia si comunicarea actelor de procedura

Legea procesual civila reglementeaza citarea in art.157-173.Preocuparea legiuitorului de a reglementa in amanunt citarea partilor este justificata de respectarea principiului dreptului la aparare si al contradictorialitatii.

Solutionarea unei cauze cu citarea partilor este regula.Atunci cand legiuitorul a considerat ca instanta poate trece la judecarea cauzei fara citarea partilor,a prevazut aceasta in mod expres.

Citatia si celelalte acte de procedura sub sanctiunea nulitatii vor fi inmanate partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

Nulitatea actelor de procedura

Art.174 CPC nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale de fond sau de forma.

Cerintele de fond ale actelor de procedura constau in:

1.redactarea actului in scris

2.redactarea actului in limba romana

Cerintele de fond ale actelor de procedura le grupam in:

1.conditii general

2.conditii speciale

Conditiile general sunt:

1.capacitatea

2.consimtamant

3.obiect

4.competenta celui care intocmeste actul

Conditiile speciale difera in functie de natura actului respectiv:

1.intocmirea actului intr-un anumit termen

2.intocmirea actului intr-un anumit loc

3.intocmirea actului de o persoana anume

4.respectarea unor cerinte/proceduri special

Termenele procedurale

Definitie = sunt stabilite de lege ori de instante si reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de procedura sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura

Clasificarea termenelor:

1)Dupa caracterul lor:

a)imperative(peremptorii)

b)prohibitive(dilatorii)

Termenele imperative sunt cele inlauntrul carora nu se poate efectua un act de procedura.

2)Dupa modul in care sunt stabilite:

a)legale

b)judecatoresti

c)conventionale

Termenele legale sunt stabilite de lege,nu pot fi scurtate sau prelungite de instanta judecatoreasca

Termenele judecatoresti sunt fixate de instanta in cursul judecatii. Aceste termene pot fi modificate de instanta care le-a acordat.

Termenele conventionale sunt acelea pe care partile le stabilesc de comun acord.

Dupa sanctziunea care intervine in cazul nerespectarii avem termene:

-absolute: sunt obligatorii pentru parti si instanta

Nerespectarea atrage nulitatea actului introdus inainte de termen sau decaderea din termen

-relative: nu sunt obligatorii, nerespectarea lor nu atrage sanctiuni procedurale

CURS 9. MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR PROCEDURALE

Termenelle procedurale se calculeaza pe ore zile saptamani luni ani, potrivit 181 cpc cand termenul se socoteste pe ore acesta incepe sa curga de la ora 00 a zilei urmatoare

Cand termenul se socoteste pe zile nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste

Cand termenul se socoteste pe saptamani luni ani el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau an

Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni

Cand ultima zi a unui termen cade intro zi nelucratoare termenul se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza

Durata termenelor procedurale

Pentru stabilirea duratei termenelor procedurale trebuie sa se stabileasca punctual de plecare si punctual de impliniri a termenelor art 184

Termenele incep sa curga de la data comunicarii actului de procedura daca legea nu dispune altfel. Se considera ca actul a fost comunicat partii si atunci cand acesta a primit sub semnatura copii dupa act.

Caracterele termenelor procedurale

Termenele procedurale sunt fixe si continue

a) fixitatea termenelor: termenele legale sunt fixe, in sens ca nici partile nici judecatorii nu le pot marii sau micsora.

Termenele judecatoresti pot fi modificate urmarinduse insa san u se cauzeze prejudiu partilor prin preschimbare. Termenele conventionale pot fi modificate prin acordul partilor

b) continuitatea termenelor: termenele sunt continue curgand de regula de la prima la ultima zi. In anumite cazuri curgerea termenelor se intrerupe si incepe sa curga un alt termen de la data noii comunicari:

1. cand a intervenit moartea unuia dintre parti se face din nou o noua comunicare la ultimul domiciliu al partii decedate, pe numele mostenitorilor fara sa se arate numele si calitatea mostenitorilor.

2. cand a intervenit moartea reprezentantului partii in acest caz se face din nou o singura comunicare partii.

Actul de procedura depus inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau la un serviciu de curierat rapid este socotit ca a fi facut in termen.

Sanctiunea nerespectarii termenelor procedurale

Nerespectarea termenelor procedurale imperative atrage sanctiunea decaderii din termini. Nerespectarea termenului prohibitive atrage sanctiunea nulitatii actuluii intocmit inainte de termen.

Decaderea/ repunerea in termen:

1. decaderea: Art185: cand un drept procesual trebuie exercitat intrun anumit termen nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, afara de cazul cand legea dispune altfel.

In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen , actul facut inaintea indeplinirii termenului poate fi anulata la cererea celui interesat.

2. repunerea: partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate. In acest scop partea va indeplinii act de procedura in cel mult 15 zile de la incetarea impiedicarii cerand totodata repunerea sa in termen.

In cazul exercitarii cheilor de atac aceasta durata este aceeasi cu cea prevazuta pt exercitarea caii de atac.

Cererea de repunere in termen va fi solutionata de instant ace trebuie sa solutioneze cererea neexecutata in termen

PROCEDURA IN FATA PRIMEI INSTANTE

PROCEDURI PREALABILE SESIZARII INSTANTEI

Art123 sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata de catre parat prin intampinare sub sanctiunea decaderii.

Procedura prealabila prevazuta de legea 15/2004 (contencios administrativ): potrivit art7 inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta persoana ce se constituie vatamata intrun drept al sau sau intrun interes legitim, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente in termen de 30 zile de la data comunicarii actului, revocartea in tot sau in parte a acestuia.

Planngerea se poate adresa organului ierarhic superior daca acesta exista.

Sesizarea instantei:

I. cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila

Caracteristicile cererii de chemare in judecata:

-act de investire a instantei competente

-are ca obiect o pretentie ceruta cu un drept

-este un act declarativ, de exteriorizare a vointei reclamantului cu privire la competente

Elementele intrinseci pe care trebuie sa le cuprinda o cerere sunt prev in art 194:

1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori pentru persoane juridice denumirea si sediul

2. numele prenumele si calitatea celui ce reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat: numele si prenumele si sediul profesional. Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara ci in calitate de reprezentant al unei parti

3. obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamatului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care sa ajuns la determinarea acestei valori cu indicarea inscrisurilor necesare.

4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. Indicarea motivelor de fapt consta intro prezentare sintetica, clara si precisa a acelor imprejurari faptice ce constituie izvorul material al pretentiilor; motive de drept luate sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului

5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

6. semnatura

art 196: cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau denumirea uneia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt, ori semnatura partii sau a reprezentantului acestuia este nula.

Lipsa semnaturii se poate acoperii in tot cursul judecatii in fata primei instantei. Daca se invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste va trebui sa semneze cererea la primul termen urmator fiind instiintat in acest sens prin licitatie. In cazul in care reclamantul este prezent, acesta va semna chiar in sedinta in care s,a invocat nulitatea.

II. intampinarea: este actul de procedura prin care paratul se apara in fapt si in drept fata de cererea de chemare in judecata.

Elementele intampinarii:

Potrivit 205:

1. numele si prenumele, CNP, domiciliul sau resedinta paratului ori pt persoana juridical denumirea si sediul

2. exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului

3. raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii

4. doveziile cu care se apara impotriva fiecarui cap de cerere.

5. semnatura

Intampinarea se comunica reclamantului daca legea nu prevede altfel si nu se comunica in cazul contestatiei in anulare sau de revizuiere.

Sanctiunea nedepunerii intampinarii

Potrivit 208 intampinarea este obligatorie in afara de cazurile in care legea nu prevede in mod expres altfel.

Intampinartea e obligatorie in prima instanta, apel recurs, contestatie in anulare, revizuire.

Intampinarea nu e obligatorie in cazul procedurii evacuarii si in cazul ordonantei prezidentiale.

Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea de a mai depune probe si invoca exceptii in afara celor de ordine publica daca legea nu prevede altfel.

Consecinta aplicarii decaderii consta in ingreunarea paratului care nu va mai putea propune exceptii relative si nici probe.

III. cererea reconventionala este actul procedural prin temeiul carauia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant.Este o facultate procesuala pt parat acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata.SA SUGA PULA AIA CARE NU AU SCRIS LA CURSURIAvantajele depunerii cererii:

asigura solutionarea de litigii

determina realizarea unei economii de timp

ofera conditii pt o mai buna judecata

constiuie garantie impotriva insolvabilitatii reclamatului

exista posibilitatea pronunatarii unor hot jud definitive

Cererea reconventionala reprezinta o veritabila actiune civila; trebuie sa indeplineasca conditiile de exercitiu ale unei actiuni civile obisnuite.

Din pct de vedere al formei art209 alin 3: cererea treb sa indeplineasca conditiile prevazute pt cererea de chemare in judecata.

Art 209 mai inpune o conditie si anume paratul are in legatura cu cererea reclamantului pretentii derivand din acelasi rap juridic sau strans legate de acesta.

Cererea reconventionala se depune sub sanctiunea decaderii odata cu intampinarea sau daca paratul nu este obligat la intampinare cel mai tarziu la primul termen; nu poate fi depusa direct in apel deoarece o consideram o cerere noua cf art 148 alin 3.

Totusi in materia divortului paratul poate formula cerere reconventionala direct in apel. Cererea se comunica reclamantului pt a formula intampinarea.

Cand reclamantul si,a modificat cererea de chemare in jud, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului in acest scop.

Reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la cererea reconventionarului a paratului initial.

Cererea reconverntionala se judeca odata cu cererea principala.

Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata instanta poate dispune judecata separata a cererii reconventionale.

Disjungerea nu poate fi dispuna in cazuri anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor cereri se impune pt solutionarea unitara a procesului.

IV. Judecata

Completul de judecata efectueaza activitati de cercetare si dezbatere a fondului cu respectarea tuturor principiilor si garantiilor procesuale in vederea solutionarii legale si temeinicia acestora.

Reguli comune privind cercetarea procesului si dezbaterea in fond. Art 224

- instanta este obligata in orice proces sa puna in discutia partilor, toate cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele potrivit legii sau invocate de lege.Cursul 10

TERMENUL N CUNOTIN I PRESCHIMBAREA TERMENULUI

Cunoaterea termenului de judecat este condiie prealabil a participrii prilor la judecat.

Din considerente de celeritate, dar i pentru c citarea prilor la fiecare termen ar fi o simpl formalitate, termenul de judecat se prezum a fi cunoscut n condiiile art.229 CPC.

Preschimbarea termenului.

NOTELE DE EDIN. NREGISTRAREA EDINEI. NCHEIERILE DE EDIN.

Grefierul care particip la edin este obligat s ia note n legtur cu desfurarea procesului care vor fi vizate de ctre preedinte.

Pe baza notelor de edin, iar dac este cazul, i a nregistrrii efectuate, grefierul redacteaz ncheierea de edin ( se redacteaz de grefier n cel mult 3 zile de la data edinei de judecat).

CLASIFICARE: art.424 CPCPrecedeaz hotrrea final, de aceea, CPC denumete ncheieri premergtoare.

Exist i un numr redus de ncheieri ulterioare hotrri finale

Ex.: ncheieri de ndreptare a hotrrii ncheieri de conexare a hotrrii silite

ncheierile premergtoare se divid n: ncheieri preparatorii i ncheieri interlocutorii.

NCHEIERILE PREPARATORII sunt acele aciuni prin care instana adopt unele msuri n vederea soluionrii cauzei fr ca prin aceasta s anticipeze asupra deciziei finale. Judectorii nu sunt legai de actul ncheierii, pot reveni asupra lor.

Ex.: ncheierea de estimare a duratei procesului

ncheierea prin care se dispune administrarea unei probe

NCHEIERILE INTERLOCUTORII sunt acelea prin care fr a se hotr cu totul asupra procesului, s soluioneaz excepii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase (art. 235 CPC). Prin actul ncheiat se adopt unele msuri pentru soarta procesului. Instana este legat de ncheierile interlocutorii.

CONINUTUL NCHEIERILOR DE EDIN art. 233 CPC

ntocmai ca o hotrre judectoreasc, ncheierea cuprinde 3 pri:

a. Partea introductivb. Motive/considerentec. DispozitivulActele elementare ale ncheierii trebuie s fie adaptate la specificul fazei procesuale i a obiectului cererii.

Considerentele trebuie s fie concise, iar msura luat prin dispozitiv trebuie s fie redat n termeni imperative i lipsii de orice echivoc.

CERCETAREA PROCESULUI

Etap a judecii n prim instan n cadrul creia se administreaz probe, se soluioneaz excepiile procesuale, orice alte incidente sau cereri formulate de pri cu scopul pregtirii judecrii dezbaterii n fond. art. 237 CPC

EXCEPIILE PROCESUALE

Reprezint mijlocul prin care, n condiiile legii, partea interesat, procurorul sau instana invoc fr s pun n discuie fondul dreptului, neregulariti procedurale privitoare la compunerea completului/constituirea instanei, competena instanei sau procedura de judecat ori lipsurile referitoare la dreptul de aciune, urmrind dup caz: Declinarea competenei

Amnarea judecrii

Refacerea unor acte

Anularea, respingerea, perimarea cererii

Toate excepiile procesuale au o caracteristic comun i anume: de a supune judecii o chestiune extern i prealabil dezbaterii fondului cauzei.

Clasificare:a. Dup obiect art. 248 CPC1. De fond, lipsuri ale dreptului la aciune sau ngrdiri ale dreptului la aciuneEx.: lipsa calitii

prescripia extinctiv

2. De form, acelea care se refer la neregularitile procedurale Ex.: excepia de incompatibilitate

excepia de necompeten

excepia de perimare

lipsa citrii sau citarea nelegal

b. Dup efect1. Dilatorii 2. Peremptorii3. DeclinatoriiEXCEPIA DILATORIE este acea care determin doar o amnare a soluionrii cauzei, iar unele determin i alte efecte cum ar fi:

Refacerea actelor de procedur Greita compunere a completului Incompatibilitatea ConexitateaEXCEPIA PEREMPTORIE tinde la nlturarea preteniilor reclamantului.

Ex.: prescripia dreptului la aciune

lipsa calitii procesuale

puterea lucrului judecat

c. Dup natura normei procesuale nclcate1. Absolute, acelea prin care se invoc nclcarea unor norme

2. Relative, acelea prin care se invoc nclcarea unor norme care ocrotesc cu precdere interese prilor art. 246 CPC

Regimul juridic al invocrii i soluionrii excepiilor absolute i relative

Excepiile absolute pot fi invocate de parte sau de instan n orice stare a procesului dac prin lege nu se prevede altfel.

Acestea pot fi ridicate naintea instanei de recurs numai dac pentru soluionare nu este necesar administrarea unor noi dovezi, n afara nscrisurilor noi.

Excepiile relative pot fi invocate de partea care justific un interes, cel mai trziu la primul termen de judecat, dup soluionarea neregulilor procedurale n etapa cercetrii procesului i nainte de a se pune concluzii pe fond. Cu toate acestea, prile sunt obligate s invoce toate mijloacele de aprare i toate excepiile procesuale de ndat ce le sunt cunoscute. n caz contrar, ele vor rspunde pentru pagubele pricinuite prii adverse. art. 189 CPC

Procedura de soluionare a excepiilor procesuale art. 248 CPCInstana se va pronuna mai nti asupra excepiei de procedur, precum i a celor de fond care fac inutil n tot sau n parte administrarea de probe, ori, dup caz, cercetarea n fond a cauzei. n cazul n care s-au invocat simultan excepii, instana va determina ordinea de soluionare n funcie de efectele pe care aciunea le produce. Doctrina i practica au artat c vor avea prioritate excepiile legate de investirea instanei. Excepiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dac pentru judecarea lor este necesar s se administreze acele dovezi ca i pentru finalizarea etapei cercetrii procesuale, sau, dup caz, pentru soluionarea fondului. ncheierea prin care s-a respins excepia, plus cea prin, dup administrarea excepiei, instana a rmas n continuare investit. Pot fi atacate numai odat cu fondul, dac legea nu dispune altfel.

INCIDENTE N DESFURAREA NORMAL A PROCESULUI CIVILn cursul judecii, pot s apar varii incidente de natur a temporiza, tergiversa ori sista cursul normal al judecii. Sistarea temporar sau definitiv a judecii poate fi determinat i de iniiativ a prilor sau de alte mprejurri obiective.

ACTELE DE DISPOZIIE ALE PRILOR

Principiul disponibilitii procesuale confer prilor dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul pretins, iar prtului posibilitatea de achiesa la preteniile reclamantului sau la hotrrea pronunat naintea sa. De asemenea, prilor pot pune capt procesului printr-o tranzacie.

RENUNAREA RECLAMANTULUI LA JUDECAT art.406 CPC

Reclamantul poate s renune oricnd la judecat n tot sau n parte, fie verbal n edina de judecat, fie printr-o cerere scris. Cererea se face personal sau prin mandatar cu procur special. Dac renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat, instana, la cererea prtului, l va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecat pe care prtul le-a fcut. Dac reclamantul renun la judecat la primul termen la care prile sunt legal citate sau ulterior aciunii, momentul renunrii nu se poate face dect cu acordul expres/tacit al celeilalte pri.

Renunarea la judecat se constat prin hotrre supus recursul care va fi judecat de instana ierarhic superioar. Dac renunarea are loc n faa unei secii CCJ, hotrrea e definitiv.

Cnd renunarea se face n apel sau n cile extraordinare de atac, instana va lua act de renunare i va dispune anularea n tot sau n parte a hotrrii sau, dup caz, a hotrrilor luate n cauz.

Efectele renunrii

Determin numai efecte de ordin procedural. Odat cu pronunarea hotrrii, procesul civil se va considera stins. Stingerea procesului are efecte fa de toate prile din proces. n cazul coparticiprii procesuale, art. 407 CPC prevede: Renunarea la judecat a unuia dintre reclamani nu este opozabil celorlali reclamani. Renunarea produce efecte numai fa de prile n privina crora a fost fcut i nu afecteaz cererile incidentale care au caracter de sine stttor. Renunarea poate fi total sau parial aceea care are ca obiect doar o parte din preteniile formulate de reclamant (pentru celelalte pretenii, judecarea continu).

Renunarea la dreptul pretinsReclamantul poate renuna n tot cursul procesului la nsui dreptul pretins dac poate dispune de acesta, fr a fi necesar acordul prtului. Renunarea are urmtoarele trsturi:

este un act unilateral de voin al reclamantului

actele de dispoziie cu efecte defavorabile pt reclamant i pt a fi valabil reclamantul trebuie s aib capacitate de exerciiu

trebuie s fie expresia liber i necondiionat a consimmntului

se poate face att verbal n edin, consemnnu-se n ncheiere, ct i prins nscris autentic

n caz de renunare la dreptul pretins, instana