stadialitatea dezvoltarii dupa jean piaget

7/21/2019 Stadialitatea Dezvoltarii Dupa Jean Piaget

http://slidepdf.com/reader/full/stadialitatea-dezvoltarii-dupa-jean-piaget 1/14

STADIALITATEA DEZVOLTARII DUPA JEANPIAGET

CUPRINS :1.TEORIA COGNITIVA-CONSTRUCTIVISTA A DEZVOLTARII

2.PERIOADA ANTEPRESCOLARA

3.PERIOADA PRESCOLARA

1. TEORIA COGNITIV-CONSTRUCTIVISTA A

DEZVOLTARII A LUI J. PIAGET

Piaget s-a nascut î n Elvetia, î n 1896, î ntr-un oras universitar. Pe

lânga studiile sale de biologie, Piaget si-a concentrat energia citind

studii si publicatii de filosofie si psihologie. La 25 de ani, Piaget si-a

î nceput cariera profesionala cu dorinta de a gasi o legatura logica

î ntre psihologie si biologie. Activitatea din laboratorul lui Binet l-a

condus catre observatia ca raspunsurile unui copil la î ntrebari

standard folosesc drept poarta de intrare pentru alte î ntrebari noi, mai

profunde, deci devin o sursa de informatii. Cu alte cuvinte, copilul sinu î ntrebarea este o sursa de informatii. Întrebarile spontane ale

copiilor sunt surse suplimentare pentru a î ntelege semnificatia reala a

gândirii copilului.

Nasterea celor trei copii ai sai (1925, 1927, 1931) i-au creat

posibilitatea unui contact permanent si nemijlocit cu individul î n

dezvoltare, neegalat nici de cele mai perfecte experimente de

laborator. A conceput si a parcurs o serie de observatii detaliate

privind comportamentul manipulativ al copilului, afirmand cadezvoltarea intelectuala evolueaza diferit î n ceea ce priveste

conceptele de obiecte, spatiu, cauzalitate si timp. Perioada 1929-

1939 este descrisa de Piaget ca fiind perioada dedicata formularii

conceptelor psihologice de categorii (grupari), menite sa unifice

teoria sa privind dezvoltarea cognitiva.

Conceptele de baza pe care le foloseste î n teoria sa sunt preluate



din biologie si logica. El postuleaza un efect de continuitate î ntre

procesele biologice de adaptare a organismului la mediul î n care

traieste si procesele psihologice unde factorii exteriori si interiori ai

dezvoltarii sunt indisociabili si cunoasterea rezulta dintr-o

interactiune î ntre subiect si obiect.

Adaptarea individului la mediu se face gratie celor doua

mecanisme principale care constau î n schimburile continue ce se

stabilesc î ntre individ si mediul sau: asimilarea si acomodarea.

Echilibrul î ntre asimilare si acomodare duce la adaptare. Forma cea

mai î nalta de adaptare mentala dupa Piaget este inteligenta.

Stadiile dezvoltarii conform teoriei lui J. Piaget sunt:

– Stadiul senzorio-motor: de la nastere la 2 ani (de care ne vom

ocupa in proiect)

– Stadiul preoperator: de la 2 la 7/8 ani;

– Stadiul operatiilor concrete: de la 7/8 ani la 11/12 ani;

– Stadiul operatiilor formale: de la 11/12 ani la 15/16 ani.

• Stadiul senzorio-motor

Caracterizare generala

– 0 - 2 ani, copilul dispune doar de perceptii si motricitate. Parerea

generala a psihologilor este aceea ca pâna la aparitia limbajuluicopilul nu dispune de gândire, dar au admis (si Piaget este printre

acestia) ca apare inteligenta.

Inteligenta caracterizeaza, dupa Piaget, acele acte î n care exista o

urmarire a unui scop vizat de la bun î nceput, apoi cautarea unor

mijloace corespunzatoare care detin caracterul de noutate pentru

situatia respectiva.

Inteligenta copilului este practica, tinde spre reusita, nu spre



enuntarea de adevaruri.

Substadii

1. Stadiul exercitiului reflexelor (0-1 luna)-Reflexul suptulu

2. Stadiul primelor deprinderi si al reactiilor circulare primare

(1 luna-4,5 luni) -Suptul degetului - aceasta se realizeaza prin

coordonarea miscarilor bratului, mâinii si gurii.

3. Stadiul reactiilor circulare secundare (4,5-8/9 luni)- copilul

apuca un obiect doar daca este î n câmpul vizual (vederea simultana a

mâinii si obiectului conduc la apucare).

4. Stadiul coordonarii schemelor secundare si al aplicarii lor la

situatii noi (8-11/12 luni)- pentru a apuca un obiect aflat î n spatele

unui ecran, copilul va î nlatura mai

î nt

âi ecranul (utiliz

ând scheme deapucare sau lovire), dupa care va lua obiectul (utilizând alta schema

de actiune).

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI DE LA 1

LA 3 ANI

-PERIOADA ANTEPRESCOLARA-

1. CARACTERIZARE GENERALA

Spre deosebire de perioada anterioara, la copil apare un î nceput

de independenta, dezvoltând mersul, vorbirea, manevrarea cu mai

multa precizie a obiectelor din jur. Perioada se caracterizeaza prin

expansiune enorma a conduitelor motorii si verbale.



– Factori ereditari – influenteaza ritmul de crestere si valorile

definitive ale parametrilor de crestere, conform programelor

genetice.

– Factori hormonali – î ntre acestia, hormonul de crestere esteindispensabil pentru reglarea cresterii scheletice, iar deficitul acestui

hormon se exprima prin î ncetinirea proceselor de crestere si

maturare, excesul determina accelerarea cresterii fara maturatie

(gigantismul).

– Factorii de mediu – dintre care nutritia este elementul esential î n

dezvoltarea procesului de crestere.

– Factori socioeconomici – influenteaza cresterea organismuluicopilului prin modul de viata, obiceiuri elementare, traditii culturale,

î n strânsa legatura cu factorii nutritionali.

– Factorii psihici si emotionali – contribuie î n î nsemnata masura la

confort prin ambianta familiara, climatul afectiv, calitatea relatiilor

dintre parinti si copii. Stress-ul psihic provocat de mediul ambiant

nefavorabil influenteaza negativ procesul de crestere.

3.PRINCIPALELE ACHIZIłII PSIHICE ALE PERIOADEI

Perioada anteprescolara se caracterizeaza prin trei achizitii

importante: mersul, reprezentarea si limbajul. Dezvoltarea

motricitatii trece din faza ei incipienta, „de tatonare”, î n faza ei

adevarata, de expansiune. Copilul î si dezvolta capacitatile de lamersul sovait la alergat, târât, catarat, de la manevrarea imprecisa, la

apucare, î nvârtire, desfacere. Acum este capabil sa î mpinga, sa traga,

sa ridice, sa sparga, sa smulga. Aceste achizitii permit copilului un

acces mai mare la mediul î nconjurator, ba mai mult decât atât, la

stapânirea si modificarea lui.

Se perfectioneaza miscarile mâinilor î n rapiditate si precizie ( î nca de

la un an si câteva luni copilul poate bea din cana, poate mânca cu

lingurita). La doi ani, este capabil sa deschida usile, dulapurile,



sertarele si sa culeaga obiecte mici î ntre degete.

Una din cele mai importante achizitii este vorbirea.

În Rom

ânia, indicii dezvoltarii normale a comportamentului verbalsunt urmatorii: 1 luna – sunete laringiene,

2 luni – gângureste,

3 luni – vocale si consoane izolate,

4 luni – tendinta de modulare,

5 luni – sunete î n ritm alert,

6 luni – sunete mai variate,

7 luni – vocalizeaza silabe,

8 luni – pronunta silabe,

9 luni – silabe repetate,

10 luni – î ntelege cuvinte folosite des,

11 luni – cuvânt cu sens,

12 luni – 2 cuvinte cu semnificatia precisa,

15 luni 4 pâna la 6 cuvinte î n vocabular activ si folosirea „jargon”-

ului,

18 luni – 8 pâna la 10 cuvinte, î n vocabular activ, foloseste cuvinte-

propoziNii,

24 luni – propozitii din 2, 3 cuvinte (substantive, verbe, adjective,

pronume),

27 luni – î si vorbeste singur când se joaca,

30 luni – vocabular activ bogat, cuvinte din mai multe silabe, verb

conjugat, pronume personal,

33 luni – poezii scurte, sensul pluralului,



36 luni – relateaza situatii din viata lui si a familiei, receptiv la

cuvinte noi, limbaj constituit gramatical, foloseste corect pluralul.

4. DEZVOLTAREA INTELIGENTEI SI GÂNDIRII

Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este carac-

terizata de î ncheierea stadiului senzorio-motor (0-2 ani) si debutul

stadiului umator, cel preoperational (de la 2 la 7 ani). La sf ârsitul

primului an de viata, dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui

Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvoltarii senzorio-motorii:

5. Stadiul reactiilor circulare tertiare si descoperirea de mijloace

noi prin experimentare activa (11/12 luni-18 luni) – copilul trage

fata de masa pentru a cobori obiectul sau atunci cand trage covorul

pentru a duce mai aproape obiectul.

6. Stadiul inventarii de mijloace noi prin combinari mentale (18-

24 luni) –copilul apropie un obiect î ndepartat, folosind un bat.

5. DEZVOLTAREA AFECTIVITATII

Vârsta de la 1 la 3 ani este caracterizata de fuziunea cu mama, pe de

o parte, si tendinta copilului, pe de alta parte, de a se construi ca

persoana.

Pentru perioada de la 1 la 3 ani, sunt caracteristice stadiile orale si

anale. În stadiul oral, viata afectiva a copilului este organizata î n

jurul alimentatiei. Faza anala debuteaza cu controlul sfincterelor,zona erogena devine regiunea anala, cu placerea defecarii si a

retinerii voluntare.Relatia copilului cu obiectul libidinal se exprima

î n termeni de posesiune/expulziune.

În evolutia afectivitatii antreprescolarului, autorii români identifica

doua faze specifice. În pragul vârstei de 2 ani, se constituie faza

opozitiei. Revolta fata de interdictia adultului se transforma î ntr- un

comportament de opozitie. Cea de a doua faza a dezvoltarii

afectivitatii la aceasta vârsta este cea de cooperare cu adultul, ca



urmare a unor interiorizari a interdictiilor. Copilul î ncepe sa

actioneze conform interdictiilor interiorizate.

CRESTEREA SI DEVOLTAREA COPILULUI DE LA 3LA 6/7 ANI

-PERIOADA PRESCOLARA-

1. CARACTERIZARE GENERALA

Perioada prescolara poate fi î mpartita

î n 3 subperioade: prescolarulmic (3-4 ani), prescolarul mijlociu (4-5 ani) si prescolarul mare (5-6

ani). Jocul ramâne activitatea dominanta a acestei etape, dar el

î ncepe sa se coreleze cu sarcinile de ordin educativ.

Pres colarul mic se caracterizeaza printr-o puternica expansiune,

copilul traieste frenezia explorarii mediului. Perioada prescolara

mica este cea de trecere de la centrarea organismului pe satisfacerea

necesitatilor imediate spre activitati î n care modalitatile de

satisfacere sunt mai complexe si mai ales de tip psihologic. Pres colarul mijlociu se adapteaza mai usor mediului din gradinita,

jocul este î n mai mare masura bazat pe actiuni, iar activitatile

obligatorii sunt mai solicitante. Cunostinele despre mediul

î nconjurator sunt mult î mbogaite. Reactiile emotionale sunt mai

controlate si mai î n acord cu cerintele parintilor sau educatorilor. O

alta caracteristica este ritmul accelerat al socializarii copilului. Se

instaleaza mai evident unele trasaturi caracteriale care contureaza

viitoarea personalitate.



Pres colarul mare 5-6/7 ani. Activitatile prescolarului mare sunt din

ce î n ce mai sistematice, desi activitatea de baza ramâne jocul.

Începe pregatirea pentru scoala. Perceptia transformata î n observatie

se exerseaza si devine pricepere, limbajul capata o structura mult

sistematizata si î nchegata, fiind constituit dupa regulile gramati-

cale;apar primele forme ale gândirii logice, orientate spre

sistematizare si observarea faptelor particulare; sunt utilizate unele

procedee de memorare; atentia voluntara devine de mai lunga durata.

2.DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

Cresterea este mai lenta î ntre 4 si 5 ani ( î n medie 4-6 cm, dar î n

perioada 6-7 ani ritmul de crestere se accelereaza î nca o data). În

general, de la 3 la 6 ani, copilul creste î n î naltime de la aproximativ

92 cm la 116 cm, iar ponderal, de la 14 kg la 22 kg. Viteza de

crestere a diferitelor parti ale corpului duce la schimbarea

proportiilor sale de exemplu daca la 2 ani capul reprezinta cca 1/5

din corp la 6,7 ani el va reprezenta cca 1/6. Procesul de osificare

continua, dantura provizorie se deterioreaza si apar mugurii noii

dentitii, se constituie curburile coloanei vertebrale, chiar daca

acestea sunt fragile si postura prescolarului trebui ades corectata.

3. DEZVOLTAREA SENZORIALA

Exisa câteva caracteristici importante ale perceptiei copiilor de la 3

la 6 ani:

← -sunt stimulate si sustinute de curiozitatea lor foarte mare;

← -perceptia scolarului poate beneficia de experientaanterioara, dar uneori transferurile sunt deformate; astfel, daca

vede un recipient ca un cilindru spune ca e pahar, daca vede la

gradina zoologica un lup spune ca e un câine mare;

← -perceptia scolarilor poate fi dirijata verbal de

catre adult, î n special de catre educatoare.

← 4. DEZVOLTAREA INTELIGENłEI SI GÂNDIRII

← Conform teoriei lui J. Piaget, la sf ârsitul perioadei senzorio-



motorii, apare functia semiotica si se refera la posibilitatea de

a reprezenta un lucru (un semnificat: obiect din realitate) cu

ajutorul unui „semnificant” diferentiat si care nu serveste decât

pentru aceasta reprezentare: limbaj, imagine mintala, gest

simbolic .

← Functia semiotica da nastere la doua tipuri de instrumente:

simbolurile – sunt semnificatii apropiate de realitatea pe care o

desemneaza;

← semnele – nu mai pastreaza nici o asemanare cu realitatea pe

care o desemneaza, sunt conventionale, colective, sunt preluate

de copil ca niste modele exterioare.

5.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

La î nceputul acestei perioade, catre vârsta de 3 ani, limbajul este î n

plina expansiune si au loc progresele spectaculoase privind

constructia frazei. Daca dezvoltarea fonologica este aproape

î ncheiata, vocabularul va creste exponential si se va dezvolta sintaxa,

devenind din ce î n ce mai complexa. Volumul vocabularului crestede la un vocabular mediu de 700-800 de cuvinte la 3 ani, la 1.000 de

cuvinte, la 4 ani, pâna la 2.500 de cuvinte, la 6 ani .

Sintetic spus, pentru aceasta perioada, indicii dezvoltarii normale

minimale a limbajului sunt:

• 3 ani si 6 luni – copilul este capabil sa redea pâna la 2 strofe;

• 4 ani – este uzuala folosirea pluralului î n vorbirea curenta si a

pronumelui („eu”, „tu”, „noi”, „voi”);

• 5 ani – sunt folosite cel putin doua adverbe de timp („azi”,

„mâine”);

– este capabil sa relateze despre 3 imagini cu detalii;

• 5 ani si 6 luni – foloseste 3 adverbe de timp („ieri”, „azi”,

„mâine”);



←

←

←

←

stadialitatea dezvoltarii dupa jean piaget

Documents