STACE KRAMER

qG# de eile inqinbede sinucidere

Jiaducere de

DrnNa MonAne5u

Prefald gi note de

dr. CnrsrtaN ANnnr,t

ConfirrBOOKS-2417 -

CUPRINS

CuvANr-iNATNTE

Si nu vi inchipuifi ci am scris aceastd carte pentru a de-

monstra c[ sinuciderea poate rezolva toate problemele. Nueste deloc scopul meu. Cred ci orice om s-a gdndit la sinu-cidere mdcar o dati in via{i. Cind nu ne sim{im bine, cdnd

suntem deprimafi, cind ne certdm cu cei apropiafi ne poate

incolti in minte ideea ci nu mai avem de ce trii sau ci celorlaltile-ar flmai bine fbrd noi. Este ceea ce i se intdmpli eroinei dinpovesdea mea. Voi descrie aici cele 50 de zile din viafa ei care

o vor ajuta sd rispundi intrebirii cruciale: viala meriti triit6?Povestea confine citeva scene violente, precum gi injurituri.Daci dintru inceput nu aprobali tematica alegerii intre viafi gi

moarte, a\tface bine si nu vi apucafi de citit, nu de alta, dar nuare rost si vi pierdeli timpul. Doresc si menfionez ci TOATEPERSONAJELE $I EVENIMENTELE DESCRISE SUNT FIC-TIVE $I ORICE ASEMANARE CU PERSOANE REALE ESTE

PUR INTAMPLATOARE. I

Lecturi pl6cut6!

Nu eEti pisic6. Nu ai opt vie{i de rezervd. De aceea trebuiesi triieqti in aga fel incdt lumea si igi aminteasci de tine multivreme dupi ce vei fi murit.

PARTEA INTAI

Rrse RAsAnrrud

Ziaal

- Gloria, Gloria, hai, scoall-te odatl!Da, aga incepe de obicei ziua mea: mama mi trezegte ur-

lind din to{i bojocii, ca qi cum ar trebui s-o audi toati Florida!Mirosul clititelor arse plutegte in toati casa, in timp ce tata

umbli cu pagi mo\prefbcdndu-se ci nu observi nimic.

\Dragul meu jurnal!Mai am 49 de zilel phnd ce o voiface sau nu.2 Este rdgazul

pe care mil-am acordat pentru a gdsi motive de a iubi aceastd

--G;. "r fi foarte rdspindit ca un adolescent si igi fixeze un

anumit termen legat de propriul siricid. Asta se intimpli pentru ci,in sinea lui, are nevoie s[ mai dea o gansd lucrurilor frumoase si se

intimple in viata lui.2 Lori nu este decisi dacd si o faci sau nu. ln realitate, sinucigagii

sunt intotdeauna decigi, pentru cl ei consideri suicidul ca fiind singurasolufie pentru rezolvarea problemelor care ii macini.

14 Srect Knnun

uia{d sau, din contrd, pentru a md asigura cd nu degeaba am

hotdrdt sd imi pun capdt zilelor.

Astdzi e vineri, ultima zi de Scoald inainte de weekend, ceea

ce inseamnd cd md pot duce liniStitd sd-mi vdd bunica. Nu am

mai trecut pe Ia ea de un an ;i nu am niciun chef sd mor fdrdsd o vdd pentru ultima oard. Nu arfi corect' A;adar, misiunea

mea pe ziua de azi e sd-i fac ochi dulci mamei ca sd md lase sd

mit duc s-o vdd pe buni.

Fug la duq ca disperata, mi pieptin pe fugi 9i, din lipsi de

timp, renunf la orice tentativi de machiaj. Trag pe mine pri-mele haine pe care le gisesc in dulap, cobor scara in trombi qi

ndvilesc in bucitdrie.

- Ai habar ci ai ratat deja prima o16?

- Da, mami, ii rispund mamei, indesAnd o clititi arsi in

dulcea(a de cipguni.

- Iar te-ai uitat la prostia ta de serial pdni la miezul nopfii?

- Nu, mami, sigur ci nu. De altfel, s-a terminat deja.

imi place la nebunie s-o mint pe mama' E adevirat ci miuit in fiecare noapte la acest serial gi ci, daci ratez vreun epi-

sod, mi incearci imediat un sentiment coplegitor de lips6,

ca un toxicoman in stadiu avansat. De aceea mi trezesc greu

dimineala qi intdrzii la prima ori. Mama s-a obignuit deja cu

situafia, daf continud si o enerveze.

Apare gi tata in buc[t[rie.

- Buni diminea{a, o $terg la slujbi, spune el luind o clititigi gribindu-se sl iasi din casi.

* Ai vizut? Mereu se poartl ca gi cum toate ar fi bune 9i

frumoase, numai c[ nu e deloc cazul. De ce face asta?

Nu gtiu ce si-i rispund mamei. Singurul lucru pe care-lgtiu

e ci ea qi tata nu se suportl. $i fiecare zi carc trece nu face de-

cAt si imi confirme acest lucru. E unul dintre motivele pentru

care am decis s[ imi pun capit zilelor. inainte, eram o familie

50 de zile inainte de sinucidere 15

I'ericitd gi uniti. Nu ne certam aproape niciodatd, iar rarelenoastre ciondineli erau de scurti durati qi nu ne impiedicau sine iubim profund. Aceasti frumoasi armonie s-a fhcut linddripentru totdeauna in ziua in care tata a ingelat-o pe mama cuqefa lui. Nu gtiu cum de s-a intdmplat una ca asta, dar suntirproape siguri ci tata era beat. Dac[ ar fi fost treaz, na ar frgrutut niciodati sd faci a$a ceva. Cit despre mama, a vrut sd se

rlzbune qi l-a ingelat pe tata cu fratele lui. VA DATI SEAMA?I)in ziua in care tata a aflat, casa noastri a devenit terenul unorcerturi necontenite.l

Mama il acaz| pe tata, tata o actzd pe mama qi in fiecarezi acelagi scenariu se repeti la nesfArgit. Agadaa astizi locu-iesc intr-o casi in care ura gi neinfelegerea domnesc in voie.

$i, pentru a le incununa pe toate, divo\eaz6,intr-o luni. Ideeaasta mi innebunegte, eu ii iubesc pe amindoi, dar dupi divor!va trebui si mi impart cumva intre ei. Evident, voi rimine silocuiesc cu marna, dar nu izbutesc si m[ obiqnuiesc cu ideeaci nu-l voi mai vedea pe tata decdt in weekenduri, poate chiarmairar.2

- Gata, mami, plec la gcoali... Dupd ore pot sd mi duc s[o vid pe buni?

- Ai uitat ceva la ea?

- Nu. Vreau doar s-o vid.

- Agadar, ai si traversezi tot oragul ca si vezi o femeie care,din cauza slujbei ei blestemate, nu poate nici micar si ne suneo dati pe siptim6ni?

- Pii... da.

1 Aici incepe si se contureze un scenariu credibil de suicid: aceasti fatise dovedegte a fi coplegitl de tot felul de probleme, iar asta este cea mairdspdnditi situalie care poate duce un om la un asemenea sfrrgit tragic.

2 intr-adevir, certurile violente gi divortul pirin{ilor pot crea in vialaunui adolescent o atmosferi de coqmar, chiar daci el continui si se

arate aparent nepisitor.

16 Sr,rcl Knnmr,n

- Fi ce vrei tu, rispunde mama pe un ton lipsit de vlagi.

- Mulpmesc! zic, iegind in fug[ din cas6.

Apis pe butonul porlii glisante, dar nu se deschide. Fir-ar

si fie! Mecanismul ista blestemat se blocheazi intruna. Arunc

peste grilaj rucsacul plin cu manuale, care cintireqte cel pulin

patru kilograme, gi incep s[ escaladez obstacolul' Exact atunci

mecanismul se deblocheazi 9i poarta se deschide! Uite inci un

motiv s-o termin cu toate - sunt o Ratatd, cu R mare. Oricum,

e incredibil ci poarta a aqteptat exact pdni in clipa in care eram

in vArful ei, cilare, ca si se deblocheze gi si se,deschid6. Arunc o

privire citre ceas qi realizez citacum am intirziat 9i la a doua or['Oribill E ora de istorie, cu doamna Norbery. E foarte ri-

uticioasi gi imi poate face probleme serioase. Din fericire,

qcoala e la doi pagi de casa mea. Traversez curtea in fugi 9i,

cind ajung in sfdrgit la intrarea principali, deschid uqa 9i... e

un adevirat co$mar. O IZBESC PE DOAMNA NORBERY CU

U$A! Doamna Norbery cade 9i scapi geanta, din care cad o

grdmadi de hirtii care se impriqtie peste tot. ingroziti, incep

sl le adun cu miinile tremurAnde.

- Iertali-mi, doamni Norbery, nu a fost inten{ionat!

- McPhin! Ce-ai fhcut?

- i-imi pare rbu.

Norbery se ridic6, igi aranjeazi hainele 9i imi smulge geanta

din mdini.

- Daci infeleg bine, ai intitrziatla ora mea?

- $ti!i, doamn6, zic eucu o voce tremuritoare, la noi acasi

e o poarti glisantd gi, pentru a o deschide, trebuie si apeqi pe

un buton. Dar sistemul s-a blocat gi am aqteptat o ori impre-

uni cu mama si vini licituqul si-l repare.

- Da, mi rog, inc6 o minciuni foarte conving[toare. Bine,

acum du-te in clasi!Mi pot considera fericiti ci nu am sfirqit in biroul

directorului.

50 de zile tnainte de sinucidere 17

in sfirgit, intru in sala de istorie. Elevii igi fbceau de cap in

lipsa profesorului. Unii dansau pe mese, al$i vorbeau la tele-

fon, mai erau cAliva care rddeau in hohote. Nu pot spune cd

gcoala noastri ar fi una cu un prost renume, dar elevii sunt

departe de a fi to{i cuminfi gi congtiinciogi. Anul trecut a fost

cit pe ce si se inchidi gcoala din cauza unei eleve de 13 ani

care a rimas insircinati... cu un biiat dintr-o clasl terminali!ln cele din urmi, directorul a reuqit si evite inchiderea, dar nu

gtiu prea bine cum.

- Lori, unde ai fost?

Recunosc aceastl voce prietenoasl qi cristalini. E vocea luiTezer Wikkery, cea mai buni prieteni a mea. E cea mai popu-

larl elevi din gcoali, tofi tipii vor si iasl cu ea qi toate fetele

vor si-i fie prietene. Noi suntem prietene de la cregi, am cres-

cut impreuni, am mers la aceeaqi gridinif[ gi la aceeagi gcoali

elementari. Are o silueti foarte frumoasd gi un chip armonios;

in plus, este gi foarte cocheti, ceea ce o face atit de populari.

E imposibil de spus acelagi lucru despre mine. Eu sunt opusul

lui Tezer. Am pirul gaten-deschis, ea are plete aurii, iar eu nu

sunt prea bine fbcuti. Fizicul meu este cAt se poate de obiqnuit,

nu are nimic remarcabil. Dar Tezer spune tot timpul cd sunt

frumoasi qi nu e cazul si disper. Cred cd de aceea o gi iubesc

atAt de mult. Toate fetele sunt geloase pe prietenia noastri. inrealitate insi Tezer, care e atAt de drigufi cu mine gi cu iubitul

ei, Matt, este o adeviratl scorpie. ii place si-gi bati joc de nou-

venifi, de cei urili qi de grisani, in vreme ce cu noi e un ade-

virat inger. Matt e un tip migto. foacd rugby, de aceea are bra{e

frumoase, musculoase, mai e gi inalt, frumos... qi il iubesc.

Da, gtiu ci e cumplit de auzit una ca asta, dar sunt indrigos-

titi pAni peste urechi de prietenul celei mai bune prietene, gi

asta inci de multi vreme.

18 Srace KneuEn

incerc si mb comport ca gi cum nu ag avea niciun fel de

sentimente pentru el, ceea ce face ca viafa mea si fie 9i mai

dificili. Dar si ne intoarcem in sala de istorie.

- M-am trezittdrziu.

- Vai, ce picat. Am avut biologie prima ori gi domnul

Fitch a venit cu o cdmaqi noui, foarte sexy. Ar fi trebui si-lvezi! fipd Tezer.

Nu-i sti gindul decAt la bnieli gi la modi, in timp ce eu,

eu nu mi gdndesc decAt la cel mai bun mod de a mi sinucide

fbri si sufir, dar nu inainte de a apuca si-i impac pe ai mei.

Dintr-odatl, pulsul mi s-a accelerat pentru ci Matt s-a aPro-

piat de masa noastrl. Vai, Doamne, cu ce parfum s-a mai dat

astizi! Ag putea s6-l adulmec o eternitate.

- Tezer, Lori, astlzi organizim o petrecere la piscini.Sunte{i invitate.

Matt zAmbegte gi o siruti peTezer.

- Perfect, venim, nu, Lori?

- Pei, nu, eu nu pot, mi duc s-o vid pe bunica imediat

dupi ore.

Mulfumiti prieteniei cu Tezer, fr ecventez toate petrecerile

la modi, ale cdror porli nu sunt deschise decit elitei, aga ci nue prea grav daclratezuna.

- Dar de ce te duci la bunica ta? Te-au obligat ai t[i?

- Nu, am eu chef.

- OK. Asta inseamni ci de data asta o si ne distrim fbritine, nu-i aga,Tezer?

- Da, dragul meu.

incep iar si se sirute. Din fericire, doamna Norbery intriin clasi gi incepe ora.

in sfdrqit clopofelul suni de pauz6. Dupi un curs de 40 de

minute despre rizboiul rece, mai aveam foarte pulin gi ador-

meam. M-am dus cu Tezer la cantini. E locul in care bir-fele se rispAndesc cu viteza fulgerului. E qi locul in care se

50 de zile inainte de sinucidere 19

intdmpli toate inciieririle, dar qi toate petrecerile gcolare cele

mai nasoale.

- Voiam si-!i spun ceva, dar am uitat, incepe Tezer, pri-vindu-mi cu atenfie. Vai, nu, nu se poate! Ce-i cu puloverul

trsta oribil? $tii ci maroul nu te prinde.* intirziam, aqa cd mi-am pus primul lucru pe care l-am

g[sit.Tezer igi scoate vesta roz gi rimine intr-un tricou negru.

- Jine, spune ea, intinzindu-mi vesta.

- Tezer...

- Pune-o repede, altfel am si vomit pe puloverul tiu!Dupi cum am spus, Tezer este o impitimiti a modei gi, prin

urmare, incerc gi eu si urmez ultimele tendinfe, dar nu o ni-meresc intotdeauna. Iau vesta.

- E mai bine aqa? o intreb.

- Mult mai bine.Ne lu6m de bra! gi intrlm in cantini.Ne apropiem de masi gi alegem acelaqi meniu ca de obicei:

o salati de spanac (e dezgustitot dar Tezer zice ci asta trebuie

si mininc, altfel o si ajung o grasi), doui chifle cu susan gi unsuc dietetic.

- Lori, uite cum te soarbe din ochi Regele cogurilor!

,,Regele cogurilor", adici Chad Mac Cooper. E un biiatobignuit, cufalainvadati de acnee. Poarti ochelari gi se spune

ci ar fi cAgtigat de zece ori la rdnd concursul de anatomie. E

halucinant, mie mi se pirea cI oamenii care se pricep la gtiinle

erau o specie pe cale de disparifie, dar se pare cd nu. Dar istanu e cel mai grav lucru. Cel mai terifiant e ci mi-a diruit o

felicitare de Sfbntul Valentin. REGELE CO$URILOR MI-AMARTURISIT PASIUNEA LUI. E singura felicitare pe care am

primit-o de Sfrntul Valentin, acesta fiind inci un bun motiv ca

si mi sinucid. Nu am plicut nimdnui, niciodati, iar daci mi se

intAmpli si plac cuiva, e de fiecare dati vorba despre blie[i ca

20 SrecE Knauen

Chad, foarte urAli qi mai cur6nd inteligenfi. Din nefericire, mieimi plac bnielii ca Matt, frumogi, inalli, cu care te po{i plimbala bra!, ficand toate fetele din liceu si se inverzeasci de gelozie.

Din picate insi, tipii ca Matt nu ies decAt cu fete ca Tezer.Darmi indepirtez de subiect, s[ ne intoarcem la cantini.

- inceteazi,Tezer!

- $tii ceva? Du-te qi vorbegte cu el gi spune-i: ,,Hei, salut,

Chad, ce mai faci?" Iar dupi aia umezegte-fi cu limba buza su-

perioard, ca sd-i ardfi ci egti o fati care nu se teme de nimic.

- $i de ce ar trebui sd fac chestia asta?

- Vreau si vid cum reaclioneazd. Hai, du-te!

- Nu, Tezer. Las-o balti.

- Uf, ce plictisitoare poli sd fii!Ne agezim la cea mai cdutatd mas[ din cantini, pentru cd e

agezatd, exact in mijlocul celorlalte. Aga, Tezer gi cu mine sun-

tem permanent in centrul atenliei generale. Inima mea incepe

si o ia razna, pentru ci de noi se apropie Matt. E imbricat cuun tricou de rugby atAt de mulat, incAt ii vid toli mugchii prinel. Dumnezeule, de ce nu o fi avAnd un frate geamin cu care

si pot iegi gi eu?

- Salut din nou, fetelor, zice el.

- Nu ar trebui si fii la antrenament acum?

- Ba da, dar m-am hotirit si trec pe la cantini ca si-!ispun ci te iubesc.

Tezer se ridici de pe scaun, Matt se agazi in locul ei. Te-

zer se instaleazi pe genunchii lui gi incep iar s[ se sirute.Imaginafi-vd cit de greu e pentru mine si imi vdd cea maibuni prieteni sirutdndu-se pasional cu bdiatul pe care il iu-besc in secret. Cred cd ag fi putut exploda pe loc sub efectulgeloziei. De aceea nu trebuia si mai rimdn.

- A... Tezer, eu mi duc la ora de mate, bine?

50 de zile tnainte de sinucidere

'fezer nici miLcar nu m-a auzit. Dar e evident ci, daci UNASTFEL de tip m-ar fi sirutat, nici eu nu ag fi auzit nimic. Purqi simplu mi s-ar fi pdrut ci sunt in paradis.

Mi ridic brusc de pe scaun, imi iau tava gi... DAU NAS iNNAS CU CHAD. A rdsturnat pe mine sucul lui de portocale gi

kctchup, acoperind cu un amestec deloc plicut vesta pe care'l'ezer mi-o imprumutase.

- Dumnezeule, Chad!

- imi pare riu, nu a fost intenfionat.Tezer coboarl cu picioarele pe pimint gi exclami:

- Dar e vesta mea! Egti chior, ce-i cu tine?

- Nu a fost cu intenfie... Nu am vdzut.

- Gata, Tez, am s-o duc la curifitorie, spun eu.

- Hai si mergem.Ne indreptim spre iegire, cdnd il aud pe Matt spunAndu-i

lui Chad:

- Daci te prind ci te mai apropii vreodati la mai pu{incle un metru de masa asta, jur ci vor fi nevoifi si te adune cu

lingurifa. Ai infeles?

Chad a incercat si ingaime ceva pe post de r[spuns, dar

Matt nu i-a lisat timp si reacfioneze qi l-a scuipat in fa!i. Apois-a indreptat spre noi cu capul sus, mdndru cd a nimicit tipulcle care toati gcoala igi bate joc. Iar eu il iubesc Ai mai mult, degi

s-a comportat ca o adevdrati jigodie...

- Matt, te ador.

- Tezer, imi pare riu pentru vesta ta, zic eu, ca si pun capitidilei lor.

- Las-o balt6, mai am destule. Pur gi simplu acest micmonstru riutdcios trebuia si primeasci o lecfie, aruncd Tezer

pe un ton caustic, indreptindu-se citre iegire.

,,Acest mic monstru riuticios trebuia si primeasci o lecfie":

cuvintele acestea m-au izbit, ca gi cum s-ar fi referit la mine.

$i apoi, Chad nu e deloc un monstru. Daci ar fi pieptinat ca

2l

22 Srncr. Knaupn

Matt, dac[ ar inlocui cimiqile lui bitrdneqti cu haine normalegi daci n-ar avea nici coguri, nici ochelari, ar fi aproape mai sti-lat decdt Matt insugi. Ei, poate nu chiar mai stilat, dar oricum,stilat, asta e mai mult ca sigur!

La ora de mate, doamna Lawrence este, ca de fiecare dati,mai rea decAt ciuma. Se tot plimbd de colo, colo prin clasi gi

imparte rezultatele ultimelor lucriri de control.

- Rezultatele voastre sunt jalnice, cu exceptia Amandei,care a dat o lucrare excelentdL. Tu, Carl, ai luat un D, ca de fie-care dati. Tezer, ai B. Gloria, C.

- Cum vine asta, C?

- Ra{ionamentul e corect, dar nu gi rezultatul.

- Fir-ar si fie!

- Hai, nu te supira. E doar matematici, doar ratalii se pri-cep la aga ceva, imi spune Tezer pentru a mi consola.

- Atunci tare mi-ar plicea sd fiu una dintre ratalii iia.Am picotit tot restul orei. inchid ochii gi nu mai izbutesc

si-i redeschid. Din fericire, clopolelul m-a scos din toropeall.Lumea incepea deja si iasi din sali, cAnd doamna Lawrencem-a strigat:

- McPhin, rimii cinci minute, te rog.

- Te agtept afarh,ziceTezer.Urisc si fiu relinuti dupi ore.

- E ceva in nereguld, doamni?

- Toate sunt in nereguli. Uiti-te gi tu la notele tale: sunt incidere liberi!

- Da, gtiu... voi face toate eforturile...

- Gloria, spune drept, s-a intimplat ceva acasi?

- Me scuzafi?

- Cine gtie, poate pirinlii tii se cearti mai des in perioadaasta, ori poate s-a intimplat altceva?

- Toate sunt bune acasi, doamni.

- Ca si mi asigur, o s6-!i fac o vtzitd mar{ea viitoare.

50 de zile inainte de sinucidere 23

Vai, nu, numai asta mai lipsea!

- Dar de ce? Pirin{ii mei sunt foarte ocupafi.

- Am si-i anun! din timp. Pofi pleca.

Pirisesc sala complet buimaci gi ies in curte. O zlresc pe

Tezer carevorbegte la telefon, dar inchide imediat ce mi vede.

- Ce-a vrut?* Vine la noi acasi marlea viitoare.

- Vai, ce ingrozitor! Ce ticiloasi! Ce crezi c-o s6 se intAm-ple? Ai tii o si te pedepseasci?

- Nu asta mi sperie, Tezer. in casa noastri domnegte o

atmosferi de teroare. Pirinfii mei se urisc, se cearti gi se in-sulti in permanen{i. $i daci Lawrence ii vede aga, nu e deloc

imposibil si mi oblige si mi duc la psihologul Ecolii. Iar dacimi duc, si vezi cum vor incepe si curgi bdrfele pe seama mea.

- Hai, Tezer! strigi Matt din magina lui.

- Me aqteaptl Matt si mergem la petrecere. Te superi dacinu vorbim acum despre asta?

- Sigur ci nu.

- Te iubesc.

Tezer md imbrifigeazi qi imi goptegte la ureche:

- O si fie bine, pricepi? Doar suntem cele mai tari fete dinqcoali!

- Hai, pa.

Tezer urci in magina lui Matt, care demareaz[ imediat. Firisi mai stau pe gdnduri, fug spre ieqirea laterali ca si nu ratez

autobuzul. Mi intreb ce-o si creadi bunica despre vizita mea,

mai ales cb nu am avut timp si o anun!. Urc in autobuz gi miduc direct in spate, imi pun cigtile gi afipesc.

Mi trezegte un viraj mai brusc qi ripiitul stropilor de ploaie

in geam. Am dormit tot drumul, era cit pe ce si ratez stalia.

Chiar cdnd am cobordt din autobuz, a inceput si ploui maitare. imi iau rucsacul din spate, il pun pe cap qi pornesc ln fugispre casa lui buni. Locuieqte la capitul oragului, ca si ajungi la

24 Srncl Kn,liuln

ea trebuie si faci doui ceasuri cu autobuzul, dupi care mai ai ojumitate de ori de mers pe jos.

Simt cum ploaia imi ajunge incet, incet la piele qi mi cu-prinde un tremur nervos. in sfArqit ajung la destinafie; sun de

cAteva ori la ugi, dar nu-mi deschide nimeni gi nici din casinu rizbate niciun zgomot. Sun inci o dati; tot niciun rispuns.Se prea poate ca bunica si fie plecatd, dar dacd e aga, am unplan B. Cum nu mi pot intoarce la mine din caazavremii, rupo creangi dintr-un copac gi incerc sd ridic zivorul ferestrei.

Reugesc si o deschid gi m[ strecor in casi.

- Bunico? strig eu, pentru a mi asigura ci nu e nimeni.Nu-i nimic, o agtept. imi scot hainele ude, imi pun un halat

alb gi intru la dug. Doamne, nu existi nimic mai plicut decAt

un dug fierbinte cdnd vremea e atAt de urAtl! Oricum, in ge-

neral vorbind, imi place la nebunie la bunica. Mdcar aici nusunt certuri, e linigte, pot vorbi despre orice imi trece prin cap,

buni mi infelege intotdeauna gi mi sprijini. De aceea vreau sipetrec un ultim weekend inainte de sinuciderea mea alituride ea. Pentru ci eu cred ci e singura persoani care mi iubegte

cu adevirat. Mi dau pe tot corpul cu gelul de dug gi aud uqa

biii deschizindu-se, iar imediat dupl aceea... AUD VOCEAUNUI gARgAT:

- A, te-ai intors deja.

incep si lip de parci m-ar lnjunghia cineva, incepe gi el siurle, iese in fugi din baie qi inchide uga dupi el.

Cine-i ista? $i ce face in casa bunicii? Inima incepe si-mibubuie nebunegte, inchid apa gi pun repede mina pe un pro-sop. Slavi cerului ci bunica are un telefon in baie. O sun.

- Alo?

- Alo, buni, eu sunt.

- Gloris, drigufa mea, ce dor imi era de tine, spune ea,

stAlcindu-mi prenumele, ca de obicei.

50 de zile inainte de sinucidere 25

- Buni, sunt la tine acasi, dar a apirut aici un birbat foarte

ciudat!

- A, e Maximiliano! Ne-am cunoscut in Italia.

- Nu in{eleg.

- Se fac doi ani de cind locuim impreuni, nu am indriznitinci si ii spun lui Jodi, dar acum, daci tot ai aflat...

- Cum?

- E foarte drdguf, sper cI o si vi infelege{i bine.

- Bine, hai ci te sun mai tArziu.

Agadar, bunica mea de 55 de ani are un amant tdnir. Nuare rost s-o mai spun,lucrurile se inriutifeau vizdnd cu ochii.Deschid uga biii, dar nu dau peste nimeni. inaintez tiptil, aud

un zgomot dupi o ugi, o deschid 9i... DAU NAS iN NAS CUUN ECHIPAJ DE POIITIE. Ce se intAmpld aici?

- Ea e, ea a pitruns in casa mea! strigi Max.

- Domnigoari, mAinile sus, altfel vom fi obligali si folosimforfa, spune un ofiler.

- Agteptafi pufin, e o gregeald!

- M-am siturat de delincvenlii igtia minori, relinefi-o gi

sunafi-i pirinfii, se r[steqte Max.Un polifist vrea sd-mi pund cituqele.

- Stali pulin, vi pot explica totul.

- O sd ne explica{i la circa de polilie, domnigoari.

- DAR NU SUNT O INFRACTOARE. ASTA E CASABUNICII MELE!

* Cum? Cornelia nu are copii, cu atit mai pufin nepo{i.

- Are o fiic6, iar eu sunt nepoata ei!

- Domnule, qtifi despre ce vorbegte fata asta?

- Cituqi de pufin.* Am sunat-o adineauri gi a spus ci te numegti Max gi ci

locuifi impreuni de doi ani.

Max e uluit.