Cum este tratat pacatul de sinucidere de religii?Sinuciderea este văzută ca un păcat major în toate marile culte religioase: creştinism, mahomedanism, iudaism, budism sau hinduism. În mai toate cultele, însă, există “voci progresiste” tot mai des auzite, care înclină să pună sinuciderea pe seama unei rătăciri a minţii, de care mortul nu poate fi acuzat.

Un articol din gandul.ro arată diferenţele de percepţie a cultelor, vizavi de sinucigaşi.Preotul Ieronim Iacob, purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice din Bucureşti, spune: “În credinţa catolică, sinuciderea este acelaşi lucru ca şi în cea ortodoxă. O eventuală lipsă a slujbei religioase nu este o pedeapsă aplicată celui mort, sinucigaşului, ci o atenţionare pentru comunitate, care trebuie să ia aminte că s-a comis un păcat major.”

Ortodocşii: Biserica nu ar trebui să nu se roage pentru cei care îşi iau viaţa

Părintele profesor de teologie Stan Alexandru nu împărtăşeşte această părere: “În nicio religie majoră a lumii, excluzând situaţiile excepţionale, sinuciderea nu este încurajată, tolerată, cu deosebire sinuciderea femeilor, a mamelor. Biserica Ortodoxă are responsabilitatea să nu se roage pentru cei care îşi iau viaţa. Iar catolicii ştiu că nu se poate să te împărtăşeşti la căpătâiul unui sinucigaş. Doar două categorii de sinucigaşi au fost exceptate, în trecut, de la blamul creştinilor: cei cuprinşi de nebunie, care trebuie ţinuţi în lanţuri şi cum scapă din ele comit suicidul, şi cei care s-au sinucis în numele credinţei lor, cum erau martirii care îşi luau viaţa pentru a nu fi violaţi sau sodomizaţi de păgâni. Acum, după 1989, Biserica a permis slujbele religioase în cazul sinuciderilor, considerându-se că cei care au comis actele respective nu au fost în deplinătatea facultăţilor mintale. Dar situaţia nu e simplă, depinde cum se procedează, de la o parohie la alta. Sunt parohii în care se consideră că sinucigaşii au fost demonizaţi şi nu se fac slujbe, nici de înmormântare, nici ulterior. Sunt credinţe rămase din trecut, cum că sinucigaşii bântuie, ca strigoi. În cazul Mădălinei Manole, vina ei nu este atât de mare, cât este a persoanei care i-a adus otrava, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul Veronicăi Micle, care s-a sinucis cu stricnină. De asemenea, se ştia că Mădălina Manole era disperată, iar cei apropiaţi, soţul trebuiau să reacţioneze, să facă totul pentru a o readuce la lumină, chiar să plece din ţara asta unde se simţea trădată, cum o dovedeşte prima ei tentativă de suicid”.

Cultul mozaic evoluează de la sinucigaşul “criminal” la sinucigaşul “victimă”

În iudaismul “clasic”, sinucigaşii sunt consideraţi criminali şi nu li se fac funeralii, nu li se recită Kadiş-ul şi sunt înmormântaţi la marginea cimitirelor, împreună cu soţii răposaţi ne-evrei ai evreilor. “Evreii admit sinuciderea doar în cazuri grele, de război, după pilda regelui Saul. În Vechiul Testament, după ce Cain şi-a ucis fratele, Dumnezeu l-a împiedicat să-şi ia viaţa, obligându-l să o trăiască cu conştiinţa marelui păcat săvârşit”, spune părintele Stan.

În ritul iudaic reformist, se consideră că sinuciderea este o manifestare a demenţei sau a depresiei şi nu se fac diferenţieri la slujbele de înmormântare.

Oricum, indiferent de felul în care a murit, corpul defunctului este considerat “spurcat” şi nimeni din familie nu are voie să îl atingă. Cei care îşi vizitează morţii în cimitir trebuie să se spele după ce ies din cimitir, ca un ritual de purificare la ieşirea din teritoriul spurcat.

Voia lui Allah

Coranul nu este explicit în privinţa sinuciderii, dar teologii musulmani o privesc ca “o dezertare gravă de la cea mai fundamentală datorie a omului, aceea de a trăi în credinţa lui Allah”. Într-un articol din Al-Raya, prin care combătea terorismul sinucigaş în numele Islamului, doctorul Abd Al-Hamid Al-Ansari, fost decan al Facultăţii de Shari’a, susţine că “sursele islamice sacre se referă la aceasta (la sinucidere – n.r.) ca fiind unul dintre cele mai mari păcate”.Pe de altă parte, părintele profesor Stan Alexandru consideră că musulmanii se conduc mai mult după dictonul “Asta e voia lui Allah!”, deci sinuciderea nu este văzută ca un păcat la fel de mare precum e în creştinism. “În plus, înmormântarea nu este în general un proces atât de complex, se face rapid, astfel ca peste cel mort să nu treacă încă o noapte”.

Reîncarnare cu poticneli

Hinduşii şi budiştii nu pun preţ pe corpul neînsufleţit, riturile de înmormântare fiind focalizate asupra sufletului. Hinduşii îşi stropesc morţii cu apa sfinţită a Gangelui, dar este mai mult un ritual de “petrecere a sufletului” celui dispărut, care se va reîncarna. Budiştii din Japonia îşi îngroapă morţii vertical, pentru a economisi spaţiul. Atât în cazul hinduşilor, cât şi al budiştilor, sinuciderea este văzută ca un act de regresie a sufletului, în peregrinarea sa de căutare a absolutului.

Părintele profesor de teologie Stan Alexandru: “În nicio religie majoră a lumii, excluzând situaţiile excepţionale, sinuciderea nu este încurajată, tolerată, cu deosebire sinuciderea femeilor, a mamelor”.

În iudaismul “clasic”, sinucigaşii sunt consideraţi criminali şi nu li se fac funeralii, nu li se recită Kadiş-ul şi sunt înmormântaţi la marginea cimitirelor, împreună cu soţii răposaţi ne-evrei ai evreilor. “Evreii admit sinuciderea doar în cazuri grele, de război, după pilda regelui Saul”, spune părintele Stan.

În ritul iudaic reformist, se consideră că sinuciderea este o manifestare a demenţei sau a depresiei şi nu se fac diferenţieri la slujbele de înmormântare. Oricum, indiferent de felul în care a murit, corpul defunctului este considerat “spurcat” şi nimeni din familie nu are voie să îl atingă.

Coranul nu este explicit în privinţa sinuciderii, dar teologii musulmani o privesc ca “o dezertare gravă de la cea mai fundamentală datorie a omului, aceea de a trăi în credinţa lui Allah”. Pe de altă parte, părintele profesor Stan Alexandru consideră că musulmanii se conduc mai mult după dictonul “Asta e voia lui Allah!”, deci sinuciderea nu este văzută ca un păcat la fel de mare precum e în creştinism.

Hinduşii şi budiştii nu pun preţ pe corpul neînsufleţit, riturile de înmormântare fiind focalizate asupra sufletului. Atât în cazul hinduşilor, cât şi al budiştilor, sinuciderea este văzută ca un act de regresie a sufletului, în peregrinarea sa de căutare a absolutului. sursa: Gandul si Cotidianu

   Două seturi de întrebări ne-au frustrat la sinuciderea Mădălinei Manole. Și dacă nu le dăm un răspuns, vom merge mai departe cu un handicap emoțional și spiritual.

   „De ce trebuia să se sinucidă?” și corolarele: „De ce s-a sinucis?” / „Chiar a fost aspectul fizic motivul sau chiar merita să fie un motiv?” sunt întrebările care, în lipsa unui răspuns clar, ne-au frustrat ieri după anunțul decesului Mădălinei Manole.

  Pentru creștini și mai tulburătoare sunt întrebările din setul doi. Ce zice Dumnezeu și ce zice Biblia despre sinucidere? Pentru că avem intuiția că e un lucru rău, pentru că Biserica îl tratează ca pe un lucru abominabil, suntem rupți între sentimente de milă și o nevoie ciudată de a ne distanța de sinucigaș și, implicit și straniu, de familia sa. Rezultatul e un amestec frustrant de disconfort, confuzie și vinovăție. Postarea lui Christian de ieri a scos ușor la iveală aceste trăiri. Citiți comentariile și veți vedea.

 Ce este sinuciderea? Nu orice gest voluntar de luare a propriei vieți este sinucidere. Sinuciderea este diferită de martiriu (renunțarea la viață pentru apărarea unor principii și valori) și de sacrificiu (renunțarea la viață în favoarea altora), care păstrează respectul pentru viață și pentru calitatea ei. Sinuciderea este, în schimb, o respingere fundamentală a valorii vieții personale, o soluție ultimă la o viață insuportabilă.

  De ce se sinucid oamenii? La nivel particular, sinuciderea poate fi determinată de un perfecționism tiranic. Perfecționismul poate fi al persoanei în cauză sau poate fi exterior, o sursă constantă de presiune din partea familiei, a prietenilor. Depresia sau mânia sunt alte cauze ale suicidului. Familiile destrămate sau familiile cu probleme relaționale reprezintă de multe ori un numitor comun al cazurilor de sinucidere și, pe acest fond, lipsa sprijinului social este determinantă.

  Ce zice Biblia despre sinucidere? În Biblie, sunt menționate câteva cazuri de sinucidere în cazuri de război, frica sau rușinea fiind principalele cauze (Abimelec - Judecători 9:54, Saul - 1Samuel 31:4-5). Unele cazuri reflectă și prezența unei imagini scăzute și a lipsei respectului de sine, alături de o stare de tulburare emoțională sau mentală (Ahitofel - 2Samuel 17:23, Zimri - 1Regi 16:18, Iuda – Matei 27:5, temnicerul din Filipi – Faptele Apostolilor 16:26-28). Biblia nu evaluează moral cazurile acestea, nu le judecă, doar le prezintă.  Pentru a fi evaluată moral, sinuciderea trebuie comparată cu viziunea Bibliei despre viață: Dumnezeu a creat viața și noi nu suntem proprietarii ei, nu putem dispune de ea după propriul plac. Sinuciderea intră sub incidența poruncii a șasea („Să nu ucizi”). Un creștin nu poate considera validă moral varianta sinuciderii ca soluție pentru o viață de chin sau suferință.

  Cum să reacționăm în fața cazurilor de sinucidere? E foarte interesant cazul lui Iuda. Iisus știa că Iuda se va sinucide, totuși nu-i adresează vreun cuvânt de condamnare. L-a privit cu milă când i-a spus „Pentru ceasul acesta am venit în lume...”. Compasiunea lui Iisus pentru Iuda e un punct de pornire în înțelegerea atitudinii potrivite față de cazurile suicidale.

  Câteva utile precizări sunt cele făcute de Dr. Angel Manuel Rodriguez, de la Institutul de Cercetări Biblice (BRI). În primul rând, cazurile de sinucidere pot arăta rezultatul unei vieți în care omul renunță la Dumnezeu. Nu toate cazurile de sinucidere implică însă respingerea lui Dumnezeu. Sinuciderea este produsul unei stări emoționale dezastruoase, a unor dezechilibre chimice, pe fond de stres, anxietate, singurătate, trădare, rușine, depresie, boli mintale sau faze terminale ale unei boli. Nu trebuie să emitem judecăți asupra celor care s-au sinucis.

   În al doilea rând, Dumnezeu este cel care cunoaște starea minții și a sufletului unei

persoane. Și numai El poate măsura și judeca. Numai El știe viitorul sau soarta veșnică a cuiva.

  În al treilea rând, Dumnezeu ne ajută să ne confruntăm cu vinovăția. Cei care se sinucid aveau nevoie și de ajutor profesionist pe care cei mai mulți dintre noi nu suntem capabili să-l oferim.

  În final, dacă ești ispitit să te sinucizi, nu uita că există medicație pentru învingerea depresiei, există prieteni care te iubesc și un Dumnezeu care dorește să te susțină și să te poarte mai departe în viață, în ciuda dificultăților.

Sinuciderile în rândul generaţiei baby-boom sunt în creştere

Social | 28 septembrie 2010

    Rata sinuciderilor este în creştere în rândul persoanelor de vârstă mijlocie şi trendul se pare că îi cuprinde pe cei care fac parte din generaţia baby-boom. Este concluzia unui studiu care arată că rata sinuciderilor în rândul celor de vârstă mijlocie este o ciudăţenie în condiţiile în care, în Statele Unite, rata sinuciderilor în general este în scădere.

     „Rezultatele studiului sunt şocante, pentru că ele reprezintă reversul unui trend de lungă durată", susţine sociologul Ellen Idler.

  Idler şi colegii ei au folosit pentru realizarea studiului date privind rata sinuciderilor, înregistrate la Centrul Naţional pentru Statistici ale Sănătăţii şi la Biroul de Recensământ al SUA. Este vorba despre date înregistrate între anii 1979 şi 2005. În jurul anului 2000, persoanele cu vârste între 40 şi 59 de ani se înscriau în generaţia baby-boom (adică a celor născuţi într-o perioadă de explozie demografică, respectiv perioada anilor 1945-1964), iar rata sinuciderilor a început să crească constant în rândul lor. Între 1999 şi 2005 s-a înregistrat o creştere de 2% anual, în rândul bărbaţilor, şi de 3% anual, în rândul femeilor.

   Datele preliminare din perioada 2006-2007, cele mai recente pe care cercetătorii le-au avut la dispoziţie, relevă că trendul sinuciderilor printre cei de vârstă mijlocie este în continuă creştere. Astfel, în 2007, rata sinuciderilor în rândul persoanelor cu vârste între 45 şi 59 de ani a fost de 17,7 morţi la 100.000 de persoane, conform datelor oferite de Centrul Naţional pentru Statistici ale Sănătăţii. În acelaşi an, se înregistra o rată de 13 sinucideri la 100.000 de persoane în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani şi o rată de 12,6 sinucideri la 100.000 de persoane cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani.

    Surprinzător, sinuciderile sunt cauza mai multor morţi decât omuciderile, notează LiveScience.Com.    Sinuciderile în rîndurile generaţiei baby-boom s-au înregistrat, după 1999, în special în rândul persoanelor necăsătorite şi al celor cu un nivel mai slab de educaţie. Exponenţii acestei generaţii au înregistrat rate mari ale sinuciderilor şi în perioada adolescenţei lor, susţin realizatorii studiului. Apoi, după depăşirea vârstei adolescenţei, rata sinuciderilor în rândul lor a scăzut şi s-a stabilizat până în momentul în care au ajuns la vârsta de mijloc. Studiul a arătat că o persoană care a cunoscut o persoană care s-a sinucis comportă un risc sporit de a repeta acelaşi gest, mai târziu.

     Abuzul de substanţe şi droguri, dar şi debutul bolilor cronice ar putea fi printre cauzele care determină sinuciderilor printre cei din generaţia baby-boom, a declarat Ellen Idler.

    În perioada baby-boom, în SUA s-au născut cca. 79 de milioane de copii, mulţi dintre aceştia făcând parte din generaţia Woodstock, participând la războiul din Vietnam şi avându-l pe John F. Kennedy ca preşedinte. Foştii preşedinţi americani Bill Clinton şi George W. Bush fac parte din această generaţie.

Liderii bisericilor din Irlanda de Nord au acuzat băncile că îşi împing clienţii la sinucidere, scrie ziarul The Guardian. Potrivit unor persoane respectate în biserică, "acţiunile discutabile din punct de vedere moral ale băncilor" ar contribui la încurajarea clienţilor să îşi ia viaţa.

    Declaraţia a fost făcută în timpul unei audieri parlamentare care a avut loc la Stormont în care s-au discutat problemele pe care oamenii de afaceri le au cu băncile.

 Reverendul Donald Kerr din cadrul Bisericii Metodiste a spus unui grup de membri ai Adunării Irlandei de Nord, că preoţii au aflat "la prima mână" despre consecinţelor tragice pe care presiunile financiare le-au adus asupra unor familii.

  În timp ce recunoaşte că o astfel de acuzaţie comportă o gravitate feroce, reverendul se bucură de sprijinul celor patru mari denominaţiuni prezente în Irlanda: romano-catolicii, prezbiterienii, biserica Irlandei şi cea metodistă. Un alt reverend a susținut în fața aceleiași adunări că a ales să vorbească despre comportamentul băncilor întrucât enoriașilor le este teamă ca nu cumva acțiunea lor să aibă repercusiuni asupra derulării relației afacerii lor cu banca. Rev. John McDowell a spus că unii afaceriști „trăiesc cu frica de bancă.”

    Între aspectele reclamate se numără: greutatea cu care banca acordă un împrumut, majorări de dobânzi și comisioane fără înștiințarea clientului, retragerea imediată la overdrafturi, mediul nefavorabil în care clientul ia decizia, micro-managementul afacerii, discriminare la acordarea creditelor în funcție de domeniul

Greul acceptării unui gest: Mădălina Manole s-a sinucis.

Christian Sălcianu | 14 iulie 2010

    În dimineața aceasta, lumea românească s-a cutremurat de anunțul morții celebrei interprete Mădălina Manole. Un mesaj de adio pentru telefonul soțului, o supradoză de medicamente, o tentativă anterioară despre care acum se află - toate duc spre ipoteza sinuciderii. Ancheta procurorilor a confirmat ipoteza în cursul aceleiași zile.

    Am urmărit câteva dintre personalitățile care au avut curajul să vorbească despre gestul artistei. Prieteni apropiați, colegi de scenă, nimeni nu și-a putut imagina că Mădălina Manole s-a sinucis - Monica Anghel, Marcel Pavel, Angela Similea. Două sunt perspectivele lor:

aceea a necunoștinței cu privire la dramele vieții personale și greul de a accepta gestul final al sinuciderii.

Nu am aflat decât în dimineața aceasta istoria vieții artistei, cu zbuciumul dat de pierderea primului soț, de imposibilitatea de a avea un copil în tinerețe, de boala care îi îngreuna viața. Așadar, nu voi scrie despre fondul problemei. Ce mi-a născut dorința de a scrie acest post a fost mai degrabă greutatea artiștilor de a lua în calcul actul sinuciderii, teama de a judeca, neștiința sau lipsa curajului de a lua și o altfel de poziție.    De ce ne e greu să acceptăm sinuciderea? Cei mai mulți răspund că - și aici redau clișee populare - este rușinos să faci așa ceva, este un semnal de lașitate al omului biruit, este păcatul suprem împotriva propriei persoane. Ne e greu să acceptăm pentru că, cel mai probabil, nu știm cum să împăcăm frumusețea persoanei decedate cu hidoșenia actului de suicid.  

 În plus, aspectul religios domină unilateral contextul, fără portițe de scăpare. Citez aici din pravile și canoane oficiale: prin sinucidere omul îşi închide definitiv calea spre pocăinţă; sinucigaşul dă dovadă de necredinţă sau o credinţă bolnavă (Judecători 9:54-57, Abimelec; 1Împărați 31:4-6, Saul; Matei 27:5 şi Fapte 1:18, Iuda); sinucigașul păcătuieşte contra trupului său care este biserica Duhului Sfânt (1Corinteni 6:19; Romani 14:8-12), şi deci nu mai are iertare nici în lumea aceasta, şi nici în cea viitoare. În concluzie, sinucigaşului nu i se mai poate face nici un fel de slujbă şi nici nu se îngroapă în cimitir cu cei credincioşi. Fără a nega argumentele biblice, cu care orice creștin ar trebui să fie de acord, îmi permit să sesizez în partea practică a concluziilor un iz de ev mediu întunect, în care cei de pe pământ parcă hotărăsc veșnicia celor ce au murit.

    Într-un studiu european din 2009, în România sinuciderea se situa pe poziția a treia în topul cauzelor de deces, adunând aproape un sfert din decesele prin violență. Este cazul să discutăm deschis, serios, despre problema aceasta, biserică și credincioși, oameni și Scriptură, creaturi și Creator. Pentru că este fatală la propriu celor ce mor, și este deplin descurajatoare pentru cei ce rămân în viață, prieteni sau apropiați ai celor ce mor. Iar când biserica te mai și tratează „ca pe un câine” (citez o cititoare a site-ului care a avut în familie un astfel de caz) sau trece cu vederea dacă ești vedetă (vezi cazul soției lui Ștefan Augustin Doinaș) și te îngroapă ca și cum nimic ciudat nu s-a întâmplat, atunci chiar nu mai știi încotro să mergi.

    Niciun om nu aplaudă sinuciderea. Nici eu, nici tu, nici măcar sinucigașul. Chiar și Mădălina și-a cerut iertare soțului ei, într-un SMS rămas netrimis în telefonul ei. Unde văd o rază de lumină ar fi în curajul nostru de a sta drept. Drept în fața unei exploatări grosolane și medievale a Bibliei. Drept în fața unor oameni descurajați, care nu înțeleg ce s-a întâmplat cu persoana iubită, și cărora Biblia poate să le dea un mesaj de speranță. Drept în fața propriilor noastre persoane, atunci când și noi înșine trecem prin depresii și descurajări. În asemenea situații, Biblia ne descoperă o dată în plus că viața adevărată și veșnică înseamnă a-L cunoaște personal pe Dumnezeu (Ioan 17:3).

 

    A sta drept înseamnă a dezaproba gestul (cum prea frumos s-a exprimat Maria Dragomiroiu - „sunt foarte supărată pe Mădălina pentru ce a făcut”), dar și a cere un tratament pentru

sinucigaș nu mai prejos decât al altui om care, pentru o clipă sau pentru mai mult timp, și-a pierdut legătura cu Dumnezeul său.

   În fine, nu cred că se cade să-i judecăm pe cei ce își iau viața ca și cum le-am fi dat-o noi! Gestul Mădălinei Manole va fi fost înțeles deplin doar de Dumnezeu. Împlinea exact azi 43 de ani. Pentru ea totul s-a sfârșit, cu bune și rele. Pentru noi, în versul ei, „viața merge mai departe”. Chiar contează cum o trăim!   

    P.S. Persoana care m-a ajutat poate cel mai mult în viață (moral și material) a făcut un gest asemănător. Fatal. Și dacă unii au judecat-o ca păcătoasă, sau - cel mult cu mintea încețoșată - eu și familia mea am știut că nu fusese deloc așa. Pentru noi a fost o sfântă. Am înțeles că e posibil să judecăm cu o minte limitată, noi cei care rămânem în viață. Am înțeles că pot contrazice curajos pe cei ce judecă din afară!

2.593 de români s-au sinucis anul trecut

Pe scurt | 08:50 | 15 iulie 2010   Aproape 2600 de români şi-au luat singuri viaţa, numai anul trecut, arată un raport al Institutului pentru Medicină Legală, citat de Adevărul.

    Numărul sinucderilor a crescut constant în ultimii trei ani, însă este cu 1.400 mai mic decât numărul înregistrat în anul 2000, considerat vârful ultimulor 14 ani. Atunci aproape 4.000 de oameni s-au sinucis.

 Conform statisticilor IML, cea mai folosită metodăde sinucidere este spânzurarea (77%), urmată de intoxicaţii, precipitare, înecare, tăieturi sau împuşcare.

Raportul dintre rata sinuciderilor şi criza economică

Social | ianuarie 2010

    În data de 5 ianuarie 2009, miliardarul Adolf Merckle - ocupant al locului 94 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume - s-a aruncat înaintea unui tren. Companiile sale intraseră în faliment.

    Este doar unul dintre numeroasele exemple de cazuri de sinucidere cauzate de colapsul economic, înregistrate în anul 2009. „Oamenii de ştiinţă au descoperit că, la nivel global, fiecărei creşteri cu 1% a ratei şomajului îi corespunde (în medie) o creştere cu 0,8% a sinuciderilor la persoanele sub vârsta de 65 de ani"[1]. Cele mai ridicate rate ale sinuciderii în ţările dezvoltate ale lumii se înregistrează în Coreea de Sud şi Japonia, respectiv de 24,8 şi 24 la fiecare 100.000 de persoane[2].

 

    Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la London School and Tropical Medicine şi de la Oxford University[3], criza economică şi pierderea locurilor de muncă ar putea creşte cu 2,4% numărul cazurilor de sinucidere la persoanele cu vârste sub 64 de ani. „Se crede că este

cea mai completă evaluare a legăturii dintre crizele economice, şomaj şi şi mortalitate în Europa şi primul [studiu] care ia în considerare rolul răspunsurilor specifice guvernamentale". Sinuciderile apărute pe fondul crizei economice globale sunt mult mai numeroase în ţările sărace, cu un nivel ridicat de corupţie şi în care programele de dezvoltare şi de investiţii în piaţa muncii sunt mai degrabă virtuale. Autorii studiului apreciau că prevenirea fenomenului presupune ca guvernele să ia măsuri care să împiedice pierderea locurilor de muncă. Conform estimărilor făcute de cercetători pentru Marea Britanie, cel puţin 25 din 290 de sinucideri au drept cauză criza financiară. Sinuciderile acestea sunt doar vârful aisbergului, afirma profesorul Martin McKee - unul dintre participanţii la realizarea studiului -, existând numeroase tentative eşuate de sinucidere şi o mulţime de cazuri de tulburări psihice.

   Fenomenul creşterii ratei sinuciderilor pe fundalul crizelor economice nu reprezintă o noutate. La începutul anului 2009, cercetătorii de la Universitatea din Bristol asociaţi cu specialiştii taiwanezi publicau un studiu despre raportul dintre criza economică din Asia (din 1997-1998) şi rata sinuciderilor. Concluzia a fost că numărul cazurilor de sinucidere a crescut în Hong Kong, Coreea de Sud şi Japonia, cel puţin 10.400 de sinucideri înregistrate în 1998 fiind considerate o consecinţă a crizei economice, cele mai multe cazuri înregistrându-se în special la persoanele cu vârstă sub 64 de ani, şi mai puţin la cei cu vârsta de pensionari.

Cum si de ce se sinucid oamenii

Generalitati

Pentru unii act de onoare, pentru altii urmare a unei boli psihice sau decizie luata din impulsivitate, sinuciderea este una din principalele cauze ale mortii in randul tinerilor.

In anii 50 recurgeau la suicid doar 10 oameni din 100.000 la nivel mondial, iar majoritatea erau barbati in varsta. La mijlocul anilor ’90, din 100.000 de persoane 18 se hotarau sa moara, majoritatea fiind adulti tineri.

In prezent, OMS estimeaza ca la fiecare 40 de secunde, undeva in lume, se sinucide un om. Astfel, suicidul este intre primele trei cele mai importante cauze ale mortii la persoanele intre 15 si 44 de ani.

Conform Wikipedia, tara cu cele mai multe sinucideri in ultimii ani a fost Belarus. Si-au gasit moartea astfel 35 de oameni din 100.000. Japonia, Lituania, Ukraina, Rusia au, de asemenea, o rata mare a sinuciderilor.

Opt oameni se sinucid zilnic in Romania

Romania se situeaza undeva la mijloc, in 2007 avand loc 11,3 sinucideri la 100.000 de locuitori, cele mai multe in randul femeilor. In 2009, conform datelor oferite de Libertatea, s-au sinucis 2953 de romani, adica opt pe zi.

Judetul cu cele mai multe cazuri a fost Constanta, urmat indeaproape de Bucuresti. In prezent se pare ca numarul sinuciderilor este in crestere, dupa ce in 2008 scazuse putin.

Metode de sinucidere

Metodele preferate de suicid variaza de la o tara la alta. In SUA, unde armele de foc sunt o banalitate pentru majoritatea oamenilor, principala metoda de suicid este impuscarea, in timp ce inecul este metoda cea mai rar folosita.

In Hong Kong, sinucigasii prefera sa se arunce de pe cladirile inalte, una dintre metodele cele mai putin folosite de americani.

In Germania, multi oameni aleg sa se arunce in fata trenului, o metoda de suicid foarte eficienta. Rata de supravietuire este de numai 10% si chiar daca supravietuiesc sinucigasii se pot alege cu membre amputate sau lovituri la cap care ii lasa cu handicap pe viata. Mai multe sanse de supravietuire – 67% conform Wikipedia – au cei care se arunca in fata metroului, probabil pentru ca acesta circula cu o viteza mai mica.

In mod suprinzator exista si oameni care isi pun capat zilelor prin accidente de masina. O masina care s-a oprit intr-un copac, fara urme de franare si cu o singura persoana la bord ar putea sa nu fie un accident. Totusi, nu se poate spune cat de frecvente sunt aceste intamplari caci foarte rar se poate face diferenta intre accident si sinucidere.

Suicidul cu pesticide nu este o metoda atat de rara pe cat am crede. Conform Wikipedia, 30% din sinucigasii lumii aleg sa se otraveasca cu astfel de substante. In China este metoda preferata a femeilor din mediul rural.

Supradoza de medicamente, metoda preferata a femeilor

Supradozele sau combinatiile de medicamente le atrag in special pe femei, care prefera metode mai putin violente de a muri. Din fericire, rata de supravietuire este relativ mare, mai ales ca medicamentele cu adevarat periculoase sunt greu de procurat in tarile dezvoltate, vanzarea lor fiind reglementata foarte strict. Cel mai adesea se folosesc supradozele. Din pacate, cei care nu mor pot sa ramana cu sechele permanente, unele medicamente afectand in mod iremediabil anumite organe. In loc de o moarte usoara, sinucigasii se aleg cu o viata de chin.

Cum se sinucid femeile si barbatii

In lume, bolile mintale, in frunte cu depresia, reprezinta principala cauza de suicid si, cum sexul frumos este mai predispus acestor afectiuni, ar fi de asteptat ca femeile sa fie campioane la suicid. Si totusi, in tarile dezvoltate, cele mai multe sinucideri se inregistreaza in randul barbatilor.

Explicatia psihologilor: desi sunt mai predispuse depresiei femeile sunt si mai dispuse sa vorbeasca despre ceea ce simt si sa ceara ajutor de specialitate care, chiar daca nu vindeca depresia complet, cel putin o diminueaza.

Barbatii foarte slabi sunt predispusi la sinucidere

Un studiu efectuat pe parcursul a 24 de ani de o companie suedeză - cel mai mare până acum pe acest subiect - a concluzionat că bărbaţii mai slabi, din punctul de vedere al greutăţii, au un risc mai crescut de a se sinucide decât bărbaţii supraponderali.

După ce au analizat istoricul medical a 18,277 de bărbaţi care au încercat să-şi ia viaţa, cercetătorii au descoperit că bărbaţii obezi sunt cu 12% mai puţin predispusi la sinucidere decât bărbaţii cu o greutate normală, în timp ce aceia subponderali sunt cu 12% mai înclinaţi spre sinucidere.

Acest studiu, care a fost publicat în Jurnalul American de Epidemologie, coincide cu un alt studiu din SUA care găsise o legătură între indexul masei corporale şi riscul de sinucidere, potrivit AOL Health, citat de ziare.com. Cercetătorii, inclusiv autorul principal al studiului, dr. Finn Rasmussen de la Institutul Karolinska Institute în Stockholm, nu au găsit o explicaţie clară pentru acest fenomen.

Altitudinea, mana in mana cu sinuciderea

Oamenii de stiinta americani au descoperit ca intre altitudine si riscul de suicid exista o stransa legatura, dupa ce au observat ca in statele muntoase din SUA si numarul cazurilor de sinucidere este mai mare.

Datele stranse in ultimii 20 de ani de Centrele pentru Controlul Bolilor din SUA vin in sprijinul ideii ca populatia care traieste la altitudine este mai predispusa la sinucidere.

Astfel, numarul cazurilor de suicid din SUA este cel mai mare in statele vestice, cum ar fi Montana, Idaho, Wyoming, Utah, Colorado, Nevada, New Mexico, Arizona si Oregon.

Cercetatorii de la Universitatea Utah, cei care au realizat acest studiu, sunt de parere ca de vina pentru aceasta tendinta este lipsa oxigenului. Si studiile anterioare au aratat ca in zonele poluate, rata sinuciderilor este mai mare decat media.

Conform HealthDay, cei care traiesc la o altitudine de 1981 de metri, media statului Utah, prezinta un risc de trei ori mai mare de a se sinucide comparativ cu cei care isi duc viata in regiuni aflate la nivelul marii.

O analiza separata realizata in Coreea de Nord a aratat ca cei care traiesc la aceeasi altitudine in aceasta tara prezinta un risc cu 125% mai mare de a-si lua viata comparativ cu cei care isi duc viata in zonele joase, la acelasi nivel cu marea.

E drept ca mai multi factori trebuie luati in seama, respectiv sexul, varsta, cultura, educatia, etnia, istoricul familial si statutul social si economic, recunosc cercetatorii, insa avertizeaza ca... mai mult

Mituri si stereotipii despre sinucidere

In mod surprinzator, in lume, cazurile de suicid sunt mai numeroase decat cele in care oamenii sfarsesc ucisi de alti semeni. Cu toate acestea, predispozitia spre acest gest, adesea fatal, sunt greu de depistat sau preintampinat, neexistand prea multe reguli sau un element comun in astfel de cazuri. Adesea, e vorba doar despre stereotipii sau mituri.

Se stie ca femeile sunt mai predispuse sa faca acest gest decat barbatii, desi statisticile arata ca barbatii mor mai adesea la capatul acestui gest, relateaza LiveScience. De altfel, si cultura din care fac parte cei care apeleaza la acest gest are un cuvant hotarator.

Privita diferit, in functie de cultura

Potrivit Silviei S. Canetto, din cadrul Universitatii de Stat Colorado, sunt diferente mari in tendintele suicidale de la o tara la alta. In China, de exemplu, tentativa de sinucidere a femeilor reuseste mai adesea decat cea a barbatilor, pe cand in Finlanda si Irlanda nu sunt diferente intre sexe din acest punct de vedere.

Pana si definitia sinuciderii variaza in functie de cultura. In tarile cel mai industrializate, sinuciderea este considerata un act care tine doar de propria persoana. Insa in Papua Noua Guinee, in districtul Kaliai, exista un ritual al uciderii vaduvelor, care se numeste sinucidere. Femeile cer sa moara pentru a nu ajunge dependente de copiii lor, explica Canetto.

In tari precum SUA si Canada, actul sinuciderii este considerat unul masculin, deloc natural pentru femei. "In aceste... mai mult

90% dintre sinucigaşii români sunt bărbaţi. Cazurile de sinucidere în rândul mamelor care abia au născut sunt foarte rarede Mădălina CHIŢU | 14 iul 2010

foto(1)

90% dintre sinucigaşii români sunt bărbaţi. Cazurile de sinucidere în rândul mamelor care abia au născut sunt foarte rare

Aproximativ 75 la sută dintre femeile care au devenit mame suferă de depresie postnatală imediat după naşterea copilului şi doar 10 la sută dintre ele se confruntă cu destabilizări emoţionale totale

Din cei 2.586 de sinucigaşi, cât a înregistrat anul trecut România, doar 10 la sută sunt femei, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit specialiştilor în psihologie, depresia este principalul factor care duce la sinucidere. "Adevăratul motiv pentru care o femeie sau un bărbat recurge la un asemenea gest nu poate fi

1

clar definit. De cele mai multe ori, astfel de persoane se ascund în spatele unui paravan de genul: «M-am sinucis» sau «Am încercat să îmi iau viaţa pentru că nu mă iubeşte»", a declarat pentru Gândul psihologul Claudiu Ganciu.publicitate

Depresia postnatală poate fi unul dintre motivele pentru care o femeie se gândeşte să îşi ia zilele. Statisticile arată că aproximativ 75 la sută dintre mămici prezintă simptome specifice, imediat după naşterea copilului. Potrivit specialiştilor, majoritatea femeilor depăşesc relativ repede mo-mentul, caracterizat, în principal, prin instabilitate emoţională: episoade de plâns şi negativism. Există însă şi riscul unei destabilizări emoţionale totale, dar cazurile acestea sunt mult mai rare, astfel că 10 la sută dintre femei se confruntă cu această problemă.

Sinucigaşii vor să atragă atenţia

"Cazurile de sinucidere în rândul mamelor care abia au născut sunt destul de rare. Dincolo de stările de anxietate, mama se gândeşte mereu la viitorul copilului", subliniază Claudiu Ganciu. Nemulţumirea de sine şi neîncrederea în propriile forţe reprezintă alte motive pentru care femeile se gândesc la sinucidere. "Femeia de regulă pune accent pe relaţia cu părinţii sau pe cea de cuplu", completează specialistul Ganciu.

În acelaşi timp, psihologul Melania Ciobotariu a spus pentru Gândul care sunt semnalele pe care un sinucigaş le transmite persoanelor din jur. "Aceştia sunt retraşi, mereu deprimaţi, îngânduraţi şi nimic nu îi mai mulţumeşte sau bucură. De cele mai multe ori, persoanele care se gândesc la un asemenea gest nu vor să îşi ia viaţa, ci doresc să atragă atenţia persoanelor din jur sau doresc să le câştige dragostea", exemplifică specialistul Ciobotariu.

INFO Bărbaţii recurg mai des la sinucidere

Anul trecut 2.586 de români s-au sinucis, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) furnizate pentru Gândul . Cifrele arată că cei mai mulţi români care şi-au pus capăt zilelor fac parte din grupa de vârstă 50-54 de ani. În funcţie de sexe, bărbaţii recurg mai des la un asemenea gest. Astfel, numai anul trecut 2.197 de reprezentanţi ai sexului tare au recurs la sinucidere. De partea cealaltă, femeile care s-au sinucis sunt în număr de 389, iar grupa de

vârstă la care cele mai multe românce şi-au pus capăt zilelor este 40-44 de ani.

De ce se sinucid romanii In Romania, cazurile de sinucidere au devenit tot mai numeroase.Tentativele de sinucidere sunt provocate in proportie de 80 la suta de depresii, motiv pentru care recunoasterea si tratarea precoce a starilor anxioase, chiar din copilarie, reprezinta principalele solutii de evitare a actelor suicidale, atrag atentia medicii psihiatrii.

"Cei mai expusi riscului suicidal sunt adultii trecuti de varsta de 40 de ani, dar si copiii sunt predispusi sa aiba tendinte sinucigase", a declarat medicul psihiatru Dan Ghenea, de la centrul medical Medicover.Specialistul a explicat ca principala cauza a tendintelor sinucigase, atat la adulti cat si la copii, o reprezinta depresiile netratate care in timp s-au cronicizat.

Medicul psihiatru atrage atentia ca aceste manifestari apar chiar din primii ani de viata, motiv pentru care parintii trebuie sa trateze cu mai multa seriozitate starilor anxioase ale copiilor lor. "Temperamentul violent, iritabilitatea, dificultatea in gandire, modificari in comportamentul alimentar, starea de oboseala permanenta sau insomniile sunt primele semne ale depresiei la copii", a explicat dr. Dan Ghenea.

In Romania, potrivit raportului Institutului de Medicina Legala (IML) "Mina Minovici", in anul 2004 au fost inregistrate 2.720 de sinucideri, in 2005 un numar de 2.913 victime, iar in anul 2006 si-au luat viata 3.187 de romani, trei sferturi dintre decese au fost inregistrate in randul barbatilor cu varste cuprinse intre 45 si 50 de ani. Conform raportului IML, numarul sinuciderilor a fost mai mare decat cel al victimelor inregistrate in urma accidentelor rutiere, informeaza NewsIn.

La nivel mondial, in fiecare an, aproximativ un milion de oameni mor in urma tentativelor suicidare, ceea ce inseamna peste trei la suta din totalul deceselor, motiv pentru care autoritatile internationale considera ca aceasta este o problema majora de sanatate publica, cu un imens impact social, familial si economic.

Intr-o statistica a Organizatiei Mondiale a Sanatatii care a evaluat rata sinuciderilor in 34 de state europene, Romania se afla pe locul 24. Ratele cele mai mari ale suicidului in tara noastra se inregistreaza in judetele Covasna si Harghita, fiind de aproximativ 34 la 100.000 de locuitori. Dtele statisticeau arata faptul ca acesti indicatori se situeaza mult peste media nationala, de aproximativ 12-14 la suta de mii de locuitori.

Bănăţenii şi moldovenii, cei mai predispuşi români la sinucidere

Românii din Banat sunt cei mai predispuşi să îşi ia viaţa. Printre motivele care îi determină să recurgă la acest gest extrem se numără problemele financiare.Într-un clasament citat de "Adevărul", pe locul doi se află moldovenii.

"Problemele financiare, indiferent dacă vorbim de cele mondiale sau naţionale, au bulversat dintotdeauna gândirea umană. Românii sunt obişnuiţi cu aceste dificultăţi încă de acum 20 de ani, însă mulţi rememorează acele vremuri groaznice. Astfel, resimt încă o dată scăderea dramatică a venitului, dispariţia prestigiului atunci când rămân fără loc de muncă şi apariţia nesiguranţei zilei de mâine", a declarat psihologul Aurelian Toader, pentru sursa citată.

"În România, statistic vorbind, cazurile de suicid sunt mai des întâlnite în zonele cu preponderenţă maghiară. Acest lucru face ca şi Banatul să fie în top", a mai precizat Toader.

În fiecare zi, se sinucid 8 români19 Iulie 2010  |  Articol semnat de Sorin Golea

Sinuciderea Mădălinei Manole a şocat o ţară întreagă. În timp ce toată lumea se întreabă ce a determinat-o pe “Fata cu părul de foc” să-şi ia zilele, Institutul Naţional de Medicină Legală a scos la iveală cifre îngrijorătoare ale statisticilor de suicid. În fiecare zi, 8 români aleg să îşi ia viaţa.

Anul trecut, în România, s-au sinucis 2.953 de persoane. Dacă împărţim acest număr la 365, aflăm că şi-au luat zilele câte 8 români pe zi.

Judeţul Constanţa se află pe primul loc, cu 259 de cazuri înregistrate. Pe următoarele poziţii se află Bucureşti, cu 172 de cazuri, Iaşi, cu 131, Târgu Mureş, cu 109 şi Bihor, cu 97. Nu se ştie concret ce mecanism declanşează decizia de a termina cu viaţa la modul violent. Suicidul are o latură ciudată în sensul că sinucigaşul pare să capete brusc puteri stranii, care îl împing către gestul fatal. Cel mai bizar caz înregistrat vreodată în România a fost unul în care o persoană a legat ştreangul de tăblia patului, s-a întins pe spate, şi-a petrecut laţul după gât şi, lungită în pat, s-a târât uşor pe spate până a murit sufocată prin spânzurare.

Sinucigaşii aleg anii preelectorali

În studiile legiştilor, cel mai interesant este graficul suicidului pe ani, din 1986 încoace. Aceste grafice arată că românii îşi curmă viaţa mai mult în anii preelectorali, adică nemulţumirile legate de prestaţia clasei politice au o influenţă asupra celor predispuşi spre suicid. Dacă până în 1987 numărul cazurilor este constant, în jurul cifrei 1.000, în 1988 şi în 1989 numărul se dublează. Sunt exact anii când situaţia politică devenise insuportabilă în România. În 1990, cei tentaţi de sinucidere se mai calmează, pentru ca în 1991 şi în 1992, pre-anul, respectiv anul alegerilor generale, numărul lor să crească brusc. Apoi scade până în 1994, ca să crească iar în 1995. După alegerile din 1996, românii o lasă mai uşor cu sinuciderea, dar în 1999 şi în 2000, iarăşi ani preelectorali, fenomenul atinge un maximum. Scade între 2001 şi 2005, dar creşte iar în 2006. Anul preelectoral 2007 a debutat cu un val de sinucideri, apoi, în 2008, numărul lor a scăzut uşor, pentru ca în 2009 să crească îngrijorător - iar tendinţa ascendentă se păstrează.

Florin Boicu s-a aruncat de la etajul 4

Vasluianul Florin Boicu, în vârstă de 35 de ani, a sărit în noiembrie 2008 de la etajul 4 al blocului în care locuia, în faţa părinţilor şi a echipajelor de la Ambulanţă, Poliţie şi Pompieri, chemate la faţa locului. Imediat după impactul cu solul, lui Florin Boicu i-au fost acordate primele îngrijiri de către medici şi a fost transportat la spital, dar a decedat din cauza leziunilor grave. Imaginile cu saltul în gol au şocat întreaga Românie.

Suntem într-o perioadă astrologică nefastă

“România s-a născut la 24 ianuarie 1859, după Unirea Principatelor făcută de Alexandru Ioan Cuza, ceea ce înseamnă că ţara noastră e în zodia Vărsător. În acest moment, Venus este în Capricorn în quadratură cu Marte, ceea ce îi dă un aspect tensionant. Peste Venus trece Pluto care, împreună cu Venus, dă dizarmonie şi autodistrugere, iar în quadratură cu Marte dă furie, certuri, ură, acţiuni pripite, instabilitate emoţională. Această situaţie va ţine până în februarie - martie 2011. Efectele nefaste despre care am vorbit se vor accentua începând cu luna noiembrie”, ne-a spus astrologul Stavrou.

S-au luat după «Fata cu părul de foc»

Moartea cântăreţei Mădălina Manole i-a “inspirat” până acum pe doi români să-şi pună capăt zilelor în acelaşi mod. O ialomiţeancă de 58 de ani a folosit aceeaşi substanţă pentru a-şi curma viaţa, Furadan. În Iaşi, un tânăr de 26 de ani a încercat să se sinucidă, zilele trecute, înghiţind o substanţă toxică, pentru că îşi dorea să-i fie mediatizat cazul, la fel ca al Mădălinei.

S-au omorât weekendul trecut

• Galaţi. Daniel Balmuş, de 33 de ani, a murit, sâmbătă, după ce s-a aruncat de la etajul 10 al blocului în care locuia, necăjit că nu îşi mai găsea un loc de muncă de 2-3 ani.

• Braşov. Un bărbat de 43 de ani a încetat să mai lupte cu boala incurabilă de care suferea şi a ales să-şi curme suferinţa, aruncân-du- se tot de la etajul zece, salt care i-a fost fatal.

• Dolj. Soţia unui preot din Craiova s-a spânzurat, vineri, din cauza depresiei declanşate de vestea că soţul ei suferă de cancer.

• Iaşi. O femeie de 67 de ani, din Deleni, a ajuns la spital, după o încercare nereuşită de suicid. Ea a înghiţit pesticid din cauza problemelor financiare.

Majoritatea cazurilor de suicid, prin spânzurare

Într-un top al metodelor de suicid, din numărul de 2.953 de sinucideri înregistrate anul trecut, 2.259 au fost prin spânzurare, situând această metodă pe primul loc. Precipitarea (n.r. - aruncarea de la etaj) şi înecul, la egalitate pe locurile 2 şi 3, cu 184 de cazuri, submersia, pe locul 4, cu 120 de cazuri, iar pe 5, 81 de cazuri de suicid provocat prin plăgi autoproduse cu obiect tăietor. Cea mai rară metodă este cea a electrocutării, 9 la număr în anul 2009, dintre care 6 au fost la Constanţa. Medicii legişti consideră că ne putem aştepta la o explozie a cazurilor de suicid în toamna şi în iarna care urmează, ceea ce ar ar muta ţara noastră de pe locurile de mijloc ale statisticilor pe Europa.

Cum a băut Mădălina Manole o jumătate de litru de Furadan?

În cazul Mădălinei Manole, care s-a sinucis săptămâna trecută prin otrăvire, s-a pus problema celor 400 de mililitri de substanţă toxică ingerată: e imposibil ca un om să poată bea o jumătate de litru de Furadan dintr-o dată!, au spus mulţi.

«Nu este imposibil. Presiunea psihică, în cazul sinucigaşilor, devine atât de puternică, încât se transformă în durere fizică insuportabilă. Este o chestie reală. Trebuie să ne reamintim că artista a mai avut tentative de suicid, când a folosit calmante... Nu este întâmplător”, ne-au declarat surse din cadrul Institutului de Medicină Legală.

Numarul depresiilor si tentativelor de sinucideri a crescut in R.Moldova, de la declansarea crizei18 August 2009 14:07:15

1 comentariu pe articolul "Numarul depresiilor si tentativelor de sinucideri a crescut in R.Moldova, de la declansarea crizei" »

Din ce tara / localitate mai doresti sa gasesti stiri pe 9AM ?

SXC.hu

Criza economica lasa urme si asupra starii psihice a moldovenilor, nu numai asupra celei financiare, iar psihiatrii au inregistrat o crestere a numarului de depresii si de tentative de sinucidere.

"Zilnic se interneaza persoane ce au incercat sa-si curme viata, prin diferite metode. Avem si o multime de pacienti derutati, dezorientati, ce se plang de tulburari de somn si pofta de mancare, toate acestea fiind cauzate de problemele financiare pe care le au, sau problemele de la serviciu", a declarat psihiatrul Ghenadie Caraus, conferentiar la Universitatea de Medicina din Chisinau, relateaza Info-Prim Neo, citat de NewsIn .

Potrivit specialistului, in momentele de criza, cand populatia este tensionata, derutata, descurajata, deseori e depresiva, anxioasa. Starea psihica proasta apare de ceme mai multe ori la persoanele concediate, care intampina probleme in a-si gasi un nou loc de munca. Salariul mic, stresul, dar si incertitudinea creata de situatia politica din tara reprezinta alte cauze ale depresiilor la moldoveni, potrivit expertului.

Psihiatrii moldoveni se confrunta si cu o crestere a numarului de tentative de sinucidere in randul adolescentilor. Potrivit datelor Biroului National de Statistica, rata sinuciderilor in Republica Moldova este de 15,7 la suta de mii de locuitori, una dintre cele mai mari din CSI.

La inceputul lunii august, Organizatia Mondiala a Sanatatii a atentionat ca actuala criza financiara a avut un impact major asupra sanatatii mentale a oamenilor si este considerata cauza a mii de sinucideri si depresii la nivel mondial, in special in Statele Unite si Asia, dar si in tarile sarace, unde efectele crizei sunt la fel de puternice, insa populatia primesc mai putin ajutor.

Circa 650 de persoane s-au sinucis în Republica Moldova11.09.2010 Actual

213

Suicidul constituie a doua cauză a mortalităţii tinerilor cu vârstele cuprinse între 15 şi 19 ani, avertizează Ministerul Sănătăţii al R. Moldova. 

Specialiştii spun, în contextul suicidului în rândul tinerilor, că motivele care pot duce la sinucidere sunt factori familiali (abuzuri în familie, divorţul părinţilor etc.); performanţele şcolare (notele proaste); stresorii sociali (lipsa abilităţilor de comunicare, de exprimare emoţională) şi  factori individuali (emoţionali, cognitivi, comportamentali, de sănătate).

 Prim directorul-adjunct al Centrului Naţional de Management în Sănătate, Oleg Barbă, a comunicat pentru Agenţia DECA-press că în R. Moldova statisticele oficiale pentru anul precedent arată că circa 650 de persoane şi-au pus capăt zilelor, dintre care 10,5% (circa 70 de

persoane) sunt persoane cu vârstele de până la 24 de ani. În majoritatea cazurilor, în Moldova, îşi pun capăt zilelor bărbaţii. Anul trecut s-au sinucis 556 de bărbaţi şi 95 de femei, a precizat Oleg Barbă. 

 Cu referire la cazurile de suicid în rândul adolescenţilor şi copiilor, specialiştii spun că aceştia îşi camuflează stările psihologice complicate. Medicii psihologi recomandă părinţilor şi profesorilor să fie mai atenţi şi înţelegători cu cei care au avut tentative anterioare de suicid, care ameninţă cu sinuciderea şi cu cei care se află în stări depresive. Prezenţa acestor semne timp de 12 zile trebuie să determine adultul să ceară ajutorul specialiştilor. 

 Specialiştii mai spun că ar trebui să trezească vigilenţa părinţilor faptul dacă copiii vorbesc despre moarte, se izolează de prieteni şi familie, au tulburări comportamentale, fac abuz de alcool sau droguri, sunt marcaţi de suicidul sau moartea recentă a unei persoane apropiate. 

 La nivel global, în ultima circa jumătate de secol, rata suicidului a crescut cu aproximativ 60%, aceasta fiind una din cele trei cauze principale de deces în rândul peroanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 ani. Tentativele de suicid sunt de până la 20 de ori mai frecvente decât sinuciderea propriu-zisă. Statisticile mai indică că peste 90% din toate cazurile de suicid sunt asociate cu tulburările mintale, în special de depresia şi consecinţele cauzate de consumul de substanţe narcotice.

 Ieri, 10 septembrie, a fost Ziua mondială de prevenire a suicidului.