SĂRBĂTORI FERICITE !

2. — N o . 5 2 . r X T Y F R S Ü L D E C R Ă C I U N S'mMtă, 25 Decembrie 1910.

Л Л Л Л Л Л r W W W v V S A A A

..ÍN1VEBSÜL LITERAR urează iubiţilm sat cititori şi cola­boratori, sárbatort cu bine. cu dra­goste şi cu fenéire, la mulţi am.

NOTELE SĂPTĂMÂNII

Se sc r iu î n ioff а в й , pria toate gazetele , cu fwilejel S â r t ă l e r i l o r Cră­c i u n u l u i , fel de I«t de articole a s a -p r a n a ş t e r i i Màatrôtoruiut. ІіШОйВ c reş t ină o iiHtemRatö ta fon», l a Mi­lă, l a credinţa, ş i naşterea -ta» umi­lita d in slawfal de l a B e ö e e m e da­t ă ca p l idă «te ш»Шв$а făpturi i o-•meneştî, ia tă de prea măr imea ря-te re í Diuiiacseeett. aceea « r e s » î n t r u p a t "ш cepei»! cel idaad, ado­r a t î n t â i de Magi ş i apoi d e оагеяі-r e a î n t r e a g ă .

De s igur , venirea l u usas pe pă-m â n t , va â t s p â a p m r a auaţile c u g e t ă t o a r e ş i va fi aat inlt tă i a vecî cu cele m a l « l ese cuviftte de s lavă.

I n cuv in te le aceste bas* s*a# stre­c u r a t şi se strecoară, rătăciri, după c u m tot o m e l ş i toată cugetarea ese» p u s ă greşetef, ş i găsesc c i a i i s e poate a d u c e m a î inuttă s lavă fn jurul culuï a c ă r u i naştere o toţi c reş t in i i , de c â n d vinte le a tot învăţătoare ale Е г а в -gbel iel , cea atât de fnaaas scrisa şi cea a t â t d e puţin citită.

I n a c e a s t ă Evaagarltc scrie L a u t astfel :

, , In zilele acele a eştt paaasKS Oe la Cezaru l Aegttst s ä se înscrie toa­t ă l u m e a , ş i mergeau tofî să ж l e -scrie, fie c a i * in cetatea .ча. Şi a a su i t şi IosaT * л СЫІІиеа, eua ce­t a t e a Nazaret , l a I»<fe«», î n cetatea lu i David , care se ctesna І і а Ь н а , să se în sc r i e c u Maria , fenie*ia re» logod i tă lu i . fiind wígreeBata.

„ Ş i c â n d n â ' e î а я Ь s-'a» ив-pl in i t zilele ca e a sft. aască. Şi a n ă s c u t pre fial s a u «ţi ІшіМ «as­cut şi 1-a tetapst ş i I-a caicai te ies­le, p e n t r u ca ei nu aveaS ter tas ©*-p ă t ă r i e .

, ,Şi e r a * pastori te a c e a parte, p e t r e c â n d pe c â m p ş i păzind noap­tea î inprejaral turnte} Jor. Ş i iată î n g e r u l Doamuiuii a statut înain­tea lor şi Bsărirea Domeutoi a stră­luc i t în j u r a t lor ş i s"ad înfricoşat cu frică mare. Şi Je-a zis ingerek , ,Nu vă temeţi, c a iaca. vă dafi in ş t i re bucură» atare c a r e va fi la tet poporu l . Ca aufttt v i s'a născut ѢЬш-t u i t o ru l , care este Christas Оогаші і , în ce ta t ea l u î David. Şr aceasta «a va fi s e m n : veţi af la wm făsa t cu lca t în iesle".

„Şi î n d a t ă , împreună c e m u l ţ i m e de oas t e cereasca là « d a pre D u m n e z e u ş i хЛсел: „ M ă r i r e a tal D u m n e z e u î a înăl ţ imi ş i p e p ă m â s t pace şt între o a m e n i bună voire". Şi c â n d s 'aö d u s î n g e r i i d e la dfia-şil la cer, au z i s p à s t m i i un i i către al ţ i i : „ S ă mergem dară p â n ă la Bet leem şi s ă ved en t ceea ce s*a în­t â m p l a t , despre care D o m n u l ne-a făcut cunoscu t " .

„ Ş i a u veni t d e grabă şi ай aflat pro M a r i a ţ i pre losif ş i pruncul io iesle, ş i văzând u i a u f ă c u t c a n o s -cut cuvânt«d ce l i s e vorbise ar i p i aces t p r u n c Ş i toţi cel ce a a auzit s'au m i r a t de cele ca & sta- stras de p ă s t o r i . I a r Stsrra păzea toate acele cuv in te , cugetându-Ie l a irama ei. Şi s'a ii întors pasterií, aiăriad şi l ă u d â n d pre B t a a n e z e * pentru toate cele ce aa aazit s i att văxat, p r e c u m li s 'a vorbit".

Aşa s 'a n ă s c u t M â n t u i t o r u l ş i tot ce se v a scr ie în v e a c u r i desp re n a ş ­t e r ea lu i n u va p u t e a s p u n e nic i m a l

irnult, n ic i m a l f rumos . Aşa s'a n ă s c u t M â n t u i t o r u l , şi

nici u n c u v â n t de s l avă c ă t r e el, şi Bici o u r a r e rna l c r e ş t inească n u se

V. вГАѴГ (după iabbml d-wf

poate fac» aaf da ca t sspelându-se кгагеа vesritocaar teperi «

„Mărire tuf О а а м м ж в ia înaiţiBiî şi pe pămsat pace fi iai*e oameni be»a-v«àse*r

Căci I s a » pe саке *t ador» creştt-Bătatea n a e de «dit I s a » « a » pura-măreşte pe fa i i i rn 111 w. «are adace pe p ă m â n t pace s i între bană-vaire.

S r a b a t e a t n , ш sergentul după mirre, d e n ş u r i l e d e pe matul Prutu­lu i , î s i sspect ie . Cea o ш caldă, íre-measă, d e loaaaaa, riad paatâtttat parcă e safiaf c a aaa. TartereMc bat& пм piecasera, s a a n a , perecal-perecai , dsa^r^e» iiaiuiteitlaă) tetr'ai-tsdi f i iiiшаіааі іаіигДі taéaa d » a #

e a aişte eeipftaaef d i a еятлі d e deasepeau Ѳ в « ia iü, m de paee> fn. car

t a i aUaiet mele de l a coapsa-« u d a t ş i-mi c u r m a u n e u r i y r g i g i a durilor. Tăceam şi eu ş i seaaeaaut. Ca ie o d a t ă n u m a i , l a coturf, PVutol Éjï r ă sco l ea apele , apo i ş i le Mcfuûe, t r i m i ţ â n d u - l e n ă u c e la vale. A l t e ort, v r e u n pocne t d i n f runză , a ra ta că m a l e r a u a l ţ i o a m e n i p r i a pădur icea d i a dreapta, care ascundea întreaga vale. U n cazac gros , pe-un c a l mă­runt, trecu pe malrd rusesc, opri ca­lul o cl ipa, » e strigă câteva cerinţe, apoî s e făcu nevăzut.

Sergentul pr inse sa râdă, i a r da г&аайжі c u privirea spre u n iwr-deiú, d e p a r t e , î n t r ' o p o i a n ă a p ă ­d u r i i c a r e d i n p a r t e a aceea se r i ­dica m a l b ă r b a t ă .

— Al cu i e borde iu l , T u d o r é ? a m î n t r e b a t pe se rgen t .

— Al u n u l p ă d u r a r , î m i r ă s p u n s e . Şi -am porn i t , a ş a în t r ' o d o a r ă ,

în t r ' aco lo .

Când ш ajaini. a a am §ßmk ве m-шепі ш -agrftjiaari, Самѵѵа айа ar duimecaä, іа gaadtari, сааяржі ¥Fşa cases e ra l e t e t t , — pidaaaral bu era acasă. Ataae l ae-«m î»di*ptai spre japroHul «te pac, síi c&atum pe ciaeva, sà cerem na paaar ca lapte, l a фѳргом aeaiaaaa aaiailr; ma ч^е-to$ eu Ь ѳ М tomdatiiTü şi bage*, călcat, aţipea- Şt Ia «seJait efdt pe Beste іааЪй сввйа, pa an aşternut. e> feaiee Логти&я. SiaM, c a * craamă de par bălan dejariiapaejwiul frue-tft, cu boatle a№e, parca ilialr'fi boMH grea . Sergentul fi pîe ş î -mt şopti :

— I a aiscut nevasta, domsafe saa4oc«4en«nt. A «сояч) azî ftkï, că e яааі la aer de cât la ѵішаша In clipa aceasta. dapfticS nişte

ЪяЗмшяЯш capot Pădwrarat, шт «в» teait, cu plete, ae «awaas швшй Ш r> parte, сш o Ьаиаа te atâsă

— Vin dfn pattant, tafaf, am tiUet aişte

Afet îatiosc twăţud, щ, шйаіаіпД, aratd spre iesiea «fat faadL Ne apro-ptaruiii, teţre paie, î n scut ice , u n ceailat гаш&п c u m e f loarea maru-M , d o r m e a cu g u r i ţ a s trânsă ca în-*r'un zâmbet . De sub scufiţa alM o ş u v i ţ ă sub ţ i r e de par bălan strai acea î n bătaia razei d e soare care acapăta de sus , dintr'o sparturi a асярета-aiaattdat de paie... Am privit ladeteaa: taMooi acesta.

Fnarwi, ct^ilasul, easai cu harda 'n aateft, gateSe ce s emănau , viţeluşai cace a^pea, ţ i ак se p ă r u o cl ipă că, m'au obosit, v e n e a m de d e p a r t e , spre stanţa lesiă, sa gaae&c pe mtrlt-Aştep-«at«d i

4» f i«Mdfi

SFATURI CASNICE Cum se păslreasă florile. Ga să le păstrezi , pune florile in apă

distilată, săa «naîbihetra a p ă d o p l o a e , iu care ma l pune câţ iva că rbun i de lemn. Flori ie astfel păs t r a t e vor ţ ine două si trei s ă o t ă m â n î . '

CRĂCIUNUL MUMEI Cu Cât vedea că noaptea se l ăsa

tot m a l adâncă , cu atât îngrijorarea tî creştea m a l mult . . . Arunca p r iv i r i pripite prin geamul a b u r i t , s t â n d clipe l u n g i în a s c u l t a r e , a m ă g i t ă do cine ştie ce sgomot t r ecă to r ; apoi iar G'aşeza t ă c u t ă l â n g ă sobă, cu b ă r b i a p r o p t i t ă în m â i n i , cu ochi i p i ron i ţ i pe f l ăcă r i l e î n v o l b u r a t e d i n sobă. In r ă s t i m p u r i îş i p l imba p r iv i r i l e in

jur, ca şi c u m a r fi voit să m a l vază , ta piaateta ctipet d i » u n u i , dacă toate tacrurik: erau frumos orându­ite, aşa cum se cădea s ă iie când cel ce ţi-e drag mai p r e s u s de orice pe lume, trebuia să te caprtedă cu o-cail. Cub» strălucea a&eaţa pereţi­lor proaspăt văruiţi s i p o d e a u a nete­d ă ca e g l i a d a ! iar cadre le vechi Sm podoiăte cu ştergare de pâma afbä, pare'ar ÍI prins v ia ţă în lumina dul­ce d i a edae. P e peretele din spre r ă ­sărit, in mij locul a patru ş tergare în­crucişate, icoanele de argint scâtrte-iaij învălui te uşor de l u m i n a alba­s t r ă a е&шіеШ a târnată a la iur i , şi d e a s u p r a fiecăreia, câte un mănun chiu d e busuioc Îşi răspândea mi­reasma ascuţ i tă ta c e o s i n s u l r«dăil. Flor i era* »a ta ; ş i pe т а в а acope rit* cu o p t t e s l a t e t ca zăpada ; î n trei c ă n i , pusese trei teferi de fiori a tunc i c s d e s e : garoafe sas i l , muş­c a t ă roşie ş i tolăniră rapteăe, toate din gMsarâKrfle î n e r g i t e ca d r a g de dânsa . Ş i toate lucrurile aşteptau par'că ф t remurau de пегаваагг, aşa cum tiSHMiia s i in ima e i pl ină r\e dor.. .

<Gâa*usra> œ i s e friesăada* ac sbătean c a îetr'un g a l Ш «taxaârf dsuă şuruaS d e tacrte*r c a r i m p r » llasraft pasai peste m a n a oe-î prop­tea ЬіагЫа.

I n s tradă răsanaO râsete vesele şi gteserT voioesn şi pas i ce s e d e e e a ü s i ѵеагай într'o a*e«săt«ră tnCrig» rată ; e a a m e a şi d w a t i iada fii i i s t mărea... Ca ce dnaa* и іаасі .е ş i «-raiMtadse toate Bătrânele el шЯт] a proape uepatiiiiicMUMii, aert ia ï «sa *» рвая ei iobst să găsească Aetol currst f i v e s d , aşa с о я Ш p lăoea tui altă­d a t ă . - a e sault. . . P a r e ' a r M в в veac de at«aeB.. Şi doar aw toecut atâtea щ atâtea sfinte săridUo*!, s ingură , părăesta, fără s ä fi sint(rl durerea dobesâiteare ce-ar fi eâmţlt a c u m , da­c ă copSa l el m i venea— Na— в в . . ski s e patea să n u Vie, d o a r scris cfi'n seara aceea va fi U a g ă d a n s a şi o ragă să-1 íntfiaipsne «1 aceteaç' pwegatirf pe cari te s t e n a când era tropii, te preajma veselala! Crăciua. S a a n m e , m u l t ă ca le m a l e d e tuade -vase el._ m ă r ! şi ţări p e c a r i n i d că i e Idteséa bătrâna e i я н і * е „ Câte c s a d d e rfsiwtl.. Se ce s'*r îndoi '. Kaşterea D o n m e l s f aduce fiecăruia «a*e-o vuenrie ; da . fiocSruis—

Şi odăii e l priaseră a teci da mă d e j a a a «ce-I năpăd i se s eOeta l st-t Kiiaaet îerictt fi răsări laminar ; auze.

Aşa să iaase , aeadşca tă , i n f a ţ a s tel dtegoratoare.

Dar ceasuri le f a g e a a a a u l daţ atttd, într'o linişte tristă; p e s t r a i sgomotuJ совіеааи si daar câtect cocoşilor sbocasa d t e caad i n câr. In noapte. Infaasit. Odaâa se r iete ieaaaele d e a d t s e ssii itaii 111R s i саД « a cărterai i s a a a s i аавіаві te epse srănteeaă e a «caii aamff- sarpa .

la l t i i n s s e tresi d f a ptes tea ia si prrri aiurită te. j a r ; laawiua cai dslef pateftia m ă r i t S «i пдрваиіа eh pwrf rrajste p e soreai, pa tacrai prin t m t e uagtteR>4e. Éa s e ridică î picioare, e a a a af lat saai daveras <

ш p lasară . ta, аша asa « te laaw

na sottet oast-aca adevărat fer iâ

de sm s a a t fermecat, d sa dépassai o făcu s ă t r e s a r ă . . . Işi făcu semn cruc i i şi m i c ş o r ă l u m i n a cande l Se î m b r ă c ă , apo i , eşi pe uşe avâ i gr i je s'o l a se d o a r a n i n a t ă în c l an ţ Cine şt ie . . . p â n ă ' n d i m i n e a ţ ă m a l r a u câ teva ceasur i . . . De u n d e să p r i c e a p ă ea c u m m e r g e r o s t r u l t r n u r i l o r ?..,

Sàfflbâii:,", Wo 1 e c e m b r i e 1 9 1 0 . U N I V E R S U L DE CRĂCIUN No. 5 2 . — 3 .

P o a t e c a e r a a ş a с ш » тш se- soco­t ea d a n s a , b ă t r â n ă şi neş t iu toa re . . .

Ae ru l r ece d i n n o a p t e îl î m b u j o r a ob ra j i i , î t t v io râad -o .

Văze tohut Î n t r e g clocotea a c u m de s-trrçratul p u t e r n i c a l c l opo t e lo r ; ob , 'gta su r i t e acele du lc i ş i v i b r a t o a r e , mângâ i «oase ?i *rfcrte, a d â n c f ş i p l ine de- t a i n ă , s t â r n i t т de a d i e r i fe rmeca­te, ce s ' apropr iar t , p l u t e a u ş i se de­p ă r t a u uşoare-...

Maî la tot p a s u l , b ă t r â n a se înehi -n a ş i murotu-ra neelin-tita eî r u g ă : „ T r i m i t e D o a m n e , f i ecă ru ia , & bucu ­rie- , t rmri te-ni i ş i mie p e f iu l meii !"

l A i n t r a t în b i ser ică eu suf le tul î ndu­ioşa t , ea şi c u m în tot t i m p u l d ru ­m u l u i a r fi a s c u l t a t u n cân tec fru­m o s şi dulce care- i răsco l i se do ru l . N u a r ă m a s i c o a n ă l a ca r e să nu se fi- închinat , , s ă n u fi s p u s p r i n t r e la­c r imi tot c h i n u l c l ipele* eî de aş tep­t a r e z a d a r n i c ă ; ş i c â n d în biser ica l u m i n o a s ă se î n ă l ţ a vesel cân tecu l s f ân t : „ N a ş t e r e a t a Chr i s toase Dum­nezeu l nos t ru . . . . "—ea căzu în genun ­chi , eu f r u n t e a l ip i tă de lespedea re­ce şi p l ânse .şi se r u g ă f ie rb in te .

C â n d a eşi t d i n b iser ică , l u m i n a zor i lor s c a p ă r ă a l b u r i e d in în tune­r ic ; de p r i n eo.şuri f u m u l se î n ă l ţ ă d rep t în za re şi pe l a r ă s p â n t i i , bă r ­b a ţ i şi femei se o p r e a u să-şi u r eze lucruri f r umoase şi se r ă s p â n d e a u apo i p r ip i ţ i si voioşi pc la case .

A j u n g â n d a c a s ă , b ă t r â n a deschise a p r o a p e cu s f ia lă uşa. . . o deschise şi r ă m a s e în p r a g î n m ă r m u r i t ă , ţ in­t u i t ă de-o s p a i m ă ferici tă. . . Dinai 'n-te-i ş edea şi o p r ivea , r â z â n d , un b ă r b a t p u t e r n i c , ţ i n â n d în m â n ă o ga roa fă pe- ca r e o l ua se d in c a n a de pe m a s ă .

— Ce n u m ă m a î cunoş t i , m a m ă ? zise ei, r â z â n d .

Auzi. să-l c u n o a s c ă t C u m să-l m a i c u n o a s c ă d u p ă a t â ţ i a a n i ? . . A ple­cat u n copil apr t rape , N e a g u a le eî, şi a c u m uite-? ce m u n t e de bă rba t . . .

— N e a g u m a m i i , copi lul m e u iu­bit ! p u t u să î n g â n e d â n s a , î n e c a t ă de p l â n s , t n t i n z â n d bra ţe le .

Fiut-яай îi s ă r u t ă m â n a , n e î m p ă r ­t ă ş i n d b u c u r i a eî n e b u n ă , l a c r im i l e ei de fer ic i re . . . .

D a r b ă t r â n a n u b ă g ă d e s e a m ă ; n u m a i înce ta să-l s ă r u t e pe t â m p l e ş i să- î ne tezească p ă r u l , să-I î n g â n e cuv in t e d e s m i e r d ă t o a r e cu c a r i îl a l i n t a c â n d el e r a copil mic , m i c şi ne ş t i u to r . .

— Ia sune -mi , ce a i f ă c u t ? de ce n ' a i venit a t â t a t i m p să m ă vezi ? că se p u t e a să m o r şi eu c u m a m u r i t t a tă - tă î i , f ă r ă să zacă mu l t . Vezt tu , copilule d r a g , e a ş a u ş o r să m o r i când eşti s i n g u r ă , s i n g u r ă cum. s u n t eö. . . Dar a c u n u m a i sun t . . . n u t re­b u e să m a i mor , n u ! n u ! . . .

.Şi i a r îl s ă r u t a şi-1 m â n g â i a cu mâ in i l e eî b ă t r â n e ce t r e m u r a u ca d o u ă r a m u r i u sca t e b ă t u t e de vân t .

— L'île, toate s u n t a lbe şi c u r a t e , a ş a cum ai v r u t tu , ţ i -am făcut bu­catele care-ţî p l ăceau ţ ie m u l t oda­tă.. . Cât o fi de a t u n c i ? . . . Oh, D o a m ­ne, t i m p u l ăs ta , n ic i nu - ţ î m a l d a i s e a m a cât a t recut . . . Ce C r ă c i u n fe­r ici t , N e a g u l e Г Vezi că, a m r u g a t m u l t pe Dumnezeu . . . Ce s ă r b ă t o a r e ! nk-I în cer n u e s ă r b ă t o a r e ca a mea . H a i d e N e a g u l e , v ino să vezi m a s a c u m te a .ş tepată î n c ă r c a t ă cu ce î ţ i p lăcea ţ ie . . . . Copi lu le , tu nicî n o i fi m â n c a t . Vino. . . Ce C i ă c u i n , Doam­n e !....

Dar fiul săi i t ă cea , s t i n g h e r i t ; a b i a zise :

— Nu a m să pot s t a m u l t , m a m ă ; m ' a ş t e a p t u n e v a s t ă - m e a la hotel .

—- Nevas ta t a ? ! De ce n ' a i a d u s - o ş i p e ea ? Ce, n u e r a î n c ă p ă t o a r e c a s a fa? . . . Să m ă fi b u c u r a t şi e u !

- - Vezi că. . . n u te s u p ă r a m a m ă , d a r n u a m vrut să vază s ă r ă c i a de ac i ; n ic i n 'ar fi putut s ă răsuf le în odă i l e a s t e a m i r i şi v ă r u i t e cu a lb . . .

B ă t r â n a î n c h i s e r epede ochit , ca şi cum ar fi p r i m i t o lovitură de ciocan în c a p ; d u p ă o cl ipă zise înăbuşi t :

— Dar . . . dar.. . n u p e t r ecem z iua de a s t ă z i î m p r e u n ă ?... C r ă c i u n u l s f â n t

— Ei m a m ă , p a r c ă eu a m veni t a-n u m e pen t ru C r ă c i u n ? de când 1 a m s ă r b ă t o r i t eü Í I . ' am ţ i nu t pe cel ca­tolic a l neves t i i ; a d i c ă l a u r m a ur­mei , nu- I tot ace la ş , a t u n c i sau a-

IN ШІ E САІЕЧ

Si astăzi peste vremuri, ea h mea dm stejari. Masare chipul palié ы[ èfâniatttï istts : E aehmi петшітеі şi el vegkiazé sus; E candela eternă a gândurilor mare.

Sunt veci de r.ecb si totuşi ee repede s'au dus f.. Şi tremuri vor maî trece şi robî şi cărturari. Iker vraja. lat de-аріггті. prin timpii seculari. Va fi simbol de pace', & stm fără eputf.

€* oamenii nicî asfăzt im-t (ofefeţţ, niet azt, Căei tot asemeni íuaet ee iese dintre brazi Şi nu pricepe nimeni eterna- ei mafie,

To-t est fel Crist ne-apare in minte an eu an. Iar lumea nu-î pricepe al éraçrmtïï naian Că '« noi trăeşte €mn si va trăi '« vecie.

Leon-tîn I l i e scu . 1939

е ш ? K drep t c ă te rugasem- c h i a r e u s ă i a c i p r e g ă t i r i l e a s t e a , neş t i i ind că n u vot ven i s i ngu r . . .

Şi p r i n s e a z i m ţ i p re făcu t , d e ş i îl s w l ă r a p r iv i r ea d u r e r o a s ă a m a m e i lui .

B ă t r â n a n ' a m a i desch is g u r a ; cu b r a ţ e l e căzute d c - a l u n g u l c o r p u l u i , p r i v e a la ei, a b i a aeun* f u l g e r â n d u - i în m i n t e a d e v ă r u l , în t o a t ă c r u z i m e a Iul !

N u p u t e a s ă fie N e a g u a l eî cop i lu l b l â n d ş i i ub i t o r de a l t ă d a t ă , s t r e i n u l acesta- ca re -o p r i v e a f ă r ă iub i r e , c a r e se l e p ă d a de e r e d i n ţ a s t r ă m o ş e a s c ă în c a r e ea îl c rescuse cu evlavie , ne­voind să p e t r e a c ă l â n g ă m a m a lu i , s ă r b ă t o a r e a cea m a i s f â n t ă ! N u ! n u !... C u m se poa te s c h i m b a u n su­flet p â n ă ' n t r ' a t â t . ? D o a m n e , fă să fi v isa t , să n u fie a d e v ă r a t !

— Aşa mamă-, n u fi s u p ă r a t ă , m ă duc a c u m şi m a i viu eă p â n ă ' n de­s e a r ă ; î n să , tot s i n g u r . Aş r ă m â n e s ă m ă n â n c cit d u m n e a t a , d a r se su­p ă r ă n e v a s t ă - m e a c'o l a s s i n g u r ă . L a revedere şi n u fi s u p ă r a t ă .

Şi s ă r u t â n d m â n a m a m e i sa le , ca­r e n ic i n u se mişca , se s t r e c u r ă g r ă ­bi t pe u ş e încMzând-o cu sgomot .

T o c m a i t â rz iu se desmet ic i , b ă t r â ­n a ; f ă r ă p u t e r e căzu pe -un s c a u n , f rângf tndu-ş î mâ in i l e . . . .

E r a d a r a d e v ă r a t ; copi lul ei, N e a g u al e î s c u m p e r a p i e r d u t pen­t r u d â n s a . . . E a n u m a i a v e a copil! copi lu l ei m u r i s e de m u l t şi s t r e i n u l aces t a ca r e n u o m a i iubea , venise d in d e p ă r t ă r i c a s 'o c h i n u i a s c ă , să- î scur teze f i rul b l e s t ema t a l vieţ i i .

Ce i-a folosit a m ă g i r e a de câ te -va c l i p e ? Ori să- l fi ş t iu t m o r t ş i să-l fi p l â n s , r e s e m n a t ă soar te î , o r i viu şi tot copi lul ei.

D a c ă n u se p u t e a a ş a , a t u n c î m a î b i n e .să m o a r ă ea ! D u r e r e a a e e a s t a î i e r a n e î m p ă c a t ă în suflet . . .

L a c r i m i b ine făcă toa re îi i s v o r â r ă d i n och i , umez indu - î fa ţa . m a n i l e , ş i r u i a u m e r e u c a u n is-vor neseca t . . . Şi-a î n ă l ţ a t ochi i î m p â n z i ţ i de l a ­c r i m i sp re i coane , cu o d i s p e r a t ă a-m ă r ă e i u n e ; şi i s 'a p ă r u t că d in ca­d r u l de a r g i n t , d u m n e z e e a s c a m a m ă a lu î l i s u s o p r i v e a b l ân d şi iub i to r , ca ş i c u m i-ar fi z i s : „Dc ce te des-

n u d ă i d u e ş t î ? oa r e eş t î p ă r ă s i t ă î n pa t imi l e ta le ?" B ă t r â n a îşi l ă s ă în­cet c a p u l p e piept , sub d u r e r e a u n e i v i n e , a u n e i m u s t r ă r i . . .

C u a d e v ă r a t , n u e r a p ă r ă s i t ă . Sim­ţ e a a c u m m â n g â e r e a du lce a sfin­te i , ş i o î n v i o r a r e , o c ă l d u r ă binefă­că toa re ce-I i n u n d a suf le tul . . . E r a ca şi c u m ch inu l ei p i e rea încet , se to­p e a ca un fum ş i ' n Iocu-î, o b u c u r i e f ă ră s e a m ă n se l ă s a c a u n b a l s a m n e m a î s imţ i t de de luce . . . Când sufe­r ise ea?.. . De ce se 'ndoise?

Acum a v e a pe N e a g u a l ă t u r i c a r e o d e m i e r d a şi-î zicea că n u o v a m a i p ă r ă s i n i c i o d a t ă . . . n i c ioda tă . . . P e N e a g u a l eî iub i t şi d r a g ea a t u n c i c â n d e r a copil . . . Ce fer ic i tă e... C u m r â d toa t e în j u r u - î şi s 'a l u m i n a t îm­p r e j u r i m e a Ş i i svorăsc m i r e s m e c a r î o î m b a t ă Şi cân tec i le a s t e a c a r i r ă s u n ă şi o ademenesc . . .

D a r ea e eu N e a g u , mt-l poa te lă­sa do Ia sân . . . ş i p r e a e f r u m o s ş i c a l d ş i l u m i n ă . . .

N u a u z e a b ă t r â n a n ie t c u m s f â r â i a u n t d e l e m n n l d i n cande l ă , pe sfârş i­te, n ic i bă tă i l e vesele în g e a m şi n i e ! fr igul p ă t r u n z ă t o r d i n odae n u l s im­te» . . . .

L u m i n a veselă a zi lei , ce n ă v ă l e a p r i n perdele le a lbe , făcea s ă s t r ă l u ­cească p a l o a r e a de c e a r ă a c h i p u l u i e l s u r â z ă t o r , p a l o a r e a m â i n i l o r a-ce lo ra c a r i n u m a i aveau s ă se 'n t in -ză d u p ă n ă l u c i l e p ă m â n t e ş t i .

Z â m b e t u l ce-ţ î n g h e ţ a s e d e - a p u r u r î pe buze, s p u n e a l ă m u r i t ce fericit e r a C r ă c i u n u l eî.. .

Cons tantaSys i l a E c e s o m a B-

P R O V E R B E

Fie-care: poar ta c â t e u n r ă v a ş în s p a t e .

Ce e f rumos poa r t ă pono-s.

Dreptu l to tdeauna u m b l ă e u capol spa r t .

Dumnezeu că e Dumnezeu şi n ' a pu­t u t împăca toa ta lumea .

Jodeca t a e în capul omuiu î .

Mai b i n e o învoia lă s t r â m b ă decât o j udeca t ă d r e a p t ă .

U E P A Ü S L L l . \ E G I P T [după tabloul d-luî J. J. Aubert)

Ы mptea de Crăciun Cu ochi i îneca ţ r îti l a c r i m i , g ră ­

m ă t i c u l Nîcolae R o a t ă duse pe me­dic p â n ă l a p o a r t ă .

— Ce zici, d o m n u l e doctor , m a î e vr 'o s p e r a n ţ ă ?

— De ! faceţ i d u p ă cum v'arjj spus . . . Mereu c o m p r e s ă de a p ă rece § t o l i n g u r ă p e ceas d i n m e d i c a m e n ­tu l p r e s c r i s ! Mititica- e p u t e r n i c ă ; p o a t e să î n v i n g ă boala-. I n tot ca­zul, î n n o a p t e a a s t a b o a l a t r ebue s ă s e p r o n u n ţ e : or i uun , or i a l t a . E ü m ă m a î duc p â n ă la- m o ş i a d în ve­c i n ă t a t e şi î a î n t o a r c e r e voiiî m a i d a p 'ac i lea .

Medicul fncăîecă pe cal şi d i s p ă r u în î n tune rec .

— „ I n n o a p t e a a s t a t r e b u e să se p r o n u n ţ e !" m u r m u r ă g rămăt icu l ' , tot. u i t â n d u - s e d u p ă med ic , p â n ă ea îl v ă z u c u m d i s p ă r e a în p ă d u r i c e a d i n a p r o p i e r e ; în u r m ă , m â h n i t p â n ă Ia d i spe r a r e , eî se r e î n t o a r s e în casă .

C r ă c i u n u l , p e n t r u u n i i atât. cîe ve­sel, aci a d u s e n u m a i ja le şi p l anşe ­te. Scena ce se în fă ţ i şa och iu lu i a-cestu'f om a t â t de înce rca t , n u făcea d e câ t să m ă r e a s c ă d u r e r e a ce-I fră­m â n t a sufletul . Văzu pe- femeea lu i cum p l â n g e a M n g ă l e a g ă n u l copi lu­lui . E a r id i că ochiî , şi u n m o m e n t pr iv i pe b ă r b a t u l s ă u ; a p o i d in non se- ap leca şi puse m â n a pe f r u n t e a copili tei , c a r e se svà rco l ea în n-işte f r i g u r i grozave .

— De ce-ţi î nch ipueş t i m a i mult: ie câ t poa t e să fie f Medicul a. zis că in n o a p t e a a s t a s t a r e a copi lu lu i n o s t r u s e va sch imba . . . . Nu p o m e n i u n cu­v â n t despre î n d o i a l a med icu lu i .

— Nicu lae , d ă o fugă p â n ă în o-r a ş ş-i a d ă r e ţ e t a ! se r u g ă femea.

— Mă duc , zi.se g r ă m ă t i c u l l u â n -du-ş i m a n t a u a ; p â n ă în t r e i c e a s u r i s u n t î napo i . Te rog, n u te n e c ă j i !

Nîcolae R o a t ă m e r g e a mereu . S u n t a c u m şap t e a n i dc c â n d Nî­

colae, a b i a î n s u r a t , intră, ca g r ă m ă ­tic Ia p r o p r i e t a r u l aceste moşi i şi se i n s t a l a în c ă s u ţ a V n ca re s t ă şi a-cum. D u p ă cinci a n i r ă m a s e v ă d u v , r â m â i n d c a s ă î n g r i j e a s c ă de o co­pi l i tă . N u t r ecu m u î t şi se î n s u r a p e n t r u a d o u a o a r ă . Şi, do şî n ' a v e a

I de ce să se p l â n g ă , to tuş i i n i m a tul ; e r a r ă n i t ă : fet i ţa I u i d i n p r i m a că­să to r i e , M ă r i o a r a , a l t ă d a t ă spr in -

; t e n ă şi vese lă , deveni p o s o m o r â t ă şi t ă c u t ă : l ipsea cop i lu lu i i u b i r e a de m a m ă . D a r de ce femea s a n u p u t e a s ă sufere pe copi l i tă ? Nu ê r a o a r e des tu l de d r ă g u ţ ă ?

F r ă m â n t a t d e aceste t r i s t e g â n d u ­r i , el t recu p ă d u r i c e a şi a j u n s e i n sa t . Trecu î na in t e , d a r se op r i Ia au ­zul unir i g l a s , c a r e 'I z icea : „ B u n ă s e a r a " , d o m n u l e g r ă m ă t i c ! In f a ţ a lu î s t a u n ţ ă r a n b ă t r â n , cu p le te l u n g i şi cu m u s t a ţ a a lbă , ţ i n â n d în m â n ă o s tea de c r ăc iun .

— B u n ă s e a r a , m o ş Z ă g u r ă , r ă s ­punse, g r ă m ă t i c u l . AT l u a t o s tea de Crăc iun ?

— Da, p e n t r u nepoţ i i mei . Nu m a l au t a t ă , ş i c ine a l t u l s ă î n g r i j e a s c ă de e î ? . . .

— M ă i a r t ă , m o ş Z ă g u r ă , că n u m a î s t ă m Ia t a i n ă , d a r copi lul m e u e grei i b o l n a v ş i m ă d u c l a s p î ţ ă r i » d i n o r a ş să fac o doctor ie . .

- - M a r e eştî , D o a m n e ! Nu c u m v a M ă r i o a r a ?

— Nu ! mi t i ca . — Ascu l tă , î a î n t o a r c e r e s ă iei o

c ă r u ţ ă căci n u v a t r ece m u l t şi v o m a v e a u n viscol c u m n u s'a. p o m e n i t d e m u l t , şi d e ia o r a ş ş i p â n ă a c i l e a a i de fu rcă ; i a r d r u m u l e ră i i d e tot, c ă c i de ! şosele tot n u s'au fă­cu t pes te to t locul . Ascul tă , m a i zise m o ş Z a g u r ă , o p r i n d î n c ă o cli­p ă p e g r ă m ă t i c , s u n t d e op t - i ee î do a n î şi ştiu mul te . . . c â n d e v o r b a d e copii , doctor i i le s u n t de geaba , s ă t e fe rească D o m n u l de doc tor i ş i de sp i ţ e r i ! Tot e C r ă c i u n u l ; să- ţ i d a u eu u n leac m a i b u n . Şti i c rucea de p i a t r ă , de pe vâr fu l d e a l u l u i ? Acolo, în n o a p t e a do C r ă c i u n , s u n t a c u m şai-zeci de a n i , s ' au î n ă m o l i t doul

I'KIYEUSI'L DE CUÁCIUN Sâmbătă, 23 Decembrie 1 9 1 0 .

copi i i bo lnav i . Să te rogi lor în n o a p l u m e a , d a r n 'a ti p u t u t fi r e a d u ş i la viafcä. Aceşti copi laş i a j u t ă pe toţi

• copiî bo lnavi ' . 'Să te rogi lor în n o a p tea de C r ă c i u n : i a t ă doc to r ia cea m a l b u n ă şi . . . .

•— S ă r a c u l de m i n e ! s t r i g ă de o-data g r a m a t i c u l ; a m u i ta t r e ţ e t a pe t i i a să !

fii fără- să m a i r ă s p u n d ă moşnea­g u l u i , 'se î n d r e p t ă în fuga m a r e sp re ca să .

* I n c a s ă n u so a u z e a de câ t respi­

r a ţ i a g r e a a copi lu lu i bo lnav şi d in c â n d în c â n d bă tă i le ceasu lu i din păre te . Poa te cu m a m a a r fi s p u s u n c u v â n t de i n â n g â o r e şi Măr ioa-rei , dacă i s 'ar fi p ă r u t că î m p ă r t ă -ş ia durerea, ei. D a r p r i v i r e a î n tune ­ca t ă a fetitei o făcea să p r e s u p u n ă că M ă r i o a r a s ' a r b u c u r a d a c ă n ' a r m a i exista copiliţii cea mică . Cu un ges t a s p r u , o î n d e p ă r t ă de l â n g ă l e a g ă n şi Măr ioara . se r e t r a s e cu g r o a z ă î n t r ' u n colţ al odăiei .

In t impu l aces ta femea se sculă şi se a p r o p i a de m a s ă . „ D u m n e z e u l e , s t r i gă ea de oda tă , i a t ă re ţe ta ! Mă­r i o a r a , a l e a r g ă repede şi d ă re ţe ta t a t ă l u i , căci s u r i o a r a t a m o a r e da că nu i se a d u c e doc to r ia !

In t r ' o c l ipă , M ă r i o a r a , in ibrobo-diudu-se pe cap c 'un şal , eşi din casă şi a p u c ă d r u m u l cunoscu t pen­t r u a a j u n g e pe t a t ă l său .

Cuvinte le „ s u r i o a r a va m u r i , da­ca n u i se; aduce, doc to r i a " r ă s u n a u mereu la urechi le M ă r i o a r e i . E a ţi­n e a la copil cu o d r agos t e nespusă şi n u m a i frica de m a m a eî v i t regă o opr ise să dea pe faţă iub i rea ce s imţea .

î ncepuse a î n se ra . M ă r i o a r a , du­p ă ce c h e m ă do câte-va ori pe ta tă l s ău , porn i în fugă sp re o r a ş . E r a n o a p t e când , sd roh i t ă , ajunse, la ba­r i e ră .

G r ă m ă t i c u l . în lo rcându ' i sc a c a s ă , a p u c a s e un d r u m m a i scur t , F e m e a lui îl zări şi 'í esi î na in t e .

- - Ce nenoroc i re , nevas t ă , zise r l ; a n i u i t a t r e ţ e t a ! Dă-mi 'o c u r â n d !

— N 'a i î n l â l u i t pe M ă r i o a r a ? în­t r ebă femea îngroz i tă . A plecat du­p ă tine, n ' a m avu t pe al t c ineva să t r imi t .

— P e n t r u Dumnezeu , s t r igă gră­mă t i cu l , copi lul plecai? Pe-o a şa v r e m e ? Iî n o a p t e şi vijelia e ap roa­pe să i shucneaseă . Nevas t ă n ' a i fi făcut a s t a dacă . . .

Se opr i : nu m a i e r a a c u m v reme de p ie rdu t . .

Cei din sa t nu p u t e a u s ă i dea nici 0 veste. Se î n d r e p t ă sp re o r a ş .

Vijelia, isbuenise,.: Z ă p a d a c ă d e a şi vâri Iul bă t ea cu furie.

G r ă m ă t i c u l fu c u p r i n s de o groa­ză de m o a r t e : dacă copilul e r a pe d r u m , e r a cu desăvârş i re , perdut ! D a r poate, c'a a j u n s la. spiţerie, îna­in te de f u r t u n ă şi acolo, negreş i t că a fost opr i t ă . De oda tă i se p ă r u că a u d e un p l â n s e i şi se o p r i ; d a r nu e r a de câ t văj i i tul v â n t u l u i . In fine a j u n s e la s p i ţ ă r i a o r ă şe lu lu i .

— - Copil i ta mea este aci '? în t r ebă el pe f a rmac i s t .

- S u n t două c e a s u r i de c â n d a plecat .

Nk'olae R o a t ă s imţi cum -i se s t r â n g e a i n i m a .

*

M ă r i o a r a spera să. se î n t â lnească i a sp i ţ ă r i e cu t a t ă l el. Î n d a t ă i n s ă ce se convinse că n ' a fost, nu stete

'Un m o m e n t la î ndo ia l ă , căci me reu 1 se . p ă r e a e ' auzea vorbele maice î 'sale. L u ă doc to r i a în g r a b ă . A-ceas lă s t i c lu ţă con ţ inea s c ă p a r e a su­rioarei eî. N u m a i de a r a j u n g e cu­r â n d a c a s ă !

Vân tu l m a i că nu o dete jos. F ă c u o s fo r ţ a re şi p o r n i î na in t e . T recuse b a r i e r a c â n d viscolul se a b ă t u cu furie.

N ingea î n t r u n a . C â m p u l se acoper i c u o m a n t a

a ibă .şi m e r s u l devenea clin ce î n ce m a l grei i .

— De-aşI a j u n g e p â n ă la p ă d u ­rice, şi voiu p u t e a să m ă odihnesc p u ţ i n , se g â n d i M ă r i o a r a .

D a r p ă d u r i c e a n u se ivea şi copi la

Л О Л Р Т Е Л D E C R Ă C H ' V {după tabloul Im Honnefmj)

s imţ i de, oda tă cum pu te r i l e , ! dispă rui 'ă .

A t u n c i începu să p l â n g ă . Do o d a t ă se, s imţi c u p r i n s ă de fri

gu i m o r t e l şi micul ei piept svficnea cu pu te re .

Căzu. î nce rcă să se r id ice , se. l u p t ă , d a r în z a d a r !

Un somn o c u p r i n s e , m e m b r e l e îi î n ţ epen i ră şi c apu l îi căzu la o pa r t e .

V â n t u l vi:j''a cu o furie, şi m a i m a r e şi z ă p a d a acoper i cu to tu l pe copi l i ta î n t r o e n i t ă .

N insoa rea încetase . N u m a i v â n t u l m a î u r l a cu sgoniot , d u c â n d gră­mezi ele. z ă p a d ă d i n t r ' u n loc î n t r ' a l tu l . Câţ î -va o a m e n i c ă u t a u copi l i ta p e r d u t ă .

In acest moment , un că lă re ţ veni în fugă.

— D o m n u l e l lontă . zise med icu l , căc i aces ta e r a că l ă r e ţu l , î ţ i a d u c o veste b u n ă , copilul d-tale e a fa ră de or i ce pericol ' Dar unde-I Mărioa­ra ? Vin de i a d-ta şi ea încă nu s'a î n to r s .

— - Negreşi t că s'a î nămoi i t unde­va, r ă s p u n s e g r ă m ă t i c u l sdrobi t , căci i a t ă un ceas de când o c ă u t ă m .

- - Nu pe rde s p e r a n ţ a ! Să se cau­te mereu ! Trebue să d ă m peşte copi­l i tă .

î n c e p u r ă din noii să cerceteze. Din d e p ă r t a r e se a u z e a u clopotele b iser ic i lor c h e m â n d l u m e a la r u g ă ch ine .

— Cum s u n ă clopotele ! m u r m u r ă nefer ic i tu l t a t ă , poa te e s u n e t u l de m o a r t e a l cop i lu lu i m e u !

P ă r ă s i pe t ova ră ş i i lu i şi, tot cău­t â n d , a j u n s e p â n ă la c rucea de pia­t r ă , de ca re îi vorbise m o ş Z ă g u r ă .

Căzu în g e n u n c h i şi î m b r ă ţ i ş â n d crucea se r u g ă la cei douî copi laş i , m o r ţ i şi ei în n o a p t e a de C r ă c i u n .

De oda tă auz i l ă m u r i t o voce de copil c a r e c â n t a ! . . S t e a u a . f r u m o a s ă şi l u m i n o a s ă ! ' ' In aces t m o m e n t copi i i ! t r e c u r ă pe l â n g ă d â n s u l . E r a u un băeţel şi o fetiţă ca r i d u c e a u u n p a n e r m a r e . P o r n i s e r ă sp re casă , d u p ă ce a ş t e p t a s e r ă unde-va p â n ă c â n d t recuse vijelia.

G r ă m ă t i c u l se u i t ă d u p ă copi laş i cu m a r e m â h n i r e şi o d u r e r e şi m a l m a r e îi cop r inse in ima.

Tot u i t ân d u - s e , ză r i cum copi l i ta căzu in z ă p a d ă şi nu se p u t e a r ăd i ­ca . In g r a b ă a l e r g ă p â n ă l a d â n s a şi o l u ă în b r a ţ e . In acest m o m e n t ză r i în z ă p a d a î m p r ă ş t i a t ă de copiî , o m â n a ca r e ţ i n e a o s t ic lu ţă . Scoase u n ţ ipă t , se plecă jos şi, r i d i c ă p l ân ­g â n d pe copi l i ta luî . E r a o a r e m o a r ­tă? Nu i se a u z e a n ic i r e s p i r a ţ i a .

T o v a r ă ş i i îi a u z i s e r ă ţ i p ă t u l şi ve­n i r ă în fugă.

— Domnul fie l ă u d a t ! zise med i ­cul. Daţ i -mî copi l i ta mie ! Ca lu l m e u n e va a d u c e în t r ' o cl ipă l a şcoa lă , căc i p â n ă a c a s ă e p r e a d e p a r t e .

D u p ă ce m e d i c u l p lecă cu copi lul , l u â n d de m â n ă pe cei douî copi laş i , îi d u s e p â n ă la c a s a lor, d u p ă ca r e i n t r ă in c u r t e a şcoalei .

M ă r i o a r a e r a î n t i n s ă pe m a s ă şi m e d i c u l îşi dete t o a t ă o s t enea l a să o r e a d u c ă la v ia ţă . Ü fsmee s t a lân­

gă medic şi p l â n g e a f ă r ă înce ta re . —- Nevas tă , — c u m de-aï ven i t aci?

esc lamă g r ă m ă t i c u l s u r p r i n s . - - Ani întâln-il-o la t i m p , zise me­

dicul ; n e v a s t a d-tale v ro ia să. tc în­t â m p i n e .

Copil i ta încă nu . ş i venise în sim­ţ i re .

—• S'a pr imejdui t p e n t r u s u r i o a r a e l ! s t r igă de o d a t ă femeea; şi eu o c r e d e a m r ă u t ă c i o a s ă . Să fi m u r i t ? D o a m n e ! se poa te oare, a ş a ceva ?

Medicul nu dete. nici un r ă s p u n s . G r ă m ă t i c u l , mişcat de d u r e r e a fe-mcel , o luă de m â n ă şi încercă s'o li­n i ş t ească . . — IC vr 'o s p e r a n ţ ă ? î n t r ebă în u r m ă nenoroc i tu l t a t ă .

Medicul îşi l ipise u r e c h i a de ini­m a copilei .

— Trăeş t e ! s t r i gă el cu bucu r i e . După un t i mp , M ă r i o a r a deschise

ochii si se u i t ă ca t rez i tă d i n t r ' u n vis l ung .

Mania eî v i t regă se p lecă sp re d â n s a .

— M a r i o a r ă ! zise ea cu duioşie , d r ă g u ţ ă , des leaptă- te !

Ochii copilitei se desch i se ră , b ra­ţele, ni î n c e p u r ă să se, miş t e şi cân­t a r ă să c u p r i n d ă g â t u l m a m e i vi-t r ige .

Clopotele b i se r ic i lo r c h e m a u pe c red inc ioş i la r u g ă c i u n e .

» l u v .

C U G E T Ă R I Corpul e templul sp i r i tu lu i . Cât de

chinui tor t rebue să fie pen t ru un Dum­nezeu să locuiască intr 'o ru ină .

Voltaire.

Nu poţi umbla bine în viaţă dacă nu te spr i j in i pe r u g ă c i u n e .

SI. Ckriiostom.

Dacă societatea nu răs toa rnă cu de­săvârş i re v i r tu ţ i le , cel puţ in le srirun-cină. La Rochefoucauld.

Cine nu admi ră n imic işî concen­trează admi ra ţ i a a s u p r a lui î n s u ş i .

Fournie r.

Vederea morţ i i n ' a re de ce să în ­spă imân te pe cel ce şi-a t r ă i t v ia ta in cliip nobil . ' Heredia.

Temerea de Dumnezeu este începu­tul înţelepciune! . Solomon,

0 NOAPTE DE CRĂCIUN — L e g e n d ă s c a n d i n a v ă —

1 Z ă p a d a î n g h e ţ a t ă sc l ipea pe nes­

fâ r ş i tu l şes, u n d e s t a so l i t a r u n mic bo rde iu cenuş iu .

— Ce locaş t r i s t ! — g â n d e a u în s inea lor p u ţ i n i i d r u m e ţ ! c a r ! t re­ceau p 'acolo . E şi drept , locul u n d e s t a bo rde iu l e r a destul de pus t i u . C h i a r şi v a r a podoaba- i de .jur-.îm-p r e j u r , se c o m p u n e a d i n m ă r ă c i n i sp inoş i şi bă l ă r i i .

De altfel borde iu l e r a solid, căc i e ra cons t ru i t din l e m n t a r e de ste­j a r şi î n t indea un b u n a d ă p o s t îm­po t r i va v â n t u l u i rece. I l o g e a g u l se r id ica d rep t şi l a rg , d in cope r i şu l învel i t cu muşch i i ! care v a r a p ă r e a o cat i fea verde. I n acest a n o t i m p g r ă d i n i ţ a e ra cu l t i va t ă cu sfecle çi va rză , i a r în l u n g u l g a r d u l u i lu i în f loreau t r a n d a f i r i i . La mica lu i r e a s t r ă , t o t - d e a u n a a t â r n a o p e r d e a a l b ă ca z ă p a d a .

Borde iu l şi g r ă d i n i ţ a e r au prn-p r i t a fea m ă t u ş e i G e r t r u d a , c a r e le locuia î m p r e u n ă cu u n b ă e ţ a ş viol, anume, Vigg.

Dis de d i m i n e a ţ ă p lecase m ă t u ş a G e r t r u d a de a c a s ă , ca să ' ş î t â r g u i a s ­că u n a - a l t a , din s a t u l cel m a i ap ro ­p ia t . Soare le s c ă p a t a şi ea î ncă nu se i napo ia sc . Vigg r ă m ă s e s e s i n g u r de tot. Nici un fel de. zgoniot n u tu l ­b u r a l in iş tea a d â n c ă ce d o m n e a pe imensu l pus t i u a lb .

L u n g ă i se p ă r u s e lu i Vigg z iua a-eeas ta ! O a ş t e p t a n e r ă b d ă t o r pe mătuşa . G e r t r u d a , c a r e ca. de obicei, t r e b u i a să se î n t o a r c ă cu o p â i n e . o b u c a t ă de tor t cu mie re şi o l u m â ­n a r e cu trei r a m u r i , spre b u c u r i a sf intei ser i , —• r ă c i e r a s e a r a Cră­c iunu lu i .

Vigg se duse m a i a p r o a p e de fe r e a s t r ă , ale că re i g e a m u r i e r a u zu­g răv i t e de m â n a g e r o a s ă a iern.-l cu flori de, g h e a ţ ă . Cu r e s p i r a ţ i a , cu s cu ipa tu l şi cu c ă l d u r a degete lor sa le , i sbut i a face o m i c ă g a m ă t r a n s p a r e n t ă , însă pe bă t r âna , m ă ­r imea n 'o vedea to tuş i pe n i că i r i . Soare le asf inţ ise şi 'n t i m p ce n o u r i i îşi î n v e s t m â n t a r ă o cu loa re p u r p u ­rie, a m u r g u l seri i îşi a ş t e r n e a pă­t u r a sa roz-pală pes te z ă p a d ă . D a r toa te aces tea nu d u r a r ă mul t . In cu­r â n d colorile î n c e p u r ă a se conlop-i ceru l păl i şi p ă m â n t u l se î n tunecă . In tum-reeu l nop ţ i i se a ş t e r n u s e pes­te (oale, n e c r u ţ â n d nici m i c u l bor. deiii. Vigg se duse la v a t r ă , u n d e li­c ă r e a u câteva gă te je n u m a i , ap roa­pe stinse, pe sul» spuză . T ă c e r e a era a t â t de m a r e in j u r u l s ău , încât pan to f i i s ă i de l emn , de câ te or i ;i-t i ngeau d u ş u m e a u a , avea s enza ţ i a par ' că întreg' pus t i u l au- r ă s p u n d e î n t r ' u n ecoii la. t ropo tu l lor. Se ase-ză in lata. ve t re i .

Ar fi greii de s p u s câ t t i m p a s ta t p ă s ă r i l e sea ra C r ă c i u n u l u i . . .

Ar fi g rea de s p u s cât t i m p a s ta : Vigg astfel , pâ . iă ce de o d a t ă , auzi s u n e t e de clopoţel. A le rgă le fereas­t r ă , îsi a l ip i nă sc io ru l de geam să vadă cine vine : m ă t u ş a Gertr i»da. de s igur , nu p u t e a fi. D â n s a n u um­bla cu clopoţei.

Toa te stelele s t r ă l u c e a u pe cer. Iu d e p ă r t a r e un obiect, n e g r u a l e r g ă p<-z ă p a d ă . Şi a ce s t a se a p r o p i a tot m a i m u l t şi sune te l e se a u z e a u din ce în ce m a i t a r e . Vigg c u n o ş t e a bine iu ce d i rec ţ ie vino ş o s e a u a ; văzu că o -biectul o ia pe a l ă t u r i .

— I a t ă o s an i e ! — s t r igă el. Si nu-ş î u r m e a z ă d r u m u l pe şosea, ei ţ i ne d rep t însp re noi . . . .

Vigg se g â n d i a p r o a p e fă ră fie voie : „ E i , ce b ine a r fi dc p l imba t a c u m cu s a n i a " .

I I .

Abia i sp răv i de g â n d i t acest s a n i a se şi opri sub fereastra , b iu lul . E r a o săn iu ţă m i c ă l a ca ră i i p r i n ş i p a t r u ca i mit i te i , suf lau şi nechezau a p r i n ş i , calc; o m ă t u l sub p ic ioa re .

— F ide l , ps t , s t a i loculu i ! Zmeu , t rec cu b ic iu l în l u n g u l s p i n a r i i t a l e . d a c ă te u r n e ş t i ! Mă, Vic leanu le , ia s e a m a şi tu, căci tc t r ă z n e s c î n t r e u-rechî , — s t r i g ă p i t i cu l ce şedea iu sanie .

Vigg n u văzuse, î ncă nici o d a i a un astfel de om in v i a ţ a sa . Avea o s t a t u r ă m i c ă de tot, şi to tuş i e r a bă­t r â n . P e fa ţa- î se vedeau b r a z d e a-d â n c î ; b a r b a lu i m a r e , d e a s ă , se­m ă n a cu m u ş c h i u l ce c reş tea pe bor­de iu l m ă t u ş i i G e r t r u d a , a t â t e r a de moale .

- B u n ă s ea r a , mă . c â r n u l e ; esta еіиел a a casă ?

— Vezi bine că este c ineva , de

Sâmbăta, 25 Decembrie 1910. UNIVERSI'L DE CRĂCIUN No. 52. — 5.

PRELAŢII NOŞTRI

P. S. S. 6HERÄSIM TIMUS

P . S. S. Ep iscopul Gl ieras im Ti­m u s este u n u l din cer m a î do f runte r c p r e z i n t a n ţ î aî E p i s c o p a t u l u i ro­m â n e s c .

Do o v â s l ă c u l t u r ă teologică, de o • aus t e r i t a t e c u n o s c u t ă , ş t i ind să pro-ţ u i a s c ă in toa tă p u t e r e a c a l i t a t e a de p ă s t o r de suflete, P. S. Gl ie ras im şi-a r r e i a t in c lerul nos t ru s u p e r i o r o s i tua ţ i e pe cât de m e r i t a t ă , pe a-tâ t de c o n s i d e r a t ă .

I l u s t r â n d , în aceste zile de să rbă­tori c reş t ineş t i , Ga le r i a n o a s t r ă cu po r t r e tu l d i s t insu lu i p re la t , ne în­d r ep t ăm g â n d u l că t re Biser ica noa ­s t ră , c ă r e i a conducă to r i ca I ' . S. Gl ieras im ÎI fac c ins te , că t r e Biser ica noas t r ă ca spre aceea ca r e a fost din veacu r i m e n i t ă să no ţie deş tepţ i şi ta r i în fa ţa t u t u r o r p r ime jd i i lo r .

vreme ce's eu aci,- r ă s p u n s e Vigg. — - Orî da ! Aî d r e p t a t e ; insă pre­

cum văd, nu p r e a aî l u m i n ă m a r e in odaie , deşi o s ea r a C r ă c i u n u l u i .

— - D a r voiu avea un cozonac şi o l u m â n a r e , c â n d se va în toa rce m ă ­tuşa Ger! ruda .

- - A ş i ! m ă t u ş a G c r l r u d a nu vine încă — zi so m u ş c ă t o r p i t icul , — tu oşti s i ngure l şi vei m a î r o m â n e a în­că vre un ceas . . . D a r s p u n e : nu ţi-i frică .

— Eu suni copil suedez - - r ă s p u n ­se Vigg. — .Mătuşa G c r t r u d a m ' a î n v ă ţ a t că eopi lu lu Isnedez nu i se r a d e să fio fricos.

— l lu l i a ! un copil s u e d e z , - - s t r i g ă b ă t r â n u l , I r ecându-ş î mâ in i l e î n m ă

• n u ş a t e şi-şî scoase p ipa d in g u r ă . E î b ine , d a r şt i î cine s u n t eu ?

— Nu tc cunosc . Dar tu , m ă cu­n o ş t i pc mine ?

B ă t r â n u l îşi luă căc iu la îmblăn i tă , şi l ă sând-o p â n ă la p ă m â n t zise :

— Am o n o a r e a să vorbesc cu Vigg, m i c u l cava ler a l aces te i s tepe, c a r e se aprop ie tot m a î n in l t de v i ' âs la b ă r b ă ţ i e i şi ca re n u se sper ie de o barbă, lungă . D a r a scu l t ă , eu s u n t „ M o ş Crăc iun" . A c u m a poate, că m ă cunoş t i . . .

Ali, tu eşti Moş C r ă c i u n ? D a r a t u n c i eşt i un b ă t r â n de t r e a b ă ! M ă t u ş a G c r t r u d a mi-a vorbi t de mul t e or î do t ine .

— Î ţ i m u l ţ u m e s c de compl imente , ir pă r e r i l e in p r i v i n ţ a a s t a sun t •site.... D a r l a s ă a s t a Vigg. vrei •e p l imbi cu m i n e în s a n i e ?

Da, as vrea . . . Nu î n d r ă z n e s c însă . . . Dacă s a r î n n a p o i a m ă t u ş a G c r t r u d a şi en nu sun t a ic i . . .

- - IU făgăduese că vei fi a c a s ă î n a i n t e a ei. ha ide !

N ' a fost nevoie să i-o r epe te de d o u ă orî . Dintr 'o s ă r i t u r ă se af lă a f a r ă în z ă p a d ă . Şi deşi e r a frig,

V i g g e r a uşor îmbrăca t . Cc s t r â m t îi e ra s u r t u c u l de b u m b a c şi pan ­tofii de l e m n câ t de ta re îi rupsese-r ă c iorapi i , deşi m ă t u ş a G c r t r u d a îl cârpise dc a t â t e a o r i .

P i t icul încu ia în g r a b ă u ş a î n ur ­m a luî Vigg, îl r i d i că în s an ie , în-vă l i ndu - l bine în b l a n ă ; f umu l pi­pei i-1 suflă sub n a s , ceea ce '1 sili să s t r ă n u t e , apoî o p o c n i t u r ă de lu­ciii si o p o r n i r ă . Cai i . ca fu lgeru l , U r â b ă t e a u şesul .

•— Nu mi-a ï d a voie să m â n eu ?— î n t r e b ă Vigg. - ';

— Nu ! r ă s p u n s e pij icul,• —- î ncă n ' a î a t â t a - p u t e r e . - -,

N u mul t d u p ă ce l ă s a r ă p u s t i u l î n u r m a lor, a j u n s e r ă în p ă d u r e a de sp re ca r e m ă t u ş a G c r t r u d a vor­bise a ş a de . m u l t , u n d e ; copac i i s u n t a t â t de n a l ţ i , în câ t a l c rede că a j u n g p â h ' l a stele. P r i n t r e copac i l i că rea d in c â n d în c â n d lu­m i n a câ te-uneî mic i locuin ţe . De câ te or i îşî o p r e a p i t icul s a n i a în f a ţ a vre-uneî că su ţ e , din t eme l i a ca­

sei , p r i n t r e c ă r ă m i z i , se a ţ i n t e a u doi ochî luci tori a s u p r a luî . Aceş t ia e-r a ű ochii ş a r p e l u i cas i i . c a r e s a l u t a pe pi t ic in nîodul obicnuit..

In loc de r ă s p u n s , p i t icul îşî lua căc iu l a şi î n t r e b a : c u m sunt, locui tor i i acestei case ? .

— Şe rpuşo r , ş e rpuso r , s p u n e - m î — A ti incepul-o cu m â n a g o a l ă si

a c u m a u un cal şi t re i vac i fru­m o a s e .

— Şi ce-mi poţi s p u n e d e s p r e co pi l i cas i i ?

— C u m i n ţ i , .şi fa ta şi b ă i a t u l . B ă i a tu l o î n s ă cam să lba t i c , d a r f a t a foar te p a c l n i c ă şi b l â n d ă .

— I ş ; vor pr imi r ă s p l a t a . N o a p t e b u n ă de Crăc iun , ş e r p u ş o r !

— Noap te b u n ă , d r a g ă pit iculo,— zise şea rpe le şi-şî r e t r a s e capu l .

I n fundu l săn ie i e r a o l a d ă ; piti­cul o deschise si scoase fel de fel de l u c r u r i din ea. Un b r i c e a g p e n t r u bă i a t , u n d e g e t a r şi-o carte, de ru­g ă c i u n i p e n t r u fa tă . In urmă. scoa­se niş te l u c r u r i po ca r e Vigg, î n t r ' u n chip o a r e c u m c i u d a t nu le p u t u ve­dea.

— Acestea s u n t : binefacerea, şi b lagos lov i rea , zise p i t icu l . Apoî îm­p r e u n ă cu Vigg se î n d r e p t ă sp re casă . Toa tă familia, e ra a d u n a t ă în f a ţ a vetrei şi t a t ă l citea cu voce t a re . P i t icul depuse d a r u r i l e in tăce­re, se ' n toa r se cu Vigg la s an ie , se s u i r ă în ca şi-şî u r m a r ă d r u m u l p r i n p ă d u r e . Aslfel u m b l a u din casă in casă , din borde i în bordei . (Va urma). Trad. do I o s e l Ş a i - v a i - v

BETHLEHEM de "

i EI .IX L O R E N Z

C R Ă C I U N L I N P O P O R

C O I . i V I»

/cea 'u ceste an-fi Doamnele ')

Şi 'n ceste dom/iii, Dalbe visliri). Sas la case nalte, 'Aalte minunate. La mijloc de casă Stă lot mese 'nlinse. Făclii dalbe-aprinse. Scaunele, ' atinse. Scrh-ai janţurcl, Cine scade n el ? Şeadc Moş Crăciun, Moş Crac ian bătrân. Măi. de-arând cu cl? Ion, Sfânt Ion. Mai dc-arând cu cl ? Şed toii sfinţi de-arând. Moş Crăciun, bătrân. Din gurà 'm'i grăia : — Ioane. Ioane, Tu, când Іе-rû născu s Pe negrul pământ. EH m'am pârjelit Şi te-am sprijinii In poale dc veşmânt. Veşmânt mohorât. Lung pînă 'n pământ. Şi le-am botezat, Bun nume li-am dat : Jon, Sfânt Ion Şi ţi-am, dăruit Cruce de măr dulce, Toiag de argint, Ca să stăpâneşti Cerul şi pământul Şi pe noi de-arândul. Bună vremea "n casă, Găzduia frumoasă. Rămâi sănătoasă. La mulţi anî cu bine Şi cu sănătate, Că-î mal bună decât toate.

*) După fie-care vers se repetă refre­nul ; s. Doamnele»,

„ Ş i tu, Be th lehem E p h r a f a , c a r e eşti mic î n t r e iniile d in J u d a .. Vechi cuv in te profetice, ros t i t e a c u m mi i de an î , devin i a r ă ş i t i ne re .când sunt, e v o c a t e ' d in a m i n t i r i l e a n i l o r copi­lăr ie i . I n poezia v e r s u r i l o r -biblice, dormi tează melodi i dulc i şi du ioase , car i f a r m e c ă din nou şi pe acela ca r e a deveni t de m u l t r a ţ i o n a l i s t şi şi-a pe rdu t vechea c r e d i n ţ ă d in copi lă rie. Ele sunt n e p e r i t o a r o . cu a rmo­n i a lor, ve r su r i l e o a m e n i l o r evla­vios! şi. s impl i c i t a t ea lor a r e ceva cap t ivan t , ceea ce. l ipseşte m u l t o r poezii p ro fane d in cele m a î f rumoa­se.' ••• '•- •

Bethlehem- a c e a s t a este „ C a s a pa­nel". Şi a t r i b u t u l Ep l i ra ta a-r a t ă rodn ic i a p ă m â n t u l u i . Şi aces t orăşel face o n o a r e n u m e l u i s ău . In t impu l luî Chr i s tos Be th lehem nu a-vea î n f ă ţ i ş a r e a pe ca re o a r e a s t ăz i . O serie de case m a r i p r e d o m i n ă co­l ina : m o n ă s l i r l şi a ş e z ă m i n t e de bi­nefacere a le di fer i te lor c o m u n i t ă ţ i re l igioase creş t ine . Dacă aî in t ra t în in t e r io ru l o r a ş u l u i , găseş t i casele m a î nou î destul do bune. şi c u r a t e p e n t t r u î m p r e j u r ă r i l e o r ien ta le , p r i n t r e ele se află st r a d e s t r ăvech i , î n g u s t e şi p l ine de m u r d ă r i e , pe când sus pc coaste înf loresc m i g d a l i i şi smochin i i . Amestecul de p o p o a r e si de re l ig iunî d in J e r u s a l i m se r epe tă şi a ic i în m i n i a t u r ă . Cei douăsp reze ­ce ni ii de locui tor i , ca r i se află in o ra şu l n a t a l a lu i I s u s Chr i s tus se împar t în 5000 l a t in i , iOOO grec i , câte 500 de m a h o m e d a n i şi a r m e n i , i a r res tu l în p r o t e s t a n ţ i , Copţ i şi Sir ieni . De oarece în t i m p u r i l e cele m a l vechi a le t r ad i ţ i e i c reş t ine , aici şi-a cău ta t r ă d ă c i n i l e cu l tu l crediu cioşilor, astfel in cât deja C o n s t a n t i n cel m a r e a zidit în Be th lehem o ba-silică, c reş t in i i aii r ă m a s aici la pu­tere şi în m a j o r i t a t e , cu toa ie cam­paniile, m a u r e din veacul de m i j ­loc. U n u î o rd in al î m p ă r a t u l u i A d r i a n este a se a t r i bu i fap tu l re­m a r c a b i l că în Be th l ehen iu l de a t u n c i şi p â n ă astăzi nu s'a m a î p u t u t s ta­bili nici o famil ie evreească . Ori cât de des se în t â lnesc pc. p ă m â n t u l ţă­ri i f ă g ă d u i n ţ e i ba sme le , legendele şi re l ig iun i le celor trei p o p o a r e , c a r i îl locuesc. totuşi a r a r e ori se în tâ i nesc a t â t de a p r o a p e doua din aceste confes iuni p r inc ipa l e , cea c reş t ină şi cea i s rae l i t ă , ca în Be th lehem Epli­r a t a . care s t r ă l u c e a în l u m i n a glo­riei când Rachel a fost î n g r o p a t ă aici . Şi m i n u n a t a id i lă a lu i R u t h se petrece în aceas t ă va le verde. E ro i i războin ic i J o a b , Abisai şi Asahe l de acolo au p o r n i t în d e p ă r t a r e şi apo î se împl in i s t r ă l u c i r e a Be th l ehemu-luî când fiul lu i I s ac , David , deveni rege a! Judeci . N e a m u l u i s t ră luc i i a lu i David, se a t r i b u e că profeţ i i t ocmaî în Be th lehem a ş t e p t a u p a t r i a Messiei. S a n c t i t a t e a locu lu i e r a sta­bilită oa re cum şi în t impu l lu î I sus . A d o r a ţ i u n e a c reş t in i lo r c ă u t ă să dea o s t r ă l u c i r e şi m a l m a r e aces tu i loc ; încă de t i m p u r i u s'a î n f i in ţ a t acolo o episcopie şi d in p r ime le v e a c u r i se mi şcă n e n u m ă r a t e peler inagW sp re z idur i l e sale . Aici a p a r e figu­r a deĂnacho re t a Sf. H i e r o n i m , ca­re a sc r i s r e t r a s de l ume celebra Vulgata.

Insuf le ţ i te le cete a le c r u c i a ţ i l o r por­nesc sp re Be th l ehem ca să-1 elibe­reze d in m â i n i l e Sa r acen i l o r . P â n ă pe l a mi j locul v e a c u l u i t r ecu t ban­tué lup te de tot felul în j u r u l ve­c h e ! ce tă ţ i , şi a b i a d u p ă ce s anc tua ­rul eî p r i n c i p a l B i se r i ca Sf. M a r i a saű a N a ş t e r i i D o m n u l u i , în 'ur­m a in te rven ţ i e i î m p ă r a t u l u i Napo­leon I I I (1852) t recu din p r o p r i e t a ­tea biser icel g receş t i î n a celei ro-mano-ca to l i ce a i n t r a t a ic i p a c e a a-â t de m u l t do r i t ă .

I n i n t e r i o r u l o r a ş u l u i s u n t foar­te p u ţ i n e de v ă z u t ; d a r cele p u ţ i n e s u n t de u n t ip deosebit , Î n s ă ş i bi-

Galeria artiştilor români

B - N A E L E N A T E O D O R I N I

I l u s t r ă m azî Ga le r i a a r t i ş t i l o r ro­m â n i cu p o r t r e t u l une i i lus t re şi ne­u i t a t e r e p r e z i n t a n l e a a r t e i r o m â ­neş t i , d-na E l e n a Toodor ini . Zicem n e u i t a t e căcî , d a c ă m a r e a a r t i s t ă— ca: m a î toţ i a r t i ş t i i noş t r i—a fost, ne­voi tă să cau t e p r i n t r e s l r e in i d reap­t a p r e ţ u i r e a m a r e l u i săii t a len t , rc-n i â n i m e a toată. îi pomeneş t e cu re­cunoş t i n ţ ă nume le , ca. pe al acel. ia c a r e a d u s pes te m ă r i şi ţ ă r i f a ima n u m e l u i n e a m u l u i săii.

D-na E lena Teodor in i face şi as­tăzi încă a d m i r a ţ i a lume':' î n t reg i p r in m a r e l e săii d a r al c a i d u l u i şi în lumea a r t i ş t i lo r se b u c u r ă de con­s ide ra ţ i a ce so dă. n u m a i divelor.

Cân tă rea ţ ă , şi tot atât, dc distinsă, m a e s t r ă , cele m a î m u l t e din 1 înorii-• n o a s t r e c â n t ă r e ţ e îşi dat ores c d-sal ' î n t r e a g a lor ca r i e r ă şi. de s igur , in z iua când se va p u t e a vorbi şi la noî dc operă r o m â n e a s c ă , nume le d-ne-î Teodor in i va fi pomeni i cu recunoş­t i n ţ ă p r i n t r e ale celor ce au creat p r imele c lemente ale acelei opere.

serica Naş te r i i , ca re a fost c l ăd i t ă în veacul al doilea, po locul despre care. f r ad i ţ i unea s p u n e că a exis tat g r a j d u l , în ca re SI'. Fec ioa ră a năs­cut pe i s u s , a p a r e pe, d i n a f a r ă ca .> f o r t ă r e a ţ ă . In i n t e r io r se află o ba-silică s implă d a r f r u m o s a r a n j a t ă , a-p r o a p e fără nici o .podoabă ; sub po­dea l a el se î n t i n d e c r ip ta cu n e n u m ă ­ra te le eî cave rne . O l u m e s u b t e r a n ă de c red in ţă se deschide î n t r ' u n mis t ic a m u r g ; cu o l u m â n a r e de cea r ă în m â n ă , v iz i ta toru l trece, pr in capelele s u b t e r a n e ale Sf. losif. p r in peşte , a Sf. H i e r o n i m u s , şi în fine pic iorul se opreş te în cape la Naş t e r i i l u m i n a t a s lab de 15 cande le de a rg in t . Pe o p lacă se află o stea de a r g i n t , în­c o n j u r a t ă de i n sc r ip ţ i a :

,,Hic de virgine Maria lesiis Clnis-tus nalus est".

L â n g ă a c e a s t a niş te iesle de m a r ­m u r ă a r a t ă locul , u n d e I su s a s ta t în ieslele de lemn.

P e m a r e a p i a ţ ă a B e t h l e h e m u l u l este, adeseor i o foa r te m a r e a n i m a ­ţie. Trec m u l t e c a r a v a n e de cămi ­le, ven ind din Vrab ia şi S a m a r i a . Iii acest o r a ş se, face m a r e comer ţ cu m ă t ă n i i , i coane , l a n ţ u r i c ruc iu ­liţe şi alte. obiecte f rumos luc ra te .

„ F e m e i l e din Be th l ehem—înche ie sc r i i to ru l L o r e n z — p l â n g cu m u l t m a î uşor , d e c â t ' c e l e l a l t e femeî din O-r ient şi Occident ; a m văzut oda tă un g r u p de femei cum îşi l uau ră­m a s b u n delà u n a ca r e pleca, si toa tă z iua , a m fost t r is t . Atât dc m u l t ă sens ib i l i t a te au femeile în o-r a ş u l u n d e a c â n t a t David şi unde I s u s C h r i s t o s a d o r m i t în iesle".

C. SCUBTU.

„ U N I V E R S U L I T E R A R " d e A n u l X o u

va ß splendid ilustrai şi de cea mai interesantă citire.

W V V v V v V V V W W V V W

(î. — No . 52. U N I V E R S U L D E CRĂCIUN S â m b à i a , 2 5 D e c e m b r i e 1910.

ILUSTRUL R O M A N D E G E R O L A M O B O V E T T A

— Urmare —

ab i a Aşezată î n f a ţ a oglinzoi, ab i a se Î n t o a r s e de-î întinse: m â n a .

C a p o d u l ei î n t r edesch i s , îi arăt-a o m u t y m e de c ă r n u r i p r e a g r a s e , ca r i b ă l ă n g ă n e a u pe p iep t şi-1 Î m p o v ă r a u m e r i i . ••' — Eş t i un ş t r e n g a r , ţi o m a t s p u i !

— D a r do ce V C a r e 'mî este c r i m a ? C a s a l b a r a l o rn i e t a cu g a l a n t e r i e

de Schonfeld cu s i n g u r u l g â n d a'î fi pe p lac . De a l t m i n t e r e a făcea p e nev inova tu l , pe іпеч-.enlul.

— Te poţ i m â n d r i cu a î f e rmeca t p e M a t a fetiţat. . . Da , d a , a i t e rme cat 'o

— D a r de l o c P e onoa re ! F e m e e a de casă îl a m e n i n ţ a cu

p i ep t enu l pe c a m îl ţ inea în m â n ă , pe c â n d stapânft-su 11 l u l g e r a cu pr i ­vir i de ( i u d ă .

— A! eşti u n ş t r e n g a r ! гіэе In sfâr­şi t Schonfeld ca r e a m e s t e c a f r an ţu ­zeasca cu i t a l i eneasca , sji ca re pe cu­vintele acestea se r id ică z icându- î :

— Du te de m ă a ş t e a p t ă în sa lon , a m de vorbit se r ios cu d ta.

— P e n t r u ce m ă goneş t i ? C a s a l b a r a a-feetându-se, a d m i r a

corpu l indecent a l g roase i contese ca ro se pusese în m i ş c a r e şi-şî flu­t u r a l a rgu l eî capod.

— De ce n u . m ă l a ş i aci 1 — P e n t r u ce ? Eşti î n c â n t ă t o r !

P e n t r u că t r ebue să m â î m b r a c . — Atunc i nu plec ! Şi ducele se aşeză pe un t abu re l

l â n g ă ogl indă . Schönfeld şi cu to­v a r ă ş a el îl l u a r ă la g o a n ă , r id icân-lu-1, l u â t i d u l pe sus , şi t â r â n d u 1 de ibraţ, îl î m p i n s e r ă sp re uşă . B ă t r â n u l cel f r u m o s se împo t r ivea , n u v r e a de loc să plece.

— L ă s a ţ i - m ă aci !... n u a m să des-chid de cât un ochifl.

— N e r u ş i n a t u l e ! Dacă a r şti b i a t a d-ră Nora ! g l ă s u i a femeea de casă .

-— Nu \ a şti ; căci n u o să-I s p u n e m îioî.

— Caaro da Di o ! p r o t e s t ă Contesa, c rede ţ i că efi m ' a s i î m p ă c a cu I m p a r , iţeala? De loc, s c u m p u l meii , de loc ! Aide ! a ide !

Şi c u m ducele nu voia s â se miş t e d in uşa. s a l o n u l u i , cu n ic i u n ch ip ,

" Siéhönfeld, cu capodu l desch i s şi fâl fâ ind. luâ p ra fu l de p u d r ă p e ca r e îl s c u t u r ă sub n a s u l lui C a s a l b a r a .

'Acosta , s t r ă n u t â n d , f jg l albit oá p u d r ă .

D-na Schonfe ld îl a j u n s e Imedia t d u p ă ce îşi pus* o roche de c a s ă de u n roşu a p r i n s , pe ca r e şi-o î nche i a vorbind .

— Bel mobile, cum ziceţi d -voas t ră i ta l ieni i . O fa tă d e famil ie fxcelentă , a p r o a p e o copilă! b a l î n t o r s c a p u l ! a l pe rdu t-o p e n t r u t o t d e a u n a I

Schönfeld î n p ic ioare , în f a ţ a lu i C a s a l b a r a , a p r o a p e de f e reas t r ă . în­cepu o adevăi -a tă moralft , pe tonu l cel m a i sever şi câ t se poa t e de g r a v . Nu m a l e r a veselă c u m ă t r ă c u vorbo haz l i i , cu m a n i f e s t ă r i i g o m a t o a s e , d a r o m a t r o a n ă c ins t i tă , p l i n ă de d e m n i t a t e şi de i n i m ă .

E r a s inceră , a b ă t u t ă , v ă z â n d s ta­r ea în ca r e se afla a c u m p a e l Eleo­n ó r a , î n d u r e r a t ă şl î n s p ă i m â n t a t ă de r ă s p u n d e r e a c a r e a p ă s a pe d u -

lce)e de C a s a l b a r a . Ţ>rri t oa t e a?es-tea p u t e a u eşi.. . cele m a i m a r ; neplă­cer i .

— M ă i a r t ă . . . r ă s p u n d e r e . . . în t re ­r u p s e ducele. D a r Schonfeld nu-î de te voe să u rmeze . Vorbea n u m a i ea , cu c ă l d u r ă , convingere , a u t o r i -

i ta te , d a d in m ú l n i şi î n c r u n m din s p r â n c e n e .

A! s c u m p u l el duce se compromi -«еѳе rău de tot.

I n l u m e a m a r e , în l u m e a ca r e e r a a lu î , c u m a v e a s ă fie j u f e c a t ?

.Nu m a l î n c ă p e a vorn« ')-"> nulă , — M ă i a r t ă . . . mă ; - r e p e t ă

C a r a l b a r a , c ê n u p u t u i-şit să • o r b e a s c ă ş i el.. De că s i . .c vă mi­lă ? Ce m i sc poa t e r e p r N u e vo rba de câ t de u n si ntitvi'j.iii de

s impa t ie . . . r ec ip rocă şi p â n ă a c u m foar te inocenta .

-- I a p r iv i ţ i I, inocent iH e \c lamX Schonfeld, d â n d d in c a p cu u n a e r de ne încreder i ! ş i a p r o a p e do ame­n i n ţ a r e . ~- Să nu g l u m i m , tn r o g ! F a p t e l e s u n t ac i ; n u le po ţ i n e g a . E u , ca p r i e t e n ă s ince ră , ţi-o s p u n pe ia­tă : în cazul în ca r e te-a'i p u s , n u aî a l t ă scuză de c ă i o a r b a d- ta le pa­s iune . B i a t a copilă şi-a p e n h i t ca­pul şi d-ta a s e m e n e a . D-ta m a i a les , nc- j u d e c â n d consecinţei'.! taotel d-ta­le, saii a te r ezemna m a i d i n a i n t e a le î n d u r a pe toate .

— E u ? s t r igă C a s a l b a r a ca r e înce­pea a fi loa rte îngriji i t,

• - Bine înţeles d r a g u l meu ! Şi da­că n u ai avea a m o r u l d r e p t scuză , a l fi u n sce lera t de ca l i t a t ea î n t â i u l F r u m o a s ă e x p l o a t a r e la v â r s t a d-ta­le cu p r a c t i c a d-tale î n a l t ă ş i a r t a c o n s u m a t ă . Când eşt i ducele de Ca-sa l t i a i a , p ro to t ipu l eie-iauţei ! 'Jii zic ? Da, c h i a r a u r e o l a a c e a s t a de glor ie a zăpăc i t pe b l o n d a şi r o m a n , t ica copi lă I... In a d e v ă r , f r u m o a s ă exp loa ta re , ca s'o seduci ş L . s'o p lan tez i a ş a !...

— D a r s c u m p ă d-nă, n u ain s î d u -s o, nu a m î n ş e l a t - o . , lit consec in ţă nu a ş şti s'o p lan tez a ş a ! r ă s p u n s e ducele, repede .

— A ! nu ! d in fericire, n u a î p l a n ­ta t o i s c ă ! Şi spe r a t â t p e n t r u on >a r ea d-tale câ t şi p e n t r u a ei, că a-ceas t a nu a r e să se î n t â m p l e . Cât. desp re rest . . . Caaro dn/Oio! Ce m a l vre i ? La. vestea că faimffasa invi ta­ţ ie este c o n t r a m a n d a t ă , c rezusem, o m ă r t u r i s e s c , în ţe lesesem.. . cu to tu l d in po t r i vă : „ E s t e u n om cu c a p , mi -am zis, u n a d e v ă r a t gen t i lom. A observa t , în cele d in u r m ă , că micu l a m o r t ă r ă g ă t t e a c a m de m u l t , şl a voit să ne facă sfi p r icepem Că se să­t u r a s e . , , In loc de a.>ta, ce aflu a d o u a zi ? E r a o c u r s ă în c a r e t r e b u i a să c a d ă nev inova ta vic t imă. . .

Contesa e r a foar te m i ş c a t ă . Tot ce se î n t â m p l a s e , nu e r a

p u ţ i n şi g reşa le ei ? Ar fi t r ebu i t sft p r i ceapă că p r ie tena eî E l e o n ó r a l u a în esr ios .co l flirt; a r fi t r ebu i t să desch idă ochii şi să î n c h i d ă f ă r ă m u l t ă vorbă u?a d-lui duce . Acum e r a p r e a t â r z i a .

D-na Schönfeld începu s ă se t ân -gu iasca şi m a i mul t .

— Bia t a fetiţă !... E r a în t r ' o s t a r e сй î ţ i făcea mili i ' . . Cu cât o do jenea , cu a tâ t so exal ta , şi se î n c ă p ă ţ â n a In nenoroc i t a ei p a s i u n e .

- - D-ta a i văzut-o? î n t r e b ă Casa l ­b a r a cu o voce s t insă .

-— Asea ră , t â r z iu ; p l â n g e a , e r a d i s ­p e r a t ă şi voia să fugă l a d- ta t S 'a r u g a t ca o nebuno de m i n e s ă te caut , să te a d u c ! Nu a m p u t u t s'o văd de cât pe a s c u n s , p e n t r u că ru ­dele ei nu m ă pot v e d e a i . . .

E r a în o d a i a el, g a t a a se su i î n pa t . O ! câ t e r a dc f e r m e c ă t o a r e î n t u r b u r a r e a suf le tului eî . N u m a i vă-zându- î p ă r u l blond ră s f i r a t , t e n u l t r a n d a f i r i u , roş ie de p l â n s , cu o c h i i a p r i n ş i de d ragos t e , t o a t ă l u m e a a i fi înţeles p ros t i a d-tale şi t u r b a r e a lu i P i e t ro L a n e r ! P e n t r u că logod­n icu l ei o iubeşte , b ie tu l bă ia t , O iu­beşte cu toa ta a r d o a r e a u n u i i t a l i a n t â n ă r .

— L a n e r ! — O ! D. L a n e r a r e r t a o, bme- in -

ţeles, d a c ă b i a t a feti ţă, a r a v e a pu ­ţ i n ă m i n t e şi c u r a g i u de a n u se m a i g â n d i la d-ta.

•— El e r a aco lo? . . . E r a în c a s ă a-eolo, acel. . . L a n e r ? î n t r e b ă duce le , c a r e n u m a î l a auzu l n u m e l u i de I . aner , s ă r e a î n sus .

— Da, d a r n u e r a cu mi t i t i c a ; el era cu cava l e ru l C a n t a s i r e n a . Eleo­n ó r a a refuzat să-1 p r i m e a s c ă , şi pen­t ru a s t a c a v a l e r u l i-a făcu t o s c e n ă g rozavă .

— Dar , în s fârş i t , ce om este aces t j c a v a l e r C a n t a s i r e n a ? I i este t a t ă ? î î este u n c h i u ? II es te t u t o r ? Ce-ï este? |

— U n c h i u . d u p ă t a t ă - său ,—şi a d a o g ă încet, la ureche,—-şi cred, t a tă . . . d u p ă mâ-sa . . . Că i-o fi. în orice caz tu to r . a s t a n u m a l î n c a p e îndo­i a l ă .

— Ce zăpăcea lă! . . . Ce î n c u r c ă t u ­r ă !

— O ! de altfel , f ami l i a este u n a d i n cele m a i d is t inse . C a n t a s i r e n i l s u n t toţ i nobi l i .

— Nobili ? Din Tr ies te ? î n t r ebă C a s a l b a r a , ca re , cu tot. zâmbetu l lui i ron ic a s c u l t a cu m u l t a b ă g a r e de s e a m ă la toate a m ă n u n t e l e .

— Tocmai . . . C a h t a s e r i n a ! Cavale­r u l Mate i , & o c u p a t în t o t d e a u n a o s i tua ţ i e foar te î n e l t ă în l u m e a poli­tică Pr ie ten i i lu i s u n t toţ i m i n i ş t r i , depu ta ţ i , gene ra l i . Ch i a r şi el a fost colonel sub G a r i b a l d i . V e l î n ţ e l e g e , ca u n p e r s o n a g i u de aceas t a i m p o r t a n ­ţă, sa fie gelos de o n o a r e a t u t u l o r a-lor lui . P e n t r u a s t a , de câ t eva zite nu-1 m a i r ecunoş t i , e ca nebun . Re­petă mereu că vrea sâ te o m o a r e , şi cS d a c ă n u te o m o a r ă , te va t îr î în f a ţ a t r i buna le lo r .

— O ! O ! a s t a este nit Л ceşti u n e ! s t r iga C a s a l b a r a ofensat , î n d u r e r a t , l a g â n d u l u n u i epi log a ş a de ordi­n a r , al r o m a n u l u i lui de a m o r ! Tri­b u n a l u l nu a r e c<e c ă u t a în aceas tă a-facere.

- B i a t a copilă este p r e a t â n ă r ă , şt i i că e m ino ra ,

— Asta nu i m p o r t ă ! Şi iu eù ce a r e să fie ! — Şi C a s a l b a r a r id ică g l a su l la r â n d u l lu i .—Nu o afacere de p roces !

— Să nu g l u m i m , d r a g u l m e u ! — T r e b u e să ştii cil E l eonóra î n să ş i ea e înfr icoşată , - - .a tu lisbutit s'o scot a p r o a p e m o a r t ă d in mâ in i l e d-lul C a n t a s i r e n a ; c h i a r E leonóra sin­g u r ă , a m ă r t u r i s i t „ to t " !

- M ă r t u r i s i t ? Ce a m ă r t u r i s i t ? - - Absolut tot! Şi cu m i n e esta de

p r i sos să m a l "aci pe f rumosu l Fu­r i o s . . . Mica m e a p r ie tenă mi-a m ă r ­tur i s i t t o t Şti i . . . că d-ta a l a b u z a t de nevinovăţ ia . . . (,de inexpar ien ţa . . . s l ăb ic iunea şi cele m a l sfinte senti­mente . . . Carro da Dio.

D-l a eşt i m o n s t r u l de s t r ăbă l a r e ! . — Л m ă r t u r i s i t e a ? . . . E a ? în t r ebă

C a s a l b a r a ului t . — Da. — C u i ? — Luî ta tă -să i i : ad ică u n c h i u l u i el!

Şi mie. — Şi d - t a le? — Da ! Eş t i m o n s t r u l des t r ăbă la ­

re! , ţ i -am m a i spus-o ! Dai or i cât. de i n d i g n a t ă , or i câ t

de s u p ă r a t ă p ă r e a d -na Schonfeld, tot l ă sa să i se ci tească în ochi şi în î n t r e a g a ! fa ţa , o r ă u t ă c i o a s ă b u n ă voin ţă , o a d m i r a ţ i e secretă . . . Casal­b a r a caro p ro t e s t a î n c r e d i n ţ â n d că nu e a d e v ă r a t , n u i sbu tea a nega cu des tu l ă p u t e r e , energ ie şi convingere : în fundul suf le tu lu i lu î e ra m ă g u l i t de a i-se zice monstrul dcsirăbălărel.

— Şi mi-a m a l s p u s , a d a o g ă con­tesa , f ă când un semn d i n ochiu , ca şi c u m p e n t r u a î n d r e p t ă ţ i acel „ab­solutul toi", c ă ţ i -a s c r i s şi că t r ebue s ă vă în t â ln i ţ i , ac i la mine .

— Da, In a d e v ă r , conf i rmă Casal­b a r a . ,,

Schönfeld începu a "%eme, a ofta. — Bia ta copi lă , s'a rugat , a t â t de

mine . Nu a m avut. c u r a g i u ) a m ă in-pot r iv i ; p l â n s u l m ă de sa rmează . . . Şi apoî . . . a c u m ce m a l foloseşte ? E l e o n ó r a face d i n m i n e to t ce vrea. O iubesc! . . . S u n t n e b u n ă d u p ă ea! . . . Ce d e ş t e a p t ă e!.. C â t ă i n i m ă , ce fru­m u s e ţ e în f a t a a s t a t

L a aces te cuv in te so desch ise u ş a b in işor . . . ducele şl Schonfeld se în­t o a r s e r ă . E r a E l e o n ó r a c a r e venea şi c u m z ă r i pe ducele de C a s a l b a r a , sub lov iu ra emoţ ie i , a bucur ie i , a une i ins t inc t ive s p a i m e , se a r u n c ă ca u n v â n t spontane i ) în b ra ţe le d-neî Schönfeld, îşî a s c u n s e capu l cu ru ­ş ine , în s â n u l osp i ta l i e r a l p r i e t ene i sa le ; n u v r e a s'o v a d ă el c u m o fă­cuse să se roşească .

C a s a l b a r a de a s e m e n e a se s imţ i î n c u r c a t ş i a b i a p u t u bolboros i câte­va cuv in te ne în ţe lese p e n t r u a o sa­lu ta .

— S c u m n u l m e u a m o r 1 C o m o a r a

m e a , eşti b ine ? O ! och i i aceş t ia f ru . moş i c a r i a u v ă r s a t a t â t e a l ac rămî ! . . Schonfeld nu m a l înce ta cu desmer -dăr i l e s ă r u t â n d - o pe o b r a j i , pe ochi . .

— î n g e r e a d o r a t !... A p ă r u s e c h i a r ca u n î n g e r ! . . . Nici n u s u n a s e ! Nu e a şa . A m â n d o i e r a u a ş a de absor ­bi ţ i în c o n v o r b i r e a lor ! D u p ă aceea con tesa fu a d m i r a b i l de d r ă g u ţ ă ! „ P e n t r u ce a r m a l fi născoc i t p re ­texte şi scuze ? F ă g ă d u i s e Eleono­re! ; şi vo ia să-î l a se s i n g u r i . E r a şi firesc ! D u p ă cele ce se î n t â m p l a s e în ţe legea b i n e că a v e a u n e v o e să-şî vorbească , s ă se consu l te , s ă se în-ţ leagă . D a r f ă r ă s u p ă r a r e , şi n cu pu ţ ină l ea l i t a t e ş i s incer i t a te , de­c l a r ă d-lui' duce , că d in z iua aceea , p â n ă c â n d pozi ţ ia d-re í E l e o n ó r a n u va deveni l impede şi r e g u l a t ă , u ş a contesei Schonfeld va s t ă î n c h i s ă p e n t r u eî a m â n d o i " . D u p ă ce s p u s e toa te aces tea , d â n s a se r e t r a s e m a -j e s toasă , în unde le capodulu-î el roşu Cu ca re m ă t u r a scândur i l e . D a r n u p ă r ă s i o d a i a el de toa le tă , de u n d e se a u z e a m e r g â n d şi ven ind şi che-m â n d u - ş î s e rv i t oa r ea cu g l a s t a r e .

N o r a se re fug ia în fundu l odăef, î n t r ' u n colţ al une î feres t re , şi cu un semn din c a p chemă pe C a s a l b a r a l â n g ă ea; a ţ in t indu- ş î ochii a s u p r a luî începu a-I vorb i încet , a ş a de a-p r o a p e de el, ca în cazul c â n d Schon­feld a r fi a scu l t a t , să nu p o a t ă auzi n imic .

In sfârşii .! . . . e r a e l ! . . . îl r evedea! . . Ei*a a p r o a p e de e a ! II p u t e a v o r b i ! O ! cât m a l sufer i se ! . . . Ce ră i fusese­r ă toţi cu e a !...

Acum p r e t i n d e a de la el o f ă g ă d u ia lă , u n j u r ă m â n t . . . Va t r ebu i să ple­ce c h i a r în a c e a zi. . . Să plece depar ­te, depa r t e de tot, f ă r ă să spună unde . . . n i m ă n u i , a f a r ă da ea, ea sin­g u r ă să ştie, căci unch iu l el e r a e-yaspe ra t , şi voia să-1 o m o a r e 1

C a s a l b a r a o p r ivea zâmbind : a-ceastă a m e n i n ţ a r e nu-1 sper ia . Nora foar te m i ş c a t ă , cu o p ă r ă s i r e foar te f i rească când iubeş t i , şi c â n d î ţ i re­găseş t i , d u p ă a t â t a su fe r in ţ ă , obiec­tul a m o r u l u i , îşi a r u n c ă b ra ţe le d u p ă gâ tu l lu i , şi ţ i nându - ş î c apu l pe pieptul lui C a s a l b a r a , cu o s t r â n s o a -r e dulce, cu sufletul î m p ă c a t şi l iniş­tit, îl vorbea , îî s u r â d e a şi d in ochii el pe j u m ă t a t e înch i ş i c u r g e a u şt-roae de l a c r ă m î .

Cuvintele eî e r a u o c i r ip i re u ş o a r ă , c a r i a t i n g e a urechi le a m a n t u l u i o.T, ca o t â n g u i r e , ca o d e s m a r d a r e .

O ! in s fârş i t r e sp i ra ! Re înv ia ! Acum nu-î m a l zicea d ta, ci-1 tu tu i a . ' II zicea Giovanni , pe. nume . . . roşin-du-se pu ţ in , de î n d r ă z n e a l a eî; d a r de a c u m î n a i n t e , a ş a îi va zice : Gio­vann i ; a c u m a v e a aces t drept , cum avea d r e p t u l şi la a ceas t ă clipă de u i t a r e şi fericire.

Şi î n c ă cu ce sacrif ici i o câş t igase , f> m e r i t a p r i n u r m a r e ! A c u m se agă ­ţ a şi m a î î n a m o r a t ă de g â t u l l u i ; se l ă sa lu i d o r n i c ă ; p i c io ruşu l el a g i t a t şi t r e m u r â n d se a t i ngea de al lu î Ca­s a l b a r a , c a r e jenat. în g h i a t a luî p r e a s t r i m t ă , î n c e r c a cu b in i şo ru l să se desfacă de a c e a a p ă s a r e .

— Ftăspunde-mî . . . r ă spunde-mî . . . Spune -mi d a ! F ă g ă d u e ş t e - m î !... J u r ă !... Aî s ă pleci !

— S tea ! . . . S c u m p ă s t e a ! Cum ţi-aşi p romi t e o l a ş i t a t e ?

— Atunc i ? s t r i g ă t â n ă r a fa tă , ri­d i când c a p u l , p r iv indu-1 î n s p ă i m â n ­t a t ă , şi ţ i n â n d u - ş î me refl b r a ţ e l e în j u r u l g â t u l u i .

— Vom vedea, s c u m p o , ce vom face! O să c h i b z u i m î m p r e u n ă ! D a r nu m a i t r e m u r a aşa . . . nu- ţ i fie frică p e n t r u m i n e . . . Linişteşte-te. . . nu m a l a î d e ce te teme.

Şi C a s a l b a r a vo rbea cu vocea s t in­să, încet . Aceas tă copi lă care nu-1 r e v e d e a do cât pc el, c a r e nu se gân ­d e a de câ t !a el, l a v ia ţa , l a s igu­r a n ţ a l u i . îl m i ş c a a d â n c .

- - Du-te! p l e a c ă ! . S u n t I n g r i j a t ă ! S u n t p r e a c h i n u i t ă p e n t r u t ine ! P l e a c ă ! a d a o g ă ea cu o expresie rnaî dulce , m a l r u g ă t o a r e ; apoî îş i p l ecă capu l d in nou şi-1 l ă s ă să-î c a d ă zd rob i t ă de d u r e r e şi de a m o r , рз p iep tu l lu i C a s a l b a r a .

Ducele o p r iv i , se aplecă sp re ea, e r a a s a c e a p r o a p e de ob ra j i i eî a.

o

Sâmbătă, 25 Decembrie 1910 UNIVERSUL DE CRĂCIUN r

No. 52 . — 7 .

S T E A U A M A G I L Û Ê Ş I Л Ф Л М Г І Ѵ О М І А

I A naşterea LUÎ I S U S CRISLOS s'A a-röíal pe cer o STEA FOARTE LUMINOASĂ,

''ficave a SERVIT MAGILOR sfi SE CĂLĂU-seeweă, PENTRU a GĂSI coliba IN care

is'a născut Mântuitorul. BIBLIA a şa apune, tUr astrftnoaruî.

cart -ţin socoteală exacta d e taafte a*-trele cerului, s'au întrebat « s t eapw-leu să fi fost aceea , c a v e * tenţiunea oameni ias . WBam s'aii făcut multe ss«<*a*aa*af st. re/unu» aci pe ceia anal eaaaeăpatR.

Sloleic tn upaanaf» «an* вввпі^ел te— fn realitate sanat aarî аван-ті ce sboarâ in s p a a * « a ăupAr «a? 2 Й - Ш KLM. pesccuindB—«aane-sbia. *ttu:ii>ui <fi ŞI еипо»сиШжаввавг..ті *àsta hmtïl drept steaua аваавівь »F^auasU-LE in­să, cari ca ei 'tnananssat a » Z v o n e s c tn jurul зоагеіЩ,.Щ1ііţftimliă necaa. tot II) poziţia маііаші ftah «я rl a trag a ia t mult attnţ^iiii—MiHaawa Mar».,

prinşi #i eeăeeftţî i n lacxămî, i u cât ' o bărulă Snoet, a h î a ţinunan-şl răwi-f la tea s i pasa, cat. ai с ш г se nteare d e a n Іисгп s fàeU "No ames tecă n i c i o рпі ішіг , n i « i o winţirc ; era mi­m a i recunoşt inţă nesftVrşttă гаашір copleşea inima, , ea*e i î i n o a d a t o a t ă firea, c u u n suwţnnent ûe « s p e r i , de adorare wri lă i -$ï aprope ивй gisasă .

— T c e î i Jeasiirmiiifitat, т і Ш і в е т Nora «e ІШока d a r a u s e rwissá

n u răspunse . a i t t t * 5 » ""***» deUctoasfi, ou oéttfl. ne »«mă*W* in­cluşi , саОагіаШ.-cui pentru л «as ta plăcerea aceteli aMpe iwnecuwÄntat«.

— Te aü titani' s ă ааіегх rău , Máti-tiomimoat « с ш а ц і .

---((ffitnKnuittclta. C e «* í Î — aiH«t<utiK*t usai, *SUb? « c e t . . La-

narf?.' — Ifn-!"mso .явркеѴ »wn*» su g la­

sul >ssnn^aaiâHi-«del*. S* «tf teunäu-se s e depàreîwit tcâi t î -»* »«ş i . Un chiul M a l c i !

Casalbara s e ssniefMe «>г«"виі. Kaan care iabulisc іоріаЦ * larwtnpe- « i b l u p i t c r şi Saturat c e * аепипюгмХіаиашгЛял^ •rtesgealé S a presupus deafrasV de .revoltă. lUujrivia ёШпишО. «a watrnţ vire Bluadú, atfiaasa W' іііврлаіі

СаваЯмсга o ' i a M e aü j lnc . sn«< «an-duae te «saţol І в п Ш п і . diasMцтДвІи, rnängäindu-i s t iani lc f «ap aniUe*r.»-toţă, s i strungjüiWo ЫтяяяіШі ţ i î r ţ A .

— Ce Vm.Uoatl vatMtà dhitrí t T o » certat T'

— Ы*а tóUttl. — Bătut ! A !ГЯ&£Д ІНЧЕКГ t e Іягіб >

s tr igă CasalbaroitremwTâael derma. n i e Л! реяІгціШщшггеб , aato'usu.! N e L . Asta n u i a r c si» s e a n u î n tâmple! . . . Маишосіге ! Sunt a c i ! . . . Nenorocire !

— lira ca rvelumt.Afcúa s ă m ă s trân­g ă de ga l . ЛЬікѵам. ш » greutate m a u putut sunitgse d i n pbiarete lui. . Şi m ' a m due»,.. 1b. priveşte !

ЗДіПздшІи»ж. ^tremurând ş i iniio-r.ltSi іпЧпмша 'titomâi a amoru lu i c e a «eei aut ii titan, aanatfifiul ce l m a t menée, вйіюии' utlirevM pentru o a-rnantfii eaTtro <нШі(Ы «£, i ş î desfăcu cnawatea lHiaeiltei ac Aeschcie de nas-j

a fost poate іинвве o s trălucire a

ia nmgh-

turiî de la UlUnut^i Bi arătă pe u m i r | j « ^ ^ din la Іпсііесіигчі jfutbIUI, o vănătne «i o sgărietură.

— Sărăcuţe... Sărăcuţa mea mică! bolborosi Casaibara.

Şi . ee când el săruta cu pasiune vanäüua ţ i sgărtHura, mat ş i plan-gen, ?«M5cat ş i xguduit d î emoţie.

— ЭДпаІе aai-al vărul ap» 4 e eal»-niâw *•*»»» ? *»«gä thjt odaia caa-соа^аШ^счккеаа Scsùtrtcld

І а і а ^ И І Ь А А , Teapinse pe Caaat-bn«a\Ai ÎHcbeie cămăşi»ta în grabă, şi-af-ţgitn nodul d e la cravată .

— Ü B N T şi cu d e vină, î f l u ă EA, aplarandu | I capul, *nal turburata îndi «i mproape să se Inplrticească. Nu aatlăamu Jn pace . . . m ă c l i i n u w a cu вяакіЛиІи iar, cn ideile DE rawav TONST_ am «oU să riărşesc ODATÂI.-ai. să alai i a abaotot liberă, etăpanăiseai тше—^аамаД am mărturisit.. AAA

^ # a a a Jaat să iaerăveastă; aseaaee «aţa Intre mâini. ю и pulea: spun*. * aaa prea rasine 1

Oda* aaaati, dete din cap; Înţele­g e * ^аапЛ a i so lu t - a l d-nei Schön-feh» ai aeaaate fi davedaa. tncă şi malaaail cat era de iubit, cât de ™ * * l ü perduse H o r a capul dapă e I - • » •« «*, Casjdbaiia, îş i perduse саааѴам. nebua dttjaă ea !

— Ä plânge, n u ша і f a è n ^ e ! № . m « a mat avea dreptul ea te TIRAABBAASCĂ, s ă l i naaí impun* «ana.' T e t p i n l i u e c% i e «especte ca u e « an­g i n » ! Ca ne fieaunt mea ! Ş I aaae-pâad a boflteraei treanirănd. m AN­TRE** í

— l a « a n d cànd si tu şă... a părăsi Uilaaul... mine... La Casafitara. l u * de iarnă l a

A S E « Ш

observa ctaaar-ae pildă în AaVl.^t dan Ku

аш*а**.—S'a obiect al iaati, oă Ѵеваш.. Ihuealăiuf de scară şi d n «unatra area c u n o s e n t şii ret dnsat o stea nouă.

H I ter c a aceasta u susţinai'u ONT re а Ц й as tronomul I. G. P o r t e r , 4fe l a ofaeervaterul din Cincinnati .

fie poate însă s ă se fi aaasojeat muH u n a d e alta două planete stră­lucitoare formând un s ingur astru. Acest lenomen se numeşte conjunc-ţmne ş i are loc deseori.—Astfel, ae-troaomut J. N. Stockwell a găs i t ca steaua magi lor nu ar U de c ă i o cenjnncţ'iune ч planta 1er t t e n a s « i . Jupiter—Astronoaaatt ă'orter « a £ s ü l a s ă , prin caute ut, c ă l a apa ca câadj s'a născut Oria1 «ii e r a u îndepărtate-'

Шп învăţat aaaatt 1. S o n t h e i m scr i s mal t*rnâT> a » art irЫ tnlr'«>

v e r s u l L t t e r a p » c a r e v a a p a r e I S â m b ă l a v i i t o a r e .

şi nu ar fi putut să fie trecută cu ve­DEREA o steá n o n ă e t a t d e F R A M M N A , cum ara fi fost cea d e Je n ä h e r e * I a * »

.Cristos. Am înşirat toate ipeteMte

nornice, dar după сшю;па anii!) náci' una n'a fost admisă, a s t f e l ; magi lor rămâne iot un m i â t e r a l x s s rultij, s a u al mareî credinţe de -adiţ niôara.

ь V i e t o r A n e a t t e ; a

B O A X B d e f S M E l

ТШ&ШЖ i- Ш Ш Л С , €Ka»waSB»rţ ŞEFATJAW..*«rewtûlogie I тх&&ЛшгЖХтй&

: Ш б | Ш І Ш Ш А Т А ^ е а « т Ш І І П А Т І I tbememiúmi.toríúí. bu4o&.-€tS»úe

Tgraate. idsiltBn urctoáfe, ETC. •ЩШвт DOTTLTADALHÎ HALLÓNÁL

A L T O R A

• в с ѳ а н е

- Т е Ъ m ă dac s*5

— Саоові

isr%ï

it neveatiî S Ä ! nălărie honâ.

i narat una ala l - j

cea grozav, DAR «are a f t e u t pro»-; ilăria e SIMPLĂ, cu-'

ică. -De corn a auzit s'o pună IN CAP.

» . — • —

# O CUMI J P A O B L E N I Ă DK?

'"Iile d. J3ercandU6, ioc»

Cineva muri ş i i a s ă * avere de ІЛЙОО l e t . d e iaysărţit Intre soţ ia l o i , d o m , băe l taj trei fete. Fie-care fata trebuia aJLpapoţecu jumătate mai mult decât

f un băiat ; soţia atâta cât un băiat, a fată-«i i n e l 4000 iei.

Cât vor arinii fie-care ?

С а р « £ я е t r i m e t S R E X O L M N I V i 1 •

©eelegarea i «aradcT a m aAliuve U a w i r » Wo. 8 1 , e s t e :

p n a r a m ' dovedeascăt .cS steami m a g i l o r « a

unei с а я | в п с | м и б a ptanrte-r Jupiter şi tfa&ara-S"ar iiHitea foarte tana s ă se p r e s e

ateua lamgilni- mm « m d a cât juanota H a r i s , a n e «fi» в 1» 15

abisBuilă , a J b a d a i a r ta c a a « a f apropiere d» pământ, t n râi». s e а в а l a cea m a l m a r e a p n v

s tra laeea e a u n a dintre aefe seaff f naaaaae stele d e pe w r .

S'a uaaî aaiaupu.n apsl c ă smlam fi vorba d e W J O e é s a e t t . dar strastt-.

marc tăcea* tn l u m e a stindjaasa, d b

cum le a i re poporul , s e daaaaaase<da ste le s i as cnnoaş lp oricine.

In sfărsit, NAAÏ e s te e ipoteză ̂ av-n a dintre cele m*l interesante &*-в т в ш В c u n o s c mul te stele, CAR? a -р а т brusc pa cer, strălucesc de nantit; OI*í d e Ш п я е с а toate stelele i>E cari te cunoaş tem, apoi se s t i n g încetul c u ÎNSJMETJRIAIĂ dispar m totul .

АЯвввйа stele n o u ' s e datoresc d u p ă unii ciocnirel a d a n ă «ecpar î imense «si loart* Îndepărtate. %ata«e-cttte ttmândoaă, aaă « n m a l u n o t da* ele . Ar Ii vorba dană d e sori stinşf e e rârculă fn unraers. — АЦй spun, că poate s u n t « o r i atassT a a fac explozia «î această patrerc »«as faw an C v s t a v e L e dam. apasatad d i s t aaaaacate di

a

anele; CARE PRIN TRAGERE IA SORŢI «•STIIŢIRT xAte uniri t a CETE Mi VO-•E-FTIELIOTEJĂ, asardale EA PREAAII,

sfl URMĂTOARELE : LLUCUREIDL : A-NIÎ BASILE SL NKAI-

LEECU ŞJI LOAN F I L W ^ T A I - ACRELE KCA-tennai LANESNU. АВВ^ААІВАІГ « I Am-ŞOARA SARAS.

ÜLDAPU TTEIAORMAA) : d-RETE M Â N I FÁ eau.

C - I A M G : d . Nie . I. tSeomnaui. Щ.-Зю-- i - ra Lisica B . QHCAIGHC. 9 Ü r s 6 : <4-ra Col dina WEBER.

: d. G. I . € t i

bronşitele з c r o n i c e . t a s e a а в в - |

V i a d e c À AIGUR

i n S C T O S l > f T E A M I Ы 3 -PRIDAPT SI I

m elorosa, neurastenia, i 1 s l ä i M c i i i a a a p e i m a a i

poftă de аіавсаяе щі > mal aatstsisei • le corpoieî A

( d e j o c )

іЙЁѴІШ d c ш^Х gl i i o i j a r v i î t ô r e l , etc.

"OB. te iasacas тівіегоаге figuri. ЗгУіЩі фШШх-се doriţi, ennos-eäarf 'éme .dK'vae.stoaaliiààte^iicine vă iliiLsaTujte. UH'taMIlilteili a a a a a S r i . A'i. ase 'jaaii^ étet

иітті. ЩШЩаМ(тітШі,В*че-J H I Î CIÄRAUAAIRSI. iţ»Klor..t«tc. 3fä luamiaţîîitîilniiirwmaCrotiii nier m. • Шмчі*.—Primeieţi cos-tmliie ШвШЯ&& prm mandai pesUdmmt^mrcipoştale ŞI pri-ий|і 'IÉAEDIÍT hitercsanta carte freMr.a<*iine£emandatâ.

eete ар««анйя) : Мадиеийт/іа. AĂVTĂ irasluarea. «ясво^.гайаі .'. •ш. ttuararrbjMileiar PAÂA лвичРе-(ĂTAT. £a«EMT AE ŢPAA* «a A»ut ctreant : ЛаЪмаШавіаі аіцра» i-ЪААААВКѴ -FISTSRA.- ѵоТіівг e r n-ĂAL. pi gawwwtc ІИМЙВФАВІ. DE ЛМАНАЙАІ^АІЕАІС б^-тлвйій ягіяюе? Ihr. fleatainger, ia B A U » waatnă Пѵаяея-Ші. rec<«maadat . « I -AAIE. :

Haiaiiaaaiftii"iilîîi imawfin i ioapreană'«e*№ «ишаі II«sï A.'îr» franco tÇfawmandate la domiciliu

Imintaţr'ccaiâazîle ţi banii cSh-e лдепіш Щтѵтаіш de Publici taU; Ùlerara PRESSA, Bucu-retlî. Cmtmfa vostată 453.

Тійр dlppilatî и а й . « м * і '

тві «mandat « O

Ів1ма%«аа1вваі яа> Ыоагііаіг^а

last aida а ш к i a | , » n « a t a a s s t las ci,

m»I І«я4аягЬча altă

i dro-

.—Is züant a m a s t i e a s tea i a vomsáets-

λ 1572 a a p ă r I M I

p o a t e a ia iSíf.

O stea nouă însă, ca şi celelalte i-poteze, nu se poate admite, căci a-vem însemnate de astronomi stele noul ce aű apărut înainte de Cristos

ЛЖ OBRAZ CURAT Şl f W W S g S E Tjbţine prim ban^múfmm « a » m e ï '

c i pudrei Я а в в Ш pM|audB9><aanJLl> , iamamr « W a t a t e ï

PADRA A F B & S A » ШЛ Mamut ESSTÜELE aihaüaare ALE « A A N C Ï

» LEL І,9Ѳ. ЛВГІ/'.'Í

• д о г а а П^аааШ şi i . ( A P » D E P I » , « « r l a

я г _ шЩиеоІ» Ы 1- J|PAT de gură «Bucoh leï IM. Laple de crin íPförn» ^стйтп "rnínirnuse-ţarea tenului lei 2 . Săpun de Lojile de crin «Flora», lei 1,25.

La nemulţumire se restitue^jmldiaj^.costul.

Ixxainlc aS si НШ «Fam

« Ъ FWRR vLtFtora* « parafai, fel 2 ,59

« U N I V E R S U L d e C K A C i U N ( u p o n IVo. 5 2 .