spped cercetarevallalkoznijo.ro/adatok/analiza mediului antreprenorial... · web viewfundația...

Cod apel: POCU/82/3/7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbanăTitlul proiectului: SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată; Cod proiect: 104998Proiect co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU 2014-2020)

Analiza mediului antreprenorial din Regiunea

de dezvoltare Centru din România, elaborat

în cadrul proiectului

SPEED-Spre o Economie Eficientă și

Dezvoltată

2021

Date de contact

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă (Lider de parteneriat)

535600-Odorheiu Secuiesc

str. Solymossy, nr. 29

tel./fax: 0266-218484

e-mail: [email protected]

web: civitas.ro

facebook: Civitas Alapitvany

ACHIIA-Asociaţia Centru Harghita de Inovare şi Incubare în Afaceri (Partener de proiect)

530152 Miercurea Ciuc

str. Harghita, nr. 95

tel./fax: 0266-372803

e-mail: [email protected]

web: biichr.ro

2

Prefață„Să ne Dezvoltăm Împreună-Fejlődjünk Együtt!” Acesta a fost sloganul proiectului SPEED,

imaginat la demararea proiectului.

Considerăm, că esența proiectului nu a constat în transferarea de subvenții într-un fel

substanțiale în contul viitorilor antreprenori, deci numai în obținerea de bani de către ei, ci în

favorizarea condițiilor de a demara afaceri noi și viabile și pe termen lung. Apreciem, că ideea

de bază a apelului POCU 3.7 a fost destul de bine gândită, cu toate deficiențele constatate,

legate de neconcordanțele și prevederile din Ghidului solicitantului POCU sau contrazicerile

ale acestuia cu alte prevederi, prezente în alte documente.

Ideea interpunerii (în cadrul POCU 3.7) între organele de control finale (OIR, AM) al unor

organizații responsabile (Civitas și partenerul ACHIIA), care și-au asumat atribuții de

consiliere, mentorat și de control o considerăm că a fost inspirată. În acest context credem, că

noii întreprinzători au fost tratați cu cea mai mare înțelegere și cu spirit de colaborare de

către personalul responsabil, bineînțeles în condițiile impunerii respectării prevederilor

privind utilizarea fondurilor publice. Astfel am avansat împreună și ne-am Dezvoltat

împreună, în domeniul cunoștințelor și al experienței.

Cele trecute în prezentul studiu, respectiv anumite dintre afirmațiile înregistrate cu

ocazia sondajelor și interviurilor nu reprezintă poziția oficială al Uniunii Europene, dar nici al

implementatorilor proiectului, respectiv Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv

partenerul de proiect ACHIIA-Asociația Centru Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri.

Există anumite aprecieri și luări de poziții cu care suntem mai puțin de acord, considerând ca

fiind în neconcordanță cu legislația, cu reglementările privind controlul și monitorizarea

finanțărilor din fonduri publice/ europene, care au fost asumate de administratorul schemei

de antreprenoriat și aplicate în consecință. La aceste aprecieri și luări de poziții de către

beneficiarii ajutoarelor poate a contribuit lipsa mai temeinică a cunoștințelor celor consultați-

al antreprenorilor din proiectul SPEED, privind reglementările aferente utilizării corecte și

transparente a fondurilor europene și a aplicării legislației aferente mediului economic din

România. Totuși nu am eliminat din această lucrare aceste opinii și puncte de vedere,

deoarece lucrarea dorește să reflecteze percepția reală sau subiectivă a antreprenorilor

despre mediul economico-social în care își desfășoară activitatea.

Recomandăm ca părerea lor sănătoasă să fie analizată și luate în considerare în procesul

legislativ și de organizare a oficiilor și autorităților, al asumărilor consiliilor locale și județene

3

privind sprijinirea antreprenorilor, sau al proiectării viitoarelor programe de finanțare în

domeniul dezvoltării antreprenoriatului.

Credem că în asta constă valoarea adevărată a acestei lucrări. Cărei îi conferim cu această

ocazie și un rol și un mijloc de advocacy.

Vă invităm deci să parcurgeți cu interes acest studiu, care s-ar putea să fie puțin mai narativă,

mai „povestitoare”, dar astfel poate va fi mai ușoară parcurgerea lui, lucrare realizată de către

dr. ing. Szabó Árpád. Îi mulțumim și pe această cale pentru munca perseverentă și exigența

demonstrată în procesul realizării lui.

Kis Zoltán

managerul proiectului SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată

[email protected], [email protected]

0722-663.211

25.01.2021

Acest material este postat pe: civitas.ro, vallalkoznijo.ro, intreprindereata.ro.

4

Raport managerial

Obiectul contractului încheiat între Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Szabo AI

Arpad Întreprindere Individuală a fost prestarea de servicii de elaborare studiu de piață și

cercetare economică; sondaje și statistici realizate în legătură cu proiectul SPEED-Spre o

Economie Eficientă si Dezvoltată, condus de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă.

Prestarea de servicii a constat atât din prelucrarea datelor statistice oficiale la nivelul

Regiunii de dezvoltare Centru, cât și din interviuri realizate atât cu firmele participante la

proiectul SPEED, cât și cu firme care nu au participat la program, acestea din urmă

reprezentând grupul de control.

Pentru interviuri dintre cele 36 de firme câștigătoare ale concursului planurilor de

afaceri au fost selectate 20. Pentru grupul de control au fost selectate 10 firme din afara

proiectului. Totodată s-au efectuat interviuri cu membri echipelor de implementare (Fundația

Civitas și ACHIIA), respectiv și cu lectorii care au predat în cadrul cursurilor de formare

antreprenoriale.

Studiul a fost elaborat in perioada mai 2020-ianuarie 2021. În perioada mai-iunie 2020

am avut întâlniri cu reprezentanții Civitas și ACHIIA pentru a definitiva forma chestionarelor și

structura raportului întocmit. Totodată am efectuat studiul bazelor de date statistice de pe

site-urile Institutului Național pentru Statistică și ale Băncii Naționale a României.

În luna iulie 2020 am definitivat proiectarea eșantionul de firme pe care a urmat să le

vizitez.

Interviurile au fost realizate în perioada august-octombrie 2020. Interviurile au fost

completate de un chestionar care se găsește în anexa raportului. Toate interviurile, notițele și

înregistrările au fost făcute respectând normele GDPR. Intervievații nu au trebuit să declare

date personale și nu pot fi identificați în nici un mod din prezenta lucrare.

În luna noiembrie 2020 am participat la conferințele Skype organizate de Civitas la

care s-au prezentat firmele participante la proiectul SPEED. La aceste conferințe cu

participarea reprezentanților firmelor s-a realizat analiza SWOT a proiectului care este

introdus în prezentul raport.

În lunile decembrie 2020 ianuarie 2021 am elaborat raportul de studiu și am participat

la vizita virtuala a firmelor și voi fi prezent la conferința de presă finalizare proiect.

5

Luând in considerare faptul, că toate cele 36 de firme au rămas funcționale și au reușit

să-și îndeplinească criteriile contractuale, putem să concluzionăm, că proiectul a fost un

succes. Au fost înființate 36 de firme și au fost create 76 noi locuri de muncă. Dacă mai luăm

în considerare, că la mai puțin de un an de la înființarea firmelor a izbucnit pandemia COVID-

19. iar în aceste condiții firmele au reușit să reziste pe piață, succesul proiectului este și mai

considerabil.

Cursurile de competențe antreprenoriale au fost foarte bine apreciate de către

participanți. Au fost câțiva, care dețineau în prealabil cunoștințe în domeniul

antreprenoriatului, și care au considerat că unele teme au fost abordate puțin mai teoretic.

După terminarea proiectului și luând în considerare cele enunțate de lectori, respectiv și de

întreprinzători, se poate spune că ar fi folositor ca pe viitor să se introducă și un modul cu

subiectul managementului financiar, în cadrul căruia să se prezinte creditele și investițiile,

respectiv un modul cuprinzând noțiuni elementare de drept comercial.

În cadrul procesului de selecție a planurilor de afaceri s-a considerat că a fost foarte

folositor organizarea de interviuri, cu ocazia cărora juriul a putut să pune întrebări, în urma

cărora a putut aprecia și mai bine ideea de afacere, respectiv profilul persoanei din spatele

planului de afaceri.

În ceea ce privește înființarea firmelor, unii întreprinzător au apelat la ajutorul firmelor

sau experților de specialitate. Mulți dintre cei care nu au procedat așa însă au avut de suferit

din cauza birocrației. Greutățile cu care s-au confruntat la înregistrare societăților a diferit de

la județ la județ. Problemele cel mai des ridicate s-au referit la serviciile Oficiului Național al

Registrului Comerțului și la înregistrarea ca plătitori de TVA la ANAF. Pandemia COVID-19 ne-

a demonstrat ulterior, că foarte multe din proceduri se pot efectua rezolva online. S-a

recomandat trecerea serviciilor furnizate de oficii, instituții și autorități și mai mult pe online.

În ceea ce privește piața forței de muncă, a ieșit în evidență că există diferențe în

funcție de nivelul de pregătire necesar al personalului. În profesiile care necesită cunoștințe

de specialitate se constată lipsa specialiștilor. În meseriile care nu necesită studii de

specialitate și experiență pe piață oferta depășește cu mult cererea.

Mulți dintre bunii specialiști se duc la muncă în străinătate și din păcate majoritatea nu

se vor mai reîntoarce. Sunt însă și exemple când cei care s-au dus să muncească în străinătate

au venit înapoi cu banii economisiți, și-au construit imobile sau au investit în capitalul unei noi

firme, în cadrul cărora să se folosească de experiența și cunoștințele dobândite în străinătate.

6

Unele dintre firmele care au obținut finanțarea prin proiectul SPEED au activitate

sezonieră și le-a fost foarte greu să mențină pe toată perioada angajați cu normă întreagă. Ar

trebui să li-se permită firmelor să angajeze persoane și pentru muncile sezoniere și angajările

să fie calculate la totalul general al perioadei de implementare al planului de afaceri. Deși

majoritatea firmelor s-au plâns de lipsa specialiștilor pe piața forței de muncă, au fost și unii

care au fost de părere, că problema la angajați este mai ales lipsa de educație, lipsa de respect

și lipsa de motivație.

S-a afirmat de multe ori, că tinerii din zilele noastre doresc să muncească cât mai puțin

pentru bani cât mai mulți. Însă unii dintre intervievați consideră că preferă să angajeze tineri

fără experiență profesională, care vor fi instruiți la locul de muncă, decât să angajeze oameni

cu mai în vârstă, care trebuie recalificați. Specialiștii mai în vârstă sau mai experimentați pot

demonstra o anumită rigiditate.

Toate firmele au reușit într-un fel sau altul să se descurce pe piață. Unii au declarat că

furnizorii mai mari nu au respectat întotdeauna termenele de livrare, dar majoritatea au

declarat că nu au existat probleme majore în relațiile comerciale cu partenerii. Au fost unii

care au declarat că beneficiarii nu cunosc destul de bine produsele sau serviciile pe care vor să

le cumpere. Nu cunosc standardele de preț și calitate și nu își dau seama de raportul dintre

valoarea și prețul produselor sau serviciilor.

Procesul de mentorat și colaborarea cu reprezentanții Fundației Civitas și ACHIIA a fost

foarte bine apreciat de toate firmele, care i-au acordat calificative mari.

Raportările în cadrul proiectului însă le-au pus în situații dificile câteodată. necesită o

birocrație excesivă. Foarte mulți au simțit o anumită neîncredere. Relațiile bazate pe

încredere reciprocă ar ușura mai mult munca și colaborarea.

Majoritatea antreprenorilor au considerat că proiectul SPEED a fost unul de succes și

că ar mai depune cereri de finanțare pentru fonduri UE dacă ar avea posibilitatea.

Prezenta lucrare conține un capitol cu datele economico-statistice valabile în 2018 în

7

Regiunea de dezvoltare Centru în 2018, un capitol cu prelucrarea interviurilor

efectuate și un capitol cu analiza SWOT efectuată împreună cu toți participanții la conferințe

și întâlniri via Skype din noiembrie 2020. Anexa lucrării conține chestionarul care a fost utilizat

la interviuri, el fiind realizat în cadrul aplicației Google forms.

Szabo AI Arpad Î.I.

reprezentat de

dr. ing. Szabó Árpád

19.01.2021

8

Cuprins

Date de contact........................................................................................................................................2

Raport managerial...................................................................................................................................5

1. Prezentarea cadrului economico-social și politic al proiectului....................................................10

1.1. Despre Programul Operațional Capital Uman................................................................................10

1.2. Analiza inițială a cadrului socio/ economic....................................................................................15

2. Prezentarea proiectului SPEED.....................................................................................................22

2.1. Prezentarea proiectului..................................................................................................................22

2.4. Interviuri.........................................................................................................................................28

2.4.1. Cursurile de competente antreprenoriale...........................................................................28

2.4.2. Înființarea firmelor și contactele cu autoritățile.................................................................34

2.4.3. Contactul întreprinderilor cu piața forței de muncă și cu lumea afacerilor......................39

2.4.4. Mentoratul, raportările și efectele proiectului...................................................................46

3. Analiza SWOT a firmelor din proiectul SPEED...................................................................................50

4. Concluzii.............................................................................................................................................53

5. Furnizorii de date...............................................................................................................................55

9

1. Prezentarea cadrului economico-social și politic al proiectului

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă din Odorheiu Secuiesc, în parteneriat cu

Asociația Centru Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri din Miercurea Ciuc a implementat

proiectul cu titlul „SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată” în cadrul programului

POCU/82/3/7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona

urbană.

Durata de implementare a proiectului a fost de 36 luni, începând din ianuarie 2018.

Proiectul s-a adresat persoanelor interesate să își deschidă o afacere non-agricolă într-

un oraș din județele Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Obiectivul general al proiectului a fost sprijinirea ridicării nivelului de trai al populației

din Regiunea de dezvoltare Centru din România prin dezvoltarea capacității antreprenoriale,

susținerea înființării de noi întreprinderi non-agricole inovative în zona urbană, respectiv prin

promovarea înființării de noi locuri de muncă durabile și de calitate.

1.1. Despre Programul Operațional Capital Uman

Așa cum reiese din pagina oficială https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014, Programul

Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și

acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel

investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007 2013 și contribuind,‐

totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014 2020) ‐ ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, și anume, de a reduce

disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE.

Axele prioritare ale POCU sunt:

Axa Prioritară 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri

Acțiunile planificate în cadrul AP 1 urmează să fie implementate în cele trei regiuni

eligibile în care rata șomajului în rândul tinerilor depășește 25%, și anume: regiunea Centru

(31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) și regiunea Sud Muntenia (30,2%), regiuni mai puțin

dezvoltate. În concordanță cu AP 2014-20202, Recomandările Specifice de Țară privind

combaterea șomajului în rândul tinerilor, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de

10

https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014

Muncă 2014-2020, Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri, Planul de Implementare a

Garanției pentru Tineret 2014 - 2015, Strategia Națională pentru Învățarea pe tot Parcursul

Vieții, obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorități de investiții sunt:

creșterea ocupării tinerilor NEETs (Not in Employment, Education or Training - nu are loc

de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau formare profesională) șomeri cu vârsta

între 16-24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare și cu rezidența în regiunile

eligibile (Centru, Sud-Est și Sud Muntenia);

îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea

competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu

vârsta între 16-24 ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est și Sud Muntenia)

Prin urmare, vor beneficia de măsurile prevăzute în cadrul acestei axe prioritare doar

tinerii NEETs șomeri, înregistrați la SPO direct sau prin intermediul acțiunilor de identificare a

tinerilor NEETs descrise la obiectivul specific. din cadrul AP 2. Pentru a obține rezultatele

anticipate, acțiunile vor fi finanțate din resursele „Inițiativei Locuri de muncă pentru tineri”

(ILMT) și vor contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în ILMT la nivelul UE.

Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs

În cadrul AP 2 sunt prevăzute 3 obiective specifice: în contextul primelor 2 obiective

specifice vor fi vizate cele 5 regiuni care nu sunt eligibile în cadrul Inițiativei Locuri de Muncă

pentru Tineri, respectiv regiunile București - Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia,

dat fiind faptul că nevoia de susținere a tinerilor pe piața muncii a fost identificată în toate

regiunile.

Obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorități de investiții vizează:

creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul

Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest,

Vest, Sud-Vest Oltenia);

îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea

competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu

vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile

eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia);

creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare

11

Intervențiile preconizate în cadrul acestei axe prioritare vor fi finanțate din FSE,

intervențiile fiind similare și completând acțiunile prevăzute în cadrul AP 1 și vizează tinerii

NEETs șomeri din regiunile București- Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, care

nu sunt eligibile pentru ILMT, dar care se confruntă cu probleme similare.

Axa Prioritară 3 - Locuri de muncă pentru toți

Obiectivul specific vizat de prezenta prioritate de investiții îl reprezintă îmbunătățirea

nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor

identificate conform SNC și SNCDI ale angajaților. Pentru atingerea acestui obiectiv specific

vor fi susținute din FSE următoarele tipuri de acțiuni:

Acțiuni care vizează angajații:

Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel

2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și

perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele

economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de

specializare inteligentă conform SNCDI. O atenție deosebită va fi acordată participării la

programe de formare profesională a angajaților vârstnici;

Evaluare/ validare și certificare pentru recunoașterea competențelor aferente cerințelor

locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform

SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.

Acțiuni care vizează angajatorii:

Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă

Axa Prioritară 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Intervențiile din cadrul acestei PI își propun atingerea a patru obiective specifice:

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din

comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin

implementarea de măsuri integrate;

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din

comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate

12

îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate (e-

incluziune);

reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile care au depășit

situația de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-

profesionale/ formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării

socio-profesionale.

Axa Prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

Intervențiile din cadrul acestei priorități de investiții sunt menite să contribuie la:

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu

accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/

operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC;

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000

locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului

de DLRC;

Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-țintă asumat

în cadrul PNR, acela de reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de

sărăcie și excluziune socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul

ocupării forței de muncă, educației și al sănătății.

Axa Prioritară 6 - Educație și competențe

Acțiunile aferente acestei Priorități de Investiții vor viza OS 6.2-6.6. În vederea

îndeplinirii OS 6.2. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:

Sprijinirea participării la învățământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu

risc de PTS, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural

În vederea îndeplinirii OS 6.3. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:

Activități menite să reducă riscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu

accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul rural/ comunitățile

dezavantajate socio-economic;

13

Activități suport menite să conducă la creșterea calității educației obligatorii.


Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au

finalizat educația obligatorie.


Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului național școlar obligatoriu (inclusiv pentru

învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe

formarea de competențe cheie și pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru

învățământul primar și secundar, inclusiv prin utilizarea de soluții digitale/de tip TIC;

Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția

competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu;

Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit

(ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul

resurselor educaționale deschise;

Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile

competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii

dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități.


Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul

preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în

procesul de predare, a promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe

nevoile elevilor, a furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru

prevenirea și reducerea timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative

de educație bazate pe noul curriculum centrat pe competențe cheie și pe nevoile elevilor,

în special în cazul personalului care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile,

inclusiv copii aparținând minorității roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile

dezavantajate socioeconomic;

Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin

prin rute alternative de formare;

14

Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu,

cu programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele

mobilităților anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea

completării perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite

în cadrul AP6, în cadrul PI;

Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei

PI (ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria

elaborării de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării

curriculumului revizuit, activități de formare pentru echipele manageriale în aria

monitorizării impactului măsurilor privind creșterea accesului la educație etc).

Axa Prioritara 7 - Asistență Tehnică

În vederea asigurării unui cadru coerent și unitar de funcționare a instituțiilor

responsabile cu gestionarea Fondului Social European în perioada 2014-2020, axa de asistența

tehnica din cadrul POCU va acoperi nevoile de finanțare pentru implementarea în bune

condiții a Programului Operațional Capital Uman, prin acoperirea cheltuielilor cu personalul.

În acest sens, axa de Asistență Tehnică a POCU va acționa în complementaritate cu

Programul Operațional Capacitate Administrativa și Programul Operațional Asistență Tehnică

în ceea ce privește aranjamentele procedurale, respectiv existența unei grile de salarizare

unice pentru personalul implicat în managementul și controlul FESI, existența unor criterii

comune de recrutare a personalului etc.

1.2. Analiza inițială a cadrului socio/ economic

În ceea ce privește starea economico-socială, în următoarele rânduri prezint date

referitoare la perioada 2010-2018. Anul 2010 a fost anul în care criza financiară mondială a

început să își facă simțit efectul și în țara noastră. Anul 2018 este anul de început al

proiectului.

Tabelul 1 prezintă evoluția produsului intern brut național și regional. Așa cum se vede

și din grafic, dacă considerăm prețurile curente PIB-ul a crescut continuu în perioada amintită.

15

Tabelul 1. - PIB - milioane lei preturi curente

Regiuni 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

TOTAL 528 515 558 890 591 799 634 968 669 704 711 930 763 653 857 896 951 729

NORD-VEST 60 472 60 982 67 133 71 270 76 764 81 499 89 715 104 849 114 694

CENTRU 60 353 62 046 67 296 70 205 73 595 78 612 86 291 96 984 108 370

NORD-EST 56 590 56 572 61 191 65 270 67 834 71 578 76 990 88 848 98 763

SUD-EST 56 385 61 661 64 336 71 697 75 735 76 254 79 824 87 914 97 757

SUD-MUNTENIA 65 779 73 148 70 613 77 489 87 397 86 728 93 599 100 918 112 179

BUCURESTI - ILFOV 132 769 146 775 157 223 170 219 177 422 196 988 207 390 232 876 256 596

SUD-VEST OLTENIA 42 051 41 979 46 223 47 999 48 785 52 215 55 300 63 928 73 300

VEST 53 463 55 220 57 303 60 304 61 699 67 486 74 012 80 895 89 327

Sursa: Institutul National pentru Statistica – www.insse.ro

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018500,000

550,000

600,000

650,000

700,000

750,000

800,000

850,000

900,000

950,000

PIB România

Aceeași evoluție se observă și din Tabelul 2, unde creșterea PIB-ului este prezentat pe fiecare

județ din regiunea Centru în parte.

16

Tabelul 2. - PIB - milioane lei preturi curente

Județe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Regiunea CENTRU 60 353 62 046 67 296 70 205 73 595 78 612 86 291 96 984 108 370

Alba 9 271 9 313 10 062 10 303 10 986 11 699 12 620 14 538 16 183

Brașov 17 604 17 671 20 155 21 156 22 195 23 431 26 225 28 965 32 273

Covasna 4 038 4 363 4 282 4 618 4 706 5 061 5 593 6 415 7 210

Harghita 6 065 6 332 6 507 6 888 7 115 7 305 8 047 9 567 10 542

Mureș 11 190 11 614 13 163 13 611 14 667 15 614 16 178 18 008 20 895

Sibiu 12 184 12 754 13 128 13 630 13 927 15 502 17 627 19 491 21 268


Din Tabelul 3, care prezintă evoluția inflației, deja se vede că efectele crizei nu se mai

văd începând din anul 2014. Ba mai mult, în următorii doi ani s-a simțit o ușoară deflație.

Tabelul 3 - IPC – serie de date anuala

an precedent = 100

ANULINDICII PRETURILOR DE

CONSUM-% RATA INFLATIEI-%

2010 106,09 6,1

2011 105,79 5,8

2012 103,33 3,3

2013 103,98 4,0

2014 101,07 1,1

2015 99,41 -0,6

2016 98,45 -1,5

2017 101,34 1,3

2018 104,63 4,6


Tabelele 4 și 5 ne arată că în perioada amintită populația activă nu s-a modificat

semnificativ nici în țară, nici în Regiunea Centru, nici în județele componente ale ei.

17

Tabelul 4. - Populația civila activa (Mii persoane)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Regiuni de dezvoltare

TOTAL România 8 998,3 8 826,5 9 063,4 9 042,98

910,08

776,88

735,88 717,9 8 696,4

NORD-VEST 1 226,7 1 209,7 1 241,9 1 239,21

232,41

217,01

207,01 213,5 1 210,3

NORD-EST 1 309,5 1 266,0 1 302,9 1 289,01

263,11

227,21

194,31 190,6 1 192,4

CENTRU 1 089,3 1 071,8 1 109,4 1 110,61

086,71

076,91

083,91 082,8 1 082,6

SUD-EST 1 082,8 1 050,7 1 080,5 1 076,01

059,61

037,91

012,71 006,1 995,4

SUD-MUNTENIA 1 265,9 1 234,7 1 270,4 1 263,61

236,31

196,91

170,01 159,9 1 153,9

BUCURESTI - ILFOV 1 244,1 1 248,9 1 264,1 1 282,21

278,61

297,81

380,91 388,2 1 390,1

SUD-VEST OLTENIA 917,4 898,2 923,7 911,1 886,7 858,0 830,4 827,7 826,9

VEST 862,6 846,5 870,5 871,2 866,6 865,1 856,6 849,1 844,8


Tabelul 5. - Populația civila activa (Mii persoane)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Județe

Regiunea CENTRU 1 089,3 1 071,8 1 109,4 1 110,6 1 086,7 1 076,9 1 083,9 1 082,8 1 082,6

Alba 174,3 171,3 178,3 181,8 172,1 168,6 168,5 168,3 168,2

Brașov 245,8 241,5 249,9 253,5 251,4 253,3 262,5 261,5 262,8

Covasna 89,7 89,6 91,4 89,8 88,7 88,3 86,3 86,0 85,4

Harghita 145,2 141,2 145,5 144,3 138,8 136,0 135,4 134,9 134,7

Mureș 247,9 243,6 250,7 246,9 244,2 236,9 233,7 234,8 235,3

Sibiu 186,4 184,6 193,6 194,3 191,5 193,8 197,5 197,3 196,2


Efectele crizei economice mondiale se observă cel mai bine în tabelele 6 și 7 care

reprezintă rata șomajului în perioada anilor 2010-2018. Rata șomajului a fost cel mai mare în

anul 2010, scăzând continuu până în 2018. Rata șomajului din Regiunea Centru a depășit

18

media pe țară, dar din tabel reiese că numai Regiunea Nord Vest și Regiunea București-Ilfov

au avut o rată a șomajului mai mică decât Regiunea Centru.

Tabelul 6. - Evoluția ratei șomajului in România (%)

Regiuni de dezvoltare 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

TOTAL România 7,00 5,20 5,40 5,70 5,40 5,00 4,80 4,00 3,30

NORD-VEST 5,90 4,40 4,40 4,10 3,80 3,40 3,20 2,80 2,30

CENTRU 8,00 6,10 6,20 6,30 5,50 4,70 4,40 3,50 2,90

NORD-EST 7,80 5,80 6,00 6,60 6,60 6,30 6,50 5,60 4,80

SUD-EST 8,10 6,10 6,40 6,70 6,90 6,60 6,70 5,60 4,60

SUD-MUNTENIA 8,80 6,50 6,90 7,50 7,30 6,60 6,30 5,00 4,00

BUCURESTI - ILFOV 2,40 2,00 2,00 2,00 1,90 1,80 1,50 1,40 1,20

SUD-VEST OLTENIA 9,20 7,70 8,20 8,70 8,20 8,20 8,30 7,30 5,90

VEST 5,90 3,70 3,90 4,00 3,40 3,00 2,60 2,20 1,80


Tabelul 7 ne prezintă rata șomajului în județele componente ale Regiunii Centru. Aici

deja se vede că în unele județe au depășit cu mult media națională. Dar și în aceste județe în

anul 2018 situația a fost mult mai bună decât la începutul perioadei.

Tabelul 7. – Evoluția ratei șomajului in județele Regiuni Centru (%)

Județe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Regiunea CENTRU 8,00 6,10 6,20 6,30 5,50 4,70 4,40 3,50 2,90

Alba 10,00 7,70 8,40 10,20 7,30 5,60 5,10 3,70 3,40

Brașov 7,20 5,10 4,90 4,70 4,30 3,80 3,60 2,80 2,20

Covasna 10,00 8,60 7,60 7,40 6,50 5,70 5,20 4,20 3,60

Harghita 8,80 6,50 7,30 7,00 6,00 5,50 5,80 4,90 4,20

Mureș 8,00 6,00 6,00 5,50 5,80 4,80 4,70 4,00 3,00

Sibiu 5,80 4,30 4,50 4,80 4,60 3,70 3,40 2,40 1,80


19

Pentru informare tabelul 8 prezintă structura după studii a șomerilor înregistrați în

județele Regiunii Centru.

Tabelul 8. - Șomeri înregistrați pe categorii de studii (număr persoane)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

TotalRegiunea CENTRU

87 504 64 959 68 656 69 915 60 251 50 232 47 739 37 754 30 860

- Alba 17 506 13 228 14 924 18 557 12 508 9 394 8 566 6 163 5 657

- Brașov 17 742 12 271 12 255 11 780 10 850 9 734 9 306 7 353 5 729

- Covasna 8 959 7 690 6 981 6 613 5 746 5 048 4 497 3 612 3 104

- Harghita 12 777 9 196 10 567 10 128 8 256 7 509 7 829 6 542 5 705

- Mureș 19 740 14 568 15 144 13 517 14 039 11 384 10 924 9 314 7 126

- Sibiu 10 780 8 006 8 785 9 320 8 852 7 163 6 617 4 770 3 539

- Primar, gimnazial si profesional

Regiunea CENTRU

62 453 47 473 50 614 51 286 45 936 40 670 39 575 31 797 24 680

- Alba 12 089 9 500 10 746 13 656 9 426 7 095 6 395 4 526 3 931

- Brașov 12 242 8 535 8 762 8 506 8 778 8 176 8 266 6 418 4 813

- Covasna 6 962 6 065 5 636 5 137 4 669 4 205 3 958 3 087 2 615

- Harghita 8 678 6 539 7 391 6 959 5 767 5 645 5 899 5 273 4 392

- Mureș 14 565 11 069 11 609 10 097 10 204 9 769 9 494 8 463 6 193

- Sibiu 7 917 5 765 6 470 6 931 7 092 5 780 5 563 4 030 2 736

- Liceal si postliceal

Regiunea CENTRU

18 914 12 697 13 642 14 441 10 763 7 438 6 358 4 523 4 874

- Alba 4 254 2 870 3 311 4 019 2 491 1 830 1 614 1 337 1 415

- Brașov 3 755 2 481 2 372 2 271 1 419 1 039 698 613 613

- Covasna 1 604 1 270 1 083 1 212 905 717 477 455 426

- Harghita 3 436 2 133 2 590 2 616 2 054 1 572 1 729 1 030 1 071

- Mureș 3 946 2 516 2 699 2 656 2 668 1 286 1 101 611 752

- Sibiu 1 919 1 427 1 587 1 667 1 226 994 739 477 597

- UniversitarRegiunea CENTRU

6 137 4 789 4 400 4 188 3 552 2 124 1 806 1 434 1 306

- Alba 1 163 858 867 882 591 469 557 300 311

- Brașov 1 745 1 255 1 121 1 003 653 519 342 322 303

- Covasna 393 355 262 264 172 126 62 70 63

- Harghita 663 524 586 553 435 292 201 239 242

20

- Mureș 1 229 983 836 764 1 167 329 329 240 181

- Sibiu 944 814 728 722 534 389 315 263 206


Pentru o imagine corectă de ansamblu în Tabelul 9 se prezintă situația întreprinderilor

active în anul 2017, anul premergător demarării proiectului SPEED. Tabelul prezintă numărul

total al întreprinderilor active din țară și din Regiunea Centru pe ramuri ale economiei

naționale. Din cauza grupului țintă al proiectului, in coloane separate se prezintă situația

microîntreprinderilor având între 0-9 angajați și ponderea lor în rândul totalului

întreprinderilor.

Tabelul 9. - Întreprinderi active in 2017, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2 (număr întreprinderi)

CAEN Rev.2 (activități ale economiei naționale - secțiuni)

TOTAL România

Regiunea CENTRU

0-9 angajați

% din categoria de mărime

% din total regiune

Total 553 796 64 343 56 725 88,16% 100,00%

A Agricultura, silvicultura si pescuit 19 916 2 375 1 996 84,04% 3,52%

B Industria extractiva 1 014 132 90 68,18% 0,16%

C Industria prelucrătoare 49 837 7 465 5 383 72,11% 9,49%

D Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer condiționat

1 206 129 111 86,05% 0,20%

E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

3 022 363 265 73,00% 0,47%

F Construcții 52 792 6 408 5 493 85,72% 9,68%

G Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

172 435 18 362 16 620 90,51% 29,30%

H Transport si depozitare 48 382 5 775 5 168 89,49% 9,11%

I Hoteluri si restaurante 26 414 4 129 3 514 85,11% 6,19%

J Informații si comunicații 23 837 2 294 2 109 91,94% 3,72%

K Intermedieri financiare si asigurări 8 220 857 809 94,40% 1,43%

L Tranzacții imobiliare 16 704 1 738 1 660 95,51% 2,93%

M Activități profesionale, științifice si tehnice 63 350 6 788 6 580 96,94% 11,60%

N Activități de servicii administrative si activități de servicii suport

22 285 2 650 2 305 86,98% 4,06%

P Învățământ 5 811 611 587 96,07% 1,03%

Q Sănătate si asistenta sociala 15 251 1 713 1 603 93,58% 2,83%

R Activități de spectacole, culturale si recreative

9 003 1 032 969 93,90% 1,71%

21

Tabelul 9. - Întreprinderi active in 2017, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2 (număr întreprinderi)

CAEN Rev.2 (activități ale economiei naționale - secțiuni)

TOTAL România

Regiunea CENTRU

0-9 angajați

% din categoria de mărime

% din total regiune

S Alte activități de servicii 14 317 1 522 1 463 96,12% 2,58%


Tabelul 10 prezintă defalcarea numărului acestor întreprinderi pe județele Regiunii

Centru.

Tabelul 10. – Numărul întreprinderilor active cu 0-9 angajați in județele Regiunii Centru in anul 2017

Regiunea CENTRU 56 725

Alba 7 202

Brașov 17 664

Covasna 3 480

Harghita 6 370

Mureș 12 070

Sibiu 9 939


Tabelul 11 prezintă viabilitatea întreprinderilor. Ne arată către întreprinderi devin

inactive sau se desființează după primul an de activitate.

Tabelul 11. - Situația întreprinderilor nou create la un an de la înființare, pe regiuni de dezvoltare

Regiuni de dezvoltare Anul 2017 Anul 2018

Starea întreprinderilor Procente Procente

Active TOTAL 60,8 64,7

- Regiunea CENTRU 68,7 72,3

Inactive TOTAL 17,5 28,1


Desființate TOTAL 21,7 7,2



2. Prezentarea proiectului SPEED

22

2.1. Prezentarea proiectului

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă din Odorheiu Secuiesc, în parteneriat cu

ACHIIA-Asociația Centru Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri din Miercurea Ciuc a

implementat proiectul cu denumirea „SPEED-Spre o Economie Eficientă și Dezvoltată” în

cadrul programului POCU/82/3/7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil

non-agricol din zona urbană.

Durata de implementare a proiectului a fost de 36 luni, începând din ianuarie 2018.

Proiectul s-a adresat persoanelor interesate să își deschidă o afacere non-agricolă într-

un oraș din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Obiectivul general al proiectului a fost sprijinirea ridicării nivelului de trai al populației

din Regiunea de dezvoltare Centru din România prin dezvoltarea capacității antreprenoriale,

susținerea înființării de noi întreprinderi non-agricole inovative în zona urbană, respectiv prin

promovarea înființării de noi locuri de muncă durabile și de calitate.

Activitățile principale ale proiectului au fost:

1. Informarea publicului despre proiect, despre avantajele participării și rezultatele

preconizate. Am organizat evenimente de informare în județele Alba, Brașov, Covasna,

Harghita, Mureș și Sibiu, la care au participat 1205 de persoane. Cu ocazia acestor

evenimente, cu prilejul completării fișelor de prezență, participanții și-au putut

exprima gradul de interes față de această concepție.

2. Persoanele interesate au fost invitate să participe la un curs de formare

antreprenorială. La aceste cursuri 60% dintre participanți au fost șomeri sau persoane

inactive (de ex. școlari, studenți sau persoane casnice), iar 40% dintre ei au deținut un

loc de muncă sau au desfășurat o activitate independentă, respectiv a deținut părți

sociale (minoritare) într-o afacere, însă au dorit să înființeze o întreprindere nouă

pentru a crea noi locuri de muncă. Cursurile au avut durata totală de aproximativ 46

23

de ore, și s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 8 zile. Modulele de curs au fost:

Fii antreprenor!, Demararea unei afaceri, Contabilizarea afacerii, Comunicare în

afaceri, Marketing, Elaborarea Planului de afaceri, respectiv TIC. Pe baza rezultatelor

obținute la examenul de absolvire, cei clasați pe primele aproximativ 10 locuri din

fiecare grupă au fost recompensați cu premii în bani. Aceste cursuri au fost absolvite

cu succes de către 363 de persoane;

3. Cu ocazia examenelor de absolvire cursanții au prezentat propriile lor planuri de

afaceri, iar după examen au avut la dispoziție încă o lună pentru îmbunătățirea lor.

Aceste planuri de afaceri au participat la concursul planurilor de afaceri. Din cele 162

de planuri de afaceri depuse au fost selectate 36 pentru a beneficia de o finanțare

nerambursabilă (subvenție), în valoare de 177.740 lei pentru fiecare întreprindere

nou înființată.

24

4. Au fost înființate 36 societăți, cel puțin 2 în fiecare județ din Regiunea de dezvoltare

Centru și au fost create 76 noi locuri de muncă.

5. Proprietarii afacerilor au efectuat stagii de practică (având durata de 2 luni) la unități,

al căror obiect de activitate este identic cu obiectul de activitate abordat în cadrul

afacerii.

6. Întreprinzătorii au beneficiat de informare, consiliere, mentorat și au fost

monitorizate, până la terminarea implementării.

25

7. Afacerile înființate s-au organizat într-o rețea de colaborare și întrajutorare, în cadrul

ei beneficiază de ajutor moral, schimb de experiență, vor putea pune în aplicare

strategii de marketing comune, dar pot stabili între ele și relații economice strânse și

fructuoase.

26

Prezentăm în tabelele de mai jos componența echipelor de implementare:

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă (Lider de parteneriat)

Nume și prenume Funcția/funcțiile ocupate în proiect

Adorjáni Attila Expert

András Bernadette Expert informare/recrutare grup țintă Asistent proiect

Andrási Erika Expert informare/recrutare grup țintă

Bákai Magdolna Expert formare antreprenorială Expert implementare plan de afaceri si de

monitorizareBálint Mária-Magdolna Asistent proiect

Bartha-Pál Csaba Expert informare/recrutare grup țintă Expert implementare plan de afaceri si de

monitorizareBlénessy Éva-Irén Lector formare antreprenorială

Expert dezvoltare afacere

Dénes Lajos-Géza Responsabil financiar Expert coordonator al activității de mentorat și

de monitorizare a afacerilorHaider Csaba Expert dezvoltare afacere

Ilyés Ferenc Lector formare antreprenorială

Kis Zoltán Manager de proiect

Kolumbán Gábor Lector formare antreprenorială

Lázár László Expert implementare plan de afaceri si de monitorizare

Maté Zsófia Expert informare/recrutare grup țintă

Mihály István Responsabil grup țintă Responsabil financiar

Pakot Mónika Lector formare antreprenorială

Pál-Antal Ildikó Expert

Simó Csaba Expert

Szabó Árpád Lector formare antreprenorială

Szotyori Ana-Maria Expert implementare plan de afaceri si de monitorizare

28

ACHIIA-Asociaţia Centru Harghita de Inovare şi Incubare în Afaceri (Partener de proiect)

Nume și prenume Funcția/funcțiile ocupate în proiect

Benedek Berta-Ilona Coordonator proiect Partener Expert implementare plan de afaceri și

monitorizare Responsabil financiar

Berecky Mihály-Barna Expert informare/recrutare grup țintă

Damokos Ibolya Lector formare antreprenorială

Haider Csaba Lector formare antreprenorială

Járy Katalin Coordonator proiect Partener

Kovács Márta Expert informare/recrutare grup țintă Expert implementare plan de afaceri și

monitorizareLókodi Éva-Anikó Expert dezvoltare afacere

Mihály Enikő Responsabil financiar

2.4. Interviuri

Pentru interviuri din cele 36 de firme câștigătoare ale concursului planurilor de afaceri,

pentru cercetarea de piață au fost selectate 20. Pentru a avea și o grupă de control s-au

selectat și alte 10 firme care nu au fost înființate în cadrul proiectului SPEED. Totodată s-au

făcut interviuri cu Partenerii de proiect (Civitas și ACHIIA) și cu câțiva lectori care au participat

la proiect.

Interviurile au fost realizate în perioada august-octombrie 2020. Interviurile au fost

completate de un chestionar care se găsește în anexă. Toate interviurile, notițele și

înregistrările au fost făcute respectând normele GDPR. Intervievații nu au fost obligați să

prezinte date personale și nu pot fi identificați în nici un fel.

2.4.1. Cursurile de competente antreprenoriale

Înființarea a 36 de firme în fiecare din cele 6 județe aparținătoare Regiunii de

dezvoltare Centru, unele dintre aceste județe aflându-se la o distanță geografică considerabilă

față de județul Harghita, a fost o provocare organizatorică foarte mare. Organizațiile

29

partenere in elaborarea si desfășurarea proiectului au fost cunoscute în localitățile limitrofe

locației lor, dar au fost total necunoscute în alte județe și alte localități. Ele au reușit să

contacteze totuși 1205 persoane pentru formarea grupului țintă, fără să fi avut relații de

contacte și de cunoștințe în toate județele țintă. A reprezentat o provocare, ca din cele 1205

de persoane informate Fundația Civitas și ACHIIA să poate să angreneze participanții la

cursurile de competențe antreprenoriale, și dintre ele 363 să treacă cu succes examenul de

absolvire. Cele 36 de planuri de afaceri câștigătoare au fost selectate din 162 de planuri de

afaceri predate pentru concurs. Cele 36 de întreprinderi în loc de minimul de 72 de locuri de

muncă au reușit să înființeze nu mai puțin de 76 de locuri de muncă.

Stadiul premergător competiției planurilor de afaceri a fost un curs de competențe

antreprenoriale la care au participat toți candidații. Primul grup de întrebări al interviurilor s-a

referit la calitatea și eficacitatea acestor cursuri.

S-au efectuat interviuri atât cu participanții cât și cu formatorii. În grupul de control au

fost intervievați și persoane care organizează astfel de cursuri sau au participat la asemenea

cursuri organizate de alte instituții.

Tabelul 1. – genul antreprenorilor participanți la

proiect si interviuri

Bărbați55%

Femei45%

Genul antreprenorilorLa interviuri dintre

antreprenorii care au câștigat la

competiția planurilor de afaceri și și-

au înființat firme 45% au fost femei și

55% au fost bărbați.

30

Tabelul 2. – cunoștințele

Da67%

Nu33%

Aveau cunoștințe antreprenoriale?A doua întrebare s-a referit la

cunoștințe antreprenoriale prealabile

participării la cursul de formare SPEED.

Două treimi din participanții la curs a

spus că nu au avut cunoștințe

antreprenoriale înainte de a se prezenta

la curs.

Tabelul 3. – pregătirea

Da85%

Nu15%

Au participat la curs de competețe antreprenoriale? Tot eșantionul de

întreprinzători au fost întrebați dacă

înainte de a înființa prima firmă au

participat sau nu la un curs de

competențe antreprenoriale.

Majoritatea lor covârșitoare de 85%

au răspuns Da.

Tabelul 4. – dezvoltarea continuă

31

Da48%

Nu52%

Curs după înființareDupă înființarea firmelor lor au

mai participat la cursuri de

competențe antreprenoriale? Se pare

că mai mult de jumătate dintre cei

care își înființează o firmă, după

înființarea acesteia nu mai cred că le-

ar fi necesare cunoștințe noi despre

antreprenoriat.

Tabelul 5. – de unde își finanțează cursul?

UE31%

UE, National19%

de pe piata50%

Finanțarea cursuluiCei care au participat la cursuri

și după înființarea firmelor au fost

întrebați dacă au căutat cursuri pe

piața specifică a acestora, sau au

căutat cursuri finanțate din fonduri UE

sau naționale.

Formatorii afirmă că 40 de ore sunt mult prea puține pentru ca cursanții să primească

toate cunoștințele de care ar avea nevoie. De foarte multe ori aceste cursuri oferă cunoștințe

de marketing și management, dar cunoștințe practice prea puține și superficiale în domeniul

finanțelor corporative și a legislației. La aceste cursuri – consideră unii cursanți - s-a vorbit

prea puțin despre relațiile cu instituțiile financiare și despre diferitele produse de creditare.

Ar mai fi avut nevoie de un modul și despre acestea.

32

Cursurile de competențe antreprenoriale au fost foarte multilaterale. Cei care nu au

avut experiență în prealabil sunt foarte mulțumiți. Au primit foarte multe informații și au

învățat foarte multe.

Cei care au parcurs procedura de înființare a firmelor pe cont propriu ne-utilizând

serviciile unei firme de specialitate, au afirmat că la aceste cursuri ar trebui să se prezinte

mult mai amănunțit pașii de urmat la înființarea unei firme și documentele de care este

nevoie. Totodată unii ar fi fost bucuroși ca cineva să le atragă atenția înainte de finalizarea

planului de afaceri că au stabilit salarii prea mari, sau nu au calculat corect taxele și impozitele

pe care vor trebui să le plătească.

Cursul de competențe antreprenoriale din cadrul programului SPEED a fost apreciat de

către participanții la interviuri cu un punctaj de 4,48 pe o scală de la 1 la 5.

În opinia unei firme de contabilizare majoritatea antreprenorilor dețin cunoștințe

reduse legate de actele normative din domeniu. Ea a întâlnit clienți care fac tranzacții

internaționale de milioane, dar nu pot să întocmească anumite hârtie oficială. După părerea

intervievaților la cursurile de competențe antreprenoriale ar trebui însușite și cunoștințe

minime din domeniul dreptului comercial.

În grupa de control au fost incluși și antreprenori care au urmat cursuri de competențe

antreprenoriale în alte state ale UE, respectiv din afara ei. (De exemplu Austria și Elveția.) Ei

afirmă că aceste cursuri au fost foarte practice și au primit în un fel de toolbox de cunoștințe

care se putea folosi imediat după înființarea firmelor.

33

Schimbările intervenite în relațiile dintre partenerii de afaceri în urma pandemiei, au

ridicat nevoia ca la aceste cursuri să se însușească dezvoltarea unui webshop, respectiv

construirea și utilizarea aplicațiilor pe smartphone. Cei care organizează cu regularitate

cursuri de competențe antreprenoriale, mi-au relatat că cele mai populare cursuri sunt cele

de marketing și de marketing online. Totodată și cursurile de comunicare și de time

management se bucură de un larg interes.

Ar fi bine ca la aceste cursuri de formare viitorii antreprenori să afle mai multe despre

autoritățile și oficiile cu care vor trebui să intre în contact și cu metodele de „conviețuire” și

de comunicare cu ele.

Organizatorii cursurilor cer de fiecare dată un feedback de la absolvenți. De obicei

notele acordate sunt peste 4 puncte din 5. Cursanții de obicei acordă punctaj mai mare

lectorilor care provin din economia reală, față de cei care predă în cadrul învățământului

superior.

Dintre întreprinzătorii SPEED unii din cei care au participat cursurile de formare

antreprenoriale, provenind din mediul antreprenorial, afirmă că cursurile au fost cam prea

teoretice. Ar fi trebuit implicați mai mulți lectori care au fost sau sunt întreprinzători. De la ei

s-ar putea învăța mai multe lucruri practice aplicabile în viața reală. După experiența celor doi

ani de funcționare unii spun că ar fi fost bine ca la aceste cursuri de cunoștințe

antreprenoriale lectorii cu experiență practică ar fi atras mai mult atenția cursanților asupra

problemelor și greutăților practice pe care un antreprenor le pot întâmpina.

În ceea ce privește intensitatea sau frecvența orelor de curs în diferite centre și

diferite județe, s-au folosit metode diferite. Atunci când cursanții au trebuit să se prezinte în

mai multe după-amiezi pe săptămână, unii s-au plin plâns că sunt obosiți sosind de la locul de

muncă. În alte cazuri, dacă între două module se scurgeau prea multe zile, unii cursanți

spuneau că cursurile nu au fost destul de intensive.

În cazurile când s-a decis ca cursurile să se țină pe o durată de timp mai mare, s-a ținut

cont de programul de muncă a cursanților și de timpul de petrecut cu familia.

S-a urmărit ca diferitele module să fie predate de lectori diferiți, pentru ca cursurile să

fie mai atrăgătoare. În aceste situații organizarea a fost mult mai dificilă, însă pentru

participanți cursurile au fost mai puțin plictisitoare.

34

În opinia unor lectori se pare că metoda cea mai eficientă a fost când cursanții și

lectorii au fost cazați pentru o săptămână într-un cămin și s-a putut lucra la elaborarea

planului de afaceri în fiecare după-amiază, după curs. După amiază sau seara cursanții puteau

să se consulte cu lectorul aflat la fața locului legat de procesul de elaborare.

În cazul cursanților, care au primit ca teme de casă întocmirea planurilor de afaceri și

au avansat de la modul la modul, au reușit să redacteze planuri de afaceri foarte bune și au

reușit să își clarifice în minte modelul de business până la ultimul amănunt.

Tabelul 6. – viitori antreprenori își fac planuri

de afaceri?

Da45%

Nu55%

Aveau plan de afaceri?Oare cei care se încumetă să

demareze o afacere își elaborează un

plan de afaceri-pus pe hârtie? Din

răspunsurile primite cu ocazia

interviurilor se concluzionează că

majoritatea nu-și elaborează planuri

de afaceri.

S-a constatat că modelul de plan de afaceri oferit în cadrul cursurilor nu a fost cel mai

reușit. Ar fi mai bine ca în viitor modelul să aibă o structură îmbunătățită.

2.4.2. Înființarea firmelor și contactele cu autoritățile

Al doilea capitol al interviurilor s-a referit la procedura de înființare a firmelor și la

contactul acestora cu autorități.

Experiențele legate de acestea diferă de la județ la județ. În unele județe ale Regiunii

Centru foarte multe documente și formulare se pot procura on-line, însă în altele

35

antreprenorii în devenire trebuie să se plimbe între foarte multe locații. Pe cât posibil toate

oficiile și registrele ar trebui să treacă la funcționarea online.

De obicei centrele de formare și de incubare oferă ajutor pentru rezolvarea înființării

firmelor. Dacă noul antreprenor acceptă să se deplaseze până la localitățile reședință de județ

înființarea firmelor se poate rezolva în numai 2-3 zile. În cazul orașelor care nu sunt reședințe

de județ, și întreprinzătorii se adresează oficiul ONRC local, înregistrarea se termină numai în

8-9 zile.

Tabelul 7. – consultanță de specialitate

înaintea înființării

Da39%

Nu61%

Consultanță înaintea înființării Înainte de a înființa o firmă,

majoritatea oamenilor nu cer ajutorul

nimănui. Puțin mai mult de o treime

au declarat că au beneficiat de

consultanță, dar câteodată numai de

la părinți sau prieteni. În jumătatea

cazurilor consultanța se referă la

înființare, dar în câteva cazuri și la

marketing și la management.

Tabelul 8. – de unde provine consultanța

Sector civil18%

UE73%

Mixt UE și de pe piata9%

Finanțarea consultantuluiÎn cazurile în antreprenori

debutanți decid să se adreseze

consultanților la înființarea firmelor,

ei de la cine doresc să primească

această consultanță? Se constată că

trei sferturi dintre firmele înregistrate

în cadrul proiectului SPEED au apelat

la serviciile de consultanță oferite de

Civitas și ACHHIA, în cadrul

proiectului.

36

Unii dintre antreprenori au beneficiat de serviciile firmelor de specialitate în

înființarea firmelor. Aceștia au trebuit să se deplaseze la Oficiul Registrului Comerțului numai

o singură dată, iar firmele lor au fost înființate în 10-14 zile. Alții însă au demarat procesul de

înființare pe cont propriu și au petrecut mult timp cu plimbatul între diferitele oficii, respectiv

au trebuit să procure foarte multe acte. De multe ori nu au știut în ce ordine trebuie obținute

aceste documente.

Tabelul 9. – cum se parcurge procedura de

înființare

Cu ajutorul rudelor sau prietenilor10%

Cu ajutorul unei persoane sau firme specializate

31%

Singur, pe cont propriu55%

Toate cele enumerate mai sus3%

Înființarea firmeiLa înregistrarea firmelor au procedat

pe cont propriu, sau au beneficiat de

colaborarea rudelor sau prietenilor,

respectiv prin firme specializate. În

tabelul 9. se vede că majoritatea

persoanelor și-au înregistrat firmele

singuri.

Unii dintre cei care au parcurs procedura de înființare pe cont propriu s-au plâns și de

comportamentul și atitudinea personalului din aceste oficii? Lipsa de bunăvoință și lipsa de

bună intenție în ajutorarea clienților s-a manifestat de exemplu în județele Brașov și Mureș.

Pe paginile de web ale instituțiilor informațiile nu sunt complete. Când s-au prezentat

la ghișeu, s-a constatat că nu au completat corect anumite formulare și că documentația nu

este completă, cu toate că s-au conformat cu informațiile din pagina de informare. În plus au

fost situații, când persoanele de la ghișee au respins hârtiile, fără să ofere informații privind

completarea corectă a formularelor.

De asemenea s-a întâmplat ca documentația să fie respinsă doar pe motivul că din fața

numelui localității a lipsit cuvântul „municipiu”. De multe ori acceptarea sau respingerea

37

documentației este de conjunctură, depinde doar de persoana care este de serviciu la ghișeu

în acel moment.

Cei care au oferit mentorat și consultanță au prezentat exemple când anumite firme

mici au fost înființate ca firme plătitoare de TVA, deși la atât la curs cât și în procesul de

mentorat li s-a precizat explicit că nu e nevoie ca aceste firme să fie plătitoare de TVA încă de

la început. Neatenția cursanților poate duce la asemenea probleme.

Tabelul 10. – cat de greu se obțin

documentele

ANAF6%

cazier19%

nu e cazul6%

ONRC31%

Primaria19%

RAR, TVA13%

TVA6%

Greutăți la documenteCând cetățenii ajung în fața

autorităților se lovesc de birocrație. Se

pare că dintre cei care și-au înființat

singur filmele, cei mai mulți se plâng

de Oficiul Național al Registrului

Comerțului. Sunt și câteva cazuri în

care antreprenorii debutanți care s-au

întâlnit cu problemele la primăria

unor localități, la obținerea cazierului

sau la înregistrarea în Registrul Auto

Român.

Anumiți intervievați au relatat despre faptul, că în unele localități autoritățile

financiare sunt încă (după spusele lor) în „epoca preistorică”, respectiv că foarte puține

probleme se pot rezolva online.

O altă problemă este legată de atitudine autorităților de control de stat, care nu oferă

termene de remediere pentru neajunsurile constatate, ci sancționează imediat. Unii din cei

întrebați consideră că un demers uman ar reprezenta, ca în cazul constatării anumitor

nereguli de corespundere cu prevederile legislative la firma nou înființată, să-i fie atrasă

atenția managerului, și să-i fie dat un termen pentru corecție. Ar trebui să meargă în control

încă o dată după expirarea termenului și să aplice amenzi numai dacă problemele nu au fost

rezolvate în perioada dată.

38

S-a considerat explicit de către unii intervievați, că este ilogic faptul, că dacă înființezi

o firmă și dorești să fii plătitor de TVA încă de la începere, trebuie să prezinți dovezi și planuri

de afaceri legate de evoluția viitoare a firmei. Însă dacă nu ești plătitor de TVA încă de la

înființare și după o anumită perioadă depășești cifra de afaceri limită, devii automat plătitor

de TVA fără să trebuiască să prezinți documente doveditoare aferente.

Formatul formularelor și al diferitelor declarații nu ar trebui să se schimbe așa de

frecvent, astfel încât antreprenorii să țină cu greu pasul cu modificările.

Legislația referitoare la întreprinderea individuală nu este bine concepută. ÎI-ul nu este

persoană juridică și nu ar trebui considerată ca atare. Legislația actuală și ANAF-ul

îngreunează foarte mult activitatea și existența microîntreprinderilor și a întreprinzătorilor

individuali. În alte state întreprinzătorii individuali nu primesc CUI separat, ci lângă CNP-ul

persoanelor apare în bazele de date ale autorităților că persoana respectivă desfășoară și

activitate economică.

Tabelul 11. – finanțarea demarării afacerii

Capital propriu40%

Fonduri UE36%

Împrumut de la instituții financiare

15%

Împrumut de la membrii de familie sau prieteni

9%

Finanțarea demarării afacerii De unde fac rost antreprenorii

de bani de investiții pentru demarării

afacerii? Se constată că se folosesc

aproape în egală măsură de capital

propriu și fonduri UE, și foarte puțini

iau împrumut de la instituții financiar-

bancare.

39

Tabelul 12. – consultanta după înființare

Da39%

Nu61%

Consultanță după înființareSe spune că Europa de Est este

regiunea „descurcăreților”. Oare după

înființarea firmelor antreprenorii se

descurcă singuri sau cer consultanță?

Din interviuri reiese că 61% consideră

că dețin cunoștințe suficiente și se pot

descurca și singuri.

Reprezentanții firmelor participante la proiectul SPEED au considerat pe o scală de la 1

la 5 că mentoratul și consultanța oferită de Fundația Civitas și ACHIIA legată de înființarea

firmei să fie notată cu media de 4,92.

2.4.3. Contactul întreprinderilor cu piața forței de muncă și cu lumea afacerilor

Capitolul următor al interviurilor s-a referit la experiența firmelor nou înființate privind

economia de piață. S-a relatat despre piața forței de muncă, despre furnizori și despre clienți.

Tabelul 13. – pe cine angajează

A angajat rude sau cunoșt -ințe65%

A căutat angajați prin metode on/line

10%

A căutat angajați prin oferte clasice (presa, publicitate)

13%

din grupul de participanti la cursuri3%

Prin firme10%

Metode de angajareDin sondaj reiese că aproape

două treimi din firmele mici angajează

rude sau prieteni. Au fost puține acele

firme care și-au căutat angajații prin

presă, și mai puțini au fost acele firme

care au apelat la servicii de recrutare

de specialitate sau au utilizat metode

online.

40

Piața forței de muncă prezintă deosebiri și în funcție de zona geografică. Există unele

zone unde rata șomajului este foarte mare. Cele mai bine pregătite, harnice, talentate și

curajoase persoane au plecat la muncă în străinătate, astfel cei rămași acasă dețin calități mai

reduse.

În opinia administratorului schemei de antreprenoriat câteva din firme nu au oferit

salarii motivante și de aceea au întâmpinat greutăți în a găsi angajați bine pregătiți și motivați.

Foarte mulți antreprenori s-au plâns că angajații sunt nepregătiți din punct de vedere

profesional. Au fost desființate multe dintre școlile profesionale și tinerii nu sunt pregătiți în

diferite meserii. Tinerii vor să câștige câți mai mulți bani cu cât mai puțină muncă depusă. Pe

de altă parte angajatorii nu comunică cu exactitate pretențiile lor și nu explică foarte precis ce

au de făcut și cum trebuie să procedeze.

Au fost și cazuri când buni specialiști aflați în șomaj au replicat angajatorilor: decât să

se scoale la 5 dimineața pentru a merge la servici, mai bine stau în șomaj. S-a întâmplat ca unii

angajați să absenteze nemotivat foarte mult și cu ocazia tragerii la răspundere au replicat

angajatorilor că banii pentru salarii provin din surse UE, ca atare nu pot fi trași la răspundere.

Atunci când o firmă dorește să introducă o anumită inovație într-un domeniu, unii

dintre intervievați consideră că preferă să angajeze tineri fără experiență profesională, care

vor fi instruiți la locul de muncă, decât să angajeze oameni cu experiență, care trebuie

recalificați. Specialiștii mai în vârstă sau mai experimentați pot prezenta o anumită rigiditate.

Unii antreprenori din Ținutul Secuiesc au fost de părere că angajații prezintă deficiențe

în cunoașterea limbii române.

În cazul locurilor de muncă care necesită personal cu studii superioare, la

angajare,conform diplomelor de licență persoanele par calificați. Însă după angajare se

constată că pregătirea profesională prezintă lipsuri și îndeplinesc cu greutate atribuțiile

profesionale la locul de muncă. Se poate presupune că în epoca modernă o persoană cu studii

superioare ar trebuie să deține cunoștințe privind lucrul pe calculator. Însă se constată la

anumite persoane, că nu cunosc programe și aplicații de bază, pe care ar trebui să le utilizeze

în activitatea de zi de zi.

41

Intervievații consideră, că în cadrul universităților se predau mult prea multe

discipline, și nu toate sunt predate în profunzime. Absolvenții dețin multe cunoștințe generale

dar nu au destule cunoștințe specifice, de care poate ar fi nevoie mai mult.

Tabelul 14. – probleme cu angajații

Învățământ (profesional-ism)52%Educație (etică și mo-

tivație)28%

si si20%

Probleme cu angajațiDorim să scoatem în evidență

prin acest tabel opinia antreprenorilor

despre angajații lor. Se poate

constata, că majoritatea angajatorilor

întrebați consideră că problemele

angajaților provin din cauza lipsei de

profesionalism. Numai 28% consideră

că numai etica și motivația reprezintă

o problemă.

Firmele mai serioase își trimit angajații anual la cursuri de perfecționare mai lungi, sau

chiar de două ori pe an la workshopuri de perfecționare. Problema care se ivește de foarte

multe ori este că angajații nu agreează participarea lor la cursuri, în consecință nu doresc să

se dezvolte și să se perfecționeze.

Mulți angajați sunt mai pasivi. Ei execută ceea ce li se spune, dar nu prezintă prea

multă inițiativă sau abia așteaptă să-și termine programul de lucru zilnic. Cu excepțiile de

rigoare totuși 15% din intervievați au avut această părere.

În orașele mai mari nu numai că e greu să găsești personal potrivit dar e foarte greu să

și îi păstrezi. Se întâmplă de foarte multe ori că pentru câțiva lei în plus angajatul să se

transfere la o altă firmă, la alt angajator. Este destul de greu să găsești motivații pentru a îi

păstra. Pe de altă parte nici angajatorii nu sunt capabili să aprecieze munca angajaților. Mulți

angajatori încă mai cred că motivația depinde doar de salariu, ei nu cunosc importanța

empatiei și omeniei în relațiile cu angajații.

42

Dacă analizăm obiectiv piața muncii din Regiunea de dezvoltare Centru, trebuie să

constatăm că componenței ei diferă numeric din punctul de vedere al pregătirii și experienței

profesionale ale acelora care își caută un loc de muncă. Antreprenorilor le este foarte greu să

găsească angajați cu experiență profesională. În cazul muncitorilor necalificați sau în cazul

locurilor de muncă care necesită numai personal cu studii medii oferta de forță de muncă este

mai mare.

Unele firme (din afara proiectului SPEED, dar finanțate din fonduri UE) ne-au relatat

despre situații, când unii dintre angajați au demisionat de la firma respectivă. Folosindu-se de

informațiile și experienței dobândite, s-au adresat altor firme, pentru salarii mai mari, sau

chiar și-au propus să-și întemeieze propria afacere, cu ajutorul fondurilor UE.

Tabelul 15. – au business plan pus pe hârtie

Da33%

Nu67%

Business plan pe hârtieLa cursurile de competențe

antreprenoriale lectorii au accentuat

importanța elaborării unui model de

business. Model care clarifică în

mintea antreprenorilor componentele

afacerii. Întrebarea s-a referit dacă în

viața reală noii antreprenori au un

business model clar scris pe hârtie?

Din răspunsuri s-a constatat că două

treimi nu dețin un plan de afaceri

actualizat.

43

Tabelul 16. – au plan strategic pus pe hârtie

Da33%

Nu67%

Plan strategic pe hârtieSituația pare exact identică și

cu planurile de strategie. Numai o

treime din antreprenori își dezvoltă

planurile pe termen lung, și puse pe

hârtie.

Relațiile cu partenerii de afaceri diferă, bineînțeles, de la o firmă la alta, deoarece cei

care au obținut finanțarea activează în domenii destul de diferite. De obicei cei intervievați au

răspuns că nu au probleme, sau au probleme mici cu partenerii de afaceri. Dar au existat unii,

care s-au plâns de nerespectarea de către furnizori a termenelor de livrare.

Tabelul 17. – probleme de preț cu furnizoriiTabelul 18. – probleme de calitate cu

furnizorii

Nu sunt probleme36%

Probleme mici50%

Probleme destul de mari14%

Prețurile furnizorilor

Nu sunt probleme33%

Probleme mici54%


Probleme foarte mari8%

Calitatea produselor achiziționate

44

Tabelul 19. – probleme cu termenele de

livrare

Tabelul 20. – probleme cu respectarea

clauzelor contractuale

Nu sunt probleme63%

Probleme mici17%



Respectarea termenelor de livrare

Nu sunt probleme77%

Probleme mici14%


Respectarea termenilor contractuali

Firmele din sectorul de tehnică informatică sau construcțiile nu au resimțit negativ

efectele pandemiei COVID-19. Cu probleme mai mari au avut de a face mai ales firmele din

domeniul Horeca din care unele au trebuit să se reorienteze.

Cei care au oferit acele produse sau servicii, unde s-au necesitat de ex. aparaturi

specializate de mare valoare s-au plâns, că pentru utilaje, mașini și aparate etc. au plătit

„prețuri occidentale”, însă pentru serviciile și produsele oferite beneficiază” de la clienți

numai de „prețuri orientale. La o asemenea balanță cheltuielile cu investițiile sunt considerate

a fi prea mari față de venituri, care nicidecum nu pot să acopere amortizarea, de ex.

Beneficiarii serviciilor industriale B2B de foarte multe ori nu realizează de ce au

nevoie, respectiv nu cunosc raportul calitate/preț ale acestor servicii.

În relațiile comerciale dintre firmele private nu există probleme mai importante

privind plățile. Probleme mai mar apar când clienții sunt firme de stat. De cele mai multe ori

firmele de stat nu plătesc la timp, pe motivul că nu au în buget bani suficienți să-și achite

datoriile către furnizori.

45

Tabelul 21. – problemele cu prețul a

beneficiarilor

Tabelul 22. – probleme cu calitatea ale

beneficiarilor

Nu sunt probleme36%

Probleme mici32%



Prețurile de desfacere

Nu sunt probleme68%

Probleme mici32%

Probleme de calitate

Tabelul 23. – probleme cu termenele de

livrare către beneficiari

Tabelul 24. – probleme cu respectarea

clauzelor contractuale in fata beneficiarilor

Nu sunt probleme75%

Probleme mici25%

Respectarea termenelor de execuție

Nu sunt probleme86%

Probleme mici14%

Respectarea termenilor contractuali

Intervievații propun, ca legislația financiară legată de cambii și cecuri ar trebui

ameliorată, de ex. pentru ca partenerii de afaceri să aibă posibilitatea să se controleze online,

să cunoască dacă firma parteneră există în realitate și dacă poate opera tranzacții.

46

2.4.4. Mentoratul, raportările și efectele proiectului

Ultimul capitol al interviurilor s-a referit la proiectul SPEED în sine și la alte posibile

proiecte cu finanțare de la UE.

Tabelul 25. – de unde au auzit despre

proiect?

Civitas sau ACHIIA21%

Comunitate5%

Cunostiinte42%

din publicitate16%

Internet11%

Preotul comunitatii5%

De unde a aflat despre proiect? Tabelul alăturat scoate în

evidență importanța rețelelor de

informare dintre oameni. 42% dintre

participanții la proiect au precizat că

au auzit despre proiect prin

intermediul cunoștințelor.

Intervievații au considerat că a fost de mare ajutor, că între finanțatorul propriu zis și

firmele finanțate a fost interpus ca tampon Fundația Civitas, care i-a consiliat în procesul

implementării planului de afaceri. S-au dezvoltat contacte personale și umane, eliminând

contactul direct cu autoritățile finanțatoare (OIR, AM).

Din partea implementatorului proiectului, managerul de proiect Kis Zoltán a

recunoscut, că nu s-a așteptat ca toate cele 36 de firme selectate pentru finanțare să poată să

îndeplinească condițiile contractului de finanțare. La finalizarea proiectului se poate spune

însă că proiectul a fost de un succes total. Au existat greutăți la anumite firme, dar toate cele

36 de firme au reușit să rămâne în picioare și au reușit să îndeplinească toate condițiile

contractuale.

47

Există o anumită percepție în rândul beneficiarilor de fonduri europene, că ei ar fi

tratați, în lumina prevederilor legislative și de procedură, ca fiind numai oportuniști, fără să

aibă responsabilitate privind utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice.

Participanții la proiect sunt mulțumiți că au avut șansa de a participa la acest proiect.

Foarte mulți sunt satisfăcuți că au putut să însușească foarte multe lucruri noi și sunt

recunoscători că pot să se ocupe cu ceea ce doresc mai mult. Însă problema cu birocrația și cu

încrederea le-a dat foarte multă bătaie de cap. Se constată că cuvintele „încredere” și „lipsa

de încredere” s-au repetat cel mai mult în timpul acestor interviuri. Au fost firme care au

trebuit să facă foarte multe achiziții de valoare mică.

Unul din antreprenorul a fost și angajatul firmei proprii și s-a plâns că 70% din timpul

de lucru nu l-a folosit pentru muncă efectivă, ci pentru a completa hârtiile necesare

decontărilor și raportărilor.

Unii intervievați au considerat, că oamenii serioși, când se apucă de treabă, știu de ce

utilaje, instalații, aparaturi au nevoie. Au considerat, că procesul de achiziție publică ar trebui

să fie mai flexibilă.

Există firme mari (de exemplu Apple) care impun ca prețurile de desfacere să fie

aceleași la toți comercianții. Dacă pentru un utilaj pe care vreau să-l achiziționez prețurile sunt

exact aceleași nu are nici un rost să se ceară 3 oferte de preț.

Mentoratul și consultanța au fost considerate ca fiind foarte folositoare și foarte

profesionale. Consilierii i-au ajutat foarte mult pe începători, dar munca cu documentația,

scanările, efectuarea copierii documentelor, printările au dus la pierderea de timp prețios.

Exigența și rigoarea raportării a avut și un rol educativ pentru noii antreprenori. Astfel

ei au învățat să gândească și să lucreze mai organizat și mai ordonat și să fie întotdeauna la zi

cu întreaga documentație, care într-un final a oferit date și informații pentru a lua deciziile

cele mai corecte.

Pe o scală de la 1 la 5 colaborarea cu administratorul schemei de minimis a primit un

punctaj de 4,67 care arată că colaborarea a fost reușită și folositoare. Totodată am întrebat

cât de greu s-a dovedit îndeplinirea așteptărilor administratorului schemei de minimis. Tot pe

48

o scară de la 1 la 5 punctajul primit a fost de 3,50, ceea ce înseamnă că deși a fost greu, nu a

fost imposibil de îndeplinit.

Sunt unele firme la care cererea pe piață este sezonală. Există perioade când un

angajat ar fi de ajuns, dar și perioade când ar fi nevoie chiar de patru-cinci sezonieri. În medie

ar ieși două persoane pe doi ani, de aceea proiectul ar trebui să fie mult mai flexibil și să

permită angajarea sezonierilor.

Cei care au trebuit să investească în aparatură foarte scumpă nu au putut să își

înceapă activitatea până nu au avut banii necesari cumpărării a acestor utilaje. Contractul

prevedea că trebuie să realizeze cifra de afaceri în 12 luni, dar primele trei luni sau pierdut din

cauza lipsei banilor și realizarea acelor cifre în doar 9 luni era aproape imposibilă.

Rigiditatea, lipsa de flexibilitate la cerințele față de cei finanțați au fost alte probleme ridicate

de mai multe persoane la aceste interviuri. Ar fi fost de mare ajutor dacă banii ar fi fost posibil

să fie transferați mai ușor de la o grupă de cheltuieli la alta. Unii ar fi cumpărat mai puține

utilaje, dar ar fi putut investi banii în alte activități, sau să demareze alte activități, care să îi

ajute să diminueze efectele pandemiei COVID-19.

Unele firme după terminarea proiectului trebuie să își înceteze activitatea fiindcă nu

mai pot plăti chiria imobilelor în care funcționează. Finanțările din aceste proiecte ale UE ar

trebui să dea posibilitatea antreprenorilor să-și procure imobil propriu, bineînțeles de

mărimea potrivită pentru activitatea pentru care depune cererea de finanțare.

Cei care au răspuns de implementarea proiectului afirmă că există contradicții și

neclarități în prevederile Ghidului solicitantului, respectiv alte prevederi și orientări.

Unii antreprenori consideră ca fiind un neajuns transparența selectării câștigătorilor

acestor finanțări. Procesul ar trebui să fie mult mai transparent și mai ușor de urmărit. Sau

când competitorii vor să demareze activități economice în domenii total diferite, după ce

criterii de comparație pot fi departajați?

Interviurile la care s-a participat în cadrul procesului de selecție al planurilor de afaceri

în cadrul proiectului SPEED au fost considerate ca fiind foarte utile. Unii participanți la aceste

interviuri au considerat, că cu această ocazie au putut să scoată în relief pregătirea, hotărârea,

cunoștințele și devotamentul legat afacerea abordată.

49

Ar fi bine ca și raportările și decontările să se efectueze online. Să nu se mai modifice

formularele și să se schimbe prevederile așa de des și toată documentația să poată fi depusă

online - fără ștampile, fără semnături și fără îndosariere.

Pe o scară de la 1 la 5 unde 1 înseamnă efecte foarte severe și 5 înseamnă ca

pandemia nu a afectat deloc firma, punctajul acordat greutăților cauzate de COVID-19 a fost

de 2,86. Deci a depășit cu puțin media. Dar acest lucru a depins mai ales de domeniul de

afacere.

Comunicarea între firme și implementatorii proiectului nu a fost întreruptă nici în

condițiile pandemiei COVID-19. Întâlnirile și vizitele fizice s-au mutat în mediul online. Astfel s-

a păstrat contactul permanent și s-a reușit o comunicare foarte bună.

Anumite evenimente din proiect (Bursele afacerilor, vizitele de studiu) au fost desfășurate

online (Skype). Cu ocazia acestor întâlniri virtuale s-a constatat că antreprenorii din proiectul

SPEED sunt interesați unii de ceilalți și au manifestat dorința de colaborare între ei.

Tabelul 26. – ar mai depune o cerere de

finanțare?

Da, cu siguranță64%

Da, dar cu altă pregătire32%

ar depune, dar cu angajati sezonieri, si cat ar fi valoarea + modernizare

4%

Ar mai depune cerere de finanțare? Din răspunsurile intervievaților

a reieșit că fiecare dintre cei întrebați

ar mai depune o cerere de finanțare

dacă ar exista asemenea posibilitate.

Unii dintre ei au dobândit experiență

valoroasă și ar fi mai bine pregătiți

pentru a îndeplini condițiile unui nou

proiect. Acest procentaj de 64%

demonstrează succesul proiectului

SPEED.

50

3. Analiza SWOT a firmelor din proiectul SPEED

Analiza SWOT s-a realizat cu concursul majorității antreprenorilor care s-au prezentat

la „Bursa afacerilor” organizat pentru întreprinderile înființate în cadrul proiectului SPEED,

care s-a desfășurat online în noiembrie 2020, respectiv în ianuarie 2021.

Pozitiv, bun, folositor Negativ, de corectat sau evitat

Puncte tari Puncte slabe

Intern (în

interiorul

întreprinderii

)

Cel mai important a fost creativitatea. Toate firmele care au beneficiat de aceste fonduri nerambursabile au reușit să evite falimentul, chiar și în condițiile pandemiei COVID-19;

Adaptabilitate și elasticitate în noile condiții apărute;

Unelte și echipamente de nivel tehnic superior procurate din banii proveniți din finanțare;

Dezvoltare continuă și introducerea de inovații în perioada pandemiei;

Mașinile și uneltele mai performante conduc la o muncă/ execuție mai bună și mai eficientă

Produse executate la o înaltă calitate și la un preț competitiv;

Perseverență, entuziasm și ambiție; Unicitate, personalizarea produselor

după necesitățile fiecărui client; Finalizarea la timp a tuturor lucrărilor

comandate – clienții satisfăcuți revin și ulterior;

Angajați îndemânatici Diversificarea produselor și serviciilor

– în condițiile efectelor pandemiei este recomandat să stai pe mai multe picioare, fiindcă unele posibilități dispar;

Motivație internă pentru a menține în funcțiune întreprinderea (în unele cazuri susținută și de către Civitas și ACHIIA);

Trecerea la munca online la unele afaceri din domeniul artistic – diversificarea activităților și introducerea de noi domenii de activitate;

Deschidere spre schimbare – căutarea valorilor locale și autohtone;

În cazul mai multor firme spațiul punctului de lucru cu timpul a devenit neîncăpătoare și nu a existat posibilitate de extindere

Din cauza lipsei de experiență s-au acceptat comenzi, care au depășit capacitățile de producție, astfel nu s-au putut respecta în multe cazuri termenele de livrare asumate;

Dacă punctul de lucru funcționează într-un imobil închiriat, iar proprietarul a închis clădirea din cauza pandemiei, activitatea a trebuit să fie oprită

Dacă locația aleasă este mai retrasă sau mai greu accesibilă, există dificultăți în găsirea clienților, dacă nu ești cunoscut;

Procese de muncă neoptimizate din cauza lipsei de experiență;

Management defectuos al timpului / pripa;

Contracție din cauza greutăților întâmpinate (pandemia);

Marketing slab sau inadecvat în perioada pandemiei;

Este greu sau imposibil să se facă proiectare și estimare pe termen lung;

51


Puncte tari Puncte slabe

Organizarea mai bună și reorganizarea proceselor și fluxurilor de producție;

Comunicare mai bună, chiar și pe rețelele de socializare;


Oportunități Amenințări

Extern (în

afara firmei, în

mediul

înconjurător)

Înființarea acestor firme se datorează unei deciziilor guvernamentale din domeniul economic - este posibilă lansarea proiectelor asemănătoare și în viitor (Startup, POCU, etc);

Ameliorarea posibilităților de accesare a sistemelor informatice de administrare a afacerilor;

Există multe nișe pe piață (noi posibilități, noi proiecte);

Răspândirea streaming-ului online, și a platformelor online;

Pandemia a condus la nișe de piață noi, prin care afacerile se pot menține pe linia de plutire;

Creșterea comenzilor online – se poate trece de la vânzări offline la online;

Din cauza pandemiei, pensiunile mici sunt mai căutate decât hotelurile mai mari;

Unele persoane lucrează mai mult și mai

Pandemia îi afectează mai puternic pe antreprenorii debutanți, deoarece nu dețin un cerc de clientelă formată;

Între 2012-2020 România a avut 12 prim miniștri – lipsa stabilității guvernamentale;

Din cauza pandemiei COVID-19 HORECA, cultura, artele performante au avut foarte mult de suferit;

Pandemia COVID–19 în mod indirect îi afectează pe toată lumea;

reducerea puterii de cumpărare a populației (persoane întrate în șomaj, locurile lor de muncă sunt nesigure) din cauza pandemiei – se cumpără doar produsele de strictă necesitate sau mai ieftine;

Mulți clienți din străinătate (de ex. Danemarca, SUA, Marea Britanie) nu mai comandă produse din cauza pandemiei;

Instituțiile financiare nu au sprijinit întreprinderile nou înființate (se cer bilanțuri pozitive pe ultimii ani pentru a putea accesa ajutoarele financiare);

Procesul de verificare și de control în cadrul proiectului îngreunează activitatea firmelor;

Lipsa asentimentului de colaborare din partea clienților;

Aprovizionarea cu materii prime și materiale suferă din cauza întârzierilor;

Legăturile comerciale internaționale suferă din cauza pandemiei;

Mentalitatea comercianților autohtoni care cumpără și distribuie produsele ieftine și de slabă calitate care provin din străinătate este în detrimentul producției locale;

Resurse financiare reduse ale clienților, atât

52


Oportunități Amenințări

concentrat în home office; România are o

infrastructură de Internet de mare viteză mai dezvoltată decât multe alte țări vecine;

Unele servicii și instituții guvernamentale și locale acționează foarte prompt;

Din cauza reducerii activităților gradul de poluare a scăzut;

România are frumuseți naturale care o fac atracție ideală pentru turiști;

Este mult mai ușor să înființezi firme decât acum câțiva ani (mai demult au fost necesare luni, în zilele noastre firmele înregistrează în 10-15 zile);

Sistemul cu un singur ghișeu/ o singură fereastră funcționează foarte bine;

S-a îmbunătățit atitudinea angajaților față de muncă, clienți și angajatori;

persoane fizice cât și juridice; Insuficiente cunoștințe ale clienților pentru

utilizarea aplicațiilor pe smartphone; În home office munca în echipă are de suferit

(angajații sunt mai puțin motivați, organizarea muncii și a responsabilităților este mult mai dificilă);

Este greu de găsit forță de muncă calificată; Tinerii nu agreează munca fizică; Home office duce la poveri suplimentare

mamelor (împărțire responsabilităților din familie între soț și soție se dezechilibrează);

Home office duce la restrângerea contactelor sociale;

În home office munca și viața în familie se suprapun;

Populația nu este pregătită pentru home office (lipsa înzestrării informatice a familiilor);

Unele oficii și serviciu au o infrastructură comunicațională foarte subdezvoltată (la ANAF sau ORC cade Internetul)

Inovația nu este sprijinită de cercetare; În unele localități rețelele de electricitate (și

câteodată cele de canalizare, apă și gaz) funcționează cu întreruperi și defecțiuni frecvente;

Infrastructura slabă din mediul rural (drumuri, canalizare, apă, gaz, electricitate);

Colectarea selectivă a deșeurilor prezintă deficiențe – unele materiale plastice nu se pot arunca la gunoi selectiv;

Instabilitatea legislativă în domeniul financiar; Acte legislative adoptate aduse inconsecvent; Neconectarea la baze de date comune a

instituțiilor și autorităților statului crește mult birocrația;

Birocrația prea mare prin care trebuie să treacă întreprinderile nou înființate –controale dese și severe;

În timpul pandemiei COVID-19 numărul și salariul angajaților firmelor SPEED nu a putut fi modificat în proiect;

53

4. Concluzii

Luând in considerare faptul că toate cele 36 de firme au rămas funcționale și au reușit

să-și îndeplinească obligațiile contractuale, se poate enunța că proiectul a fost un succes. S-au

înființat 36 de societăți și au fost create 76 de noi locuri de muncă. Dacă mai luăm în

considerare că la mai puțin de un an de la înființarea firmelor a izbucnit pandemia COVID-19,

iar în aceste condiții afacerile au rezistat, succesul proiectului este și mai considerabil.

Cursurile de competențe antreprenoriale au fost foarte bine apreciate de către

participanți. Nu au fost mulți, care dețineau în prealabil cunoștințe în domeniul

antreprenoriatului, au considerat că unele teme au fost abordate puțin teoretic. După

terminarea proiectului și luând în considerare cele enunțate de lectorii, respectiv și de

întreprinzătorii din afara proiectului, se poate spune că ar fi folositor ca pe viitor să se

introducă și un modul cu subiectul managementului financiar, în cadrul căruia să se prezinte

creditele și investițiile, respectiv un modul cuprinzând noțiuni elementare de drept comercial.

În cadrul procesului de selecție a planurilor de afaceri s-a considerat că a fost foarte

folositor organizarea de interviuri, cu ocazia cărora juriul a putut pune întrebări, în urma

cărora a putut aprecia și mai bine ideea de afacere, respectiv persoana care a participat la

concurs.

În ceea ce privește înființarea firmelor, unii întreprinzător au apelat la ajutorul firmelor

de specialitate sau la experți de specialitate. Mulți dintre cei care nu au procedat așa însă au

avut de suferit din cauza birocrației. Greutățile cu care s-au confruntat la înregistrare

societăților a diferit de la județ la județ. Problemele cel mai des ridicate s-au referit la

serviciile Oficiului Național al Registrului Comerțului și la înregistrarea ca plătitori de TVA la

ANAF. Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat ulterior, că foarte multe din proceduri se pot

efectua rezolva online. S-a recomandat trecerea serviciilor furnizate de oficii, instituții și

autorități și mai mult pe online.

În ceea ce privește piața forței de muncă, a ieșit în evidență există diferențe în funcție

de nivelul de pregătire necesar al personalului. În profesiile care necesită cunoștințe de

specialitate se constată lipsa specialiștilor. În meseriile care nu necesită studii de specialitate

și experiență pe piață oferta depășește cu mult cererea.

Mulți dintre bunii specialiști se duc la muncă în străinătate și din păcate majoritatea nu

se vor mai reîntoarce. Sunt însă și exemple când cei care s-au dus să muncească în străinătate

54

vin acasă cu banii economisiți, își construiesc imobile și își investesc capitalul în firme în cadrul

cărora se folosesc de experiența și cunoștințele dobândite în străinătate.

Unele dintre firmele care au obținut finanțarea prin proiectul SPEED au activitate

sezonieră și le-a fost foarte greu să mențină pe toată perioada angajați cu normă întreagă. Ar

trebui să li-se permită firmelor să angajeze persoane și pentru muncile sezoniere și angajările

să fie calculate la totalul general al perioadei de implementare al planului de afaceri. Deși

majoritatea firmelor s-au plâns de lipsa specialiștilor pe piața forței de muncă, au fost și unii

care au fost de părere, că problema la angajați este mai ales lipsa de educație, lipsa de respect

și lipsa de motivație.

S-a afirmat de multe ori, că tinerii din zilele noastre doresc să muncească cât mai puțin

pentru bani cât mai mulți. Însă unii dintre intervievați consideră că preferă să angajeze tineri

fără experiență profesională, care vor fi instruiți la locul de muncă, decât să angajeze oameni

cu mai în vârstă, care trebuie recalificați. Specialiștii mai în vârstă sau mai experimentați pot

prezenta o anumită rigiditate.

Toate firmele au reușit într-un fel sau altul să se descurce pe piață. Unii au declarat că

furnizorii mai mari nu au respectat întotdeauna termenele de livrare, dar majoritatea au

declarat că nu au existat probleme majore în relațiile comerciale cu partenerii. Au fost unii

care au declarat că beneficiarii nu cunosc destul de bine produsele sau serviciile pe care vor să

le cumpere. Nu cunosc standardele de preț și calitate și nu își dau seama de raportul dintre

valoarea și prețul produselor sau serviciilor.

Procesul de mentorat și colaborarea cu reprezentanții Fundației Civitas și ACHIIA a fost

foarte bine apreciat de toate firmele, care i-au acordat calificative mari.

Raportările în cadrul proiectului însă le-au pus în situații dificile câteodată. necesită o

birocrație excesivă. Foarte mulți au simțit o anumită neîncredere. Relațiile bazate pe

încredere reciprocă ar ușura mai mult munca și colaborarea.

Majoritatea antreprenorilor au considerat că proiectul SPEED a fost unul de succes și

că ar mai depune cereri de finanțare pentru fonduri UE dacă ar avea posibilitatea.

55

5. Furnizorii de date

Tabel nominal cu participanții la interviuri

Numele si prenumele Calitatea de intervievatAntal Hajnal antreprenor din afara proiectuluiBalázs-Petz Sándor beneficiar SPEEDBalogh Mihaly Albert antreprenor din afara proiectuluiBartos Tünde-Jolán beneficiar SPEEDBenedek Berta ACHIIABenkő Enikő beneficiar SPEEDBorbély Ladislau beneficiar SPEEDBoros Eniko beneficiar SPEEDErős Lóránd antreprenor din afara proiectuluiFerencz Zoltán beneficiar SPEEDFodor Mónika beneficiar SPEEDFülöp Árpád Zoltán antreprenor din afara proiectuluiGál Sándor antreprenor din afara proiectuluiHajdó Annamária beneficiar SPEEDKacsó Sándor beneficiar SPEEDKirály Zoltán beneficiar SPEEDKis Zoltán CivitasKolumbán Gábor lectorKrizbaiTimea beneficiar SPEEDMadaras Gizella-Aliz beneficiar SPEEDMate Ioan beneficiar SPEEDMózes Malacea Enikő antreprenor din afara proiectuluiNagy Gizella antreprenor din afara proiectuluiNika Izabella beneficiar SPEEDNisteaRodica beneficiar SPEEDPál Antal Ildikó antreprenor din afara proiectuluiPálfi Sándor beneficiar SPEEDSzabó Izabella beneficiar SPEEDSzabó Péter antreprenor din afara proiectuluiSzakács Géza antreprenor din afara proiectuluiSzakács Paál István antreprenor din afara proiectuluiSzilágyi Nándor antreprenor din afara proiectuluiVarga Zsolt beneficiar SPEEDVarro Zsolt beneficiar SPEEDVigh Adony-Zsombor beneficiar SPEED

56

ANEXĂ

Chestionar pentru analiza mediului antreprenorial, la nivelul Regiunii de dezvoltare Centru

A. Cursul de competențe antreprenoriale1. Înainte de a deveni antreprenor avea cunoștințe antreprenoriale (cel puțin

teoretice)?2. Înainte de a deveni antreprenor cunoștea produsul sau serviciul pe care a dorit să-l

ofere, sau a cunoscut piața unde a dorit să intre sau și-a imaginat numai, în dorința participării la proiect?

3. Înaintea înființări firmei a participat la vreun curs de formare antreprenorială?a. Dacă DA: prin finanțare UE, finanțare națională, finanțat din sectorul

civil, de pe piațăb. Cine a ținut cursul?c. Cât de util a fost cursul = nota 1-5?

4. După înființarea firmei a participat la vreun curs de formare antreprenorialăa. Dacă DA: prin finanțare UE, finanțare națională, finanțat din sectorul civil,

de pe piațăb. Cine a ținut cursul?c. Cât de util a fost cursul = nota 1-5?d. Înainte de înființarea firmei a deținut un plan de afaceri propriu scris și

detaliat?e. Dacă DA, cine l-a scris (singur, prin firmă specializată, consultant, etc.)?

5. Înainte de înființarea firmei a avut un plan de afaceri scris în detaliu?a. Dacă DA, cine l-a scris (singur, prin firmă de specialitate, consultant, etc.)?

6. Să relateze narativ (interviu înregistrat) despre ce a fost bine în aceste cursuri si care au fost lipsurile, ce elemente ar trebui introduse sau modificate în viitor?

B. Consultanța si mentoratul1. Dacă a beneficiat de consultanță înainte de înființarea firmei

a. Dacă DA, atunci în ce domeniu/ domenii?b. Consultantul a fost finanțat de către UE, finanțare națională, finanțat de

sectorul civil sau de pe piată?c. Cine a fost consultantul?d. Cât de utilă a fost consultanța = nota 1-5?

2. Dacă a beneficiat de consultanță după înființarea firmeia. Dacă DA, atunci în ce domeniu/ domenii?b. Consultantul a fost finanțat de către UE, finanțare națională, finanțat de

sectorul civil sau plătit din buzunarul propriu (al firmei)?c. Cât de utilă a fost consultanța = nota 1-5?

57

3. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce a fost bine și ce a fost rău în procesul de consultanță.

C. BirocrațiaD. A parcurs procedurile legale de înființare a firmei pe cont propriu, s-a folosit de

consultant, sau mix?E. În total de câte hârtii oficiale, documente și autorizații a fost nevoie pentru a putea

funcționa?F. Cât timp i-a luat procurarea hârtiilor, documentelor și autorizațiilor?G. De la care dintre instituții a obținut cel mai ușor hârtiile necesare?H. De la care dintre instituții a obținut cel mai greu hârtiile necesare?I. S-au putut obține documente oficiale on-line. Câte din total?J. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce a fost bine și ce a fost rău în procesul de

înregistrare.

D. Legislația/ finanțele publice1. Are contabil/ jurist propriu sau utilizează serviciul firmelor specializate sau este

ajutat de societatea civilă/ cameră de comerț, asociație antreprenorială, etc?2. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce este bine și ce este rău, ce ar trebui

schimbat.

E. Angajații1. A căutat singur angajații sau prin firmă de specialitate?2. Câți dintre angajați au nevoie de pregătire de specialitate?3. Cu ce regularitate își trimite angajații la cursuri de pregătire sau dezvoltare?4. La ce fel de cursuri participă angajații – exemple?5. Ce părere are despre flexibilitatea pieței munci – nota 1-5?6. Cât de ușor se găsesc angajați bine pregătiți – nota 1-5?7. Problemele sunt în învățământ (profesionalism) sau în educație (etică și

motivație)?8. Cât de mare este fluctuația angajaților?9. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce este bine și ce este rău, ce ar trebui

schimbat.

F. Piața1. De unde a obținut finanțare pentru demararea afacerii (finanțare UE, bancă,

prieteni, etc.)?2. Ce procent din piață acoperă firma intervievatului?3. Câți concurenți direcți are?4. Are plan de afaceri pus pe hârtie?5. Are plan strategic scris pe hârtie6. Câți furnizori are?

58

7. Ce probleme au apărut în relațiile cu furnizorii (preț, calitate, termene, respectarea contractelor – note 1-5 pt fiecare problemă)?

8. Ce probleme au apărut în relațiile cu beneficiarii (preț, calitate, termene, respectarea contractelor, neplata datoriilor – note 1-5 ptr. fiecare problemă)?

9. Să relateze (interviu înregistrat) despre ce este bine și ce este rău, ce ar trebui schimbat.

G. Despre proiectul SPEED1. De unde aflat despre proiect (de ex. SPEED)?2. Cum l-au încurajat cei apropiații (familia, rude, prietenii?)3. Ar mai depune o cerere pentru finanțare?4. Cum i s-a părut colaborarea cu administratorul schemei de minimis și cu

organizația parteneră?5. Cum i s-au părut așteptările administratorul schemei de minimis și partenerul de

proiect?6. Cum i-a afectat afacerea pandemia COVID-19?

59

spped cercetarevallalkoznijo.ro/adatok/analiza mediului antreprenorial... · web viewfundația...

Documents