“Economic growth in conditions of internationalization” Volume II

179

SPORIREA NIVELULUI INTELECTUAL AL POPULAŢIEI –ILONUL CENTRAL AL POLITICII DE CREŞTERE ECONOMICĂ DURABILĂ A ŢĂRII

Ion Holban1, dr., Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare alRepublicii Moldova, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale,

Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”Cristina Petrov2, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale

Se face o analiză a nivelului intelectual atins de Republica Moldova în ultimii ani, folosindu-se în calitate deindicatori principali numărul de persoane care anual obţin diplome de licenţă, masterat şi de doctor în ştiinţe. Omologarease face cu datele corespunzătoare ale altor state, în primul rând a Statelor Unite ale Americii, ţara care a conştientizat celmai bine rolul ştiinţei în dezvoltarea durabilă a societăţii şi care mai bine de un secol duce o politică consecventă desporire a nivelului intelectual al populaţiei şi de dezvoltare a iniţiativei oamenilor. SUA duce o politică coordonată întrenecesităţile economiei ţării şi pregătirea cadrelor cu studii superioare la toate cele trei nivele: licenţă, masterat şi doctorat,designul pregătirii cadrelor pe domenii potrivindu-se în această ţară cu cel al necesităţii economiei ca mănuşa pe mână.Numărul de persoane care obţin anual diplome de licenţă, masterat şi doctorat în SUA se raportează ca 100:42,2:9,5.Pentru Republica Moldova acest raport fiind de 100:37, 6:1,3 (anul 2014), necorespunzător sporirii necesare a număruluide persoane cu grad ştiinţific. Din datele prezentate se trag concluziile de rigoare: designul pregătirii cadrelor cu studiisuperioare pe domenii trebuie adus în concordanţă cu necesităţile economiei naţionale.

Cuvinte cheie: nivel intelectual, studii doctorale. creativitate, licenţă, masterat, domenii ştiinţifice.

Was made an analysis about the intellectual level at which the Republic of Moldova has arrived during the lastyears. The most important guide was the number of persons which obtain each year a bachelor’s degree, a master’s degreeor a doctor title in science. These data are compared to the data of the United States, the country that has realized the roleof science into the durable development of the society. This country also leads since one century a consequent policy ofincreasing the intellectual level of the population and of the initiative of the people. The US leads a coordinated policybetween the needs of the economy and the preparation of people with higher education at all the three levels: bachelor’sdegree, master’s degree and doctor title. The design of this preparation matches perfectly the economic needs of thecountry. The number of persons which obtain each year a bachelor’s degree, a master’s degree or a doctor title in sciencehas the ratio 100:42.2:9.5. For the Republic of Moldova, the ratio is 100:37.6:1.3 (in 2014). This doesn’t match the neededincrease of the number of persons with higher education. From the data presented, was made a conclusion: the design ofthe preparation of the people with higher education in relation with the areas of research needs to match the needs of thenational economy.

Key words: intellectual level, doctoral studies, creativity, bachelor's degree, master's degree, scientific fields.

IntroducereLumea civilizată a înţeles deja demult (cel puţin de la începutul secolului XX) că locomotiva progresului este ştiinţa.

Oamenii de ştiinţă sunt cei care ştiu să formuleze şi să rezolve problemele majore ale societăţii, omenirii, să emită idei, săelaboreze tehnologii, să promoveze în societate spiritul creativ. Creativitatea omului însă se formează prin educaţie şiantrenament îndelungat, continuu. Pornind de la acest deziderat, ţările Uniunii Europene şi-au coordonat activităţile învederea folosirii eficiente a componenţei sinergetice a muncii creative. Astfel ele au elaborat Programul de la Bologna(1999) [1], apoi Principiile Salzburg (2010) [2], ca să asigure o calitate cât mai bună studiilor superioare, iar prin aceasta acercetărilor ştiinţifice. Conştientă de necesitatea dezvoltării elementului creativ al muncii, comunitatea noastră ştiinţifică astimulat aderarea în 2005 a Republicii Moldova la Programul de la Bologna, moment de la care a început, deşi nu fărăanumite dificultăţi, restructurarea învăţământului în republică, în primul rând a celui superior, în scopul asigurăriiaspiraţiilor cetăţenilor de a-şi aprofunda şi extinde cunoştinţele (studiile), formării unor specialişti multilateral dezvoltaţi şi,principalul, creativi în activitatea lor, perfecţionării şi recalificării specialiştilor ori de câte ori este nevoie, promovării unorstudii doctorale bazate pe cercetare şi a unor cercetări ştiinţifice integrate în ştiinţa mondială, pregătirii cadrelor ştiinţifice decalificare înaltă pentru toate domeniile de interes, implementării pe scară largă a rezultatelor cercetării, păstrării, sporirii şipropagării patrimoniului ştiinţific, tehnic, artistic şi cultural al ţării şi al lumii.

Dezvoltarea învăţământului superior în Republica MoldovaÎn felul acesta, din 2007, învăţământul superior din Republica Moldova, cu excepţia celui medical şi farmaceutic, se

realizează în două cicluri: ciclul I – studii superioare de licenţă; ciclul II – studii superioare de masterat, iar începând cuanul 2014 şi studiile doctorale se includ ca parte componentă a studiilor universitare, ciclul III. Admiterea în învăţământulsuperior se realizează prin concurs, la ciclul I – în baza diplomei de bacalaureat sau altei echivalente sau superioare acesteia,la ciclul II – în baza diplomei de licenţă (sau uneia echivalente), iar la doctorat în baza diplomei de master (sau uneiaechivalente).

Astfel problema pregătirii cadrelor ştiinţifice în republică devine din an în an una tot mai importantă. Cadreleştiinţifice sunt pregătite prin doctorat, dar ca să ai pretendenţi bine pregătiţi la studii doctorale trebuie să ai cadre bine

1 ©Ion Holban, ion.holban@cnaa.gov.md2 ©Cristina Petrov, cristina.cotun@idsi.md

Volume II International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

180

pregătite prin masterat, iar ca să ai cadre bine pregătite prin masterat, trebuie să ai cadre bine pregătite prin licenţă… şi totaşa mai departe. Prin urmare, o societate care se ambiţionează să treacă prin secole trebuie să dispună de cât mai mulţioameni cu studii superioare la toate cele trei trepte: licenţă (I), masterat (II) şi doctorat (III). Că aceasta trebuie să fie opolitică de stat bine chibzuită o demonstrează exemplul Statelor Unite ale Americii, al ţărilor Uniunii Europene, Japoniei,Coreei de Sud şi a altor ţări dezvoltate [3].

Indicatorul nivelului intelectual al ţăriiLa Conferinţa „România şi românii în ştiinţa contemporană” (Romania and Romanians in Contemporary Science),

avută loc în perioada 23-27 mai 1994, la Sinaia, România, unul din autori, I.H., a avut ocazia să discute cu profesorulMichael Sela [4], renumit specialist în imunoterapia cancerului, directorul Institutului Weizmann din Israel (originar dinPolonia, totodată bun cunoscător al limbii române), institut vestit prin operaţiile reuşite la cancer pe care le face.Comunicarea dumnealui la conferinţă era întitulată: „Căile de dezvoltare a ştiinţei fundamentale şi aplicative într-o ţarămică”. Ţara mică despre care se vorbea era Israelul. În comunicare domnia sa a intercalat o citată a renumitului fiziciandanez Niels Bohr: „Unii oameni cred că numai o ţară bogată poate să-şi permită luxul de a cheltui bani pentru trebuinţeleştiinţei, eu însă voi spune că bogate devin acele ţări care nu sunt „scumpe la tărâţe şi ieftine la făină”, ci alocă bani destuipentru cercetările ştiinţifice”. Israelul într-adevăr e o ţară mică ca mărime, dar bogată, fiindcă nu scuteşte banul când e vorbade ştiinţă. La acea dată Israelul exporta anual produse agricole în valoare de 600 milioane de dolari, iar „produse ştiinţifice”în valoare de 12 miliarde de dolari. La întrebarea, care din rezultatele institutului pe care-l conduce le consideră cele maisemnificative, răspunsul domniei sale a fost unul cu totul neaşteptat: „Menţinerea unui nivel intelectual înalt în ţară” [4]. Înopinia domnului Sela, progresul ştiinţei (şi odată cu el şi al societăţii) e posibil numai în cazul când institutele de cercetarese angajează plenar în procesul de transmitere a cunoştinţelor către generaţiile tinere, iar instituţiile de învăţământ superior,la rândul lor, se angajează pe deplin în cercetări ştiinţifice.

Nivelul intelectual în Republica Moldova şi în SUAPrin urmare, în ţările care doresc să dăinuie o atenţie deosebită trebuie să se atragă sporirii nivelului intelectual în

ţară. Nu este uşor de dat o definiţie exhaustivă acestei noţiuni complexe. Vom începe mai simplu. Drept indicator alnivelului intelectual al unei ţări vom considera numărul de persoane care deţin grad ştiinţific, adică numărul de persoane acăror muncă este creativă la cel mai înalt nivel (deşi, de fapt, orice muncă poate deveni creativă în mare măsură şi ar puteasă fie inclusă în indicatorul menţionat cu un anumit coeficient, dar aceasta e o problemă mai complexă). Deşi ne-am oprit laun mod mai simplist de tratare a problemei, din păcate, şi la acest nivel nu putem prezenta date convingătoare pentruRepublica Moldova, fiindcă nu există date statistice veridice privind numărul de persoane din republică care deţin gradştiinţific. Totuşi vom face o estimare. În 1995, CNAA a făcut un recensământ meticulos al persoanelor cu grad ştiinţific, întotal au fost înregistraţi 572 de doctori habilitaţi şi 4208 de doctori în ştiinţe [5]. Pe parcursul anilor 1993 -2014 înRepublica Moldova au fost pregătite noi cadre ştiinţifice, în total 521 de doctori habilitaţi şi 3 702 de doctori în ştiinţe [3].Chiar dacă am aduna împreună toate aceste cifre, am primi un număr total de persoane cu grad ştiinţific mai mic de 9 000.Această cifră maximă raportată la numărul populaţiei, de 3 555 000 (2015) locuitori, ne dă o valoare a indicatoruluinivelului intelectual al populaţiei de 0,25%. În acelaşi timp, datele statistice oficiale [6] ne spun că în cercetare în 2014activau 384 de doctori habilitaţi şi 1314 de doctori în ştiinţe, în total 1698 de persoane cu grad ştiinţific, o cifră netinferioară celei de 9 000 folosite în calculul nostru.

În SUA, în 2012, la o populaţie de 314 110 000 oameni reveneau 43 277 000 de persoane cu diplome de licenţă(13,78%), 16 625 000 de persoane cu diplome de master (5,29%), 3 099 000 persoane cu diplome de doctor în profesie(0,99%) şi 3 191 000 de persoane cu diplome de doctor în ştiinţe (1,02%) [7]. Şi în Germania circa 1,1% din populaţiedeţine grad ştiinţific [8].

Chiar folosind în calcul date exagerat de mari, obţinem că republica se caracterizează printr-un nivel intelectual decel puţin de 8 ori mai mic decât cel al SUA. Acest fapt ne spune că avem încă foarte mult de muncit şi de gândit pentru adeveni o ţară dezvoltată, lucru confirmat şi de evoluţia SUA la acest capitol [3], fig. 1.

Fig. 1. Dinamica numărului de grade ştiinţifice (PhD) acordate anual în SUA în perioada anilor 1910-2013

“Economic growth in conditions of internationalization” Volume II

181

Necesitatea de a completa indicatorul nivelului intelectualIndicatorul nivelului intelectual al unei ţări de la care am pornit se cuvine să fie suplimentat cu numărul de persoane

care obţin anual diplome de licenţă şi de master (rezervorul din care se completează locurile la studiile doctorale), fig. 2.Este important a se ţinea cont de evoluţia numărului de cursanţi (studenţi, masteranzi şi doctoranzi) la toate cele trei treptede învăţământ superior, datele BNS [9]. Având însă în vedere că învăţământul universitar din Republica Moldova a trecut lasistemul de trei cicluri de abia în ultimii ani, nu avem de unde să aşteptăm date exhaustive pentru o perioadă mai mare detimp, ca să putem face extrapolări pentru viitorul apropiat. Astfel că, pentru a face anumite previziuni, vom apela la datelede lungă durată a unor ţări dezvoltate, cum este, de exemplu, SUA, fig. 3, conform datelor [10].

Că învăţământul nostru superior este unul în devenire, după restructurările ce au avut şi au loc după obţinereaindependenţei, vorbesc datele ce se referă la raportul dintre numărul de persoane care obţin anual diplome de licenţă, masterşi doctor (doctor habilitat) în ştiinţe (fig. 4).

Fig. 2. Dinamica numărului de diplome de licenţă, masterat şi doctorat acordate anual în R. Moldova în perioadaanilor 2010-2014 (fără datele ce se referă la medicină şi farmacie)

Fig. 3. Dinamica numărului de diplome de licenţă, masterat şi doctorat (ştiinţific şi profesional)acordate anual în SUA în perioada anilor 1970-2012

Volume II International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

182

Cu totul altfel arată datele ce se referă la SUA, aici tendinţele de dezvoltare pot fi urmărite pe parcursul a multor ani(40 şi mai mult), fig. 5.

Fig. 4. Dinamica raporturilor dintre numerele de diplome de licenţă, masterat şi doctoratacordate anual în Republica Moldova în perioada anilor 2010-2014

Fig. 5. Dinamica raporturilor dintre numerele de diplome de licenţă, masterat şi doctorat (%)acordate anual în SUA în perioada anilor 1970-2012

Între numărul de persoane ce deţin diplome de licenţă, masterat şi doctorat (ştiinţific şi profesional) în SUA s-astabilit următorul raport: 100:42,2:9,5 (anul 2012), în opinia noastră, un raport foarte rezonabil. Pentru Republica Moldovaacest raport este de 100:37,6:1,3 (2014), calcul după datele [9]. Este plăcut să constaţi că în câţiva ani raportul dintrenumărul de diplome de masterat acordate anual şi numărul de diplome de licenţă a crescut esenţial, de la 19,5% în 2010până la 37,56 % în 2014, apropiindu-se de indicatorul SUA. În acelaşi timp, raportul dintre numărul de diplome de doctor înştiinţe conferite şi numărul de diplome de licenţă şi cel dintre numărul de diplome de doctor în ştiinţe conferite şi numărulde diplome de master eliberate sunt departe de a fi îndestulătoare. Aici nu mai vorbim şi de repartiţia cursanţilor(studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor) pe domenii ştiinţifice, majoritatea dintre aceştia alegând ştiinţele socio-umanistice, nu cele ale naturii şi ingineriei, care asigură progresul societăţii.

“Economic growth in conditions of internationalization” Volume II

183

Neconcordanţă între priorităţi în cazul cercetărilor şi pregătirii cadrelor ştiinţificeExemplificăm cele spuse mai sus în cazul cadrelor ştiinţifice. În fig. 6, 7 şi 8 sunt prezentate: repartiţia numărului de

cercetători ştiinţifici cu grad ştiinţific care activau în Republica Moldova în 2014 după domenii ştiinţifice [6] (fig. 6);repartiţia numărului de persoane care au obţinut grade ştiinţifice în Republica Moldova pe parcursul anilor 1993 – 2014,după domenii ştiinţifice, date CNAA (fig. 7) şi, pentru comparaţii, repartiţia numărului de cercetători ştiinţifici cu gradştiinţific care activau în România în 2010 [11] după aceleaşi grupuri de domenii ştiinţifice (fig. 8). (Notă: 1. Ştiinţe alenaturii; 2. Ştiinţe inginereşti şi tehnologii; 3. Ştiinţe medicale; 4. Ştiinţe agricole; 5. Ştiinţe sociale şi economice; 6. Ştiinţeumaniste).

Fig. 6. Repartiţia numărului de cercetători ştiinţifici cu grad ştiinţific care activauîn Republica Moldova în 2014 după domeniile ştiinţifice

Fig. 7 ar trebui să se potrivească cu fig. 6 ca mănuşa cu mâna. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă, fapt ce vorbeştedespre o discrepanţă dintre priorităţi în cazul cercetării şi cel al pregătirii cadrelor ştiinţifice. Aceasta înseamnă că înanumite domenii schimbul gărzii generaţiilor nu va avea loc la timp, lucru care poate provoca convulsii în sistemul decercetare şi în cel de pregătire a cadrelor ştiinţifice. În acelaşi timp, în mai multe ţări dezvoltate (SUA, Rusia…) accentul sepune pe alte domenii decât în Republica Moldova, exemplificăm prin cazul României, fig. 8.

Fig. 7. Repartiţia numărului de persoane care au obţinut grade ştiinţifice în Republica Moldova pe parcursulanilor 1993 – 2014 după domeniile ştiinţifice

Volume II International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

184

Fig. 8. Repartiţia numărului de cercetători ştiinţifici cu grad ştiinţific care activauîn România în 2010 după aceleaşi domenii ştiinţifice

Concluzie. Nivelul intelectual al unei ţări poate fi determinat în prima aproximaţie prin numărul de persoane care augrad ştiinţific sau care obţin grad ştiinţific anual. Ca să fim mai precişi, acest nivel este determinat în mai mare măsură denumărul de grade ştiinţifice conferite în domeniile/subdomeniile ştiinţifice fundamentale, în cele care schimbă concepţiilenoastre despre lume. În această privinţă atenţionăm, că exodul oamenilor de ştiinţă are loc spre ţările cu nivel înalt de viaţă,dar mai precis - spre ţările în care aceştia pot să se realizeze profesional la cel mai înalt nivel. Adică spre ţările unde savanţiiau posibilitate să efectueze cercetări (de sine stătător sau prin cooperare) în domeniile /subdomeniile fundamentale aleştiinţei, cum ar fi, de exemplu, fizica particulelor elementare, astrofizica, biologia moleculară ş. a, Azi un rol aparte reveneşi tehnologiilor informaţionale, ramură care facilitează cel mai mult comunicarea între oameni. Cele spuse le vom completacu o serie de date ce se referă la SUA, ţara cea mai sensibilă la achiziţiile ştiinţei şi cea mai flexibilă la alegerea direcţiilorprioritare în cercetare. În SUA, de exemplu, în 2013 în cele mai actuale domenii/subdomenii ale ştiinţei (de la care parvinschimbări conceptuale în cunoştinţele oamenilor) au susţinut tezele de doctorat un număr impunător de persoane: în biologiamoleculară – 646, în bioinformatică – 160, în biologia computaţională – 115, în neuroştiinţă şi neurobiologie – 1017, îninformatică şi ştiinţa calculatoarelor – 1897, în astronomie - 303, în astrofizică – 106, în fizica particulelor elementare –270, în ingineria calculatoarelor – 418 [12]. Nici o altă ţară nu se poate lăuda cu asemenea performanţe. În RepublicaMoldova în domeniile/subdomeniile menţionate practic nu se susţin teze de doctorat, mai mult, aceste domenii sunt slabstudiate în şcoală şi în instituţiile de învăţământ superior. Îmbucurător este faptul că în ultimul timp au început să seînvioreze lucrurile în domeniul tehnologiilor informaţionale la primele două trepte ale învăţământului superior, peste unanumit timp urmează să se îmbunătăţească lucrurile şi în cazul studiilor doctorale.

BIBLIOGRAFIE[1] The European Higher Education Area. The Bologna Declaration of 19 June 1999.[2] Salzburg II Recomandation. EUA, 2010.[3] Holban Ion, Petrov (Cotun) Cristina. Resursele ştiinţifice umane – factorul-cheie pentru scientificarea ţării. Akademos, nr. 2 (37),

2015, p. 47-57.[4] Holban Ion. România şi românii în ştiinţa contemporană. „Literatura şi Arta”, nr. 45 (2569), 3 noiembrie 1994.[5] Comisia Superioară de Atestare a Republicii Moldova (alcătuitori Ion Holban, Tatiana Lâsâi (Chirilă)). Chişinău, 2003. - 12 p.[6] http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4728 09.09.2015 7:59.[7] Educational attainment in the United States: 2012.https://www.census.gov/hhes/socdemo/education/data/cps/2012/tables.html 10.09.2015 15:14.[8] Educational attainment of the population in Germany. Statistiches Bundesamt, Weisbaden 2015.https://www.destatis.de/EN/FactsFigures/SocietyState/EducationResearchCulture/EducationalLevel/Tables/EducationalAttainmentPopula

tionGermany.html;jsessionid=E08EFF2C34D4EFC3A575AF02790D2C14.cae4#Start 10.09.2015 14:08.[9] http---statbank.statistica.md-pxweb-Dialog-varval.asp-

ma=INV0602&ti=Absolventii+institutiilor+de+invatamint+superior+pe+domenii+generale+de+studiu+si++cicluri%2C+2005-2014&path=..-Database-RO-07%20INV-INV06-⟨=1.

[10] Bachelor’s, master’s, and doctor’s degrees confered by postsecondary…, https://nces.ed.gov/programs/digest/d13/tables/dt13_318.20.asp03.04.2015 8:24.

[11] http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=CDP102D.[12] www.nsf.gov/statistics/sed/2013/data/tab13.pdf.