luza" din Iaqi (1996); master in'inr Maiorescu" din Bucuregti'in Securitate Judiciard, Univer-in drept, Facultatea de Drept,

Hnga inalta Curte de Casa{ie qiecfiei de Investigare a Infracliu-1015, procuror-gefal Biroului deInvestigare a lnfracliunilor der-gef al DirecJiei de Investigare aie-octombrie 2006); procuror-gefonomico-Financiare din cadrulrgantzatd qi Terorism (mai-iunienilor din cadrul SecJiei de Com-); procuror in cadrul Parchetuluiombatere a Crimei Organizate gi

: lSngI Inalta Curte de Casafie gi

1000-2002); procuror in cadrulle Supraveghere al Cercetdrilorr lAngd Judecitoria Sectorului 6rin1e, cursuri intema{ionale pe. recuperare a creantelor; repre-asafe gi Justilie la Moneyvalia Consiliului Europei privindrselor infracliunii qi finan{area.ege, editatd de Parchetul de pe

Ltate in domeniul spdldrii banilorr de fonduri (Sistemul hawalla),onflict de interese.

t), doctor in drept ( I 983).

itar doctor (1984-1991); confe-r doctor, titular al disciplinelor:rtea de Drept, Universitatea dinnturi a Romdniei (1993-1999);om6niei (1999 -2002); preqedintelnstitutului Notarial Romdn (dinuive a Consiliului Nalional dere (din 2003); profesor asociat laa Ecologicd, Universitatea ,,Titu

precum Drept financiar qi fiscal,

Remus Jurj-Tudoran Dan Drosu $aguna

Spllarea banilorTeorie gi practic[ judiciard

Edifia 3- rcvizuitd 9i adlugitS -

Editura C.H. BeckBucureqti 2018

{T!reirilor de specialitate,rt 14 9i 140 din Legearducerea operelor sau aodrcere a fosJ ef,eotualdrecunoscute de legea

tre sau cu amend[. Prinu parfiala, a,rmeib ori ari permanent, prin orice

artii!

fi editurE cu prestigiu

al Editurii C.H. Beck.rii.

Cuprins

Abrevieri...

Capitolul I. Spilarea banilor: concept gi 1ege.......... ........1Sec{iunea 1. Noliunea de spblare de bani. Considerafii introductive...................... 1

Sectiunea a 2-a. Evolutia legislaliei Romdniei in domeniul preveniriigi combaterii spdldrii banilor ................. l0

Capitolul II. Analiza infracfiunii de spilare a banilorSectiunea 1. Domeniul de aplicare al infrac{iunii de spdlare a banilor................. 20Sectinnea a2-a.Elementele constitutive ale infrac{iunii de spdlare de bani........ 53

$1. Elementul material. Etapele speltuii banilor........ ................. 53

1.1. Actiunea-inacfiunea de spdlare a banilor..... .................. 53

1.2. Etapele spdHrii banilor ..........691.2.1. Aspecte generale.. ........691.2.2.P1asarea.................. ......701.2.3. Stratificarea............ ......711.2.4.Integrarea................ ........,................72

$2. Elementul subiectiv... ....................72

$3. Legdtura de cauzalitate dinte infracliunea premisdgi infracfiunea de spllare a banilor ................... 80

$4. Formele infracJiunii de spdlare a banilor .......... 81

Secliunea a 3-a. Strategiile de spdlare a banilor..... ...... 83

Secfiunea a 4-a. Aspecte privind competenla organelor judiciarein cazul infractiunii de spdlare a bani1or...... .............. 84

$1. Competentamateriald ...................84

$2. Competenla teritoria1e.................. ..................... 84

2.1. Cornpeten{a pentru infracliuni sivdrgite pe teritoriul Romdniei ........ 84

2.2. Competenla pentru infractriuni sdvdrgite in afan teritoriuluiRomdniei.... ........85

Capitolul III. Tehnici de spilare a banilorSecfiunea 1. Achizi{ionarea de obiecte de lux qi/sau de bunuri imobiliare .......... 88

$1. Achizilionarea de metale gi pietre pre{ioase sau bijuterii.......................... 88

$2. Achizilionarea de bunuri imobiliare.... .............. 93Sec6iunea a 2-a. Falsificarearezttltatelor ?ntreprinderii .............. ..........94Secfiunea a 3-a. Transferurile de bani............ ..............94

$1. Transportulftzic al banilor peste frontierd................. ...........94

$2. Transmiterea equati prin pogti a unei sume de bani unui striin............. 100

$3. Transferurile electronice de bani...... ............... 1003.1. Consideratii introductive.............. ............ 100

XI

20

88

Redactor: Oana DobrilescuTehnoredactor: Cdtdlin Mantu

Remus Ju{-Tudoran,uegti : Editura C.H.

VI Spdlarea banilor

3.2. Moneda digitald qi E-gold-ul3.2.1. E-Gold-u|.................3.2.2. Bitcoin (BTC).........

$4. Sistemele paralele de transfer de fonduri (Sistemul hawallasau hundi)

Secliunea a 4-a.Ydnzarea operelor de artd la licita1ie....Sectiunea a 5-a. Fumicile japoneze.Sec{iunea a 6-a. Procesul falsSectriunea a 7-a. Falsificarea de facturi.........Secfiunea a 8*a. Creditul intr-un contract de asigurareSecfiunea a 9-a. Societ6tile de tip fantomd.......Secliunea a l0 -a. Pia{a bursierd..................Secliunea a Il-a. Folosirea sistemului bancar. Depozitul fracfionat....Secliunea a l2-a. JurisdicJiile offshore qi spdlarea banilor.........

Capitotul IV. Investigarea financiari a faptelor de spllare de banide citre unitifile financiare de informafii..............

Sectiunea 1. Definirea Unitdlilor de Informalii Financiare.Tipuri de Unitili de Informalii Financiare.

$1. Definirea Unitdlilor de InformaJii Financiare

$2. Modelul administrativ

$3. Modelul poliJienesc..

$4. Modelul judiciar.........

$5. Modelul hibrid .........SecJiunea a 2'a. Natura juridici a informirii Oficiului National

de Prevenire qi Combatere a Spdldrii Banilor........SecJiunea a 3-a. Natura juridicd a actelor de suspendare atranzac\iei

suspecte dispuse de Oficiul National de Prevenire gi Combaterea Spilirii Banilor........

Sectiunea a 4-a. Investigarealranzac\iilor suspecte de spilare a banilorde citre Oficiul National de Prevenire gi Combatere a Spdldrii Banilor .........

$1. Analiza informaliilor oblinute de la unitilile mportoare.1.1. Primirea informaliilor de la unitdtile raportoare| .2. Analiza tacticd a informaliilor fi nanc iare1.3. Analiza opera{ionald (operativd) ..

1.4. Analiza strategicd.....

$2. Diseminarea informafiilor...............2.1. Sesizarea Parchetului de pe ldngi I.C.C.J2.2. Informarea Serviciului Romdn de Informatii...................2.3 . Sesizarea/informarea altor autoritdtri ..................2.4. P dstrar ea informaJiilor in eviden!e..................

Sectiunea a 5-a. Secretul bancar gi secretul profesional..Secliunea a 6-a. Obligaliile unitSlilor raportoare in prevenirea gi

combaterea splldrii banilor - Cunoaqterea clientului.... .............. 165

$1. Considera{ii introductive............... .................. 165$2. Aplicarea mdsurilor-standard de cunoaqtere a clientelei .....167

t04104106

tt6t24t26t27t27127

129136138

138

144

144144146t47t49149

150

155

r591s9159

160

160

161

161

161

162

r63t63163

$3. Aplicarea mdsurilr

$4. Aplicarea mdsuril

$5. Desemnarea perso

privind spdlarea b

Capitolul V. Sechestrarea I

din siv0rqirea de infracfirSecliunea 1. Considerafii

qi confiscarea bunurilor

$L Noliunea de seche

$2. Noliunea de confi$3. Standarde internal

3.1. Considerafii i3.2. Definifii. Ten3.3. Mdsuri de cor

3.4. Misuri de inr3.5. Competenle E

3.6. Recursuri jud3.7. Administrarer

$4. Cele mai bune pna

administrarea bun

4.1. Principiile Gl4.2. Grupul de Ac4.3. Prevederile R

European qi tcontrolul nun

Sectiunea a 2-a. Identificin legislalia gi practica.

$1. Investigarea finande urmdrire penal1.1. Investigareal1.2. Investigareal

$2. Mdsuri asigurdtori

2.1. Considerafii 1

asiguritorii q

in procesul p2.1.1. Consid

asiguri2.L2. Asp*1

de sigr2.2. Bunurile supr

2.2.l.Preved2.2.2,Prcved

$3. Mdsurile asiguritgaruntarea execut

$4. Mdsurile asigurit,

itemul hawallatt6124126127

127127

129136

zitul fractionat.................. 1 38anilor................................ 1 38

piilare de bani..:""-""""""'................... 144rcrare.

ri Nafional

larc atranzac\ieigi Combatere

le spdlare a banilore a Spildrii Banilor .........raportoare....lrtoare

laFi

lo4104106

t44144

Cuprins VII

$3. Aplicarea mdsurilor simplificate de cunoaqtere a clientelei..............,..... 168

$4. Aplicarea misurilor suplimentare de cunoaqtere a clientelei.................. 169

$5. Desemnarea persoanelor cu responsabilitdli in aplicarea legislalieiprivind spilarea banilor .............. 170

Capitolul V. Sechestrarea qi confiscarea bunurilor provenitedin slvirqirea de infracfiuni............ .......173

Sectiunea 1. Considerafii introductive cu privire la sechestrareagi confiscarea bunurilor provenite din infracliuni................... .....173

$1. Noliunea de sechestru ................. 173

$2. Notiunea de confiscare.................. ..................174$3. Standarde intemalionale............... ................... 179

3.1. Consideralii introductive. Regimuri de confiscare ................. .........I793.2. Defini{ii. Termeni ................ 1823.3. Misuri de confiscare ............ 1843.4. Misuri de investigare qi mdsuri provizorii.... ............... 1863.5. Competenle qi tehnici speciale de investigare .............. 1873.6. Recursurijudiciare..... .......... 1883.7. Adminisfrarea propriet5lii blocate sau sechestrate ....... 188

$4. Cele mai bune practici privind urmdrirea, sechestrarea, confiscarea gi

administrarea bunurilor sechestrate ................ 1894.1. Principiile G8.......... ............. 1894.2. Grupul de Acfiune Financiari Internalionald (GAFI-FATF)........... 1904.3. Prevederile Regulamentului (CE) m. 1889/2005 al Parlamentului

European gi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privindcontrolul numerarului la intrarea sau ieqirea din Comunitate.......... I92

Sectiunea a 2-a. Identificarea, sechestrarea qi confiscareabunurilorin legislalia qi practica judiciard din Romdnia ......... 194

$1. Investigarea financiard efectuati de cdtre organelede urmdrire penald ...................... 194

1.1. Investigarea financiari ,,inchis6" ............. 1941.2. Investigarea financiard,,deschisd"... ........204

$2. Misuri asiguritorii luate asupra bunurilor supuse confiscdrii speciale .......2092.1. Consideratii generale privind acfiunea civi16, mdsurile

asigurdtorii qi confiscarea speciald ca m6surd de siguranliin procesul penal romdn .......2092.1.1. Consideralii generale privind acliunea civild qi mdsurile

asigurdtorii.. ...............2092.1.2. Aspecte privind confiscarea speciald ca m6surd

de sigurantd ...............2152.2. Bunurile supuse confiscdrii speciale....... .....................2I9

2.2.l.Prevederile din Codul penal .......... ....................2192.2.2.Prevederi in legile speciale....... .....226

Mdsurile asigurdtorii dispuse tn vederea reparirii pagubei gi pentrugarantarea executirii cheltuielilor judiciare..... ...................23IMisurile asigurdtorii dispuse in vederea executdrii pedepsei amenzii....233

146147

149t49

1s0

155

Ls9ls9159

160

160

t61161

t6tt62163163

t63

165

165

167

$3.

clientelei..... $4.

VIII Spdlarea banilor

$5. Bunuri care nu pot fi sechestrate............. ........233$6. Procedura de luare a mdsurilor asigurdtorii ....236

6.1. Organele care aduc la indeplinire mdsurile asigurdtorii .......................2366.2. Procedurile de aplicare a mdsurilor asigurdtorii ..........237

6.2.1. Sechestrul............ ......2376.2.2.lnscnptia ipotecard ....23g6.2.3. Poprirea.................. ....239

$7. Contestarea mdsurii asigurdtorii.. ....................2437.1. Contestarea mdsurii asigurdtorii dispuse de procuror. .....................2437.2. Contestarea mdsurii asigurdtorii dispuse de judecdtorul

de camerd preliminard ori de cdtre instanla de judecati. .................2497.3. lncetarea mdsurii asiguritorii in cantlin care acoperirea

prejudiciului are loc printr-o altd modalitate decdt prinvalorificarea bunurilor..... ....254

7 .4. incetarea misurii asigurdtorii in cazttlclasdrii, achitdriiinculpatului sau incetirii procesului penal .......... ........2557.4.l incetarea mdsurii asigurdtorii in caz de clasare ...................... 2557 .4.2.incetarea mdsurii asigurdtorii in cazulachitdrii

inculpatului sau incetdrii procesului penal........... .................2577.5. Concursul intre mdsurile asigurdtorii aplicate asupra aceluiaqi

bun cu privire la care se desfiqoar[ o procedurd de executaresilitd qi asupra cdruia s-au instituit anterior garanlii reale ........... ....259

$8. Modalitdfi de reparare in naturd a prejudiciului cauzatprin infrac{iune:Restituirea lucrurilor gi restabilirea situaliei anterioare ......2l-08.1. Restituirea lucrurilor.. ..........2|.0

8.1.1. Restituirea lucrurilor in cursul procesului pena1........... .........2708.l.2.Proceduraderestituirealucrurilor .....................2i2

8.2. Restabilirea situaliei anterioare slvdrEirii infracliunii......................2i-3$9. Administrarea bunurilor sechestrate qi valorificarea bunurilor

confiscate in procesul pena1........... .................2i,49.1. Administrarea bunurilor sechestrate .................. ..........274

9.1.1 Administrarea sumelor de bani sechestrate ........2i49.1.2. Administrarea bunurilor mobile indisponibilizate.,...............2j6

9.2. Y alorifrcarea bunurilor sechestrate anterior rdm6neriidefinitiveahotdrdriideconfiscare................. .............2779.2.1. Canti speciale de valorificare a bunurilor mobile

sechestrate .................2779.2.2. Y alorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul

urmdririi penale9.2.3. Y aloifrcarea bunurilor mobile sechestrate in cursul

judec6{ii..... ................2:.99.2.4. Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile

sechestrate ................. 2g09.3. Executarea mdsurii de siguranli a confiscirii. Valorificarea

bunurilor confiscate... .......... 2g0

9.3.1. Execu&confisc9.3.1.19.3.1.29.3.r.3

9.3.2. Proced9.3.3. Reutili9.3.4. Destinr

confis<

Secliunea a 3-a. Confisca

$ l. Aspecte introduct

$2. Confiscarea extinSecliunea a 4-a. Sechestr

comparatd

$ 1. Sechestrarea gi co

$2. Sechestrarea qi co

Unit al Marii Brit$3. Sechestrarea gi co

$4. Sechestrarea gi co

Secfiunea a 5-a. Sistemula creantelor provenite c

Capitolul VI. Asistenfa jucde spilare de bani...........

Sectiunea 1. Considerafiiinternationald ..............

Sectiunea a 2-a. Asistenf

$1. Legisla{ia romaniConsideratii gene

$2. Cooperareajudici2.1 Atribuliile Et

internationalr2.2, AtribuliilePz

$3. Releaua JudiciarEin cooperarea in r3.1. Reteaua Judi3.2. Magistrafii d

$4. Grupul Consultat(Southeast Europ

$5. Consiliul ConsultConsiliului Eurol

Sectiunea a 3-a. Coopencu atributii ln investiga

$ 1. Cooperarea intreAgentia National

$2. Cooperarea polifl

Cuprins

.....................,.,'..,.,.'...'.,'.'...,'..,..'.,..1:2

asiguritorii .. ..................... 236

:::-......- : :: :::::

:: ,?,i

.....'....,...'...,,. 239

.'..,..',.'...,...... 243de procuror. ..................... 243de judecitorul

Ja de judecatd.................. 24gcare acoperireaate decdt prin

.................... 254sdrii, achitiriiI ...................................... 2ss: de clasare ...................... 255zul achitdriiLi penal ........257)ate asupm aceluiaqi>edurd de executarer garanlii reale ........... ....259i cauzat prin infracJiune:rterioare ......270

................... 270esului penal. ................... 27 0

r*"t*t...'..'..'....'.'.'...'.'.'.'.'.'ri?nea bunurilor

..,,...........,.. 27 4

.................. 27 4:strate .......... .......,.......... 27 4sponibilizate ................. 27 6rrdmdnerii

...,'',.....,..,.. 27 7rurilor mobile

;;#;;;;; - 277

....,,..........,278:shate ?n cursul

;;,,r;;;;-":"""""27e................. 280

ii. Valorificarea

280

9'3.1. Exec,tarea mdswii de siguranfi a confiscirii speciale qi aconfiscdrii extinse......... .................. 2g09.3.1.1. procedura de confiscare in cazul c1asirii.................. 2g09 .3 .1 .2. procedura de confi scar e in cazul condamndrii ......... 2 g3

?.3.1.3. Contestalia privind executarea dispoziliilor civile ... 2849.3.2. Procedura de valorificare a bunurilor confiscate................... 2g59.3.3. Reutilizarea sociald a bunurilor confiscate... .....2g79.3.4. Destinatia veniturilor incasate din v316;1.r"area bunurilor

confiscate.... ............... 2ggSectiunea a 3-a. Confiscarea extinsi ......2gg

$ l. Aspecte introductive privind confiscarea extinsd_........ .......2gg$2. Confiscarea extinsi in legislatia rom6n6........ .....................2g4

Sectiunea a 4-a. Sechestrarea qi confiscarea bunurilor in legislaliacomparati .... 311

$ 1. Sechestrarea qi confiscarea bunurilor ?n legislafia din o1anda................ 31 I$2. sechestrarea gi confiscarea bunurilor in legislaiia Regaturui

Unit al Marii Britanii 9i al Irlandei de Nord ....-.........:............................ 315$3. Sechestrarea gi confiscarea bunurilor in legislatia din Bu1garia.............. 319$4' Sechestrarea qi confi scarea monedelor virt'ale

-bitcoin pic; ..... .......... 322Sectiunea a 5-a. Sistemul informatic national integrat de evidenli

a creantelor provenite din infractiuni................. ......325Capitolul VI. Asistenfa judiciari internafionali ln cazurile

de spilare de bani....... ....,,,,.327secfiunea 1. consideratii introductive privind asistenla judiciard

internationald .................. .....................327Sectiunea a 2-a. AsistenJa judiciard internationali intre autoritilile judiciare ... 333

$ l. Legisla{ia romdni in materia asistenlei judiciare internalionale.Consideralii generale .................. 333

92. cooperarea judiciard prin EUROJUST gi parchetul European............... 3362.1 Atributiile EURoJUST in cazurile de asistent[ juridicd

intemationald" carc au ca obiect infractiuni de spilare a banilor...... 3362.2. Atrib$iile parchetului European ..,.........,344

$3. Releaua Judiciar6 Europeand gi alte retere are uE implicatein cooperarea ln materie penali ...................... 3463.1. Reteaua Judiciarb Europeand.. ................. 3463.2. Magistra{ii de legitur5 detagati ln state terfe.................................... 34g

$4. Grupul Consultativ al procurorilor din Sud-Estul Europei(Southeast European prosecutors Advisory Group - sierec;.,,......... 34g

$5. consiliul consultativ al procurorilor Europeni din cadrulConsiliului Europei....... ..,.,,........34g

sectiunea a 3-a. cooperarea internationali rnhe alte autoritdlicu atribufii ln investigarea faptelor de spilare a banilor....... ....... 350

$1. cooperarea lntre oficiile e'ropene de recuperare a creanfelor.Agentia National6 de Adminiskare a Bunurilor Indisponibilizate ..,...... 350

92. Cooperarea poli(ieneasci................ ................ 353

X Spdlarea banilor

2.1. Considera{ii generale privind cooperarea polifieneascd................... 3532.2. Cooperarea polilieneasci prin intermediul EUROPOL................... 3552.3' cooperarea polilieneascd prin intermediul INTERPOL .................. 3562.4. cooperarea la nivel regional prin intermediul centrului Sud-Est

European de Aplicare a Legii _ Southeast European LawEnforcement Center (SELEC)..... ............35i.

$3. Cooperarea intre Unitdlile de Informafii Financiare ........... 35g

Capitolul VII. Efectele spit[rii banilor....... .................363Secliunea 1' Consideralii introductive cu privire la efectele spllarii banilor..... 363Secliunea a 2-a. Efeclul spildrii banilor asupra sectorului financiar...... ............ 364

$1. Erodarea instituliilor financiare ......................364$2. Slibirea rolului sectorului financiar in cregterea economiei ...................366$3. Reformele contra spdldrii banilor sprijini institutiile financiare

prin intdrirea prudentei financiare.... ............... 366$4. Procedurile privind aplicarea politicilor contra spdldrii banilor

impun costuri aditionale pentru instituliile financiare, instituliileprivate qi asocia{iile profesionale liberale........ ...................367

Secliunea a 3-a. Efectul spdl[rii banilor asupra sectorului real (sectoruluide produclie a bunurilor qi serviciilor) ..................... 369

$ 1. Spdlarea banilor reduce cregterea productivitilii, detumeazd scopulinvestiliilor. .............369$2. Spdlarea banilor poate induce riscul instabilitdlii macroeconomice

qicreeazd o concurenJineloiald....... ...............369SecJiunea a4-a.Efectnl spildrii banilor asupra sectorului extern......................370

$1. Fluxul extem- facilitarea circulaliei capitalului ilicit................................. 370$2. Fluxul intern - scdderea investi;iilor strdine .......................37I93. Schimbul-distorsionareapre{uluigiaconfinutului...................................371

Bibliografie .........373Index alfabetic..... ...................403

alin.art.B.Of.c.

C.A.C.pen.C.proc.pen.C.civ.C.proc.civCaiete de Drept Penal

Cass. crim.ccaCECEDOCEEDCCDoctrind qi JurisprudenfiDreptulEd.ed.

DIICOT

DNAEUROruSTEUROPOLFATFFruGAFI

H.G.I.C.C.J.

CATribJud.

JAIJOLJOC

AIiuvenruluierare gi Dezvoltare Economicdtnite

m de Aplicare a Legii:vedre gi Combatere a

Capitolul ISpilarea banilor: concept gi lege

Secfiunea 1. Nofiunea de spilare de bani.Considera{ii introductive

Globalizarea a favorizat cregterea neincetatd a volumului capitalurilor ob{inute ?n

urma activitSlilor specifice crimei organizatel gi a determinat o cregtere a necesitdliilegalizFni acestor fonduri astfel incdt s-a ajuns la situalia ingrijordtoare ca lideriigrupdrilor infraclionale organizale qi operatorii implicali in spdlare de bani s5 poatdcontrola gi influen{a, in unele tiri ale lumii, sectoare importante din economie,finanle, politicd qi administratie.

Dupi Fondul Monetar Internalional, spdlarea banilor in anii '90 reprezinti anualsume cuprinse intre 590 milioane dolari SUA 9i 1,5 miliarde dolari SUA la nivelplanetar. in anul 1997 Raportul Strategiei Intema{ionale de Control a Narcoticelofconstata cd suma spdlati la nivel mondial era intre 300-500 milioane dolari SUA.

in anul2005, au fost identificafi de cife autoritilile americane (DEA) infractoricare au spdlat peste un miliard de dola#.

Un alt raport, din 2011, mentriona c5 suma de bani spdlati la nivel mondial se

situeazd intre 800-2.000 miliarde dolari SUAa.Sursele de bunuri provenite din sdvArqirea de infracliuni5, la fel ca 9i posibilitdlile

de legalizare a acestora, s-au extins gi astfel importante venituri provenind in

I Spre exemplu, creqterea la nivel global a volumului capitalului ilicit este semnificativd,dela 465,3 miliarde dolari SUA in anul 2004la 1,1 trilioane dolari SUA in anul 2013, dupd ce

in anul 2011, volumul era de l trilion de dolari SUA. A se vedea, pe larg, raportul din8 decembrie 2015 al Global Financial Integrity, Illicit Financial Flows from DevelopingCountries: 2004-2013 (hup://www.gfintegrity.org/press-release/new-study-illicit-Jinancial-

flows-hit-us 1 - I -trillion-in- 2 0 I 3 /).2 (www. s tate. gov/www/glob al/narcotics _law/ I 9 9 7 garc Seport/money. html)3 (www. dea. gov/pubs /pres srel/pr0 I 2 3 0 6. html)a A se vedea C. Carcach, S. Haris, N. Jensen, C. Mesheeske, M. Michell, L. Ndikumana,

J. Saravanasamy, F. Schneider, H. Tollan, B. Unger, K. Wong, Estimating illicit financialflows resulting from drug trafficking and other transnational organized crimes, octombrie20ll ('vvww.undoc.org).In anul 1996, se menliona cd suma spilatl anual era intre 590 qi 1500miliarde dolari SUA (www.fatf-gafi.org).Unraport al FMI in anul2004 menliona ci suma debani spilati la nivel mondial se situeazd intre 800-2000 miliarde dolari SUA. in anul 2006 s-apublicat un raport al Ministerului de FinanJe din Olanda, in care s-a estimat cd suma spdlatd peteritoriul Olandei este de 18,5 miliarde euro, cca 5o/o din PIB (www.finact.com/irelandbus in e s s new s /publis h/printer _I 0 0 0 articl e _1 0 0 0 4 2 9 3. html).

5 Potrivit raportului din 2015 al Europol, Why is cash still king? A strategic report on theuse of cash by criminal groups as a facilitator for money laundering, p. 11, principalele infrac-

2 Spdlarea banilor

principal din activitdli componente ale economiei subterane sunt infiltrate prindiverse metode sau tehnici in economia reald.

Aceste tehnici sunt foarte sofisticate qi implic6:- diferite tipuri de institutrii financiarer;- multiple tranzac\ii financiare;- folosirea de intermediari ca: avocali, consultanli financiari, contabili sau companii-

fantomd. in diferite legislalii se pune problema rispunderii acestora ca autori aiinfracJiunii de spdlare de bani, complici ori tdinuitori ai infracliunilor premisd, gene-ratoare de bunuri supuse legalizlni. De asemenea, se mai pune problema rispunderiipentru faptele de spilare de bani sdvdrgite din culpi sau cu intenJie indirectd. Nu inultimul rind, se analizeazd rdspunderea persoanei, autor al infracJiunii premisd care agenerat bunurile supuse spdldrii, qi pentru faptele de spdlare de bani sau numai pentruinfrac{iunea premisS;

- transferul cdtre, prin sau din diferite Jdri sau paradisuri fiscale;- folosirea diferitelor instrumente financiare sau bunuri de valoare.Unul dintre cele mai ddunitoare efecte ale spdlirii banilor il constituie prejudiciul

enonn pe care il poate provoca sistemului concurenlei libere. Acei producdtori, careaclioneazd in cadrul pielei libere, supusd intotdeauna exigentelor cererii gi ofertei, suntobligatri si coexiste cu alli agenfi care iqi pot permite luxul de a acliona pe pia!6 fir6constrdngerile ralionalitilii economice, ceea ce afecteazdgrav autonomia, activitilile qiinteresele companiilor oneste. Prin urmare, costul fondurilor disponibile in mod ilegaleste, din perspectiva strict monetard, mult mai scdzttt decdt pentru cele oblinute in modlegal; din aceasta cauz6, reintroducerea acestor bunuri provenite din infracfiuni, incanalele obignuite ale economiei, creeazd,distorsiuni in randamentul normal al pie{elor,adicd anomalii care pot duce la suprimareatreptati a concurenlei. Altfel spus, spdlareabanilor provenitri din infracliuni afecteazd in mod direct liberul acces la investitrii, pialamuncii legale, desfacerea, consumul, dar qi produclia propriu-zisd.

Transparenfa gi ,,starea de sdndtate" a piefelor financiare sunt elemente-cheie infunc{ionarea eficientd a economiilor, dar ele pot fi periclitate prin fenomenul sp6l6riibanilor. obiinerea ,,banilor negri", in principal din economia subterand qi corupJie,este in general o activitate unanim condamnatd in toate statele lumii, dar proces,tl delegalizare a fondurilor, folosindu-se mai ales societitile offshore sau sistemulhawalla, prin aspectul inofensiv pe care il imbracd, poate scdpa atenliei, mai ales pefondul concuren{ei dure existente pe piaia internaJionald a capitalurilor. Se puneproblema identificdrii scopurilor pentru care aclioneazd obancd sau o alti instituliefinanciard in procesele de spdlare a banilor: pentru profitul bdncii sau a instituliei

liuni predicat sunt frauda, 260/o: traficul de droguri, 21%o, corup\ie, l4o/o, traftc de persoane,1 1%o, qantaj 9Vo (https : //www. europol. europa.eu).I Cu titlu de exemplu, prin intermediul HSBC bank, care a incilcat obliga{ia de supra-veghere a transferurilor bancare, cartelele drogurilor Sinaloa qi Norte de Valle au transfiratpeste 200 trilioane de dolari SUA, intre Mexic qi SUA. A se vedea (http://wwvv.gfintegrity.org/issue/moneyJaundering). De asemenea, in practica judiciard englezi au fost identihcatepersoane care au spilat prin intermediul unor case de schimb valutar peste 145 milioane delire sterline. A se vedea datele publicate pe site-ul: (http://www.liwsociety.org.uk/news/s tories /l aunderers -in-tlte-news -april- 2 0 I 5).

financiare sau pentru comisprofitului instituliei pe care

salariale.Definirea notiunii de sp

ansamblu a criminalitdlii au,in domeniu, fiind justificatesocietate qi pe aceastd bazi r

de prevenire, control qi confolosesc termeni ca: spdlare,s p dl ar e a p r o dus el o r infr a clit

Deqi defini{ia spdldrii ba

ultimii ani s-a inregistrat tenlargd de infracliuni principrcooperarea internalional5 incarea fondurilor, sechestrare

Aceastd cooperare se re1

spilarea banilor, care atuncimplementate in legislaliile radoptarea unei noi Conven!anevoios penffu ratificare qi

Spblarea de bani este unin operaliunile de spdlare aspatele unui complex de tran

sume mici gi pe numele al

brokeri, notari sau avocafi.Percepfia legitimitdtii tft

nibili pentru infractori din rspald banii se numdrd gi acr

pentru investigarea acestorasului penal.

Notiunea de spdlare deCapone in anul 1931, in pr

condamnat pentru evaziuneprintr-un sistem complex de

ar,;'[1934, Elve{ia a creat prin 1970, SUA deschide I

Secrecy Act, care solicita br

zacliile suspecte mai mari ddenumi spdlarea banilor, fa

tuliile financiare. De asemer

din binci strdine. in acela

subterane sunt infiltrate prin

anciari, contabili sau companii-punderii acestora ca autori airi infracliunilor premisd, gene-nai pune problema rlspunderiiau cu intenlie indirectd. Nu inrr al infracJiunii premisd care aalare de bani sau numai pentru

isuri fiscale;Luri de valoare.ranilor il constituie prejudiciullibere. Acei producdtori, care

igenlelor cererii gi ofertei, suntrxul de a acliona pe piafi fdr6i grav autonomia, activititile girilor disponibile in mod ilegal:6t pentru cele obtinute in modi provenite din infractiuni, inandamentul normal al piefelor,rcurenlei. Altfel spus, spElareaLiberul acces la investiJii, piafapriu-zis6.nciare sunt elemente-cheie in:litate prin fenomenul spdldriirnomia subterand qi coruplie,statele lumii, dar procesul deAtile off-shore salu sistemulrte scdpa atenJiei, mai ales penld a capitalurilor. Se punei o bancd sau o altd institutieofitul bdncii sau a institutiei

rup[te, l4Yo, traf,rc de persoane,

e a incdlcat obligalia de supra-gi Norte de Valle au transferat

e vedea (http : //www.ffintegrity.iard englezd au fost identificater valutar peste 145 milioane de, :.Uwww. I aw s o c i e e. org. uk/n ew s /

Spdlareabanilor: conceptsilege 3

financiare sau pentru comisionul funclionarului care ac\ioneazd in scopul creqteriiprofitului instituliei pe care o reprezintd gi in consecinJd a cregterii drepturilor salesalariale.

Definirea noliunii de spdlare a banilor qi delimitarea acesteia in structura deansamblu a criminalitilii au constituit $i constituie subiectul de studiu al specialiqtilorin domeniu, fiind justificate de necesitatea cunoagterii 9i implicaliile fenomenului insocietate gi pe aceastd bazd sd se poatd stabili acliunile qi mdsurile cele mai eficientede prevenire, control qi combatere. Atdt legislafiile, cdt qi literatura de specialitatefolosesc termeni ca: spdlarea banilor, spdlarea bunurilor, spdlarea capitaiurilor sausp dlarea produs el or infracliunii.

Degi definilia spdldrii banilor se limita ini{ial la infractiuni privind drogurile, inultimii ani s-a inregistrat tendinla unei defini{ii mult mai largi,bazatdpe o gamd mailargd de infracliuni principale, care faciliteazd. raportarea tranzacliilor suipecte qicooperarea intemaiionald in acest domeniu, in special in ceea ce privegte identifi-carea fondurilor, sechestrarea gi confiscarea acestora.

Aceasti cooperare se reflecti in adoptarea unor Convenlii sau Directive privindspdlarea banilor, care atunci cdnd s-au dovedit depdgite, degi nu au fost pe deplinimplementate in legislaliile na{ionale, s-a trecut la modificarea acestora, mai precis laadoptarea unei noi convenJii sau de noi Directive, care vor uffna un drum lung gianevoios pentru ratificare gi implementare in legisla{ia naiionald.

Spdlarea de bani este un fenomen intr-o continud dezvoltare, noile tehnici folositein operatiunile de spdlare a banilor fiind tot mai sofisticate. Infractorii se ascund inspatele unui complex de tranzac\ii, care includ transferuri internalionale, dispersate insume mici qi pe numele altor persoane, beneficiind de experfi bancari, contabili,brokeri, notari sau avocali.

Percep{ia legitimitdlii trebuie creatd pentru ca banii (bunurile) sd devini dispo-nibili pentru infractori din nou. De aceea, printre motivele pentru care infractorii igispald banii se numdrd gi acelea cd bunurile oblinute din infracliuni pot deveni lintepentru investigarea acestora, care ulterior se pot transforma in probe in cursul proce-sului penal.

NoJiunea de spdlare de bani este localizatd de cdtre specialigti in timpul lui Alcapone in anul 1931, in perioada prohibitriei, in SUA. in timp ce Al capone eracondamnat pentru evaziune fiscald, Meyer Lanski transfera in Elve{ia fonduri ilegale,printr-un sistem complex de companii-fantomd, holdinguri gi conturi offshore.Dupdanul 193 4, Elvelia a creat principiile secretului bancar.

in L970, SUA deschide porfile legislaliei in domeniul spdldrii banilor, prin BankSecrecy Act, care solicita bdncilor sb raporteze citre Internal Revenue Service tran-zac[iile suspecte mai mari de 10.000 dolari SUA, sancliondnd ca infrac{iun e, frrd. a odenumi spdlarea banilor, fapta de a transfera fonduri qi plasarea lor ascunsd in insti-tuJiile financiare. De asemenea, se sanc{iona in acelaqi mod qi neraportarea conturilordin bdnci strdine. in acelagi an se adoptd Racketeering Influenced and comrpt

4 Spdlarea banilor

Organizations Act (RICO), care permitea investigarea liderilor crimei organizate,inclusiv a spdl5rii profiturilor oblinute din traficul de droguril.

Dat, termenul de spdlare de bani a fost folosit pentru prima datd in mod oficial inafacerea WATERGATE, in antil 1972, c6nd Comitetul pentru realegerea pregedin-telui Nixon a transferat banii ob{inu{i ilegal pentru fondurile de campanie in Mexic,apoi i-a transferat inapoi prin intermediul unor companii din Miami. Termenul a fostfolosit de cotidianul englez Guardian, referindu-se la proces ca fiind o spilare2.Infractiunea de spdlare a banilor a fost introdusd gi sancfionatd ca atare in SUA prinMoney Laundering Control Act din 1986.

In Europa, pimalar\, care a incriminat actele de spdlare de bani a fost Italia, in anul1978, prin Decretul-lege nr. 59 dn 21 martie cu referire la unele dintre infracliunilegrave: tdlhdria, ingel[ciunea gi rdpirea. ln tqqO legislafia cu privire la spilare banilor afost extinsl gi la infracfiunea de trafic de droguri, ca parte a luptei antimafia. MareaBritanie a incriminat spdlarea banilor provenili din hafic de droguri in anul 1986, prinDrug Trafficking offence Act, iar Franfa in anul 1987 9i 1988, in codul s6n6tdtiipublice, afi. 627, qi, respectiv, codul vamal, art. 4r5. Elvetia a introdus infrac{iunea despdlare a banilor in Codul penal in anul 1990, in art. 305bis gi 305ter.

in China3, infracJiunea de spilare a banilor a fost introdusd in Codul penal dinanul1997, in art. 191, degi ratificase Convenlia de la Viena in anul 1990.

in ceea ce priveqte riscul de lnd,laniveiul anului 2017, caufinare a unei slabelegislafii contra spdlSrii banilor, conform raportului Institutului de la Basela, peprimele locuri in lume, din 146 de state analizate (dintre cele 195 de state ale lumii),se situeazi kanul cu un scor de 8.60, Afganistanul cu 8,38, Guineea-Bissau cu 8.35,in timp ce pe ultimele locuri, care de fapt au cel mai bun cadru legislativ de prevenireqi combatere a spdlSrii banilor, se afld Finlanda, locul i46 cu un scor de 3,04,Lituania cu 3,67 qi Estonia cu 3,83. Bulgaria se afl6 in imediata apropiere a podiu-mului pe locul 143, cu un scor de 3,87, iar Romdnia se afld tot in plutonul fruntaq, pelocul 129 cu un scor de 4,50, inaintea Franlei (locul 128 cu 4,52), Belgiei, (locul 123cu 4,66) gi Germaniei (locul 121 cu 4,78). Dintre statele uniunii Europene, cel maimare risc il prezintd ungaria (locul 94 cu S, l,Italia (locul 95 cu 5,41 qi Luxemburg,locul 96 cu 5,40).

Aqa cum s-a subliniat5, spdlarea banilor, ca qi crima organizatd, este unul dintretermenii care sunt folosili deopotrivi at6t din punct de vedere criminologic, cdt gi in

1 A se vedea L. Winmill, AntlMoney Laundering Laws & Cases in the United States(www.nacc.go.th).

2 (htpp : //en. allexp erts. com/e/m/money _laundering. html)3 A se vedea Y. Guiying, The offence of the money laundering and its constitutive charac-

teristics n Chtna (www. p enal. o r g /IM G IYuM L Chin a. p dfl .4 Pentru analizd, s-au awt in vedere pe l6ngd legislalia privind combaterea spildrii banilor

(657o) qi riscul de coruplie 00n, transparenfa financiard (15 %), transparenla decizionaldpublici (5%), riscul politic (5%). A se vedea, pe larg, Basel Institute on Governance, BaselAML Index 2017 Report, august 2017 (https://index.baselgovernance.org/sites/index/documents/Basel AML Index_Report_2017.pdfl, accesat la 9 decembri e 2017.

s M. Levi,Money laundering una its .egoiuiio.r, in The Annals of the Academy of politicaland Social Science, 2002 (www. hull. ac.uHfutgov/p apers /Levip ap ers 6.pdfl .

discursurile populare pentrumultinationale, care transfon

Infrac{iunea de spilare ,

sfera criminaftnfii organdemocratic, ameninldnd su

inclusiv pe cele supranaflorcriminale pentru a sp6la baunor riscuri qi pagube manciare sunt controlate de crirfinanciar este compromislcontinuu, fluxul de capitalprin coruperea oficialilor g

legii3. Globalizarea qi diverpentru grupirile infraclionalfinanciare de investilii, apel

Analiza unor afaceri rela

evidenfi a mecanismelor can

Falimentul unor grupuri de icapitalismul financiar gi dezeste de convenit a se analizaparent neutre: secretul afaccum este pusd in primejdie or

in acord cu opinia exprnarea faptelor de spdlare defi consideratd ca un nou ir

crimei organizate, care lovtsau bunurile de care se foloinfracfiuni sau chiar gi cele

lent). Grupurile criminale c

partid6, au nevoie qi int

I Money laundering (limbdinero (limba spaniold), geltalamwal (limba arabd) (wwwJ:

2 E. Aninat, D. Hardy, B.terrorism, ?n Finance & De/ft /fan d d/ 2 0 0 2 / 0 9 / an i n a t. h tm[).

3 P. Williams, Money laund etail 1t age. p html ? p a ge : drug

a A se vedea qi C. Cutajar,6conomique et financidre t

oct,07.pdfl.5 lbidem.6 G. Stessens, Money laund

University Press, 2000, p. 9.

rea liderilor crimei organizate,droguril.ttru prima dati in mod oficial in:tul pentru realegerea pregedin-lndurile de campanie in Mexic,rnii din Miami. Termenul a fostla proces ca fiind o spdlare2,

rnc;ionati ca atare in SUA prin

ilare de bani a fost Italia, in anulrire la unele dintre infraqiunileia cu privire la spdlare banilor apar0e a luptei antimafia. Mareaic de droguri in anul 1986, print87 $i 1988, in Codul sdndtiliiilv4ia a introdus infracfiunea deibis qi 305ter.t introdusd in Codul penal din/iena in anul 1990.i2017, ca ufinare a unei slabei Institutului de la Basela, petre cele 195 de state ale lumii),. 8,38, Guineea-Bissau cu 8.35,un cadru legislativ de prevenirercul 146 cu un scor de 3,04,in imediata apropiere a podiu-: afld tot in plutonul fruntaq, pe28 cu4,52), Belgiei, (locul 123tele Uniunii Europene, cel mailocul95 cu 5,41 qi Luxemburg,

na organizat5, este unul dintre: vedere criminologic, cdt gi in

rs & Cases in the United States

dering and its constitutive charac-

rivind combaterea spdlirii banilor(l 5 o/o), transparen{a decizionald

el Institute on Govemance, Baselc. b as e I governanc e. org/s it es /index/9 decembrie 2017.onals of the Academy of PoliticalnPapers6.pdfl.

Spdlarea banilor: concept Si lege 5

discursurile populare pentru a invoca imaginea sofisticati ale operaJiunilor financiaremultinafionale, care transformd veniturile oblinute din traficul de droguri in bani curati.

Infractiunea de spdlare de banil este una dintre infrac{iunile caracteristice dinsfera criminalitifii organizate qi afecteaz[ ordinea socio-economicd qi sistemuldemocratic, ameninldnd suveranitatea statelor qi stabilitatea sistemelor financiare,inclusiv pe cele suprana{ionale. Cdnd instituliile financiare sunt folosite de grupdrilecriminale pentru a spdla banii provenili din sivdrgirea de infractiuni ele sunt supuseunor riscuri gi pagube mari privind reputalia gi integritatea. Dacd instituliile finan-ciare sunt controlate de crima organizatd,, integritatea operaliunilor intregului sistemfinanciar este compromis62. Mai mult, prin spdlarea banilor se asigur6, tn modcontinuu, fluxul de capital necesar organizaliilor criminale de a cumpdra protecfiaprin coruperea oficialilor guvernamentali gi a membrilor autorititilor de aplicare alegii3. Globalizarea qi diversificarea formelor de criminalitate organizatd sgnt atuuripentru grupdrile infraclionale, care sunt abile in a folosi in mod eficient instmmentelefinanciare de investilii, apeldnd la opera{iuni specifice spdldrii de bani.

Analiza unor afaceri relativ recente (ENRON, PARMALAT4) a permis punerea inevidenfi a mecanismelor care servesc la dezvoltarea criminalitilii economico-financiare.Falimentul unor grupuri de anvergurd mondiald conduc la interogarea legdturilor dinfecapitalismul financiar qi dezvoltarea criminalitd{ii economico-financiare. De asemenea,este de convenit a se analiza gi a pune in perspectivd crearea unor mecanisme juridiceaparent neutre: secretul afacerilor, societdlile ecran, bdncile fictive etc., pentru a vedeacum este pusd inprimejdie ordinea economicd qi socialds.

ln acord cu opinia exprimatd in literatura de specialitate6, apreciem cd incrimi-narea faptelor de spllare de bani, aldturi de confiscarea produselor infracJiunii, poatefi consideratd ca un nou instrument sau chiar o noui strategie in lupta impotrivacrimei organizate, care loveqte direct in motorul dezvoltdrii crimei organizate: baniisau bunurile de care se folosesc membrii grupdrilor de crimd organizatd,, oblinute dininfracJiuni sau chiar gi cele obJinute in mod legal (in cazul confiscdrii prin echiva-lent). Grupurile criminale organizate depind de bani gi bunuri la fel cum, in contra-partid6, au nevoie gi intreprinderile legale. De aceea, numai prin urmdrirea

I Money laundering (limba englezd), blanchiment d'argent (limba francezd), lavado dedinero (limba spaniolS), geldwasche (limba germand), reciclagio (limba italiand), tathiralamwal (limba arabd) (www.fsa.ulaval.ca/personnel/VernaG/EH/F/noir/blanc.html).

2 E. Aninat, D. Hardy, B. Johnston, Combating money laundering and the financing ofterrorism, in Finance & Development, vol. 39, nr. 312002 (www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2002/09/aninat.html).

3 P. Williams, Money laundering, in IASOC Magazine, vol. 10, m.411997 (www.tni.org/detail jage.phtml?page:drugs-docs _williams), accesat la I 5 octombrie 20 1 0.

a A se vedea gi C. Cutajar, Mieux lutter contre la criminalit6 organis6e dans sa dimension6conomique et hnancidre (www.taxjustice.net/cms/upload/pdf/Chantal_Cutajar for_TJF_oct_07.pdfl.

5Ibidem.6 G. Stessens, Money laundering - A new intemational law enforcement model, Cambridge

University Press, 2000, p. 9.

6 Spdlarea banilor

produselor infracliunii adevdratul scop al comiterii activitdtilor infraclionale poate fidescoperit, iar gruparea infraclionald poate fi distrusdl.

Legdtura dintre spdlarea de bani qi crima organizatd poate fi identificati inmotivele pentru care grupurile criminale organizate sunt angajate in aceastd practic[:procesul de spdlare a banilor sau capitalurilor ilicite poate fi scump gi nu lipsit deriscuri, dar cu toate acestea grupdrile criminale sunt angajate in procesul de spdlarede bani pentru cel pu{in trei motive2:

- abilitatea de a continua activitatea infracfionald; primul motiv al existenleigrupului criminal organizat este producerea unui profit. La fel ca gi ?n activitatealegald, membrii grupului infraclional organizat au nevoie de bani pentru activitdtrileviitoare, astfel cd bunurile oblinute din activitatea infraclionald constituie ,,sdngelevie{ii" pentru grupul infraclional organizat. Dar profitul din activitdli infraclionaleeste foarte aproape de sursd, astfel cd acesta constituie un potenlial gi wlnerabil riscpentru intreaga organrzatie infraclionali. De aceea, spdlarea bunurilor oblinute dininfracliuni reprezinti, pentru organiza\ia infraclionald, un mijloc de protec{ieimpotriva urmdririi efectuate de cdtre autorit6{i;

- modul de viafi, in lux, a membrilor grupului infraclional organizat necesitdspdlarea bunurilor oblinute din infracliuni, intrucAt riscul identificdrii acestora existd,mai ales dupi achiziflonarea qi folosirea unor autoturisme gi imobile de lux;

- confiscarea bunurilor provenite din infracfiuni; multe jurisdicJii au introduslegisla{ii care prevdd confiscarea bunurilor oblinute din infracliuni, astfel cd membriigrupurilor infraclionale organizate recurg la spdlarea bunurilor pentru a-gi asiguraprodusul infracliunii qi reinvestirea lor in activitdtri legale sau ilegale.

Subliniem cd este primordial pentru grupurile criminale organizate de a beneficia defondurile obfinute din s6vArgirea de infracliuni grave, astfel cd ele sunt nevoite sd

recurgd la metode inovatoare pentru a disimula originea ilegald a bunurilor de{inute qi

de a scdpa de sub supravegherea organismelor de aplicare a legii. Aceste metode seregdsesc qi in afara sistemului financiar, in domeniile imobiliar, opere de arti sauasigurdri.

Pentru a contracara aceste tipuri de activitdli, era necesar ca organismele interna-lionale s[ reglementeze,la nivel cdt mai extins, activitatea ilicitd de spdlare de bani,atdt in ceea ce privegte incriminarea ca infracliune, cdt gi ca activitate de preven{ie.Aceasta, deoarece trebuia sd se permiti autorit5lilor de aplicare a legii atdt accesul lainregistrdrile unitdlilor bancare qi financiare, precum gi sechestrarea gi confiscareaproduselor infracJiunii. De asemenea, era necesar a se solicita instituliilor financiarenu numai sd raporteze ttanzacliile financiare suspecte, dar qi sd identifice adevdraliibeneficiari ai tranzacliilor suspecte. Nu in ultimul rdnd, era necesar a se stabili canaleinternalionale pentru schimbul de informalii, aceasta realizdndu-se prin intermediulUnitdlilor de Informalii Financiare, infiinlate in acest scop, care primesc raportdrilede la instituliile financiare qi nu numai.

I L.M. Josepft, Money laundering enforcement: following the money, in EconomicPerspective, vol. 6, nr. 212001,p.11.

2 P. Smit, Clean money, suspect source, tuming organized crime against itsell in Monographnr.5112001 (www.iss.co.za); M. Levi, Money laundering and its regulation, ?n The Annals of theAcademy of Political and Social Science,2002 (wwu.hull.ac.uk/futgov/Papers/LeviPapers6.pdfl.

Alffel spus1, pentru a codelina o infrastructurd legali

In ceea ce privegte actirmulte moduri, dar toate ausistemul economic legal, proriginea infraclionald a bunr

in anii 1980, trendul intea banilor ca o infracliune <

Varii Britanii 9i al IrlandeConvenlia de la Viena dincereau statelor-pd(i sd intrrde bani. in anul 1989, a(GAFI-FATF), care io priode spdlare de bani. Aceeaqidin acelagi an. in 1991, Lrlprovenite din infracliunea d

;i inlocuitd, cu o alti directiadoptatd, la Varqovia, o norgi confiscarea produselornonne intemationale, este amandatele de urmdrire sisisteme informatice.

1 S.L. Peterson, AchievinPerspective, vol. 6, nr. 212001,

2 Dreptul UE este aplicabilmembre, astfel cd statul nu poiaplica o normd a Uniunii. A se

Ed. Universul Juridic. Bucureqtr3 Prin neadoptarea actelor c

conforma Directivei 2005 I 60 lt

multe state membre, printre c

(Catza C-17 0 109), Spania (Car

in extras Sipe (www.legalis.ro',a Convenlia privind spilarr

liunii gi finan{area terorismuluprin Legea nr.42012006 (M.OI25 aprihe 2007. Conven{ia a fcfiind efectuate de Grecia (7 nor(9 august 2017), Germania 1

Consiliului Europei nu au ratCehia, Danemarca (degi a ser

Finlanda (deqi a semnat-o iaLiechtenstein, Lituania (degi r

Monaco (doar a semnat-o la 1 I

(hup s : //www. co e. int/en/w eb/c o:E6QWzDAP), accesat la 9 de,