Cap. 1 . Caracterizarea cadrului geografic in care este situate perimetrul de ameliorare

1.1. Localizarea geografica si situatia administrativa

Cap. 2. Caracterizarea perimetrului de ameliorare sub raportul proceselor de degradare.

Prin analizarea si deschiderea perimetrului de ameliorare la fata locului s-au stability principalii factori cauzali si conditionali ce determina producerea fenomenelor de degradare . Factorii cauzali : - pasunatul excesiv ;

- inlaturarea vegetatiei forestiere de catre localnici cu scopul de a mentine pasune;- ploile torentiale si topirile bruste a zapezii;

Factorii conditionalii: - inclinarea versantilor;

- expozitia;- textura solului;- lipsa vegetatiei forestiere si existenta slaba a vegetatiei erbacee;

In perimetrul de ameliorare principalele procese de degradare cauzate si favorizate de apa sunt eroziunia de suprafata sic ea de adancime.

2.1. Eroziunea de suprafata.

In functie de gradul de eroziune si de cantitatea de sol spalat aceasta se clasifica in 4 grupe de eroziune:

- e 0 – e 1 - sol moderat erodat in suprafata de 27,4 ha;

- e 2 – sol puternic erodat 18,3 ha;

- e 3 - sol foarte puternic erodat 10,8 ha;

- e 4 - sol excesiv erodat 3,1 ha; In functie de aceste grade de eroziune se stabilesc formulele stationale si lucrarile de impadurire din perimetrul respective.

2.2. Eroziunea in adancime.

In perimetrul de amelioratie ,, Albac „ exista ca principala forma de eroziune in adancime o ravena cu lungimea de 218 m , adancimea de 3 m in zona de varf si 10 m in parte din aval si latimea intre 20 si 80 m In treimea superioara latimea este de 8 m la mijloc 16 m iar in treimea inferioara 20 m .

1

2.3. Procesele de alunecare a terunului.

In cadrul perimetrului de ameliorare ,,Albac „ exista o suprafata fragmentata alunecata cu suprafata de 1,3 ha, fara a pune in pericol cai de acces sau alte obiective , dar fiind nevoie imediat de stabilizarea acestuia pentru a impiedica evolutia ravenei.

Cap. 3 Cartarea stationala a terenurilor afectate de fenomene de degradare produse de apa si de alunecare.

Aceasta consta in separarea si delimitarea pe teren si pe harti a unor suprafete omogene din punct de vedere al conditiilor stationale, natura proceselor de degradare si intensitatea acestora Cartarea stationala din cadrul perimetrului de ameliorare silvica ,,Albac” cuprinde urmatoarele etape:

- Determinarea suprafetei perimetrului prin masurari in teren;- Impartirea perimetrului in unitati stationale in functie de procesele de degradare;- Determinarea suprafetei fiecarei unitati stationale prin delimitare si masurare;- Stabilirea tipului de statiune si formula stationalapentru fiecare unitate stationala;- Transpunerea pe harti a unitatilor stationale stabilite;- Gradele de eroziune pentru fiecare unitate ststionala

1 A 1,3 1,32 R 1,5 1,53 E4 3,1 3,14 A1 1,3 1,35 E1 10,1 10,16 E1 9,5 9,57 E1 7,7 7,78 E2 5,9 5,99 E3 9,3 9,3

10 E2 12,4 12,4Total 58 1,5 1,3 1,3 62,1

PERIMETRUL DE AMELIORARE SILVICA ALBACUNITA-

TEA STATI-ONAL

A

PRTOCESE DE DEGRADARE TOTAL [ha]EROZIUNEA

DE SUPRAFATA

EROZIUNEA DE ADANCIME

ALUNECARI DE TEREN

CONUL DE DEJECTIE

GRADUL DE

EROZIUNE

SUPRA-

FATA

FORME DE

EROZIUNE

SUPRA-FATA

TEREN ALUNE

CA-TOR

SUPR-

FATA

ALUVIUNI

TOREN-TIALE

SUPR-

FATA

2

Gruparea unitatilor stationale pe tipuri stationale in urma clasificarii acestora comform proceselor de degradare.

Tipul stationalUnitatile stationale

Formula statio-nala

Scurta caracterizare a procesului de degradareSimbo

lSuprafata

(ha)Nr

Suprafata (ha)

TS 1

E - TD cu eroziune de suprafata

27,3

5 10,1 EMO2Terenuri cu eroziune slaba puternica(e0-e2), cu soluri zonale(soluri brune acide, soluri podzolice feriiluviale,podzoluri, planosoluri) moderat profunde si profunde(peste 75 cm), formate pe orice fel de roca.

6 9,5 EMO2

8 7,7 EMO2

TS2 18,310 5,9 EMO4

Terenuri cu eroziune slaba puternica(e0-e2), cu soluri zonale(soluri brune acide, soluri podzolice feriiluviale,podzoluri, planosoluri) moderat profunde si profunde(peste 75 cm), formate pe orice fel de roca.

4 12,4 EMO4

TS3 9,3 3 9,3 EMO9

Terenuri cu eroziune foarte puternica si excesiva(e3-e4), cu soluri slab dezvolate(erodisoluri feriiluviale, rodice sau andice, erodisoluri tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab dezvoltate), cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 20 cm), inclusiv stancarii cu soluri in petice sau terenuri cu aflorimente stancoase.

TS4 3,1 2 3,1 EMO12

Terenuri cu eroziune foarte puternica si excesiva(e3-e4), cu soluri slab dezvolate(erodisoluri feriiluviale, rodice sau andice, erodisoluri tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab dezvoltate), cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 20 cm), inclusiv stancarii cu soluri in petice sau terenuri cu aflorimente stancoase.

R –TD cu eroziune de adancime

TS6 1,5 7 1,5 RMo1

Taluzuri de ravene si ogase, formate pe orice fel de roci, dar cu strat de roca dezagregata la suprafata sau cu resturi de soluri sau soluri slab dezvoltate cu grosimea de 20-30(40) cm, cu schelet putin pana la mult.

A - Aluviuni torentiale

TS7 1,3 9 1,3 AMO2

Pietrisuri si bolovanisuri, uneori cu putin nisip(sub 25%), provenind din depozite aluviale torentiale recente, rareori cu protosoluri aluviale stratificate, slab inierbate.

Al -Terenuri alunecatoare

TS8 1,3 1 1,3 AlMO3

Terenuri alunecatoare cu masa alunecata moderat la puternic fragmentata, terenuri surpatoare, depozite drenate din curgeri noroioase si grohotisuri.

3

Cap. 4. Solutii tehnice de ameliorare , diferentiate in functie de procesele de degradare . Detalii de ordin tehnic privind executia lucrarilor propuse.

4.1. Lucrari de ameliorarea terenurilor degradate afectate de procese de eroziune de suprafata. In cadrul perimetrului de ameliorare silvica ,, Albac“ se aplica lucrari ameliorative cu character de ordin ethnic ca :

- Lucrari de impadurire ;- Lucrari de pregatire a solului ;- Lucrari de amenajare si consolidare a versantilor ;- Lucrari de inierbare in scop ameliorative ;- Lucrari de protejare a culturilor forestiere instalate. Toate aceste lucrari se aplica in urma

lucrarii de masuri organizatorice.

4.1.1. Lucrari de impadurire a terenurilor degradate.

In realizarea eficienta a lucrarilor de impadurire din cadrul perimetrului de ameliorare silvica ,,Albac” , avind in vedere conditiile stationale grele in care se desfasoara aceste lucrari , se tine cont in principal de gruparea fiecarei unitate stationala pe tipuri stationale pentru stabilirea de specii utilizate . Tot in alegerea speciilor forestiere pentru lucrarile de impadurire se tine cont de cerintele econlogice ale speciilor utilizate si rolul functional al acestora, iar atentia deosebita se acorda speciilor principale si de amestec .

Compozitii si scheme de impadurire pe categorii de terenuri degradate si tipuri stationale

Tip stational Formula stationala

Compozitia de impadurire Schema de impadurireSimbol Suprafata

E - TD cu eroziune de suprafataTS 1 27,3 EMO2 60 Mo 40 La 1,5 x 1 m

1,5 x 1,5 mTS 2 18,3 EMO4 60 Mo 40 La 1,5 x 1 m

1,5 x 1,5 mTS 3 9,3 EMO9 50 Pi.n(Jn) 50 An.v 2 x 1 m

TS 4 3,1 EMO12 50 Pi.n(Jn) 50 An.v 2 x1 m

R –TD cu eroziune de adancimeTS 6 1,5 RMo1

100 An 2 x 1 m

A - Aluviuni torentialeTS 7 1,3 AMO2 100 An.v 1,5 x 1 m

Al - Terenuri alunecatoareTS 8 1,3 AlMO3 100 An.v 2 x 2 m

Tehnica instalarii culturilor se axeaza in mod direct pe plantare.

4

Plantarea se face in gropi in cazul general al terenului pregatit pentru impadurir , iar in cazul terenului greu de pregatit pentru impadurire (rape , taluzele ravenelor ), plantarea se face in despicatura . Materilul de impadurire este constituit din puieti proveniti din culture in pepiniere silvice si din semintisuri natural . Dupa efectuarea lucrarilor de impadurire se efectueaza controlul lucrarilor executate , prin amplasarea de suprafete de p[roba , iar evident acestora se tine in carnete sau fise de control annual cuprinzand numarul de puieti existenti in suprafetele de proba si mentiunile cu privire la lucrarile de intrtinere si nlucrarile de completari . Suprafetele de proba cat si carnetele de control annual trbuie pastrate , completate si verificate pana la reusita definitive care duriaza pana la cel putin 5 ani de la instalare dar fiind terenuri degradate , e instaliaza mai greu datunde vegetatia sorita conditiilor de sol si mediu , reusita definitive poate dura pana la 6 ani sau chiar mai mult .Lucrarile de completari se executa in anul al doilea de la instalarea plantatiilor , cuprinzand cel mai mare volum de 15%, iar 5% se vor efectua in anul al trilea . Aceste lucrari de completari se executa pe baza proceselor de reusita a culturilor stabilite cu ocazia controlului annual si acestea pot fi diferite de cele prevazute in proiect . Lucrarile de intretinere a plantatiilor instalate se realizeaza prin revizuiri , mobilizarea solului , descoplesirea puietilor si se executa esalonat pe ani sau atunci cand este necesar.

Lucrari de completari si intretinere a culturilor forestiere din perimetrul de ameliorare.Tip stational Completari Intretinerea culturi

Sim-bol

Supra-fata

Total Anul 2 Anul 3 TotalDin care revizuit

% ha % ha % ha Nr. ha Nr. haE - TD cu eroziune de suprafata

TS1 27,3 10 2,73 10 2,73 - - 4 109,2 - -TS2 18,3 10 1,83 10 1,83 - - 4 109,2 - -TS3 9,3 - - - - - - 4 37,2 - -TS4 3,1 - - - - - - 4 37,2 - -

R - TD cu eroziune de adancimeTS6 1,5 30 0,45 20 0.3 10 0,15 3 4,5 - -

A - Aluviuni torentialeTS7 1,3 20 0,26 15 0,2 5 0,06 3 3,9 - -

Al - Terenuri alunecatoareTS8 1,3 30 0,39 20 0,26 10 0,13 6 7,8 - -

5

4.1.2. Lucrari de pregatirea solului in vederea impaduririi. In perimetrul de ameliorare silvica ,, Bolovanu “ pregatire terenului pentru plantat se executa partial in vetre si benzi . Vetrele au o forma dreptunghiulara , cu latimea cea mai mare orientate pe curba de nivel , cu dimensiunile de 60 x 80 cm , iar in mijlocul lor se executa groapa cu dimensiunile de 30 x 30 x 30 cm in care se planteaza puietii. Pregatirea solului in vetre se efectueaza in TS2 , TS3 si pe o suprafata de 27,6 ha.

4.1.3. Lucrari de amenajare si consolidare a versantilor.

Fiind versanti cu inclinare mare in perimetrul de ameliorare silvica ,, Albac “ , este necesara pregatirea solului in terase care pot fi : terase simple , terase sprijinite cu gardulete sau cu banchete de piatra . Terasele simple prezinta lucrari de consolidare in trepte inclinate pe terenuri cu eroziune avansata (e2-e4). Prin aceste terase se reduce viteza de scurgere a apelor pe versant , iar apa din precipitatii este retinuta . Au latimea de 60 cm si se executa la distant de 2 m intre ele si sunt orientate pe curba de nivel . Sunt randuri continue sau intrerupte cele intrerupte au lungimi de 6 m , iar dintre tronsoane este de 2 m . Odata cu executia teraselor simple se mobilizeaza si solul, iar gropile de plantat de 30 x30 x 30xcm se fac in lungul teraselor la distsnte stabilite prin schemele de impadurire . Terasele simple se aplica in tipurile stationale : TS4 , pe o suprafata de 3,1 ha. Terasele sprijinite de gardulete reprezinta lucrari de consolidare in trepte si se executa pe terenuri instabile sau relative stsbile cu grad de eroziune avansat (e3-e4). Sunt asemanatoare din punct de vedere constructive cu terasele simple , dar au latimea mai mica , de 50 cm si sunt sprijinite in aval de un gardulet de nuiele cu inaltimea intre 20-40 cm in functie de panta terenului . Se executa pe curbele de nivel in siruri continui sau intrerupte , la distant dintre ele de 4 m . Cele intrerupte au tronsoane de 6 m , iar distanta intreruperii de 4 m. Pentru constructia garduletelor se folosesc pari de grosimi 5-7 cm si lungimi 1 m din lemn de molid , iar nuielele sunt din crengi de molid . Terasele sprijinite cu gardulete si cele sprijinite cu banchete se aplica in tipul stational TS1 pe o suprafata de 27,3 ha.

4.1.4. Lucrarile de protejare a culturilor forestiere instalate. Dupa instalarea culturilor forestiere in perimetrul de ameliorare silvica ,, Budac „ trebuie obligatoriu protejate de vatamari produse prin pasunat de animale domestice sau salbatice si vatamari antropice.Protejarea se realizeaza prin imprejmuiri totale cu gard de sirma gimpata , cu 5 randuri prinsa cu cuie tip scoaba pe bulamaci de lemn rotund sau ecarisat de eswenta tare , cu lungimea de 2,20 m si diametrul de 12-15 cm , amplasandu-se la o distanta de 2,5 m unul fata de altul. La al zecelea bulamac si la colturi se pun cate doua contrafise intaritoare . Primul rand de sarma ghimpata se aseaza la distanta de 20 cm de la sol , iar distantele intre randuri cresc de la 20 cm la 30 cm si apoi la 40 cm . Acest gard de sarma ghimpata se dubliaza in interior cu un gard viu , constituit din specii forestiere de arbusti si arborescente ghimpate , care se preteaza la tuns cum sunt: macesul , paducelul , gladita , salcamul etc. Lungimea gardului de sarma ghimpata din jurul perimetrului de ameliorare silvica ,,Albac” este de 3311m.

6

4.2. Lucrari de combatere a eroziunii de adancime.

In perimetrul de ameliorare ,, Budac” , fiind o ravena destul de pronuntata , lucrarile de combaterea eroziunii de adancime se desfasoara pe cele trei zone ale ravenei: -pe zona superioara (de varf) - pe zona mijlocie - pa zona inferioara , in tipul stational TS 6 se afla toate pe o suprafata de 1,5 ha.

4.2.1. Lucrarile in zona superioara si de mijloc ale ravenei.

Pentru stabilirea eroziunii in evolutia ravenei atat in adancime cat si in latime se executa lucrari de consolidare a taluzului ravenei si lucrari de consolidare a taluzului ravenei . Lucrarile de consolidare a taluzului ravenei se realizeaza prin instalarea culturilor forestiere insotite de lucrari de consolidare prin terase sprijinite de gardulete sau banchete. Speciile lemnoase pot fi utilizate comform compozitiei de impaduriri de :100 Sc, la schema de impadurire de 2x1 m, pe terase sprijinite amplasate la distante de 2 m si late de 0,75 m , in gropi obisnuite de 30x30x30 cm . Lucrarile de consolidare a talvegului (patului) ravenei sunt necesare pentru eviterea adancirii acesteia , deoarece intercepteaza suvoaiele de apa si reduc viteza de scurgere a apei . In zona superioara a ravenei aplicam lucrari de garnisaje pe o distanta de 50 m , de tip 2 , constituite din doua straturi de craci , primul inferior gros de 20 cm, in care cracile sunt asezate transversal si al doilea, superior , cu o grosime de 30 cm alcatuit din craci asezate longitudinal. Cracile pot sa fie din orice specie forestiera, iar fixarea saltelelor de craci de fundul ravenei se cu pari si longrine . Longinele se fac din lemn rotund sau cioplit pe 2 fete , cu lungimi egale cu latimea ravenei si se aseaza pe talveg transversal la distante de 2 m una de alta .Longrinele se fixeaza cu pari de lemn , cu calige sau cuie care se bat in pamant la distante de 1 m unul de altul . Parii au lungimea de 1,50 m , din care 1,0 m se bat in pamant si au diametrul de 6-8 cm . Diasmetrul longrinei este de 10-20 cm. In zona mijlocie a ravenei aplicam lucrari de cleionaje pe o distanta de 80 m , de tip simple , confectionate transversal din impletituri de nuiele pe pari de lemn bine batuti in pamant cu inaltimea de 1,5 m si diametrul de 6-8 cm , la o distanta de 0,5 m unul de altul , fixati cu o longrina de lungime egala cu latimea ravenei plus 1,0 m lungimea la un capat si 1,0 m la celalalt capat al longrinei pentru incastrarea sa in malul ravenei. De obicei la capete se asigura longrina cu contrafise . Inpletirea cleionajului este din nuiele de salcie.

4.3. Lucrari de consolidare si stabilizare a aluviunilor torentiale.

Toate aluviunile din lungul ravenei sunt trnsportate si depozitate in partea inferioara , in ,,conul de dejectie” . Lucrarile de consolidare si stabilizare a aluviunilor torentiale se face prin instalarea vegetatiei fostiereIar speciile utilizate sunt stabilite prin compozitia de impadurire de :100Pl. Ea.(sa, An, n), la schema de plantare de 2,5x2 m, in gropi mari de 50x50x50x m. Aceste lucrari se desfasoara in timpul stational TS 7, pe o suprafata de 1,3 ha.

7

4.4. Lucrari de amenajare a terenurilor degradate afectate de fenomene de alunecare.

Pentru stavilirea terenului alunecator din cadrul perimetrului de ameliorare silvica ,,Budac” se executa lucrari de instalare a culturilor forestiere , utilizand specii indicate prin compozitia de impadurire de :100An. (An), la schema de plantare de 2x2 m, in gropi cu vetre de 30x30x30 cm si executarea de santuri de drenaj care asigura captarea izvoarelor din amonte (de sub cornisa alunecarilor), eliminandu-se astfel apa de baltile din spatele monticulilor si valurilor de alunecare si realizandu-se conducerea ei spre paraul colector. In perimetrulde ameliorare silvica ,,Albac” nu sunt chiar atat de necesare lucrari de stabilizare a terenului alunecator prin ziduri de sprijin , fiind doar necesar drenarea acestuia pentru eliminarea apelor de adancime. Sistemul de drenuri cuprinde:

- reteaua de drenuri in spic care cuprinde un dren principal colector , orientat pe linia de cea mai mare panta si mai multe drenuri secundare , orientate la un unghi de 45º fata de drenul principal , amplasqate la distanta de 25 m intre ele. Dimensiunile drenului de garda si cele ale drenului principal sunt corespunzatoare unei sectiuni trapezoidale cu latimea la fund de 0,6 m si adancimea de 1,2 m . Drenurile secundare au dimensiuni ceva mai mici fiind de 0,3 m la fund si 0,6 m adancime. Panta taluzului la toate tipurile de drenuri variaza de la 1:2 la 1:5 , in functie de natura terenului .

Pe fundul drenului se aseaza un strat filtrant din piatra de 0,6-1,0 m grosime , iar deasupra se aseaza brazda de iarba . Aceste lucrari apartin tipului stational TS 8, cu suprafata de 1,3 ha.

8

Cap. 5 Calculul volumului de lucrari pentru fiecare categorie in parte.

5.1. Lucrari de impadurire

Necesarul de puieti forestieri pentru impaduriri pe total si pe specii in cadrul perimetrului de ameliorare silvica ,, Albac”

Tipul stational

Compoz. de impad.

Puieti ptr. Impadurire buc

Puieti ptr. Completari buc

Total puieti necesari

Sim-bol

Supr. ha

TotalDin care pe

specii %Total

Din care pe specii

Total

Din care pe specii

E - TD cu eroziune de suprafataTS1

29,3 60 Mo 40 La 161150 96690 64460 - 10 16115 9669 6446 177265 106359 70906

TS2

18,3 60 Mo 40 La 100650 60390 40260 10 10065 6039 4026 110715 66429 44286

TS3

9,3 50 Pi.n(Jn) 50 An.v

51150 25575 25575 - - - - - - 51150 25575 25575 -

TS4

3,1 50 Pi.n(Jn) 50 An.v

17050 8535 8525 - - - - - - 17050 8535 8525

R - TD cu eroziune de adancimeTS6

1,5 100 An 7500 7500 - - 30 2250 2250 9750 9750 - -

A - Aluviuni torentialeTS7

1,3 100 An.v 8710 8710 - - 20 1742 1742 10452 10452 - -

Al - Terenuri alunecatoareTS8

1,3 100 An.v - - - - 30 - - - - - - - -

Total necesar puieti forestieri pentru plantat = 376382 buc.

9

5.2.Lucrari de pregatire asolului in vederea impaduririi.

5.2.1. Pregatirea in vetre.

Pregatirea solului in vetre se efectueaza in tipurile stationale TS2, TS3, pe o suprafata de 27,6 ha. Dimensiunile vetrelor sunt de 60x80 cm , cu o suprafata Sv = 0,48 m² /vatra. Pregatirea in vetre se executa pe toata suprafata de 27,6 ha. Distanta intre randdurile de puieti d1 = 2 m iar distanta intre puieti pe rand d2 = 1 m. Numarul de vetre este :

Nr. Vetre pe toata suprafata = 27,6 x 5000 = 138 000 buc.

Pregatirea efectiva a solului se face pe suprafata de : Pef = Sv x Nr. Vtre = 0,48 x 138 000 =6,6 ha.

5.3. Lucrari de amenajare si consolidare a versantilor.

5.3.1. Terase simple in randuri intrerupte.

Aceste lucrari de terasare simpla in randuri intrerupte se executa in tipul stational TS4 , pe o suprafata de 3,1 ha. Lungimea teraselor/ha : Lt =10000xl / d 1 xd 2 (m).

Atunci , Lt = 10000 x 6 / 2 x 8 = 3750 m/ha

Unde: - lungimea unui tronson este l= 6 m- dinsanta dintre axle doua randuri alaturat este d1 = 2 m;- distanta dintre mijloacele a doua tronsoane succesive este d 2 = 8 m;

Lungimea teraselor pentru toata suprafta de 3,1 ha este :

Lt 3,1ha = Lt x 3,1 = 3750 x 3,1 =11625 m.

Suprafata teraselor: St = Lt x l = 11625 x0,6 = 6975 m² , unde latimea teraselor este de 0,6 m si St = 0,6 ha.

10

5.3.2. Terase sprijinit de gardulete.

In tipurile stationale TS1 cu o suprafata 27,3 ha se aplica intercalat terase simple in randuri intrerupte cu terase sprijinite de gardulete (un rand cu terase simple si un rand cu gardulete). Lungimea teraselor pentru toata suprafata de 27,3 ha este de: Lt 27,3 ha = Lt x27,3 = 3750 x 27,3 = 102375 m, pentru :

- lungimea unui tronson este de 6 m- distanta dintre axe a doua randuri alaturate este d 1 = 2 m ;- distanta dintre mijloacele a doua tronsoane succesive d 2 = 8 m;

Astfel constituind terase simple pentru toata suprafata de 27,3 ha , dar aplicandu-se intercalat cu terase sprijinite de gardulete , terasele simple vor avea suprafata de 27,3 ha / 2. Terasele simple pentru suprafata de 27,3 ha au lungimea de 102375 / 2 = 51187 m = Lts. Lungimea teraselor sprijinite de gardulete este de : Lt.s.g. = Lt x 27,3 = 1500 B 27,3 =40950 m. Unde : Lt = 10000 x 6 / 4 x 10 = 1500 m/ha

- lungimea unui tronson este de 6 m;- distanta dintre axele a doua randuri alaturate este d 1 = 4m;- distanta dintre mijloacele a doua tronsoane succesive d 2 = 10m;

Suprafata teraselor simple (Sts): Sts = Lts x 0,6 m = 51187 x 0,6 =30712 m² = 3,1 ha. Suprafata teraselor sprijinite de gardulete : St.s.g. = Ltsg x 0,5 = 40950 x 0,5 m² = 2 ha. Lungimea garduletelor este egala cu lungimea traseelor sprijinite de acestea : Lg = Ltsg = 40950 m. Suprafata garduletelor : Sg = Lg x h = 40950 x 0,3 = 12285 m², unde h este inaltimea de 0,3 m a garduletelor. Cantiatea de nuiele: Vn = C x Sg = 0,06125 x12285 = 752,4 m st, unde C este coeficunt de transformare in m st. Cantitatea de pari (nr. si volum): Terase intrerupte :Dustanta intre pari este de 0,5 m , deci doi pari la metru liniar plus un par la fiecare tronson. Np = Ltsg x 2 + nr. de tronsoane ; Nr de tronsoane = Ltsg / Ltronson = 40950 / 6 = 6825.Numarul de pari : Np = 40950x2 +6825 =88725.Dimensiunile parilor: Lp = 1,0 m; Dp = 0,06 m Volumul unitar (Vu) : Vu = 0,785 x Dp² x Lp = 0,785 x 0,06² x 1 = 0,002826 m³ Volumul parilor (Vp) : Vp = Np x Vu = 88725 X 0,002826 =250,7 m³.

11

5.4.Lucrari de protejare a culturilor forestiere instalate. 5.4.1.Imprejmuire din gard de sarma ghimpata.

Lungimea gardului de sarma ghimpata este de 3040 m, iar consumurile pentru un metru liniar de gard sunt urmatoarele :

- sarma ghimpata = 0,5150 kg / ml;- cuie obijnuite = 0,004 kg / ml;- cuie scoaba = 0,04 kg / ml;

Deci toal - sarma ghimpata 1565,6 kg ;- cuie obijnuite 12,16 kg- cuie scoaba 121,6 kg

Dimensiunile bulamacilor sunt:- db = 12 cm = 0,12 m;- Lb = 2,2 m- Nr.bulamaci 1216 buc.

Volum unitar (Vu):- Vu = 0,785 x 0,12² x 2,2 = 0,0249 m³.

Volum total bulamaci(Vb):- Vb = 1216 x0,0249 = 30,28 m³.

Dimensiunile contrafiselor sunt :- dc = 10cm = 0,1 m- Lc = 2,2 m ;- Nr. contrafise = 324 buc.- Vu =0,785 x 0,1² x 2,2 = 0,017 m³.

Volum total contrafise :- Vc = 324 x 0,017 = 5,5 m³.

Volum total lemn rotund (bulamaci + contrafise ): - Vt = Vb + Vc = 30,28 + 5,5 = 35,78 m³.

5.4.2. Gardul viu.

Lungimea gardului viu : L = 3040 m; Nr. de randuri : n = 2 ; Distanta intre puieti pe rand : d = 0,4 m; Procentul de completare : Pc = 20% Nr. de puieti necesari pentru impaduriri si completari in realizarea gardului viu : N = L x n / d x(1 + Pc / 100) = 3040 x2 / 0,4 x (1 + 20 / 100) = 18240 buc. N = 18,24 mii buc.

12

5.5. Lucrari de combatere a eroziuni de adancime.

Garnisajele:

Lungimea talvegului pe care se amplaseaza ganisajele este : L = 50 m; Latimea medie a talvegului este : l = 20 m; Suprafata garnisajelor : Sg = L x l = 50 x20 = 1000 m² Volumul garnisajelor (volumul cracilor din garnisaj ) : Vg = Sg x h = 1000 x 0,5 = 500 mst ; in care h = 0,5 m fiind garnisaj tip 2. Nr si volumul longrinelor : Nr.lg =L / 2 = 52 / 2 = 25 ; Vlg = Lt x Vn = 500 x 0,008 = 4,0 m³, in care :

- lungimea totala a longrinelor necesare : Lt = Nrlg x l = 25 x 20 =500 m; l = latimea talvegului.

- volumul unui ml de longrina : Vn = 0,785 x 0,1² x 1 = 0,008 mc, longrinele au in medie 10 cm.

Nr. de pari : Np = Lt + Nrlg. Np = 500 m + 25 m =525 m, distanta intre pari este de un metru ; dimensiunile parilor sunt Lp = 1,5 m ; Dp = 0,07 ; Volumul unitar (Vu ) = 0,058 mc. Volumul parilor : Vp = Np x Vpu = 25 x 0,0058 = 3,05 mc

Cleionajele .

Numarul de cleionaje (n) : n = Ha / hc , unde : Ha – inaltimea de acoperit cu lucrari; Hc – inaltimea cleionajului; Lungimea cleionajului : L = 80 m, distanta pe ravena. Natura terenului – textura mijlocie : ip (c) = 3% = 0,03 ; Panta talvegului : it = 24% (14 º) Inaltimea cleionajului : hc = 0,9m; Ha = H –Hc , unde H = D x it , iar Hc = D x ip , atunci Ha = D x it – D x ip = D(it – ip ) unde D = L x cos it; Deci , D = 80 x cos 14º = 80 x 0,97 = 77,6 m; Ha = 77,6 (0,24 – 0,03) = 77,6 x 0,21 = 16,3 m. Hc = D x ip = 77,6 x 0,03 = 2,33 m; H = D x it = 77,6 x 0,24 = 18,62 m; n = 16,3 / 0,9 = 18; Distanta dintre cleionaje : D = hc / it – ic = 0,9 / 0,21 = 4,3 m;

Cantitatea de nuiele (mst) pentru un cleionaj este de 0,31 mst iar pentru cele 18 cleionaje este de 6,318 mst. Numarul de pari necesari pentru un cleionaj (Np) este de 49; iar pentru toate cele 18 cleionaje este de 882 bucati. Volumul unitar a unui par este de 0,0058 mc iar pentru cei 882 de pari este de 5,12 mc.

13

Cantitatea de longrine (mc) : Lungimea totala a longrinelor este egala cu lungimea totala a cleionajelor; 432m . Volumul unitar pentru un metru liniar de longrina cu diametrul de 0,1 m ete de 0,008 mc iavolumul total este de 3,46 mc.

5.6. Lucrari de consolidare a terenurilor degradate afectate de procese de alunecare.

Eliminare apelor de adancime. Canalul de gada : Volumul de sapaturi in realizarea canalului de gard este : Vsap = Lc x Sc (mc) unde dimensiunile seciunii transversale sunt:

- latimea la fund este de b = 0,6 m;- latimea la coronament este a = 1,2 m;- adancimea canalului este de h = 1,2 m, avand forma trapezoidala suprafata sectiunii fiind :

Sc = (a +b)h / 2 =(1,2 + 0,6) x1,2 / 2 = 1,08 mp;V sap = 232 m x 1,08 mp = 250,56 mc; unde Lc este lungime canalului de garda (232 m);

Reeaua de drenuri: Drenul principal are aceleasi dimensiuni cu ale canalului de garda: Vsap =Lv x Sd , unde lungimea drenului principal este Ld = 160 m, iar Sd = 1,08 mp; Vsap =1,08mp x 160 m = 172,8 mc; Volumul apaturi in executarea drenurilor secundare :

- dimensiunile sunt: a = 0,6 m; b = 0,3 m ; h = 0,6 m;suprafata sectiunii este de 0,27 mp iar lungimea drenurilor secundare (Lds) = 160mVsap = Lds x Sds = 160 m x 0,27mp = 43,2 mc;Volumul drenului filtrant : Cantitatea de piatra necesara: Vp = Ld x Sdr = 160 m x 0,8mp = 128 mc;

14

15

16

17