Sondajul de opinie - instrument de cunoaștere sau de manipulare a societății?

Toate metodele sociologice sunt bune şi necesare.

Schiţarea profilului alegătorului poate fi realizată în mod complet doar printr-o aplicare complexă de metode şi principii de abordare.

Vasile CantarjiSociolog,Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA”

Structura discuției

Ce este un sondaj? Ce este un eșantion? Ce înseamnă reprezentativ și marja de eroare? Ce tipuri de sondaje electorale există? Cum tratăm sondajele electorale?

Ce este un sondaj sondaj – cercetare sumară făcută prin consultarea

atentă numai a unor părţi dintr-un material (mulţime de subiecţi) (DEX).

sondaj de opinie – cercetare a opiniei publice prin intervievarea a unui număr de persoane selectate aleatoriu

exit poll – sondaj expres în ziua alegerilor, în cadrul căruia la imediata ieşire de la spaţiile de votare sunt intervievaţi alegătorii care deja au votat. De regulă acest tip de sondaje sunt realizate la comanda instituţiilor media în scopul de a prezice rezultatele alegerilor

Ce este un sondaj 2 Pentru a cunoaşte ceva despre populaţia unui sat

nu este nevoie să-i studiem pe toţi locuitorii satului

Studiem doar o parte din locuitori, selectată ca în loterie

Eşantion – un anumit număr de subiecţi din populaţia pe care o studiem, extraşi aleatoriu astfel încât la momentul extragerii toţi subiecţii să aibă şanse egale de a fi selectaţi

Istoricul sondajelor de opinie

Sondajele de opinie sunt o practică apărută relativ recent

SUA – patria sondajelor

George Gallup – părintele sondajelor contemporane (1936)

În Moldova – în a doua jumătate a anilor 90 sunt realizate primele sondaje de opinie

Etapele unei cercetări sociologice

EȘANTIÓN

1.porțiune, cantitate dintr-un produs, dintr-o marfă etc., detașată, prin selecție; montră.

2.parte reprezentativă (statistic) a unei populații.

Un eşantion bun oferă fiecărui individ din populaţie, sau fiecărui subiect din

universul cercetării să poată fi inclus în eşantion; dă posibilitatea estimării erorii de eşantionare; permite determinarea gradului de încredere pe care-o putem

avea in estimările populaţiei eşantionului.

Reprezentativitatea este o calitate importantă pe care eşantionul trebuie sa o aibă. Ea constă în capacitatea eşantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile populaţiei din care este extras.

Factori care determină sau influenţează mărimea eşantionului: omogenitatea populaţiei, adică gradul in care

indivizii sunt asemănători cu referire la caracteristicile comunităţii studiate;

metoda de eşantionare; timpul, banii şi personalul; numărul categoriilor prin care vor fi analizate

datele;

Abordarea sociologică a politicului

Prin prisma electoralei principala distincţie între abordările socio-politice ţine de referinţa de timp la data alegerilor.

În acest sens distingem măsurări preelectorale, măsurări în ziua alegerilor (exit poll), măsurări post electorale

Calcularea marjei de eroare (abaterea standard)

Unde:m – marjaP – frecvența de manifestare a fenomenului (ex. procentul celor ce se declară simpatizanți ai partidului X)N – mărimea eșantionului

Abaterea standard

Procent din populaţie care a răspuns într-un

anumit fel Abaterea standard

1 0.6

10 1.8

20 2.4

30 2.7

40 2.9

50 3.0

60 2.9

70 2.7

80 2.4

90 1.8

99 0.6

Exemplu (BOP, noiembrie 2011)

 Opțiunea

de votEroarea

maximă (±)

Variația rezultatului

- +PCRM 33,0% 2,7% 30,3% 35,7%PLDM 18,1% 2,2% 15,9% 20,3%PL 11,9% 1,8% 10,1% 13,7%PDM 7,8% 1,5% 6,3% 9,3%Nu aș vota 7,0% 1,4% 5,6% 8,4%Altă formațiune 3,0% 1,0% 2,0% 4,0%NȘ/NR 19,5% 2,2% 17,3% 21,7%

Șmecheria de joc cu marjaPentru unul marja pe minus, pentru altul pe plus

Distribuție corectă și curată Distribuție corectă și mai puțin curată

Șmecheria de joc la prezentareÎntreg eșantion – lider discutabil Dintr-o opțiune – lider vizibil

ReprezentativitateaReprezentativitatea depinde de modul de

construire a eșantionului, și nu de mărimea acestuia!!!

Mărimea eșantionului influențează doar mărimea marjei de eroare!

Sondaje electorale

Funcţiile sondajelor electorale1. Funcţia de informare – cercetările sociologice permit colectarea şi analiza

ştiinţifică a datelor despre procesele electorale;

2. Funcţia de diagnosticare – ţine de capacităţile cercetărilor sociologice pe baza datelor obţinute să realizeze “diagnoza socială”, să ofere analiza situaţiilor electorale, a cauzelor şi consecinţelor stării în care se află electoratul;

3. Funcţia de pronosticare – capacitatea metodelor sociologice de a prezice evoluţiile în preferinţele electorale;

4. Funcţia de control (funcţia relaţiei inverse) – urmărirea realizării strategiei în campania electorală, măsurarea reacţiilor electoratului, oferă posibilitatea de a evalua nivelul de eficienţă campaniei electorale, realizate de un candidat;

5. Funcţia de expertiză – se rezumă la evaluarea tehnologiilor electorale, cât de adecvate, în ce măsură sunt recepţionate, în ce măsură pot fi realizate într-un anumit mediu social;

Toate sondajele electorale îndeplinesc aceste funcţii, doar că în măsură diferită!!!

Sondajele pre-electorale

Monitorizarea continuă a preferinţelor electorale; Oferirea unei baze empirice pentru construirea şi desfăşurarea

campaniei electorale; Măsurarea impactului campaniei în întregime şi a unor elemente

ale acesteia asupra preferinţelor; Oferirea unei baze empirice pentru construcţia prognozelor

rezultatelor alegerilor; Din punct de vedere practic oferă un spaţiu foarte larg ca număr de

informaţii care pot fi colectate, tipul de informaţii, pot fi realizate de multe ori într-o perioadă de timp foarte îndelungată (între scrutine, în perioada campaniei electorale)

Sondajele pre-electorale

Ce mai eronată percepţie a acestora

Cel mai des sunt percepute prin prisma prognozării rezultatelor alegerilor, deşi nu sunt o prognoză, ci o bază ştiinţifică, de la care poate porni o prognoză

De ce rezultatele brute ale sondajelor pre-electorale nu sunt o prognoză? Sau limitele sondajelor pre-electorale

1. Electoratul nu dispune de o poziţie electorală în mod permanent şi constant;

2. Abaterile statistice aferente unei cercetări care presupune aplicarea metodelor de selecţie aleatorie (marja de eroare);

3. Abaterile sistematice cauzate de rata de refuzuri şi procesele dinamice din societate (nu neapărat populaţia reprezentată de sondaj este exact populaţia care poate vota)

EXIT POLLSondaj la ieşirea de la urnele de

vot

Istoricul exit poll Încă în 1883 Charles H. Taylor, redactorul ziarului

«Boston Globe» prezicea rezultatele alegerilor prin colectarea rezultatelor oficiale de pe un număr limitat de secţii de votare, selectate aleatoriu;

Prototip exit poll – anul 1964, primaries în California;

Primul exit poll a fost realizat în anul 1967 la primaries în statul Kentucky (SUA) de către Warren Jay Mitofsky – părintele exit poll

Specificul acestui tip de sondaje

1. Intervievăm post-factum, astfel cunoaştem opţiunea de vot finală/exercitată deci reală;

2. Intervievăm electoratul participant real;

3. Oferă o predicţie a rezultatelor finale ale scrutinului.

Funcţiile cărora exit poll le face faţă cel mai bine Funcţia de analiză – datele socio-demografice

colectate în cadrul exit-poll pot fi corelate cu opţiunea de vot reală/finală (spre deosebire de sondajele pre-electorale)

Funcţia de prognozare – sunt necesare pentru “salvarea” imaginii sociologului (CBS) şi satisfac cerinţelor profesionale ale jurnalistului

Funcţia de control – oferind un instrument de control civil asupra procesului electoral

Sunt proşti politicienii care se conduc doar în baza sondajelor. Sunt însă şi mai proşti cei care nu le iau în consideraţie.

Septimiu Chelcea

Sursele de posibile erori Cazul exit poll din 5 iunie a.c.