MAZAREA

SOIARegiunea de origineSoia cultivata apartine speciei Glycine max.(L), ordinul Leguminosales.Iniial, culturile de soia erau folosite ca ngrmnt natural. n timp, din cauza nevoii crescute de alimente (Imperiul Chinez se extindea) s-au dezvoltat metode care au facut posibil consumul de ctre oameni. S nu ne imaginm ca mparatul a renunat la alimentaia echilibrat n favoarea acestui nou aliment, destinat hrnirii pturii srace.

Soia isi are originile in China si Japonia, fiind alturi de orez, gru, orz si mei una dintre cele mai hrnitoare plante. Soia aparine familiei leguminoaselor, fiind o erbacee anual cu frunzele paripenat-compuse, moi, de un verde intens pe fata expus la soare.

Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, originara din China, unde era cunoscuta inca din anul 2838 i.e.n. in America si Europa este cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840.Cerintele fata de conditiile naturale

Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea de caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800C. Durata perioadei de vegetatie este de 110 - 150 zile.

Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8C. Temperaturile medii de 12C in luna aprilie si de 20 - 21o in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2C) si la oscilatiile mari de temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de vegetatie.

Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor (239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata de apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada de vara.

Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate tipurile de sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in calciu, fosfor si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optimfiind pH = 6,7.Florile sunt mici si au culoare alb sau violet iar fructul este o pstaie, care contine boabe, folosite in scop fitoterapeutic. Aceste boabe, folosite in alimentatia curent, dar si in industrie, au si proprietti medicinale, alturi de rdcini sau chiar planta intreag.Precizia semnatului este oferit de reglarea corespunztoare a semntoarei prin pierderi minime de plante si prin control excelent al adncimii de semnat si al distantei intre rnduri. Obligatoriu se asigur patine mici cu limitatori de adncime.

Epoca de semnat: va trebui s tin cont de rezerva de ap din sol, de presiunea bolilor si duntorilor, de presiunea buruienilor si de soiul utilizat. Perioda optim de semnat este primvara cnd in sol la adincimea de semnat sunt 10-12 grade C.

Densitatea se stabileste in functie de potentialul biologic al soiului, indicii de calitate a semintei si starea fitosanitar a acestora, de epoca de semnat, de calitatea patului germinativ, si de presiunea bolilor la densitti mrite.

Soia are o capacitate ridicata de adaptare la diferite conditii climatice de sol, dar cele mai bune rezultate se obtin in zona temperat cald, cu umiditate suficient si soluri propice. Cldura. Temperatura minim de germinatie se situeaz in juru! a 7C (dup numeroase cercetri la 6C), ca si pentru floarea-soarelui. Dup rsrire plntutele suport, pentru scurt timp, temperaturi de -2... -3C in faza cotiledonal si a formrii frunzelor simple. Temperatura optim de germinare este de 30C, iar cea maxim de 38-44C. Dup rsrirea plantelor intervalul optim a1 temperaturii din timpul zilei pentru fotosintez, este cuprins intre 20 si 30C, iar temperatura optim din timpul noptii de 16C. In perioada cresterii intense a plantelor temperatura trebuie s fie peste 14C, far oscilatii mari de la zi la noapte. Temperaturile sczute in timput infloririi si fructificrii nu sunt favorabile, impiedicnd polenizarea si fructificarea; cele mai potrivite temperaturi sunt intre 20-22C. Cele mai bune conditii pentru soia se inregistreaz atunci cand germinarea-rsrirea se desfsoar la temperaturi de 20-22C, formarea organelor de reproducere la 21-23C, inflorirea la. 22-25C, formarea fructelor si semintelor la 21-23C, iar maturarea la 19-20C, umiditatea solului si aerului fiind, de asemenea, corespunztoare cerintelor plantei. Apa. Cerintele soiei fat de umiditate sunt ridicate, inregistrndu-se un consum specific cuprins intre 300 si 700. La germinare necesit 120-150% ap fat de greutatea uscat a semintelor. Perioada critic pentru ap se inregistreaz in faza de formare a organelor de reproducere, inflorire si umplere a semintelor (10-15 iunie-15-20 august). Insuficienta apei in aceast perioad determin cderea florilor si pstilor, semintele formate rmn mici si productia se reduce la circa 50%. Excesul de umiditate este tot att de duntor ca si lipsa apei, in fazele de vegetatie. Consumul de ap variaz in raport cu gradul de aprovizionare a1 solului, durata vegetatiei soiurilor, potentialul productiv, conditiile de mediu. La noi in tar, in zona de sud, se impune asigurarea apei prin irigare: in Cmpia de Vest, numai in anumite perioade, iar in zonele din jumtatea de nord a Moldovei si din Transilvania aproape deloc, deficitul apei in fazele critice fiind mai mic. Lumina. Cerintele fat de lumin ale soiei sunt ca ale unei plante de zi scurt. Prin semnatul mai timpuriu, zilele scurte de la inceputul vegetatiei au un rol important in satisfacerea cerintelor fotoperiodice ale soiurilor tardive si mijlocii. La o iluminare intens planta ramific mai mult, se formeaz mai multe psti pe plant, iar primele psti se formeaz mai sus pe tulpin, favoriznd recoltarea mecanizat. Solul. Cerintele soiei fat de sol sunt relativ mari, necesitnd suprafete de cultur cu textur, mijlocie, luto-nisipoas pn la lutoas, cu reactie neutr, slab acid, bine drenate, bogate in humus, fosfor, potasiu si calciu, din seria cernoziomurilor, solurile brun-roscate si aluviale. Solurile cu textur grea, cu ap stagnant, acide sau srturate, ca si cele nisipoase nu sunt favorabile pentru soia. Pe terenurile calcaroase apar frecvent fenomene de carent, mai ales in microelemente si fosfor, iar cele acide trebuie amendamentate.

Cercetrile efectuate in U.S.A., C.S.I., China si Romnia au demonstrat c soia nu este pretentioas la planta premergtoare si la durata rotatiei. Prefer, totusi, ca plante premergtoare cerealele pioase (gru, orz), plantele furajere graminee care asigur in sol o cantitate mare de apa, precum si unele plante prsitoare, in zone mai umede sau in conditii de irigare, cum ar fi sfecla pentru zahr, porumbul neerbicidat cu triazine si cartoful. Nu se recomand ca plante premergtoare leguminoasele anuale sau perene eliminnd posibilitatea valorificrii efectului de ameliorare a fertilittii de ctre aceste culturi. Floarea-soarelui si rapita nu se folosesc ca plante premergtoare avnd boli comune SSclerotinia sclerotiorum). Lsnd in sol cantitti mari de azot (60-168 kg/ha), soia este o buna premergtoare pentru cele mai multe plante neleguminoase, ameliornd, totodat, si insusirile fizice ale solului. Soiurile timpurii de soia pot constitui premergtoare pentru cerealele pioase de toamn.

ImportantaSoia este una din plantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia umana, alimentatia animalelor si industrie. Semintele de soia contin peste 30% substante proteice si 17-25% ulei.Proteinele din soia au intr-adevr o valoare biologic mare (si avantajul unei cantitati mici de metionina), dac ne referim la sursele de origine vegetal. Carnea, pestele, ouale, lactatele au toate proteine de o calitate mult mai bun. Din lumea plantelor, alte alimente care contin cantitti notabile de proteine sunt fasolea, mazrea, nutul, semintele (canep, in, susan etc.), nucile, alunele. Arahidele, desi sunt asociate cu alunele, sunt tot o cultura economic, prezent in alimentatia noastr pe cu totul alte considerente dect cele nutritionale, ca si soia.

Soia contine pn la 40% protide (comparativ cu carnea, care are doar 15-20%), toti aminoacizii esentiali (lizin, glutamin, triptofanul), lipide, glucide, sruri minerale (calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, sulf), enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitamine (A, B1, B2, C, D, E), fitohormoni si lecitin.

Soia este un aliment complet, foarte digestibil. Ea are rol plastic si stimulator pentru muschi, oase si nervi si este energizant, remineralizant si echilibrant celular. De asemenea, planta are actiune emolent si hepatoprotectoare, precum si efecte antitumorale.

Regiunile principale de cultura in lume si in Republica Moldova

In Romania, soia se cunoaste din anul 1876, in Transilvania. Din 1913 este cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de agricultura din Bucuresti si abia din 1930 este inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari Agronomice. Cresterea considerabila a productiei si perfectionarea metodelor de prelucrare a semintelor de soia au dus la obtinerea unor cantitati mari de ulei cu o valoare nutritiva ridicata si la furnizarea de proteina, care permite obtinerea unor cantitati sporite de produse animale. Proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt: lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D, F).Pe data de 13 iunie 2014, la sediul asociatiei Donau Soja din Viena, a avut loc ceremonia de semnare a declaratiei Danube Soya de catre Republica Moldova. Cu o suprafata de 60,000 Ha cultivata cu soia, Republica Moldova este un important producator agricol in regiunea Dunarii. Pe termen lung, potentialul de cultura pentru soia poate depasi 100,000 ha.Programul mentionat a fost inaintat de ctre Asociatia international Danube Soya Association (sper c sa auzit pe la noi despre ea si, inc mai sper, c nu s-a uitat c Moldova este tr dunrean si c poate produce soia) care printre mai multe scopuri isi propune s produc soia nemodificat genetic si s reduc din dependenta total a Europei de exporturile de soia de pe continentele americane.Geografia Umana

PROFESOR: ANA HRAPOV

Eleva: Daniela ROTARU

SOIA

1