rezumat al tezei de doctorat - usamv cluj- · pdf filecercetări laborioase privind tehnologia...
TRANSCRIPT
Ing. LAURA CRISTINA LUCA
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR ELEMENTE DE TEHNOLOGIE ASUPRA NIVELULUI ŞI CALITĂŢII PRODUCŢIEI LA
CULTURA IRIGATĂ DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE ZONEI TURDA
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. MARCEL DIRJA
CLUJ-NAPOCA 2012
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
2
CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................................. 14 - 5 CAPITOLUL I - ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE SOIA....................... 16 - 7
1.1. ORIGINEA ŞI IMPORTANŢA CULTURII DE SOIA………………………16 - 7 1.2. EVOLUŢIA CULTURII DE SOIA PE PLAN MONDIAL………………… 19 1.3. EVOLUŢIA CULTURII DE SOIA ÎN ROMÂNIA ………………………….24
CAPITOLUL II - STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA SOIA……………………………………… ……. 26
2.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA SOIA…………………………………………………………..…………………………... 26
2.2. INFLUENŢA PLANTEI PREMERGĂTOARE ASUPRA PRODUCŢIEI LA SOIA. SOIA CA PREMERGĂTOARE PENTRU ALTE CULTURI……..……..……27
2.3. NUTRIŢIA ŞI FERTILIZAREA CULTURII DE SOIA……………….……...29 2.4. LUCRĂRILE SOLULUI……………………………………………………... 36 2.5. SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL……………………………………………..... 39 2.6. COMBATEREA BURUIENILOR……………………………………………45 2.7. COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR………………………….48 2.8. RECOLTAREA………………………………………………………….…….49
CAPITOLUL III - STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA SOIA……………….…..… 50 - 9
3.1. ASPECTE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE AL CULTURILOR AGRICOLE………………………………………………………………………………..50
3.2. CONSUMUL DE APĂ LA CULTURILE AGRICOLE...................................57 3.3. METODE PENTRU DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ...............59 3.4. REZULTATE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA SOIA, OBŢINUTE PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA.................................................................63 3.5. PERSPECTIVE PRIVIND REABILITAREA ŞI REFORMA SECTORULUI DE IRIGAŢII ÎN ROMÂNIA.........................................................66
CAPITOLUL IV - CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI VIIŞOARA - TURDA, ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE…………73 - 10
4.1. STUDIU FIZICO-GEOGRAFIC…………………………………………….73 4.2. STUDIU HIDROLOGIC ŞI HIDROGEOLOGIC…………………...........… 79 4.3. STUDIU PEDOLOGIC………………………………………………………81 4.4. STUDIU CLIMATIC…………………………………………………...…….85
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
3
CAPITOLUL V - SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE ……………..…………..102 - 13
5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE DIN ZONA VIIŞOARA-TURDA ÎN PERIOADA 2009 – 2011 ……102
5.2. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ÎN EXPERIENŢELE DE LA VIIŞOARA-TURDA……..………………………………………….. 103 5.3. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN EXPERIENŢELE
EFECTUATE ÎN PERIOADA 2009 – 2011, ÎN ZONA VIIŞOARA – TURDA….…111 CAPITOLUL VI - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI…………………………………………..……………121 - 16
6.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – CLUJ, 2009………………………………………………………....…121
6.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA, 2010 ………………………………………………….…….133
6.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA, 2011………………………………………………….……. 143
6.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA, MEDIA ANILOR 2009 - 2011 …………………….………153 - 16 CAPITOLUL VII - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011…………………………………………………………………169 - 22
7.1. DETERMINAREA CONŢINUTULUI DE LECITINĂ A BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011………………………………………………………………………..…...170
7.2. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE VITAMINE ÎN BOABELE DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011 …………………………………………..……………172
7.4. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE METALE ÎN BOABELE DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011…...................................................................…………187 CAPITOLUL VIII - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI, ÎN PERIOADA 2009 – 2011…………..……199 - 30
8.1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN ANUL 2009…………200
8.2. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA,
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
4
ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN ANUL 2010……………………202 8.3. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA,
ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN ANUL 2011……..…………….204 8.3. REZULTATELE MEDII ALE DETERMINĂRII CONSUMULUI DE
APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN PERIOADA 2009 – 2011………………………....………………………….…….206 CAPITOLUL IX - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011…………………………………209 - 32
9.1. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2009……..………………………………………………..209
9.4. ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA - TURDA ÎN PERIOADA 2009-2011……….………………………….219
CAPITOLUL X – CONCLUZII GENERALE……………………………………..222 - 34
10.1. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI…..…….222
10.2. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011…………………………………………………………226
10.3. CONCLUZII PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI, ÎN PERIOADA 2009 – 2011…....228
10.4. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011…………………………………..………………………......229 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..…….….230 - 36
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
5
INTRODUCERE
Prin lucrarea de faţă am dorit să-mi aduc contribuţia la cercetarea tehnologiei de
cultivare a culturii de soia, în condiţii de irigare şi neirigare, cu scopul de a îmbunătăţi
deopotrivă nivelul de producţie şi calitatea acesteia.
Evoluţia societăţii umane a generat, mai ales în ultimele decenii, probleme dintre
cele mai diverse, între care de mare importanţă este cea a alimentaţiei. Prin creşterea
explozivă a populaţiei globului se impune, firesc, şi o creştere a eficienţei alimentare, a
producţiei vegetale obţinute într-o agricultură super intensivă.
Soia este una dintre plantele cu largi utilizări, care poate oferi soluţii de viitor
pentru alimentaţie dar şi pentru evoluţia energetică a planetei. Pe lângă utilitatea în
alimentaţia umană directă, soia are o deosebită eficienţă în alimentaţia umană indirectă,
prin intermediul zootehniei, unde printr-o furajare raţională a animalelor se obţin produse
de un nivel ridicat din toate punctele de vedere: cantitativ, calitativ şi nu în ultimul rând
economic. Soia ocupă primul loc în grupa leguminoaselor pentru boabe datorită
conţinutului ridicat în proteine, grăsimi, lecitină, vitamine şi enzime. Este foarte greu de
găsit o altă plantă care într-un interval de vegetaţie aşa de scurt, să fie capabilă să
sintetizeze o cantitate atât de mare de substanţe valoroase.
Creşterea considerabilă a producţiei şi perfecţionarea metodelor de prelucrare a
seminţelor de soia au dus la obţinerea de ulei cu o valoare nutritivă ridicată şi la
furnizarea de proteină, care permite obţinerea unor cantităţi sporite de produse animale.
În contextul tot mai accentuatei crize generalizate a petrolului, prin reducerea
rezervelor de combustibili convenţionali, concomitent cu sporirea cererii de combustibil
pe piaţa mondială şi cu o creştere accentuată a preţului acestuia, sunt tot mai insistente
cercetările care au ca scop identificarea surselor de energie neconvenţionale, unde
biodieselul şi uleiurile combinate având în componenţă uleiuri vegetale pe lângă cele
minerale, au un rol tot mai important.
Pe lângă multele întrebuinţări din domeniul energetic, al industriei alimentare sau
zootehnie, soia are şi efecte terapeutice curative dar mai ales preventive, având o
influenţă benefică asupra organismului uman.
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
6
Soia prezintă o deosebită importanţă prin faptul că este o excelentă premergătoare
pentru majoritatea culturilor şi în special, pentru cerealele de toamnă, datorită
particularităţilor sale de îmbunătăţire a însuşirilor solului.
Ţinând seama de importanţa deosebită a culturii de soia şi de perspectivele pe care
le poate avea această cultură în condiţiile din Câmpia Transilvaniei, am iniţiat, împreună
cu colectivele disciplinelor de Imbunătăţiri Funciare şi Irigarea Culturilor de la
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, un ciclu de
experienţe care să aducă soluţii tehnologice noi pentru această zonă, la cultura de soia. În
experienţele organizate în perioada 2009 – 2011, s-au studiat cu prioritate trei factori:
regimul de irigare, agrofondul şi materialul biologic, respectiv trei dintre soiurile create la
Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda.
Pe parcursul cercetărilor am avut permanent sprijinul competent al conducătorului
ştiinţific, prof. univ. dr. Marcel Dîrja, a întregului colectiv de cercetare din cadrul
Departamentului Măsurători Terestre şi Ştiinţe Exacte, a conducerii Universităţii şi a
conducerilor Facultăţilor de Horticultură şi de Agricultură. Mi-au fost mereu alături, în
organizarea experienţelor şi finalizarea cercetărilor, creatorul celor trei soiuri de soia de
la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda, dr. ing. Eugen Mureşanu,
fermierii Gheorghe Marinca şi Emil Turdeanu, iar în analizele de laborator, pentru
determinarea calităţii producţiei, colectivul Institutului de Cercetare pentru Instrumentaţie
Analitică (ICIA), domnul director al acestuia, dr. ing. Mircea Chintoanu, dr. ing. Cecilia
Roman, dr. ing. Simona Bârsan şi dr. ing. Dorina Simedru. Tuturor celor care au
contribuit într-un fel sau altul la finalizarea cercetărilor, la prelucrarea datelor ştiinţifice şi
la elaborarea prezentei teze de doctorat le rămân profund recunoscătoare.
Toate rezultatele obţinute constituie argumente pentru irigarea culturii de soia în
condiţiile zonei de câmpie a Transilvaniei, având la bază o tehnologie de cultură corect
aleasă şi o prognoză a irigaţiei respectată cu stricteţe. Avem convingerea că rezultatele
obţinute în urma studiilor efectuate vor contribui la o mai bună cunoaştere a tehnologiei
irigării culturilor în condiţiile ecologice ale Transilvaniei şi vor fi utile tuturor celor
interesaţi de acest domeniu din întreaga ţară.
Autoarea
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
7
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE SOIA
Originea şi mai ales începuturile culturii de soia sunt atât de vechi încât există
foarte puţine date exacte care să aducă precizări despre evoluţia în timp a acestei plante.
Primele menţiuni referitoare la soia se găsesc în lucrarea „Pen Ts’ao Kong Mu”
care datează din anul 2838 î.e.n. şi a fost scrisă de împăratul chinez Sheng-Hung
(MORSE, 1950, citat de GIOSAN şi colab., 1986). Soia (Soja hispida) face parte din
familia Leguminoaselor, fiind una dintre plantele cele mai bogate în proteine şi grăsimi.
La nivel mondial, se apreciază că soia este principala sursă de proteină vegetală
dar şi principala materie primă pentru obţinerea de ulei vegetal, întrecând din acest punct
de vedere floarea soarelui, rapiţa şi măslinul etc.
Există dovezi că în ţara noastră cultura de soia a fost introdusă spre sfârşitul
secolului al XIX-lea, fiind semnalată, începând cu anul 1876, în unele grădini, ca plantă
ornamentală (în Transilvania). În condiţiile de cultură din Câmpia Transilvaniei se
cultivă, cu prioritate, soiuri de soia create la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Turda
(MUREŞANU şi colab., 1982, 1999, 2003).
CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTURĂ LA SOIA Soia, comparativ cu alte culturi, este considerată mai puţin pretenţioasă la
asolament şi la durata rotaţiei (ROBINSON, 1966; BEATLY şi ELDRINGE, 1979;
GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986).
Cercetări laborioase privind tehnologia culturii de soia au fost elaborate la ICCPT
Fundulea şi la SCDA Turda, dar şi la alte staţiuni de cercetare din ţară (DENCESCU şi
colab., 1982; MUREŞANU şi colab., 1982, 1999).
Rezultatele obţinute pe cernoziomurile de la Fundulea în cultură neirigată şi de la
Valu lui Traian în condiţii de irigare evidenţiază cultura grâului ca o bună premergătoare
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
8
pentru soia, producţii mai mici realizându-se după sfeclă şi soia (DENCESCU şi colab.,
1982; GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986) .
La Turda s-au obţinut producţii asemănătoare de soia prin amplasarea acesteia
după grâu, cartof, sfeclă, porumb şi soia. Din aceste date s-ar conchide că pentru soia
planta premergătoare are mai puţină importanţă decât la alte culturi (MUREŞANU şi
colab., 1982, 1999).
Azotul este elementul consumat în cea mai mare cantitate de către cultura de soia.
Consumul foarte mare de azot este determinat de conţinutul foarte bogat al boabelor şi al
celorlalte părţi ale plantei în substanţe proteice (HARDY şi HAVELKA, 1976, citaţi de
GIOSAN şi colab., 1986).
Fosforul este consumat de către plantele de soia în cantitate mult mai mică decât
azotul GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986; BORCEAN şi colab., 2003, 2004; MUNTEAN
şi colab., 2001, 2008).
Potasiul joacă un rol important în sinteza grăsimilor şi depunerea lor în bob. Soia
consumă aproximativ 4 kg potasiu la 100 kg boabe. Administraţia potasiului favorizează
formarea nodozităţilor şi fixarea simbiotică a azotului, precum şi creşterea rezistenţei la
boli, ceea ce s-a concretizat în unele experienţe prin sporuri de producţie de 7-9 q/ha
(GRAVES, 1979; GIOSAN şi colab., 1986; COLCEAR, 2011).
Fertilizarea cu îngrăşăminte organice. Soia este o plantă care valorifică mai puţin
efectul gunoiului de grajd decât porumbul, sfecla de zahăr sau plantele furajere. Totuşi
aplicarea acestuia determină o stimulare a creşterii şi dezvoltării plantelor ca urmare a
aportului de elemente nutritive şi influenţei favorabile asupra însuşirilor fizice şi
biologice ale solului. Este recomandată administrarea gunoiului de grajd la culturi
premergătoare care îl valorifică mai bine, soia urmând să beneficieze de efectul remanent
(GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986; BORCEAN şi colab., 2003, 2004; MUNTEAN şi
colab., 2001, 2008).
Lucrările solului trebuie să se execute ţinând seama de tipul de sol, microclimatul
zonei, structura culturilor, cu alte cuvinte să se aplice o agrotehnică diferenţiată (GUŞ,
RUSU, ILEANA BOGDAN, 2003; MUNTEAN şi colab., 2001, 2008).
Semănatul soiei trebuie să se desfăşoare înaintea sau concomitent cu cel al
porumbului, astfel ca să fie încheiat la 20 aprilie în sudul ţării şi până la 30 aprilie în
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
9
celelalte zone (GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986; SALONTAI, 1991; BORCEAN şi
colab., 2003, 2004; GUŞ şi colab., 2003; MUNTEAN şi colab., 2001, 2008.
În condiţiile ţării noastre adâncimea de semănat se diferenţiază în funcţie de
temperatura şi umiditatea solului, fiind cuprinsă între 3-4 cm la începutul perioadei de
semănat şi 4-5 cm spre sfârşitul acesteia, când conţinutul de apă al stratului superficial al
solului este mai redus (GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986;).
În cultura soiei cel mai mare neajuns îl constituie pericolul îmburuienării, atât
până la răsărit cât şi după răsărire, când plantele sunt în curs de creştere. Principalele
metode agrotehnice de combatere a buruienilor sunt aplicarea unui asolament raţional şi
efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor solului (SIN, BONDAREV, NICOLAE,
1979).
Se recomandă ca recoltarea boabelor de soia să se facă atunci când umiditatea
acestora scade la 13 – 14 % (HERA, 1980; GUŞ şi colab., 1998; MUNTEAN şi colab.,
2001, 2008).
CAPITOLUL III
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE
IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA SOIA
Irigarea culturilor agricole reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri pentru
sporirea producţiei. Astăzi, irigarea culturilor se aplică pe plan mondial, nu numai în
zonele aride şi semiaride ale globului, cu precipitaţii de 300-500 mm anual dar şi în
regiunile subumede cu precipitaţii de 700-800 mm anual (BOTZAN, 1966).
În România, seceta afectează aproape jumătate din suprafaţa agricolă a ţării (peste
7 milioane hectare), fapt ce impune irigarea atât în zonele de stepă, silvostepă cât şi în
zona mai umedă, a fostelor păduri de stejar din regiunile de câmpie şi colinare, precum şi
acolo unde precipitaţiile, deşi ar fi suficiente, au o distribuţie necorespunzătoare. Aşa este
cazul zonei dealurilor subcarpatice şi podişului Transilvaniei, unde, deşi media
precipitaţiilor depăşeşte 600 mm, există perimetre în care irigarea este eficientă (NAGY
Z., LUCA E., 1994; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
10
Cunoaşterea consumului de apă a culturilor agricole are o deosebită importanţă în
agricultura irigată, întrucât serveşte la calcularea normelor de irigaţie, la prognoza şi
avertizarea aplicării udărilor (ONU, 1988; NAGY, 1994; PLEŞA şi CÎMPEAN, 2001;
SILVICA ONCIA, 2004; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).
Cerinţele maxime faţă de apă la soia încep în faza apariţiei primelor flori şi se
menţin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire şi de formare a păstăilor şi
umplerea boabelor. Neasigurarea apei în faza de formare a boabelor poate în anumite
situaţii diminua producţia cu 30−50% ( POPESCU, 1978).
Pentru dezvoltarea şi fructificarea soiei este necesar ca pe parcursul perioadei
iulie−august să se menţină plafonul minim la cel puţin 50% din I.U.A. pe adâncimea de
60−80 cm. Menţinerea acestui plafon minim nu este posibil fără irigare (IONESCU
SISEŞTI VLAD, 1987).
Comparativ cu alte culturi pentru boabe, soia valorifică foarte bine apa de irigaţie,
consumul de apă pentru un kg de boabe fiind mult mai mic la soia irigată faţă de cea
neirigată. Între consumul de apă şi producţia de boabe există o relaţie strânsă; producţia
creşte odată cu creşterea consumului de apă.
CAPITOLUL IV
CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI VIIŞOARA -
TURDA, ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE
Zona aleasă pentru amplasarea câmpului experimental, din punct de vedere
morfologic, face parte din Câmpia Transilvaniei, la limita sud-vestică a acesteia, în
porţiunea inferioară a bazinului hidrografic al Arieşului, relieful terenului fiind
reprezentat de trei formaţiuni distincte: dealurile de podiş, terasa superioară a Arieşului şi
văi secundare.
Câmpul experimental a fost amplasat în extravilanul comunei Viişoara, judeţul
Cluj, pe malul stâng al râului Arieş, în apropierea municipiului Câmpia-Turzii (la circa 2
km de acesta), şi a drumului european E60.
In conformitate cu clasificarea Institutului de Cercetări Pedologice şi Agrochimice
(ICPA) Bucureşti, şi în raport cu gradul de participare, în procente, a diferitelor categorii
de particule, solul din câmpul experimental de la Viişoara-Turda, în care s-au organizat
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
11
cercetările, este apreciat ca un cernoziom levigat pe marne argiloase, având o textură
luto-argiloasă în orizontul Ap şi argiloasă în orizonturile următoare.
Pe ansamblu, anul 2009 a fost unul călduros, media lunară anuală fiind superioară
mediei multianuale cu 1,30C iar din punct de vedere pluviometric, anul 2009 este
caracterizat drept foarte secetos, dar în ansamblul său alternează perioadele secetoase,
foarte secetoase şi excesiv de secetoase, cu perioade ploioase, foarte ploioase şi excesiv
de ploioase.
La rândul lui, anul 2010 a fost caracterizat drept unul călduros, cu o medie lunară
anuală de 9,70C, superioară cu 0,80C mediei multianuale. In ce priveşte regimul
pluviometric înregistrat în condiţiile de la Viişoara - Turda, se apreciază că anul 2010 a
fost unul excesiv de ploios.
Temperatura medie aer (°C) 1 ianauarie - 31 decembrie 2009
-5,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
°C
Media lunară Normala (50ani)
Fig. 4.5. Evoluţia regimului termic în zona Turda, perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009
Precipitaţii la Turda între 1 ianauarie - 31 decembrie 2009
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
mm
Suma lunară Normala (50ani)
Fig. 4.6. Evoluţia regimului pluviometric în zona Turda, perioada
1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
12
Temperatura medie aer (°C) 1 ianauarie - 31 decembrie 2010
-5,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
°C
Media lunară Normala (50ani)
Fig. 4.7. Evoluţia regimului termic în zona Turda, perioada 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010
Precipitaţii la Turda între 1 ianauarie - 31 decembrie 2010
0,0
20,0
40,0
60,080,0
100,0
120,0
140,0
160,0180,0
200,0
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
mm
Suma lunară Normala (50ani)
Fig. 4.8. Evoluţia regimului pluviometric în zona Turda, perioada 1 ianuarie 2010 – 31
decembrie 2010
Anul 2011, în ansamblul său, poate fi caracterizat drept un an normal din punct de
vedere termic, media anuală situându-se cu doar 0,50C deasupra valorii medii
multianuale. Din punct de vedere pluviometric, anul 2011 este caracterizat drept foarte
secetos, dar în ansamblul său alternează perioadele normale cu cele secetoase şi cu cele
ploioase.
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
13
CAPITOLUL V
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA
TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI
VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011. MATERIALUL
BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE
Teza de doctorat „Cercetări privind influenţa unor elemente de tehnologie asupra
nivelului şi calităţii producţiei la cultura irigată de soia, în condiţiile zonei Turda” a fost
elaborată, în urma cercetărilor efectuate în perioada 2009-2011, cu scopul principal de a
stabili gradul de influenţă al regimului de irigare şi a altor elemente de tehnologie, asupra
nivelului de producţie şi a calităţii acesteia, la trei soiuri de soia create la Staţiunea de
Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda.
Având în vedere faptul că în agricultura României, soia reprezintă o cultură de
mare importanţă, am considerat că analiza a cât mai multor aspecte legate de tehnologia
acestei culturi reprezintă un scop esenţial pentru identificarea măsurilor de creştere şi
eficientizare a producţiilor acestei culturi.
Principalele obiective urmărite pe parcursul perioadei de experimentare, în
condiţiile specifice ale zonei Viişoara-Turda, zonă în care s-au testat cele trei soiuri
experimentate, au fost: studiul cadrului natural al zonei interesate, cu predilecţie a
factorilor care influenţează direct consumul de apă al plantelor; identificarea soiurilor cu
productivitate ridicată şi indici superiori de calitate în condiţiile de irigare şi neirigare din
zona Turda; stabilirea regimului optim de irigare la soia în condiţiile din zona Turda;
stabilirea epocii optime de recoltare la soiurile de soia studiate în condiţiile din zona
Turda; urmărirea dinamicii umidităţii solului la toate variantele studiate şi întocmirea
graficului dinamicii umidităţii solului în vederea interpretării datelor; determinarea
consumului total de apă la soia în condiţiile din zona Turda; determinarea consumului
mediu zilnic, a consumului lunar şi variaţia acestuia în timp; stabilirea surselor de
acoperire a consumului total de apă şi a ponderii acestor surse; stabilirea relaţiilor
matematice dintre valorile consumului total de apă şi producţiile acestora; calcularea
indicilor de valorificare a apei de către soiurile soia în condiţiile din zona Turda;
determinarea eficienţei economice a irigaţiei la soia în condiţiile din zona Turda.
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
14
În cadrul experienţelor organizate în perioada 2009-2011 la Viişoara-Turda, s-au
studiat trei soiuri de soia, larg răspândite în cultură în zona de Câmpie a Transilvaniei:
Onix, Eugen şi Felix. Trebuie subliniat faptul că cele trei soiuri au fost create la Staţiunea
de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda.
Experienţele care au stat la baza tezei de doctorat cu titlul “Cercetări privind
influenţa unor elemente de tehnologie asupra nivelului şi calităţii producţiei la cultura
irigată de soia, în condiţiile zonei Turda” au fost organizate în perioada 2009-2011 şi
amplasate într-un câmp experimental din zona Viişoara-Turda, judeţul Cluj, pe un teren
uniform ca fertilitate şi microrelief. Metoda de amplasare a experienţelor a fost cea a
parcelelor subdivizate, cu trei repetiţii (n = 3), numărul variantelor experimentate fiind de
18 (v = 2 x 3 x 3), rezultând în final 54 de parcele experimentale (N = 18 x 3). Dinamica
umidităţii solului s-a determinat bilunar, pe orizonturi din 25 în 25 cm, până la adâncimea
150 cm. Pe parcursul perioade de experimentare s-au făcut determinări şi observaţii
riguroase privind: parametri meteorologici – temperatura, precipitaţiile, radiaţia solară,
alte observaţii; parametri de sol - tipul de sol, indici fizici şi hidrofizici; parametri de
plantă - data principalelor fenofaze, data efectuării lucrărilor de întreţinere, rezistenţa
plantelor la boli şi dăunători, producţia de boabe etc. Factorii experimentali studiaţi în
experienţele efectuate în perioada 2009 – 2011 în zona Viişoara – Turda, precum şi
graduările acestora, se prezintă în tabelul 5.1., variantele rezultate în urma combinărilor
dintre cei trei factori studiaţi sunt prezentate în tabelul 5.2.
Tabelul 5.1. Table 5.1.
Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate în perioada 2009 – 2011, în zona Viişoara – Turda
Summary of the experimental factors Factorii studiaţi Analyzed factors
Graduări / Graduations
Factorul A Regimul de irigare Irigation regime
a1 – neirigat / non-irrigated a2 – irigat la 50 % din intervalul umidităţii active (IUA)/ irrigated
Factorul B Fertilizare Fertilisation
b1 – fertilizare de bază b2 – fertilizare de bază + fertilizare suplimentară b3 – fertilizare organică
Factorul C Material biologic (Soi) Variety
c1 – Onix c2 – Eugen c3 – Felix
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
15
Tabelul 5.2. Table 5.2.
Variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei trei factori studiaţi, Viişoara-Turda, 2009-2011
Resulting variants after the combinations between the three studied factors
Factorul A cu
graduările Factor A
graduations
Factorul B cu graduările
Factor F graduations
Factorul C cu
graduările Factor C
graduations
Combinaţiile dintre factori Factors
combinations
Semnificaţia Semnification
a1 Cultură
neirigată Non-
irrigated crop
b1 Fertilizare de
bază Basic
fertilization
c1 – Onix a1b1c1 cultură neirigată X fertilizare b1 X soiul Onix non-irrigated crop X fertilization b1 X Onix variety
c2 – Eugen a1b1c2 cultură neirigată X fertilizare b1 X soiul Eugen non-irrigated crop X fertilization b1 X Eugen variety
c3 – Felix a1b1c3 cultură neirigată X fertilizare b1 X soiul Felix non-irrigated crop X fertilization b1 X Felix variety
b2 Fertilizare de
bază + o fertilizare
foliară Basic
fertilization + one foliar
fertilization
c1 – Onix a1b2c1 cultură neirigată X fertilizare b2 X soiul Onix non-irrigated crop X fertilization b2 X Onix variety
c2 – Eugen a1b2c2 cultură neirigată X fertilizare b2 X soiul Eugen non-irrigated crop X fertilization b2 X Eugen variety
c3 – Felix a1b2c3 cultură neirigată X fertilizare b2 X soiul Felix non-irrigated crop X fertilization b2 X Felix variety
b3 Fertilizare organică Organic
fertilization
c1 – Onix a1b3c1 cultură neirigată X fertilizare b3 X soiul Onix non-irrigated crop X fertilization b3 X Onix variety
c2 – Eugen a1b3c2 cultură neirigată X fertilizare b3 X soiul Eugen non-irrigated crop X fertilization b3 X Eugen variety
c3 – Felix a1b3c3 cultură neirigată X fertilizare b3 X soiul Felix non-irrigated crop X fertilization b3 X Felix variety
a2 Cultură Irigată
Irrigated crop
b1 Fertilizare de
bază Basic
fertilization
c1 – Onix a2b1c1 cultură irigată X fertilizare b1 X soiul Onix irrigated crop X fertilization b1 X Onix variety
c2 – Eugen a2b1c2 cultură irigată X fertilizare b1 X soiul Eugen irrigated crop X fertilization b1 X Eugen variety
c3 – Felix a2b1c3 cultură irigată X fertilizare b1 X soiul Felix irrigated crop X fertilization b1 X Felix variety
b2 Fertilizare de
bază + o fertilizare
foliară Basic
fertilization + one foliar
fertilization
c1 – Onix a2b2c1 cultură irigată X fertilizare b2 X soiul Onix irrigated crop X fertilization b2 X Onix variety
c2 – Eugen a2b2c2 cultură irigată X fertilizare b2 X soiul Eugen irrigated crop X fertilization b2 X Eugen variety
c3 – Felix a2b2c3 cultură irigată X fertilizare b2 X soiul Felix irrigated crop X fertilization b2 X Felix variety
b3 Fertilizare organică Organic
fertilization
c1 – Onix a2b3c1 cultură irigată X fertilizare b3 X soiul Onix irrigated crop X fertilization b3 X Onix variety
c2 – Eugen a2b3c2 cultură irigată X fertilizare b3 X soiul Eugen irrigated crop X fertilization b3 X Eugen variety
c3 – Felix a2b3c3 cultură irigată X fertilizare b3 X soiul Felix irrigated crop X fertilization b3 X Felix variety
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
16
Tehnologia aplicată culturii de soia a fost cea recomandată de către colectivul de
cercetare al Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Turda.
Pentru fertilizarea de bază s-au administrat în fiecare an 60 kg/ha N, 30 kg/ha P2O5
şi 30 kg/ha K2O iar pentru fertilizarea suplimentară s-a făcut tratamentul seminţelor cu
Nitragin, pentru stimularea formării pe rădăcini a nodozităţilor fixatoare de azot.
Fertilizarea organică s-a realizat prin aplicarea a 40 tone gunoi de grajd culturii
premergătoare de porumb, într-un asolament pregătit pentru certificare ecologică a celor
trei culturi, respectiv grâu, porumb şi soia.
Irigarea s-a făcut prin scurgere la suprafaţă, pe brazde, la umiditatea solului de
50% din Intervalul Umidităţii Active.
Recoltarea boabelor s-a făcut manual, pe fiecare parcelă experimentală în parte iar
prelucrarea datelor de producţie obţinute s-a făcut după metoda analizei varianţei.
Analizele de calitate au fost efectuate în cadrul Institutului de Cercetare pentru
Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca. Pe lângă analizele obişnite, privind
conţinutul în proteine a probelor de soia aparţinând variantelor experimentate în perioada
2009 – 2011 la Viişoara – Turda, a fost determinat şi conţinutul în principalele metale,
precum şi în aminoacizi, vitamine şi lecitină.
CAPITOLUL VI
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI
DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC
ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DIN
CÂMPIA TRANSILVANIEI
6.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR
FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA,
MEDIA ANILOR 2009 - 2011
Determinarea producţiei de boabe la cultura de soia, în raport cu fiecare dintre
factorii tehnologici experimentaţi, respectiv regimul de irigare şi fertilizarea, precum şi
cu materialul biologic selectat pentru experimentare, s-a realizat în fiecare dintre cei trei
ani de cercetare, 2009, 2010 şi 2011. Determinările s-au făcut ţinându-se seama de
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
17
influenţa fiecărui factor în parte asupra producţiei de boabe, a fiecărei graduări a celor
trei factori, precum şi de influenţa acţiunii cumulate a doi sau trei factori, cu graduările
lor, asupra producţiei.
Pentru testarea dimensiunii dispersiilor în cadrul variantelor analizate s-a apelat la
testul F (Fisher – Snedecor) iar pentru stabilirea gradului de influenţă a fiecăruia dintre
factorii experimentaţi şi a graduărilor acestora asupra nivelului producţiei de boabe s-a
folosit analiza varianţei. În tabelul 6.30 sunt prezentate rezultatele medii ale producţiilor
de soia boabe, înregistrate în experienţele de la Viişoara – Turda, în perioada 2009 –
2011, funcţie de influenţa factorilor regim de irigare, fertilizare şi material biologic, pe
ani şi variante experimentale.
6.4.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa regimului de irigare asupra
producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, media anilor 2009 –
2011
Analiza efectului primului dintre cei trei factori luaţi în studiu, regimul de irigare,
asupra producţiei de boabe la cultura de soia, în condiţiile de la Viişoara – Turda, în
perioada 2009 – 2011, a evidenţiat producţiile superioare ale variantelor irigate faţă de
variantele neirigate, în fiecare dintre cei trei ani.
Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării a fost de 704,70 kg/ha (27,5 %),
diferenţă foarte semnificativă statistic (p 0,1% = 620,20).
Tabelul 6.30. Influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de soia boabe,
Viişoara – Turda, 2009 - 2011 Varianta
Producţia
medie (kg/ha)
Producţia relativă (%)
Diferenţa ± d (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
a1 - neirigat 2565,15 100,0 0,00 Mt
a2 – irigat la 50 % IUA 3269,85 127,5 704,70 *** DL (p 5%) 84,39 DL (p 1%) 194,89 DL (p 0,1%) 620,20
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
18
6.4.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa fertilizării asupra producţiei
de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011
Factorul fertilizare a influenţat, la rândul lui, în fiecare an, nivelul producţiei de
boabe, cele mai bune rezultate fiind înregistrate de către varianta la care s-a adăugat
fertilizării de bază un tratament suplimentar. Diferenţa de producţie faţă de martor,
înregistrată de varianta b2, la care s-a făcut o fertilizare suplimentară, a fost foarte
semnificativă, de 158,43 kg/ha, respectiv de 5,5 %. Varianta b3, la care s-a efectuat
fertilizarea organică, a înregistrat 96,4 % din producţia martorului, diferenţa faţă de
varianta martor, de 104,15 kg/ha, fiind foarte semnificativă negativ (tabelul 6.31.).
Tabelul 6.31. Influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de soia boabe, Viişoara – Turda,
2009 – 2011 Varianta
Producţia medie
(kg/ha) Producţia relativă
(%)
Diferenţa ± d (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
b1 2899,41 100,00 0,00 Mt,
b2 3057,83 105,5 158,43 ***
b3 2795,26 96,4 -104,15 000
DL (p 5%) 37,62 DL (p 1%) 54,72 DL (p 0,1%) 82,08
6.4.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa materialului biologic (soiul
cultivat) asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 -
2011
Producţiile medii realizate în fiecare dintre cei trei ani experimentali, 2009, 2010
şi 2011, de către cele trei soiuri create la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă
Turda, respectiv Onix, omologat în anul 2002 şi ales ca martor, Eugen, omologat tot în
anul 2002, şi Felix, omologat în anul 2005, s-au situat la nivele de peste 2500 kg/ha.
Producţia medie a variantei martor, soiul Onix, pe perioada 2009 – 2011, a fost
depăşită de cea a soiului Eugen şi a soiului Felix, cu 158,83 kg/ha (5,7 %), respectiv cu
283,28 kg/ha (10,2 %), sporuri foarte semnificative statistic (p 0.1% = 59,29) (tabelul
6.32.).
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
19
Tabelul 6.32. Influenţa factorului C - material biologic (soiul cultivat) asupra producţiei de soia boabe,
Viişoara – Turda, 2009 - 2011 Varianta
Producţia medie
(kg/ha) Producţia relativă
(%) Diferenţa
± d (kg/ha) Semnificaţia
diferenţei c1 - Onix 2770,13 100,00 0,00 Mt,
c2 - Eugen 2928,96 105,7 158,83 *** c3 - Felix 3053,41 110,2 283,28 ***
DL (p 5%) 32,57 DL (p 1%) 44,27 DL (p 0,1%) 59,29
6.4.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali AXB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de soia boabe, în
condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 – 2011
In fiecare dintre anii experimentali 2009, 2010 şi 2011, analizând modul de
acţiune simultană a factorilor experimentali irigare şi fertilizare, şi gradul de influenţare a
nivelului producţiei de boabe la soia, s-a constatat că au fost obţinute producţii superioare
la variantele irigate şi fertilizate comparativ cu variantele neirigate şi nefertilizate (fig.
6.4.).
S-a constatat că variantele martor au fost depăşite foarte semnificativ în toate
situaţiile. Astfel, varianta irigată şi fertilizată la nivelul de bază a depăşit martorul neirigat
cu 730,59 kg/ha (28,8 %), varianta a2b2, irigată şi fertilizată suplimentar, a depăşit
martorul cu 716,04 kg/ha (26,5 %), iar varianta a2b3, irigată şi fertilizată organic a depăşit
martorul cu 667,48 kg/ha (27,1%).
Fertilizare de bază(b1) Fertilizare de bază
+ suplimetară (b2) Fertilizareorganică (b3)
a1 -neirigat
a2 - Irigatla IUA de
50%
3264
.70*
**
3415
.85*
**
3129
.00*
**
2534
.11
(Mt.)
2699
.81
(Mt.)
2461
.52
(Mt.)
0.00
500.00
1000.00
1500.00
2000.00
2500.00
3000.00
3500.00
Prod
ucţia
med
ie /
Ave
rage
yie
ld (k
g/ha
)
Factor B
DL (p 5%) 90,99 DL (p 1%) 184,44 DL (p 0,1%) 513,39
Factor A
Fig. 6.4. Influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x fertilizare asupra
producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
20
6.4.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali A X C - regim de irigare x soi cultivat asupra producţiei de soia boabe,
în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009-2011
In fig. 6.5. sunt prezentate rezultatele medii cercetărilor privind influenţa
interacţiunii a doi factori, regim de irigare şi material biologic (soi) asupra producţiei de
soia boabe, pe întreaga perioadă 2009 – 2011, în condiţiile de la Viişoara – Turda.
Se constată că în fiecare an de experimentare, toate cele trei soiuri au reacţionat
favorabil la irigare. Sporurile de producţie realizate de variantele irigate faţă de variantele
martor au fost, în toate cazurile foarte semnificative, de 631,96 kg/ha (25,8 %) la soiul
Onix, 690,29 kg/ha (26,7 %) la soiul Eugen, respectiv 791,85 kg/ha (29,8 %) la soiul
Felix (p 0,1% = 500,75).
Onix (c1)Eugen (c2)
Felix (c3) a1 -neirigat
a2 - irigatla IUA de
50%
3086
.11*
**
3274
.11*
**
3449
.33*
**
2454
.15(
Mt.)
2583
.82(
Mt.)
2657
.48(
Mt.)
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Prod
ucţia
med
ie /
Ave
rage
yie
ld
(kg/
ha)
Factor C
DL (p 5%) 87,41DL (p 1%) 177,52DL (p 0,1%) 500,75
Factor A
Fig. 6.5. Influenţa interacţiunii factorilor AXC - regim de irigare x material biologic (soiul cultivat) asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011
6.4.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali BXC – fertilizare x soi cultivat asupra producţiei de soia boabe, în
condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011
In toţi cei trei ani experimentali, 2009 – 2011, fiecare dintre cele trei soiuri
experimentate a reacţionat favorabil la fertilizarea de bază + fertilizarea suplimentară.
Soiul Eugen a înregistrat o diferenţă de producţie distinct semnificativă (de 99,94
kg/ha) între varianta la care s-a aplicat fertilizarea de bază, 2945,17 kg/ha, şi cea la care
s-a aplicat fertilizarea suplimentară, 3045,11 kg/ha. In schimb, varianta fertilizată
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
21
organic, b3c2, a înregistrat doar 95,0 % (2796,61 kg/ha) din producţia variantei martor,
b1c2, diferenţa de -148,56 kg/ha fiind foarte semnificativă negativă.
Onix (c1)Eugen (c2)
Felix (c3)
Fertilizare organică (b3)
Fertilizare de bază + suplimetară (b2)
Fertilizare de bază (b1)
2747.56(Mt.)2945.17(Mt.)
3005.50(Mt.)
2930
.89*
**
3045
.11*
*
3197
.50*
**
2631
.95oo
2796
.61oo
o
2957
.22-
0.00
500.00
1000.00
1500.00
2000.00
2500.00
3000.00
3500.00
Prod
ucţia
med
ie /
Ave
rage
yie
ld
(kg/
ha)
Factor C
DL (p 5%) 59,38DL (p 1%) 82,82DL (p 0,1%) 116,10
Factor B
Fig. 6.6. Influenţa interacţiunii factorilor experimentali BXC – fertilizare x soi cultivat asupra
producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011
Şi la soiul Felix, fertilizat suplimentar s-a obţinut o producţie superioară
martorului, cu 192,00 kg/ha (6,4 %), diferenţa fiind foarte semnificativă, în timp ce
varianta fertilizată organic a înregistrat o producţie inferioară martorului cu 48,28 kg/ha
(2957,22 kg/ha faţă de 3005,50 kg/ha), diferenţa dintre cele două variante fiind
nesemnificativă.
6.4.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali AXBXC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi cultivat)
asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 – 2011
În fiecare dintre anii 2009, 2010 şi 2011, în care au fost organizate experienţele de
la Viişoara – Turda, analiza influenţei interacţiunii celor trei factori, regimul de irigare,
fertilizarea şi materialul biologic asupra nivelului producţiei de soia boabe, a evidenţiat
sporurile obţinute în toate situaţiile de către combinaţiile din care a făcut parte graduarea
a2 – irigat, faţă de combinaţiile din care a făcut parte graduarea a1 - neirigat.
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
22
3335
.67*
**
3138
.11*
**
2913
.22*
**
3419
.00*
**
3278
.44*
**
3096
.67*
**
3419
.00*
**
2578
.78
(Mt.)
2455
.11
(Mt.)
2350
.67
(Mt.)
2592
.00
(Mt.)
2611
.89
(Mt.)
2398
.45
(Mt.)
2592
.00
(Mt.)3278
.44*
**
2611
.89
(Mt.)
3096
.67*
**
2398
.45
(Mt.)
0.00
500.00
1000.00
1500.00
2000.00
2500.00
3000.00
3500.00
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Neiri
gat (
a1)
Iriga
t la
IUA
de 5
0% (a
2)
Onix (c1) Eugen (c2) Felix (c3) Onix (c1) Eugen (c2) Felix (c3) Onix (c1) Eugen (c2) Felix (c3)
Fertilizare de bază (b1) Fertilizare de bază + suplimetară (b2) Fertilizare organică (b3)
Factori / Factors (A x B x C )DL (p 5%) 108,71DL (p 1%) 187,37DL (p 0,1%) 424,59
Prod
ucţia
med
ie /
Ave
rage
yie
ld (k
g/ha
)
Fig. 6.7. Influenţa interacţiunii factorilor experimentali A X B X C – regim de irigare x
fertilizare x material biologic (soi cultivat) asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la
Viişoara – Turda, 2009 - 2011
Rezultatele medii, înregistrate în intervalul 2009 – 2011, le confirmă pe cele
obţinute în fiecare an în parte. Astfel, se constată că în toate cazurile, în medie pe trei ani,
sporurile obţinute de către combinaţiile din care a făcut parte graduarea a2 – irigat, s-au
dovedit a fi foarte semnificative faţă de producţiile variantelor din care a făcut parte
graduarea a1 – neirigat.
Cele mai ridicate nivele de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c3 –
irigat x fertilizare de bază + fertilizare suplimentară x Felix - 3593,33 kg/ha, a2b1c3 –
irigat x fertilizare de bază x Felix - 3419,00 kg/ha şi a2b2c2 – irigat x fertilizare de bază +
fertilizare suplimentară x Eugen - 3405,78 kg/ha.
CAPITOLUL VII
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI
DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC,
ASUPRA CALITĂŢII BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA
VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011
În cadrul cercetării experimentale din prezenta teză de doctorat s-a urmărit influenţa
interacţiunii factorilor experimentali A, regim de irigare, şi B, fertilizare, aplicate în
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
23
perioada de vegetaţie a culturii asupra calităţii boabelor de soia, în condiţiile de la
Viişoara – Turda, în perioada studiată. Rezultatele prezentate se referă la media
producţiei pe anii 2009-2011. Astfel, au fost făcute determinări ale conţinutului boabelor
în lecitină, în vitamine (C, B6 şi B9), în principalii aminoacizi (DL Alanina, DL Tirozina,
DL Histidina, Acid glutamic, DL Fenilalanina, Acid aspartic şi Glicina) şi în metale -
sodiu (Na), magneziu (Mg), calciu (Ca), mangan (Mn), fier (Fe), cupru (Cu) şi zinc (Zn).
In figurile 7.1. – 7.10. se prezintă valorile determinărilor de calitate la boabele de soia,
aparţinând celor trei soiuri, cultivate în condiţii de neirigare şi de irigare, precum şi în
condiţii diferite de fertilizare.
Irigarea aplicată culturii de soia are o influenţă benefică asupra conţinutului de
lecitină al boabelor (fig. 7.1.), producţia media anilor 2009-2011 realizată. Cele mai bune
rezultate au fost obţinute de către soiul Onix, atât în graduarea a1 – neirigat cât şi în
graduarea a2 – irigat.
Fig. 7.1. Conţinutul de lecitină (%) al boabelor de soia, producţia media anilor 2009-2011
realizată în condiţiile de la Viişoara – Turda
Irigarea şi fertilizarea aplicată culturii de soia au influenţă mare asupra conţinutului
de vitamine C, B6 şi B9 în boabe, producţia media anilor 2009-2011, conducând la
creşterea conţinutului acestora (fig. 7.2. – 7.4.). Cele mai bune rezultate au fost obţinute
cu soiul Eugen. cea mai buna variantă experimentală se consideră a2 x b2 x C.
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
24
Fig. 7.2. Conţinutul de vitamină C în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.3. Conţinutul de vitamină B6 în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig.
7.4. Conţinutul de vitamină B9 în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în condiţiile
de la Viişoara – Turda
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
25
Irigarea şi fertilizarea aplicată culturii de soia influenţează conţinutul de aminoacizi
în boabe, conducând la creşterea conţinutului acestora (fig. 7.5. – 7.11.). Prin
armonizarea acestor factori experimentali se pot obţine producţii cu valoare nutriţională
ridicată, facilitând creşterea eficienţei economice a culturii de soia.
Fig. 7.5. Conţinutul de DL alanină în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.6. Conţinutul de DL tirozină în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.7. Conţinutul de DL histidină în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
26
Fig. 7.8. Conţinutul de acid glutamic în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.9. Conţinutul de DL fenilalanină în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată
în condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.10. Conţinutul de acid aspartic în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată
în condiţiile de la Viişoara – Turda
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
27
Fig. 7.11. Conţinutul de glicină în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Irigarea şi fertilizarea aplicate culturii de soia au influenţat în mare măsură conţinutul
de metale în boabe, producţia media anilor 2009-2011 (fig. 7.12. - 7.18.). În principal,
conţinutul de metale grele din boabe se datorează conţinutului de metale grele existente
în sol. Solul de la Viişoara – Turda este un sol care prezintă poluare istorică datorită
vecinătăţii cu localitatea Turda, unul dintre „punctele critice” privind calitatea mediului
din zona Câmpiei Transilvaniei.
În urma analizei rezultatelor obţinute se remarcă faptul că prin fertilizarea organică se
constată o creştere a conţinutului de metale din boabe astfel că se recomandă ca înainte
de aplicarea unei fertilizări organice să se efectueze determinarea metalelor din sol şi din
compostul organic în vederea coroborării acestora.
Fig. 7.12. Conţinutul de sodiu (Na), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
28
Fig. 7.13. Conţinutul de magneziu (Mg), în boabele de soia, media anilor 2009-2011
realizată în condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.14. Conţinutul de calciu (Ca), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.15. Conţinutul de mangan (Mn), în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată
în condiţiile de la Viişoara – Turda
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
29
Fig. 7.16. Conţinutul de fier (Fe), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.17. Conţinutul de cupru (Cu), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Fig. 7.18. Conţinutul de zinc (Zn), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în
condiţiile de la Viişoara – Turda
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
30
CAPITOLUL VIII
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI
DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA
CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI,
ÎN PERIOADA 2009 - 2011
Evoluţia consumului de apă la cultura de soia, neirigată şi irigată, în perioada 2009
– 2011, în condiţiile de la Viişoara - Turda, este prezentată în figurile 8.1. - 8.5.).
05
10152025303540
1-30 a
prilie
1-31 m
ai
1-30 i
unie
1-31 i
ulie
1-31 a
ugust
1-15 s
eptembrie
neirigat irigat
Fig. 8.1. Evoluţia consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii de soia, în
condiţii de neirigare şi de irigare (Viişoara – Turda, 2009)
05
101520253035
1-30 a
prilie
1-31 m
ai
1-30 i
unie
1-31 i
ulie
1-31 a
ugust
1-15 s
eptembrie
neirigat irigat
Fig. 8.2. Evoluţia consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii de soia, în
condiţii de neirigare şi de irigare (Viişoara – Turda, 2010)
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
31
05
10152025303540
1-30 a
prilie
1-31 m
ai
1-30 i
unie
1-31 i
ulie
1-31 a
ugust
1-15 s
eptembrie
neirigat irigat
Fig. 8.3. Evoluţia consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii de soia, în
condiţii de neirigare şi de irigare (Viişoara – Turda, 2011)
05
101520253035
1-30 a
prilie
1-31 m
ai
1-30 i
unie
1-31 i
ulie
1-31 a
ugust
1-15
septembrie
200920102011
Fig. 8.4. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii
de soia, în condiţii de neirigare (Viişoara – Turda, 2009 - 2011)
05
10152025303540
1-30 a
prilie
1-31 m
ai
1-30 i
unie
1-31 i
ulie
1-31 a
ugust
1-15 s
eptembrie
200920102011
Fig. 8.5. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii
de soia, în condiţii de irigare (Viişoara – Turda, 2009 - 2011)
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
32
S-a constatat că în această zonă, perioadele ploioase au alternat cu cele secetoase
sau foarte secetoase. In situaţiile în care s-a manifestat un deficit de umiditate în sol,
irigarea a reprezentat o soluţie tehnologică favorabilă înregistrării unor sporuri
semnificative de producţie.
Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare,
în anul 2009, a fost de 3871 m3/ha, în anul 2010 de 4325 m3/ha iar în anul 2011 de 3745
m3/ha.
In condiţii de irigare consumul de apă a fost de 4699 m3/ha în anul 2009, de 4659
m3/ha în anul 2010 şi de 4654 m3/ha în anul 2011.
Consumul mediu zilnic din perioada de vegetaţie a oscilat între 15,9 m3/ha/zi şi
35,3 m3/ha/zi în anul 2009, între 16,3 m3/ha/zi şi 33,3 m3/ha/zi în anul 2010 şi între 15,1
m3/ha/zi şi 35,4 m3/ha/zi în anul 2011. Cel mai ridicat nivel al consumului mediu zilnic
de apă s-a înregistrat în cursul lunii iulie în fiecare dintre cei trei ani de experimentare.
In fiecare dintre cei trei ani de experimentare, 2009, 2010 şi 2011, cea mai mare
parte a necesarului de apă a fost asigurat din precipitaţii, dar, un rol important l-a avut şi
apa provenită din rezerva aflată în sol la începutul perioadei de vegetaţie (rezerva
iniţială), precum şi apa administrată prin irigare. Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare,
în anul 2009, a fost de 3871 m3/ha, în anul 2010 de 4325 m3/ha iar în anul 2011 de 3745
m3/ha.
In condiţii de irigare consumul de apă a fost de 4699 m3/ha în anul 2009, de 4659
m3/ha în anul 2010 şi de 4654 m3/ha în anul 2011).
CAPITOLUL IX
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ
A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-
TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011
Analiza privind eficienţa economică a irigării culturii de soia realizată la Viişoara-
Turda în condiţiile anului experimental 2009 s-a efectuat pentru fiecare soi de soia studiat
şi pentru fiecare din variantele experimentale realizate.
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
33
În figura 9.1. se prezintă o situaţie generală privind variaţia profitului realizat prin
irigarea aplicată în toate variantele de cultură de soia realizată în condiţiile de la Viişoara
– Turda.
Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani de studiu, 2009-2011, se constată că
profitul cel mai mare s-a obţinut în anul 2011, an bun pentru soia atât prin producţiile
înregistrate cât şi prin preţul de piaţă bun (mai ridicat comparativ cu anii 2009 şi 2010).
Conform rezultatelor obţinute, pentru toate cele trei soiuri studiate, cheltuielile de
irigare sunt acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării în
perioada de vegetaţie.
Cultivarea soiei în varianta irigat s-a dovedit a fi în condiţiile câmpului experimental
de la Viişoara - Turda, din perioada 2009-2011 eficientă din punct de vedere economic.
2009
2010
2011
Fig. 9.1. Variaţia profitului realizat prin irigarea aplicată în toate variantele de cultură de soia realizată în condiţiile de la Viişoara – Turda
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
34
CAPITOLUL X
CONCLUZII GENERALE În urma desfăşurării cercetărilor privind influenţa regimului de irigare, fertilizării
şi materialului biologic asupra producţiei la cultura de soia în condiţiile din Câmpia
Transilvaniei, cercetări efectuate în perioada 2009 - 2011 într-un câmp experimental din
zona Viişoara-Turda, judeţul Cluj, câmp reprezentativ pentru condiţiile specifice ale
Câmpiei Transilvaniei, se pot formula următoarele concluzii:
Producţia medie înregistrată pe întreaga perioadă 2009 – 2011 la variantele irigate
s-a situat la nivelul a 3269,85 kg/ha, iar la variantele neirigate la 2565,15 kg/ha.
Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării, pe intervalul 2009 – 2011, a
fost de 704,70 kg/ha (27,5 %), diferenţă foarte semnificativă statistic.
In medie pe perioada 2009 – 2011, diferenţa de producţie faţă de martor,
înregistrată de varianta b2, la care s-a făcut o fertilizare suplimentară, a fost foarte
semnificativă, de 158,43 kg/ha, respectiv de 5,5 %. Varianta b3, la care s-a efectuat
fertilizarea organică, a înregistrat 96,4 % din producţia martorului, diferenţa faţă de
varianta martor, de 104,15 kg/ha, fiind foarte semnificativă negativ.
Cele mai ridicate nivele de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c3 –
irigat x fertilizare de bază + fertilizare suplimentară x Felix - 3593,33 kg/ha, a2b1c3 –
irigat x fertilizare de bază x Felix - 3419,00 kg/ha şi a2b2c2 – irigat x fertilizare de bază +
fertilizare suplimentară x Eugen - 3405,78 kg/ha.
Irigarea şi fertilizarea aplicate culturii de soia au influenţat în mare măsură
conţinutul de lecitină, vitamine şi metale în boabe, pe tot intervalul de cercetare, 2009-
2011. Cel mai bine a reacţionat la acţiunea celor doi factori soiul Felix, apoi soiul Eugen.
Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare,
în anul 2009, a fost de 3871 m3/ha, în anul 2010 de 4325 m3/ha iar în anul 2011 de 3745
m3/ha.
In condiţii de irigare consumul de apă a fost de 4699 m3/ha în anul 2009, de 4659
m3/ha în anul 2010 şi de 4654 m3/ha în anul 2011.
Consumul mediu zilnic din perioada de vegetaţie a oscilat între 15,9 m3/ha/zi şi
35,3 m3/ha/zi în anul 2009, între 16,3 m3/ha/zi şi 33,3 m3/ha/zi în anul 2010 şi între 15,1
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
35
m3/ha/zi şi 35,4 m3/ha/zi în anul 2011. Cel mai ridicat nivel al consumului mediu zilnic
de apă s-a înregistrat în cursul lunii iulie în fiecare dintre cei trei ani de experimentare.
Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani de studiu, 2009-2011, se constată că
profitul cel mai mare s-a obţinut în anul 2011, an bun pentru cultura de soia, atât prin
producţiile înregistrate cât şi prin preţul de piaţă bun (mai ridicat comparativ cu anii 2009
şi 2010).
Conform rezultatelor obţinute, pentru toate cele trei soiuri studiate, cheltuielile de
irigare sunt acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării în
perioada de vegetaţie.
Cultivarea soiei în varianta irigat s-a dovedit a fi în condiţiile câmpului
experimental de la Viişoara - Turda, din perioada 2009-2011, eficientă din punct de
vedere economic.
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
36
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. AcademicPres,
Cluj-Napoca;
2. Budiu V., D. Mureşan, 1996, Imbunătăţiri Funciare. Desecări şi combaterea eroziunii
solului, vol. 2, Ed. Genesis, Cluj-Napoca;
3. Colcear I., 2011, Cercetări privind influenţa irigării asupra conţinutului în proteină şi
izoflavone la cultura de soia, în condiţiile zonei premontane a Transilvaniei, Teza de
doctorat, USAMV Cluj-Napoca;
4. Dencescu St., R. Miclea, A. Butică, 1982, Cultura soiei, Ed. Ceres, Bucureşti;
5. Giosan N., I. Nicolae, Gh. Sin, 1986, Soia, Editua Academiei RSR, Bucureşti;
6. Guş P., T. Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Agrotehnică, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
7. Hoble Adela, M. Dîrja, E. Luca, T. Sălăgean, Laura Luca, 2010, Estimations of soil-
plant – climate relations in the conditions of the Transylvania Fields, Bulletin of
UASMV Cluj-Napoca, Horticulture, 67 (2)/2010, Editura AcademicPres Cluj-
Napoca;
8. Hoble Adela, E. Luca, M. Dîrja, Laura Luca, T. Sălăgean, 2010, Technology
elements for irrigated pepper (Capsicum annuum L.) growth in field cultivation
conditions, Bulletin of UASMV Cluj-Napoca, Horticulture, 67 (2)/2010, Editura
AcademicPres Cluj-Napoca;
9. Ionescu – Siseşti V. şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Ed. CERES, Bucureşti;
10. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis Tipo Cluj-Napoca;
11. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri
funciare – Irigaţii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;
12. Luca Laura Cristina, M. Dârja, Dorina Victoria Tămaş, Adela Hoble, 2012,
Research regarding the determination of water consumption of soybean crop in the
conditions of Transylvania Plain, Agriculture – Science and Practice Journal, year
XXI, no. 1-2 (81/82)/2012;
13. Luca Laura Cristina, M. Dârja, Dorina Victoria Tămaş, Adela Hoble, 2012,
Research regarding the determination of water consumption of soybean crop in the
Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
37
conditions of Transylvania Plain, Agriculture – Science and Practice Journal, year
XXI, no. 1-2 (81/82)/2012;
14. Mărăcineanu Fl., 1994, Drenaj agricol, curs universitar, USAMV, Bucureşti;
15. Muntean S. L., S. Cernea, G. Morar, M. M. Duda, D. I. Vârban, S. Muntean, 2008,
Fitotehnie, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca;
16. Mureşanu E., 2003, Crearea variabilităţii genetice în vederea obţinerii de soiuri
precoce de soia (Glycine maxima L.), Teza de doctorat, USAMV Cluj-Napoca;
17. Nagy Z., E. Luca, Al. Turdeanu, 1994, Cercetări privind consumul de apă al
principalelor culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN, Seria
Agricultură, nr. 48;
18. Oncia Silvica, 1999, Cercetări cu privire la consumul de apă al principalelor culturi
irigate în condiţiile Câmpiei Banatului, Teză de doctorat, USAMV a Banatului,
Timişoara;
19. Pleşa I., S. Cîmpean, 2001, Îmbunătăţiri Funciare, Ed. Cris Book Universal,
Bucureşti;
20. Sin Gh., 2000, Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de câmp, Editura CERES,
Bucureşti;
21. Suciu Sanda, 2010, Cercetări cu privire la stabilirea consumului de apă la cultura de
soia, prin metode directe şi indirecte, în condiţiile zonei subumede a Transilvaniei,
Teza de doctorat, USAMV Cluj-Napoca;