influenţa diferitelor scheme de semănat asupra productiei la soia pentru boabe

7/25/2019 Influena Diferitelor Scheme de Semnat Asupra Productiei La Soia Pentru Boabe

1/33

Influena diferitelor scheme de semnat asupra productiei la soiapentru boabe

1


2/33

Introducere

Prin lucrarea de fa am dorit s-mi aduc contribuia la cercetareatehnologiei de cultivare a culturii de soia, sub inflenta diferitelor scheme semanat,

cu scopul de a mbunti deopotriv nivelul de producie i calitatea acesteia.

Evoluia societii umane a generat, mai ales n ultimele decenii,

probleme dintre cele mai diverse, ntre care de mare importan este cea a

alimentaiei. Prin creterea exploiv a populaiei globului se impune, firesc, i o

cretere a eficienei alimentare, a produciei vegetale obinute ntr-o agricultursuper intensiv.

!oia este una dintre plantele cu largi utiliri, care poate oferi soluii de

viitor pentru alimentaie dar i pentru evoluia energetic a planetei. Pe l"ng

utilitatea n alimentaia uman direct, soia are o deosebit eficien n alimentaia

uman indirect, prin intermediul ootehniei, unde printr-o fura#are raional a

animalelor se obin produse de un nivel ridicat din toate punctele de vedere$cantitativ, calitativ i nu n ultimul r"nd economic. !oia ocup primul loc n grupa

leguminoaselor pentru boabe datorit coninutului ridicat n proteine, grsimi,

lecitin, vitamine i enime. Este foarte greu de gsit o alt plant care ntr-un

interval de vegetaie aa de scurt, s fie capabil s sintetiee o cantitate at"t de

mare de substane valoroase.

%reterea considerabil a produciei i perfecionarea metodelor deprelucrare a seminelor de soia au dus la obinerea de ulei cu o valoare nutritiv

ridicat i la furniarea de protein, care permite obinerea unor cantiti sporite de

produse animale.

2


3/33

&n contextul tot mai accentuatei crie generaliate a petrolului, prin

reducerea reervelor de combustibili convenionali, concomitent cu sporirea cererii

de combustibil pe piaa mondial i cu o cretere accentuat a preului acestuia,

sunt tot mai insistente cercetrile care au ca scop identificarea surselor de energieneconvenionale, unde biodieselul i uleiurile combinate av"nd n componen

uleiuri vegetale pe l"ng cele minerale, au un rol tot mai important.

Pe l"ng multele ntrebuinri din domeniul energetic, al industriei

alimentare sau ootehnie, soia are i efecte terapeutice curative dar mai ales

preventive, av"nd o influen benefic asupra organismului uman.

!oia preint o deosebit importan prin faptul c este o excelent

premergtoare pentru ma#oritatea culturilor i n special, pentru cerealele de

toamn, datorit particularitilor sale de mbuntire a nsuirilor solului.

%apitolul I

STADIUL ACTUAL AL CERCETRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DECULTUR LA SOIA IN TARA SI IN STRAINATATE

Aspecte generale privind cltra de s!ia

!oia, comparativ cu alte culturi, este considerat mai puin pretenioas la

asolament i la durata rotaiei.

'otul este elementul consumat n cea mai mare cantitate de ctre cultura

de soia. %onsumul foarte mare de aot este determinat de coninutul foarte bogat al

boabelor i al celorlalte pri ale plantei n substane proteice.

3


4/33

(osforul este consumat de ctre plantele de soia n cantitate mult mai mic

dec"t aotul.

Potasiul #oac un rol important n sintea grsimilor i depunerea lor n

bob. !oia consum aproximativ ) *g potasiu la + *g boabe. 'dministraia

potasiului favoriea formarea nodoitilor i fixarea simbiotic a aotului,

precum i creterea reistenei la boli, ceea ce s-a concretiat n unele experiene

prin sporuri de producie de - *g/ha.

(ertiliarea cu ngrminte organice. !oia este o plant care valorific mai

puin efectul gunoiului de gra#d dec"t porumbul, sfecla de ahr sau plantele

fura#ere. 0otui aplicarea acestuia determin o stimulare a creterii i devoltrii

plantelor ca urmare a aportului de elemente nutritive i influenei favorabile asupra

nsuirilor fiice i biologice ale solului. Este recomandat administrarea gunoiului

de gra#d la culturi premergtoare care l valorific mai bine, soia urm"nd s

beneficiee de efectul remanent.

1ucrrile solului trebuie s se execute in"nd seama de tipul de sol,

microclimatul onei, structura culturilor, cu alte cuvinte s se aplice o agrotehnic

difereniat.

!emnatul soiei trebuie s se desfoare naintea sau concomitent cu cel al

porumbului, astfel ca s fie ncheiat la 2 aprilie n sudul rii i p"n la 3 aprilie

n celelalte one.

&n condiiile rii noastre ad"ncimea de semnat se diferenia n funcie

de temperatura i umiditatea solului, fiind cuprins ntre 3-) cm la nceputul

perioadei de semnat i )-4 cm spre sf"ritul acesteia, c"nd coninutul de ap al

stratului superficial al solului este mai redus.

4


5/33

&n cultura soiei cel mai mare nea#uns l constituie pericolul mburuienrii,

at"t p"n la rsrit c"t i dup rsrire, c"nd plantele sunt n curs de cretere.

Principalele metode agrotehnice de combatere a buruienilor sunt aplicarea unui

asolament raional i efectuarea la timp i de calitate a lucrrilor solului.

!e recomand ca recoltarea boabelor de soia s se fac atunci c"nd

umiditatea acestora scade la +3 5 +) 6.

Importanta , istoricul si originea culrurii de soia.

!oia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si

utiliata ca aliment in hrana umana inca de acum 4 de ani, originara din %hina,

chiar numele provine de la cuvantul chineesc 7schiong-8u9 care indica 7 sosul de

soia9. :enumirea a fost preluata de #aponei de la numele de 7sho8u9, care treptat

s-a modificat in 7so-8a9. :enumire acceptata de toate tarile care au intodus in

cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se gasesc in lucrarea de

botanica Pen 0s;ao 3> i.e.n. scrisa de imparatul

chine !heng-=ung.

In Europa soia a fost cultivata mult mai tiriu, in anii +>2 si respectiv +>),

desi in !?' cultura soiei dateaa din anul +>) - productia respectiva fiind folosita

ca fura#.

In @omania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul +>A in

ona0ransilvaniei cand se cultiva in gradini ca planta rara.

:in anul ++3 a fost cultivata in campurile experimentale ale !colii

superioare de 'gricultura din Bucuresti numai dupa anii +3 a fost inclusa intemele de cercetare ale Institutului de %ercetari 'gronomice din @omania.

!oia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-

se din mugurii acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul

aliment vegetal care ofera corpului toti aminoaciii esentiali necesari

5


6/33

!oia poate fi folosita in scopul$-in prevenirea canceruluiC-in tratamentul impotriva bolilor cardiovasculare si ale metabolismului

lipidicC

-pentru imbunatatirea statusului antioxidantC-pentru imbunatatirea apararii imuneC-impotriva neurodegenerescentei.!oia s-a dovedit exterm de valoroasa si in hrana animalelor.In tarile din

vestul Europei care sunt mari importatoare de soia si in special de sroturi de soia.

0aratele de soia se pot folosi in substituentul de lapte pentru animale mici pana la

varsta de 3 ile in procente de 4 6 soia pra#ita si ca uruilala se pot folosi la

nutreturi combinate,la animale mici pana la A ile in proportie de 4 5 6 iar laanimale mici puse la ingrasat in proportie de > 5 +) 6.

0abel +. %antitatea de aminoacii din faina de soia

'minoacii esentiali g/+g faina 'minoacii neesentiali g/+ g faina

%istina ,A2 'lanina 2,2)

Ioleucina 2,3 'rginina 3,A

1eucina ),3 'cid asparginic A,+

1iina 3,+ 'cid glutaminic +,

Detionina ,A4 licina 2,2+

(enilanilina 2,A =istidina +,)4

6


7/33

0reonina +, !erina 2,AA

0riptofan ,A4 (rolina 2,4+

(olina 2,4 0iroina +,3

Boabele de soia contin, in medie >6 coa#a, 6 mie FcotiledoaneG si 26

germeni FhipocotilG.

0ehnologia schematica de prelucrare industriala a soiei consta in drobirea,

curatirea si deco#irea boabelor, urmate de macinarea si extragerea uleiului atat cu

solventi FhexanG cat si prin presare mecanica. ?leiul poate fi rafinat, iar faina poate

fi conditionata in diferite moduri pentru consumul uman sau fura#e.

0abel 2 %ompoitia tipica a unor produse obtinute din soia

Boabe desoia

Boabedeco#ite

(ainadegresata

%oncentrat desoia

?miditate ++ + > 4

Proteina 3> )) 4) AA

?lei +> 2+ H+ H+

%arbohidrati 2> 2 3+ 23

%enusa 4 4 A 4

7


8/33

In preent, soia constituie o sursa ma#ora de proteina de calitate atat pentru

nutritia umana cat si pentru animale si este cultivata pe suprafete mari pe tot

globul.

Planta de soia pe langa aportul de proteine si ulei, soia confera o serie debeneficii ma#ore pentru sanatate. Beneficiile consumatorilor de proteina din soia au

fost bine documentate pentru urmatoarele domenii in care s-au obtinut efecte

sanogene evidente$

-scaderea nivelului colesterolului sangvin - descresterea incidenteimaladiilor cardiovasculareC

-atenuarea simptomelor pre si post-menopausaleC

-scaderea incidentei unor forme de cancer, in special a cancerelor de prostatasi de colon.'laturi de lucerna si trifoi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, fiind

considerata din punct de vedere fura#er ca o planta foarte valoroasa. :in acest

motiv soia se foloseste in ultimul timp intr-o proportie mare inclusiv sub forma de

masa verde Fpasunata insiloataG, datorita continutului ridicat in proteina si grasimi

din toate partile componente ale plantei Ftabelul de mai #osG.

0abel 3 . !ubstanta uscata 6

!ubstantauscata 6J

:in care$

!ubstanteaotoase6J

rasimi6J

!ubstanteneaotoase6J

%eluloa6J

%enusa6J

, 33, +>, 3, ),2 ),A

Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 23/2) pe o suprafata de

circa ++. hectare a realiat circa 2). tone, cu 3+. de tone mai mult

decat productia realiata in anul 23, a fost de 2+>. tone.

8


9/33

Pentru ootehnie produsul principal din procesarea boabelor de soia il

repreinta srotul de soia, care se preinta in proportie de circa 46, si care este

componentul de baa in fura#area animalelor

%ultivarea soiei pentru a fi folosita in ootehnie poate fi samanata pentru a fiinsiloata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura cand poate realia

productii de +4 - 23 K/ha. %ultivata pentru silo, in amestec cu porumb,

productia de masa verde poate a#unge la 34 - 4 *g/ha.

Proteinele din soia sunt superioare calitativ tuturor plantelor cultivate pentru

boabe. Proteina repreentativa penru soia este glicinina , caracteriata prin continut

bogat in sulf si este insotita de cantitati mici de legumelina .

rasimile sunt remarcabile de asemeni prin calitate $indicele de iod este + 5 +3, ceea ce indica un ulei semisicativ .foarte important este faptul ca in compoitia grasimilor intra lecitina care

repreinta un amestec valoros de fosfatide.%enusa contine potasiu circa ),466 DnL.0abel ). !ubstante neaotoase din soia

Mr.crt

!ubstanta =idrati de carbon6J

+ alactan ),>A

2 'cii organici +,))

3 Pentoani 2,)

) Nahar invertit ,

9


10/33

4 Naharoa 3,3+

A @afinoa +,+3

'midon ,4

> %eluloa 3,2

%eara, substante tanante >,A

+ :extrina 3,+)

++ =emiceluloe FnedeterminateG ,)

0L0'1 2,3)

Importanta nutritiva 5 supranumita si cultura de aur , aceasta planta proteo 5oleaginoasa este considerata o adevarata planta miraculoasa ,care inlocuieste faina

de carne in hrana animalelor ,fiind in acelasi timp un excelent aliment , dar si un

bun medicament care vprevine si chiar vindeca foarte multe boli.

Importanta agronomica este data in primul rand de valoarea oricarei

leguminoase in ceea ce priveste aportul de aot biologic in sol , dar si ca

premergatoare apreciata pentru orice cultura , lasand terenul dupa recoltare intr-operfecta stare culturala.

+.2. @aspandirea culturii de soia

Pe glob se cultiva cu soia peste A2 milioane hectare .

%a pondere ocupa primul loc intre leguminoase.

10


11/33

'ria de raspandire este foarte larga . !e extinde intre 44O latitudine nordica ,

pana la Doscova si )4 latitudine sudica , pana in 'rgentina si %hile

!e cultiva pe toate continentele planetei $

-'merica de Mord peste 24 milioane haC-'merica de !ud circa +> milioane ha C

-'sia aproximativ +A milioane ha C

-'frica si Europa , cate peste 4 5 4,4 milioane ha .

0ari mari cultivatoare$

-!.?.' cu peste 2) milioane ha .

Brailia peste ++ milioane haC

-%hina circa >,4 miloane ha C

-'rgentina si India cu cate peste +,4 milioane haC

-In Europa cel mai mare cultivator este Italia cu circa 224. ha .

In @omania suprafata cultivata s-a extins treptat astfel ca in anul +), ocupa

+ ha si ulterior s-a a#uns la ). ha in anii +> 5 +>, repreentand

ponderea intre leguminoase.

In preent cultura detine ponderea intre plantele din grupa leguminoase

pentru boabe si dupa o perioada de cativa ani , cand suprafata s-a restrans la numai

. ha ,a inceput o etapa de reconsiderare .

:upa anul 2 a reintrat in atentia agricultorilor , cultura detinand o

importanta pondere mai ales in marile exploatatiile agricole .

"#$ S!irile cltivate in R!%ania

Dultitudinea de soiuri existente in preent in lume se diferentiaa dupacriteriul morfologic .Pentru ca in practica insa criteriul de baa ramane reactia

plantelor la fotoperiodism si temperatura ,reflectata in caracterele privind

precocitatea sau durata perioadei de vegetatie 5maturiare .

11


12/33

:upa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in +3 grupe propusa de !.?.' si

%anada .@espectiv trei grupe notate cu CC 5 pentru nsoiuri timpurii si +

grupe notate cu IFintaiG pana la FeceG,pentru soiuri semitardive si tardive .

In tara noastra soiurile din 1ista Lficiala apartin de subspecia Danshurica sisunt incadrate in grupele de precocitate pana la II ,dupa cum urmeaa $

-rupa de precocitate cu soiuri foarte precoce $ Perla C :iamantC

-rupa de precocitate cu soiuri precoce 'tlas C 'gat C adir C LnixC Lpal C

!afirC @omanesc C

-rupa de precocitate cu soiuri semiprecoce $ %olumna C %lamir C !tilC

Protein*aC

-rupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce $ 0riumf C :anubiana C

Qictoria C val*ir C%resir

-rupa de precocitate II cu soiuri tardive streine$ 'msoi C !tine 224C

-!oiuri modificate genetic cu toleranta la lifosat in preent cultivate in

@omania ,cunoscutele soiuri notate cu @@,reistente la erbicidul @oundup ,cu

soiurile din marca Pioneer$

-soiurile din grupa II$ ! 224) @@C P@ 2 B 2+ @@C P@ 2 B+ @@C

-soiurile din grupa $ !) @@C !+)>) @@C

-soiul din grupa I$ P@ 4 B 4 @@

"#& '!nele ec!l!gice

Pe teritoriul din @omania se gasesc conditii corespunatoare onei foarte

favorabile si favorabile. !-au delimitat cinci one pentru cultura soiei pe baa

cerintelor specifice cu privire la temperatura ,fotoperioada , resurse hidrice si solnecesare pentru onarea soiurilor . 0ot odata este recomandabil sa se valorifice

microonele favorabile din toate onele agricole ale tarii.

%ele cinci one pentru cultura soiei si onarea soiurilor ,sunt$

Nona I 5campia din sudul tarii si :obrogea .

12


13/33

-cu suma temperaturilor active mai mare de +.AO%C

-in aceasta ona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si cu

aport freatic.

-se recomanda soiuri predominant semitardive , urmate de soiurisemiprecoce si chiar tardive , cu participare redusa .

Nona II 5 campia din vestul tarii.

-cu suma temperaturilor active de +.) 5 +.AO%C

-cu un numar redus de ile cu temperaturi mai mari de 3O% si cantitate mai

mare de precipitatii .

-se recomanda cu pondere mare soiurile semiprecoce , urmate de soiurule

semitardive si apoi precoce C

Nona III 5 partea de nord a %ampiei @omane .C

-cu suma temperaturilor active de +.) - +.AO% C

-in care cultura se va amplasa cu prioritate pe terenurile irigate si pe cele cu

aport freaticC

-se recomanda soiurile din grupa semiprecoce - precoce si foarte precoce .

Nona IQ 5parte de est a Doldovei si %ampia de Mord 5 Qest a tarii.

-cu suma temperaturilor active de +.2 5 +.)O%C

-se recomanda cu pondere soiuri foarte precoce ,urmate de cele precoce si

semiprecoce.

Nona Q 5 parete de vest si nord vest a 0ransilvaniei , luncile raurilor Dures ,

0arnave ,!omes si partea de nord 5 est a Doldovei.

-cu suma temperaturilor active de +.+ 5 +.2O%-se recomanda soiuri foarte precoce si local in unele situatii cu mica pondere

si soiuri precoce.

13


14/33

"#( Pre)entarea plantei de s!ia

@adacina 5 este pivotanta puternica destul de bine devoltata patrunde in

pamant pana la + 5 +) cm adancime .

!e caracterieaa prin crestere foarte rapida in adancime in sol, la lungimea

de 2-3 cm incepe sa se ramifice si cresterea continua pana la maturitatea plantei.

're numeroase ramificatii laterale raspandite pana la 3-34 cm in sol , cu

numeroase nodoitati care se devolta bine numai sub influenta nitraginului.

0ulpina 5 preinta 4-> pana la +2 internoduri si noduri usor viibile .

la soiurile actuale tulpina este erecta , talia plantei in functie de conditiile de

vegetatie poate fi > 5 cm.

Este acoperita cu numerosi perisori

(orma tufei poate fi compacta sau semicompacta(runa 5 in functie de momentul formarii frunele sunt de trei feluri $

-la rasarirea din cotiledoane se formeaa asa numitele frune cotiledonale

care sunt temporare si au rolul de a sintetia substanta organica in primele fae de

crestere dupa germinare .

14


15/33

Imediat deasupra frunelor cotiledonale se formea primele frune

adevarate. Ele sunt frune simple , ovale , in numar de doua aseate opus pe

tulpina .Pornesc din primele noduri ale tinerei plantute ,au caracter temporar si

indeplinesc un important rol in sintea materiei organice la inceputul vegetatieifrunele trifoliate sunt repreentative pentru soia .Ele sunt aseate altern

,pornind cate una din fiecare nod al tulpinei principale si al ramificatiilor si apar

treptat pe masura cresterii plantei.'u culoare verde inchis.

!unt petiolate ,petiolul poate avea lungimea +-24 mm

(lorile 5 sunt mici ,)- mm ,colorate liliachiu,alb

-sunt numeroase ,lipsite de miros si de nectar androceul format din ece

stamine inegale ,dintre care 4 sunt mai scurte iar cinci mai lungi.

-florile sunt grupate cate 3 5 inflorescente racem ,aflate la nodul tulpinii si

ramificatiilor

Pastaile- sunt lungi de 3 5 A cm ,late de circa + cm

-cuprind 2 5 3 seminte si la unele soiuri la maturitate pot fi deshiscente.

%uloare maronie la matiritate .

!eminte 5 sunt diferite ca forma ,culoare , dimensiune ,marime ,in functie de

soi forma poate fi ovala de culoare galbena aurie maslinie .

In masa bobului partile componente repreinta in medie $ cotiledoanele 6

si sunt colorate in galben sau verde C tegumentul >6 si este gros cu permeabilitatea

redusa pentru apa C mugurasul tulpinita si radacinuta doar 2 6 din masa semintei

mature. %u hilul de culoare marenie , DDB +- 2 g .

15


16/33

"#* Cerinte +ata de cli%a si s!l

(iind originara din Extremul Lrient, soia este o planta iubitoare de caldura,

cantitatea de caldura necesara pentru a a#unge la maturitate fiind de 22 - 2>R%.

:urata perioadei de vegetatie este de ++ - +4 ile.

!oia germineaa la o temperatura minima de - >R%. 0emperaturile medii de

+2R% in luna aprilie si de 2 - 2+ in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru

devoltarea normala a plantei. !oia este sensibila la temperaturile scaute Fminus +

- 2R%G si la oscilatiile mari de temperatura. Este planta de i scurtaC in conditii de i

lunga soia isi prelungeste perioada de vegetatie.%erintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are

nevoie de o cantitate de apa ce repreinta +2 - +36 din greutatea semintei

uscate. %oeficientul de transpiratie este in medie de 42 pentru intreaga perioada

de vegetatie, fiind mai mare in perioada rasaririi plantelor F+4G si mai scaut catre

16


17/33

sfarsitul perioadei de formare a pastailor F23G. !oia suporta relativ bine seceta

pana la inflorire. 1a culturile in amestec, cerintele fata de apa sunt mai mari decat

in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da reultate bune in regiunile cu

precipitatii medii anuale de 4 - A mm, din care cel putin 4 mm, in perioadade vara.

!oia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape

toate tipurile de sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, saliniate.

%ele mai bune reultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase,

adanci, fertile, bogate in calciu, fosfor si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre p= S 4

si p= S >,4 , optim fiind p= S A,.

%ele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in

depresiunea Ti#iei si a Baseului, in Doldova, si pe vaile Duresului, 0arnavelor si

!omesului, in 0ransilvania. L ona favorabila se intalneste in campia din vestul

tarii, %ampia 0ransilvaniei, valea !iretului in dreptul regiunii Bacau, depresiunea

Ti#iei si Bahluiului Fin parteG, precum si in partea de mi#loc si de est a podisului

Doldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc soluri fertile, soia nu poate da

productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde perioadei de inflorire-

fructificare. Extinderea culturii in aceasta ona este conditionata de irigare.

In ultimii patru ani cumulate cu perioadele de toamna, iarna, primavara s-a

inregistrat o valoare de 3)2 mm, precipitatii ce definesc un an cu favorabilitate

medie spre buna pentru culturile de toamna.

:atorita faptului ca evapotranspiratia potentiala depaseste cu 34) mm

cantitatea de precipitatii primita in sol, in acest ca ona se inscrie in randulcerealelor cu un bilant hidroclimatic mediu anual definitor.

0emperatura constituie factorul limitativ al onarii soiurilor. Este o planta cu

cerinte ridicate fata de caldura . Pragul biologic este de +O%.

17


18/33


19/33

-consumul total de apa este in #ur de A mO/ha

-consumul de apa mediu ilnic este in #ur de ) mO/ha /iC

-pentru producerea unui *g de boabe soia consuma peste +4 l apa

a#ungand chiar la ) l apa,in functie de conditiile de cultura."#, -a)ele cresterii si de)v!ltarii stadiale

erminarea 5 este epigeica

+. (ormarea primelor frune 5a fost marcata de aparitia primelor frune

simple si de crestere rapida a radacinei embrionare

-la 5 ile de la bacteriare incep sa fie viibile noduletele pe radacini a

inceput activitatea simbiotica . 'ceasta faa a avut loc la inceputul lunii mai Fin

#urul datei de 3maiG

2.:evoltarea primelor frune compuse trifoliate

- a fost marcata de aparitia completa a primei frune trifoliate si adoua este

inca nedesfacuta

-palnta are inaltimea de +2 5 +4 cm

-formarea nodoitatilor continua activ si la +2 5+) ile de la inoculare s-a

facut controlul in camp asupra devoltarii acestora pe data de + mai2).

-riscul imburuienarii este puternic

3.Patru frune compuse - faa a fost marcata de trei frune compuse complet

desfasurate si una nedesfacuta compet frunele cotiledonale cad

Plantele aveau inaltimea de +> 5 2 cm

(ormarea nodoitatilor continua ,crescand activ circa 3 ile si atingand

diametrul de ) 5 A mmExista pericol mare de inburuienare mai ales cu buruieni monocotile perene

si acelor din generatia a doua

19


20/33

). Inceputul infloritului. (aa marcata de aparitia primelor flori la baa

plantei F + 5 4 6Gfrunele compuse sunt in numar de 4 5 A si plantele au inaltimea

de 3 5 34 cm .

in fiecare nod al tulpinei principale se gaseste cate un mugur axialsistemul radicular este bine devoltat , nodoitatile continua sa creasca si

ating devoltarea maxima ca masa ,volum ,dimensiuni.

%resterea masei epigee se produce in ritm rapid si consumul de apa tinde

spre valorile maxime se pot semnala deficiente de umiditate si nevoia de irigare.

'ceasta faa a avut loc in luna iunie Fincepand pe data de 3 iunieG

4.Di#locul infloritului- este marcata de preenta a cate 3 5 ) inflorescente la

peste 46 din plantele din lan

pe plante apar frua a opta trifoliata si suprafata foliara tinde spre valori

maxime

din nodurile baale ale tulpinii ,din mugurii axiali incep sa se diferentiee

ramificatiile

radacinele continua sa creasca activ structura nodoitatilor ramane stabila

dupa A 5 saptamani de la inoculare

cerintele fete de apa sunt mari ,planta se afla in faa critica penru apa si

apare necesitatea irigatiei

A.Inflorirea deplina si primele fructificatii- faa este marcata de momentul

cand florile de la baa plantei incep sa se ofileasca si cad,apar primele fructificatii

planta continua sa creasca in ritm rapid are peste A cm inaltime ,radacinele

continua sa creascanumarul frunelor compuse este de + ,frunele simple de la baa plantei

sunt perdute

suprafata foliara si consumul de apa au atins valori maxime irigarea este

necesara soia fiind in faa critica pentru apa .

20


21/33

avand loc in luna iulieC

.(ormarea si cresterea rapida a pastailor 5 infloritul este terminat se

formeaa rapid pastaile

cerintele fata de apa se mentin la cote maxime.(aa ce a inceput cu a doua decada a lunii iulie,continuand in prima #umatate

din luna august Faprox 2iulie5 + augustG

>.%resterea boabelor- faa este marcata de preenta pastailor pe toata

lungimea tulpinii chiar si pe varful de crestere iar pastaile de la baa plantei a#unsa

la lungimea normala au boabele normal devoltate

radacinele inca mai cresc plantele tind spre inaltimea normala >-cm

boabele in pastai cresc in marime a#ung normal devoltate si incep

acumulurea substantei uscate .

perioada desfasurarii acestei fae situndu-se in a doua #umatete a lunii

augustC

.0erminarea umplerii boabelor- faa este marcata prin pastaile din varf

complet formate si terminarea umplerii boabelor

-plantele au a#uns la inaltimea maxima .Modoitatile incep sa se degradee.

-aceasta faa desfasurandu-se la inceputul lunii septembrie Faprox 4

septembrieG

+.%oacerea in parga 5 este marcata prin incetinarea cresterii plantelor

procentul de frune ingalbenite cresc la 24 5 4 6 o parte din frune cad si

frunele veri raman numai in partea superioara a plantei

pastaile de la baa plantei sunt ingalbenite++. Daturiarea deplina 5 recoltarea 5 tulpina ramane fara frune pastaile

sunt brunificate si boabele au culoarea galbena specifica normala

pastaile uscate produc gomot la scuturare datarita uscarii acestora in pastai

se poate incepe recoltare

21


22/33

+.> Dotivatia alegerii temei.

!oia este o cultura a carei pondere si importanta a crescut semnificativ odata

cu perfectionarea agriculturii si devoltarea industriei de profil, cultura ce a capatat

o semnificatie deosebita odata cu introducerea soiurilor modificate genetic care ausimplificat si usurat tehnologia de cultura in special lucrarile de ingri#ire.

:in punct de vedere economic aceasta cultura este foarte profitabila datorita

faptului ca nu necesita un efort financiar mare privind lucrarile de ingri#ire .

%ultura preinta interes pentru unitatea !.% Daretu ,unitate in cadrul careia

am desfasurat practica pentru intocmirea lucrarii de diploma,fiind o cultura cu

avanta# economic fapt ce constituie motivatia alegerii temei.

%apitolul II

DESCRIERE CA.PULUI E/PERI.ENTAL INSULA .ARE A 0RAILEICaracteri)area ansa%1lli terit!rili a%ena2at a%eli!rativ c!%ple3 Insla.are a 0railei# Insula Dare a Brailei repreinta o entitate de exploatatie agricola de

referinta, cu particularitati naturale, sistem hidroameliorativ si organiatoric

specific.

In regim natural, Balta Brailei, cum se numea actuala amena#are

hidroameliorativa complexa Insula Dare a Brailei, situata intre bratele :unarii

Qalciu si Dacin, era inundata de apele de revarsare ale :unarii, cu o frecventa de o

data la +-3 ani.

?nitatea naturala Insula Dare a Brailei, in suprafata de 2. ha, a fost

indiguita in anul lA).

(olosinta terenului inainte de indiguire era constituita din$ arabil pe +6,

pasune pe ++6, stufarisuri pe 326, paduri pe 226 si lacuri si balti pe +A6 din

suprafataC dupa indiguire arabilul a repreentat A6 din intrega suprafata a luncii.

0eritoriul de lunca, creat prin procesul de aluvionare al :unarii, preinta o

configuratie geomorfologica complexa, cu one #oase, foste funduri de lac, privale,

22


23/33

#apse pe cca 236 din intregul areal, one inalte, de grind pe cca 3A6 si one

intermediare, de trecere intre onele #oase si inalte pe cca )+6.

Pe depuneri aluviale foarte permeabile, groase de A-+ m s-au format ca

urmare a proceselor de pedogenea, soluri tinere, aluviale, afectate de procese degleiare, cu o fertilitate deosebit de ridicata, determinata de 3 factori esentiali $

bogatia in elemente nutritive a materialului aluvionar, existenta unui cadru

hidrologic optim de intensa aproviionare cu apa a plantelor ridicata prin

capilaritate din pana freatica si o permeabilitate pentru apa foarte buna a solurilor,

in care predomina in general fractiunile fine FargiloaseG 5 datorita existentei unei

macroporoitati determinata de resturile activitatii biologice anterioare Fcochilii,

riomiG.

?n profil litologic transversal prin teritoriul incintei atesta o succesiune de

depuneri aluvionare dispuse in complexul semipermeabil de la suprafata, pana la

+-+4 m adancime Ffrecvent cu argile si luturiG, in care este cantonata pana

freatica, sub acestea se afla depoite acvifere de adancime, formate din nisipuri

fine pana la 24-3 m si apoi nisipuri grosiere si pietrisuri pana la -+ m.

In acest cadru lito-hidrologic, :unarea influenteaa preponderent bilantul

apei, asigurand o alimentare substantiala mai cu seama la viituri, sub presiunile

mari din profunime modeland conformatia nivelurilor freatice.

:in punct de vedere climatic, unitatea naturala este situata intr-o ona

uscata, cu un aport in precipitatii in medie multianuala de )) mm F!tatia

Deteorologica BrailaG, temperatura medie anuala in #ur de ++,%,

evapotranspiratia potentiala A4-4 mm si un deficit climatic anual de 24-34mm

:upa sustragerea teritoriului de sub influenta apelor de inundatie prin

indiguirea periferica pe lungimea de +42 *m in anul +A), s-au realiat lucrarile

ameliorative complexe $ desecarea in perioada +A4-+, irigatia intregii

23


24/33

suprafete in perioada +4-+>2, completari la amena#arile de desecare si

executarea drena#ului oriontal pe .34 ha in perioada +>+-+>4.

?nul din factorii favorianti ai cadrului natural al Insulei Dari a Brailei, il

constituie aproviionarea culturilor cu apa prin ridicare capilara din reervorulfreatic situat la adancimi mai mici de 3-) m.

%ercetari anterioare desfasurate pe model experimental FliimetreG si in

camp au permis stabilirea masurii aportului freatic pentru diversele plante cultivate

corelat cu textura solului si adancimea nivelului freatic.

!-au pus in evidenta modificarile aportului freatic in functie de specificul

inradacinarii plantei, plantele cu inradacinare profunda Ffloarea-soarelui, lucernaG,

beneficiind de un aport mare in raport cu plantele cu inradacinare superficiala

Fcerealele paioaseG.

%orelat cu conformatia reervorului freatic au reultat cerintele de apa de

irigatie, la adancimi ale apei freatice peste ,4-+ m la grau, peste +,24-+,4 m la

porumb, peste +,4-2, m la floarea-soarelui si peste 2,4 m la lucerna.

Baat pe aceste cercetari s-a putut elabora tehnologia diferentiata de aplicare

a irigatiei in functie de planta, stadiul de vegetatie al acesteia, adancimea apei

freatice si sol.

Particularitatile regimului hidrosalin al incintei indiguite Insula Dare a

Brailei s-a urmarit anual si seonal in perioada +A4-+4 si periodic dupa anul

+4, putandu-se stabili conformatia regimului hidrogeologic, regimului

hidrochimic si salin al solurilor din acest teritoriu.

Caracteri)area terit!rili Ca%pl E3peri%ental Insla .are a 0railei

C!nditiile natrale 4ase)are5 s!ll5 ape de spra+ata5 ape s1terane5vegetatie6.%ampul Experimental Insula Dare a Brailei este situate in incinta indiguita Insula

Dare a Brailei apartinand arealului geografic al Baraganului de nord.

24


25/33


26/33

1a acest nivel mentionarea procesului in descrierea acestor soluri are mai

mult un caracter de avertiare intrucat asa cum se constata in compoitia chimica

nu este un pericol eminent de degradare a acestor soluri prin saliniare. In

compoitia chimica cationica, ionul %a este predominant.C!nditii cli%atice 4precipitatii5 te%peratra5 %iditatea aerli5

vantri6#Insula Dare a Brilei este situat n ona de step uscat, cu un climat

temperat-continental, caracteristic arealului fiico-geografic in care este localiata.Radiaia solartotal este +24,> *cal/cm2cu un maxim de +>,4 *cal/cm2n

luna iulie i 3, *cal/cm2n decembrie.Durata de strlucire a soarelui, Fvaloare medieG este maxim n iulie F),+

oreG i minim n decembrie F, oreG. %a urmare a ceii i norilor, mai frecvente naceast on, aceste valori sunt cu 4-A 6 mai mici dec"t in onele adiacente.

Umiditatea relativ a aerului are valori mai mari n perioada noiembrie-

decembrie F>4-6G, mai mici n perioada iulie-august FA-46G i +->6

primvara i toamna. :e asemenea, datorit :unrii n condiiile Insulei Dari a

Brilei se constat n general valori mult mai mari ale umiditii relative a aerului

pe tot parcusul anului, cu circa +-+46.

Precipitaiile medii anualetotalieaa )) mm i 2)4 mm n perioada devegetaie.

&n condiiile unui an umed F46 asigurareG, aportul precipitaiilor este de 4

mm, din care )+> mm n perioada de vegetaie. :impotriv, ntr-un an secetos

F>6 asigurareG, precipitaiile anuale sunt de 3)2 mm cu numai +> mm n

perioada de vegetaie.

1unile mai-iunie sunt cele mai umede, din care iunie este cea mai ploioaslun, care aduce +2A mm ntr-un an umed i numai 3) mm n cel secetos.Perioada cea mai secetoas se nregistrea n septembrie-octombrie cu

numai 34 mm ploi in anii secetosi.

26


27/33

Evapotranspiraia potenialnsumea 4 mm n perioada de vegetaie i

peste A mm anual, de unde reult un deficit climatic de 2A mm, ce trebuie

asigurat prin irigaii.

In condiii incintei ndiguite Insula Dare a Brilei se disting dou perioadecaracteristice din punct de vedere climatic$-o perioad excedentar, perioada rece Foctombrie-martieG, la sf"ritul creia se

produce un frecvent exces de ap pe terenurile depresionareC-o perioad cald Faprilie-septembrieG, deficitar n precipitaii cu circa 34 mm.

Temperatura medie anualeste de ++R%, cu valori extreme de -2,4% nianuarie i 22,>% n iulie.

Vantul, ca de altfel si in campie, preinta frecvente anuale diferentiate astfel $

vantul din nord 2+,36 , vantul din nord-est +>,6, cel de sud +A,6 si cel de sud-vest +2,>6 .Qitea medie a vantului pe directia nord este 3,+ m/s, iar pe cea de

nord-est 2, m/s.

1ipsa obstacolelor in calea vantului prin defrisarile excesive produse dupa

indiguire constituie un factor agresiv asupra cadrului agricol in perioada de

vegetatie, in special in perioadele uscate, impunandu-se realiarea unui sistem de

protectie agrosilvica a teritoriului exploatatiilor agricole.

Principalele ele%ente cli%atice ale anli agric!l 78"$978"&!ub aspect pluviometric s-au derulat urmatoarele caracteristici climatice ale

anului agricol 2+3-2+) $

-0oamna a beneficiat de un aport de apa din precipitatii de +4) mm Ftabelul

+).).+G, cu 4> mm peste media multianuala FA mmG. 0rebuie mentionata insa

distributia neuniforma a precipitatiilor din toamna, septembrie si octombrie

aducand un aport substantial, asigurand astfel conditii optime insamantarilor sipornirii in vegetatie a culturilor. 1una noiembrie a beneficiat insa de un aport redus

de apa din precipitatii, asigurand doar 2 mm, #umatate din normala lunara.

-Iarna, pe ansamblu a asigurat un aport de +2 mm, depasind multianuala

F> mmG, cu ) mm. :aca primele doua luni decembrie si ianuarie au fost

27


28/33

deficitare in apa, abaterea negativa fata de normala totaliand 42 mm, precipitatiile

produse sub forma de apada F22.+-3.2G, asigurand un strat de A cm in medie, s-

au topit in totalitate in luna februarie, aportul asigurat de ++ mm completand

astfel bugetul deficitar in apa al solului.-Primavara a beneficiat de un aport in precipitatii de +34 mm, cu +> mm

peste multianuala F++ mmG. 'cest cadru hidroclimatic a asigurat un regim hidric

favorabil pentru cresterea si devoltarea culturilor de toamna dar si a celor

insamantate in primavara.

-Qara a adus un aport minor in precipitatii, 2 mm, cu A mm sub

multianuala Fde +42 mmG, caracteriand vara 2+) ca un anotimp deosebit de

secetos.

'ceasta analia climatica sub aspect al precipitatiilor s-a realiat la !tatia

Deteo Braila.

1uand in seama observatiile pluviometrice existente pe teritoriul #udetului

Braila la alte trei locatii FIanca, Darasu si !alcia 0udorG s-a constatat aportul in apa

mult mai redus la !tatia Deteo Braila atat in vara, cu )-+2 mm, fata de cele 3

locatii, cat si in anotimpul precedent, de primavara, cu valori de asemenea mai

reduse cu 3-+2 mm. In acest context trebuie interpretate situatiile reervelor de

apa din sol in ona Brailei, locatie in care sunt dispuse terenurile statiunii, fata de

locatiile mai favoriate pluviometric preciate anterior.

:e asemenea, se poate constata ca in aceste conditii, se deduc si diferentieri

mari in privinta cerintei de apa de irigatie pe teritoriul #udetului Braila.

!ub aspect termic se pot precia urmatoarele particularitati $-0oamna pe primele doua luni, septembrie si octombrie, a preentat valori

medii lunare sub valorile normale, cu +,)-+,A% , iar luna noiembrie a fost mai

calda decat multianuala cu 3,+% C

28


29/33


30/33

distributia neuniforma a precipitatiilor din toamna, septembrie aducand un aport

redus de apa F+3 mmG, iar octombrie si noiembrie aducand un aport substantial F4A

mm C A+ mmG, asigurand astfel conditii optime insamantarilor si pornirii in

vegetatie a culturilor.Sitatia cli%atica a anli agric!l 78"&978"(

Elemente climatice

2+) 2+4

I I II I II III IQ Q QI QII QIII I I

PrecipitatiiFmmG

Dedia lunara +3 4) 4A A+ 2 ) >3 2> ++ A) 2+ 3 34 > >)

Dedia multi-anuala lunara

32 3 33 3A 2> 2 2A 34 )> A2 )A 3 32 3 33

'baterea -+ U2) U23 U24 -+ U+3 U4 - -3 U2 -24 U3 U4 U4+

0emperaturi

F%G

Dedia lunara +>, ++, 4,2 ,4 -+,+ 2,+ A,+ ++,+ +>,3 2+,2 2),) 23, 2, ++,+ ,4

Dedia multi-anuala lunara

+,3 ++,4 4,A ,A -2,+ -,2 ), ++,2 +A, 2, 22, 22,+ +,3 ++,4 4,A

'baterea U, U,2 -,) -,+ U+, U2,3 U+,) -,+ U+,A U,3 U+,4 U+,> U2, -,) U+,

Iarna, pe ansamblu a asigurat un aport de +2> mm, depasind multianuala

F+ mmG, cu 3 mm. 1unile decembrie si februarie au adus un aport peste

multianualele lunare F24 mm, in decembrie si +3 mm in februarieG, luna ianuarie

inscriindu-se la valori apropiate de multianuala lunara.

-Primavara a beneficiat de un aport mai redus in precipitatii de +22 mm, cu

+3 mm peste multianuala anotimpului Fde + mmG, caracteriand primavara 2+4ca un anotimp mediu aproviionat pluviometric. 'cest lucru a asigurat un regim

hidric favorabil pentru cresterea si devoltarea mai ales a culturilor de toamna, dar

si a celor de primavara.

30


31/33

-Qara a adus un deficit de precipitatii de 23 mm fata de media multianuala

Fde +) mmG, corelat si cu temperaturile ridicate a caracteriat vara 2+4 ca un

anotimp secetos.

'ceasta analia climatica sub aspect al precipitatiilor s-a realiat la !tatia DeteoBraila.

Sub aspect termicse pot precia urmatoarele particularitati $

-0oamna pe ansamblu cu valoarea termica in aer de ++,A% s-a apropiat de

multianuala F++,4% G, pe primele doua luni, septembrie si octombrie, a preentat

valori medii lunare peste valorile normale, cu ,2-,%, iar luna noiembrie a fost

mai rece decat multianuala cu ,)% C

-Iarna, pe ansamblu, a fost mai calda decat multianuala anotimpuala cu +,+ %,

valorile lunare depasind multianualele deosebit de substantial, respectiv cu +, %

in ianuarie si 2,3 % in februarie.

-Primavara s-a manifestat printr-o temperatura anotimpuala crescuta, respectiv

++,>% fata de valoarea multianuala, care este de +,%, ceea ce inseamna o

crestere de ,% in primavara 2+4. Dentionam ca luna martie, care a avut o

medie de A,+%, mai mare cu +,)% decat media multianuala de ),%, a permis

declansarea timpurie a campaniei de infiintare a culturilor de primavara,

beneficiindu-se in acest fel de aportul pluviometric atat din iarna cat si din

primavara. 1una mai, de asemenea s-a evidentiat prin temperaturi ridicate, media

multianuala F+A, %G fiind depasita cu +,A %.

-Qara, de asemenea s-a caracteriat prin temperaturi ce au depasit

multianualele lunare cu ,3% in iunie, cu +,4 % in iulie si cu +,>% in august.0emperaturile ridicate din vara, corelate cu lipsa de precipitatii pe areale intinse din

teritoriul #udetului au determinat manifestarea fenomenului de seceta pedologica,

stresarea culturilor, afectarea lor sub aspect bioproductiv si s-a impus cerinta

expresa de aplicare a irigatiei.

31


32/33


33/33

influenţa diferitelor scheme de semănat asupra productiei la soia pentru boabe

Documents