7/26/2019 Sociologie Subiecte Rezolvate

1/6

1.indicati specificul cunoasterii sociologiei.Specificul cunoasterii se refera la relatia dintre subiectul cunoascator si obiectul de cunoscut, cercetatorul fiind o realitate de acelasigen cu obiectul. In schimb acest lucru poate ingreuna, intervenind pericolul subiectivitatii negative al proiectarii propriei subiectivitati,dar pe de o parte poate usura cunoasterea fenomenului social.Dincolo de cauzalitatea eficienta (raportul cauza-efect), mai intervine in viata sociala cauzalitatea finala (raportul scop-mijloc).Sociologia studiaza societatea actuala, reala, dar si evolutia ei istorica.aptul ca omul este, in acelasi timp, subiect si obiect in cunoasterea sociologica ridica problema obiectivitatii scestei cunoasteri. Dacaobiectivitatea in stiiintele naturii cere delimitarea absoluta, distantarea ma!ima a subiectului de obiect, in cunoasterea socialaobiectivitatea are un anume specific, iar realizarea ei este un proces comple!, depinzand de pregatirea cercetatorului, de pozitia sa

sociala, de gradul sau de responsabilitate, dar si de dezvoltarea realitatii sociale si a metodologiei de cercetare. Se propune astazi onoua modalitate de raport al realitatii social-umane" transformarea cunoasterii despre oameni-obiecte in cunoastere a oameniloractivi, creatori.1.indicati functiile sociologice.unctiile cunoasterii sociologice"

descriptiva"descrie si e!pune fenomenele si structurile sociale

e!plicativa" patrunde in esenta societatii

critica si aplicativa" e!amineaza critic viata sociala, propunand alternative si cai de dezvoltare

2. definiti urmatoarele categorii sociologice:rel primare, rel.secundare.#.$h.%.$ode& a clasificat relatiile socilogice in "- relatii primare-aceasta implica personalitatea integral a persoanei(trairi reciproce,relatii directe,sot-sotie,familie)

- relatii secundare-aspect social partial,relatii fragmentare,vizeaza raporturi concrete(e!"vinzator-cumparator.)2.definiti urmatoarele categorii sociologice: statut social,si rol social:#.statut social- e!prima pozitia unei persoane sau a unui grup intr-un sistem social,fiind definit ca 'ansamblu de relatii egalitare siierarhice pe care individul le are cu alti membri din grupul din care face parte.Sociologia distinge mai multe tipuri de statusuri:-atribuit:statusul (sau pozitia) acordat de societate persoanelor care dispun de calitati e!ceptionale si de aptitudini specialeremarcabile, elem. care determina unicitatea pozitiei acestor persoane in societate-dobandit: pozitia castigata de o persoana prin invatare, efort personal si prin competitie cu toti cei care aspira la acelasi status (e!.statusul de student, de director de institutie, de presedinte etc.)

ceste statusuri fiinteaza intr-un numar stabilit de societate in raport cu oportunitatile sale.

-fundamental: un tip special de de status conturat in functie de varsta, se!, ocupatia indivizilor.Statusul fundamental constituie una dintre caile de intrare a individului in alte statusuri si serveste drept reper pentru orientareaindividului in retele sociale ca" familia, scoala, comunitatea religioasa, locul de munca etc)

Rol social- desemneaz totalitatea a*teptrilor care definesc comportamentul oamenilor, e!primate +n drepturi *i responsabiliti, cafiind proprii sau improprii pentru ocuparea unui status.- Dac statusul desemneaz poziia ocupat de individ, rolul se refer la atribuiile impuse de status unei persoane, la aspectulprescriptiv al conduitei sale.- olurile pun +n eviden toate sarcinile ce-i revin sau pe care *i le asum un individ din poziia (statusul) social pe care o ocup.- olul nu fiineaz autonom$unoa*terea statusurilor *i rolurilor de ctre indivizi este condiia fundamental a integrrii lor sociale.3.Analiza statistica si cea cauzala.3. In demersul sociologic,relatia statisticapermite e!plicarea faptelor.elatia statistica dobandeste valoare cognitiva daca este interpretata in termenii unei relatii cauzale./ste necesara introducerea a catmai multor variabile intermediare(variabile-test) spre a vedea daca legatura celor doua variabile ! si & (dependenta si independenta)este reala,aparenta sau insuficienta. Daca prin introducerea variabilelor-test in analiza relatiei dintre variabilele z si &, corelatia initialaramane statistic semnificativa si daca z este anterior lui &,atunci se poate afirma ca ! este cauza producerii lui &.In e!emplul de mai susse poate introduce ca variabila-test nivelul de calificare etc.Dupa adunarea materialului de observatie se trece la prelucrarea lui.flarea cauzelor se face prin metode din logica,dintre care cea maiimportanta este metoda variatiilor concomitente , iar generalizarile se obtin prin metoda inductiva (trecere de la singular la particular sigeneral).In concluzie,prin folosirea diverselor metode, tehnici si procedee devine posibila cunoasterea societatii,e!plicarea fenomenelorsociale.$um acestea sunt foarte comple!e,fiind legate de multi factori(inclusiv vointa omului),previziunile in domeniul socialului suntprobabile.

7/26/2019 Sociologie Subiecte Rezolvate

2/6

3.Ancheta de opinie.0ehnicile utilizate in investigarea opiniilor oamenilor despre faptele sociale sunt interviul sociologic si chestionarul sociologic.Interviul sociologiceste o tehnica des utilizata in investigatiile sociologice, deosebindu-se de alte tipuri de interviu prin faptul casubiectii investigati participa voluntar la ancheta,iar intrebarile sunt adresate subiectului ca individ in calitatea sa de membru alcolectivitatii investigate.Se disting # tipuri de interviu"-interviul directiv(se realizeaza pe baza unei liste prestabilite de probleme cu inregistrarea sistematica a raspunsurilorsunt rigurosstabilite in el ordinea,formularea si nr-ul intrebarilor) - interviul nedirectiv(nestructurat si neformalgrupul de probleme nu este anterior stabilit,acesta putandu-se modifica pe parcurs).

hestionarul sociologicreprezinta 'o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimuli,in raport cu ipotezele cercetarii, care prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din parteacelui anchetat un comportament verbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris.Alcatuirea chestionaruluise face dupa mai multe criterii"-precizia cu care este formulata ipoteza,-genul de ancheta-intensiva sau e!tensiva,-gradul de instructie al subiectilor,-particularitatile lor psihosociale, culturale,socioprofesionale, sau ale grupului studiat,-gradul de interes manifestat de subiecti pentru problema studiata, pentru cercetarea la care iau parte etc.!ormularea intrebarilorreprezinta un moment important in elaborarea chestionarului.0rebuie cu grija alese cuvintele si alcatuitefrazele spre a evita surse de erori in studiul opiniilor-e!presii neadecvate,neclare,incorecte logic sau gramatical.lasificarea chestionarelorse face dupa diverse criterii"

1-dupa continut-chestionare de date formale si chestionare de opinie#-dupa forma-chestionarul inchis, ce ofera o gama limitata de variante de raspunsuri anterior stabilite,chestionarul cuntrebarideschise, care permite a formula orice fel de raspunsuri in termeni propriisi chestionarul mi!t,ce imbina cele doua tipuri2-dupa modul de aplicare-chestionare administrative de catre operatorii de ancheta si cele autoadministrate, care pot fipostale,publicate in ziare si revistedesea ancheta de opinie se realizeaza prin sondaje de opinie, vizand opiniile unui esantion reprezentativ pentru o populatie33pentru ase surprinde modificarile survenite in momentele evolutiei sale, se face uz de analize panel,care inseamna investigarea repetata aaceluiasi esantion la intervale regulate de timp.". indicate teme si probleme ale cercetarii sociologice pentru urbanism.#eme majore ale cercetarii sociale pentru urbanism"-mobilitatea sociala si teritoriala a populatiei-consumul de timp social functie de particularitatile cadrului construit si ale retelei de servicii

-configuratia retelei de localitati construite in sisteme de localitati,gruparea unitatilor teritoriale cu profiluri socio-economice si culturaleasemanatoare-participarea locala-structuri sociale si demografice,fenomene si procese demografice-satisfactia comunitara etc.toate acestea trebuind sa fie tratate static si dinamic,descriptiv si e!plicativ.$R%&'()("In fata sociologului se pun astazi o serie de probleme,cum ar fi"-orasul ca aglomeratie si ca societate,-discontinuitatea spatiala si segregatia sociala,-marimea orasului si omogenitatea societatii urbane,-rolul centrului ca focar al vietii sociale urbane

-functiile sociale ale cartierelor-integrarea noilor cartiere si ansambluri in unitatea orasului ca intreg-relatiile dintre partile orasului etc.

".indicati aspecte ce alcatuiesc problematica sociologiei urbane.

4. Din problematica sociologiei urbane amintim"-definirea urbanului prin desprinderea unor trasaturi-cheie ale spatiului,-trasaturile vietii urbane-urbanismul ca mod de viata,-aparitia si dezvoltarea oraselor,-clasificarea acestora si a arealelor lor sociale(zone sociale),

7/26/2019 Sociologie Subiecte Rezolvate

3/6

-procesul de urbanizare cu specificul sau pe etape si zone geografice,-problemele urbane si solutionarea lor,-politica urbana,-planificarea urbana,-fenomene si procese urbane,-educatia,familia,religia,institutii urbane,functia grupurilor primare in conte!tul orasului,-modele sociale necesare pentru integrarea acestuia,-conditiile pentru coeziune in societatea urban-industriala,-sociologia locuirii si a mediului construit,

-participarea sociala in urban,-ce anume determina formele de actiune si organizarea sociala in urban, care sunt implicatiile lor in coeziunea sociala,consecintele lorasupra vietii sociale,-tipuri de comportament urban,etc.

*.dezvoltari A+( +( )orris teoriei lui irth despre urbanismul ca mod de viata"5orris apreciaza valabilitatea celor 1# propuneri ale lui 6irth, urmarindu-le in 2 conte!te" a. oras preindustrial, b. societate urban-industriala, c. conte!t birocratic.

. a) 7egaturi relativ slabe intre co-rezidentiIn orasul preindustrial coincid frecvent grupurile ocupationale, religioase, etnice, de rudenie legaturile reciproce sunt foarte puternice lanivelul elitei si destul de slabe intre membrii diverselor grupuri.In orasul industrial legaturile sunt puternice doar intre persoanele intime si-n unele zone in care, mobilitatea geografica fiind scazuta, au

supravietuit grupurile ocupationale si de rudenieb) $ontrolul social formal- important in relatiile dintre diverse subgrupuri si dintre grupuri fizic separate-mai important la nivelurile de jos ale birocratiei-mai putin important pentru cei din partea de sus a birocratieic) Separarea fizica a subgrupurilor diferite mai clara in orasul preindustrial- in orasul industrial separarea este mai mare, dar hotarele intre grupuri se schimba in urma invaziei si succesiunii- comple!itate asistemului de diferentiere si faptul ca sistemul de stratificare este incalcat indica mai degraba diverse sisteme destatuturi ce se suprapun intr-o masura.

. a) Dificultatea de a-i cunoaste personal pe ceilalti cu cresterea marimii si suprafetei.- in birocratii este important a-i cunoaste pe cei importanti cu care interactionezi regulat

-relatiile personale sunt stabilite de o persoana la fiecare nivel cu superiorii si subordonatii imediati, rezultand astfel un lant ce seintinde in intreaga organizatie, putand da rezultate pozitive in sensul cunoasterii personale de catre toti a celorlalti

) Sindromul relatiilor impersonale, segmentare, tranzitorii, superficiale-sunt efecte ale marimii, densitatii si ale eterogenitatii3333-impersonalitatea si segmentarea tind sa dispara acolo unde o persoana joaca un numar de roluri fata de alta, unde rolurile sunt jucate-o lunga perioada si unde fiecare parte poate e!ercita sanctiuni semnificative asupra comportamentului celeilaltec) 0ratarea relatiilor in mod marginal- poate viza e!ploatarea sau practica de a privi regulile ca fiind mai importante decat persoanele- e!ploatarea mai dificil de e!ercitat in o relatie secundara, putan fi evitata si-n relatii primare- regulile mai importante decat persoanele- penivelurile joase ale birocratiei, servind unei administratii impartiale.

. a) Diviziunea muncii cu relatii tratate in mod marginal-semnificativa in orice societate (preindustriala8industriala), specializarea influentand, mai mult sau mai putin, eficienta

b) Dominarea organizatiilor mari (in afaceri, guvernare etc)- specifica societatii urban-industriale- organizatiile mici suoravietuiesc prin afaceri sau in producerea de bunuri si servicii foarte specializate8durabile, unde cumparaturile nusunt frecvente, comparatiile 9 atente, consumatorii - ignoratic) $odurile etice- se dezvolta in grupurile formale ocupationale si in cele neoficiale- rolul lor se reduce intr-o elaborata diviziune a muncii (se restrange aria intereselor comune impartasite de membrii grupului)- poate sa nu e!iste nici un cod etic substantial aplicabil tuturor membrilor organizatiei sau orasului

. a) Diviziunea muncii creste odata cu piata-unele bunuri 8servicii au mai multe posiblitati de specializare decat altele, dar curba ce pune in relatie marimea pietei cu profitabilitateasi cresterea diviziunii muncii mu este lina

7/26/2019 Sociologie Subiecte Rezolvate

4/6

b) Specializarea e!trema si interdependenta sunt instabile.- un grup mic necooperant poate aduce intr-un punct mort munca unei organizatii- orasele particulare preindustriale sunt mai instabile, cu o slaba aparare contra distrugerii, fiind frecvent distruse in razboi sau dupavoia regelui, reconstruite functie de avantajele zonei- ca forme de organizare sociala, orasul si birocratia sunt foarte stabile daca una din ele este distrusa, apar alte organizatii similare

:.a) Imposibilitatea de a grupa impreuna toti rezidentii- in orasul preindustrial nu e!ista mass-media , comunicarea este neregulata- in societatea urban-industriala comunicarile formale tind sa fie mediate de grupurile primare ce evalueaza si le reinterpreteaza in

multe situatiib)c) $omunicarea indirecta prin mass-media grupuri de interese speciale-grupurile primare pot sa-si izoleze membrii, dar este greu de stabilit daca pot sa-i protejeze contra efectului pe termen lung ale!punerii continue la un singur punct de vedere, in special privind problema ... pentru membrii grupului- grupurile de interes special pot fi eficiente cand au de infruntat oarecare opozitie-marimea unui grup de interese influenteaza forta sa de comunicare

. Diferentierea si specializarea cresc odata cu densitatea- un efect foarte plauzibil al marimii densitatii, cu putine dovezi insa pentru inevitabilitatea relatiei-apar solutii alternative la schimbarile impuse de marimea densitatii-efortul de a spori dimensiunile pietei sau apropierea de modelulunei institutii totale.a)$ompetitie si e!ploatare reciproca mai degraba decat cooperare in munca- printre co-muncitori competitia si e!ploatarea actuala sunt mai reduse decat cooperarea si loialitatea- relatiile dintre stapan si supus sunt determinate de elaborate coduri de obligatii, care nu previn e!ploatarea, dar o restrang in limiteconventionale, limitand resentimentele ce pot aparea-e!ploatarea este clara acolo unde castigurile unei parti coincid cu pierderile combinate ale celorlalte parti- competitia este tacit incurajata acolo unde promovarea depinde mai mult de merit decat de vechime in munca

-regulile oficiale8neoficiale presuoun cooperarea odata cu incurajarea competitieib) itmul inalt al vietii-factor important-familiaritatea cu e!citantii- asupra oficialilor din varful ierarhiei presiunea muncii creste proportional cu marimea organizatiilor si cu comple!itatea problemelor derezolvatc) utinele ordonate si semnificative- esenta birocratiei- rutina apare mai mult la nivelul claselor inalte decat a celor joase- in orasele preindustriale, rutinele sezoniere tind sa fie mai ordonate ca cele zilnice (sarbatorile religioase sunt asociate unei zile, dar eimprevizibil timpul cand negustorul isi deschide8inchide magazinul)

1?. Distinctiile simple de clasa dispar atunci cand diviziunea muncii devine comple!a

7/26/2019 Sociologie Subiecte Rezolvate

5/6

- in orasul preindustrial erau clare distinctiile complete intre elita-clase de jos-proscrisi, dar e posibil sa fi avut loc schimbari in fiecaredintre acestea-Sjeberg nu arata pana cand orasele preindustriale isi mentin strcutura simpla de clasa- incercarea oficiala de a impune o singura structura de salarii poate parea artificiala si genereaza insatisfactii (@A SIAB@ SIS0/5B/A//C D 5IS$/ E/ F/0I$7, D $5E7/GI00/ permite o mai mare mobilitate)

11.a) $onflictul loialitatilor de grup- in orasele preindustriale mobilitatea (dintr-o echipa in alta) este limitata, iar conflictele de loialitate mai putin frecvente-e!punerea la alte puncte de vedere si sofisticare-5 sunt mai reduse

-cum elita evita contactele cu alte clase, se presupune ca SIS0I$/ vizeaza doar relatiile interpersonale- conflictele de loialitate sunt mai evidente intre grupuri, intrucat ele sunt mai usor aranjate intr-o ierarhieb) 5obilitate geografica si sociala-mob. geografica pare mai mare in societatea industriala decat in zonele rurale, dar in parte ea poate fi o iluzie- depopularea ruraluluida impresia ca populatia orasului este mai mobila pentru ca are veniti recentic) Sofisticarea- este mai probabila in societatea urban-industrialaunde nici o scara de valori nu este general acceptata si unde grupurile au mai multeocazii si incurajari sa iasa in afara oricarei scari de valori

1#.a) Influente nivelatoare a productiei de masa- in orasul preindustrial productia de masa este redusa, schimbul fiind privit ca nerentabil- in societatea urban-industriala productia de masa este semnificativa, influenta ei este vizibila, dar ea poate fi mai mult aparenta decat

reala- productia de masa intr-o organizatie are efect monoton incat reduce toate meseriile la o stare de munca-difentele intre masini si-n relatiile om-masina creeaza noi distinctiib) $one!iuni pecuniare- oamenii pot fi atrasi in orice munca bine platita, ca orice serviciu nu are nevoie de alta legitimare decat de convingerea ca oamenii vorfi bine platiti

/.are sunt procesele ecologice care determina azi dinamica structurarii spatiului urban.

;. dinamica structurilor din spatiul urban este determinata de o serie de factori"

invazia,

simbioza-supravietuiesc in aceeasi zona populatii nelegate prin grade de rudenie sau etnice ,segregatia-separarea unor populatii in teritoriu fiecare cu trasaturi si activitati distincte,succesiunea- populatia sau un tip de activitate inlocuiesc o alta populatie sau un alt tip de activitate/.cum se structureaza comple0ul ecologic in viziunea ecologiei sociologice umane.

;. bordarile moderne- .%aHle&,. orr&, 7. Schnore- prezinta comunitatea urbana ca un ecosistem cuprinzand interrelatiadintre" 1. Eopulatia #. 5ediu 2. 0ehnilogie 4. rganizare socialaformeaza 'complex ecologic. )ediul- pune problema adaptarii,

populatiaeste elemental vital, iar ecosistemul este mecanismul adaptativ, raspunsul populatiei la mentinerea relatiei functionale.Dupa %aHle&raportul de intrepatrundere dintre environment-populatie-sistemse manifesta ca adaptare si ca dezvoltare a

orasului.. spatiu urban si relatiile interfamiliare..realtii " - intrafamiliare, - interfamiliare (rudenie, vecinatate)Starea normala a familiei actuale"echilibrul dimamic intre dependent si interdependent.

ealatii interfamilare "

elatii de rudenie"in mediu rural sunt mai intense,depent de gradul de compatibilitate dintre familii.

bs" aceste trasaturi se manifesta in functie de distanta spatiala dintre rude. re importanta " virsta, structura demograficaJude in localitati diferiteconteaza " structura demografica,perfectionarea profesionala.

#endinta familiei" -nucleare- elatii cu rudele apropiate- elatii intense cu rudele- Izolationalism- Se orinteaza spre alte familii

bs" 1. 0endinta spre nucleare nu insemna neaparat proslavirea relatiei de rudenie.#. faptul ca relatiile de rudenie sunt mai intense in mediu rural nevoia de intrajutarareJde aiai sunt mai apropiat

7/26/2019 Sociologie Subiecte Rezolvate

6/6

.Relatii de vecinatate.

#ipuri de vecint4i 5n mediul urban

0erence 7ee define*te trei tipuri de vecintate urban"a) vecintatea cuno*tinei sociale,b) vecintatea omogenc) vecintatea unitate.( 7ee 1>