Mnrar-BocDAN ManmN

Socie tatea deschis[ contraSocietetii deschise

Societatea romAneascaintre utopie gi realitate

'AQIDEEAEURoP?ANX

Cuprins

Prefali .......7Mu$umiri ................. 13

CuvAnt inainte ......... 15

Introducere ............... .................. l-9

I. SOCIETATEA DESCHISA, DE LA TEORIELA REALITATE SOCIALA ,.,.....411. Societatea deschisi, Henry Bergson qi

filosofl a din spatele conceptului................ ............... 42Societili inchise gi societdli deschise ................. 42Societatea deschisS gi problema evolulieisociale in viziunea lui Bergson............... ............. 46

2. Karl Popper, Societatea deschis[ giduqmanii ei.............. ..............51

Metamorfozele societilii deschise de IaBergson Ia Popper. ............51Caracteristicile societ[lii deschise inviziunea lui Popper .......... 55

3. George Soros, Societatea deschisl de Iaconstruct Ia construc{ie socialh .............. 59

inceputurile.............. ........ 59Asumarea deschiderii societililor inchise.......... 61

4. Societatea deschisS., o provocare de ordinconceptual gi mai mult decAt atdt........................... 68

Valenlele multiple ale unui concept devenitrealitate socia15....... ...........68

Mihai-Bogdan Marian

CAteva cuvinte despre criticile adusepromovirii societ[lii deschise in lume ............... 78Capcanele qi oportunitilile societiliideschise ...........84

5. Conc1u2ii............... .................. 90

II. SOCTETATEA DESCHTSS Sr ^REDUNDANTELE SOCIETATII INCHISE IN

poSTMODERNITATE .............. .................. ee1. Consecinlele istoriei: colonialismul,

migralia qi amestecul populaliilor ........................ 100Societatea deschisS. qi colonialismul ................ 100De Ia comerlul cu sclavi, Ia migralia forleide muncd ....... 105Amestecul populaliilor............... ..... 108

2. Societatea pluralist[ qi multicu1turalismul........... 113De Ia asimilalionism gi segregafionism, Iapluralism qi multiculturalism .......... 113Societatea deschisi, democralia liberali qidiversitatea cultural5 ..... 115Societatea pluralisti. .....71.7Multiculturalismul ........722

3. Clivajele geopolitice, mediul internalionalde conflict qi problema realit6lii de ri2boi............ 128

Un ritm tot mai accelerat al schimbirilorglobale ........... 128Clivajele asociate axei Occident - Orient.......... 133Clivajele asociate axei Nord - Sud .. 138

4. Construirea realit5lii sociale gi problemainstituliilor in paradigma societilii deschtse ....... 742

Societdlile ca realitili construite............... ....... 142Natura uman6 qi institulia familiei ................. 145Institulion alizar e a ordinii sociopolitice deansamblu gi raporturile public-privat ......... ..... 152

308

309 Societatea des ch,ist\ contra societd,tii de schise

Formele de inchidere social6 asociatAmatricelor socio-economice ............... 159Problema devianlilor de la norma societSliideschise, contextul de rizboi gi,,instituliiletotale" ............. L62

5. Societatea deschis[ impotrivasocietSlii deschise... .............. 169

Componenta ideologici............. ........ 169Componenta militant-agresivi ........ 178Realitatea sociali modelati de societateadeschis[ ........... 181

6. Conc1u2ii............... ................. 185

III. STUDIU DE CAZ: SOCIETATEAROMANEASCA, INTNP SOCIETATEAtNcHrsA $I socIETATEA DESCHIS4................... 1e11. Introducere............ ................ 1922. Profilul cultural al societilii romAnegti,

intre societatea inchisi gi societateadeschisi... ............794

Analiza privind incadrarea proflluluicultural al societ5lii romAnegti in paradigmasocietate inchisS, - societate deschisi............... 194Profilul cultural al societSfii romAnegti............ L96Trendul de deschidere a societi$ilor in lume... 196

3. Societatea romAneascd in tuanzi\ia de la profilulsocietilii inchise citre societatea deschisi........... 198

RomAnia, societatea deschisi gi aI treilea valde democratizare...... ........ 198Democrafie liberali de tip pluralist gi maimult decAt at4t.......... ......207Schimbarea profiIului cultural aI societiliiromAnegti, un model de inginerie socialigradualS ........2O8Resetarea softului mental autohton................. 208

Mihai.Bogdan Marian 310

Introducere

O privire succintS. asupra evolufiei criteriilorde configurare a societS.lilor umane

Avantajul pe care ni-l oferi perspectiva zilelor noas-tre asupra parcursului istoric prin care s-a edificat rea-Iitatea prezentului ne relev[ o serie de mutalii majore,care au avut loc in cadrul civiliza{iei umane intr-un in-terval de mai bine de 2000 de ani qi care converg in sen-sul realizirii tranziliei de la o lume profund etnicizath,c5.tre una ce se vrea a fi pur economic[.

in acest sens, observim c5. la baza coaguldrii pri-melor societS.li1 s-a aflat criteriul etnic, aflat in strAnsi

t Notiunea de societate provine din cuvintele latine socius - aso-

ciat, aliat, partener gi derivatul acestuia, societas - uniune in r-ede-

rea realizdrii unui scop comun, parteneriat, desemnAnd in sens largo formi de asociere intre mai mulli indivizi care au un scop comun.Din acest nucleu aI asocierii intre indivizi, notiunea de societate adezvoltat o multitudine de intelesuri, ast[zi termenul fiind utilizatpentru a desemna practic orice formi de parteneriat sau uniune, dela societ6li comerciale qi profesionale, pAni la societili ale spaliuluivirtual precum societatea informationald. De asemenea, se vorbegteqi despre societatea de masi, ca model de parteneriat social gene-rat de industrializare, caracterizat prin uniformizarea rolurilor qidiferenlelor de clas6, despre societatea internafional5, ca formi departeneriat intre natiuni, sau despre societatea globali, in sensulsurprinderii interdependenlelor din ce in ce mai accentuate dintrevietile oamenilor de pretutindeni. LuAnd in considerare toate acestesensuri, mentionim cI pe noi ne intereseazi in demersul nostru cupredilecfie acele societili cu caracter politic, inlelese ca forme de aso-

Mihai-Bogdan Marian

corelatie cu particularitSlile mediului natural in care sederula viala indiviziLor qi comunitE{ilor umane. Practic,putem spune ci societ5lile respective s-au configurat inbaza gi sub influenla factorilor de mediu, motiv pentrucare au avut o arie de acliune destul de limitat5. Practi-cile sociale pe care se intemeiau, dezvoltate in principiuca practici asociate supravieluirii in cadrul natural, audat nagtere mai departe modelelor culturale. Iar inbazaacestora au fost intreprinse, mai tdrziu, primele expan-siuni de tip colonial, care au dat nagtere unor societlticu o anverguri mai largd, pe care s-au constituit primelecivilizatii. Astfel, intreaga antichitate ni se relevi ca olume a realitililor etnice transpuse in modele culturale,pe baza cirora s-a realizat gi justificat coeziunea socie-tililor qi s-a dezvoltat structura lor ierarhicS. Dar fortaexpansionisti a culturilor etnice a fost una destul de Ii-mitat6, tocmai datorit[ faptului cI respectivele modeleculturale erau strAns corelate cu factorii de mediu, rea-litatea creati de om fiind inci insuficient emancipati desub condilionalitSlile realititii naturale. Prin urmare,aceste modele culturale nu puteau penetra decAt socie-t5!i din areale geografice proxime, in care practicile desupravieluire pe care Ie propuneau erau sustenabile giviabile, fdril a veni in contradiclie flagrantl cu practicisociale autohtone, fundamentate intr-o altfel de reali-tate naturali. Emblematici pentru lumea antichit[tiieste expansiunea societilii romane, a c5"rei capacitate

ciet:e realizate intre indivizi care trdiesc intr-un areal geografic de-terminat, cu scopul de a administra in comun teritoriul respectiv qiresursele aferente, dezvoltAnd sisteme de organizare sociopolitici ceimplici stratiflcare sociali qi forme de conducere similare conduceriide stat, care imprimi la nivel individual o congtiinti de grup, asuma-tI ca identitate colectiv5, in care se regdseqte qi identitatea persona-H. (DEX 1998: societate; Marshall 2003: pp.534-538; Giddens 2OO7:pp. 65, 626; Hobbes 2011: pp.77-85).

20

2l Societatea d,escl t.i.stt t'o r t,l.ru, societd,tii deschise

rle modelare a realitilii naturale qi de generare a uneircaliteli sociale din ce in ce mai independente a fost netsuperioari celorlalte societili contemporane ei.

Pe misurl ce realitatea creati de om a evoluat inltrport cu realitatea natural6, au ap5rut anumite con-stante qi convergenle la nivelul practicilor sociale pe ariirnult mai extinse decAt cele de odinioari, care au ajunss5. transcendi barierele culturale de tip etnic, dAnd nag-l,cre unor noi fiIosofii existenliale, in principiu desc[rca-tr: de incircitura etnic6. Astfel, evul mediu introduce insceni un nou criteriu de configuyare a societiliior, re-spectiv, pe cel aI religiei. In paradigma religioasi, struc-tura societS"lilor qi ierarhiile sociale nu ar mai fi trebuitsir fie influenlate de criteriul precedent, etnic, deoarecercligia acliona deja intr-un plan mai larg decAt etnici-t;rtea, in care igi propunea tocmai omogenizarea dife-rontelor etnice, pentru a susline construclii sociale mai:rrnple. Cu toate acestea, criteriul reiigios s-a suprapuspcste realit6li1e sociale modelate anterior de etnicitate,r:rrre de cele mai multe ori au for\at religia si accepte silrreia gi si asimiieze din practicile sociale ale culturilorct,nice. Astfe}, pAni la urme, cele dou[ criterii ajung s[t:oexiste gi si se anime reciproc, iar aria de manifesta-rc religioasS. capdti o anverguri mai largd fali de ceacrrltural-etnici, fiind mai flexibilS qi perpetuAnd cAter:cva din diferitele obiceiuri culturale edificate anterior.()regtinismul, spre exemplu, ajunge s5" transcendi ast-lirl dincolo de granilele Imperiului Roman, dar cu prelulunor concesii, schisme gi reforme religioase de parcurs,(:irre au ficut ca zona periferic[ a constructului religiossr-r se modifice continuu pentru a putea asimila elemen-l,c externe, ciutAnd insd si-qi menlini neatins nucleult:rr pretenlie de universalitate. Odati cu aparilia religieirn prim planul realitililor sociopolitice, etnicitatea iqi

Mihai-Bogdan Marian

pierde monopolul asupra model5rii for{elor sociale $i,mai mult decAt atAt, este exilat[ undeva in fundal. Eanu mai poate omologa realit[li sociale de acum incolodecAt cu condilia de a purta pecetea religiei

Sub impactul evoluliilor tehnologice gi gtiinlificecare redefinesc complet practicile gi realitdlile socialea1e unor societili incS puternic localizate, modernitatearesusciteazl intrucAtva etnicitatea, rebranduind-o subforma nalionalismului, dar pentru scurtd vreme gi doarpentru a mai fragiliza monopolul religios, ajuns la unanumit grad de saturatie, spre a face loc unui conceptmai larg. Astfel, sub aceste influenle, din mixul etnici-tilii qi religiei, pe scena realit6lilor sociale qi politice vaapirea pAni la urm[ un nou criteriu de modelare a so-ciet5filor, respectiv, ideologia, care include gi o pronun-!at[ dimensiune economici. Treptat, ea va ajunge sisurclaseze atAt culturile etnice cAt qi religia, cipitAndo for!5 de expansiune cu mult mai mare, reuqind pAnSIa urm6 si modeleze o realitate sociopolitici global5,structurati in doui mari sfere de influnli ideologicS. Cutoate acestea, Ia fel ca gi in trecut, noua realitate vineqi se suprapune peste realitilile anterioare. Mai multdecAt atAt, se alimenteazi din ele, asimileaz1. caracte-ristici de descendenli arhaici qi le perpetueazi intr-oalti formi printr-un nou construct de realitate sociali.Agadar, chiar daci perenitatea unor obiceiuri de descen-denli etnici reugeqte si transcendi pAnh in modernita-te, ea nu mai are forla necesarS. pentru a fundamenta deuna singurS realitilile sociopolitice, care de acum se vidintrate sub spectrul ideologiilor.

Odati ce a p6git pe scen5, ideologia va constitui oadevirati trambulini pentru afirmarea criteriului efi-cienlei economice ca principal reper in constituireaunei noi realititi sociale, una care marclteazl" intrarea

22

.)D Societatea dcs<:h,i.sit, rxttt,l,ra societittii deschise

umanitelii in postmodernitate. Noul criteriu, spre deo-

sebire de precedentele, care datorau foarte mult subiec-tivismului percepliei umane asupra reahtelii inconju-r[toare, s-a voit a fi edificat ca un criteriu caractertzatde obiectivitate, cu o existen![ independentd de lumeainterioari a indivizilor. Astfel, daci etnicitatea, credinlareligioasi sau opliunea ideologici ajungeau si se con-funde cu straturile profunde ale fiinlei indivizilor, bu-nistarea economic[, ca expresie a eficienlei economice,cste ceva care are o existenlI exteriori in raport cu rea-litatea interioari a omului, iar legitura dintre ea qi indi-vid are un caracter efemer, nemaifiind una indisolubil[.Prin urmare, criteriul eficienlei economice se defineqteca unul desubiectivizat gi cu un puternic caracter ra!i-onal, care rezid6, in faptul ci eI se edificd intr-un modpresupus obiectiv tocmai prin interacliunea dintre dife-ritele subiectivit[li individuale sau colective.

Agadar, criteriul de modelare a realitililor socialeinsugit de postmodernitate diferi in mod fundamentalde cele care au animat viafa societi{ilor in epocile ante-rioare. Mai mult decAt atdt, criteriul eficienfei economi-ce, prin faptul cI asum[ modelarea unei realitili socialeobiective, purcede practic Ia destructurarea tuturor cri-teriilor anterioare marcate de subiectivism, fie ele etni-ce, religioase sau ideologice, clutAnd si impiedice perpe-tuarea 1or. Prin aceasta qi postmodernitatea ajunge sise intemeieze pe o filosofie socialS fundamental diferitiihfi de cea a epocilor trecute, respectiv, pe o flIosofie a

destructur6rii formelor gi fondurilor edificate in trecut,propunAnd in schimb un model de societate deschis[.Astfel, daci construirea societililor trecutului s-a inte-rneiat pe caracteristicile gi opliunile emanate de Ia o ma-joritate de indivizi, fi.e ea etnic6, religioasi sau ideolo-gici, in societ[liIe postmodernitilii rolu] principal pare

4. Construirea realit5lii socialeproblema institufiilor in

paradigma societ5lii deschise

SocietSlile ca realitSli construite

Societilile, prin definilie, reprezint1. realitili con-struite de citre om impreuni cu semenii sii in mijloculrealitdlii naturale, nrr numai prin acliune fizicd", ci giprin puterea minlii. In acest sens, orice realitate socia-16 concreti gi palpabili reprezinti rezultatul, mai multsau mai pu(in fidel, al unei realitS.li ce a fost proiecta-ti mai intAi in plan psihologic, a fost confruntati directsau indirect cu alte proieclii concurente de acelagi fel,precum gi cu planul realitilii concrete qi, abia apoi, a

ajuns s5. se edifice ca gi construclie social[ in care se re-flecti pAn[ Ia urmh un anumit tip de compromis. Astfel,fi.ecare construclie social6, deqi se conflgureazi in modvizual prin repere fizice palpabile, se intemeiazdin ace-

lagi timp pe reperele de ordin psihologic Ai moral cu carerezoneazd. gi la care achieseaz[ intr-o form6 sau alta tolicei care participi Ia viala sociali (Berger gi Luckmann2008; Schutz 7967).

Pe cale de consecinli, practica vielii in societate ri-dici o nevoie de reglementare publici a reperelor socie-t6{ii, fie ele fizice ori morale, in funclie de care partici-panlii la viala social5 si iqi poati orienta conduita gi

comportamentele, sens in care, acegtia in interacliunile

si

143 So cietatea de s c I t, i.s it. t t t r r, l. t' r r s r tc i,e td,tii de s ch,i se

reciproce recurg pAni la urme Ia o anumiti standardi-zave a relaliilor gi reperelor, ce face posibile asumareasocietilii de cdtre individ. Mai mult decAt atAt, respec-tiva standardizare, chiar daci in timp este susceptibilia suferi ajustiri qi transformiri, face posibil5 transmi-terea matricei sociale de ansamblu de la o generalie laalta. De asemenea, din aceleagi considerente pe care se

intemeiazS" insigi coerenla vielii intr-o societate dat6, se

impune qi exercitarea unui anumit control al societiliiasupra comportamentelor membrilor ce o compun, pre-cum qi forme de sanclionate, tzoLate sau chiar excluderea celor care deviaz6, dela norma asumat5 public (Bergergi Luckmann 2008). tn acest fel, urmAnd. regula stan-dardizdrii, iau naqtere mai int6.i obiceiurile, iar mai apoiinstituliile, prin care se realizeazl. formalizarea obiceiu-rilor prin care viala in societate ajunge in cele din urm5.si fie reglementat6 de o manieri presupus obiectivi,deflnit[ qi garantatd prin norma juridicd. Agadar, omulconstruieqte societatea iar, mai departe, societatea ilmodeleazi gi iI transformd pe om, impunAndu-i pcrm?r-nent si se raporteze la o serie de referentialo oornun()ce au fost asumate de membrii societ[tii, prin rrr:crrst,rr

obligAndu-l practic s[ se uniformizeze trendultr i rr prolr:r I

gi adoptat de societate (Schutz 7967; Durkhcim ll)l)5;Berger gi Luckmann 2008).

Toate aceste repere qi referentiale ale vielii socirrlr',despre care am vorbit in cele ce preced, oricAt de rcstric-tive sau laxe ar fi ele, pAni la urmi nu reprezinti inslaltceva decAt borne, fizice ori psihice, formahzate ca in-stitulii, ale unor modalit5li de inchidere socialE in tiparegi categorii standardizate, care ordoneaz{, qi onenteazbviata indivizilor in societate. Prin urmare, orice formdde societate implici atAt modalit5li de reglementarea raporturilor sociale, cAt gi miiloace de control social,

Mihai-Bogdan Marian L44

statuate sub forma instituliilor carc reglementeaz6. atdtnorma de conduitl., cdt gi modul de sanclionare al devie-rii de la norma respectivi, fdr6. acestea neputAnd exista.

Spre deosebire de modelele de societate cirora li seopune, conceptul de societate deschisi vine gi propuneinstitulii flexibile, care trebuie sd se echilibreze reciproc,gi un control social relaxat, ce ar trebui sE se compense-ze printr-un spirit civic extrem de dezvoltat, construitpe valori obiective gi universaliste, la care si participemajoritatea covArgitoate a participanlilor Ia viala soci-a15. Prin raportare Ia realitilile zilei, propunerea socie-t6!ii deschise este suslinuti qi de inovaliile tehnologicein materie de telecomunicafii, precum gi de control gi co-

ordonare ale acestora) care fac posibili exercitarea unorforme de control social ce nu erau posibile in epociletrecute, mult mai eficiente qi, in acelagi timp, mult maipulin evidente qi stAnjenitoare pentru individul care nudeviaz[ de la norma generali. Dar, de la ce ne propunesocietatea deschisi gi pAni Ia realitatea concreti existiun drum intortocheat gi complex, iar sintagma institu,tiiflexibile pe care qi-o ia ca reper societatea deschisE, din-colo de natura sa abstract[ gi ambiguS, care lasi o mareIibertate de acliune gi speculalie83, ln planul realitiliiconcrete se lovegte pAnE la urmi de nigte limite la fel deconcrete, asupra cdrora ne vom opri in cele ce urmeaz6,cu menliunea ci nu pretindem a Ie fi identificat decAt pe

cAteva dintre cele mai importante.

83 Caracteristici a societ5fii deschise care rezoneazi profundcu dreptul de inspirafie anglo-saxoni, common law, ce se defineqtein principal prin reglementarea stricti a interdicfiilor, dincolo decare este permis[ o larg[ libertate de migcare qi acfiune. Totodatd,aceast[ caracteristici contnrstcaz[ profund cu dreptul de inspiralielatin6, a clrui marcH estc dat*i de un exces de reglementare careprivegte toate aspectele vicfii.

145 Soci,etatea deschisd, contra societdtii descl.tise

Natura uman5 qi institutia familieiin principiu, standay:dizarea pe care se fund"amen-

teaz6, construirea realitSlii sociale presupune o obiecti-vare a reperelor can:e rezultd din intersectarea tuturorperspectivelor subiective, aducAndu-le pe aceastea Ia unnumitor comun. In realitate, obiectivarea gi formahza-rea reperelor sociale ca institulii ce stabilesc standardede via!5 nu se realizeazi. mai niciodati printr-un echi-libru de naturi obiectivi intre diferitele perspective su-biective ci, mai degrab6, prin atingerea unui compromisprin care perspectivele subiective care dovedesc o fortimai mare in a se coagula qi impune ln plan social gi Iesubordoneazb. pe celelalte, acaparAnd procesul de confi-gurare a ceea ce se definegte ca flind sfera public[. Ast-fel, oricAt de obiectivi qi echilibrat[ ar pretinde c5" este osocietate, in fapt ea nu reprezinLl" decAt o constructie so-ciali aI cirei grad de subiectivism este reflectat de natu-ra compromisului, mai mare sau mai mic, reahzat intresubiectiviti{ile din a ciror intersectare a luat nagtere.Iar forle1e care animi atAt coagularea, cAt gi concurenlaintre diferitele perspective subiective pot fi ralionale oride naturi afectiv5, constituirea realitilii sociale fiindde fapt un mix in care forlele ralionale qi cele afectivese intrepitrund, oglindind pAnI la urm5. ins6qi naturaumanl caractertzati prin raliune, dar gi prin simliredeopotrivl.

Dupi cum am vdzttt, conceptul de societate deschisialege si se defineascl prin opozilie cu ideea modetiriirealititii sociale prin forle de naturi afectivS, deoarececonsiderd cI acest lucru favorizeaz5 aparitia gi manifes-tavea unui tip de subiectivism capabil a polariza qi men-line fluxurile sociale in mod inechitabil doar in avanta-jul unora, generAnd pAni la urmi o inchidere sociali gio stagnare in evolulia societdlii, ce nu ar mai putea fi

Mihai-Bogdan Marian 146

depIgite decAt printr-o risturnare completd a planuluisocial. Or, tocmai acest gen de risturnS.ri complete aleordinii sociale, de tip reuolu.tie totald, cauti societateadeschis[ si le evite, sens in care teoria societ5lii des-chise ajunge sd combati cu putere modelele sociale carefavorizeazi aparilia gi manifestarea forlelor afective cavector principal de construire a realitilii sociale.

De-a lungul timpului, acest tip de subiectivism, ci-rria ast6,zi i se opune societatea deschis5, s-a concreti-zat in perspective gi abord6ri ideologice, religioase sauetnice. Acestea s-au intersectat, de cele mai multe oriviolent, unele cu a1tele in disputa pentru definirea ori,dup6. caz, acapararea qi redefinirea unor spalii publice,care pe parcursul secolelor au ajuns si se intersectezela rAndu1 lor unele cu celelalte, dAnd nagtere unor noispalii publice, de flecare dat5. cu o anverguri din ce ince mai mare, pAni astizi cAnd putem vorbi chiar de unspaliu public global. Daci despre ideologii 9i religii pu-tem spune ci au dat nagtere unor comunitSli imagina-tesa Ia nivelul chrora a fost posibiti. aparilia gi manifes-tarea unor legituri de tip afectiv similare cu cele dinrAndul comunitililor naturale, care in planul identithtiide grup ii determini pe indivizi sI se coaguleze in gru-puri distincte gi sI se raporteze unii fali de ceilalli inprincipal prin referire la comunititile de apartenen!6,in termeni de noi gi ei, despre etnicitate putem afirmac6 ajunge si se identifice cu insigi ideea de comunitatenatural6.

Astfel, urmirind inl[turarea terenului de manifes-tare a forlelor afective dincolo de ideologii gi religii, so-cietatea deschisi gisegte ca ultime redute ale acestui

8a Despre notiunea de conut,nitd,l,i in"taginate a se vedea pe largBenedict Anderson (2000) Conr,rtnitd,tri imaginate: reflec{ii asupraoriginii qi rdspl,ndirii naliorurlisnut lui, Ed. Integral, Bucureqti.