#s*it,i:i:

Francis Bacon (1551*1626), filozof, jurist, om politic cu o acivirare de 30 deani in Camera Comunelor (mai intAi) si Camera Lorzilor (din 1620), consilierprivat la doui cur;i si lord cancelar al Angliei, a fost unul dintre intemeietoriimodernititii europene. Proiectele sale de reformi frlozofi,ci,, gtiinEi6ci;i juri-dici au modelat decisiv Anglia secolelor X\,1I-XX (ca gi o bLrni. parte a Eu-ropei moderne). in acela;i timp (gi poate tocmai de aceea), putini gAnditori aimodernitigii au avur parte de o receprare atar de eterogeni precum FrancisBacon. Ridicat in slivi ca primul dintre moderni si criror d gAndirii stiintificemoderne, a fost in acelqi timp criticat pentru lipsa unui sistem, pentru carac-terul fragmentar si retoric al scrierilor sale sau pentru sustinerea unor idei careau devenit, pe rAnd, mituri si marote ale modernititii europene.O gindire enciclopedici si originali, dublati de un remarcabii talent literar,a llcut ca scrierile baconiene si inspire misciri intelectuale precum marileproiecte de reformi religioasi 9i sociali din Anglia anilor 1640-16G0, infiin-tarea primelor academii gtiintifice in Anglia gi in Franga, Iluminismul francezsau proiectul unei stiinte universale de tip inductiv.Opere principale: Essays (1597), The Two Boohs of Francis Bacon ofthe pro-

fcience andAduancement of Learning (1605), De sapientia ueterum (1609),Nouurn organum (1620), Historia naturalis et experimentalis ad condendamphilosophiam (1622), De augmentis scientiarum (1523), Apophrhegms newand old (1624), Sylua Syluarum, or a Natural Historie in Ten Centuries(1626), New Atkntis (1626).

Dana Jalobeanu este cercetiror si conferentiar la Facultatea de Filozofie,precum gi director al IRH-ICUB, lJniversitatea din Bucuresti. Este unuldintre editorii Journal of Early Modern Studies ;i face parte din comitetuleditorial The Oxford Francis Bacon.

Claudia Dumitru esre absolventi a Facultftii de Filozofie, Universiratea din Bu-curegti, si are un al doilea master in istoria gi filozofia gdin{€i, conferit de Univer-sitatea din Cambridge. in prezent este doctorand la Universitatea Princeton.Oana Matei este docor in filozofie, cercetitor si lector universitar la Universita-tea de Vest,,Vasile Gold!", Arad, cu expercizi in istoria stiintei gi istoria ideilor.Doina-Cristina Rusu este doctor in filozofie si cercetitor postdoctoral laUniversitatea din Groningen, cu un proiect de cercetare care investigheaziteoriile materiei ln modernitatea rimpurie.Grigore Vida este doctor in filozofie si cercetitor postdocroral in cadrul IRH-ICUB, Universitatea din Bucuresti, specializat in istoria filozofiei gi istoria stiin-gei din perioada moderniti.,tii timpurii.

Opere filozofice-f

FRANCIS BACON

SylvaSylvarum

sauO istorie naturaliin zece centurii

Volum coordonat de

Dana Jalobeanu

Traducere;i note de

Dana Jalobeanu, Claudia Dumitru,Doina-Cristina Rusu, Oana Matei, Grigore Vida

Studiu introductiv de

Dana Jalobeanu

HUMANITASBUCURESTI

Volum apdrut cu sprijinul IRH-ICUB, Universitateadin Bucuregti, gi finantar prin proiecrul PCE FromNatural History n Science: the Emergence ofExperirnmnlPhilonphy QArtJ0t6).

Cuprins

Listaabreuierilor...Sadia innoductiu

7

11

53

Sylua Sylaarun: retorica ,,noii gtiinge"

gi pedagogia experimentului

Notd asupra edi,Ei .

Redactor.i: Mona Antohi, Cristina Jelescu, Marieva IonescuCoperta: Ioana NedelcuTehnoredactor: Manuela MixineanuCorectori: Cristian Negoiji, Andreea NiliDTP: Iuliana Consrantinescu, Dan Dulgheru

Tipirit la Monitoru.l O6cial R.A.

Francis Bacon

S/ua Syluarum, or a Nanral Historie in Ten Centuies

@ HUMANITAS, 2017 , pentru prezenta traducere romineasci

ISBN 978-973-50-5519-6rDescrierea CIP este disponibilila Biblioteca NaEionali a RomXniei.

EDITURA HUMANITASPiata Presei Libere 1, 013701 Bucuregti, Romdniatel.021 I 4088350, fax021 I 4088351www.humanitas.ro

Comenzi online: wwwlibhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzati@libhumanitas.ro ,'

Comenzi telefonice: O2l 311 23 30

SYLVASYLVARUMO istorie naturali lnzece cenilrii

Epistoli-dedicatie... .i.... 7I

CuvAntcitrecititor ""' 73

Centurial ..... .;.... """' 79

Cenruriall ..... .....,. 181

Centurialll... "'""228Centurialv.... ""'"272centuriav. .....335CenturiaVl " " '385CenturiaWl " " 431

CenturiaMll " "490CenturiaD(.... """'554CenturiaX. " " '520Minunile Naturii Pentru folosul viegii umane. ' ' ' 687

Anexe

Anexa ISylua Syluarum gi proiectul baconian

aJlnstauratiornagna, ':.'.' """'691

CUPRINS

Anexa2Sylua Sfluaramgi gtiin,tele baconiene ale naturii . . . , .6g9

Anexa 3Filozofiespeculadvd.giteoriarnateriei .,..,..7rc

Anexa 4

Materia apetitivi: migciri simplegiprocesealenaturii ....,...729

Lista abrevierilor

Btbltografe

Indice dz nume .

Indice de natelii

The Voths of Francis Bacon, Baron of Verukm, Viscount St'

Alban, andLord High Chancellor of England. Collectedend

edited byJames Spedding, Robert Leslie Ellis and Douglas

Denon Heath, 7 vol. (London: Longman et aL,1857'1861)

The Letters and the Life of Franch Bacon, including all his Oc'

casional Vorkt Newly collected and let fonh in chronological '

order with a commenary biographical and hisorical byJames

Spedding, 7 vol. (London: Iongman et a|,18'61*1874)

Edifi anastatice ale SEH 9i LL (numerotate continuu, 1-14):

Sruugan-Bad Cannstatt: Fiommann-Holzboog, 196l-1963(foimat micEorat); New York Garrett Press, 1968; Cam-

bridge Cambridge Universiry Press, 2011. Cele 7 volume

SEH au apirut gi lntr-o edigie in 15 volume (Boston: Brown

and Taggard, I860*1864;edi,tie anastatici: St. Clair Shores:

Scholarly Pres s, 1969), precum gi lntr-una in 12 volume, cu

o introducere de Graham Rees (LondonlRoudedge/Thoem-

mes Press, 1996).

Tbe Oxford.Francis Bacon-General editors: Graham Rees and

Lisa Jardine, 1996*2006; Sir Brian Vickers, 2006 - (8 vo-

lume ap[rute din 15 planificate). Oxford: Clarendon Press'

http : //www. cems.ox.ac. uk/ofb/

The Ad.aancement of Learning, I605(OFB lV) I Prograul

cunoasterii, ffaducere de D11a Jalobeanu gi Grigore Vida

(Bucuregti: Humanitas, 20 12)

Adtterthement toaching an Holly Vare, 1622 (OFB VIII183-206)

74t767771

SEH

LL

OFB

AH\$7

CENTURIA I

Ansamblu de experimente cu priuire lastrecurAred ;i trecerea corpurilor unul prin celdlalt;

ceea ce se nuntefte indeobgte fhrare

1. Sapi o groapi pe malul mirii, pu;in deasupra nivelului

rnaxim al fluxului, gi adAncegte-o pini la nivelul minim al re-

lluxului; gi ai si vezi ci,, atunci cind va veni mareea' groapa se

vt umple cu api dulce ;i potabili' Aceasti practici este des in-tilniti pe Coasta BerberilT, unde nu existi alte surse de api.

tlulce. Caesar o gtia prea bine cind, asediat in Alexandria, a

z.irdirnicit truda dugmanilor ce dlduseri drumul apei de mare

in flntAnile din orag, sipind astfel de gropi pe lirm 9i salv6.n-

clu-s,i armata cuprinsi. de deznidejde.18 Caesar se ingela insi

17 Denumire generici folositi de europenii secolului al XVII-leapentru girmurile Africii de Nord, corespunzind Algeriei, Marocului si'l unisiei de azi.

18 Bacon se referi la comentariul apocrtf De belb Alexandrino,-Wl'lX;vezi Caius Iulius Caesar, Fragmentele' Opera aponifi, ed. Cicerqne Po-

ghirc, trad. Janina Vilan-Unguru gi Elisabeta Poghirc (Bucurqti: Editura

$dingifici, 1967),4041. Alexandria era alimentati printr-un sistem de

conducte care aduceau api din Nil, depozitSnd-o in mari rezervoare dincare era mai apoi trimisi (prin alte conducte) citre frntinile publice. fu-mata egipteani sigileazi aceste conducte si, printr-un sistem de scripeli si

roti mecanice, alimenteazi marile rezervoare cu api de mare care ajunge

apoi in conducte ;i in frntanile publice. in capitolul X din Dr belln Ak'xandrino se povesteste cum Caesar i;i trimite centurionii si sape toati

SYLVA SYLVARUM

asupra cauzei, cici credea ci toate nisipurile mi.rii aveau izvoare

naturale de api dulce. E limpede ci este vorba despre api de mare,

pentru ci groapa se umple potrivit nivelului fltxului, iar apa de

mare, trecAnd prin nisipuri ca printr-o siti, isi lasi in urmi s areale .

2.Tmiamintesc ci am citit despre o incercare de a trece apisirati prin pimdnt, prin zece vase puse unul peste altul, gi totugiaceasta nu 9i-a pierdut salinitatea suficient cAt si devini pota-bili. Dar aceeasi persoani susline, invocAnd autoritatea altuia,ci, daci scurgi apa sirati prin douS.zeci de vase, obgii api dulce.2o

Acest experiment pare s5. il contrazici pe cel cu gropile sipatela malul mirii, gi totusi doar in parte, si doar daci este adeviratci douizeci de repetiri ale scurgerii au efectul scontat. MeritS.

insi luat aminte cAt de siraci este imitarea naturii in desflsu-rarea obisnuiti a experimentelor, cAnd acestea nu sunt conduse

de dreapta judecati gi de lumina generati de axiome.21 Cici,

noaptea, cXt mai aproape de malul mirii, gi cum, in aceste frntAni ad-hoc,

gisegte api dulce. Sursa teoretici a acestui gir de experimente este insiAristotel, Probleme, )CflII, 19, 933b 18-20;21,933b 3440; 37,935a3-16, unde se discuti, la modul general, daci apa de mare poate fi trans-formati in api de biut prin diverse procedee de filtrare naturali precumcel descris in experimentul baconian.

1e Potrivit teoriei aristotelice din Probleme, intruc1t apa sirati este

mai grea decXt apa dulce, in acest proces de filtrare, componenta siratia apei este separati de cea dulce, iar compusul mai usor se ridici pur ;isimplu la suprafagi. Bacon adopti insi o explicagie sensibil modificati,dupi cum se va vedea si din experimentele urmitoare.

20 Sursa lui Bacon sunt regetele de filtrare din Della Porta Magia na-turalis,W., | (Natural Magich, 396-397). Acestea sunt formulate in aga

fel incAt arati aproape ca niste teste ale teoriei aristotelice din Probleme,

dupi care miscarea apei printr-un mediu precum nisipul poate duce lasepararea sirii.

21 Una dintre trisiturile cele mai pregnate ale experimentalismuluibaconian este critica empirismului naiv gi a experimentelor efectuate or-bes,te, fhri un ghidaj metodologic;i teoretic. Bacon critici experimenteleconstruite prin analogie cu o situatie observati in naturi, unde analogia

(]F,NTURIA I 81

mai intAi, existi o diferengi considerabili intre a trece apa Princlouizeci de vase mici, respectiv printr-un strat precum acela

clintre nivelul maxim gi cel minim al fuxului.2z Tn aI doilea

rXnd, este o mate deosebire intre pimAnt si nisip, cici orice

pimAnt are in el un fel de sare nitroasi, in care nisipul este

inart. sir"..23 Pe deasupra, pimentul nu strecoari apa la fel

de bine ca nisipul. Dar mai existi gi un al treilea aspect' pe care

il binuiesc a fi la fel de important - sau chiar mai important -ca celelalte doui, 9i anume ci, in experimentul cu trecerea apei de

mare, apa se ridici, pe cAnd in experimentul cu ffecerea apei prin

vase, ea coboari. Or, este sigur ci partea mai sirati a apei (odati

c folositi insi in mod rudimenrar, {Iri o buni cunoastere a detaliilor

fbnomenului care urmeazi si fie studiat. Termenul de ,,axiomi" este

Folosit aici in mod generic, penrru a desemna teoria care ghideazi expe-

rimentatea. Dupi cum se va vedea si in continuare, Bacon folosegte

lrcest termen p..rtr,, -,rlt. feluri de conginuturi teoretice, de grade de

generalizare diferite ;i cu funcgii destui de diferitg in constructia teore-

ii.e. P..r,..t termenul de ,,axiomi" vezi si Studiul introductiv' Pentru o

discu;ie mai generali despre arta baconiani a experimentirii, vezi Jalo-

l'reanl-, 7be Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Con-

rex4 ,,Disciplining Experience: Francis Bacon s Experimental Series and

the Art of Experil.niadon"; Georgescu, ,vA. New Form of Knowledge:

Experientia literata"; Guido Giglioni, ',Learning to Read Nature: Fran-

cis Bacon s Notion of Experiential Literacy (Experientia literata)", Early

Science and Medicine, vol. 18, m.4-5 (2013):405434.22 Diferenga de nivel poate fi considerabili. De pildi, una dinue

rqedingele de vari ale lui Bacon se gisea pe malul Tamisei, la Twickenham

l)ark, unde diferenga dintre maximul 9i minimul apei la flux;i la refux

poate ajunge astizi la 5-6 metri. Este tentant si ne imaginim ci Bacon a

ficut, sau micar a imaginat, experimentele descrise aici'23 Sarea nitroasi din componenga pimAntului este folositi adesea

pentru a explica germinarea si cresterea plantelor, respectiv a metalelor

in interiorul pimAntului. Pentru o discugie, vezi Anna Marie Eleanor

l\oos, The Salt of the Earth: Natural Philosophry, Medicine, and Chymh-

try in England, 1650-1750, History of science and medicine library

(l-eiden and Boston: Brrll,2007).

82 SYLVA SYLVARUM

sS,rati in intregime24) se lasi la fund. Prin urmare, nu-i demirare daci filtrarea apei prin coborXre nu o face dulce. in plus,mi indoiesc cl prin miscarea de cidere, realizatl artificial, se

poate obgine mai bine separarea pirtii sirate decAt atunci cAnd

apa igi urmeaz| cursul natural,.z5

3. Se pare cI filtrarea, sau trecerea (ce se numegte indeobgtestrecurare), este o buni" modalitate de separare nu doar a desu-lui de subgire si a grosului de fin, ci 9i a naturilor mai subtile.26Eavariazi in funcgie de corpul prin care este ftcuti trecerea:

de pildi, printr-un sac de lAni., lichidul i;i lasi in urmi grisi-mea; prin nisip, iqi las5" sarea etc. Se vorbegte despre separarea

vinului de api trecAndu-l prin lemn de iederi sau prin alteasemenea corpuri poroase, dar non constat2T.

2a Adicl, daci amestecul este perfect, Ar putea si fie o referire lafaptul ci atAt la Aristotel, cit si ln relatarea din Pseudo-Caesar este

vorba despre un amestec imperfect de api sirati introdusa in api dulce(a Nilului, in cazul istoriei despre asediui Alexandriei).

25 Acest experiment reflecti interesante angajamente epistemologice

9i metafizice, ilustrAnd in acelasi timp modul mai general in care Bacon

se raporteazi la sursele folosite (Aristotel gi Della Porta). in discugie este

distincgia dintre natural ;i artificial, o distinclie importanti in tradigia

aristotelici, la care insi Bacon se raporteazide obicei destul de critic. inacest experiment insi, Bacon subliniazi importanEa imitirii acurate a

proceselor naturale, si atribuie nereusita experimentului discutat de

Della Porta unei imitafi imperfecte gi simplificate a proceselor naturale.26 Pentru o discuEie mai generali despre ceea ce Bacon ingelege prin

filtrare (separarea unui amestec astfel incAt o anumiti parte a lui trece,iar cealalti este captati sau fixati intr-un alt material), vezi NOII,50(oFB Xr 434-435).

27 ,,Nu este stabilit" (lat., termen juridic). Separarea vinului de api printrecerea lui prin lemn de iederi apare la Pliniu, XVI, 63 (Nanralis historia:Encicbpedia cunoftinlelor din Antichitate, trad. Ioana Costa, 6 vol. [Ia;i: Po-lirom, 2001-20041, vol. Iil, 152), dar;i in tratatele de economie gi agricul-turi ale Antichitigii (generic numite de re rustica). Despre modul in care

Bacon preia ;i folosqte aceste surse, vezi ;i Jalobeanu, ,,Bacon's Apples:

CENTURIA I

4. Cleiul copacilor (pe care il vedem indeobqte strilucitor 9i

ffansparent) nu este decAt rezultatul trecerii sau strecuririi sevei

copacului prin lemn 9i coaji.28 La fel, diamantele de Cornwall

si cristalele de stAnci2e (care sunt inci 9i mai strilucitoare decit

cleiul) sunt exsudagiile fine ale pietrelor.

5. fuistotel pretinde ci ne di cauza pentru care penele plsi-rilor sunt mai viu colorate decAt blana fiarelor, ci,ci nici o fiarinu are blana azurie, rosie sau verde. El spune ci din pricini cipisirile se afli mai mult in razele soarelui decAt fiarele3O; dar

aceasta este vidit neadevirat, cici vitele stau mai mult in soare

decAt pisirile, care triiesc indeobgte in piduri sau in vreun as-

cunzig. Adevirata cauzi este ci umezeala excretati de frpturile

A Case-Study in Baconian Experimentation". Separarea vinului de apieste un subiect important gi in Della Porta, Magia naturalis, XVIII,3*7 (Natural Magich,384-[39711' care citeaz| aceleagi surse ca,Bacon'

28 Diferitele moduri in care seva se poate strecura pdn coaja 9l pro-

dusele acestei strecuriri sunt discutate in Centuriile V VI 9i MI. Vezi qi

NO II, 27 (OFB XI 292-293) , unde exsudatiile pietrelor 9i ale copaci-

lor sunt considerate instange cu puteri speciale ,,de coresponden;i",

adici exemple potrivite Pentru studiul corespondentelor din naturi'2e Ambele sunt tipuri de cuarg, primul mai transparent (de aici 9i

numele de ,,diamant de Cornwall"), al doilea colorat - probabil cuarg

roz, aseminitor rubinelor (termenul folosit de Bacon este roch-rubies);

vezi ;i /VO Il, 27 (OFB XI 292-293), Teoria conform clreia pietrele

plegioase sunt emanatii ale spiritului mineralelor este foarte rispAnditi

printre contemporanii lui Bacon. Pentru o discuEie mai generali, vezi

Llirol"-o Cardano, 7he De subtilitate of Girolamo Cardano, trad. J.M.Forrester, Medieval & Renaissance Texts 6c Studies (Tempe, Arizona:

Arizona Center for Medieval and Renaissance Studies, 2013)' VII'30 Vezi Aristot eI, Despre culori,'W,799b 2-9 (fuistotle, MinorWorks,

l.oeb Classical Library llondon: Heinemann, 1936], 4445), unde

ideea este, mai precis, ci blana nu devine niciodati purpurie sau verde

ctc., pentru ci asdel de culori apar prin amestecul cu ruzele soarelui, pe

cindin cazul blanei care contine umezeali, toate schimbirile se petrec

sub piele, fhri imixdunea razelor soarelui.

83

84 SYLVA SYLVARUM

insufetite, care produce atAt penele pislrilor, cAt gi blana fiare-lor, trece la pisiri printr-o strecuritoare mai deasl gi mai delicatidecAt la fiare, fiindci penele trec prin calamus3i, iar blana prinpieler2.

6. Limpezirea lichidelor prin adeziune este o filtrare internisi se petrece atunci cAnd un corp adeziv este amestecat si agitatlaolalti cu ele.33 Astfel, partea mai groasi, a lichidului se prindepe corpul adeziv, iar astfel pirgile mai fine se despart de cele maigroase. Pentru a limpezi siropuri de leac, spiterii pun albus de

ou bitut in licorile pe care yor sI le curege. Albugul de ou adunila sine toate impuritigile;i pirgile mai groase ale licorii; iar dupice siropul este pus pe foc, albugul insugi se intiregte;i este in-depdrtat.3a Astfel este limpezit hippocral5, amestecAndu-l culapte 9i scuturAndu-l, dupi care il trecem printr-un sac de lAni,

3r Partea bazali,, goal1,in interior, a unei pene.32 Vezi gi NO Il, 27 (OFB XI 292-293). Aici cresterea pirului ;i a

penelor este vizuti ca o instanti a aceluia;i proces de exsudalie a umezeliisau sevei printr-o membrani. mai mult sau mai putin poroasi. Cristalele,rigina sau penele diGri in ce priveste culoarea sau rransparenga pentru ciprocesul de filtrare se face printr-o suprafagi diferiti ca grad de porozitate.

33 Vezi ;i NO II,50 (OFB XI 434435):,,Filtrarea [...] ",r se reali-

zeaziintotdeauna din exterior, ci 9i prin intermediul unor corpuri intro-duse in alte corpuri, ca atunci cA.nd sunt puse pietricele in api ca siadune impuritigile din ea, sau cXnd sunt limpezite siropurile cu albq deou, astfel incAt pirtile groase se lipesc de acesta si pot 6, apoi, separare."

34Limpezirea licorilor cu ajutorul unui corp vAscos, care le aduniimpurititile, este o tehnici de separare foarte populari, retete de acesttip putXnd fi gisite in multe dintre cir;ile de regete ale vremii; vezi, deexemplu, Della Porta, Magia naturalh,X, 16 (Nanral Magich,274).Bacon preia aceste retete si le folosegte penffu a consrrui un fel de tehnicigenerali de separare prin filtrare (de care se ocupi toate experimenteledin acest grup), Disculia este reluati intr-un cadru teoreric si mai gene-ral in experimentul 302.

35 Hipporas este unul dintre remediile universale tradigionale, folo-sit inci din Antichitate. Esre vorba de vin fiert cu mirodenii gi limpezit

(]ENTURIA I 85

numit ,,mAneca lui Hipocrarr"36; iar laptele, prin natura lui

adezivi, atrage pulberea mirodeniilor 9i plrEile mai groase, care

in timpul uecerii se prind de pe sacul deldn*t.

T.Limpezirea apei este un exPeriment benefic pentru sini-tate, pe lingi plicerea pe care o oferi ochiului apa cristalini.

Se realizeaz|prin adiugarea de pietrig in calea curentului, ast-

fel incAt apa si se strecoare printre pietricele.3s

B. S-ar putea ca filtrarea si nu pricinuiasci doar limpezime

gi strilucire, ci 9i un gust mai dulce. Dulceaga, ca 9i limpezirea,

rezulti din separarea pirgilor fine de cele mai groase.3e Astfel

aflim ci sudoarea oamenilor care au multi cilduri, fac multirnigcare 9i au trupuri curate gi pielea fini are un miros dulce4O,

asa cum se spunea despre Alexandru lcel Mare]4|. Vedem ade-

sea ci gi cleiurile au mirosuri dulci.

fie printr-o strecurare cu o siti fini (,,mAneca lui Hipocrate"), fie prin

procedeul de filtrare interni descris aici de Bacon.36 Pentru a vedea cum se prepari acest vin, se poate consulta Della Porra,

Magia naturalis,Xv l l (Nanral Magich,324). Ceea ce se petrece in cazul

in care amestecim lapte in vinul fiert este un fenomen de precipitare: lap-

tele se ,,brAnzegte" ;i prinde impuritagile vinului fien, limpezinduJ.37 Yezigi experimentele despre accelerarea limpezirii biuturilor din

Centuria IV.38 Vezi qi,A/O II, 50 (OFB XI 43U35). Este vorba despre un proce-

deu de clarificare a apei foarte folosit in gridinile vremii, pentru a pistra

cristalini apa din helegtee sau {lntini. Surse din epod'telateazi ci in gri-clinile de la regedinga sa din Gorhambury Bacon construieste un intreg

sistem de elegtee legate intre ele prin canale cu api curgitoare, ,,pavate" cu

pietri.; colorat. Vezi Paula Henderson, ,,Sir Francis Bacon's \7ater Gar-

dens at Gorhambury" , Garden History, vol. 20, nr.2 (1992): I1Gl31.39 Conform experimentelor de desalinizare a apei prezentate mai sus'40 Pentru Bacon, mirosurile sunt infuzii in aer; vezi experimentele

22,3s7-390 ei904.4t Yezi Plutarh, Viapa lui Alexandru,lY, in Weyi paralele, trad. N.I.

Barbu, 5 vol. (Bucurqti: Editura $tiingifici, 1960-1971), vol. III, 359.

86 SYLVA SYLVARUM

Ansamblu de experimente cu priuire lami;carea corpurilor sub presiune

9. Ia un pahar gi toarni. api in el, apoi umezesre-gi degetulgi plimbi-l pe buza paharului, apisind usor. Dupi ce l-ai plim-bat asa de cAteva ori, apa se va agita si va imprlstia o roul fini.Acest caz exemplar arati foarte bine forga de comprimare din-tr-un corp solid. Ori de cite ori un corp solid (precum lemnul,piatra, metalul etc.) este comprimar, pirtile sale se agiti, ciu-tXnd si se elibereze de sub apisare.4z Iar aceasra esre cauza ori-cirei miscS.ri violente.43 Este cXt se poare de straniu ci aceastimigcare nu a fost niciodatl observati. sau cercetati, ea fiind cea

mai obisnuiti dintre misciri si principala sursi a rururor ope-ragiilor mecanice.44 Aceasti miscare di mai int6.i roati., testandgi ciutAnd pe ce cale s-o ia ca si se elibereze, iar apoi trece peacolo unde gisegte ci se poate elibera cel mai l.s.re. in lichide,ea e vizibili, ci.ci toate lichidele izbite fac cercuri si apoi se

imprigtie. in solide (care nu se impristie), aceasti migcare este

pe cit de subtili, pe atit de invizibili, insi ea se di totugi invileag prin efectele ei, precum in cazul exemplar despre care

a2 Aceasti mi;care este, penrru Bacon, una dinte m\cirile primareale naturii, numiti 9i mi;carea de eliberare, prin care ,,corpurile se stri-duie sd. se elibereze de apisarea sau intinderea forgatl, si si revini. ladimensiunile convenabile". Yezi NO II, 48 (OFB X|384-385).

43 Bacon folosqte aici intr-un mod destul de neriguros termenularistotelic de ,,migcare violenti" penuu a determina intreaga clasi a m{ci-rilor provocate de aqiunea unui ,,motor'l (sau a unei for,te externe). in

"..rtexperiment, forga care produce aceste misciri este miscarea de eliberare,care se opune gi irtvinge presiunea sau impulsul exercirare din exterior. inHDR, aceste eGcte sunt descrise in felu.l urmitor: ,,orice miscare de tipulcelei numite ,,violenti" - in tunuri, sagegi, sulige, masini, gi o pletori dealte asemenea insuumente - se datoreazi, de fapt, comprimirii artificiale a

corpurilor, ;i luptei acestora de a se elibera" (OFB XIII 156-157).aa Din cauzi cA reprezinti o ,,for1i"" inmagazinati in orice corp, lichid

sau solid, si care poate fi utilizati penuu a construi aplica;ii mecanice.

(JF,NTURIA I 87

vorbim. Cici presiunea pusi de deget, sporiti de umezirea care

il ajuti si se lipeasci mai bine de buza paharului, pune-in mig-

care, dupi o,rr.-., toate pirgile mici ale paharului, astfel incAt

rrcestea lovesc apa; gi din aceasti ciocnire rczulti imprigtierea

piciturilor.

10. Daci lovegti sau sffApungi un corp solid casant, precum

sticla sau zahdrul',"."rt" ,r,, ,. sparge doar in locul in care forga

a aclionat direct, ci se sparge cu totul in gindiri 9i bucigele'

Migcarea sub acgiunea presiunii cauti in toate direcEiile fsi se

clibereze] gi spaige acolo unde glsegte pirnctul cel mai slab'

1 1. Praful de pugci dintr-o incircituri, fiind dilatat intr-o

{-laciri care nu suporti comprimarea, di de asemenea roati(facira avAnd natura unui corp lichid), uneori retrigAndu-se'

"lt.ori spirgAnd geava, dar in genere aruncAnd proiectilula5'

fiindci pe acolo se elibereazi cel mai ugor'

12. Aceasti migcare datorati presiunii, cAt 9i reciproca.ei'

anume migcarea datorati intinderii, obignuim si le numim (cu

un termen comun) mi;care de eliberare' Aceasta se petrece in

orice corp forgat si ocupe o intindere sau o dimensiune care

nu-i suniproprii, gi care se elibereazi, pentru a reYeni la dimen-

siunile pi"piii.a6 De exemplu, atunci cAnd apisim o bfuici

45 Descrierea e foarte generali, penffu a se aplica tuturor armelor care

folosesc praf de pugci 9i proiectile. l.a inceputul secoiului al XVIIlea'

ircestea sunt -"i ales tunuri, archebuze si muschete'46 Bacon construiqte o intreagi teorie conform cireia proprietelilg

91

virtu;ile au anumite nze deaqiune ,,tipice", sau ,,proprii" sau ',fezabile"'

."r. i. li..rit."ri capacitatea de acgiune' i" "cttt

sens, corpurile nu pot fi

deformate sau intinse decat intre anumite limite, bine determinate. Tot

asa, ele nu pot si-si exercite proprietilile decAt tot intre limite bine de-

t..-ir."t.. in restigatorul naturii poate modifica, uneori, aceste limite'

prin operagiuni dJ laborator; insi aceste rnodificiri nu schimba datele

?urrd"-.rri"l. ale problemei, 9i anume faptul ci fiecare virtute, proprie-

tare sau actiune cafe se peffece in lumea naturall este caracterizati prin-

tr-o ruzLde acqi.rn., ,".r' ir, ,.rrr-r"tti baconieni, o ,,sferi a vinu$i"' Vezi ;i

8B SYLVA SYLVARUM

umflatI", aceasta se ridici lalocaT la fel, daci intindem o bucatide piele sau tesituri. [gi apoi le eliberim] acesrea se strAng la loc.Ne vom ocupa la locul cuvenit de aceste doui misciri, care auun numi"r infinit de cazuri exemplare.48

13. Aceasti migcare datorati presiunii este ilustratL foartebine gi de cazul sunetelor. De pildi, cind cineva scururi. unclopotel, acesta suni, dar de-ndati ce gi-a pus mXna pe el, sune-tul inceteazi. Tot astfel se stinge sunetul unei coarde de virginala9de-ndati ce plectrul este indepirtat50. Cici acesre sunete sunrproduse de ciocnirea subtili a pirgilor minuscule ale clopoge-lului, sau ale coardei, cu aerul, la fel cum apa esre frcuti si se agite

prin ciocnirea subtill a pirlilor minuscule ale paharului cu apa,

despre care am vorbit putin mai devreme in experimentul 9.

experimentele 228 gi 704. Pentru o discugie, vezi Jalobeanu, ,,nBordersu,nleapsu and nOrbs of Mrtuer: A Contextual Reconstruction of FrancisBacon's Extension-Related Conceprs".

a7 Blsica de porc umflati ajunge si fie, pentru Bacon, un adeviratinstrument gtiingific. Este folositi in studiul dilatirii sau condensi.riiaerului, sau pentru a studia intr-un dispozitiv semitransparenr cum se

transformi. apa fierbinte in vapori etc.48 Miscarea de eliberare este discutati inlff1V(OFB XIII 192-193)

si, mai pe larg, in NO lI,48 (OFB XI 384-387), unde este definiti ca

,,miscarea prin care corpurile tind si se elibereze de presiunea sau de in-tinderea care nu le sunt naturale si si revini la dimensiunile potrivitecorpului lor".

ae Vechi instrumenr muzical cu clape asemini.tor clavecinului,care functioneazl.prin ciupirea coardelor cu ajutorul plectrului.

50 in ,A/O II, 43 (OFB XI 404-407), aceste doui. exemple sunt aso-ciate cu miscarea ,,de impresie", adici. o miscare tranzitivi. si care se

imprigtie in toate pirgile, depinzind de prezenta primului mi;ci.tor,adicl, a obiectului care provoaci inigial miscarea, astfel inci.t, daci acestadin urmi dispare, efectul inceteazi a se mai produce. Bacon asimileaziaceasti miscare modului in care se transmite lumina, pentru produ-cerea sunetelor si modului in care se transmit fortele magnetice. Vezi ;ilnff(oFB XIII 198-199).

( IIINTURIA I

5l Vezi experimentele din Centuria II.52yeziDillaporta, Magia naturalig XWII, 1,3 (Nataral Magich,

.J82-383,384). Bacon preia citeva dintre retetele lui Della Porta, insilc folose;te destul de liber, intr-un mod creativ. Daci Della Porta este

inreresar mai degrabi de obginerea unor tehnologii de separare care sipcrmiti realizariaunui deziderat tradigional al magiei naturale (separa-

i'"" apei de vin), Bacon pare interesat mai curAnd de explicafa teore-

tici a tehnologiei de separare discutate.53 in secolele XVI-XUI, sub acest nume erau cunoscute vinurile

trsoare de culoare ro;ie, pentru a le distinge de vinurile albe sau de

uiirul roqu vechi. Apoi, numele de claret este asociat vinului rogu' u;or'

de Bordeaux.54 Remarcagi importanla pe care Bacon o di aici vizualizirii feno-

menului. Redactarea experimentului oferi detalii despre cum ar trebui

s:'r realizim acest experiment pentru a putea vedea mai bine procesul pe

careJ investigim.

89

( lici nu trebuie si crezi ci efectul este produs in intregime de

scuturarea clopogelului sau atingerea coardei, dupi cum vom

rurita, pe larg, cAnd vom ajunge si ne ocupim de sunete.51

Ansamblu de experimente cu Priaire las epard.rile corPuri lor datoritd greutdtiisz

14. Ia un vas de sticli cu bazalatgi'gi gitul lung 9i ingust gi

trmple paftial baza vasului cu api. Ia apoi un alt vas de sticli,

trr care pui un amestec de claret53 9i api; intoarce primul vas

.,r.r b"ra1n sus, astupandu-i gura cu degetul. Apoi cufundi gura

vesului in cel de-al doilea vas si indepirteazi degetul; gine totul

in pozigia aceasta, P€ntru o vreme' si vei vedea cum vinul se

u" ,.p"i" de api. Vinul va urca gi se va statornici in partea de

sus a vasului de deasupra, iar apa Ya cobori si se va aqeza pe

fundul vasului de dedesubt. Trecerea se poate vedea cu ochiul

liber, cici vei vedea un firicel de vin cum se ridici prin api'54

Oa si pogi observa mai bine, n-ar strica si atArni vasul de dea-

supra intr-un cui, fiindci procesul ia ceva vreme. Dar m\carea