cosmologia voioasa - cdn4. voioasa - alan watts.pdf · pdf filecosmologia voioasa epilog...

Click here to load reader

Post on 15-Dec-2018

251 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

ALAN WATTS

COSMOLOGIA VOIOASAIncursiuni tn chimia con$tiintei

Introducere deDANIEL PINCHBECK

Cuvint-inainte deTIMOTHY LEARY

9iRICHARD ALPERT

Tkaducere &n limba englezi deMARIAN STAN

EDITURA S TTBNET,PBucuregti

CupmNs

Introducere

Cuaint-inainte

Prefaya

Prolag

COSMOLOGIA VOIOASA

Epilog

Apendice:

Psihedelicele gi experienla religioasi

I. Experienla psihedelicl

II. Opoziliafald, de drogurilepsihedetce

7

13

23

27

55

9i9

114

716

129

Pnoroc

Este tot mai limpede ci. a9a-zisa separaliedintre minte ;i corp este una dintre cele mai marisuperstifii. Ceea ce nu inseamni ci suntem obligagisI admitem ci suntem doar corpuri; inseamni cIam inceput si ne formlm o idee complet nouidespre corp. Privit ca separat fagi de minte, el nueste altceva decit un cadawu animat. Dar, privitca inseparabil de minte, corpul este cu totulaltceva, o realitate care existl simultan in planmental qi fizic. Denumirea mental-fizic nu esteadecvat[ deloc, clci ea reprezinti o unire forgati adoui concepte demonetizate prin indelunga 1orseparare ;i opozigie. Dar mlcar incepem a?ntrezdriposibilitatea de a renunla la conceplia potrivitcireia existl ceva numit minte gi ceva numitmaterie. ,,Ceva" descrie o masi amorfb pe care oidentificXm cind percepfia senzoriah nu este sufi-

Cosmologia voioasi

cient de acuti pentru a-i sesiza alcltuirea. Nogi-unile de ,,materie" gi ,,minte" au luat nagtere gratieaceleiagi false analogii care vrea sI ne. incredifilezec[ arborii sunt fbcufi din lemn, mun;ii din piatri,iar min,tile din spirit, a$a cum ulcioarele suntfXcute din lut. Materia uinertd" pare a avea nevoiede o energie exterioari 9i inteligentl pentru a-i daformi. Dar noi gtim acum ci materia nu esteinertl. in pr"r"rrt, ne obignuim a privi materia,organici sau anorganic[, ca pe nigte tipare ener-getice, nu de energie, ca gi cum energia ar fi unlucru separat, ci drept structuri aflate in migcare,ca inteligenlI activ[.

Secole de confuzie semantici gi de preju-declgi de ordin psihologic ne impiedici s[ rea-lizlm cI mintea gi corpul, forma gi materia suntuna. Ni se pare de la sine infeles ci fiecare tipar,configurafie sau structuri este forma a ceva,, aqacum ulcioarele sunt forme ale lutului. Este dificils[ vezi cI acest ,ceva" este la fel de superfl.uu precumeterul despre care, odinioarl,, oamenii credeau cleste mediul de propagare a luminii, sau ca vestitabroascl-Eestoasl care se presupunea c[ sprijinlplmintul. Oricine igi dI seama de acest lucru vasimgi o foarte curioasl gi vie senzafie de eliberare,clci povara materiei ii va cldea de pe umeri, iarpasul ii va fi mai ugor.

Prolog

Dualismul minte/corp s-a ivit, probabil, ca omodalitate stingace pentru a descrie puterea unuiorganism inteligent de a se controla pe sine. pirearezanabil si consideri cil partea controlat[ esteceva, iar partea care controleazl este altceva.Astfel, vointa constienti a fost opusl pornirilorinvoluntare, iar ratiunea instinctului. Cu timpul,am invigat ci identitatea, sentimentul nostru desine (sel/bood) iqi afll centrul in partea care contro-leazd, - mai precis, mintea - gi ci partea controlatleste un simplu vehicul. Prin urmare, am sci.pat dinvedere ci organismul ca intreg, in mare parteincongtient, folosea congtiinfa gi rafiunea pentru ase informa gi controla. Credeam ci inteligenlanoastrl congtienti coboar[ dintr*un plan superiorpentru a lua in stlpfi.nire vehiculul fizic.Astfel, nuam sesizat cd, ea se iveste printr-un proces deformare similar aceluia care ne structureazl nervii,muschii, venele gi oasele - o structurd, atit de subtil(recte, inteligent) rf,.nduiti, incit gindirea conqtientieste inc[ departe de a o putea descrie.

Separalia radicalL dintre partea care contro-Leazd gi partea controlatI a transformat omuldintr-un organism capabil de autocontrol intr-unulautofrustrant, o perfecti intruchipare a conflic-tului gi a contradicEiilor interne ci.rora le-a datglas pe parcursul intregii sale istorii cunoscute.

29

30 Cosmologia voioasi

Odati ce a survenit ruptura, inteligen$a congtient[a inceput s5. serveasci propriile sale geluri, in loculacelora ale organismului care a fhcut-o cu putinli.Mai precis, a aplrut intenliainteligenlei congtientede a lucra in vederea propriilor ei interese schi-zoide. Dar vom yedea c[, daci separarea mingii decorp este o iluzie, la fel este gi aservirea corpuluifagi de intrigile schizoide ale minlii. Pin[ una-alta, iluzia este tot atit de reall precum halucina-giile ce survin sub hipnozil,\ar organismul omuluise frustreazd, pe sine cu scheme comportamentalecare perpefrieazd. cercuri vicioase de mare comple-xitate, a cdror culme absolutfl este o civilizatie mereumai aserviti unei or&ni mecanice, in detrimentulbucuriilor naturale, gi care este condamnati laautodistrugere, impotriva instinctului fieclruiadintre membrii s5,i.

Suntem convingi, aqadar, ci mintea contro-leazi corpul, iar nu corpul se controleazX pe sineprin intermediul minlii. De unde, prejudecataimplicitfl cI mintea trebuie sI fie independentifalI de toate uneltele fizice care o ajutl in activi-tlfile sale - in ciuda microscoapelor, telescoapelor,aparatelor foto, dispozitivelor de mlsurat, compu-terelor, clrgilor, operelor de arti, alfabetelor gi atuturor ajutoarelor fizice fIrI de care viala psihici9i intelectuall ar fi pupn probabili. Simultan, a

Prolog

existat mereu congtiinfa difuzl c[ e ceva inneregulX cu perceplia care face s[ ne simgim a fi ominte, un suflet, un eu separat. Ceea ce este cit sepoate de firesc, clci o persoani care iqi glseqteidentitatea in altceva decit in intregul siuorganism este mai pulin deci.t o jumitate de om.

El s-a rupt de ritmurile naturii, la cate este inca-pabil si participe. in loc de a fi un corp, el ,,are" uncorp. in loc de a tr5.i gi a iubi, el ,are" instincte deconservare gi procreare. Renegate, ele il dominl canigte furii oarbe sau demoni care l-ar poseda.

Senzagia cI este ceva in neregul[ in toate astea

vine dintr-o contradiclie caracteristici tuturor civi-

hzagiilor. Existl un impuls simultan cltre conser-varea de sine gi cltre uitarea de sine. Se ivegte astfel

un cerc vicios: dacl ai senz*lia c[ egti separat deviala ta biologicl, simfi impulsul de a supravielui;

supravie1uirea - a continua s[ trflie$ti - devineastfel o datorie gi o corvoadi, deoarece nu te iden-

tifici pe de-a-ntregul cu aceastl viall' care nu seaflala inil;imea agteptlrilor tale, iar tu continuisI speri intr-un viitor mai bun, i1i doregti cu dis-

perare si trliegti mai mult, ceea ce intensificiimpulsul de a continua. Astfel, congtiinla de sine

nu este decit senzafia organismului care se blo-

cherzd, pe sine, care este dezbinat, crre tuleazd',

ca sI spunem aga, aplsind simultan Pe accele-

31