in total am avut o suma de 8000 lei care cel mai mult sau dus pt rechizite, printer, obiecte de papitarie doar, pauza de cafea nu o intrat, deci bani eu nut tin minte cit si pentru ce sau dus dar pt fiecare elevf era pregatita o mapa cu pix si informatii sub forma de fotografie, foi color si alb negru, deci banii au repartizati pentru: mapa, pix, printer, rechizite ca stepler,panglic la mina, scoici, si rest7ul chitibustilor nu mi le aduc aminte,,,,, pe urma am fost in doua licee biligvne din sate, si 2 de aici din chisinau mi se pare si restul prezentarilor au fost preconizate pentru 6 filiere cite doua pt prezentare a cite 10 persoane matinca

Rezumat:

Proiectul dat tinde să soluționeze o problemă a societății și anume din școlile și

universitățile Republicii Moldova cea de a duce un mod sănătos de viață. La modul

sănătos de viață se referă o alimentație sănătoasă, bazată pe alimente bogate în

vitamine, proteine, consumate într-o cantitate suficientă, ce ar asigura un echilibru

pe toată durata zilei, cît și excluderea fast-foodurilor din alimentația zilnică. În

proiectul dat se prevede aducerea informației prin prezentări power-point la

filiererele francofhone din cadrul universităților din RM: filiere informatique

UTM, filiere de medicine N. Testimiteanu, filiere Administration et gestion Asem,

filiere de Droit Usm, filiere Relations Internationalles Ulim, filiere Technologie

Alimentaires UTM, cît și a liceelor biligvne din Ungheni liceul,,Vasile Alexandri”.

Din Șipoteni liceul ,,Mihai Eminescu și din Chișinău liceul ,,Ion Crenagă” și școala

profesinală nr. 1. Proiectul va fi implimentat de filiera francofhonă ,,Tehmologie

Alimentarie” UTM, în partenierat cu Agence Universitaire de la Francophonie.

Bugetul total al proiectului este de 8000 de lei.

Contextul problemei:

Cel puţin 20 de mii de copii se îmbolnăvesc în fiecare an din cauza alimentaţiei

nesănătoase. Bolile aparatului digestiv ocupă, de mai mulţi ani, locurile trei şi

patru în topul celor mai frecvente probleme de sănătate ale copiilor.

Fiecare al zecelea copil nu mănâncă nimic la şcoală

Un studiu realizat în 2008 de Institutul pentru Politici Publice arată că pe durata

aflării la şcoală, alimentarea este lăsată, în mare parte, la discreţia copiilor. Astfel,

fiecare al treilea elev consumă produse pe care  le cumpără din magazinele sau

gheretele din apropierea şcolilor -  dulciuri, chifle, chipsuri si alte produse

nerecomandate pentru consum zilnic. Fiecare al cincilea elev mănâncă alimente

aduse de acasă,  iar fiecare al zecelea - nu mânâncă nimic.  

Potrivit Ministerului Educaţiei, în unele instituţii de învăţământ elevii din familiile

cu venituri mici sau cu mulţi copii sunt alimentaţi pe gratis. În total, doar 18 la sută

din elevi mănâncă la şcoală, pe când numărul  copiilor aflaţi sub pragul sărăciei

este de două ori mai mare, se mai arată în  studiul IPP.

Mâncarea din şcoli acoperă doar 60-70 la sută din normativele de alimentaţie

Doctorii de la Centrul municipal de medicină preventivă spun că mâncarea oferită

în şcoli acoperă doar maxim 70 la sută din aportul caloric necesar.  Medicul Iurie

Cojocaru spune că, potrivit normelor, un elev trebuie să consume zilnic hrană cu

un conţinut de cel puţin  2300 de kilocalorii.  Din meniul elevilor lipsesc proteinele

de origine animală, în schimb, predomină glucidele, care se conţin în pastele

făinoase şi dulciuri, dar şi proteinele de origine vegetală, conţinute în chifle şi

tartine. „ La fiecare sfârşit de an, efectuăm o analiză a incidenţei bolilor digestive

la copii şi formulăm propuneri către autorităţi pentru îmbunătăţirea calităţii

alimentaţiei”, afirmă Iurie Cojocaru.

Fast-foodurile interzise în Europa înfloresc în Moldova În prezent exista in RM

norme ce interzic prepararea în şcoli a 20 de tipuri de bucate: a cărnii şi ouălor de

păsări înotătoare, a produselor de patiserie cu cremă, a salatelor cu scrumbie, a

mâncării din carne tocată, a piftiei sau jeleului. Aceasta listă a fost aprobată în

1972 şi încă atunci, când populaţia din fosta URSS nu cunoştea noţiunea de

„chips”, legislaţia interzicea comercializarea produselor alimentare „fierte în ulei”,

de tipul cartofilor fri. Lista a fost reconfirmată în 1994, iar acum trei  ani a fost

completată printr-un ordin al medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova.

Ordinul interzice comercializarea în şcoli a „produselor alimentare cu densitate

energetică înaltă”, cu conţinut sporit în grăsimi şi redus în nutrimente, a băuturilor

nealcoolice cu sau făгă adaos aditivi alimentari. Astfel, popular vorbind, s-au

interzis vinderea chips-urilor, băuturilor cu coloranţi, a gumelor de mestecat şi a

produselor făinoase de preparare rapidă de tipul „Mivina”. Totodată, în prezent nu

există un act normativ care ar interzice comercializarea mâncărurilor nesănătoase

în apropiere de şcoli, similară legii ce interzice vinderea băuturilor alcoolice şi

ţigгrilor la o distanţă mai mică de 50 de metri de la instituţiile de învăţământ.

Deficitul de fier şi anemia. Deficienţa de fier este una dintre cele mai frecvente

dereglări nutriţionale din lume. În Republica Moldova anemia afectează 28 % din

copiii sub 5 ani, 20 % din femeile de vârstă fertilă şi aproape 50 % din copiii cu

vârsta între 6 şi 12 luni. În conformitate cu criteriile O.M.S., existenţa anemiei în

Republica Moldova reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.

Rezultatele studiului, bazat pe un eşantion reprezentativ format din 792 copii mai

mici de 5 ani şi mamele lor, au demonstrat prezenţa anemiei la 47 % din copiii cu

vârsta cuprinsă între 6 şi 12 luni, la 28 % din copiii până la 5 ani şi la 20 % din

femeile de vârstă fertilă. Conform statisticilor Ministerului Sănătăţii, ratele de

anemie la copiii sub 1 an reprezintă cca. 20 %.

Carenţa de iod constituie o altă problemă a statutului nutriţional, care afectează

starea de sănătate a copiilor şi a mamelor, precum şi a întregii populaţii. În formele

cele mai grave, deficienţa de iod duce la cretinism. În acelaşi timp, privind în

contextul sănătăţii publice, formele mai puţin pronunţate ale afectării creierului şi

ale capacităţii cognitive reduse reprezintă un pericol mai mare, deoarece afectează

întreaga populaţie;

Carenţa în vitamina D şi rahitismul. Vitamina D este unul dintre cei mai

importanţi moderatori biologi în organismul uman. Deficienţa în vitamina D poate

cauza o serie întreagă de stări patologice ale glandelor, pancreasului, ficatului,

pielii, intestinului şi ţesutului osos. Lipsa calciului şi a vitaminei D poate provoca

rahitismul la copii şi osteomalacie şi osteoporoză la adulţi. Rezultatele cercetării

carenţei în vitamina D în republica Moldova, efectuate asupra a 200 de copii cu

vârsta sub 2 ani, au demonstrat o prevalenţă cuprinsă între 21 şi 35 % a semnelor

clinice şi radiologice ale rahitismului. Rezultatele obţinute, chiar provenind de la

un eşantion neînsemnat, sunt alarmante.

Identificarea problemei:

Justificarea problemei:

Identificarea grupurilor țintă:

Consum de produse fast-food

Consum abuziv de bauturi alcoolice și

nealcoolice carbogazoase

Absența regimului alimentar corect

Consum exagerat de produse de patiserie,

grasimi, sare, glucide

Alimentație neechilibrată

Creșterea colesterolului

în sînge

Carența vit. D,A,Iod, Fier

Diabet zaharat

Obezitate și supraponde-

rabiltate

gf

Boli cardio-vasculare

Cancer Deces