evoluevoluţia domeniului social În românia iţia domeniului social În românia i

8/16/2019 EvoluEvoluţia Domeniului Social În România Iţia Domeniului Social În România I

1/45

Evoluţia domeniului social în RomâniaI.Luni, 10 Ianuarie 2011

Elemente introductive

Evoluţia umană se deosebeşte esenţial de celelalte linii evolutive, deoarece antropoene!a estein"luenţată atât de "actorii bioloici cât şi de cei sociali. #acă printre "actorii bioloici aiantropoene!ei se numără lupta pentru e$istenţă, cei sociali sunt în primul rând munca şicapacitatea de a produce unelte de muncă, orani!area socială crescând şansele de supravieţuirea oamenilor în condiţii ne"avorabile, limba%ul articulat şi conştiinţa.

&unca este o trăsătură esenţială a activităţii umane, omul "iind sinura "iinţă care depune e"ort înmod conştient în vederea obţinerii unor "oloase. 'n acelaşi timp, munca repre!intă o condiţie atraiului, deoarece "ără a presta muncă nu se pot obţine bunurile necesare vieţii. #e cele maimulte ori, munca depusă repre!intă şi o măsură a bunăstării indivi!ilor. &unca constituie pentrueconomişti "actor de producţie, o activitate prin care oamenii utili!ea!ă aptitudinile lor, "i!ice şiintelectuale, în scopul obţinerii de bunuri şi bene"icii.

(nul din cele mai importante curente ale socioloiei, evoluţionismul socio)cultural, consideradrept un criteriu de umani!are capacitatea con"ecţionării uneltelor de muncă. *cest criteriu a "ostrecunoscut de ştiinţa modernă, care susţine "aptul că etapa umană în evoluţia omului începeodată cu producerea uneltelor de muncă.

+ermenul muncă- 1/ are mai multe sensuri. (n prim sens, principal, este acela de activitateîndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul e"ectuea!ă, relementea!ă şi controlea!ă prin acţiunea sa scimbul de materii dintre el şi natură pentru satis"acerea trebuinţelor sale-, dar

şi re!ultatul acestei activităţi "olos material, bun aonisit prin lucru, aoniseală, câşti, pro"it-.u sens secundar, prin muncă se înţelee ocupaţie, îndeletnicire, e"ort de a reali!a ceva. La"iurat, ea poate însemna colectivitatea muncitorilor 3munca şi capitalul4. &unca poate "i percepută ca o acţiune, liberă, creatoare, dar şi ca o obliaţie. +ermenul poate semni"ica şi durere2/ sau su"erinţă 3"i!ică sau morală4, ciar tortură.

#e!voltarea societăţii umane a determinat normativi!area relaţiilor de muncă. #acă la începutulorani!ării societăţii umane prestarea muncii se "ăcea în "olos propriu, pe parcursul evoluţieistructurilor etatice, munca s)a prestat şi în "olosul altor indivi!i. (lterior, cei care bene"iciau de pe urma muncii altora au abu!at de drepturile lor, munca devenind pentru o mare parte amembrilor societăţii muncă silnică.

#reptul civil modern a adus mutaţii în s"era dreptului în eneral, punând şi ba!ele apariţiei

dreptului muncii ca ştiinţa şi disciplină %uridică. La s"ârşitul sec. 5I5)lea odată cu conturarea

drepturilor "undamentale ale omului s)au a"irmat principiile "undamentale pentru dreptul muncii

cum ar "i dreptul la muncă, inter!icerea muncii "orţate, remunerarea muncii prestate etc.

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#1http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#1http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#2http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#2http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#1


2/45

+recerea de la "eudalism la capitalism şi industriali!area la scară lară a proceselor de producţie

a determinat orani!area muncitorilor în sindicate care să le apere drepturile leate de relaţiile de

muncă. &işcările sindicale de la începutul sec. al 55)lea, de multe ori ciar aresive şi soldate

cu victime, au răbit conturarea dreptului muncii ca o disciplină %uridică autonomă.

2. Scurtă analiză evolutivă a domeniului social

2.1. *nticitatea

In"ormaţiile despre muncă ca element distinct reăsim odată cu strati"icarea socială şi divi!iunea

muncii.

6ocietăţile antice îşi relementea!ă activităţile în "uncţie de vicisitudinile naturii şi ritmicitatea

anotimpurilor, ce determină necesitatea orani!ării unitare a vieţii în "uncţie de evoluţia

"actorilor e$terni, a supra"eţelor întinse ce trebuiau administrate şi cultivate, a dependenţei de

unele "enomene climatice cum ar "i revarsarea râurilor 7il, +iru şi Eu"rat, precum şi datorită

nevoilor de apărare ale statelor 8rientului *ntic 3Eiptul, *siro)9abilonia sau :alestina4.

+oate aceste societăţi au "ost orani!ate aproape de la început în structuri centrali!ate. 6)a produsast"el o centrali!are politică, economică şi reliioasă ce a condus la una culturală, care

pătrun!ând adânc în conştiinţa colectivă, a devenit o putere uni"icatoare. La rândul său acest

lucru a condus de)a lunul timpului la reali!area unor însemnate prorese în numeroase domenii

de activitate.

:ercepţia dominantă în *nticitate despre ordinea naturală şi orani!area socială era una

"undamental reliioasă. :rimele te$te în care îşi "ac apariţia idei economice sunt (panisadele,

*rtaastra, Leile lui &anu, #armasatra 3India4, sau odul lui ;ammurabi 3Eipt şi 9abilon4,

te$te care pe lână reuli de ba!ă a conduitei morale conţin şi o mulţime de învăţături cu

caracter social şi economic. 7u întamplător s)a a"irmat că istoria doctrinelor economice a

început cu decaloul lui &oise menţionat în


3/45

'n mileniul al III)lea î.e.n. începe să se de!volte proprietatea privată şi odată cu ea are loc

structurarea societăţii în clase sociale. *re loc restrânerea economiei naturale şi e$tinderea

economiei de măr"uri, intensi"icarea circulaţiei băneşti, precum şi apariţia primelor instituţii de

credit. *pare şi ia amploare scimbul de măr"uri în localităţi, între acestea şi ciar între ţări.

6pre s"ârşitul mileniului I î.e.n. proprietatea privată tinde să devină dominantă în întreaa

*nticitate. +ot acum asistam la "ormarea primelor imperii sau sisteme coloniale. 'n linii

enerale structura socială a statelor antice era "ormată din sclavi şi stăpâni. Indi"erent dacă era

orani!ată pe ba!a proprietăţii comune sau private, societatea antică a "ost di"erenţiată în

întreaa sa e$istenţă.

(na dintre cele mai veci culeeri de lei din lume, odul lui ;ammurabi evidenţia!ă e$istenţaîn 9abilon a unui drept de posesiune şi "amilial, prin care se relementea!ă starea bunurilor, a

persoanelor, contractelor, delictelor şi pedepselor ce variau după starea socială. *"lam ast"el că

9abilonul era orani!at în stări sociale sclavi, servi, muncitori liberi, muncitori a"laţi pe lână

preoţi, nobili şi ţărani liberi. #in acest document re!ultă o orani!are strati"icată şi spri%inită pe

proprietatea privată şi libera iniţiativă, cu o mare libertate individuală de mişcare şi cu o

intervenţie statală în spri%inul cateoriilor de"avori!ate.


4/45

o întrepindere nenaturală de obţinere a bunurilor, este condamnat. 6cimbul în sine nu era însă

condamnabil, pentru că decure în mod natural din diversi"icarea nevoilor şi speciali!area

producătorilor, din divi!iunea muncii. 8rice lucru putea "i întrebuinţat "ie direct, în "uncţie de

calităţile sale particulare, "ie indirect, ca mi%loc de scimb. 6cimbul putea "i troc, "ără

intervenţia banilor, aceştia "iind consideraţi naturali odată cu introducerea comerţului între ţări,

bucăţile metalice "iind mai uşor de transportat. 9anii au permis de!voltarea comerţului.

8bţinerea banilor se "ăcea prin trei metode comerţul e$terior, împrumutul cu dobândă, munca

salariată.

La începutul secolului < î.e.n. Roma era o cetate republican orani!ată pe de o parte pe ba!a

distincţiei între nobili 3patricieni4 şi nenobili 3plebei4, şi pe de alta parte pe ba!a împărţirii

societăţii în clase, în "uncţie de avere.

uceririle militare au dus la îmboăţirea unora şi săracirea altora. :e măsura e$tinderii raniţelor

s)a e$tins şi sclavaismul. *parţia imperiului determină o redistribuire a puterilor şi apariţa unor

clase sociale noi. *st"el, pe primul loc erau senatorii, ce puteau "i numiţi uvernatori de

provincii, cavalerii ce puteau obţine în e$clusivitate ranuri de o"iţeri superiori, plebea, străinii

ce erau trataţi în "uncţie de ranul ocupat şi sclavii care nu aveau drepturi.

La începutul secolului III e.n. clasa dominantă este "ormată din colectorii de ta$e, perceptorii, a

căror autoritate se transmite ereditar. La mi%locul secolului, sistemul administrativ începe să)şi

arate limitele datorită mai multor "actori. :entru a uşura încasarea impo!itelor, statul i)a leat pe

ţărani de pământ, trans"ormându)i în coloni. :roprietăţile se concentrea!ă din ce in ce mai mult

iar micile proprietăţi încep să dispară "iind acaparate de cele mari, "apt ce a dus un reres al

productivităţii, care a atras după sine o neli%enţă din partea muncitorilor. #atorita

absolutismului imperial, spiritul civic a "ost distrus, di"icultăţile economice s)au accentuat, ast"el

Imperiul Roman a slăbit, de!interându)se mai întâi cel *pus în secolul


5/45

caracter militar. *cesta trebuie privit în corelaţie cu pericolul e$tern, de nevoia de apărare a

teritoriului, speci"ic întreii societăţi antice. Reele dac poate e$ercita şi atribuţii reliioase

3#eceneu şi omos?cus au "ost totodata şi mari preoţi nu doar rei4 şi deţine monopolul asupra

minelor de aur.

In"ormaţiile despre aparatul de stat sunt lapidare. :otrivit inscripţiei de la #ion?sopolis

activitatea des"ăşurată de *corion la curtea lui 9urebista a "ost @cea dintâi şi cea mai mare

cinste-. 6e conturea!ă o ierarie a dreătoriilor. #in in"ormaţiile primate de la Iordanes şi #io

assius marii preoţi deţineau o putere aproape reală. #eceneu are atribuţiile unui viceree

având şi atribuţii %udecătoreşti. =/

:otrivit mărturiei lui 6uidas A/ în #acia înaintea instaurării dominaţiei romane erau unii puşimai mari peste treburile aricole, iar alţii, din %urul reelui erau împărţiţi la pa!a cetăţilor-.

8rani!area socială în societatea etă se ba!a pe stati"icarea socială şi criteriul teritorial,

di"erenţierea socială în tarabostea şi comati "iind "acută nu pe rudenia de sâne ci pe apartenenţa

la o colectivitate în "uncţie de teritoriul locuit.

In"ormaţiile re"eritoare la proprietate o"erite de ;oraţiu şi 8vidiu se limitea!ă la câteva date

privitoare la modalitatea de stăpânire a pământului care este stăpânit de obşte şi o"erit spre"olosinţă "iecărei "amilii pe o durată de un an, criteriul atribuirii "iind traerea la sorţi. 7u avem

in"ormaţii asupra tipului de contracte utili!ate în comerţ sau în relaţiile dintre membrii

comunităţii decât indirecte. &unca pământului se ba!ea!ă în special pe aportul "amiliei iar

pentru clasa superioară şi pe munca sclavilor. B/

8cuparea #aciei de către Imperiul Roman determină scimbări în structura societăţii dace.

onducerea provinciei este reali!ată de către un uvernator, numit de către împărat din rândul

membrilor ordinului senatorial cu ran consular, motiv pentru care era investit cu imperium, în

virtutea căruia e$ercita la nivel central atribuţii militare, administrative şi %udecătoreşti. #eci!iile

administrative, în special, erau discutate anual cu oncilium trium #aciarum, o adunare "ormată

din repre!entanţii oraşelor.

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#3http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#4http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#5http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#5http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#3http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#4http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#5


6/45

onducerea administrativă este ierari!ată, un rol important revenind colectării ta$elor, ceea ce

determină o circulaţie mai accentuată a mone!ilor în de"avoarea trocului. In virtutea dreptului

civil roman, cetăţenii provinciei se bucurau de plenitudinea tuturor drepturilor, inclusiv dreptul

la neoţ şi la "olosirea "orţei de muncă salariate. #espre acest din urmă drept avem dove!i scrise,

in tripticele din +ransilvania C/, din cele 1= tăbliţe li!ibile = sunt contracte de muncă.

2.2 Evul mediu

'n perioada "eudală ândirea economică era subordonata teoloiei, supusă unor norme %uridice şi

psioloice de oriine reliioasă. 9iserica creştină urmarea o evoluţie ba!ată pe percepte morale

riide condamnarea comerţului mare, cămătăria, a lu$ului şi pro"itului e$aerat, câştiul trebuia

să re!ulte din muncă şi nu din manevrarea banilor.

8dată cu de!voltarea economică este acceptată şi ideea de credit bănesc, care implică un nivel

destul de ridicat al dobân!ilor. 9anii sunt priviţi ca şi instrumente ale circulaţiei măr"urilor, iar

valoarea lor nu depinde de valoare metalelor nobile incorporate, ci este stabilită arbitrar de către

căpeteniile statelor, de puterea politică. 'n ceea ce priveşte proprietatea "eudală, ea este

considerată de oriine divină, corespun!ând leilor naturale, derivă din posesiune şi se %usti"ică

prin aceea că stimulea!ă munca. 6e "ace deosebirea dintre munca intelectuală, având un caracternobil şi muncă "i!ică, acesta "iind criteriul al împărţirii societăţii în clase sociale.

*pariţia scolasticii a avut un rol po!itiv prin educaţia pe care a "ăcut)o poporului în spiritul

muncii, al solidarităţii dintre membrii di"eritelor bresle, ceea ce a "acilitat de!voltarea

meşteşuurilor, a umani!at relaţiile sociale, atenuând tensiunile dintre rupuri.

:erioada retraerii romane din #acia a determinat dispariţia administraţiei centrali!ate şi odată

cu aceasta s)a diluat capacitatea de orani!are teritorială. (n prim e"ect l)a avut restranerea

comunităţilor în %urul unui punct nodal, unde continuă să e$iste o orani!are administrativă

ierari!ată în %urul adunării obştii. :otrivit lui 7icolae Iora D/ aceasta era o adunare democratică

cu ba!e elective cu orane speciali!ate adunarea meieşilor având atribuţii leislative enerale,

oamenii buni şi bătrâni aveau sarcini %udiciare, %u!ii sunt conducătorii armatei şi se ocupă de

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#6http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#7http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#6http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#7


7/45

pa!a otarelor dar şi de păstrarea ordinii interne.

8bştea se ba!a pe munca în devălmăşie a pământului, un recul "aţă de perioada romană când

proprietatea privată este ba!a orani!ării sociale. 7evoia de speciali!are a activităţilor, în special

pornind de la meşteşuari "ace să continue ideea de muncă salariată, prin prestarea de servicii.

8rani!area acestor meşteşuari în bresle este cu mult mai redusă decât în ca!ul altor state,

ne"iind un speci"ic local, ci asimilat de la populaţiile conlocuitoare care s)au aşe!at pe teritoriul

"ostei provincii romane #acia în special în sec. I5)5II.

7umărul mare al te!aurului de monede din sec. I5)5I din reiuni di"erite 39i!anţ, 9alcani,

(naria şi reiunile stăpânite de monoli şi enove!i4 ne o"eră indicii indirecte asupra nivelului

comerţului şi muncii salariate. Este de ast"el începutul orani!ării de tip "eudal şi a aserviriispeci"ice acesteia. #acă perioada de început a evului mediu cnea!ul sau %udele era ales de obştea

sătească, sec.


8/45

'ncepând cu sec. 5


9/45

Instaurarea reimului turco)"anariot în ara Românească şi &oldova respectiv dominaţiaȚ

absurică din +ransilvania au determinat scimbări în orani!area socio)%uridică a ţărilor

române. ondiţionarea recunoaşterii titlului de nobleţe de îndeplinrea unei slu%be diminuea!ă

caracterul ereditar al boieriei. 'n acelaşi timp o mare parte a imunităţilor "eudale trec de la boieri

către domn. 1B/ 8bţinerea slu%belor pe ba!ă de plată are ca e"ect creşterea abu!urilor "aţă de

ţărani, deoarece se renunţă la aplicarea relementărilor scrise, lăsând loc liberului arbitru. 'n

virtutea lui dominium eminens domnul putea dispune de pământul a"lat în ocoalele oraşelor ceea

ce a dus la diminuarea puterii boierilor asupra oraşelor, unde încep să se de!volte meşteşuurile

şi orani!area breslelor.

Limitarea monopolului +uciei asupra comerţului e$terior al ţărilor române după semnareatratatului de la uciuJ)ainard%i a determinat o de!voltare a comerţului dar re"ormele lui

onstantin &avrocordat cresc in"luenţa boierilor prin e$tinderea dreptului acestora asupra

moşiilor ţăranilor, ceea ce duce la un monopol al acestora asupra "orţei de muncă.

+otuşi, diversi"icarea cererii de produse "ace să crească ponderea manu"acturilor care utli!ea!ă

"orţă de muncă speciali!ată plătită, în special după 1DAC când prin risov domnesc sunt eliberaţi

toţi rumânii "ără plată şi 1DDA când se acordă breslelor un reim "iscal mai avanta%os.

2.A Epoca modernă

'n anul 1F2C printr)o ane$ă la onvenţia de la *JJerman, Rusia şi +urcia au "ormulat normele

"undamentale de orani!are a ţărilor române. :otrivit Reulamentelor 8ranice domnul era ales

de boieri pe timp de D ani, cu consimţământul :orţii care îi acorda investitura. ;otărârile

domnului puteau "i luate numai de comun acord cu #ivanul, care capată calităţi leislative şi

e$ecutive. #easemenea se restrân preroativele "iscale ale domnului, ce se trans"eră 8bişnuitei

obşeşti adunări, iar visteria statului este separată de cămara domnească. 6e stabileşte un impo!it

di"erenţiat, ţăranii indi"erent de puterea materială plăteau un impo!it de =0 lei pe cap de "amilie,

neustorii şi meseriaşii plăteau impo!itul direct în "uncţie de activitate, dar şi impo!ite indirecte,

boierii şi clerul "iind scutiţi de impo!it. 1C/

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#15http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#15http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#16http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#16http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#15http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#16


10/45

a şe" al puterii administrative, domnul numeşte şi stabileşte plata principalilor dreători, el

rămânând şe"ul puterii e$ecutive. 8rani!area administrativă se separă de cea e$ecutivă,

atribuţiile "iind preluate de 6"atul administrativ. 8raşele au dobândit personalitate %uridică şi

dreptul de a se administra prin intermediul unui s"at ales de orăşeni, care era con"irmat de domn

acesta aleând dintre cei aleşi un primar.

*dunarea obştească e$traordinară este cea care alee domnul şi este "ormată din 1G0 de membri

în ara Românească, respectiv 1=2 în &oldova, în mare ma%oritate boieri, dar şi repre!entanţi aiȚ

bure!iei.

In"luenţa "rance!ă şi italiană în moderni!area dreptului este covârşitoare. #eşi apar primelecursuri de drept, perioada 1F21)1FAF se caracteri!ea!ă prin %urişti "ormaţi la cele două şcoli de

drept, care resimt nevoia relementărilor scrise şi a restructurării leislative prin coduri.

'nceputul sec. 5I5 repre!intă un moment de e"ervescenţă leislativă în întreaa Europă. ărileȚ

Române au "ost puternic in"luenţate de odul ivil "rance! de la 1F0A şi de cel austriac din

1F11. *st"el odul alimac a intrat în vioare în 1F1D iar Leiuirea araea în 1F1F.

ele doua documente repre!intă o re"ormă %uridică pentru ările Române. Interesantă esteȚ

scimbarea opticii asupra proprietăţii, ast"el oriinea pământului aparţine domnului şi ca atare

proprietatea individuală nu poate e$ista "ără risov de danie. +otuşi această prevedere nu a avut

aplicabiliate lară, boierii %usti"icând proprietatea ba!ându)se pe principiul prescripţiei de A0 de

ani. #e asemenea sunt mărite !ilele de clacă la 12.

:entru prima oară sunt în amănunt relementate persoanele %uridice 3denumite persoane

moraliceşti sau tovărăşie4 reimul %uridic al acestora, modalitatea constituirii capitalului,

administrarea, răspunderea, încetarea tovăraşiei. onsolidarea economiei de scimb a determinat

sancţionarea celor care în mod "raudulos se declarau "aliţi pentru a nu)şi plăti datoriile. 1D/ 6e

resimte puternic in"luenţa codului civil "rance! în aceste relementări, la "el ca întreul capitol

desemnat obliaţiunilor.

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#17http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#17


11/45

:entru prima dată în leislaţia română odul alimac a"irmă că tot omul se socoteşte vrednic

de a)şi câştia drituri, în condiţiile leiuirii-. 1F/

6unt incriminate abu!urile "aţă de locuitori, corupţia şi mita. 7oua orani!are administrativă se

ba!a pe delimitarea atribuţiilor, speciali!area activităţii şi salari!area slu%belor. 1G/

6ituaţia %uridică a +ransilvaniei rămâne în această perioadă în urmă continuând să "ie aplicabile

codi"icarea cuprinsă de colecţia


12/45

'n 1DFB Iosi" al II)lea des"iinţea!ă dependenţa personală a ţăranilor, dobândind libertatea de a se

căsători, de a învăţa, de a e$ercita arte şi meserii, de a se muta de pe un domeniu pe altul şi

dreptul la proprietate cu e$cepţia celei imobiliare. 21/

Imediat după Revoluţia de la 1FAF prin onvenţia de la 9alta)Liman, Rusia şi +ucia au impus

statelor române un sistem politic cu elemente tipice "eudale, reintroducând multe relementări

veci, reintroducând Reulamentele 8ranice ca lee "undamentală cu anumite nuanţări. (na

din modi"icări este cea a numrii domnului dintre nobili de către puterea su!erană 3+urcia4 şi de

cea protectoare 3Imperiul arist4 în acelaşi timp. *dunarea obştească a "ost înlocuită de #ivanulȚ

ad)oc. 'n #ivanurile obşteşti intră pe lână repre!entanţii boierilor şi repre!entanţi ai clerului,

aceasta "iind puterea leiuitoare, care se pronunţă în special asupra relementărilor "iscale dar şiadministrative. (n alt element introdus de noua relementare este des"iinţarea armatei, deoarece

se alăturase revoluţionarilor. (n pas înainte este în"iinţarea ministerului de interne cu atribuţii

"oarte lari ordine publică, aricultură, sănătate şi lucrări publice 3unde intra şi domeniul

social4.

:resiunile unioniste dar în primul rând conte$tul e$tern "avorabil "ac ca la on"erinţa de la :aris

din 1FBD să "ie adoptată o convenţie care recon"iura po!iţia statelor române în special în plane$tern. ele D puteri semnatare au propriile interese strateice în !onă, ast"el prin convenţie se

în"iinţea!ă :rincipatele (nite ale &oldovei şi ării Româneşti, dar cu adunări leiuioare,Ț

steauri şi capitale disticte. Elementele de coe!iune sunt puţine comisia centrală cu sediul la

ocşani, cu rol de parlament al "ederaţiei, o curte de casaţie unică, conducerea unitară a armatei

succesiv de către un comandant din "iecare din state.

olosindu)se de dreptul de a)şi alee sinure domnitorul, *dunările ad)oc din cele două ţări

române îl ale ambele pe *le$andru Ioan u!a în ianuarie 1GBG. :rin on"erinţa din 1FBG +urcia

şi *ustria recunosc unirea sub acelaşi domnitor, dar abia în 1FC2 este recunoscută de către toate

cele D puteri.

:rin onvenţia de la :aris se cerea statelor române să)şi revi!uiască leislaţia pentru a o pune pe



13/45

ba!e moderne. (na din temele con"erinţei internaţionale din 1FC2 a "ost reimul %uridic al

proprietăţilor :atriariei de la onstantinopol, care reducea patrimoniul statului cu un s"ert din

supra"aţa aricolă a ţării. 22/ ără a aştepta otărârea con"erinţei, *dunarea electivă a procedat la

1FC= la e$proprierea acestor averi, desci!ând calea spre re"orma arară când 2= din lati"undiile

moşiereşti şi mănăstireşti au trecut în patrimoniul ţăranilor. 8 altă re"ormă a "ost "ăcută în

domeniul electoral, aleătorii având minim 2B de ani şi "iind împărţiţi în direcţi şi primari. 2=/

*leătorii primari erau cei care plăteau un impo!it de AF leirural, F0)100 leiurban 3în "uncţie de

marimea localităţii4. B0 de aleători primari aleeau un aleător direct. *leătorii direcţi erau cei

care plăteau un impo!it de peste 100 lei precum şi cei care aveau diplome de licenţă recunoscute

de uvern şi conducătorii instituţiilor. :uteau "i aleşi în *dunare cetăţenii care aveau =0 de ani şi

un venit de 200 de albeni.

&odi"icările aduse leislaţiei electorale au dus la scimbări structurale ale *dunării şi implici

asupra activităţii acesteia. 'ntr)un răstimp "oarte scurt au "ost adoptate odul ivil, odul :enal

şi codurile de procedură ale celor două coduri menţionate. odul civil din 1FCA a "ost inspirat

din odul italian :isanelli, din odul ivil al lui 7apoleon de la 1F0A, dar şi din leislaţia

beliană. #atorită a două importante articole 31AD1 şi 1AD24 codul civil a "ost denumit al

patronilor şi proprietarilor. *rt.1AD1 inter!icea înceierea pe timp nedeterminat a unei convenţii

prin care o persoană îşi ana%ea!ă munca sau serviciile. *ceastă prevedere trebuie privită din perspectiva acelor timpuri, pentru a împiedica vân!area sau încirierea "orţei de muncă pe viaţă,

care ar "i dus la reînvierea relaţiilor de tip "eudal. :otrivit art.1AD2 în litiiile dintre patroni şi

muncitori cu privire la condiţiile salari!ării şi la plata salariului, patronul va "i cre!ut pe cuvânt.2A/ 'ntre persoanele "i!ice este pus principiul ealităţii tuturor în "aţa leii. &a%oratul este "i$at la

21 ani şi se "ace distincţie între capacitatea de "olosinţă şi cea de e$erciţiu. :ersoanele %uridice

sunt împârţite în două cateorii cu scop lucrativ sau "ără acest scop. :rimele sunt relementate

de odul de comerţ iar cele din a doua cateorie sunt în"iinţate prin decret domnesc.

Este amplu relementată proprietatea, răspunderea civilă şi răspunderea personală pentru "apta

proprie.

:rin onstituţia de la 1FCC sunt relementate pentru prima oară în acelaşi act normativ dispo!iţii

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#22http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#23http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#24http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#22http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#23http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#24


14/45

despre teritoriul României, despre drepturile "undamentale ale românilor şi leătura acestor

drepturi cu cetăţenia română, precum şi despre "inanţe şi armată.

'n 1FF1 România ese proclamată reat iar monarul ei a "ost proclamat ree. 'n acest sens este

modi"icată în 1FFA onstituţia. Reele este cel care con"irma "uncţiile publice, sancţiona şi

promula leile, este semnatarul actelor e$terne ale României, con"erea decoraţii şi medalii şi

era şe"ul armatei. Muvenul era "ormat din ministere sub conducerea unui prim)ministru. (n rol

important în cadrul administraţie publice centrale îi revine în continuare &inisterului de Interne

care e$ercita şi conducerea enerală a administraţiei, asiura ordinea publică şi siuranţa

cetăţenilor.

8 relementare importantă a anului 1FCC alături de onstituţie este leea învoielilor aricole,având ca obiect arendarea supra"eţelor de pământ, care era transcrisă într)un reistru ţinut la

primăria comunei, prin transcriere devenind autentic şi investit cu "ormulă e$ecutorie la simpla

solicitare a moşierului, autorităţile locale "iind cele care îl puneau în e$ecutare. E$ecutarea

contractului putea "i impusă pe = căi plata unei despăubiri, e$ecutarea de către terţi ce urmau

să "ie plătiţi de către ţăran sau obliarea ţăranului la e$ecutare. 'n 1FD2 această a = "ormă de

e$ecutare este re"ormulată, prin acordarea dreptului moşierului de a "olosi dorobanţii 3reiment

armat4 pentru a)i oblia pe ţărani la e$ecutarea contractului. Rata mare a anal"abetismuluidetermina numeroase abu!uri, semnarea contractului de arendare şi înreistrarea lor "ăcându)se

în necunoştiinţă de cau!ă. #upă răscoala de la 1G0D această relementare este abroată şi

înlocuită cu o lee care permite câteva concesii. *st"el este des"iinţată di%ma la tarla, prin care

ţăranii erau obliaţi să muncească pentru moşier o supra"aţă eală cu cea arendatăN dar nu sunt

permise învoieli la di%mă, ceea ce permite secestrarea recoltei ţăranului, în ca!ul întâr!ierii la

platăN se recomandă "ormarea de isla!uri la dispo!iţia ţăranilor pentru păşunatul animalelorN s)a

stabilit o limită minimă a preţului plătit pentru pământ şi pentru munca aricolăN s)a constituit un

corp de inspectori reionali care să asiure dispo!iţiile leii.

'n anul 1FFD s)a adoptat o primă lee de încura%are a industriei naţionale 2B/ prin care se stabileau

condiţiile necesare pentru în"iinţarea de întreprinderi şi avanta%ele celor care le în"inţau

posibilitatea a"ectării unor terenuri pentru construirea de "abrici, înlesniri pentru importul de



15/45

maşini, utila%e şi materii prime precum şi al transportului acestora pe căile "erate, scutiri de

impo!ite, pre"erinţe în primirea de comen!i din partea statului. *cestea erau acordate

întreprinderilor care aveau un capital de B0.000 lei sau un număr de cel puţin 2B de muncitori.

*ceastă relementare nu "ăcea distincţie după naţionalitatea întreprinderilor, ceea ce a adus şi o

in"u!ie de capital străin.

8 nouă relementare în acest domeniu este dată în 1G12, prin care se acordau avanta%e

întreprinderilor industriale în care lucrau cel puţin 20 de muncitori sau care dispuneau de maşini

mişcate de orice motor cu cel puţin B cai putere, meseriaşilor care aveau cel puţin A cal"e şi

societăţilor cooperatiste cu un capital de cel puţin 2.000 lei şi 10 lucrători sau asociaţi. 2C/

'ntreprinderile care "oloseau materii prime importate bene"icau de mai puţine avanta%e, în timp

ce acelea care e$portau cel puţin o pătrime din producţie aveau înlesniri suplimentare. 6)astabilit şi un pla"on al personalului DBK din acesta trebuia să "ie "ormat din muncitori. odul de

comerţ din 1FA0 este e$tins abia în &oldova în 1FC= s)a aplicat până în 1FFD când s)a adoptat un

nou cod adaptat modi"icărilor sociale apărute. *cesta a "ost in"luenţat de odul omercial italian

din 1FF2 dar şi de lesilaţiile comerciale din Mermania şi 9elia.

*u "ost relementate de asemenea şi domeniul drepturilor de proprietate industrială şi

intelectuală, dreptul de a "olosi marca şi sancţionarea celor care nu)si marcau produsele sau"oloseau mărci ce nu le aparţineau.

Leile sanitare din perioada 1FDA 2D/ şi 1FFB 2F/ precum şi prin Reulamentul industriei insalubre

din 1FGA s)au adoptat diverse măsuri privind durata !ilei de muncă, dar limitate la rupurile

vulnerabile copii şi "emei dar nu impuneau sancţiuni în ca! de nerespectaremotiv pentru care se

creau adesea abu!uri, !iua de muncă a%unând şi la 1C ore pe !i. *cesta cuprindea dispo!iţii

re"eritoare şi la securitatea munciiprevenirea bolilor pro"esionale etc. *st"el, în art.B din

Reulamentul industriilor insalubre se prevedeau următoarele în orice stabiliment industrial cu

mai mult de 10 lucrători, atelierele vor avea un spaţiu de cel puţin B m= de "iecare lucrător, iar

pla"onul va avea înălţimea de cel puţin = m-, iar în art. C se stipula :entru a înlătura pericolul

rănirii lucrătorilor în timpul "uncţionării maşinii, va trebui prevă!ut un spaţiu liber, destul de lar

pentru a permite circulaţia, iar oranele de transmitere ale maşinilor, ascensoarele, roţile leate

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#26http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#27http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#27http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#27http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#28http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#26http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#27http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#28


16/45

de vreun motor se vor împre%mui cu parapete de siuranţă-. Este pentru prima dată "ăcută o

menţionare a duratei muncii copiilor. *st"el băieţii între 12 şi 1A ani şi "etele după 1A ani,

lucrea!ă "ără întrerupere de la ora B dimineaţa şi până la F seara, cu o întrerupere de 2 ore, o oră

la amia!ă şicâte o %umătate de oră la prân! şi pentru masa de după)ami!ă.

La 21 aprilie 1FGB este adoptată Leea minelor prin care se instituie asiurarea socială

obliatorie a minelor şi a lucrătorilor din industria petrolieră, precum şi în"iinţarea unei case de

a%utor şi a uneia de pensii ale căror "onduri să "ie alimentate din contribuţia eală a ana%atorilor

şi a salariaţilor. alitatea de membru al acestor case era recunoscut oricărei persoane peste 1C ani

sub condiţia bunei purtări 3neparticipareaneinstiarea la revă4.

'n anul 1FGD este introdus repausul dumincal şi a "ost relementat la o %umătate de !i.

#upă anul 1G00 asemeni celorlate state moderne, muncitorii s)au orani!at în sindicate, cu toate

că nu se adoptase o lee în acest sens. #atorită creşterii numărului sindicatelor ba!ate pe

solidaritate, în 1G02 s)a adoptat o lee prin care se recunoştea dreptul muncitorilor de a

orani!area în corporaţii dar doar alături de patroni, Leea meseriilor cunoscută ca şi Leea

&issirr. Leea relementea!ă în detaliu ucenicia, un tânăr putea "i ucenic de la vârsta de 12 ani.

:erioada de ucenicie dura între =)B aniN erau stabilite condiţiile în care ucenicul putea devenilucrător. :rin această lee se introduc asiurările sociale de boală. 6e relementea!ă pentru

prima dată o %urisdicţie pro"esională instituindu)se în cadrul "iecărei corporaţii o comisie de

arbitri competentă să soluţione!e neînţeleerile dintre meseriaşi, ori dintre aceştia şi patroni.

omisia era "ormată din B membri, câte doi aleşi de patroni, respectiv de muncitori şi un

repre!entant al Muvernului. Leea instituia obliativitatea procedurii de împăciuire în "aţa

comisiei, "ără de care nu era leal posibilă sesi!area instanţelor. #acă prin parcurerea

procedurii de împăciuire nu se a%unea însă la un acord, arbitra%ul avea caracter "acultativ,

deoarece depindea de voinţa părţilor să "ie %udecate de către comisia de arbitri. 'n ipote!a în care

părţile consimţeau ca litiiul să "ie soluţionat prin arbitra%, comisia se pronunţa printr)o otărâre

irevocabilă şi e$ecutorie.

#e asemenea la conducerea acestor sindicate urmau să "ie numiţi şi repre!entanţi ai statului cu


17/45

drept de control. 2G/ :rin leea sindicatelor, asociaţilor pro"esionale a "uncţionarilor statului,

%udeţelor, comunelor şi stabilimentelor publice din 1G0G s)a inter!is dreptul la revă muncitorilor

şi "uncţionarilor statului. Leea este cunoscută ca Leea 8rleanu-. =0/ u oca!ia pre!entării în

:arlament a proiectului de lee, s)a menţionat pentru prima dată la nivelul "orului leislativ

necesitatea relementării contractului colectiv de muncă în România. *mendamentul prin care se

urmărea consacrarea leală a acestui tip de convenţie a "ost însă respins. #reptul la revă şi

libertatea de asociere au "ost recunoscute de leiuitor, dar într)o "ormă indirectă, prin

relementarea e$presă a interdicţiei de a "ace revă a următoarelor cateorii pro"esionale

"uncţionarii, meseriaşii, muncitorii din întreprinderile statului şi, în eneral, orice salariaţi ai

statului, %udeţului sau comunei. 'n acelaşi an au "ost adoptate şi Leea asociaţiilor şi Leea

privind cooperativele de muncitori şi meseriaşi. +ot din acest an datea!ă şi primul proiect al leii

contractelor colective. =1/

La 22 "ebruarie 1G0B este adoptată Leea asupra muncii minorilor si "emeilor în industrii şi

e$ploatări miniere, iniţiată de ministrul Laovar?, lee dată în urma participării României la

onresul Internaţional al &uncii de la 9erna din anul 1G0B. *ceastă lee, ca şi Reulamentul

de la 1FGA a "i$at la 12 ani vârsta minimă de ana%are, iar pentru munciile periculaose sau

lucrările insalubre ca şi pentru munca de noapte vârsta minimă era 1B ani băieţii şi 1D ani "etele.

La 10 "ebruarie 1G10 este adoptatăLeea privind măsurile de siuranţă pentru ca!ane, maşini,

instalaţii mecanice şi electrice, "iind prima relementare unitară privind siuranţa şi sănătatea

salariaţilor într)un domeniu cu e$puneri ridicate la risc de accidente de muncă şi boli

pro"esionale.

&odi"icarea codului civil din 1G12 cu privire la asiurarea de riscuri repre!intă un element de

noutate re"eritor la accidentele de muncă. :otrivit relementării anterioare muncitorii accidentaţi

la locul de muncă trebuiau să "acă dovada că patronul a încălcat o obliaţie contractuală sau a

produs o "aptă care să produce accidentul de muncă, lucru reu de reali!at. :rin modi"icarea de

la 1G12 =2/ se scimba mult vi!iunea, ast"el ana%atorul care "olosea maşini în procesul lucrativ

creea!ă o sursă de pericol pentru muncitori, ceea ce mută obliaţia probării în sarcina

ana%atorului, culpa acestuia "iind pre!umată, muncitorului rămânându)i doar sarcina de a

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#29http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#30http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#31http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#31http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#32http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#32http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#29http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#30http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#31http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/136-evolutia-domeniului-social-in-romania-i#32


18/45

dovedi accidentul şi daunele sale. 6inura e$onerare de răspundere a ana%atorului este culpa

e$clusivă a ana%atului. 'n privinţa riscurilor de accident sarcina cădea asupra patronului

3art.1A04 iar asiurarea de boală cădea în sarcina muncitorului, potrivit art.12B. *ceastă lee

creea!ă şi o relementare unitară a reimului de pensii pentru bătrâneţe, boală şi pierderea totală

a capacităţii de muncă, creând obliaţia asiurării muncitorilor din toate întreprinderile care

"oloseau maşini la ontribuţiile pentru pensia de bătrâneţe erau suportate în părţi eale de către

muncitor, patron şi stat. Limita de vârstă era de CB ani, iar perioada ma$imă de coti!are de 2=

ani. Ea mai prevedea orani!area meseriilor 3patroni si lucrători4 în bresle, mai multe dintre

acestea "ormând o corporatie. Leea relementea!ă şi relaţiile ce se nasc din contractual de

ucenicie, drepturile şi obliaţiile "iecărei părţi şi ca!urile în care acest contract putea "i des"ăcut

de către patron 3art.AF4 sau de către ucenic 3art.AG4. #urata contractului de ucenicie e "i$at între =

şi B ani.

*ceastă relementare este puţin di"erită ca abordare de sistemul asiurărilor de bătrâneţe pa? as

?ou o creat de 8tto von 9ismarJ în 1FFG ==/ care se ba!a pe principiul potrivit caruia "iecare

persoana trebuie sa contribuie la un sistem de pensie de)a lunul vietii, din suma colectata

platindu)se pensionarii 3a"lati la acel moment în plată4. *nuitatea era platită persoanelor care

împlineau vârsta de D0 de ani, în condiţiile unei speranţe de viaţă de AB de ani, la acel moment.

6istemul se ba!a şi pe contribuţia uvernului "ederal eală cu o treime din costul de subscriere.9ismarJ şi)a pre!entat proiectele de re"ormă în celebrul mesa% adresat Reicsta)ului la data de

1D noiembrie 1FF1, prin care a emis ideea revoluţionară că statul trebuie să aibă nu numai

misiunea de"ensivă vi!ând apărarea drepturilor e$istente dar şi pe cea de a promova po!itiv, prin

instituţii speci"ice şi utili!ând mi%loacele de care colectivitatea dispune bunăstarea tuturor

membrilor săi, în special a celor a"laţi în nevoie.

+ot prin Leea pentru orani!area meseriilor, a creditului şi a asiurărilor sociale din 1G12 se

acordă ana%atorului dreptul de a des"ace contractual de muncă dacă muncitorii prime%diau

activitatea "abricii, cu re"erire în special la activitatea sindicală. 6unt create comisiile de

împăcare pentru soluţionarea con"lictelor dintre muncitori şi ana%atori, iar în ca!ul în care nu se

reuşea soluţionarea acestuia, litiiul a%unea la %udecătoria de ocol.



19/45

2.B :erioada postbelică

:erioada care a urmat încetării primului ră!boi mondial a "ost una rea pentru România, care

trebuia să)şi re"acă economia. ondiţiile rele de trai au acuti!at con"lictele colective şi au

enerat şoma%. :acea din 1G1G aduce scimbări "undamentale în România. *st"el, teritoriul ţării

se măreşte de la 1=1.=B= Jm2 31G1A4 la 2GB.000 Jm2, iar populaţia de la C milioane locuitori

31G1A4 la 1B milioane locuitori. Industriei din


20/45

'n"iinţat în 1G20, în ba!a #ecretului > Lee nr.1=2D2G martie 1G20 publicat în &onitorul 8"icial

din =0 martie 1G20, îşi des"ăşoară activitatea neîntrerupt 3ciar dacă sub alte denumiri4,

cunoscând 20 de "orme de orani!are. * "ost condus până în pre!ent de D1 de miniştrii, unii

dintre ei având mai multe mandate.

E"ervescenţa lei"erării drepturilor muncitorilor în plan internaţional ca urmare a "ondării în

1G1G a 8rani!aţiei Internaţionale a &uncii are un impact şi asupra României, ca stat "ondator.

România a adoptat o serie de convenţii cu privire la securitatea social onvenţia nr. =1G1G

privind protecţia maternităţii, onvenţia nr. 121G21, 1D)1F1G2B privind a%utoaree în ca! de

accidente de muncă şi boli pro"esionale, onvenţia nr. =B)A01G== privind asiurările de

bătrâneţe, de invaliditate şi de deces, onvenţia nr.AA1GAA privind asiurările de şoma%. 6unt

adoptate lei "undamentale pentru relaţiile de muncă, a căror principia sunt încă valabile, dupăaproape 100 de ani Leea con"lictelor de muncă din 1G20, Leea sindicatelor pro"esionale din

1G21, Leea repaosului dominical din 1G2B, Leea privind orani!area serviciului de inspecţia

muncii din 1G2D, Leea asupra contractelor colective de muncă, Leea asupra asiurării plăţii

lucrului e"ectuat şi orani!ării muncii în porturi din 1G=1, Leea carenţelor de muncă din 1G=2,

Leea pentru %urisdicţia muncii din 1G==, Leea pentru preătirea pro"esională din 1G=C, Leea

breslelor din 1G=F. *st"el au "ost relementate cele mai importante măsuri de protecţie preluate

din convenţiile rati"icate stabilirea vârstei minime pentru adminterea copiilor în muncă la 1AaniN inter!icerea muncii de noapte a "emeilor şi tinerilor sub 1F aniN inter!icerea muncii "emeilor

şi copiilor în mineN măsuri de protecţie pentru "emei ravidă şi leu!eN "i$area duratei !ilei de

muncă la F ore pe !i pentru muncitorii adulţi din întreprinderile industrial.

La B septembrie 1G20 este adoptată Leea pentru relementarea con"lictelor colective de muncă,

denumită şi Leea +rancu)Iaş. :entru a putea vorbi de o încetare colectivă a lucrului, în sensul

leii, era nevoie ca încetarea activităţii să "ie dispusă de cel puţin 1= din numărul total al

salariaţilor din respectiva unitate. 'n anul următor este adoptată Leea pentru orani!area

plasării, iar în anul 1G22 s)au în"iinţat 8"iciile de plasare-.

La 2A aprilie 1G22 &inisterul muncii şi ocrotirii sociale preia atribuţii re"eritoare la sănătatea

publică şi se în"iinţea!ă &inisterul sănătăţii publice, muncii şi ocrotirii sociale, ele "iind până la


21/45

acea dată în sarcina &inisterului de Interne > #irecţia Menerală a 6erviciului 6anitar. In noua

structură orani!atorică apar compartimente speci"ice 6erviciului sanitar, dar şi 6ervicii

e$terioare, ca de e$emplu #irecţii reionale sanitare, Inspectorate şi subinspectorate de muncă,

8"icii de plasare, şcoli, ateliere şi cămine de ucenici, ontenciosul reiunilor sanitare, 6erviciul

de inspecţie al cooperaţiei. *ceastă structură nu are o durată prea lună, la = noiembrie 1G2=

&inisterul sănătăţii publice, muncii şi ocrotirii sociale s)a scindat în &inisterul sănătăţii publice

şi ocrotirii sociale şi &inisterul muncii, cooperaţiei şi asiurării sociale.

'n anul 1G2C este adoptată Leea pentru căminele de ucenici, acordând acestora un statut special

"aţă de ceilalţi ana%aţi. 'n anul următor sunt adoptate Leea pentru uni"icarea ta$elor ce se

percep la eliberarea titlurilor de capacitate pro"esională, Leea în"iinţării 6erviciului de inspecţie

a muncii, Leea pentru în"iinţarea şi orani!area camerelor de muncă şi a onsiliului superior almuncii. Iar în 1G2G este adoptată Leea pentru ocrotirea muncii minorilor şi "emeilor şi durata

muncii.

La B aprilie 1G2G este adoptată Leea asupra contractelor de muncă prin care sunt stabilite

principii pe care şi astă!i le avem în vedere, printre care înceierea valabilă- a contractului era

conditionata de respectarea reulamentului de muncă-, dar şi de anumite dispo!iţii care

restabileau ecilibrul, dintre părţi, reducând di"erenta de po!iţie pe care se situau părţile. *vândcapitol distinct în "uncţie de natura contractului aceasta relementa contractual individual de

muncă, contractual colectiv de muncă, contractual de ucenicie, contractual de ecipă. Este una

din cele mai moderne şi importante lei în domeniul social relementate în România, ba!ate pe

principiul ealităţii părţilor contractuale.

:rin Leea pentru orani!area ministerelor din 2G iulie 1G2G, la art. 1BC se prevede &inisterul

&uncii, 6ănătăţii şi 8crotirii 6ociale se ocupă de întocmirea şi aplicarea leislaţiei muncitoreşti,

supraveea!ă aplicarea contractelor de muncăN controlea!ă sindicatele pro"esionale şi aplică

normele privitoare la ocrotirea muncii, la iiena industrială, prevenirea accidentelor de muncă,

munca "emeilor şi minorilor, durata muncii si repaosului, politica salariilor şi %urisdicţia

pro"esională, îndrumă activitatea camerelor de muncă, orani!ea!ă plasarea, orani!ea!ă

problema miraţiunilor şi a şoma%ului, orani!ea!ă învăţământul muncitoresc, îndrumă şi


22/45

controlea!ă orani!area asiurărilor sociale, orani!ea!ă şi controlea!ă opera de asistenţă socială

şi de ocrotire a mamei şi copilului, invali!ilor, or"anelor, văduvelor de ra!boi, a in"irmilor şi a

debililor mintaliN îndrumă educaţia popularăN coordonea!ă cerinţele economiei naţionale cu

interesele bioloice ale capitalului umanN veea!ă la respectarea şi aplicarea convenţiilor

internaţionale de interes sanitar şi de ocrotireN e$aminea!ă buetele comunelor, %udeţelor şi

asociaţiunilor, veind să se satis"acă nevoile de ocrotire, orani!ea!ă şi conduce statistica

enerală a 6tatului-.

:erioada 1G=0 >1GA0 este "oarte activă în adoptarea de acte normative în domeniul social. *st"el

în 1G=0 este adoptată Leea pentru proteiurea muncii indiene, la 21 aprilie 1G=1 Leea pentru

orani!area muncii în porturi, prin care se instituia în "iecare port 3"luvial sau maritim4 o comisie

a muncii, competentă să soluţione!e litiiile dintre muncitorii din porturi şi patroni. 'n data de 11octombrie 1G=2 prin Leea pentru în"iinţarea şi orani!area camerelor de muncă se creea!ă

ondul camerelor de muncă- constituit din impo!itul adiţional în limita Leii pentru uni"icarea

contribuţiilor directe şi pentru în"iinţarea impo!itului pe venitul lobal din 1G=2N amen!i în

"olosul amerelor de muncăN subvenţii, donaţiiN contribuţii ale asei entrale a *siurărilor

6ociale, ale statului, %udeţelor, comunelorN cota > parte, "i$ată de minister din ondul căminelor

de ucenici.

La 1B "ebruarie 1G== este adoptată Leea pentru în"iinţarea şi orani!area %urisdicţiei muncii

prin care se instituiau %udecătorii de muncă pe lână camerele de muncă asimilate %udecătoriilor

de ocol. La "iecare %udecătorie de muncă activau doi %udecători, desemnaţi de &inisterul Oustiţiei

şi un număr de asesori şi supleanţi, care erau desemnaţi de &inisterul &uncii, la propunerea

orani!aţiilor pro"esionale ale patronilor, lucrătorilor sau ale "uncţionarilor particulari.

ompletul de %udecată era "ormat dintr)un %udecător 3având calitatea de preşedinte al

completului4 şi doi asesori, aleşi de părţile în litiiu. 'n acelaşi an este adoptată Leea Ioaniţescu,

prin care este uni"icat sistemul de pensii. onducerea sistemului de asiurări revine statului şi

patronilor dar printre elementele neative ale leii sunt neincluderea în sistem a aricultorilor şi

a pensiilor de bătrâneţe şi a a%utorului de şoma%. *nul următor, în 1G=A este adoptată Leea

pentru perceperea şi urmărirea veniturilor publice.


23/45

La G iunie 1G=A o parte din atributiile &inisterului muncii, sănătăţii şi ocrotirii sociale sunt

preluate de &inistrul de 6tat care a "ost însărcinat cu conducerea unora din direcţiile şi serviciile

acestuia. :e tot timpul cât a îndeplinit aceste atribuţiuni a purtat titlul de ministru al muncii, "ără

ca ministerul să se "i scindat. #e la 2= septembrie 1G=B atribuţiile de ministru de stat sunt reluate

de ministrul muncii. Rămân însă 2 ministere care au atribuţii în domeniul social &inisterul

&uncii si &inisterul 6ănătăţii şi 8crotirii 6ociale.

'n anul 1G=F este modi"icată Leea Ioniţescu şi este introdusă pensia de bătrâneţe printre

bene"icii dar sunt suprimate contractele colective de muncă.

La 1 aprilie 1G=F se în"iinţea!ă ondul &uncii-, ca serviciu în #irecţia &uncii. ondul se

constituia din ta$ele şi amen!ile care "ormau ondul preătirii pro"esionale şi o contribuţie patronală de 1K asupra totalităţii salariilor e"ectiv plătite de întreprinderile prevă!ute de leea

pentru uni"icarea asiurărilor sociale. La 1D octombrie 1G=G se orani!ea!ă asa :ersonalului

&inisterului &uncii, creată pentru a acorda credite "uncţionarilor membri şi primirea

economiilor în depo!it cu dobândă. #e asemenea, acordă asistenţă medicală. asa se ocupă şi de

educaţia pro"esională şi culturală a "uncţionarilor ministerului.

(n puternic recul este înreistrat după anul 1G=F, în urma instaurării dictaturii reale.*sociaţiile, rupările şi partidele politice au "ost di!olvate prin #ecretul)lee nr.C=1G=FN este

în"iinţat rontul Renaşterii 7aţionale prin #ecretul)lee nr.1D1G=F. on"ederaţia Menerală a

&uncii şi sindicatele a"Pliate sunt des"iinţate, orani!ându)se bresle pentru lucrători, "uncţionari

particulari şi meseriaşi prin #ecretul)Lee nr.B0B1G=F.

Intrarea României în cel de)al doilea ră!boi mondial a dus la militari!area întreprinderilor şi

instituţiilor de stat, prin Leea nr.FF11GA0. =A/

La 2A iulie 1GA0 este adoptat #ecretul)lee pentru stabilirea reimului muncii în condiţii

e$cepţionale care a repre!entat o primă relementare adoptată în conte$tul declanşării în Europa

a elui de)al #oilea Ră!boi &ondial prin care s)a urmărit instituirea unui reim %uridic, aplicabil

raporturilor de muncă în respectivele condiţii, ce pre!enta particularităţi evidente. 'n temeiul



24/45

revederilor cuprinse în acest act normativ, !iua de lucru a "ost mărită iar dreptul salariaţilor la

concediu de odină a "ost suspendat. 'n planul con"lictelor de muncă, reva şi locJ)out)ul au "ost

inter!ise. La 1A septembrie 1GA0 pentru reduerea costurilor administrative se reuneşte &inisterul

muncii cu &inisterul sănătăţii şi ocrotirii sociale re!ultând &inisterul muncii, sănătăţii şi

ocrotirii sociale.

6tarea de ră!boi impune măsuri speciale, la 2 octombrie 1GA1 s)a adoptat #ecretul)lee nr.

2DA11GA1 asupra reimului muncii în timp de ră!boi prin care se inter!icea orice încetare a

lucrului în întreprinderile militari!ate "ără încuviinţarea prealabilă a comandantului militar al

întreprinderii, a îndrumătorului militar sau a directorului stabilimentului militar al armatei, iar, în

ca!ul celorlalte întreprinderi, "ără încuviinţarea prealabilă a inspectoratului de muncă, dată,

e$ceptând ca!urile de "orţă ma%oră, cu avi!ul conducerii întreprinderii. 'ncălcarea acestor prevederi constituia "aptă penală > crimă de sabota%- > şi se pedepsea cu încisoare de la B la 20

de ani.

8 lună mai târ!iu, la A noiembriesunt scindate atribuţiile &inisterului muncii, sănătăţii publice şi

ocrotirii sociale în = ministere &inisterul muncii, &inisterul asiurărilor sociale si &inisterul

sănătăţii şi asistenţei sociale. In structura orani!atorică a &inisterului &uncii intrau

următoarele compartimente #irecţia Relementării muncii şi miraţiunilorN #irecţia :reătirii pro"esionale a învăţământului muncitoresc şi a căminelor de uceniciN #irecţia Evidenţei plasării

şi îndrumării munciiN 8"iciul de 6tudiu, documentare şi îndrumareN #irecţia contabilitateN

#irecţia *dministrativă a personaluluiN #irecţia Menerală a ondului &uncii-N orpul de

inspecţieN 6erviciul ontenciosN 6erviciul tenic şi de aritecturăN asa onstrucţiilorN 6erviciul

e$terior cu 6erviciul de inspecţie muncă, învăţământ > o"icii de muncă, plasare şi îndrumare,

cursuri şi cămine, teatre muncitoreşti, o"icii de orientare pro"esională, institute psiotenice.

onceptul de securitate socială a "ost revoluţionat în anul 1GA2 ca urmare a raportului lui

Qilliam 9everide 6ocial insurance and alliend services- > având un obiectiv ambiţios

eliberarea omului de teamă şi nevoie, "iind motivate de ideea unui drept de securitate socială, ce

a "ăcut ulterior obiectul unor documente internaţionale. =B/



25/45

#upă 2= auust 1GAA ma%oritatea relementărilor au "ost abroate, "iind înlocuite cu

relementări speci"ice economiei centrali!ate, care a avut e"ecte şi asupra dreptului muncii şi

securităţii sociale, îndepătându)ne de la principiile "undamenale ale acestora dreptul 3şi nu

obliaţia4 la muncă, dreptul la neociere colectivă, etc.

La data de 21 ianuarie 1GAB este aprobată Leea 6indicatelor . 'n temeiul acestui act normativ,

sindicatele dobândeau personalitate %uridică, aveau un patrimoniu propriu şi puteau sta în %ustiţie

de sine stătător. *u "ost relementate şi comitetele de întreprindere sau de "abrică, a căror

principală atribuţie o constituia urmărirea respectării de către ana%ator a dispo!iţiilor leale ce

aveau ca obiect relementarea raporturilor %uridice de muncă şi a celor cuprinse în contractele

colective de muncă.

Revenirea la starea de pace presupune abroarea relementărilor e$cepţionale şi reorani!area

administrativă. *st"el la C martie 1GAC sunt preluate atribuţiile &inisterului asiurărilor sociale

şi unele ale &inisterului sănătăţii şi asistenţei sociale de către &inisterul asistenţei şi asiurărilor

sociale.

La 2C aprilie 1GAC este adoptată Leea nr. =1A1GAC prin care s)au stabilit noi dispo!iţii

re"eritoare la durata !ilei de muncă şi la concediile de odină şi a "ost abroat #ecretul)Lee din1GA1 privind reimul muncii în timp de ră!boi şi la C septembrie 1GAC este adoptată Leea

nr.D11GAC1 pentru reorani!area %urisdicţiei muncii. :otrivit acestei relementări, s)au

constituit, la nivel de tribunal, secţiile de muncă, care erau competente să %udece, în primă

instanţă, con"lictele de muncă. ;otărârea pronunţată se putea ataca numai cu recurs. Re"eritor la

con"lictele colective, &inisterul &uncii a devenit instanţă de arbitra%, iar deci!ia sa dobândea

caracterul de contract colectiv de muncă. #e la 1 decembrie 1GAC &inisterul muncii se uni"ică

cu &inisterul asistenţei şi asiurărilor sociale "ormând &inisterul muncii şi asiurărilor sociale.

âştiarea aleerilor de către partidul comunist scimbă doctrina politică şi implicit

relementarea muncii. Este adoptată Leea nr. =01GAF, potrivit căreia în ipote!a unui con"lict

colectiv de muncă, sindicatul participant la con"lictul respectiv sesi!a preşedintele %udecătoriei

populare în circumscripţia căreia se a"la sediul întreprinderii. ererea sindicatului era înaintată


26/45

de către preşedintele instanţei inspectoratului teritorial de muncă, la nivelul căruia se încerca

aplanarea con"lictului. #acă nu se a%unea la un acord, con"lictul se soluţiona de către comisia

de arbitra% ce "uncţiona pe lână %udecătoria populară. La 1B aprilie 1GAF &inisterul muncii şi

asiurărilor sociale devine &inisterul muncii şi prevederilor sociale.

onstituţia din 1GAF înscria pentru prima dată principiul dreptului la muncă şi aranţiile lui.

:otrivit art.1G cetăţenii au dreptul la muncă, iar statul asiură treptat acest drept prin orani!area

şi de!voltarea plani"icată a economiei naţionale. *rt.20 relementa dreptul la odină, ealitatea

de drepturi între "emei şi bărbaţi 3art.214, dreptul la învăţătură 3art.224, dreptul la asociere

3art.=24. :e ba!a prevederilor onstituţiei de la 1GAF au "ost adoptate o serie de acte normative

re"eritoare la drepturile şi obliaţiile muncitorilor, "uncţionarilor şi personalului de conducere

3#ecretul nr.2G1GAG4N retribuirea muncii după cantitatea şi calitatea ei 3#ecretul nr.11F1GAG4Nasiurările sociale de stat 3Leea nr.101GAG4N protecţia muncii 3#ecretul nr.=BG1GAG4. =C/

La data de 10 decembrie 1GAF *dunarea enerală a 7aţiunilor (nite a adoptat #eclaraţia

universală a drepturilor omului, care prevede la art.22 că "iecare persoană, în calitate de membru

al societăţii, are dreptul la securitate socialăN ea este îndreptăţită să obţină satis"acerea drepturilor

economice, sociale şi culturale, indispensabile demnităţii şi liberei de!voltări a personalităţii

sale, raţie e"ortului naţional şi cooperării internaţionale, ţinând seama de orani!area şiresursele din "iecare ţară. *rt.B din acelaşi document prevede orice persoană are dreptul la un

nivel de viaţă su"icient pentru asiurarea sănătăţii, bunăstării sale şi "amiliei în special în ceea ce

priveşte alimentaţia, îmbrăcămintea, locuinţa, înri%irile medicale precum şi serviciile sociale

necesareN ea are dreptul la securitate în ca! de şoma%, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe,şi în

alte situaţii de pierdere a mi%loacelor de sub!istenţă ca urmare a unor împre%urări independente

de voinţa sa.

*nul următor este adoptată Leea 101GAG potrivit căreia toate "ondurile publice sau private au

"ost incluse în buetul de stat. *siurările sociale, după 1GAG, încep să constituie pilonul de ba!ă

al protecţiei sociale în România, alocaţiile pentru şoma% şi cele de asistenţă socială "iind

nerecunoscute. 'n aceste condiţii, "ondului de asiurări sociale îi este alocat un procent ridicat

din celtuielile pentru protecţia socială, celtuielile "iind centrate în special pe "urni!area de



27/45

pensii 3de bătrâneţe, invaliditate, urmaş4, dar au "ost introduse alte bene"icii cum ar "i

indemni!aţia de boală, de deces, de matenitate etc. 'n leea pensiilor din 1GAG era prevă!ut un

cuantum al pensiei de bătrâneţe de B0)F0K din salariul mediu lunar pe ultimele 12 luni de

activitate, pla"onat la o sumă ma$imă.

La F iunie 1GB0 este adoptată Leea nr. =1GB0 primul od al &uncii din România. Este o lee)

cadru, cuprinsul său constituind un drept eneral al muncii. =D/ :rin acest act normativ se

stabilesc criteriile de retribuire a salariaţilor în "uncţie de vecime, ocupaţie, tipul unităţii în care

lucrea!a. Este actul normativ care prevede distinct plata unui spor pentru munca din timpul

nopţii. 'n de!voltarea principiilor stabile de noul cod au "ost adoptate o serie de acte normative,

precum Leea nr.B1GCB privind protecţia muncii, Leea nr.2D1GCC privind asiurările sociale

de stat, Leea nr.2C1GCD privind concediul de odină, Leea nr.2BG1GCF privind %urisdicţiamuncii, Leea nr.11GD0 privind orani!area şi disciplina muncii, Leea nr.21GD1 privind

per"ecţionarea pro"esională, Leea nr.111GD1 privind orani!area şi conducerea unităţilor de

stat, Leea nr.121GD1 privind încadrarea şi promovarea în muncă.

6tructura orani!atorică a ministerului în perioada 1B.0D.1GAF > 2C.0C.1GB1 cuprinde

următoarele compartimente #irecţia &unciiN #irecţia *şe!ămintelor pentru ucenici şi

muncitoriN #irecţia asistenţei socialeN #irecţia *şe!ămintelor socialeN #irecţia :ensiilor şitimbrului I8


28/45


29/45

*doptarea onstituţiei de la 1GCB au condus la necesitatea elaborării unui nou cod al muncii.

dr. Denisa Oana Pătraşcu

Citeşte şi:– Evoluţia domeniului social în România II.

________________________________________________________________ Note:

[1] provenit din limba slavonă – monka, a se vedea Dicţionarul explicativ al limbii române, Ediţia a II-a !niversul enciclopedic "ucure#ti 1$$%p. &&1.

['] (e vorbe#te ast)el de *durerile )ăcerii+ ,travaliu.

[]

(uidas /e0icon I p. %2 ed. 3dler[] Emil 4ernea Emil 5olcuţ Istoria (tatului #i 6reptului Românesc pa7. 1& editura 8ansa (R/ "ucure#ti 1$$&

[9] Emil 4ernea Emil 5olcuţ Istoria (tatului #i 6reptului Românesc pa7. '% editura 8ansa (R/ "ucure#ti 1$$&

[&] România 6unăreană pa7. 2

[:] Emil 4ernea Emil 5olcuţ Istoria (tatului #i 6reptului Românesc pa7. : editura 8ansa (R/ "ucure#ti 1$$&

[%] Emil 4ernea Emil 5olcuţ Istoria (tatului #i 6reptului Românesc pa7. :: editura 8ansa (R/ "ucure#ti 1$$&

[$]

Reali;ată de


30/45


31/45

si anume* se "re+te )e"imea ne"esară pentru pensie de bătr%ne-e, "are, de a"um se )a numi pensiepentru imită de )%rstă, "u 5 ani aung%nduse a 25 ani pentru &emei si 0 ani pentru bărba-i. $"adse)er bene&i"iie pentru pensie de in)aiditate iar ba(a de "a"u a pensiei se stabie+te "a &iind "ei maia)antao+i 5 ani ani a aegere din utimii 10 de a"ti)itate. n preambuu său se pre"i(ea(ă &aptu "ăpre(entu "od "uprinde prin"ipiie +i normae de ba(ă pri)ind rea-iie de mun"ă, repre(intă "arta mun"ii,

+i "ons&in-e+te drepturie +i ndatoririe "eor "are mun"es" n -ara noastră. n api"area sa au &ostadoptate următoaree a"te normati)e* Legea nr. 57/1974 a retribuirii după "antitatea +i "aitatea mun"ii,Legea nr. 25/1973 pri)ind n"adrarea ntro mun"ă utiă a persoaneor apte de mun"ă, Legea nr. 5/197pri)ind organi(area +i "ondu"erea unită-ior so"iaiste de stat, pre"um +i &un"-ionarea a"estora pe ba(aauto"ondu"erii mun"itore+ti +i autogestiunii e"onomi"o&inan"iare, Legea nr. /19 "u pri)ire a"ontra"tuaangaament, Legea nr. 3/19 pri)ind statutu uridi" a unită-ior so"iaiste de stat pe ba(aprin"ipiior auto"ondu"erii mun"itore+ti +i a autogestiuni e"onomi"o&inan"iare.

n a"eastă etapă dreptu mun"ii repre(intă o "on"ep-ie etatistă, "entrai(atoare, n sensu "ă drepturie+i obiga-iie păr-ior n rea-iie de mun"ă ni)eu saariior, durata "on"ediuui de odină6 erau stabiiteprin ege +i ni"i o derogare nu era permisă. ri"e "on)en-ie "ontrară era no"uită de drept "u

pre)ederea egaă. '8istă un parado8, pentru "ă, pe de o parte adunărie oamenior mun"ii a)eaupotri)it unor te8te egae argi atribu-ii n "eea "e pri)e+te n"adrarea +i promo)area n mun"ă,

des&a"erea "ontra"tuui indi)idua de mun"ă, : iar pe de ată parte, datorită "entraismuui demo"rati",

tot prin ege ori"e ini-iati)ă indi)idua era ngrădită. 9:

n 1973 este adoptată Legea nr.25/1973 pri)ind n"adrarea ntro mun"ă utiă a persoaneor apte demun"ă, prin "are dreptu a mun"ă de)ine o obiga-ie a tuturor "eor ap-i medi"a de a u"ra. ;"eastăege "a +i Legea nr.24/1973 pri)ind re"rutarea +i reparti(area &or-ei de mun"ă instituiau obiga-ia tuturorpersoaneor apte de mun"ă, "are au mpinit 15 ani +i nu urmau o &ormă de n)ă-ăm%nt sau de "ai&i"arepro&esionaă ori nu sunt n"adrate de a"estea să se ns"rie a dire"-ia pentru probeme de mun"ă +io"rotiri so"iae – ori a o&i"iie a"esteia n ra(a "ăreia +i a)eau domi"iiu +i să "eară reparti(area n

mun"ă. oate "ee regementări au &ost "riti"ate adesea de rgani(a-ia Interna-ionaă a!un"ii, pentru n"ă"area ibertă-ii mun"ii +i inter(i"erea mun"ii &or-ate.

Legea pensiior din 1933 se abrogă odată "u adoptarea Legii nr. /1977 prin "are se reai(ea(ă "%te)emodi&i"ări de &ond si anume* se "re+te )e"imea ne"esară pentru pensie de bătr%ne-e, "are, de a"umse )a numi pensie pentru imită de )%rstă, "u 5 ani aung%nduse a 25 ani pentru &emei si 0 ani pentrubărba-i. $"ad se)er bene&i"iie pentru pensie de in)aiditate iar ba(a de "a"u a pensiei se stabie+te "a

&iind "ei mai a)antao+i 5 ani ani a aegere din utimii 10 de a"ti)itate.

n"ep%nd "u anu 1990 apare o e&er)es"en-ă egisati)ă n a"est domeniu n dorin-a de a regementanoie reaită-i so"iae. ntro primă &a(ă au &ost adoptate noi a"te normati)e "are au pri)it n spe"iaeiminarea unor ine"ită-i n saari(area personauui, redu"erea timpuui de u"ru prin introdu"ereasăptăm%nii de 5 (ie u"rătoare, a"ordarea unor noi drepturi saariae, "re+terea "uantumuuiindemni(a-iior +i pensiior din &ondurie asigurărior so"iae de stat.

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#38http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#39http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#38http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#39


32/45


33/45

n a"est an este adoptată Constitu-ia #om%niei "are a su&erit modi&i"ări n 2005. $unt regementate n"ategoria drepturior &undamentae dreptu a mun"ă, a gre)ă, a aso"iere, a egaitate de +anse. ;st&epotri)it art. 41 dreptu a mun"ă nu poate &i ngrădit. ;egerea pro&esiei, a meseriei sau a o"upa-iei,pre"um +i a o"uui de mun"ă este iberă. $aaria-ii au dreptu a măsuri de prote"-ie so"iaă. ;"esteapri)es" se"uritatea +i sănătatea saaria-ior, regimu de mun"ă a &emeior +i a tinerior, instituirea unui

saariu minim brut pe -ară, repausu săptăm%na, "on"ediu de odină pătit, prestarea mun"ii n "ondi-iideosebite sau spe"iae, &ormarea pro&esionaă, pre"um +i ate situa-ii spe"i&i"e, stabiite prin ege.


34/45

"ompetărie uterioare.

n data de 17 martie 2000 este adoptată Legea nr. 19/2000 – Legea pensiior +i a ator asigurări so"iaeprin "are se reai(ea(ă o re&ormă a sistemuui de pensii ba(at pe prin"ipiu "ontributi)ită-ii, pensia &iindo medie a pun"tauui ob-inut de sariat "a urmare a )eniturior reai(ate s+i a "are a "ontribuit a &ondu

asigurărior so"iae de stat. =entru administrarea a"estuia se n&iin-ea(ă Casa @a-ionaă de =ensii +i ;te


35/45

pro"edura "onstatării a""identeor de mun"ă +i boior pro&esionae. n a"est an are o" prima modi&i"arede substan-ă a Coduui !un"ii, prin rdonan-a de Grgen-ă a u)ernuui nr. 35/2003. !odi&i"ărie au)i(at n spe"ia rea8area pro"edurii de "on"ediere &ără e&e"te mari, termenee &iind n "ontinuareungi6.

Constru"-ia institu-ionaă este "ontinuată prin n&iin-area a 21 de"embrie 2003 a Inspe"-iiei $o"iae,a)%nd "a misiune promo)area unui sistem de inspe"-ie "aitati), per&ormant +i e&i"ient a presta-iior +iser)i"iior so"iae, "apabi să asigure respe"tarea drepturior so"iae ae persoaneor sau grupuriora&ate n situa-ii de di&i"utate sau ris" de e8"u(iune so"iaă. #e&orma n domeniu asisten-ei so"iaeeste "ontinuată prin Legea nr. 90/200 "%nd se n&iin-ea(ă ;gen-ia @a-ionaă pentru =resta-ii $o"iae a24 o"tombrie 2007, organ de spe"iaitate "u personaitate uridi"ă, n subordinea !inisteruui !un"ii,?amiiei +i 'gaită-ii de Eanse a)and "a obie"ti) prin"ipa*administrarea &ondurior ao"ate de a bugetude stat pentru pata presta-iior so"iae.

Capitolul 3 Concluzii


36/45

masi) de emigrări temporare sau permanente, n spe"ia n state "a Itaia, $pania +i Canada. $eestimea(ă "ă apro8imati) 4.000.000 de persoane a"ti)e au pe"at din #om%nia n utimii 20 de ani,"eea "e repre(intă un pro"ent de apro8imati) 4A din &or-a de mun"ă a"tuaă din #om%nia. '8odua"esta masi) a dus a un raport de dependen-ă saaria-i/pensionari, n s"ădere "ontinuă n"ep%nd "uanu 1990, aung%nd de a ,4/1 "%t era n a"est an a 0,2/1, n 2003, &a-ă de un raport de 2,3/1,

"onsiderat )iabi pentru ori"e sistem de pensii de tip redistributi).

;"est &apt a determinat un de&i"it istori" a bugetuui de asigurări so"iae, redresat n perioada 2003200, &iind singura perioada n "are sa nregistrat e8"edent.

;"est u"ru nu nseamnă "ă rata de dependen-ă &a-ă de presta-ie so"iae nu a rămas mare, pe de oparte datorită e8isten-ei unui pro"ent mare de sără"ie, +i sără"ie absoută, pe de ată parte prindi)ersi&i"area tipurior de presta-ii a"ordate, "eea "e a permis unui număr mare de bene&i"iari să seregăseas"ă n parametrii egai de a &i bene&i"iar pentru o presta-ie sau ata. #ata sără"iei a "res"ut de

a 4A n anu 199, a 5,9A din popua-ia -ării, 40: n anu 2000 a)%nd o s"ădere n 2003200 +i

aung%nd n 200 a 5,7A, pentru a ren"epe să "reas"ă n 2009 a 7,4A. 41:

=e &ond de "ri(ă e"onomi"ă domeniu so"ia, n-eeg%nd prin a"easta at%t ser)i"iie so"iae "%t +iregementărie n domeniu &or-ei de mun"ă, asigurărior +i asisten-ei so"iae trebuie să o&ere garan-iaunui ni)e mimim de e8isten-ă +i a respe"tării art.47 din Constitu-ia #om%niei potri)it "ăruia statu esteobigat să ia măsuri de de()otare e"onomi"ă +i de prote"-ie so"iaă, de natură să asigure "etă-eniorun ni)e de trai de"ent.Cetă-enii au dreptu a pensie, a "on"ediu de maternitate pătit, a asisten-ămedi"aă n unită-ie sanitare de stat, a autor de +oma +i a ate &orme de asigurări so"iae pubi"e saupri)ate, pre)ă(ute de ege. Cetă-enii au dreptu +i a măsuri de asisten-ă so"iaă, potri)it egii.

Anexa

Conolo!ia e!le"ent#ilo $o"eniului %ocial

&. &'() este adoptat Codu "i)i, preu%nd "ee mai importante institu-ii uridi"e din Codu ui @apoeon +iprin "are se stabie+te ba(a egaă a "ontra"tuui indi)idua de mun"ă

*. "ai &''+ – este adoptată Legea pentru n"uraarea industriei nationae

3. &( iunie &',& – este adoptată Legea ser)itorior

). &',) – este adoptat #eguamentu industriior insaubre – #eguamentu dr. ?ei8.

-. *& apilie &',- – este adoptată Legea mineor.

(. ( "atie &',+ – este adoptată Legea repausuui dumini"aD

+. &,& – este adoptată Legea n)ă-ăm%ntuui pro&esionaD

'. - "atie &,* – este adoptată Legea meseriior.

http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#40http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#41http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#40http://e-istorie.ro/istoria-contemporana/dupa-al-ii-lea-rm/142-evoluia-domeniului-social-in-romania-ii#41


37/45

,. ** /e0uaie &,- – este adoptată Legea asupra mun"ii minorior si &emeior n industrii +i e8poatăriminiereD

&. *3 $ece"0ie &,+ – este adoptată Legea pentru n)oieie agri"oeD

&&. &,, – este adoptată Legea "ontra sindi"ateor, aso"ia-iior pro&esionae, &un"-ionarior statuui, ude-uui, "omuneor +i stabiimenteor pubi"e "unos"ută "a Legea reanuJD n a"ea+i an au &ostadoptate +i Legea aso"ia-iior +i Legea pri)ind "ooperati)ee de mun"itori +i meseria+i.

&*. & /e0uaie &,& – este adoptatăLegea pri)ind măsurie de siguran-ă pentru "a(ane, ma+ini,instaa-ii me"ani"e +i ee"tri"eD

&3. &,&* 1 este adoptată Legea pri)ind organi(area meseriior, "redituui si asigurărior mun"itoresti"unos"ută "a Legea @eni-es"u n "a( de boaă, a""ident, bătr%nete +i in)aiditate6.

&). *, "atie &,* – se n&iin-ea(ă !inisteru mun"ii +i o"rotirii so"iaeD

!inistru mun"ii +i o"rotirii so"iae

rigore >ran"uIa+i 0 martie 1920 – 13 de"embrie 19216Constantin Keni 17 de"embrie 1921 – 19 ianuarie 19226eorge . !%r(es"u 19 ianuarie – 23 apriie 19226&-. - %epte"0ie &,* este adoptată Legea pentru regementarea "on&i"teor "oe"ti)e de mun"ă,denumită +i Legea >ran"uIa+.

&(. 1921 – este adoptată Legea pentru organi(area pasării, iar n anu 1922 sau n&iintat &i"iie depasareJ.

&+. *) apilie &,** !inisteru mun"ii +i o"rotirii so"iae preia atributii re&eritoare a sănătatea pubi"ă +ise n&iin-ea(ă !inisteru sănătă-ii pubi"e, mun"ii +i o"rotirii so"iae

!inistru sănătă-ii pubi"e, mun"ii +i o"rotirii so"iae

eorge . !%r(es"u 23 apriie 1922 – 0 o"tombrie 1926@i"oae @. $ă)eanu 0 o"tombrie – noiembrie 1926&'. 3 noie"0ie &,*3 – !inisteru sănătă-ii pubi"e, mun"ii +i o"rotirii so"iae sa s"indat n !inisterusănătă-ii pubi"e +i o"rotirii so"iae +i !inisteru mun"ii, "oopera-iei +i asigurării so"iae

!inistru sănătă-ii pubi"e +i o"rotirii so"iae

@i"oae @. $ă)eanu noiembrie 192 – 29 martie 19236Ioan Lupa+ 0 martie 1923 – 4 iunie 19276adint. @i"oae Lupu 4 – 3 iunie 19276Ion In"ue- 3 iunie 1927 – 9 noiembrie 1926$e)er


38/45

!inistru mun"ii, "oopera-iei +i asigurării so"iae

@i"oae Cir"ues"u noiembrie 192 – 29 martie 19236rigore >ran"uIa+i 0 martie 1923 – 4 iunie 19276

adint. ;e8andru Lapedatu 4 – 3 iunie 19276rigore Iunian 3 – 20 iunie 19276


39/45


40/45

3'. & apilie &,3' se n&iin-ea(ă ?ondu !un"iiJD

3,. &+ octo"0ie &,3, se organi(ea(ă Casa =ersonauui !inisteruui !un"ii

). *) iulie &,) – este adoptat omes"u 27 ianuarie 1941 – 2 august 19446enera dr. @i"oae !arines"u 2 august – noiembrie 19446)*. * octo"0ie &,)& – sa adoptat


41/45

&ormand !inisteru mun"ii +i asigurărior so"iae

!inistru mun"ii +i asigurărior so"iae

Lotar #ădă"eanu 1 de"embrie 1943 – 14 apriie 1946

),. &- apilie &,)' !inisteru mun"ii +i asigurărior so"iae de)ine !inisteru mun"ii +i pre)ederiorso"iae

!inistru mun"ii +i pre)ederior so"iae

Lotar #ădă"eanu 15 apriie 194 – 2 iunie 19526-. &,)' – este adoptată Legea nr. 0/194.

-&. &,), – este adoptată Legea 10/1949.

-*. ' iunie &,- este adoptată Legea nr. /1950 primu Cod a !un"ii din #om%nia

-3. * iunie &,-* !inisteru mun"ii +i pre)ederior so"iae de)ine !inisteru pre)ederior so"iae

!inistru pre)ederior so"iae

Lotar #ădă"eanu 2 iunie – 2 iuie 19526=eri"e @eges"u 2 iuie 1952 – 2 ianuarie 1956$tea 'nes"u 2 ianuarie 195 – 10 iunie 19546"ta)ian Ferogea 10 iunie 1954 – 21 ianuarie 19576-). &,-) – Legea pensiior.

--. *& ianuaie &,-+ !inisteru pre)ederior so"iae a &ost des&iin-at, atributiie &iind preuate de!inisteru sănătă-ii +i pre)ederior so"iae

!inistru sănătă-ii +i pre)ederior so"iae

Voinea !arines"u 21 ianuarie 1957 – 2 august 19336 ;ure !oga 2 august 1933 – de"embrie 19376

!inistru $e"retar de $tat, =re+edinte a Comitetuui de $tat pentru =rote"-ia !un"ii "u rang deministru6

aigar $imion 21 august 1935 – 2 septembrie 19336=etre Lupu 2 septembrie 1933 – de"embrie 19376-(. &,-, – sunt introduse n sistemu obigatoriu de asigurări personau "asni" +i mun"itorii agri"oi


42/45

-+. &,(- este adoptată Legea nr. 5/1935 pri)ind prote"-ia mun"ii

-'. &,(( este adoptatăLegea nr. 27/1933 pri)ind asigurărie so"iae de stat +i asisten-a so"iaă

-,. &,(+ – este adoptată Legea 27/1937 pri)ind pensieD

(. , $ece"0ie &,(+ se rein&iintea(a !inisteru !un"iiD

!inistru mun"ii

=etre Fao)i"i 9 de"embrie 1937 – 12 martie 19396=etre Lupu 9 de"embrie 1937 – 23 ianuarie 19776eorge =ană 23 ianuarie 1977 – 0 ianuarie 19796'mi Fobu 0 ianuarie 1979 – 21 &ebruarie 1916!a8im Fergianu 21 &ebruarie 191 22 de"embrie 1996

!inistru $e"retar de $tat, =re+edinte a Comitetuui de $tat pentru =robemee de rgani(are +i$aari(are "u rang de ministru6

=etre Lupu 9 de"embrie 1937 – 12 martie 19396

!inistru $e"retar de $tat, =re+edinte a Consiiuui Centra a Gniunii enerae a $indi"ateordin #om%nia "u rang de ministru6

Virgi >ro&in 17 noiembrie 1971 – 1 martie 19756eorge =ană 1 martie 1975 – 2 martie 1956

Vi"epre+edinte a Consiiuui rgani(ării '"onomi"o$o"iae "u rang de ministru se"retar destat6

!iai !arines"u 7 martie 197 – 29 martie 1906

=rim)i"epre+edinte a Consiiuui rgani(ării '"onomi"o$o"iae "u rang de ministru se"retarde stat6

Ioa"im !oga 0 martie 1979 – 29 martie 1906!iai !arines"u 29 martie 190 – 20 mai 1926

(&. *- noie"0ie &,+* este adoptată Legea nr. 10/1972 �

evoluevoluţia domeniului social În românia iţia domeniului social În românia i

Documents