ANUL - No. 13.

In pe6

In

REDACTIA

Etajul I, - Casa

20 BANI EXEMPLARUL 19 DECEMBRIE 1903.

APARE FIE-CARE VINERT

ANUNCIURI

Se prirnesc administratiaCalea Victoriel, 51

la principalii de publicitatedin Capitalä

ADMINISTRATIA

Bucuresci,-Calea Victoriei, 51Etajul I, - Casa Török

COSTUME PENTRU ORAS, forma tailleur. descrierea in pag. 2-a)

TIPAR GRATUITLA

FIE-CARE

CRONICANe apropiem de inceputul

an. Fie ca el fericite pecititoarele abonatele noastre.e ceva care ne consoleazA detrecere a este constatarea

legAturile dintre Modacititoarele sale se intäresc tot

mult.In adevAr, din acest de idei

prin care ne aflärn

pe zi revistadevine tot mult prietenao färä in-

dar tot-d'a-una adresa, atit pentru sfaturi seri-oase cit pentru necesareviata de toate zilele.

Ce prilejuri admirabile pentru aface frumoase !

Am spus deja iarna aceasta estefoarte in favoare catifeaua de toatesoiurile. catifele täiate, cu cer-

cu cu frunze, trefle, cru-aceste

postav, satin, catifea punctatA,etc.

Iatä toate fantaziile servesc

se creeze toaletele cele admira-bile. Aceste catifele de fantezie nu

scumpe.. Supleta noutatea colo-le impun mai mult

noastre. neutre, cualbastru, verde, slut aproape

ca vomcäuta totalului noastreo notä armonioasä,

un model ce caracterizeezhtimul al de catifea

culoarea cenusie. platcade la cutatA, avind niste

catarame, ceea-cede jos. Douä pe fond de

de aceeasi culoare ca a cati-suprapuse pe ele

intercalate ridicate

fac rochia cu des-tul de destins partea de jos. Bus-e prins corsaj

prin Our! cusute avindo cenusie ce trece prinbrodate la fel, ca pie-

sele de Un delicios gulerdinainte, de catifea usor

este dantelä. In mijloc ode cu un

guler de aceeasi Cespunem despre mined? Ele

formate dintr'un mare bufant retinutfoarte sus printeun poignet, peste carese panglici carI reamintesc

ele sintla cot cu prelungiri

este de de ce-

2 MODA

nusie «béarnaise», cubord garnisit

de pene albe negre sela stinga. toaleta dra-

se poate visa o dede taupe asortat '2

Nimic n'ar putea delicatetaarmonia toalete. o

de delicioasa, de onota alba,

* *

Dar toaleta de catifea lacopil.

La plimbare, cavesele le prilejsiluetele acelor de

ale acelor deprimaveri se curioase, adora-bile, iesind in prea

epci preacapul eu bucle ;

foarte scurte, tare lafoarte bizare

pe stofe le e poate de o;

de atit de naive pur simplu

Un lucru destul dee lunga ruseascd,

parte, timpcorsaj Gulerul drept, bandadintr'o parte care ascundepoigneturile de la garni-site un galon multicolordu-se de minune pe coloarea neutraa a zibelinel. oecossé va printifea de o ecosse-ul.

Costumul complect pentru asistala un la un

la serbare de poate derosie, chiar de

cercuite de avinddeasupra o inventie

de cute laun fel de AceleasT cute lacorsaj, garnisit de asernenea aju-

Tot micul poignetce bufantul Mareguler de de piele

mare de fetru gri penealbe arnestecindu-se prin de mu-

de mátase gri.* *

Pentru toaleta corn-se compune dintr'un de

postav negru pantalon lung,nu place de mult

fantezia, un costum de subfireori ; pantalon

scurt, rotunjite amin-tind smokingul guler-sal de faillemat; de pichet alb, de

; guler rotund ; ciorapi detase de ; ghete negremänusT albe ; pAlrie tare de fetrunegru.

D-na Olga

BUNA PURTARE IN SOCIETATE

Un nobil, din de vedere ale usor de servit.

acolo in pue in

El n'are ridicule, obiceiurfproaste ; nu pe bärbat aceafernee cari ca servitoriftene in timp de douä ore,timp ce pat.

«Omul, a zis contesa de Bradi, are preainfirmitätt: nu se si-

a se face respingátorD.Supunerea este prima ce se

cere servitor. Dar trebue oferirn oare-care cornpensatie ce o

face din personalitatea sa.ne amintim adesea un servitor are

si afectiunl, oo minte, un suflet, nu reducem natura

stare de oarb,inertd.

Nu trebue de o mare familiaritatecu servitorit, ar rezulta, mod inevitabil,imposibilitatea pentru de a cere se

servicii, pentru servitori uitarea

nu vor pe servitori sä

sint supraveghiati, e un semnde neincredere, ci ordine.

Nu trebue certärn pe servitori pentruinvoluntare, ci

säse Duminica.

Un nu trebue dea ordineservitor, le

servitorilor, ori-ce edu-catie, nu poate dea roade bune de cito ferindu-teconfunzi fermitatea rigoarea.

Fermitatea, are origine o echitateindulgenta, va da

bune rezultate in toate irnprejurdrilein e vorba de servitorilor acopiilor.

Rigoarea face se educaliaprin urmare, pe educator.

servitorilorfaca treburile cu a-

neglijenta provine din cauzaa timpului, va regula

in mod ca dea servitorilor ordinenu le dea un lucru

deaaltul piseze o denefolositoare ocupatiile cart,

bine treabas'a dat, ad de rezultat sintabsolut nedrepte,

Toate uneltele cari servesc la trebuefie regulat linute ca fie tot-d'a-una la

are dreptuldojent care s'a neglijentastä nu poate fi de cit

conditiunea de intrerupede a'i capul nu's la

de oare-ce un servitorstie binecum aranjeze lucrurile in

Chestia e ca vedern

In rezumat dar, ca obtinem de la ser-vitort respect, supunere serioash,trebue ca, atunci o facem

drept. De aci a venit vorba : e

Nu vorbilt de in fata servitorilor pele primiti in

la urma urmelor, se vor aräta obraznicide ele.

dacá rude prieteniobservatf ca vostri se poarte

tot de ca eu persoa-cele mat considerate.

High-Life

VIZITApoet

spital o

bard,

zi s'aMoartea !

i

r

I

Bandae foarte decorativil pentru sor-

mese, si ori-ce deSe bumbac albastru, albas-

tru alb, sa alb. dar cele douänuante cete mat de efect. Aceste elesemnuri

de

CARTI POTALEintre cititorif cititoarele

Adat prima ninsoare, nimic nu mi se pare cîtsä plimb pe acopere de

s'a un alb träsurilor,usor pe transporta, fuga fete imbujorate de

dar de de setea fac unasurzitor, dar care cart fac din

un program de petrecert.Una din acestea este, ales, plimbatul sania. din nor, de

am fulgr de ninsoare, n'am imediat:rog pe cutare frate, sot, logodnic)

aduc aminte acum un an, interzisese societätilorde liniile, le acoperite o

sad ca gusta deliciilesania ce bine mt-a de ! N'a fost zi n'opornim, ed Mariana, eu sania spre nede frurnoasa iernaticä.

Ah, anul acesta void face de

Margo

pentru domnisoarepentru

de femet tinere.

Explicatia gravurilor din pag. I-a

Costume pentru oras. - 1) depostav zibelin homespun, de culoarea

slut montate incretiturf labande de catifea cart

string soldurile, se binetiturile. eu tigheluri nasturi

Corsaj plisat lade lino, acoperitd un jabo plisat de

de Guler drept dede satin negru. ornati

galoane de plecind de la pieptterminindu-se pe minecile plisate sus, bufantejos, eu trel poignete märginitetifea. Material : 5 m. 50 ; lino m.60 ; 12 metri.

2) Costum de postav negru colorat.scurte incretite la pe la spate

dinainte, ; tighelcare se spre a Corsaj-bluzat,

tigheluri. Pe garniturdtighelitd ornatii nasturt de metal. Gulerdrept intors de satin negru.bufante jos. strinse poignete Ti-gheluri pe bufant la poignet. mar-

fetru, galon. Materialpostav m 50 ; silesiend pentru3 m. 50 ; pentru corsajuluf

50.

POSTA MEDICULUI

multor cititoare. - Ne ceretirecomandäm pudra cea buni ? efoarte delicat, sute de feluride pudre. Nouä ni se pare o pudrii exce-lenta e pudra «Peaudar fie veritabild, sint imitatiuni.

D-ra Nini, Loco. - Pentru ca evitatide a ce

e necesar fatade a unge eu odicolon bun,

alcool.Celor- alte. - In vijtor rispunsul.

D-na

PENTRU BUCATARIE

Clätite

Se o cantitate oare care de lapte, intr'uncastron, se 8 se pune

rom se putinä dese bate vre-o de a-se unge o e foarte

fierbinte, o linguri din ace! aluat,tinzindu-1 iute. rumenit,pe cea-altd parte, pe se pe

din tava care e fierbinte,

se totumplem preparatä

pentru plicinte, eu carne,ce se face un sul, pe care 'I

asezrn spre ase rumeni, asupra.

Putem servirn elätitele simple.Eugenia

UN ACCIDENT- -

Sunase mult ora i el nu venisela Din cind in cind ea se la

ceas, apot preumblarea nervoasdprin odae. Cu capul pe decoltul mesel, doarme adinc o ; pe pat,culcati imbrdcati dormEa se apropie de priveste eu ;

vederea in stropide-alungul Adincitá in con-

templarea copiilor, miinile impreunate,pare Durerea

nu e, e flintacare te atrage ; cu privirea

mai ales figura el,care are o expresie amáráciune.

ora zece acest sunet o desteaptädin dureroasa el reverie. ochii

copiil precautiunepentru a nu destepta. Dupd ce culcatpe se aseazá pe un scaun lino patul

cade pe ginduri. privireaatintiti. trebue fie extrem

de triste gindurile o in-treagii i se ochilor. Se vedefatá el, pe care nu'l inbea,pe care il stima Mama gisise

spusese el va fibärbatul o supunere

nu incercase discute mácar, ast-feldevenise sotia lui. multe din prie-tenele pentru de.... dinsa nu aveazestre, el, functionar la minister, repu-tatia de bun, econom, bine väzut deera o excelentä. Oh ! ele ar fiputut arunca o privire intimitatea

! Ce !

ea care speraseva putea iubi, ajunsese nu-

femee poate Ciaitor,adresindu expresiuni triviale, murdare, la

ocazie fácindu'i o din lipsa dezestre, ajunsese nesuferit. Toate astea lepermitea numai in intimitate ; era bunea in societate, ea, din a-mor primise jucaseel comedie de Tre-

de pereche fericitd, deast-fel zece ant, vre-o

schimbare. Sperase sentimentul paterni.va modifica caracterul

Ce amar se primul an alciel reprosase sterilitatea, iar acumcopit, reprosa slut prea multi dincauza liniste. Petrecea seri noptiintregi din pleca voia, venea

ea se adesea-orlcopiii, la masá

Rdspunsese insulte la imputdrile blinde peea i la

hohote de batjocoritoare la lacrirnileel. De atunci ea impusese ticere,

el aproape liber, eacindu'si datoria murmure.

cuprinde groaza gindindu-seavea continue poate

schirnbare,!

Pasi o scot din toropeala carese deschide brusc, el

fluerind, trintind-o tare in urma- Nu te-ai- Nu, räspunde ea.Uitindu-se la ceas, vede e ora unu,

nu dud a trecut timpul.prin sofragerie pentru a ajunge In

odaia el vede, dupá tacimurile neatinse

3

de pe masá. 1-adde sigur Se ea

:

Dar- Nu.

el in rnultumeasc,; ar ea sa'i imputári, a-

putea n'oea ce face ar simtio cuvintele nervos prin

fácind scatinele. Intr'unea se decide

rog, nu face atita secopiil !

- Nu ! aici, facplace, tu poruncesti mie !

de asta, fetita sein pat, incepe- te pleznese !- vino incoace.

Cu mina ridicatá el se apropie ;

se s'o apere.- Dá-te la o parte ! strigá el.- !

- Te bat pe tine !

Ea nu rdspunde, ci acopere copila, carese ghemueste la peptul ; el

brate. Un minut seel, cá nu va mii-nile fata trage

palme.- sinteti nesuferite !

Cu aceste cuvinte, satisfacut, potolit acum,ese trintind usa, se duce odaia luise culce.

Ea rämase in unde o bätuse ;acum singur el nu va veni,curs lacrimilor cari o ineac cari se

lacrimile copile, caretremurá de groaza celor petrecute.

de tot se linistesc ; copilaadoarme de ; de mamasomnul nu se lipeste. Un gind muncestecreerul : ar vrea mai vadá

? ea nu dar cum se va faceva pleca copila

spusese oaresuferite ? Vor pleca deci ! Va facedar un sfirsit ; suferise atit multe ; daraeum nu putea, nu yoiasufere. Mai grea rea de cit fuseseviata acum, va de acumNumal pe el ! Va muncipentru hräni copila, ea nu e pretentioasä,se va multumi putin ; valäsa

Odatá hotdrirea asta se linistesteputin.

Dimineata el se ca de obicei, sepe la ea ; o schim-

bare purtarea se tácut,ce sorbi cafeaua dintr'ola

Ea cum,avint dureros,

Nu nimic la mirate,pentru a träda emotiunea. ce pleacá

la copila, seea se

pe la spune servitoarel se ducein va veni

in merge cu pas sigur,copila de insá

hotáritä. If face doar zgomotul din caleaVictoriei, de aceea merge mai pentrua ajunge pe pe care lume

Se opreste un moment pentru a privi apaverzue, iarási de alun-gul- dor picioarele.

Ea tresare, se imprejur pezice :- o sä ne !

coboará treptele se opreste pe ceadin urmá, pe care se aseazá Frunzeplutesc pe apa care curge linistitá in

regulate. Plecase un ban ne-voind nimic din ce era al lui ; acumse vede singurá, mijloace, unsprijin, putintá de a potoli foamea copi-lului N'avea pe nimeni, cui pututcere ajutor imediat ?

Se apleacá mult spre pentruvedea acolo

sub value, nestiute de nimeni, nu voravea foame, sete, nu vor mai aveanevoe de nimic, o coprinde din ce in cemult. creer, acestnu mai vrea iasá, se tare ;

judecata ajungevazá el singura singura solutie

posibilá. se copila Inbrate.

- Mergem acasá, ?- 0, acolo nu

aruncind o privire repedeprejur, pentru a vedea n'o vede nimeni.se copila unde.

Un moment valurile ferb, voind protes-teze contra acelor indráznesc sá le

apol, un murmur usor,se peste care ea fárá

a vre-o urmá. Peste cite-va minute -

lurile o mai odatá la suprafatá, departede ca pentru a'i

soarele pe care va vedea deo tot-

d'a-una, linistea atit

* *a el

suflare, a uluit. Era de convinspurtarea lui era ireprosabilä, in cit faptase neinteleasá. Poate el singur nucrezuse accident. era recunoscátor plecase fárá divort,

lui de sot modelneatinsh. Cine era de ne-norocirea ?

3

A doua zi un ziar din anuntamátoarele :

(Sotia Petrea, functionar la ministerulde interne, a fost unui accident ne-norocit. Ducindu-se se plimbe pe

o a sa in etate de patruaceasta, aplecindu-se prea mult, a alu-

necat Voind s'o scape, mama a sáritin ; nestiind ni-meni apropiere, atit mama copila

Särmana las. in eiDurerea nenorocitului e sfisietoare».

D-na C. D.

*)

Amdureros

un biet artistLa !...

acel era

Povestea ascunsDup'o iubire

aizbucni

nu cum,Indurerat i-am !

dorul durereaCu dorul durerea meaPrea prea de tot

sint la mi se !...

A. Sandu-Buzù

BUDUARUL FEMEILOR

Pentrulatá un excelent cosmetic pentru a intretine

fetei a albi pieleade de portocale litru

Glicerind . . . . 20 gr.Borat de . . . 5 »

fata o deorez.

Contra nasuluio contra na-

:

Borat de sodiu. 12 grameOdicolon »

distilatá de trandafiri 150acest amestec timp de

patru minute.Pudrati pudrá scrobeala.

Coafor

SA ARANJATI

Arta de a pune un contine cite-vagenerale nu li se pot aduce de

usoare modificári impuse de fantaziaIncepem prin a spune fata de

nu trebue se astearná pe lemnul golal cum se obicinueste a se face inmicHe la prinzuriletantá, ci trebue se garniseze masa o

cuverturd de molleton, peste aceastáverturá, bine simetric sepune abia fata de care dernenea bine cute. Ea trebue

destul de mare pentru ca, ori-care artacimurilor, jos in

toate pártile, la o de trel-zecipatru-zeci de centimetri de parchet.

Farfuriile sint asezate in jurulsimetrie, se Intre fie-care tacim un

de centimetri. Furcu-lita se aseazá la stinga, farfurie ; lin-gura cutitul la dreapta. sereazámá de un porte-couteau de cristalargint. Servietelor nu trebue li se deaforme bizare, cum se obicinueste a se faceIn familiile adeväratulbon-ton, vor sá joace pe aristocratil, ci ser-vietele sint pur simplu In patru

date celor laS'a obiceiul de a se aseza pe

Servitoarea servitorul care

*) Din de versuri care va aparein

CEA5CA IN ECHILIBRU

In timpul se serveste cafeauapersoane o de

pe unui cutit. Persoana care seva aceasta, va trebut

ca ajutoare un dop o furculitágresit... putiná dibácie.

procedezePotriveste in urechia cescei in

mod ca bine dar dedelicat ca nu devie ceasca de ure-che. Fixeazá furculita de dop,ca sá vie pe ureche,

tr'o inclinind usor coadafurculiteí partea de dedesubt a

Va aseza ast-fel ceasca pe unui cutit,care va tot dibui va punctul

exact se poate tine ceasca in echilibru.partea de a e In

genere trebue siliti sá numina, alt-fel, va aluneca.

Negresit, o spargetl oo Dar experienta e foarteinteresanta o

are datoria de a prezenta invitatnecesará.

e mare, mosafiri multi, unfel de banchet, trebue sá se aranjeze modsimetric, la tacirnul invitat, citepahare de o pentru diferitele

cari se vor ivi, - presupunind, binese vor servi eel putin

de La caz in program e trecut ase ampanie, paharele speciale

nu se vor aduce de cit inmomentul cind va fi servit.

Intre mosafirilor se pune cite ocite o sticlä ca ast-

invitatil sá nu aibä nevoe me-la amabilitatea vecinilor sá cheme pe

servitor.Acum citi se punea sub tacirnul

mosafir o deaceasta se mai face. In se intindede-alungul mesei un «chemin de table» (Tisch-

brodat in Culorilego

In mijlocul se oimpodobitá ceva cristale, cari, reflectindmina, mare strilucire mes,i.nile garnisite de compotierefructe, se un can-

cu lumini, dede continind

(glacés) bomboanefours».

E de rigoare ca ofere fe-meilor invitate cite un de caree inteun alá-

de paharele de servicid. La celemese cari se se prea obicinueste

a se proceda ast-fel, e o mare gre-nimic predispune pe o femeeca o floare pe care cind

se la masá, atitacea floare de case!,ce un semn de mare

nu cartá carese in a o

comanda fie imprimatá mai elegantma! Ea se pe servietá, ca mo-safirul, din priniul moment, s'o vaza.

In ce priveste alegerea serviciilor,ea variazá dupá persoanelor dupásituatia financiarä a celor cari dad masa. La

vor fi de portelan decorat, lade artistica, mai departe.

In chid, o mare serbare,este program a se servi invitatilorun souper, preconizeazá

mese,-adica se aranjeazd o de mesefie-care pentru doi-trei invitati.

La toate mesele trebue se totserviciul Negresit, e scump, dar

Lueia

De multe ori mina acela ti-arproduce mare '1 fad sá

piciorul.

Amintirile iarna

Cind iubirea, iubirile.

lubirea e ca supa : prea ferbinte, apoIprea rece.

OBIECTE PENTRU DE CRACIUN

(Explicarea gravurilor din pag. 1V-V)

Dám cite-va modele de drägutedestinate a de Cráciun. A-ceste sint foarte usoare de executat

pot fi confectionate cheltuell.t Fluturas, pentru stergerea penitelor.

Trebue de de fie-care din celepatru aripi din drap negru odatá dindrap Aceste din sint rebrodate

fire de aur. tru a lucra flu-turasulul antenele sale,un de leton. Se pune o la celeextremitati. a doua care

e de deprin puncte din de aur o

pere in 2) Oala micilorde fontá, impodobitá

bomboane. 3) Cosde carton. Acoperit de hirtie pli-

plin bomboane, bi-virsta persoanei cärora

le destinate. 4) Oráciun.o manta mare si un bonet

; are o de Inde picioare va avea o

o bijuterie, vre-o A-fie sub manta, ca

sä nu se Pe atitiaai. 5) Cutioarä, de

carton, de lernn, de stofá, umplutáde chocolatä. 6). japoneze, ale

sorvesc acede toate felurile. 7).de acoperitá mätase impodobitá

siret de aur de panglica. 8)din cutie de carton, acoperitá

tase de dede aur. Aceastá poate un de-gétar de argint alt sad,pur simplu, bomboane. 9). de pan-

10). de sad hirtie pli-satä. La fund e un baton de chocolata.

Teatru-Vasilache ; se poate face maimare cumteatrul veritabil, perdele, decoruri

sad, pur simplu, o cutie born-boane avind forma Teatru-Vasilache.12). ; se compune, pentru fond, din-tr'un carton tare acoperit vatá parfumatápe care se aplia ; pentru dinaintele,dintr'un de aceeasl retinutla fund prin nas-

asortati. 13).tru compartimente. de velur demätase sad chiar de creton liberty inche-

dublu nod de panglica.

; Into

7

;

;

in

de ode o

;

- NUVEL

o dede

pealeea pe care

moltde

odatt, era

o mare o

ros delimp,

dragabia se deschidea.

debarba

rit de dianaante.tot o

la din-vedea din

Acolo unreseed

tot se el de

Aci

spre a

din

de

a

spre

- o

Ca des-

in in

loptia la intro-

ca-alb

una. Dini se o

amalt o dar

deja o

La Buda-lui,

ldudattoti

lala

a-

ea.

dardented

clod

de

El in

unextra-

ordinare, considerainferior,

treout

o

clod natura lui o

mama alui

tint-rulul.

Palla fata ei

a-

lui.

gitul tiprima

Moltprivi

El

o vedere.

Ema-are de

adtoga nu void

mele

Abia Pal

deEl era

de -4)

oCorsaj

- de

6) ;i

la dinE 4,

de

oun

die tenthsine, care

aEl putea

Pal o pr caa

fu re-

Pal pint

Cu Paliubita

Cit era

lui

tare, de Pal

ad pintse

pierea ade-se

rise in erade- ea,asta da

Pal strait mina,

vaa as-

onse

o

lui Pal o dedoialt, in

baronul

elmal

Fata plot arummal

al deo a o

elde la

dar

ca observe

Lapldurel,

eelde

ohiarel

o

un apropieel.

cm rid

El

oralun sub

un ceCu

Pal Emanuela,de intrlodulce.voi

dar

- aci, el,

astaplied

- Tu factel, ;

arma mea,ta.

la ;

o iPal

o;

- Nu Pal, ea, amca o void

tine voirugade va

ea,i ca rind

se

at

de odin

sela

Pal, ceo

so iubitului o

rapt Pal,o

Se molt

nu iniubi-

a-lui

pustie.Sub amintirl, on some adinc

clod stein-la el nu

dar, luipatul

curte

inloot

lui ochil, a

MODA

MODE! NOUIPENTRU FETITE

tiparulur : lung. foilor,

0,31, in jurul oldurilor, 0,80.

Tiparul de pe carelin acest se compune din

(fig. 1) din figura 2,care incretiturile.Pentru a o trebue c.m.

dintr'o in de m.

20. o

trebue m. 50.

SFATURI PRACTICE

bronzuluiTrebue stergem petele de sper-

mantet de gräsime, eu aju-torul de sodi

se usuce,un burete un strat din amestecuI urmätor :

25 grame, alcool 50 grame,carbonat de sodiu 7 grame, tibi§ir de Spania15 grame.

stratul acesta e uscat, frecäm o

curata drepte, cele incretitemoale.

ANCHETA MODEI NOUI"

Intre alte palpitante pentru femee,chestiunea corsetuluf primul rang. A fosto in jurul s'a un imenszgomot ; se intreprinsese Impotriva corsetuluio adeväratä cruciadá. Semnalul däduse d.dr. Gerota la careavusese atit de mare räsunet o de

impresiune o multime depune aplicare preceptul ce'l

dica : lepldarea corsetului. Focul n'avreme, corsetul, ca un rege de ne-n'a putut de pe tron. Pre-

tutindeni, unde ne invirtim ochil, däm de a-nunturi de sisteme de corsete, unele maifrumoase cele-l'alte.

Ne-am gindit dar : Ce ar fi am cerecititoarelor noastre asupra acestul su-biect ? ideea o punemaplicare.

Supunem dar cititoarelor urmAtoarele ches-tiuni :

Ce despre corset ? Estenu ? De In-

ceput ? Ce inconve-niente avut din cauza lui ? V'aprodus oare-cari sa ?In d-v. a avut oare vre-unrol ? ceva amintiri ?

a ni se trimete räspunsurile mairind, de oare-ce No. viitor apare cu zile

La intrebarea noastrá de la No. : «Poateexiste o prietenie

o ?» d-§oara Ella-vals,Craiova, räspunde :

Da, dar tot-de-odatä trebue adaug,pärere de acest de exemple sese§te cam rar.

Pentru ca o ast-fel de prietenie poatáexista, trebue con-

:

Interesul trebue§te exclus, persoanelese priveascá frate

Poate veti : ce prietenilnu se prea ?»

Cauza este : Felul de educatiune pri-me§te

Craiova ElIa-vals

Dido de la :

Natural, existe prietenie din celemai ideale un bärbat o femee, ambiltiner, dar atunci cind e pe o

indatorare reciprocä, apleariletilor nu sint subjugate patimelorracterele infrumusetate o

aducatiune.

Dido de la

D-soara Florica ochil ed-sa de :

Da, ambilor le sint inimile ocupate

de alte persoane, din e uritnu cel-l'alt corespunde dulce

venin ce se amor.Dar, ambil atunci nu pot

garanta.Vorba lui Konaki :

VreY cueuprins are,

omule muritor,Din prietequg amor.

Florica cu ochil

D-soara Linora, Slatina, crede de asemenea :

Poate exista o prietenie, dar nu in toatezurile, ci numal atunci cind sexul tare pricepe

respecta puritatea prietenil. Incel mai Maintat, o duce la o iubire sin-

adeväratä, pretentii.lar faptele s'ar petrecespuse sus, atunci schimb

zice ca toate cele-l'alte : Nu,nu existá o prietenie curatä.

Slatina Linora

DE MULT!..

Cit de mult doresc spre tineInger dulce ca bor,Prin senine

spun cumplitu'mi dor.

iubirea meadaü pentru vecie,

C'a mea pribeagä,De bate nu mai !..

Falticeni, 1903 Locot. Const.

REDACTIE1

Ma multor cititóre.-Pentru a abona larevista ajunge trimeteti

mandat la adresa : Adminis-tratia Abona-mentul pe numai 10 lei, tarpe 5 oostulpentru abonamentului nu estede cit de 15 bani, bani forinu-larul 10 bani porto. Abonatilor li setrimete se intelege ou numárultiparul. Pe ouponul mandatului se va

adresa la care serevista.

Evan. Loco.-Negresit, ebine nu facem

deosebire in ce priveste saradele, aritmogrifele,etc. de de la

Myosotis, - vom face pe placvom cerceta, De vom ceva, vom comunica.

- Se va publicala

Victorina -De data aceasta,spre mirarea n'ati la cestiunea

sub rubrica : Ancheta Noul". Carefie

Casy, Primitu.procurati-ne cave nuvele dinautoril

Tanti, Loco. - Versurile d-v.talent. nu le pu-

blica, de oare ce punctul vedere alIncercall mai departe

ca alegem.D-lui Petrovici,

tati d-v. vedeti spuselor noastre.Florica S.... Loco.. - Cea mai

timp, ceaeste coafura «Cyrano.. care vine ridi-peste in tare pe

mairanjati-va din

D-lui Leon M. ?paier, - 1) Nu ;sexul tare participa la premii. 2) Vom3) Da, ne puteti trimete aritmogrife, dar fieware - oeroare, dar care explicat-o tot la Posta

cititoare.

cititoarelor cititorilorla ce ne vor adresa.

Intrebirile sa se scurtlaniurit. carte ajunge.

Aniversarea M. S.iubita noastrá

a 60 Cu ocazia aceastaapárut cele ziare din

strainátate elogioase,operile M. S. Elisabeta,

cunoscut apreciatá lumeasub numele ei de scriitoare Carmen Sylva.

De la CurteA. S. Principesa Maria s'a

Miercuri seara Capitalá, de laCoburg.

De asemenea. a sosit pen-tru aci tot timpulmicul Print Carol, care acum a fostla Pelisor din Sinaia,

educatorul d. Moerlen.Ast-fel, toatá familia

BucurestI reluat resedintava avea la

palatul regal un prinz diplomatic.

In privinta A. S. R. Princi-pesa Maria, A. S. este celemai bune se complectrestabilitk

Persoanele in gara de Nordla sosirea A. S. Regale remarcat

bucurie cá A. S. Principesa Mariazglobie sprintená ca ori-

din societateaferit A. S. mostenitoare bu-

de salonul de receptiuneal Orel.

noastreDupá o statistica apárutá in almanahul

,Minerva" al d-rului Trueber din Strass-burg, care stabileste diverse comparatiuni

nurnárul studentilor frecuen-teazá toate Universitátile din lume, re-zultá Universitatea din Bucuresti sepoate socoti printre cele dinlume.

In fruntea tuturor Universitátilor dinlume, cari toate in numár de 186,se cea din Berlin, care numárá 13.155de studenti ; Paris,Cairo, Budapesta, Viena, etc.

de 3304 lo-cul al 23-lea, cu 782 stu-den0, locul al 130-lea.

dar, precum se vede, Universita-tea din ocupá un frunte

insemnateca acelea din Roma, Cambridge, Atena,Kiew, etc.

Din nefericire la noi stu-nu este o a

real de culturá Ultimele ex-matriculári faptul cá aci un student

Dantelá point lasse, model foarte foarte

se multe facultáti, la noi mult caori e sunt

tara se iasct 61

toare un orfelinat 42gimnaziI, 11 secundare

pentru 19 inferioare de me-pentru fete, 34 de elementare

2 de me-naj, 2elementare de agriculturk coli co-

3 seminare o de agri-superioará.

0Cititoarele amintese, poate,

despre drama din strada Popa Tatu,eroinkd-ra Maria Teodoru,

a tras focuri de revolver asuprastudent Libert, gray.

Intro tineri fost dedragoste. D-ra Teodoru s'a sá co-mitá actul ei disperare de oare-ce s'avázut abandonatá cele mai

ale ei sperante. Ea n'a voitrubitului necredincios a

sá se ce ape d-1 Libert, dar gloantele ce a tras

dat ast-fel d-ra Teodoru aca prin minune.

Justitia bárbatilor, care se tot-d'a-unadramelor pasionale, dar care e se-

fatá de greselile a achitatpe d-ra Teodoru.

La jurati declarat se- ceea-ce ifácut. Tout est

bon, qui bien !printisor

Fiul printului Karageorgevicimicul principe Paul, e un

inteligent, un de enfant ter-rible la Curtea din Belgrad. El se

mult de toate zi-chiar cele politice. Dar spe-

cial pasioneazá perfectcontra regelui Alexandru

Draga, care o vestejeste dintoate slabele'l puteri. Inteo zi fostrecomandat la palat colonelul Misici.

Misici Paulacesta refuzá :- dar, d-ta colonelul care aucis Alexandru ?

Misici scape prinprintisorul nu se

zise :bine d-ta uciga-

sul. faptá n'a fost asta!Misici, jenat, se galben ca.

se

De oare cedin ziva de si atelierele tipografice

de la No. vii-tor al va apare zile

24 Decembrie.Ne facem o de a anunfa de pe

acum cititoarelor noastre No. 14 va ex-cela prin varietatea nouilor frumoaselormodele ce da, precum prin o materie

de Sd între altele,o poveste dede un talentat scriitor Petru dinObacl (Transilvania); poveste de

prin tristelea traduceredistinsul autor Lemaître ;poezie de amintire de Mos-Ajun ;ceva despre obiectelede etc., etc.

JOCURI RECREATIVE

SARADA

de d-soara Caroline

Sarada ce voesc a spuneDin ea se compune :Prima parte e-oCe-o in ;

Partea doua deLa sfirsitul o s'oTot partea doua inversatäUn lichidCuvintul intreg de'lIn Mnete

ARITMOGRIF

de d-soara Olgheta Pappadopol,218

11 19

14 1275

20 17

11 9

520 21 7

9 10 4 11 612 12 18

515 1 2 9 42 4 12

11 10 1 5 91 11 75 7 6 9

Colonie

Adverb

miros.AdjectivNume de femee

francez11 fruct

Nurne fern. la vocativ23 Subst. adormitoare

Initialele citite de sus jos de jossus dad numele a

).\

Nu se vor printre decit numai numele acelora cari ne vor tri-mite cu dezlegarea

care se pe pagina 7.

Not. Dez1egAtorirjocuri1or din No. 12 vor14, acer ne vor tri-

mite dezlegrtrile din No. acesta vorNo. Cu modul acesta rägaz

dez1egätori1or 8 zile ne dez-jocurilor.

DEZLEGAR1LE JOCUR1LOR DIN No.11

Sarada: rombic :

A NN R

N A Purmätoarele persoane :

Doamnele : Zoé LOCO, Elena IliescuElena Locot. Petrovici

veanca din Campulung, Eugenia N. V.Marioara V.

Marie Loco, Maria S,Nicolau Elena Petre Florescu Craiova.Ninon Loco, Valentina Tecucia,

Domnivare1e : Birladeanca Sylvicanegri Loco, aime les yeux

Loco, Sofia C. H. Elvira dinDoftana, Marioara Angelescu Celecinc unul din Floricica roagä peAureliu atit de gentil do-

e tie vine la Bucuresti,Victorinne Alsim Loco, Marie,Sevastia Oränescu

de str.Loco, Ana Nicolau Sarat. Made-

moiselle Marietta S. Loco, Sofica TlieodoruAnastasia N. Costescu din Focsani care

doreste schimb de ilustrate cu d-soareLa mignon Fanchette envoie un corbeille de ten-dres la charmante Rachelle Constanta,

albastri Iasi, amicA uitatä in strada Gri-Roman transmite sale

Maricica Ombra Floricelelemalul Jijiei Linora dulce

prietena Aura, Admiratoarea lui Alexandrutrimite multe complimente

Marice la Ghermänescu Baca, NicolinaC. din admiratoare a ochilor

Victoria R.-Särat, Bo-Corbisoara Rominca

Marie Braila, CarolinaClara Braunstein Nettuta idealul visurilor

Afrodita Becator Caracal. Evanghelitamaschin Loco, Ch. Floarea

din Emilia Galati,Lenuta R.-Sarat, din

Esmeralda A, Neagoe care pe co-lega ei Ecaterina Constantinescu Loco, I. Ma-rinescii-CApreni din Craiova, Märioara Craiova,Mimi din Papadopol din Braila care

schimb de ilustrate cu Celesta E.din sA dinsa trimite

de la schimbtrate d-soara Celesta E. St. Zizina C.

care trimite dulci frumoasei pro-fesoare d-ra Eugenia C. Nichifor Violetele deParma curioase cine e de pasionat

ele, Elvira Marie Adriana deCardevil ochil negri Elvira

Zeime cu negri Loco, N. Ciu-pik Ros. Elena Birlogeanu Marie Pascu

Valeria T.-MAgurele, Coralia Margaretaadoratoarea Giurgiu, Thérése

Caroline a afla cinee necunoscutul Sandy care permite a le tri-mite dinCaracal, Marcela Victorine PaträscanuPutna, Mathilda Jeanette Glass-berg Aurelia Mayer schimb deilustrate Rali Slatina.

: Tantel din Birlad, George Radulescustudent-sculptor va iubi etern pe d-soara Marie

Pitesti, Diamandi Gheciu Loco, Finkel-stein-Casy R.-Sarat, Marin I. Grindaseanupe Märioara T. lucrat cravata aceea,o de ori pe guritä,vata va face un cado, Jean N. Petrescu Loco,Blondinut Loco care neincetat mai

bruneta din Giurgiu nupentru care ea nu l'a felicitat de

tica sa, George Badensky Adelina Gruiaacestel Roman, din

Ruda, Leon salutä o valsatoaredin Joan I. Nicolescu Slatina,N. M. Tirgosneanu Loco doreste schimb de ilus-trate eu d-soara Sylvicaprin calea

Loco, George este de farmecele vi-parul de aur N. B.

Un reg. 6Viteazu eternul adorator al Netutel, M.sArutä Alexandrine I. M. Loco,C. Constantineseu

Premiul a fost de d-soara Oehícare e rugat sä ne indice a-

dresa trimite

UN DE FRUMOS BRODAT

Jocurile de a fost dezle-gate de Miosotis et Rose

Craiova.

CORSETE-ELEGANTE CELE

NOW MODELE EFECTUEAZÁ

DOA1VINA ROSENTHALSTR. SF. APOSTOLL 24

Comenzile din provincie se primese prin co-

CEREI

MODAsingura de din toatä

Fxemplarul 20 bani

ziare, lapeste

se la

tari de Rare unde se pot:

Librária Bala&: C.

Arad : Petru: C. Gavrilescu, M. Va-

Manea.N. M.

I. Rosentzweig, B. Da-

Segal &ria Giugariu.

Bretila:

A. Braunstein.Bucecea : M.

:

Garabet Appian.Constanta : Tase Dabo.Craiova : T. St. M.

G. Theodorescu.Caracal : V. G.

V. R.I. Farmache.

Calafat : Ath. Firescu.: H. & frate.

: Manolescu.: Petre

: I. L.: M. S. Al.

Codreanu.: Al. Hulubei.

:

: Anton Pappadopol.N. Vasilache, M.

Brochmann.: Stelian Nitzu.

: I. Breazu.: E. Brummer.

Stefan Stoianotf.D. Popovici.

:

: Stefan Gheorghiu.I. M. Haimovici.

I. N. Mirescu.: Váleanu & Pincu,

Helembrand.: M. Li-

brdria: Raiciu C. Panciu.

P.- :

R.-Vilcea : 0. P.Arndutescu.

M. Iliescu.Roman : Rottenberg, A-

vramJoan

Slobozia : Axente Samoilescu.M. Bercovicl.

Sulina : G. P. Avgherinos.Sinaia : Sachs.

: V. Mihdilescu.N. D. Marin

Petrescu.T.-Severin : Stamatescu, N.

Nedelceanu.T.-Meigurele: P. S. Vorvoreanu.

: N. Campeanu.Tulcea: Donceff.Tg.-Ocna: G. Diaconescu.Tulcea : D. P. Maloskytzky.

I. Dumitrescu &leanu.

: I. Tessaro.: L. B. Tobias.: S. Groswald.

I. M. Antonescu.

MODA NOUA"20

Waif

PrimaDIN BITCURESCI, STR. FRANCLIN 2

(Vis-d-vis de Atheneul

Nu aci poate ade 8 la pe

mosh case, nu acichilipir,

virane, etc.Agen

cerep de dedin de-

servit mod accelerat : o-dispune speciali,

ast-fel de operatiunf.

GRATIS ! GRATIS !

de la 10.000lei in sus, nu mai prin

foarte dechiar case primul rang

avantagioase nici ode comision din partea a-

de dat pe ipoteca eude la lei 2200

4000, 10.000, 15.000, 25.000, 30.00050.000, 70.000, 100.000,

200.000, 400.000bine adresa folosiloare

N. D.Proprietar director al

STRADA FRANCLIN, 2.

D. MAN OLESCUS-sor DANCOVICI

LA LEUL DESTRADA LIPSCANI, No. 61. BUCURESCI

sesonul dea so.sit din o multime már-

furl pentru precum :

VASE DE FIER SMÁLTUITEPORCELANTJRI, STICLARIE

TACAMURI DE MASATave Majolicg, Cutil

lemne, Cocos,

PATURI, LAMPIalte articole nececare pentru

NENAGIUL CASEÍpentru Restaurante, Berkil Ca-fenele.

CELE MAI FINE

75 BANI

Veritabild SAPUN de LAPTE de CRINBucata 80 3 lei 2

pentru pielel. Borcanul 1.50

VIN DE CHINA REGALtonic reconstituant Sticla lei 2

LA FARMACIA SCHUSTER,,LA OCHIUL LUI DUNNEZEU"

BUCURESTI. - CALEA VICTORIEL No. 154Spese pentru provincie Lei 1.20

Catalogul farmaciel gratuit

FABRICA DE CORSETE

LIA ROSENBAUMBUCURESCI

STRADA COLTEI, 31(Vis-a-vis de Spitalul

deposit deA

modele de ultimaDroit Devant

etc.Se coman-

excep-de eftiu, con-

din -

fete cele finedesenurile cele mat

din fabricelemat

dinIn

provincie.

VECHEA CASA DE INCREDERE

MISCHONZNIKYNo. 7. No. 7

BUCURESTI

Singurul representant pentrua renumitelor Fabrici

PIANE si PIANINE

Paris,

Fech,

pe preturile fabricei.

Note gramofoane,sulur, muzice de

masa, aristoane tot felul, etc.IN

CU PRETURILE HEDUSE

Serviciul consciinciosnoul ilustrat pe 1904

ADRESA

No. 7. Strada No. 7

UNDE S'AORAUL ATHENA ?

Ziatari s'aAnun m'am mutatLa Nifon vis-à-visDe consulatul Rusesc

Onor.adresa rog fierbinte

La noifrumoase ca

Suntern acumde

Sucursala e vis-à-visDe consulatul

DIRECTIUNEACalea 7 sf. Vineri

SUCURSA LACalea Victoriei 38 Palatul Nifon

or unde ramburscerere trimitem catalogul

PRETURI FIXEDIRECTIUNEA.

POMADA CSILLAGExp. MEDAILLE 1900

Secret de Beauti d'un

FEUILLES et

déal d'une adhérence absolue,lutaire et discrete, donne la peau

t BEAUTESe trouve partout

Breveté S. G.

MIGNOT-BOUCHER19, Rue Vivienne,

Cupon la o. al Modelspre a putea participa la premiul cese pentru deslegarea ghicitorilor.

MODA

DE LAPTE GRIN

S care In compositie ori-cebucat bani

general la FARMACIA Eiisabeta, 43din La trimitere in provIncle

Catalogul Farmaciei

ARANJAT SISTEM A LA PARISexecut tot felul aceastä artá Platinotipie, Rococo,

Celloedin, Albumin, de etc.pentru Fotografil márime

moderatepe onor. vor fi satisfäcuti.

Cu stima, L. WEISMAN, Calea 3Vis-a-vis de Palatul Justitiel,

RENUMITUL

L. WEISMAN

Purgativà

NOUL MAGASIN,,LA GLOBUL TRICOLOR'

BUCURESCI. STR. LIPSCANI No. 34.

MERCERIE, TAPITERIEBrodate Desemnate

GALANTERIEFURNITURI DE CROITORIE

ELASTICURI, DANTELEVALANSIENE, ETAMINURI, CANA VALE

DE DE BRODATBUMBACURI IN TOATE CULORILE

ATA DE FILAT CROSETAT

- cele eftine -

PLISSE GovreEVANTAIL (Acordeon)

RESSEL Depot eBICICLETE

BUCURESCI, - STRADA CAROL No. 14PRETURI FOARTE AVANTAGIOASE

HAIR

LONDONUn excelent absolut

támätor contraRedä barbel culoarea

primitivä, opreste cä-derea pruluI. Nu prul, ci avénd asupra in-

scurt timp culoarea cum a fost a albi ; deosebitpe aceasta se î foarte usor curat. de pr,du-se pérul pielea capulu. Pretul 5.50. Pentru provincie seporto. La nemultumire se restitue De la drogueriile :

Zamfirescu, Academiel 8; Stoenescu, AcademieI 2; Tetzu, Academiel si Economu,4. Comenzile din provincie sunt a se adresa la Drogueria I. Zamfirescu,

strada AcademieI S.

FERITI-V DE IMITATIUNI

Grmoloane EnglezesciFURNISATEA. S. R. PRINCIPESEI MARIA

NUMAI LAC-ia de scris YOST"

CALEA VICTORIEL 71 (Hotel Splendid)

DENTIST

H. GOLDSTEIN

No.17, STRADA DOAMNEI No.

Cu garantie pe mai multi ani cu prefoarte eftine, face

cu garantie pentruvorbi bine.

scoate pringarantie cea mai

dureremäsele ghunoase

cele fine sidurere.

curhtä de negrealäde duph o nouäDINTI

Nu de a intra parte

m apa

MATTONI

Inde eu

Bsrzei 27,Visibil de

CEA FINA COLONIA

NUNU

NOTE MUSICALENICAERI

Magazimuldând asortimentul

bogat este uniculin tara care estein stare a da --70

Rabat garantändtoate piesele sunt complecte

CELEBRELE PIANE

KELMANNse de la

Bucuresci, Calea Victoriei, 100(In Palatulul Regal)

gratis eataloagele Maga-

HORS CONCOURSExp. univ. 1900.

ELIXIR,

PASTA.De bun

este acelade

la tarmacite

ARMES DE

PARIS 1900

D'ORLE HAVRE 1887

HORS CONCOURS

CAMBRAI (France) )MARQUE FRANÇA1SE

BatáturiNegi?

Nu le la eu ANTICOR", mat bunsigur se

De la dro; drogueria

; farmacia ;

resell : La Bunul Gust; ClubConstanta Iteanu. Comen-

provincie, Insolite de cost, b. porto, a seadresa a Droguerla Zamfirescu, Academiel No. 8.se expediazve 3 flacoane adaos de 20

E minunat al mat tri-flacon.-1. M. prin T.-Ocna.

SPERANTABucurescl

Strada Enei-

BIJUTERII, DIAMANTE

Belmont Diamond PalaceUltima

Pentru sesonul actual a sosit un mare asortiment din ultimeledin PARIS LONDRA ca:

Lanturi,

la

DIAMANTELE DE BELMONTIrniteazâ perfect pe cele veritabile

BUCURESCI, - Calea Victoriei 52 (Casa Lahovary)

77.70.

Se in special Boiangerianoastr pentru:TOILETTE de DAME,COSTUME PALTOANE, STOFEde MOBILE ca unica din tara.

SPALÄTORIA CHIMICAeste o specialitate a prin

ce Toilette ca noulCONSUMUL MARE

sunt foarteComenzile din se

poiazá

PIANEgarantate 5

Graphopoane

toate

VENZARE CU PLATA IN RATE LUNAREPENTRU PROV1NCIE

La Magazinnl de din Palatul Eforiei

I. M. WIEDEMANN, B-dul Elisabeta 5

- Tipografia SPERANTA", Strada Biserica No. 4 (Vis-k-vis de Baia