slujba aflĂrii cinstitelor moaŞte ale sÎntului dimitrie ... · ria. eu pe cei ce mă iubesc pe...

SLUJBA AFLĂRII CINSTITELORMOAŞTE ALE SÎNTULUI DIMITRIE

MITROPOLITUL ROSTOVULUI(21 sept./4 oct.; 28 oct./10 noie.)

2

Tipărităcu binecuvîntarea Prea Sfinţitului

NicodimEpiscop de Edineţ şi Briceni

© Seminarul Teologic Liceal de fete „Sf. Cuv. Mc. Elisabeta” Edineţ

3

Dupăobişnuitulpsalm,secîntă:Fericit bărbatul...,stareaîntîi.

La Doamne,strigat-am...,sepunstihirilepe8,alepraznicului4şi

aleierarhului4,glasulal6-lea:

Podobie: Toată nădejdea punîndu-şi...

Cu totul din tinereţile tale te-ai dat pe sine-ţi spre căutarea înţelepciunii şi frica lui Dum-nezeu, pe care aflînd-o, nu în pămînt ca sluga cea leneşă ai ascuns darul, ci făcînd şi învă-ţînd talantul cel dat ţie, prin iubirea de osteneli, însutit l-ai înmulţit. Şi te-ai făcut mare neguţător, scoţînd la lumină vechi şi noi, şi descoperind adîncimea înţelegerii dumne-zeieştilor Scripturi, bună ne-guţătorie a face şi pe noi învă-ţîndu-ne. Drept aceea, bună şi credincioasă slugă a lui Dum-nezeu, Dimitrie, pentru atîtea vistierii care ne-ai descoperit nouă, ai intrat acum întru bu-curia Domnului tău.

Toată mintea ţi-ai robit în-tru ascultarea credinţei, ca să o înfrumuseţezi pe ea cu fapte bune, de unde şi iscu-sit lucrător al viei lui Hristos te-ai arătat. Toată viţa cea neroditoare, cu frica lui Dum-nezeu tăind-o, şi pe cea rodi-toare săpînd-o şi curăţind-o, ca mai multă roadă să aducă,

pe dinafară îngrădind-o cu dogmele bisericeşti, iar pe di-năuntru întărind-o cu turnul dreptei credinţe, aşa mult os-tenindu-te, bine o ai lucrat cu învăţăturile tale. Cu aceleaşi şi acum, sfinte, iubitorule de osteneli Dimitrie, cercetează via ta pe care o a sădit Dreap-ta Celui Preaînalt, ca pururea să aducă struguri: rodul mîn-tuirii.

Tot fără de întoarcere cu nădejdea te-ai aruncat spre Dumnezeu şi, înotînd prin noianul lumii acesteia, nu te-ai afundat cu tulburările ei, fericite, nici cu ispitele şi smintelile ei cele înviforătoa-re te-ai rănit. Ci pururea, cu bună linişte fiind îndreptat, ai ajuns la limanul cel fără tul-burare. Şi începînd dumneze-iasca corabie a lui Hristos a o ocîrmui, către înotarea cea fără de necaz o ai îndreptat şi pe vînturile cele suflătoare de eresuri le-ai prefăcut întru nimic, şi cu cîrma dreptelor tale învăţături o ai întărit pe ea. Pentru care mîntuindu-ne noi, cerem de la Dumnezeu, ca şi de acum înainte, toate furtunile potrivnice ale ere-surilor să se aline cu rugăciu-nile tale.

L A V E C E R N I E

4

Cu totul te-ai lipit cu dra-gostea către Dumnezeu şi că-tre aproapele. Că păstorească grijă primind asupra-ţi pentru turma ta, cu sufletul te-ai os-tenit întru gîndirea de Dum-nezeu şi întru învăţătură, iar cu trupul, întru slujire celor ce cereau de la tine ajutor. Pe cei slabi întru credinţă întă-rindu-i, pe cei ce boleau cu sufletul, prin pocăinţă vin-decîndu-i, pe cei sfărîmaţi cu ştiinţa, cu tare nădejde legîn-du-i, şi pe cei pierduţi cu ere-surile către blagocestie povă-ţuindu-i. Pentru aceea, o, bu-nule al nostru păstor, ierarhe Dimitrie, roagă-te pentru tur-ma ta Începătorului păstoriei Hristos Dumnezeu, ca Însuşi să o pască pe ea într-o cuge-tare a dragostei şi a dreptei credinţe.

Slavă..., glasul al 6-lea:

Părinte ierarhe Dimitrie, tu, făcîndu-te dascăl Mîntuitoru-lui, cu cuvintele şi cu fapte-le, şi cu scrisorile tale, ne-ai învăţat pe noi, şi ne-ai povă-ţuit către lumina poruncilor lui Hristos, pentru aceasta, şi mutîndu-te către Iisus, de Carele ai dorit, nu ne-ai lăsat pe noi săraci, ci ne-ai cerce-tat prin arătarea cinstitelor tale moaşte, cele izvorîtoare de vindecări. Drept aceea, ne

rugăm ţie, Sfinte Dimitrie, sîrguieşte-te a ne arăta vred-nici şi cereştilor locaşuri, ca însuţi, întru arătarea lui Hris-tos bucurîndu-te, să strigi că-tre Dînsul: „Iată eu şi pruncii pe care mi i-ai dat, Dumneze-ule!” Şi noi iarăşi să strigăm: „Acesta este, Doamne, povă-ţuitorul mîntuirii noastre şi doritul părinte, pe care l-ai dat nouă doctor sufletelor noas-tre. Cu care învredniceşte-ne şi pe noi, Stăpîne, să locuim în locaşurile Tale cele puru-rea luminătoare şi să Te mă-rim pe Tine împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Duhul Tău cel Sfînt!”

Şi acum..., a praznicului

V O H O D: Lumină lină...

P R O C H I M E N U L zilei

P A R E M I I L EDe la Pilde, citire:

(Versete alese din diferite capitole)

Pomenirea dreptului cu lau-de şi binecuvîntarea Domnului pe capul lui. Fericit este omul care a aflat înţelepciunea şi muritorul care ştie priceperea. Că mai bună este neguţătoria acesteia decît vistieriile auru-lui şi argintului, şi mai scum-pă decît pietrele cele de mult preţ, şi tot ce este scump nu este vrednic de ea. Pentru că lungimea de zile şi anii vieţii

5

sînt în dreapta ei şi în stînga ei - bogăţie şi mărire. Că din gura ei iese dreptatea, legea şi mila pe limbă le poartă. Deci, ascultaţi-mă pe mine, fiilor, că lucru de cinste vă spun şi fericit este omul care va păzi căile mele. Că ieşirile mele sînt ieşiri de viaţă şi se găteş-te vrerea de la Domnul. Pen-tru aceasta, vă rog pe voi şi pun înainte glasul meu fiilor oamenilor. Că eu, înţelepciu-nea am tocmit sfatul şi gîndul eu l-am chemat. Al meu este sfatul şi întărirea, a mea este priceperea, şi a mea este tă-ria. Eu pe cei ce mă iubesc pe mine, îi iubesc, şi cei ce mă caută vor afla har, înţelegeţi dar cei fără de răutate chibzu-iala şi cei neînvăţaţi lipiţi-vă inima. Ascultaţi-mă pe mine iarăşi, că lucruri de cinste vă spun. Şi voi scoate cele drepte din buzele mele, că grumazul meu se va învăţa cu adevărul. Şi urîte sînt înaintea mea bu-zele mincinoase. Cu dreptate sînt toate graiurile gurii mele, nimic nu este strîmb nici răz-vrătit în ele. Toate sînt drepte pentru cei ce înţeleg şi netede sînt toate pentru cei ce află cunoştinţa. Că vă învăţ pe voi adevărul, ca să fie în Domnul nădejdea voastră şi să vă um-pleţi de Duh.

De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:

(Versete alese din diferite capitole)

Gura dreptului izvorăşte în-ţelepciune şi buzele oameni-lor înţelepţi ştiu darul cel bun. Gura înţelepţilor se învaţă şi dreptatea îi mîntuieşte pe ei din moarte. Sfîrşindu-se omul drept, nu-i piere nădejdea. Căci fiul drept se naşte spre viaţă şi în bunătăţile sale, va culege roada dreptăţii. Lumina drep-ţilor este de-a pururea, şi de la Domnul vor afla har şi mări-re. Limba înţelepţilor ştie cele bune şi în inima lor odihneşte înţelepciunea. Domnul iubeşte inimile cele cuvioase şi la El sînt bine-primiţi toţi cei fără prihană în cale. Înţelepciunea Domnului luminează faţa celui priceput, că ea soseşte la cei ce o doresc mai înainte ca aceş-tia să o fi cunoscut pe ea. Cel ce vine la dînsa nu va osteni şi cel ce priveghează pentru ea curînd va fi fără de grijă. Că ea însăşi umblă şi caută împrejur pe cei vrednici de ea, şi se arată lor cu bună plăcere, căci pe în-ţelepciune nu o biruieşte nici-odată răutatea. Pentru acesta, am fost eu iubitor al frumuseţii ei. Şi am iubit-o, şi am căutat-o pe ea din tinereţile mele. Şi am căutat-o ca să o aduc mie mi-reasă. Ca pe Stăpînul tuturor

6

am iubit-o, pentru că ea învaţă în taină ştiinţa lui Dumnezeu şi cunoaşte lucrurile Lui. Oste-nelile ei sînt bunătăţi şi ea în-vaţă curăţia, mintea, dreptatea şi bogăţia, iar în viaţa oameni-lor nimic nu este mai de tre-buinţă decît acestea. Căci, de pofteşte cineva multa ştiinţă, înţelepciunea ştie cele trecu-te, iar cele ce urmează să fie le asemuieşte, ea ştie tălmăcirea cuvintelor şi dezlegările vorbe-lor celor ascunse, cunoaşte de mai înainte semne şi minuni, ca şi întîmplările vremurilor şi ale anilor, ea este sfetnic bun pentru toţi, că nemurire este într-însa şi mărire în împărtă-şirea cuvintelor ei. Pentru ace-ea am zis din toată inima mea: „Dumnezeul părinţilor şi Dom-nul milei, Cel Ce ai făcut toate cu cuvîntul Tău şi cu înţelep-ciunea Ta ai tocmit pe om, ca să stăpînească făpturile cele făcute de Tine şi să îndrepteze lumea întru cuviinţă şi drep-tate, dă-mi înţelepciunea care şade pe scaunele Tale şi nu mă despărţi pe mine de robii Tăi, că eu sînt robul Tău şi fiul roa-bei Tale. Trimite înţelepciunea Ta din ceruri, de la locaşul Tău cel sfînt şi de la scaunul slavei Tale, ca fiind cu mine, să mă înveţe ce este plăcut înaintea Ta şi să mă îndrepteze spre cu-

noştinţă, şi să mă păzească în-tru slava sa, că gîndurile celor muritori sînt toate cu temere şi cugetele lor cu greşeală.”

De la Înţelepciunea lui Solomon, citire.

(Versetele alese din cap. IV şi V, 1-7)

Dreptul, de va ajunge să se sfîrşească, întru odihnă va fi, dreptul, murind, va osîndi pe necuraţii cei vii, că vor vedea sfîrşitul dreptului şi nu vor cunoaşte ce a sfătuit pentru dînsul Dumnezeu. Că va arun-ca Domnul jos pe cei necre-dincioşi fără glas şi va clătina pe dînşii din temelie, şi pînă la cel mai de pe urmă se vor pustii întru durere, şi pome-nirea lor va pieri, că vor veni întru cugetul greşelilor lor în-spăimîntaţi şi vor mustra pe dînşii fărădelegile lor. Atunci va sta cu multă îndrăzneală dreptul înaintea feţei celor ce l-au supărat pe dînsul şi a celor ce au lepădat ostenelile lui, şi, văzîndu-l pe el, se vor tulbura cu cumplită frică, şi se vor în-grozi de preaslăvită mîntuirea lui. Că vor zice întru sine, că-indu-se şi întru nevoinţa du-hului vor suspina, şi vor zice: „Acesta este cel pe care l-am luat oarecînd în rîs şi în pil-dă de ocară noi, cei fără de minte? Viaţa lui o am socotit nebunie şi sfîrşitul lui fără de

7

cinste? Şi cum s-a socotit în-tre fiii lui Dumnezeu şi între sfinţi soarta lui este. Rătăcit-am dar din calea adevărului şi lumina dreptăţii nu ne-a stră-lucit nouă, şi soarele nu ne-a răsărit nouă. Umplutu-ne-am de cărările fărădelegii şi ale pierzării şi am umblat pe că-rări neumblate, iar calea Dom-nului nu am cunoscut-o.”

L A S T I H O A V N ĂStihirile praznicului cu pripelile lor,Slavă..., a sfîntului glasul al 8-lea:

Să ne bucurăm, popoarele toate, pe lăudatul Rostovului fericindu-l, pe făcătorul de mi-nuni Dimitrie, că acesta mult s-a ostenit întru scrierea căr-ţilor pentru folosul sufletelor noastre, prin care, cei răzvră-tiţi de la calea cea dreaptă a

blagocestiei, către adevăr se în-dreptează şi inimile celor cre-dincioşi pravoslavnici, întru dreaptă credinţă se întăresc, căruia să strigăm: „O, preaîn-ţelepte învăţătorule, roagă-te lui Hristos, ca, îndreptîndu-ne cu învăţătura ta, să dobîndim viaţa cea veşnică.”

Şi acum..., a praznicului.

T R O P A R, glasul al 8-lea:

Al pravoslaviei rîvnitorule şi al dezbinării dezrădăcinătoru-le, al celor bolnavi vindecăto-rule şi către Dumnezeu nou-le rugător, cu Scripturile tale pe toţi i-ai înţelepţit, alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să se mîn-tuiască poporul dimpreună cu moştenirea stăpînirii sale.

Slavă..., Şi acum..., a praznicului

L A U T R E N I ELa Dumnezeu este Domnul... se cîntă

troparul praznicului, de două ori, Sla-vă..., al ierarhului, Şi acum..., al praz-nicului După catisma întîi, se cîntă sedealna,

glasul al 3-lea:Podobie: De frumuseţea fecioriei...,

Marta şi Maria, surorile lui Lazăr, una, şezînd la picioa-rele lui Iisus, asculta cuvîntul Lui şi cealaltă, ostenindu-se, se îngrijea pentru împăcarea

Lui, iar tu, urmînd acestor amîndouă, întru feluri de as-cultări jugul lui Hristos l-ai purtat şi ascultînd, şi însuţi făcînd cuvîntului lui Dum-nezeu, şi pe alţii asemenea a face învăţînd. Pentru aceea, precum pe pămînt de la împă-raţi şi stăpînitori multă cin-ste, aşa şi în cer neluatele ace-lea părţi a le moşteni, Hristos

8

te-a învrednicit, pe Care roa-gă-L să dea sufletelor noastre dumnezeiasca înţelepciune a Mariei şi iubirea de osteneală la fapta bună a Martei.

Slavă...,

Cu Dumnezeiescul Duh fiind luminat, părinte, cu îndrăz-neală ai propovăduit dogmele pravoslaviei, slăvite, şi pe ti-căloşii rascolnici cu înţelep-tele tale cuvinte i-ai ruşinat, părinte cuvioase, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dă-ruiască nouă mare milă.

Şi acum..., a praznicului

După a doua catismă, sedealna, glasul al 8-lea:

Podobie: Pe înţelepciunea...

Ca pe un scaun a şezut şi la noi, fariseii cei rău-credin-cioşi, arătîndu-se pe sine a fi înaintea celor neştiutori învă-ţător de lege, ci, neînţelegînd nici ceea ce singuri întăresc, nici cele ce înaintea altora le grăiesc, a căror îndrăzneaţă purtare văzînd-o după venirea ta în păstorie, ai rîvnit după blagocestie şi, ca alt Ilie, toa-te povăţuitoarele taine ale ras-colnicilor le-ai scos la mijloc, pe care ruşinîndu-i, ne-ai lăsat nouă, întru cunoştinţa minciu-nii lor mustrătoare, îndrepta-re. Pentru care pe tine acum, ca pe un adevărat îndreptător

al nostru şi învăţător, toţi te cinstim, de Dumnezeu înţelep-ţite Dimitrie. (de 2 ori).

Slavă..., Şi acum..., a praznicului.După polieleu,

S E D E A L N A, glasul al 7-lea:Podobie: Mai luminat...,

Ca un finic ai înflorit din pămînt cu nestricăciunea şi ca un cedru din Liban te-ai înmulţit cu minunile. Te-ai înălţat cu arătarea ca o ceta-te stînd deasupra şi ai risipit cu pomenirea ta ca o făclie de sub pămînt în lume, ca pe toa-te cele ce s-au împlinit spre tine văzîndu-le, să proslăvim pe Cel Ce te-a proslăvit pe tine întru Sfinţii Săi. Iar tu, ca cel ce ai îndrăzneală către Hristos Domnul, roagă-te, arătătorule Sfinte Dimitrie, să se mîntu-iască sufletele noastre. (de 2 ori)

Slavă..., Şi acum..., a prazniculuiAntifonul întîi, glasul al 4-lea.

Din tinereţile mele...

P R O C H I M E N, glasul al 4-lea: Gura mea va grăi înţelepciune şi cu-

getul inimii mele pricepere.Stih: Auziţi acestea, toate neamurile,

ascultaţi, voi, cei ce locuiţi în lume.Toată suflarea...

Evanghelia de la Ioan X, 1-9Psalmul 50


Pentru rugăciunile ierarhu-lui Tău Dimitrie, Milostive,

9

curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...,

Pentru rugăciunile Născă-toarei de Dumnezeu, Milosti-ve, curăţeşte mulţimea greşe-lilor noastre.

Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi, după mulţimea îndurări-lor Tale, curăţeşte fărădelegile noastre.

Şi stihira, glasul al 6-lea:

Vărsatu-s-a darul în buzele tale, ierarhe Dimitrie, că bi-serica, cu învăţătura ta, o ai înfrumuseţat, adevărul pra-voslaviei l-ai lămurit şi pe pierzătoarea răscolniceas-că înţelepciune o ai ruşinat, pentru aceasta, precum în viaţă, aşa şi după mutarea ta, te sîrguieşte ca, măcar cu mi-nunile tale încredinţîndu-se, să-şi vină întru simţire şi să proslăvească împreună cu noi pe în Trei Ipostasnicul Dum-nezeu, de la noi ieşind, ci nu de la noi fiind.

C A N O A N E L E Canonul praznicului cu irmosul pe 8 şi

al ierarhului pe 6.

Cîntarea întîi, glasul al 6-lea:

Irmosul: Ca pe uscat...,

Trufaşului Faraon m-am asemănat întru împietrire şi întru înecarea aceluia pentru necăinţă am căzut, ci tu, Sfin-te Dimitrie, fie-mi mie povă-

ţuitor către pocăinţă, pentru ca să dobîndesc şi eu de la Hristos intrare în pămîntul făgăduinţei.

Tu, omule al lui Dumnezeu, ierarhe Dimitrie, care cale a bunătăţilor nu ai urmat şi care faptă bună nu ai lucrat? Pentru că te-ai făcut dascăl a toată privirea Dumnezeirii şi pildă faptelor celor minunate, părinte, de trei ori fericite.

O, Slăvite părinte Dimitrie, şi după moarte eşti viu, şi acum trăind ierarhe, nu ne lăsa pe noi, ci vino şi stai as-tăzi nevăzut împreună cu noi, fiii tăi, blagoslovind pe cei ce săvîrşesc pomenirea ta şi bu-curîndu-ne pe noi, cei ce te lăudăm pe tine, cuvioase.

Ai scuturat din sufletul tău nebunia lui mamona, ca pe o închinăciune de idoli, care lu-cru şi prin post l-ai arătat, iar talantul cel dat ţie, prin iubi-re de osteneală, l-ai înmulţit şi te-ai făcut încăpător dum-nezeiescului Duh, ierarhe Di-mitrie.

Slavă...,

M-am îngrăşat, m-am îngro-şat şi Te-am uitat pe Tine, Dumnezeule, Cel Ce mă mîn-tuieşti, că greu cu urechile aud şi cu inima înţeleg, măcar că mă chemi pe mine către

10

Tine prin lege şi prin prooro-ci, pentru aceea, o, Făcătoru-le şi Izbăvitorul meu, cu via-ţa şi cu învăţătura plăcutului Tău Dimitrie, îndreptează-mă şi mă mîntuieşte.

Şi acum..., a Născătoarei

Ce folos este întru sîngele meu, cînd mă pogor întru stri-căciune sau ce se va adăuga mie, măcar şi toată lumea de o voi dobîndi, ci tu, Stăpînă, ajută-mi mie, ca să dobîndesc de la Hristos, Fiul tău, ierta-rea păcatelor şi viaţa de veci.

Catavasia praznicului.Cîntarea a 3-a

Irmosul: Nu este sfînt...,

S-a întărit inima mea întru pomenirea de rău, s-a lărgit gura mea spre rîs şi osîndi-re, m-am bucurat întru căde-rea aproapelui meu, iar învă-ţăturii tale celei plăcute de Dumnezeu, nicicît de puţin am luat aminte, ci minunea-ză întru mine, minunile tale, Ierarhe, şi mă fă următor al vieţii tale.

Unele ţări se laudă cu înţe-lepciunea lor, altele - cu pu-terea şi bogăţia, iar noi ne lă-udăm cu cele multe vindecă-toare ale sfinţilor lui Dumne-zeu şi cu ale tale moaşte, Di-mitrie, făcătorule de minuni, de la care dobîndim trupurilor

sănătate şi sufletelor mîntui-toare doctorie.

Arătatu-te-ai, părinte, ur-mător tuturor sfinţilor celor din veac, trăgînd la tine cu iscusire toate faptele cele bune ale lor, cu care şi acum împreună eşti locuitor în cer, o, Dimitrie, de Dumnezeu in-suflate.

Tu din pruncie făcîndu-te sfînt şi curat întru amîn-două: cu sufletul şi cu tru-pul, te-ai arătat slujitor lui Dumnezeu. Pentru aceasta, şi după moarte slujeşti în-tru înălţime. O, Dimitrie de Dumnezeu insuflate.

Slavă...,

Cel Ce dai rugăciune celor ce se roagă şi ai binecuvîntat pomenirea dreptului Tău, Di-mitrie, dă, Doamne, cu rugă-ciunile lui, tărie pravoslavni-cului norod.


Apărătoare biruitoare şi tare scutire întru ispitele noas-tre, nu trece, pentru păcatele noastre, a grăbi spre ajutor şi din nevoi a ne izbăvi pe noi, una Curată, una Blagoslovită.

C O N D A C U L, glasul al 8-lea:

Pe steaua cea luminoasă, care de la Kiev a răsărit şi prin cetatea nouă, cea de la mia-

11

zănoapte, la Rostov a ajuns, şi toată partea aceea, cu învă-ţăturile şi cu minunile a lumi-nat-o, să fericim pe Dimitrie, învăţătorul cel cu cuvinte de aur. Că acela tuturor toate a scris cele către îndreptare, ca pe toţi să-i dobîndească lui Hristos, ca şi Pavel şi să mîn-tuiască cu dreapta credinţă sufletele noastre.

I C O S

Îngerilor şi drepţilor, pentru cei ce se pocăiesc la cer, iar nouă, păcătoşilor, pe pămînt, pentru tine, dreptule Dimi-trie, se cade să ne bucurăm, pentru că nou rugător către Dumnezeu pentru noi te-am dobîndit, pe care cu multe vrednicii de laude fericindu-te, aşa din bucurie strigăm: “Bucură-te, lauda Rostovului şi a toată lumea pravoslavni-că; bucură-te, cel ce mult te-ai ostenit pentru folosul de obşte întru prescrierea vieţi-lor sfinţilor. Bucură-te, lucră-torule a toată fapta bună şi izgonitorule a toată fapta rău-tăţilor; bucură-te, cel ce te-ai arătat pricinuitor de mîntuire a multora cu Scripturile şi cu învăţăturile tale. Bucură-te, cel ce pe mulţi ai izbăvit din pierzarea rascolnicilor. Bucu-ră-te, cel ce în scris ai vădit minciuna relei credinţe a ace-

lora. Bucură-te, cel ce pururea întru rugăciuni ai fost plin de frica lui Dumnezeu. Bucură-te, cel ce pururea ai fost întru învăţături plin de cuvîntul lui Dumnezeu. Bucură-te, că te-ai arătat păstor oilor celor cuvîntătoare. Bucură-te, că te-ai arătat izgonitor lupilor celor înţelegători. Bucură-te, următorule al părinţilor celor lăudaţi şi al tururor sfinţilor împărtăşitorule. Bucură-te, al celor de jos bun chivernisitor şi moştenitor al celor de sus ale lui Dumnezeu. Bucură-te, întăritorule al dreptei credin-ţe şi rugătorule pentru mîn-tuirea sufletelor noastre”.

S E D E A L N A, glasul al 8-lea:

Cuvioşilor celor vechi ur-mînd, întru al optsprezecelea an al vieţii, te-ai sfinţit spre slujba lui Dumnezeu, dintru care vreme te-ai făcut mare şi desăvîrşit monah, preot, învăţător şi ierarh, iar acum făcător de minuni şi rugător pentru sufletele noastre.


Cîntarea a 4-a

Irmosul: Hristos este puterea mea...,

Legea Domnului făcîndu-se cu adevărat făclie picioarelor tale şi poruncile Lui cu adevă-rat lumină cărărilor tale, te-a înălţat la vîrfurile bunătăţilor

12

celor preaînalte şi minunate, pe tine, părinte, cel ce strigi: „Slavă puterii Tale, Doamne, Iubitorule de oameni!”

Cunoscut-a boul glasul dom-nului său şi asinul pe Cel Ce l-a cîştigat pe el, iar eu, cu necu-vîntătoarele patimi m-am de-părtat de la Făcătorul meu. Ci tu, păstorule bune, Dimitrie, ca pe o oaie rătăcită, află-mă pe mine şi în turma lui Hris-tos mă numără.

Mai cu lesnire este din po-rumbrel a culege struguri şi din scai smochine, decît din inima cea împietrită a aduce untdelemn al milosîrdiei, pen-tru aceasta, iscusitule purtă-tor al viei lui Hristos, Dimi-trie, îngrădeşte-mă cu frica Domnului şi mă adapă cu apa umilinţei.

Acest pururea pomenit ie-rarh Dimitrie, amestecînd preabine rîvna lui Ilie cu blîn-deţile lui Moise, cu adevărat a fost însuşi ca un Ilie şi ca un Moise cînd se cuvenea, plin fiind de dumnezeiasca rîvnă şi cu blîndeţe ca un apărător al credinţei.

Slavă...,

Tu, slăvite, ai urmat lui Hris-tos şi, omorînd săltările trupu-lui, te-ai arătat pe pămînt ca un alt Ilie, aprinzîndu-te de

dumnezeiasca rîvnă împotri-va rătăciţilor, stînd pururea cu învăţăturile graiurilor tale ce-lor sfinte, preafericite părinte.


O, preacurată Fecioară, ri-dică-mă pe mine cel ce cu to-tul sînt pierdut în patimile necinstirii şi cufundat întru adîncul lenevirii, ca una ce ai născut pe Ziditorul, Cel Ce a ridicat păcatul lumii.

Cîntarea a 5-aIrmosul: Cu strălucirea Ta...,

Făclie picioarelor mele este legea Domnului şi lumină că-rărilor mele - îndreptările Lui, iar eu întru întunericul necu-noştinţei umblînd şi lovindu-mă, nu voiesc cu cei înţelepţi făclie luminată a cîştiga, ci tu, îndreptătorule şi povăţu-itorule Dimitrie, stă-mi îna-inte, ca şi eu, cu duhul către Dumnezeu, de noapte a mîne-ca să mă sîrguiesc.

Bolesc cu trupul, bolesc şi cu sufletul, pe unul cu îmbui-barea şi cu beţia dosădindu-l, iar pe celălalt cu păcatele slă-bindu-l. Îndoită este durerea, ci tu, noule-făcător de minuni, roagă pe Doctorul tuturor, ca să binevoiască pe amîndouă a vindeca.

Slăvite ierarhe Dimitrie, fă-cîndu-te vas aromatelor celor

13

de taină, ai veselit simţirile tuturor credincioşilor, căci graiurile cele din gura ta cea dumnezeiască şi sfîntă au fost mai presus de tot mirosul cel cu multe feluri de mirosuri, părinte.

Tu şi cu cuvintele, şi cu fap-tele ai slăvit pe Dumnezeu, de Dumnezeu fericite, pen-tru aceasta, ai şi cîştigat de la Dînsul slavă veşnică. Ci, o, părinte, în cer locuind tu, nu uita pe cei de pe pămînt, care săvîrşesc pomenirea ta.

Slavă...,

Doamne Dumnezeul nos-tru, pace dă-ne nouă în zilele noastre, Doamne Dumneze-ul nostru, învistiereşte întru noi dragostea Ta, ca toţi cu o gură şi cu o inimă să te măr-turisim pe Tine, Unul în Trei-me, lăudatul Dumnezeu.


O! Fecioară, o taină mai nouă şi mai înfricoşată, niciodată nu a mai fost, nici s-a mai vă-zut din veac, decît taina naş-terii tale celei fără de sămîn-ţă. O, minune a înălţimii şi a adîncimii minunilor tale celor străine şi negrăite, Fecioară.

Cîntarea a 6-aIrmosul: Marea vieţii...,

Din chit pe Iona, iar din no-roi pe tine, ierarhe Dimitrie,

te-a scos Domnul în lume, acela trei zile fiind în pînte-ce, nu s-a vătămat, iar tu pa-truzeci de ani ai petrecut în sînurile pămîntului nestricat. Mare este minunea! Şi mai mare este darul lui Dumne-zeu, că pe tine cu minuni, ca pe un prooroc, te-a proslăvit.

Ninivitenii cei vechi, ne-credincioase limbi fiind, cu o propovăduire proorocească s-au pocăit, iar eu atîtea dum-nezeieşti îndreptări avînd şi în fiecare zi cele ce se citesc auzind, neîndreptat petrec, ci tu, ierarhe Dimitrie, cu ru-găciunile tale, către lucrarea acestora mă îndreptează.

Noianul cel mai de pe urmă al păcatelor m-a înconjurat şi întreitul vifor al patimilor mă afundă, pentru aceea, mai înainte de a se îneca sufletul meu în iad, către Tine, Doam-ne Dumnezeul meu, din dure-re strig: „Pentru dreptul Tău, Dimitrie, auzi-mă şi mă mîn-tuieşte!”

Dimitrie cel îndumnezeit şi cu adevărat preamare arhiereu, făcîndu-se următor bunătăţilor celor nouă, prin ele şi-a făcut în grabă suire care, cu adevă-rat, duce către Dumnezeu.

Slavă...,

Urmînd noi învăţăturilor tale, părinte, precum pe pă-

14

mînt, aşa şi sus să avem să-lăşluire împreună cu tine, ce-tăţeanule al cerului, preasfin-ţite Dimitrie.


Grabnică ajutătoare întru necazuri, liman gata celor în-viforaţi, păzeşte-mă, Maica lui Dumnezeu, de către îne-carea celor lumeşti şi nu-mi da mie a mă sfărîma de piatra pierzării sufletului.

Cîntarea a 7-aIrmosul: Dătător de rouă...,

Nu ai murit, sfinte, căci, vie-ţuind cineva lui Dumnezeu, nu moare niciodată, pentru aceasta, o, părinte, nu ne uita pe noi, fiii tăi, ci, prin rugă-ciunile tale, învredniceşte-ne şi pe noi pe toţi a cîştiga via-ţă veşnică.

Cetatea Rostovului şi a Ieroslavului, cu credinţă adunîndu-se întru una, prăz-nuieşte la mormîntul tău îm-preună cu monahii, pe sicriul moaştelor tale cel mirositor de mir, în biserica cea sobor-nicească.

Precum cei trei tineri, în cuptorul Babilonului, pute-rea focului au stins cu rugă-ciunea, aşa tu, de Dumnezeu arătătorule Dimitrie, focul cel aprins în schiturile cele de si-neşi arzătoare, cu învăţături-

le tale l-ai surpat, de unde pe tine, pentru mîntuirea sufle-telor celor pieritoare, Dom-nul te-a proslăvit cu minuni şi cu nestricăciunea, iar noi, cu sfinte încuviinţate cîntări, te fericim.

O, de cîte bunătăţi v-aţi lipsit, rascolnicilor! Că nici sfinţitor, nici povăţuitor adevărat către mîntuire nu aveţi, nici jertfa cea fără de sînge, nici altor taine vă în-vredniciţi. Ci măcar acum cunoaşteţi-vă pierzătoarea voastră rătăcire şi, de nu credeţi lucrurilor şi învăţă-turii celui asemenea cu înge-rii, Dimitrie, apoi măcar mi-nunilor celor ce se fac de la dînsul, precum haldeii ace-ia credeţi, ca dimpreună cu noi, cu o gură, să ne rugăm Dumnezeului părinţilor.

Slavă...,

Cu adevărat Dumnezeul nostru, Tu Unul eşti Dumne-zeul Dumnezeilor şi Domnul Domnilor, şi afară de Tine pe altul nu ştim. Şi una Sfîntă, Sobornicească şi Apostoleas-că Biserică mărturisim, unde se cade a se mîntui, pentru aceasta, dă-ne nouă cu o gură şi cu o inimă, pe Cel Ce mi-nunezi toate vrerile Tale în-tru Sfinţii Tăi, pe Tine a Te slăvi.

15


Proorocul Daniil te-a văzut pe tine munte, neispitită de nuntă Fecioară, iar cel întru sfinţi părintele nostru Dimi-trie, precum Ghedeon, lînă rourată te-a numit, iar noi, amîndouă mărturisindu-le, cerem ca pe Piatra Hristos, Ceea Ce S-a tăiat dintru tine, să întăreşti biserica şi inimile credincioşilor, cu roua daru-lui tău, să le adăpi.

Cîntarea a 8-aIrmosul: Din văpaie...,

Toate mijlocirile, ierarhe, ai uneltit spre aflarea celor ră-tăciţi, văpaia ce se vărsa prin schituri cu apele pocăinţei stingînd-o, pe muritori către masa cea fără de moarte che-mîndu-i. Iar pe cei după lumi-nare căzuţi, ca un al doilea să se boteze, că iarăşi răstignesc pe Hristos, ci de un botez să se ţină îi întăreai, pe toţi pre-tutindeni bunacredinţă îi în-văţai, şi acum, cu scrisorile tale, aceeaşi înveţi. Pentru aceea, ca pe un adevărat învă-ţător, întru sfinţi te cinstim.

Babilonienilor celor vechi, făcătorilor stîlpului s-au ase-mănat vrăjmaşii credinţei noastre, au îndrăznit neînţe-legerea tîlcuirii sale pe nisi-pul zădarnicii sale credinţe a

o zidi, care, cînd s-a lovit de apele învăţăturilor tale, ierar-he, îndată s-a clintit din teme-lie şi le-a fost lor cădere mare, iar nouă, celor binecredin-cioşi, îndreptare şi întărire.

Ca să cîştigi în ceruri co-moara nefurată, pe pămînt, ţi-ai împărţit bogăţia săracilor şi celor nevoiaşi şi, cheltuind toate prin şcoală, la învăţătu-ra tinerilor foarte te-ai sîrgu-it a pierde din mijloc neştiin-ţa şi neînvăţarea, care zăcea pînă şi asupra celor hirotoni-siţi şi duhovniceşti. Şi a adu-ce în loc învăţătura dumne-zeieştilor Scripturi, cucernici făcînd, după cuvîntul Scrip-turii, pe fiii lui Israel.

Nicum nu te-ai arătat cu lenevire, deşi, adeseori, din multele osteneli, nevoinţe şi de înfrînarea ta cea de-a puru-rea, slăbeai şi te îmbolnăveai cu trupul, însă nu cu duhul, ci de multe ori, cînd biseri-cescul crug ceva îţi mai dă-dea repaus, însuţi mergînd în şcoli, dădeai ucenicilor învă-ţăturile cele de Dumnezeu in-suflate, iar pentru sărăcia şi neiubirea de argint, te-ai pus pe tine pildă la toată obştea.

Binecuvîntăm pe Tatăl...,

Părinte fără de început, Fi-ule împreună fără de înce-

16

put, Mîngîietorule Bune, Du-hule drepte, Născătorule al lui Dumnezeu Cuvîntul, Cu-vinte al Tatălui celui fără de început, Duhule viu şi zidi-tor, Treime Unime, miluieş-te-mă.


Pe Unul din Treime ai pri-mit în pîntecele tău, prea-curată şi L-ai născut, pentru aceasta, puterea sufletului meu cea în trei părţi, prin rugăciunile tale, arat-o întru Duhul Sfînt, puternică tutu-ror vrăjmaşilor mei, cei ce de-a pururea, în deşert, nă-vălesc asupra mea.

Cîntarea a 9-aIrmosul: Pe Dumnezeu a-L vedea...,

Bine este cuvîntat, Dom-nul Dumnezeul nostru, că ne-a cercetat în anii aceştia şi ne-a ridicat nouă în pra-voslavnica noastră biserică pe noul făcător de minuni, Dimitrie, care, precum în zilele vieţii sale a slujit cu cuvioşie şi dreptate, aşa şi după sfîrşit dă înţelegere ră-tăciţilor către aflarea căilor celor mîntuitoare.

Pe mine, scriitorul de lau-da ta, care ţi-am adus aceas-tă cîntare din suflet, încă îm-preună cu mine şi pe toţi cei care cîntă, preafericite, prin

rugăciunile tale cele către Dumnezeu, adună-ne unde acum locuieşti şi ne arată fii şi moşteni ai împărăţiei care o ai cîştigat.

Cununilor şi darurilor ce-lor care te-ai împărtăşit de la Dumnezeu, părinte Dimitrie preaminunate, dă-ne şi nouă, prin rugăciunile tale, a ne îm-părtăşi şi cu acoperemîntul tău cel nevăzut, păzind puru-rea pe toţi robii tăi mai presus de toată răutatea vrăjmaşilor celor văzuţi şi nevăzuţi.

Lauda ta, deşi a luat sfîrşit, părinte, iar dragostea noastră cea către tine este pururea, căci noi sîntem fiii tăi, iar tu, preasfinţite, eşti iubitor de fii. Ci fii nedespărţit de noi, fiii tăi şi acum, şi în ziua ju-decăţii să ne fii ajutător.

Slavă...,

Slavă Ţie, Începătorule al păstorilor, că şi în zilele noas-tre ai pus la strajă pe înţelep-tul tău păstor, Dimitrie, prin care se izgonesc iezii cei ce alungă turma cea fără de pri-hană.


Ceea ce eşti săvîrşirea pro-orocilor cea de Dumnezeu aleasă, propovăduirea Apos-tolilor şi a mucenicilor, chi-pul curăţiei postnicilor şi lau-

17

da cinstită a arhanghelilor şi sălaş Dumnezeirii, primeşte, Născătoare de Dumnezeu, la-uda ceea ce se aduce ţie cu dragoste din cuget sărac.

L U M I N Î N D A

Preacinstită pomenirea ie-rarhului a sosit astăzi praznic de veselie şi sfinţit, chemînd toate adunările bisericii spre dănţuire de cîntări, adunaţi-vă dar luminat, ca să prăznu-iţi duhovniceşte cu cîntări şi cu psalmi. (de 2 ori)


L A L A U D E Stihirile pe 6: 3 ale praznicului şi 3

ale ierarhului, glasul al 8-lea:Podobie: O, preaslăvită...

Cuvioase preafericite, pă-rinte, preasfinte păstorule cel bun, şi al lui Hristos Înt-îiului Păstor, ucenic, cel ce ţi-ai pus sufletul pentru oi, tu şi acum, prealăudate ierar-he Dimitrie, cere, prin rugă-ciunile tale, să se dăruiască nouă mare milă.

Omule al lui Dumnezeu şi credincioasă slugă, şi bun chivernisitor al tainelor Lui, şi bărbatule al doririlor Du-hului. Stîlpule cel însufleţit şi icoană vie, pe care biseri-ca Rostovului, lăudîndu-te, te are ca pe o comoară dumne-zeiască şi mare făcător de mi-

nuni, şi rugător pentru sufle-tele noastre.

Din tinereţe cu totul te-ai dat pe sine, Sfinte, Atotţiito-rului Dumnezeu şi, cu sfinţe-nie vieţuind, ai primit unge-rea cea sfîntă, povăţuind po-porul şi turma cea încredin-ţată ţie bine chivernisind-o, şi de rătăcirea rascolnicilor a se păzi învăţînd-o, şi acum, în staulul cel ceresc sălăşluit fiind, roagă-te să se mîntuias-că sufletele noastre.


Să trîmbiţăm cu trîmbiţă de cîntări şi cu bucurie să cîntăm luminat prăznuind întru pomenirea ierarhului şi purtătorului de Dumnezeu părinte: împăraţii să se adu-ne împreună şi să laude pe acela ce din pruncie şi pînă la sfîrşit s-a arătat slugă lui Hristos, osîrduitor în via Lui. Păstorii şi dascălii, împreu-nă alergînd, să laude pe păs-torul cel următor Păstorului celui Bun. Preoţii - pe învăţă-torul şi iscusitul întru sluji-re. Fecioarele - pe purtătorul de grijă, împreună înjugarea pe jugul pustniciei să laude pe cel întraripător, politicii - pe dătătorul legii, tinereţile - pe cucernicia şi înfrînarea, şi bogăţia - pe chivernisito-rul, sărăcia - pe cîştigătorul,

păcătoşii - pe învăţătorul po-căinţei, rătăciţii - pe îndrep-tătorul, toţi lăudînd pe cel ce s-a făcut întru toate la toţi, ca să cîştige pe toţi sau pe cei mai mulţi, aşa să-i strigăm: „Preaminunate ierarhe Di-mitrie, roagă pe Mîntuitorul Hristos ca, prin rugăciunile tale, să se izbăvească turma ta de toată primejdia şi nevo-ia ce îi zace asupra-i!”

Şi acum..., a prazniculuiSlavoslovia mare, troparul sfîntului,

Slavă..., Şi acum..., al praznicului, ecte-niile şi otpustul.

L A L I T U R G H I EFericirile din cîntarea a 3-a a prazni-

cului şi din cîntarea a 3-a, a ierarhului. Prochimenul praznicului şi al ierarhu-lui. Apostolul sărbătorii şi al ierarhului din Epistola către Evrei. (VII, 26-VIII, 2): Aliluia, glasul al 2-lea, Evanghelia praznicului şi a cuviosului de la Ioan (X, 9-16):

slujba aflĂrii cinstitelor moaŞte ale sÎntului dimitrie ... · ria. eu pe cei ce mă iubesc pe...

Documents