sky food plan de afaceri

25
-Pe plan local nu se văd posibilităŃi de extindere si nici nu se va urmări acest lucru. -5551 Cantine Aceasta clasa include: - vânzarea de mâncaruri calde si bauturi, de obicei, la pret redus, pentru grupuri definite prin natura ocupatiei lor (ex.: cantine pentru sportivi, elevi, studenti, în armata etc.). Ghid pentru elaborarea planului de afaceri PREAMBUL Structura prezentată mai jos se recomandă pentru îndeplinirea de către studenţii Facultăţii de Comerţ, anul II, a sarcinii de a elabora, în echipe de 4, a unui plan privind demararea unei afaceri noi. Realizarea acestei sarcini se urmăreşte pe parcursul semestrului, constituie obligaţie prevăzută în fişa disciplinei Antreprenoriat şi contribuie în limita la punctajul aferent evaluării pe parcursul semestrului, la această disciplină. Neîndeplinirea ei conduce la neadmiterea studentului în cauză la examenul final. Structura prezentată aici respectă principiile generale ale elaborării şi prezentării planurilor de afaceri, dar reprezintă o soluţie particulară din multiplele variante oferite de publicaţiile de specialitate. Studenţii pot modifica structura recomandată, dar numai în mod deliberat, argumentat şi documentat. CUPRINSUL PLANULUI DE AFACERI 1. Sumar 2. Descrierea iniţiatorilor 3. Descrierea produsului oferit 4. Descrierea pieţei şi a concurenţei 5. Strategia de marketing propusă 6. Mobilizarea resurselor necesare 7. Organizarea-conducerea afacerii

Upload: cristina-mihaela

Post on 17-Sep-2015

232 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

Plan de afaceri

TRANSCRIPT

Structura planului de afaceri

-Pe plan local nu se vd posibiliti de extindere si nici nu se va urmri acest lucru.

-5551 Cantine Aceasta clasa include: - vnzarea de mncaruri calde si bauturi, de obicei, la pret redus, pentru grupuri definite prin natura ocupatiei lor (ex.: cantine pentru sportivi, elevi, studenti, n armata etc.).Ghid pentru elaborarea planului de afaceriPreambul

Structura prezentat mai jos se recomand pentru ndeplinirea de ctre studenii Facultii de Comer, anul II, a sarcinii de a elabora, n echipe de 4, a unui plan privind demararea unei afaceri noi. Realizarea acestei sarcini se urmrete pe parcursul semestrului, constituie obligaie prevzut n fia disciplinei Antreprenoriat i contribuie n limita la punctajul aferent evalurii pe parcursul semestrului, la aceast disciplin. Nendeplinirea ei conduce la neadmiterea studentului n cauz la examenul final. Structura prezentat aici respect principiile generale ale elaborrii i prezentrii planurilor de afaceri, dar reprezint o soluie particular din multiplele variante oferite de publicaiile de specialitate. Studenii pot modifica structura recomandat, dar numai n mod deliberat, argumentat i documentat.

Cuprinsul planului de afaceri

1. Sumar

2. Descrierea iniiatorilor

3. Descrierea produsului oferit

4. Descrierea pieei i a concurenei

5. Strategia de marketing propus

6. Mobilizarea resurselor necesare

7. Organizarea-conducerea afacerii

8. Ipoteze i riscuri

9. Planul financiar

10. Potenialul de dezvoltare a afacerii

11. Autoevaluare

Detalii privind cuprinsul planului de afaceri1. Sumar

Sumarul trebuie considerat ca o expresie sintetic a planului de afaceri. Pe cel mult dou pagini trebuie concentrate aspectele semnificative i concluziile proieciilor ntr-o manier ct mai convingtoare pentru un eventual finanator. Din sumar trebuie s reias: Care este afacerea propus, pe ce oportuniti se bazeaz i prin ce se distinge de altele? Care sunt ipotezele principale ale modelului de afacere?

Cine sunt iniiatorii, ce atuuri i limite au?

Cine sunt clienii vizai i ce valoare atribuie acetia produsului oferit? Ct este volumul estimat al pieei i evoluia n viitor a acestuia? Care sunt, n esen, principalele opiuni strategice: mrci, aliane, canale de distribuie, regimul proprietii intelectuale i industriale etc.? Care sunt prognozele cu privire la ncasri, pli i profituri? Ct de mult numerar este necesar n primul an? Ce proporie se preconizeaz s dein finanarea extern?

Ce ci de ieire exist pentru potenialii investitori?

Cum se asigur managementul afacerii i resursele umane cheie (expertiz, abiliti)? Ce se urmrete pe termen lung?

2. Descrierea iniiatorilor---FloryS.C. Skyfood S.R.L. isi propune sa deschida o cantina, care prin serviciile pe care le va oferi sa reuseasca sa schimbe imaginea oamenilor despre cantinele studentesti.Principalul scop al afacerii este de a reusi atragerea unei clintele fidele, si anume comunitatea academica a Academiei de Studii Economice, dar si studentii din alte facultati.

Am ales forma juridica S.R.L. deoarece a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive: asociatii au raspundere limitata, capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor, necesita formulare simple la constituire,capitalul social este redus, doar 200 lei.

Dezavantajul principal prezentat de o astfel de forma juridica este faptul ca dispunem de un obiect limitat de activitate, insa acest lucru nu constituie un impediment pentru scopul propus.

Firma S.C. Skyfood S.R.L. este alcatuita din cinci asociati, fiecare avand o functie importanta, desemnata in functie de calitatile si aptitudinile pe care le detine. Astfel, Emilia Pochea a fost numita reprezentant al departamentului de aprovizionare datorita puterii de convingere, a abilitatilor de comunicare persuasiva, a insistentei, dar si a judecatii pozitive. Departamentul de contabilitate ii va reveni Cristianei Pirvan datorita rabdarii, a faptului ca este o persoana foarte atenta, are capacitate de munca sporita si bineinteles cunostinte in domeniul contabilitatii. Cristina Pomosnicu seva ocupa de departamentul de resurse umane deoarece detine cunostinte solide in domeniul psihologiei, al comunicarii,fiind o persoana activa din punct de vedere social si totodata serioasa. Pentru ca lucrurile sa functioneze asa cum ne-am propus, am desemnat-o pe Claudia Postolache sa fie administrator datorita atentiei deosebite pe care o acorda detaliilor, a atentiei distributive si pentru faptul ca este o persoana calma, responsabila. Nu in ultimul rand, S.C. Skyfood S.R.L. va avea si un manager general, reprezentat de Florentina Podaru. Ea a fost aleasa datorita faptului ca este un bun organizator, realista, are spirit independent, are o foarte buna intuitie si totodata este o persoana comunicativa,de incredere.

Principalul punct slab al asociatilor il constituie lipsa experientei in domeniu si varsta frageda. Acestea sunt compensate prin dorinta de afirmare, ambitia si cunostintele dobandite atat prin intermediul facultatii cat si prin participarea la diferite evenimente, training-uri de dezvoltare profesionala si personala. Aceste puncte forte sunt detinute in egala masura de toti asociatii.

3. Descrierea produsului oferit--ClaudiaEchipa de proiect va demonstra cunotine tehnice suficiente, care s permit nelegerea aspectelor cheie ale produciei i calitii produsului. Aceast seciune trebuie s rspund i la probleme cum sunt: Ce nevoi satisface produsul i ce valoare este atribuit de clientela vizat produsului n cauz (ce trsturi ale produsului l fac util i preferat)?S.C. SkyfoodS.R.L se doreste a fi o cantina care prin serviciile pe care le va oferi sa schimbe imaginea despre cantinele studentesti, prin aparitia unuia mai altfel decat celelalte. Principalul scop al afacerii este de a reusi atragerea unei clientele fidele,si anume comunitatea academica ase dar si studentii din alte facultati.Capitalul necesar initierii afacerii este evaluat la 150.000 e (cheltuieli de lansare, costul utilajelor, a echipamentelor, a mobilierului si cheltuielile previzionate a fi facute in prima luna de desfasurare a activitatii.

Forma juridica SRL- a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive:

raspundere limitata a asociatilor;

capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor;

formulare simple la constituire;

capital social redus.

Dezavantajul principal prezentat de o astfel de forma juridica: obiect limitat de activitate nu constituie un impediment pentru scopul propus.

Activitatea vizata prin constituirea societatii este in sectorul tertiar respectiv servicii, concretizat in deschierea unei cantine studentesti. Cantina prin care se vor oferi serviciile, numit ,, Skyfood, va fi amplasat sector 6,str Chibzuintei,camin belvedere a7. Cantina va fi situata la ultimul etaj al caminului belvedere si anume etajul 7,urmand sa construim la etajul 8 o terasa. Calitatea, modul de prezentare al preparatelor, serviciul si amabilitatea personalului si nu in ultimul rand amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant.

In ceea ce priveste meniul oferit va fi identic in toate orasele, fara diferente notabile. Se va evita oferirea de specialitati culinare care nu exista in planul de productie al vreunuirestaurant echivalent aflat in alt oras. Intr-un cuvant, meniul va fi acelasi pentru intreglantul de restaurante tinand cont de gusturile consumatorilor din fiecare oras si incercand o cat mai buna satisfacere a cerintelor generale indiferent de zona de provenienta.

n ce stadiu (concepie/proiectare/realizare etc.) se afl produsul?

Ce este necesar pentru punerea pe pia a produsului, dac acesta nu se afl deja pe pia (resurse financiare, etape de parcurs, cerine legale i administrative etc.)? Ce activiti (faze tehnologice, componente) se vor realiza in house i ce se va contracta n afar?

Ce capacitate se producie va fi instalat la nceput i ce se prevede referitor la evoluia viitoare a acesteia?

Care sunt costurile estimate?

n msura necesitii i posibilitii efective produsul i procesul de obinere a acestuia va fi descris prin prototip, desene, scheme, modele, machete, fotografii i sau filme. Se precizeaz dac exist anumite drepturi de proprietate intelectual/indus-trial i cum vor fi acestea protejate.4. Descrierea pieei i a concurenei-Claudiian aceast seciune se va face descriere cuprinztoare a pieei n cauz incluznd caracteristici generale cum sunt mrimea, gradul de concentrare, segmentarea, evoluia istoric i perspectivele acesteia. Vor fi indicate sursele de date i informaii, analize, studii i publicaii precum i metodologia folosit pentru realizarea propriilor estimri.Analiza concurenei va include concurenii propriu-zii, produsele de substituie i potenialii nou intrai pe pia.

n aceast seciune va trebui s se rspund la asemenea probleme cum sunt:

Mrimea i ritmul de cretere a pieei; factorii creterii Segmentele de pia, mrimea i ritmul de cretere a pieei

Ce cot de pia este vizat de ctre noua afacere pe segmentele de referin? Diferenele produsului oferit comparativ cu cele concurente, din perspectiva clientului (incluznd performane tehnice, caracteristici simbolice etc.) Poziia relativ ca pre i diferene n politica de pre

Cristianaa

Costul de substituie (al clientului, de a adopta noul produs renunnd la cel dinainte) Toate firmele unui sector, in sens larg, se afla in concurenta cu sectoarele care produc produse de substitutie. Acestea limiteaza profiturile sectorului nu numai in perioade normale de evolutie, ci chiar in perioade de expansiune. Identificarea produselor de substitutie consta in a cauta toate produsele care indeplinesc aceleasi functii ca si produsul realizat de sector.

In opinia noastra o atentie ridicata trebuie acordata acelor produse de substitutie al caror raport calitate-pret evolueaza favorabil in comparatie cu produsele fabricate de catre sector precum si cu produsele sau serviciile fabricate in sectoare in care marjele de profit sunt ridicate. In cazul nostru, clientului ii este foarte usor sa renunte la produsul dinainte deoarece meniurile noastre sunt de calitate superioara la un pret minim fata de celalalte cantine studentesti. Rata inovaiei Inovaia creeaz un efect economic i produce consecine pentru societate, o schimbare care afecteaz pozitiv sau negativ anumite categorii de oameni. forele pieei trebuie s compenseze impactul iniial concretizat n reducerea locurilor de munc prin inovarea de proces. Se disting, astfel, urmtoarele mecanisme de compensare:

prin reducerea preurilor; dac inovaiile de proces conduc la reducerea locurilor de munc, pe de alt parte, determin diminuarea costurilor unitare de producie care, pe o pia eficient, poate antrena reducerea preurilor. Aceasta din urm conduce la creterea cererii de produse i, mai departe, la sporirea produciei i ocuprii. Rezultatul este condiionat, ns, de deciziile firmelor de a transfera n preuri mai mici ctigurile de productivitate, ca urmare a inovrii.

via noi echipamente, n accepiunea c dac inovaiile de proces elibereaz for de munc n sectoarele utilizatoare de tehnologii, creeaz alte locuri de munc n cele productoare de echipamente;

via noi investiii, cadru n care profiturile suplimentare nregistrate ca rezultat al inovrii de proces pot fi utilizate pentru finanarea de noi investiii de cretere a capacitilor de producie i ocuprii forei de munc sau de nlocuire cu efecte de economie de for de munc;

prin reducerea salariilor, care este, n mod tipic, un punct de vedere neoclasic. Declanarea omajului tehnologic antreneaz reducerea salariilor, care ulterior conduce la creterea capacitii firmelor de sporire a locurilor de munc oferite. Acest mecanism este fundamentat, ns, pe accepiunea posibilitii de efectuare a oricrei combinaii ntre munc i capital, piee eficiente, flexibilitatea salariilor i forei de

munc;

prin noi produse, rezultate din inovarea de produs, care este stimulatorie pentru nfiinarea de entiti economice n cadrul crora pot fi create noi locuri de munc.

Uurina imitriiUurina n realizarea imitatiei ofertei este contrabalansat de costul redus de intrare pe piaa i de valoarea adugat redus ce se poate obine (sub presiunea ofertei suplimentare a noilor intrai pe pia). Produsele noatre nu sunt foarte usor de copiat deoarece vom folosi retete personalizate, aducand aminte de mancarea bunicii. Comparativ cu produsele concurente, produsele noastre sunt proaspete, preparate din ingrediente naturale, atent selectionate si sanatoase. De asemenea ambientul cantinei va fi unul foarte cald si placut, cu muzica de fundal adecvata.

Cum va reaciona concurena la intrarea pe pia i ce contramsuri sunt avute n vedere? Concurenta nu este una acerba intre firmele de acest profil. Numarul lor nu este foarte mare, iar distanta dintre ele le permite sa aiba fiecare clientii ei. In apropierea cantinei noastre exista doar 3 cantine : Kogalniceanu ( are o capacitate foarte mica), Leu ( nu are spatiu pentru fumatori, si aerisirea spatiului nu se face corespunzator), Moxa( se gaseste intr-un complex nu foarte apropiat). Preconizam ca celelalte cantine nu-si vor schimba specificul, deoarece asta ar insemna costuri suplimentare si implicit preturi mai mari care vor indeparta clientii, acestia nepercepand initial diferenta de produs, ci doar de pret. In aceasta situatie preturile noastre vor fi putin mai mici inca de la inceput. Impactul nostru pe piata va fi unul rasunator prin noutatea ideii, prin modul de abordare a clientilor, si prin promovarea facuta (fluturasi, afise, promovarea din om in om)Clientii vizati ai cantinei SkyFood sunt studenti cu varsta de peste 18 ani,avand in vedere si faptul ca aceasta se afla in apropierea Caminelor Belvedere,ce dispun de un nr de 1620 de locatari,nr total al celor ce stau in caminele ASE fiind de 4838.Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentatie publica, acesta satisfacand nu doar necesitati vitale dar si morale.

Punctele de atractie care pot influenta decizia potentialilor clienti in vederea cumpararii serviciului sunt: Calitatea deosebita a preparatelor

Ccomportamentul placut si amabil al personalului

Ccuratenia

Lumina si designul interio

Atmosfera aparte.

Ocazia de petrecere a unei perioade de timp placute in compania persoanei/persoanelor care ii insotesc;

Servirea unei mese bune intr-o atmosfera linittita;Specialitatile culinare si bauturile oferite se individualizeaza prin calitate si mod de prezentare. Asocierea serviciului oferit cu decoratiile interioare, atmosfera si profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avantaje in raport cu restaurantele deja existente.

Marimea acestui segment pe care afacerea urmeaza a se concentra este estimat la 30% din nr total de studenti bucuresteni.Tendintele pietei tinta arata o crestere usoara. Se previzioneaza ca in urmatorii 2-3 ani sa cunoasca ritmuri de crestere rapida fiind influentata de situatia economica a zonei

Pe langa previziunile optimiste in privinta dezvoltarii pietei tinta si numarul consumatorilor considerat destul de confortabil pentru a avea certitudinea ca exista o piata de desfacere asigurata, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de cantine il constituie numarul si marimea competitorilor.

Concurentii principali potentiali ii reprezinta restul cantinelor. Faptul ca ele deja exista(deci sunt cunoscute), si-au format o oarecare reputatie(destul de buna in lipsa de altceva), au o clientela oarecum fidela, sunt cateva din avantajele concurentiale pe care aceste afaceri le prezinta.Din nr de 12 cantine cantine studentesti aflate in Bucuresti, cel mai puternic competitor cu care se va confrunta afacerea este Cantina Moxa acaparand o parte a clientilor 25-30 %, datorita faptului ca are un nume foarte cunoscut, preturi relativ rezonabile in raport cu calitatea produselor.

Aici plteti 3 lei pentru o porie de cartofi priji/ piure/ pilaf cu sniel, 2 lei pentru o ciorb, desertul 2 sau 3 lei. Cantina este deschis de luni pn vineri, ntre 9.00- 15.00 i 16.00-19.00.O alt cantin foarte popular printre studeni este cantina Mihail Koglniceanu, de lng Facultatea de Drept - aparine Universitii Bucureti. Are o capacitate de 1000 persoane pe zi,pretul meniului fiind de max15lei..Campusul Stundenesc al UPB detine 2 cantine:

Cantina R3 Regie unde vor putea servi masa un numar de 400 de studenti simultan, capacitatea totala de servire a mesei in cele 12 ore de functionare (1000 2200) va fi de 5000 de portii.

Cantina Leu situata in campusul cu acelasi nume

Cantina de la SNSPA,Politehnica si cea din Campusul Agronomie.Efectul pozitiv al existentei celorlalte cantine va fi intarirea concurentei, si cum concurenta stimuleaza competitia, cei care vor avea cel mai mult de castigat sunt clientii, a caror satisfactie finala este urmarita in fapt. Consider ca existenta unui cantinelor cu un servicii bune si un puternic concurent cum este Cantina Moxa, va duce in fapt, la impartirea consumatorilor intre aceste doua afaceri. 5. Strategia de marketing propus--EmiiiProdusul nostru este unul de inalta calitate, oferind studentilor baza pentru o viata sanatoasa si putere pentru o zi activa specifica tinerilor. Mancarea este un produs de baza ce face parte din categoria nevoilor fiziologile ceea ce ne aduce un plus in vederea initierii acestei cantine, produsul nostru neputand fi substituit.

Strategia de comunicare

Tinand cont de cateva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-serviciu de inalta calitate, castiguri reduse in primul an de activitate si de alti factori care pot influenta negativ mersul afacerii(inflatie, rata dobanzii) este deci obligatorie analiza atenta si conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing si de promovare a serviciului oferit. Politica firmei in domeniul marketingului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala trebuie sa conceapa o strategie de marketing care sa contina metode si elemente specifice fiecarei etape din viata cantinei. Reclama in aceasta perioada va fi bine orientata, tintind segmentul de piata urmarit. Acest lucru se va realizat prin intermediul: Cartilor de vizita; Difuzarii de brosuri in momentul inceperii anului universitar in cadrul facultatilor ce isi au cainele in apropierea cantinei; Un mediu de comunicare im masa, radioul va fi o alta cale de a face reclama, insa acest procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente; Data inaugurarii localului va fi si ea atent aleasa. Este recomandabila perioada propice unor astfel de actiuni si in care volumul de clienti sa fie unul maxim, este recomandabila deschiderea cantinei la inceputul anului universitar pentru a cunoaste si a informa toti studentii veniti in primul an universitar cat si ceilalti. Strategia de distribuie i metodele de vnzare

Distributia va fi una exclusiva, vom distribui produsele noastre doar in unitatea noastra de desfacere( cantina). Pretul preparatelor culinare va fi in functie de preturile preparatelor echivalente oferite de concurenta; in acest caz pretul va fi asemanator cu cel al cantinelor studentesti din Bucuresti. Serviciile acordate clienilor

Serviciile acordate clientilor sunt unele diversificate, incepand de la satisfacerea nevoilor fiziologice prin hrana, pana la ambientul creat in cadrul cantinei, personalul amabil, mancare sanatoasa si alte beneficii precum: wi-fi, televiziune, posibilitatea cumpararii de mancare la pachet.

6. Mobilizarea resurselor necesare--Cristinaa Ce resurse sunt necesare?Resurse necesare:

Nr.crtDenumirea produsuluiCantitatePret

1.Frigider22400

2Vitrine 31500

3Aragaz26000

4Robot de bucatarie21000

5Tavi pentru servire 5001500

6Tacamuri5001000

7Farfurii+solnite+boluri2300

Total --

Ce structur se propune i cum rspunde aceasta cerinelor privind furnizarea produsului? Spatiul in care va fi amplasata cantina are o suprafata de 350 de metrii patrati, impartiti in patru incaperi:

- bucatarie ( 44 mp);- depozit (50 mp)

- grupuri sanitare ( 6 mp);- sala de mese ( 250 mp); cu 74 de mese a cate 6 locuriResurse umane:

Nr. crtDenumire functieStudii/SpecializariSalariu (Ron) lunarNr.angajat

1BucatarStudii medii / bucatar4542

2Ajutor de bucatarStudii medii1814

3CasierStudii medii1812

4OspatarStudii medii1813

5SpalatoriStudii medii1812

6

Total--290913

Initial, vom angaja doi bucatari si 4 ajutoare de bucatar, in 2 ture pe zi. In functie de cerere, daca este nevoie vom mai angaja cate un ajutor de bucatar pe fiecare tura. In sala de mese vor exista doi casieri si 3 persoana care servesc pe zi fiind doua ture .Pentru reusita avem nevoie de o campanie de promovare eficienta, de o organizare riguroasa, de personal calificat, serviabil si mentinerea calitatii serviciilor de-a lungul timpului. Ne propunem sa utilizam ingrediente proaspete, ce vor fi asigurate printr-un contract avantajos cu furnizorii.Programul cantinei va fi urmatorul:

Mic-dejun: 6.30 - 9.00

Masa de pranz: 12.00 18.00

Cina: 18.00 21.00

Cum se asigur flexibilitatea structurii (creterea sau reducerea capacitii potrivit fluctuaiilor pieei)? Pentru fluctuatiile intamplatoare suntem pregatiti pentru evenimente neasteptate, avand o asigurare pentru cataclisme naturale si decizii neasteptate ale unor agenti economici. Pentru fluctuatiile sezoniere ne-am gandit sa:

reducem personalul printr-un contract individual de munca pe termen redus

punem la dispozitie locuri de practica pentru scoli de profil ( picoli, ospatari, ajutor de bucatar etc)

Reducerea preturilor spre sfarsitul programului

Ce talente si cunotine rare sunt cruciale pentru reuit i pe ce ci vor fi asigurate? Nu sunt necesare talente si cunostinte rare pentru reusita in aceasta afacere. Suntem o echipa tanara, creativa, perseverenta, determinata, intotdeauna cu o gandire pozitiva, dornica sa realizeze ceea ce si-a propus. Ce resurse materiale rare sunt necesare i pe ce ci se va asigura stabilitatea aprovizionrii? Nu sunt necesare materiale rare, aprovizionarea o vom face direct de la ferme, producatori. Acestia ne vor asigura transportul comenzilor.

Ce resurse financiare sunt necesare i cum se vor asigura acestea, pe surse? Cristiana 7. Conducerea afacerii--FloryManagementul performanei reprezint suma interveniilor strategice care influeneaz pe termen lung activitatea organizaiei, ducnd la mbuntirea rezultatelor economice. Vorbim n fapt de un ansamblu de aciuni gndite special pentru a mbunti rezultatele angajailor, departamentelor i ale ntregii companii.

Ca element al acestui sistem de management, evaluarea performanelor reprezint o analiz periodic retrospectiv a rezultatelor obinute ca urmare a derulrii strategiilor propuse.

n general se consider c lipsa de performane ale unei companii se datoreaz exclusiv angajailor acesteia. Exist ns o serie de factori interni i externi care pot perturba realizrile unei organizaii, precum: mediul organizaional (exist companii relaxate i companii paranoice, al caror mediu blocheaz iniiativa individual i, implicit, reuita), stilul de management practicat (cel dictatorial genereaz mai puine realizri dect cel democratic), mediul social-economic n care activeaz compania (cnd contextul economic este propice, evident c este mai uor s fi performant), concurena direct i indirect (ct este de numeroas, de agresiv, care este poziionarea acesteia). De aceea, managementul performanei trebuie s constituie o preocupare permanent a ntregii echipe manageriale i nu doar a departamentului de resurse umane i trebuie s aib ntotdeauna n vedere contextul general, nu doar elemente punctuale.

In continuare vom preciza cateva dintre cerintele esentiale pe care asociatii firmei S.C.Skyfood S.R.L le vor avea in vedere pentru un management performant.

In primul rand, performanta manageriala este rezultatul imbinarii calitatii managerilor cu cea a subalternilor, de aceea un rol vital in procesul de atingere al obiectivelor il are comunicarea.Este important sa mentinem si sa dezvoltam un climat de colaborare intre conducatori si condusi, a unei atmosfere participative la progresul intreprinderii, ceea ce presupune, implicit, evitarea tensiunilor care macina entitatea respectiva.

In al doilea rand, trebuie acordata o deosebita atentie ridicarii nivelului profesional, al competentei tuturor lucratorilor. Vor avea in acest sens traininguri, team buildinguri.

Evaluarea performanelor este un instrument important n ntrirea managementului unei organizaii.

Prin evaluarea performanei, se mbuntete legtura dintre angajat i ef, sporete comunicarea i evalueaz realizrile obinute pe parcursul perioadei evalurii.

Procesul de evaluare pentru angajai parcurge urmtoarele etape:

1. Definirea obiectivelor evalurii performanei;

2. Fie de post;

3. Evaluarea posturilor;

4. Stabilirea standardelor i criteriilor de performan;

5. Alegerea metodelor de evaluare;

6. Analizarea datelor i a informaiilor obinute;

7. Comunicarea rezultatelor;

8. Identificarea cilor de mbuntire a performanelor

Avand in vedere calitatile fiecarui membru al echipei pot spune ca in ciuda punctelor slabe reprezentate in mare parte de varsta frageda, de lipsa experientei in domeniu, putem face fata provocarilor. Pentru angajari vom avea o lista de cerinte obligatorii.In ceea ce priveste bucatarii, vom cauta persoane cu o experienta in domeniu de minim 2 ani. Acestea vor fi alese evident in urma unei degustari culinare, fiecare trebuind sa prezinte 3 feluri de mancare, aferente fiecarei mese.Pentru ajutoarele de bucatari nu solicitam experienta ci doar buna organizare.

In cazul angajatilor care se vor ocupa de servirea clientilor se va pune accent pe personalitate: sa fie persoane comunicative, prietenoase, amabile pentru a stabili relatii cat mai bune cu clientii.

Dupa cum am mai spus si in prima parte a proiectului, functiile de conducere au fost stabilite cu mare atentie.

Reprezentanta departamentului de aprovizionare are un rol extrem de important, ea asigurand materiile prime necesare desfasurarii activitatii. Experienta in acest domeniu este necesara, insa poate fi compensata de calitatile si motivatia puternica a responsabilului.

Pentru departamentul de resurse umane este important ca responsabilul sa detina cunostinte solide in domeniul psihologiei, sa reuseasca sa citeasca persoanele prin intermediului limbajului non-verbal, astfel incat sa ia decizia cea mai potrivita in selectarea personalului. In cazul departamentului de contabilitate este necesara o experienta minima de 3 ani pentru a reusi sa tinem o evidenta cat mai buna a fluxului de numerar. Persoana desemnata in cadrul acestui departament indeplineste aceasta conditie.

Administratorul are rolul de a gasi solutii pentru orice tip de problema, in cat mai scurt timp si totodata de a supraveghea activitatea desfasurata de toti ceilalti angajati pentru o functionare cat mai buna.

Managerul este cel care vine n ntmpinarea cerintelor clientului iar atitudinea sa trebuie sa fie concentrata n primul rnd spre satisfactia clientului n conditii de costuri reduse pentru acesta fara a neglija nsa tintele de vnzare si, implicit obtinerea performantei n activitatea sa si a sucursalei a carei activitate o coordoneaza.

Sa nu uitam ca rolul managerului nu mai este unul de natura preponderent de birou si de coordonare a activitatii subordonatilor. O buna comunicare ntre manager si subordonati dar si n relatia cu diferitii clienti reprezinta o baz de maximizare a performantei muncii si profitabilitatii pentru firm.8. Ipoteze i riscuri

Se vor formula explicit ipotezele pe care se bazeaz planul de afaceri analizndu-se consistena i plauzibilitatea acestora.

Se vor enuna i estima principalele riscuri asociate proiectului (riscuri operaionale, de pia, ale afacerii, ale creditului) menionndu-se i msurile de supraveghere i protecie care se au n vedere.

Pe parcursul anului se anticip fluctuatii ale cererii, date de numrul variabil de consumatori.

ponderea principal o vor detine clientii cu disponibilittI bnesti reduse. Migrarea acestei clientele n perioada cald a anului, pentru a-si petrece vacanta si diminuarea activitii economice, va reprezenta o pierdere temporar pentru afacere si realizarea unor profituri mai mici.

Inflaia ar influena afacerea, dar nu reprezint un factor prea important, datorit segmentului cruia i se adreseaz oferta acestui restaurant. Inflatia va avea o influenta destul de redus asupra profitului(cresterea costurilor de productie) si nu si asupra numrului de clienti.

Actualmente sistemul politic din Romnia, concretizat prin reglementrile sale guvernamentale si legislative, nu este un factor de risc. Dimpotriv, anticiparea unor msuri favorabile, cum ar fi facilitile acordate ntreprinztorilor mici si mijlocii sunt factori pozitivi care ar putea ajuta din plin la desfsurarea normal si la dezvoltarea rapid a afacerii.

Pe lng toate acestea se va ncerca, permanent, o mbunttire a activittii de management, ridicarea profesionalismului personalului si executarea, la intervale regulate, a instructajului de protectia muncii.

O alt grup de riscuri, cum sunt: incendii, inundaii se vor evita prin asigurarea mijloacelor fixe si a utilajelor din cadrul firmei.Un ultim potential risc il reprezinta neacordarea autorizatiei de constructie a anexei.9. Planul financiar

Se vor schia bilanuri previzionate i conturi de profit i pierdere previzionate, se va face analiza fluxului de numerar i se vor calcula i analiza indicatorii de echilibru i performan financiar.

ACTIVE 2014 PASIVDENUMIREAELEMENTULUISUMA EURODENUMIREAELEMENTULUISUMA EURO

A.ACTIVEIMOBILIZATE

I. Imobilizarinecorporale

1.Cheltuieli de constituire(taxe Registrul Comertului)

II. Imobilizari corporale

1.terenuri

2.constructii

3.utilaje

4.mijloacedetransport

5.materiiprime

III. Imobilizari financiare

B. CREANTE IMOBILIZATE

1.clienti

2.debitori diversi

C. CASA SI CONTURI LA BANCI

1. disponibilul la banca

2. casa

150

-

27.000

30.000

10.000

450.000

-

-

60.000

73.000

D. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital

1.capital social subscris varsat

II. Rezerve

1.rezerve statutare

III. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

1. profit

E. DATORII

1.credite pe termen lung

2.furnizori

3.personal-salarii datorate

4.dividende de plata70.000

-

60.000

-484.000

36.150-

TOTAL ACTIV650.150TOTAL PASIV650.150

ACTIVE 2015 PASIVDENUMIREAELEMENTULUISUMA EURODENUMIREAELEMENTULUISUMA EURO

A.ACTIVEIMOBILIZATE

I. Imobilizarinecorporale

1.Cheltuieli de cercetare dezvoltare II. Imobilizari corporale

1.terenuri

2.constructii

3.utilaje

4.mijloacedetransport

5.materiiprime

III. Imobilizari financiare

B. CREANTE IMOBILIZATE

1.clienti

2.debitori diversi

C. CASA SI CONTURI LA BANCI

1. disponibilul la banca

2. casa

200-5104.100-462.000

--

-

288.744

81.000

D. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital

1.capital social subscris varsat

II. Rezerve

1.rezerve statutare

III. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

1. profit

E. DATORII

1.credite pe termen lung

2.furnizori

3.personal-salarii datorate

4.dividende de plata--

248.20010.000496.000

36.85445.500

TOTAL ACTIV836.554TOTAL PASIV836.554

ACTIVE 2016 PASIVDENUMIREAELEMENTULUISUMA EURODENUMIREAELEMENTULUISUMA EURO

A.ACTIVEIMOBILIZATE

I. Imobilizarinecorporale

1.Cheltuieli de cercetare dezvoltare II. Imobilizari corporale

1.terenuri

2.constructii

3.utilaje

4.mijloacedetransport

5.materiiprime

III. Imobilizari financiare

B. CREANTE IMOBILIZATE

1.clienti

2.debitori diversi

C. CASA SI CONTURI LA BANCI

1. disponibilul la banca

2. casa

180-8001.350-487.000

--

-

440.801

83.000

D. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital

1.capital social subscris varsat

II. Rezerve

1.rezerve statutare

III. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

1. profit

E. DATORII

1.credite pe termen lung

2.furnizori

3.personal-salarii datorate

4.dividende de plata--

368.45210.000521.000

39.98973.690

TOTAL ACTIV1.013.131TOTAL PASIV1.013.131

Profitul si pierderile preconizate

201420152016

Vanzari

Costurile directe ale bunurilor

Comisioane de vanzare

Costul bunurilor vandute

Marja bruta aferenta cifrei de afaceri

Marja bruta aferenta cifrei de afaceri %

Cheltuieli

Salarii

Vanzari, marketing si alte cheltuieli

Amortizare

Birouri si echipamente inchiriate

Utilitati

Asigurarea

Chirie

Impozite pe salarii

Alte cheltuieli generale si administrative

Totalul cheltuielilor administrative

Profitul inainte de dobanzi si impozitare

Profitul inainte de dobanzi si impozitare, depreciere si amortizare

Cheltuielile pentru dobanzi

Impozite

Profit net

Profit net/Vanzari

Fluxurile de numerar

201420152016

A. Intrri de numerar

ncasri din vnzri

Creane ncasate

mprumuturi

Aport n numerar

Vnzri de active imobilizate

Altele

B. Ieiri de numerar

Chirii

Creane scadente

Achiziii curente (mat prime, materiale,servicii, etc)

Utiliti (apa, energie, telefon, etc)

Salarii

Reclama i publicitate

Reparaii

Dobnzi pltite

Taxe

Rambursarea datoriilor pe termen lung imediu

Transport

Altele

C. Flux de numerar = total intrri + total ieiri

D. Numerar la nceputul anului

E. Numerar la sfritul anului

10. Potenialul de dezvoltare a afaceriiDincolo de orizontul de timp pentru care se elaboreaz planul de afaceri, sunt explorate i argumentate, pe baza fenomenelor i tendinelor manifeste n planul consumului i/sau al industriilor de profil, perspectivele de cretere a afacerii propuse. Se au n vedere posibiliti de extindere a soluiilor inovative/superioare propuse prin penetrarea mai larg a pieei specifice, dezvoltarea de noi aplicaii, ptrunderea pe alte segmente de pia sau pe alte piee geografice. Perspectivele de dezvoltare vor fi cuantificate (noi investiii, noi uniti/amplasamente, creterea efectivelor de personal, creterea cifrei de afaceri, evoluia rentabilitii) i etapizate pentru un orizont de maximum 10 ani. n ciuda gradului ridicat de incertitudine se va urmri ca evaluarea potenialului de dezvoltare a afacerii s aib un caracter bine fundamentat, realist i pragmatic.11. AutoevaluareSe va justifica originalitatea si calitatea propunerii, volumul de munca necesar pe tipuri de activiti (documentare, analiz-fundamentare, calcul, redactare), i contribuia fiecruia din autori.

Cteva observaii1. Prin produs se nelege n egal msur, fie un bun material, fie un serviciu, fie un produs complex care combin bunuri materiale i servicii. De asemenea, prin producie se nelege, n egal msur prestarea unui serviciu.2. Coerena planului de afaceri se realizeaz printr-un demers iterativ. De exemplu, alegeri fcute iniial n ce privete politica de pre, ar putea fi corectate ulterior pentru a ine seama de unele riscuri, aceasta avnd repercusiuni i asupra celorlalte seciuni ale planului de afaceri.

3. La sfritul planului de afaceri se vor enumera sursele de date i informaii i bibliografia studiat.

Criterii de evaluare a planului de afaceri

Ideea de afacere (descrierea oportunitii de pia, satisfacerea unei nevoi reale, prezena i magnitudinea inovrii, alte surse ale superioritii fa de soluiile deja existente pe pia, potenial de dezvoltare)Completitudinea planului (cuprinde toate prile)

Plauzibilitatea planului

Referine bibliografice de ncredere

Cazuri practice documentate

Date statistice oficiale i studii

Caracterul convingtor

Fezabilitate tehnico-economic

Dezirabilitate economico-financiar

Organizare i management adaptat

Calitatea prezentrii

Propriu-zis (caracter atractiv/dinamic)

De fond (Structurare logic, redactare coerent i elegant, argumentare solid, la obiect, bogat ilustrat)

Creativitate n prezentare

Capacitatea de a reflecta efortul echipei i al membrilor ei.Note:

1. La prezentrile ce vor fi efectuate pe parcurs criteriile vor fi avute n vedere n mod adaptat coninutului care se prezint2. La evaluarea final se va lua n considerare si ritmicitatea n realizarea i prezentarea diferitelor pri pe parcursul semestrului, precum i caracterul omogen i ritmic al implicrii membrilor echipei

Succes!