Procedura in fata primei instante

Fazele procesului civil:-faza 1 - judecata : - etapa cercetarii (probe,exceptii )- etapa dezbaterii (concluzii)-faza 2 - executarea silita

Judecata in prima instanta ( fond) 1. Dispozitii generale : -partile - reclamantul si paratul - este mentionata expres calea partilor in fata primei instante , orice persoana care pretinde apararea drepturilor sale se adreseaza justitiei ( accesul la justitie). Daca legea prevede o procedura prealabila ( art. 193 NCPC) reclamantul poate sesiza instanta numai dupa indeplinirea acestei proceduri si trebuie sa anexeze dovada ( procesul verbal). Exceptia neindeplinirii procedurii prealabile poate fi invocata numai de parat prin intampinare sub sanctiunea decaderii. Pe cale de exceptie in materie succesorala, reclamantul formuleaza o cerere de dezbatere a succesiunii , acesta (reclamantul) trebuie sa depuna incheierea notarului cu privire la verificarea evidentelor succesorale conform C.Civ, neindeplinirea acestei proceduri prealabile poate fi invocata de parat sau de instanta din oficiu. 2. Cererea de chemare in judecata Definitie- este actul de procedura prin care reclamantul se adreseaza instantei de judecata si solicita aplicarea legii intr-un caz determinat ( concret). Continutul:a) identificarea partilor :1) Reclamantul -persoana fizica- cererea trebuie sa indice nume, prenume, domiciliu/resedinta, CNP, adresa electronica, numar de telefon, numar fax, domiciliu ales in Romania (daca reclamantul domiciliaza in strainatate)2) Reclamantul -persoana juridica- cererea trebuie sa indice denumirea, sediul, CUI/CIF (cod de identificare fiscala) , numarul de inmatriculare in registrul comertului/numarul deinscriere in registrul persoanei juridice, contul bancar, adresa electronica, tel, fax. Reclamantul, persoana fizica sau juridica, trebuie sa indice aceleasi date si pentru parat inmasura in care le cunoaste. b) identificarea reprezentantului reclamantului : numele, prenumele, indicarea calitatii de reprezentant-daca reprezentantul este un avocat: nume, prenume, sediu, adresa electronica, tel, faxc) obiectul cererii si valoarea acestei dupa pretuirea reclamantului (atunci cand obiectul este evaluabil in bani, in acest caz trebuie indicat si modul de calcul al obiectului). In cazul unui imobil valoarea imobilului este valoarea impozabila , iar in lipsa ei alte elemente ( expertize,pretuirea reclamantului etc) ,imobilul trebuie identificat din punct de vedere administrativ si topografic , reclamantul depunand un extras de C.F , daca imobilul nu este inscris in C.F , reclamantul trebuie sa anexeze un certificat eliberat de B.C.P.I / O.C.P.I in raza caruia se afla imobilul , care sa ateste aceasta imprejurare( adica ca nu-i inscris in C.F)d) motivele de fapt si de drept ( art. 194) e) aratarea dovezilor-in cazul inscrisurilor , acestea trebuie certificate ca fiind conforme cu originalul . -in cazul interogatoriului : Paratul (persoana fizica), reclamantul trebuie sa solicite prezentarea paratului, reclamantul trebuie sa depuna un exemplar din interogatoriu , in cazul martorilor trebuie sa contina nume , prenume, adresa , tel etcf)semnatura art 197- dovada achitarii taxei de timbru

3)Nulitatea.Cererea care nu cuprinde numele, prenumele, denumirea partilor, obiectul, motivele de fapt si semnatura este nula. Lipsa semnaturii poate fi acoperita in tot cursul judecarii in fata primei instante. Dac se invoc lipsa de semntur, reclamantul care lipsete la acel termen va trebui s semneze cererea cel mai trziu la primul termen urmtor, fiind ntiinat n acest sens prin citaie. n cazul n care reclamantul este prezent n instan, acesta va semna chiar n edina n care a fost invocat nulitatea. Orice alt neregularitate n legtur cu semnarea cererii de chemare njudecat va fi ndreptat de reclamant n condiiile prevzute la alin. (2). n cazul n care cererea este supus timbrrii, dovada achitrii taxelor datorate se ataeaz cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficient atrage anularea cererii de chemare n judecat, n condiiile legii. Prin aceeai cerere de chemare n judecat, reclamantul poate formula mai multe capete principale de cerere mpotriva aceleiai persoane,. Cererea de chemare n judecat, depus personal sau prin reprezentant, sosit prin pot, curier, fax sau scanat i transmis prin pot electronic ori prin nscris n form electronic, se nregistreaz i primete dat cert prin aplicarea tampilei de intrare. Dup nregistrare, cererea i nscrisurile care o nsoesc, la care sunt ataate, cnd este cazul, dovezile privind modul n care acestea au fost transmise ctre instan, se predau preedintelui instanei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de ndat msuri n vederea stabilirii n mod aleatoriu a completului de judecat, potrivit legii.

4)Verificarea si regularizarea cererii. - Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca cererea de chemare in judecata este de com petenta sa si daca aceasta indeplineste cerintele prevazute la art. 194-197." In cazul in care cauza nu este de competenta sa, com pletul caruia i-a fost repartizata cererea dispune, prin incheiere, data fara citarea partilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, dupa caz, sectiei specializate competente din cadrul instantei sesizate. Dispozitiile privitoare la necompenta si conflictele de competenta se aplica prin asemanare. Cand cererea nu indeplineste cerintele prevazute la art. 194 197, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cumentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la prim irea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. Se excepteaza de laaceasta sanctiune obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz in care sunt aplicabile dispozitiile art. 202 alin. (3)." 5) Fixarea primului termen de judecata : - daca cererea indeplineste toate conditiile legale, judecatorul, prin rezolutie, comunica paratului o copie a cererii si inscrisurilor anexate si ii pune in vedere obligatia de a depune intampinare in 25 de zile de la comunicare. Dupa primirea intampinarii , aceasta se comunica de indata reclamantului cumentiunea ca are obligatia de a depune raspuns la intampinare in 10 zile de la comunicare. Paratul va lua act de acest raspuns de la dosar. In max 3 zile de la depunerea raspunsului, judecatorul fixeaza primul termen de judecata care nu poate fi mai mare de 60 de zile si dispune citarea partilor. Daca paratul nu depune intampinare sau reclamantulnu depune raspuns la intampinare termenul de 60 de zile curge de la expirarea termenului

de depunere a intampinarii/ raspunsului la intampinare. In cazuri urgente termenele pot fi mai scurte. Daca sunt mai multi reclamanti sau parati , instanta le comunica obligatia de a-si desemna un mandatar , in caz ca nu desemneaza un mandatar sau nu se inteleg cu privire la desemnarea lui, instanta desemneaza un curator special. n procesele n care, ncondiiile sunt mai muli reclamani sau pri, judectorul, innd cont de numrul foartemare al acestora, de necesitatea de a se asigura desfurarea normal a activitii de judecat, cu respectarea drepturilor i intereselor legitime ale prilor, va putea dispune, prin rezoluie, reprezentarea lor prin mandatar i ndeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedur numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dup caz, prin unul sau mai muli mandatari, persoane fizice oripersoane juridice, cu respectarea dispoziiilor privind reprezentarea judiciar. Dovada mandatului va fi depus de ctre reclamani n termenul prevzut la art. 200 alin. (2), iar de ctre pri, odat cu ntmpinarea. Dac prile nu i aleg un mandatar sau nu se neleg asupra persoanei mandatarului, judectorul va numi, prin ncheiere, un curator special, n condiiile art. 58 alin. (3), care va asigura reprezentarea reclamanilor sau, dup caz, a prilor i cruia i se vor comunica actele de procedur. Msura numirii curatorului se comunic prilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia. Judectorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecat, dac s-a solicitat prin cererea de chemare n judecat, va putea dispune citarea prtului la interogatoriu, alte msuri pentru administrarea probelor, precum i orice alte msuri necesare pentru desfurarea procesului potrivit legii. n condiiile legii, se vor putea ncuviina, prin ncheiere executorie, msuri asigurtorii, precum i msuri pentru asigurarea probelor. Modificarea cererii de chemare n judecat Reclamantul poate s-i modifice cererea i s propun noi dovezi, sub sanciunea decderii, numai pn la primul termen la care acesta este legal citat. n acest caz, instana dispune amnarea pricinii i comunicarea cererii modificate prtului, n vederea formulrii ntmpinrii, care, sub sanciunea decderii, va fi depus cu cel puin 10 zile naintea termenului fixat, urmnd a fi cercetat de reclamant la dosarul cauzei. Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece n ncheierea de edin declaraiile verbale fcute n instan cnd: 1. se ndreapt greelile materiale din cuprinsul cererii; 2. reclamantul mrete sau micoreaz cuantumul obiectului cererii; 3. se solicit contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit n cursul procesului; 4. se nlocuiete o cerere n constatare printr-o cerere n realizarea dreptului sau invers, atunci cnd cererea n constatare este admisibil. Modificarea cererii de chemare n judecat peste termenul prevzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor prilor. Intampinarea (art. 205-208) Definitie: Este actul procedural prin care paratul se apara in fapt si in drept fata de cererea de chemare in judecata

Elemente:1. Identificarea paratului, daca cererea de chemare in judecata nu contine toate datele de identificare 2. Exceptiile procesurale 3. Raspunsul paratului la pretentile reclamantului, la motivele de fapt si de drept (coraborate cu art 14) 4. Dovezile (au aceleasi considerente ca la cerere de chemare in judecata) 5. Semnatura.Intampinarea este obligatorie cu exceptia cand legea prevede altfel (art. 208 alin 1 )Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea din dreptul de a propune probe si de a invoca exceptii de ordine privata. ntmpinarea se comunic reclamantului, dac legea nu prevede altfel. La ntmpinare se va altura acelai numr de copii certificate de pe nscrisurile pe care se sprijin, precum i un rnd de copii pentru instan. Cnd sunt mai muli pri, acetia pot rspunde mpreun, toi sau numai o parte din ei, printr-o singur ntmpinare.

Cererea reconvenional Art. 209 - Noiune i condiii Dac prtul are, n legtur cu cererea reclamantului, pretenii derivnd din acelai raport juridic sau strns legate de aceasta, poate s formuleze cerere reconvenional n cazul n care preteniile formulate prin cerere reconvenional privesc i alte persoane dect reclamantul, acestea vor putea fi chemate n judecat ca pri.) Cererea trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute pentru cererea de chemare n judecat. Cererea reconvenional se depune, sub sanciunea decderii, odat cu ntmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la ntmpinare, cel mai trziu la primul termen de judecat. Cererea reconvenional se comunic reclamantului i, dup caz, persoanelor prevzute laalin. (2) pentru a formula ntmpinare. Cnd reclamantul i-a modificat cererea de chemare n judecat, cererea reconvenional se va depune cel mai trziu pn la termenul ce se va ncuviina prtului n acest scop. Reclamantul nu poate formula cerere reconvenional la cererea reconvenional a prtului iniial. Cererea reconvenional se judec odat cu cererea principal. Dac numai cererea principal este n stare de a fi judecat, instana poate dispune judecarea separat a cererii reconvenionale. Cu toate acestea, disjungerea nu poate fi dispus n cazurile anume prevzute de lege sau dac judecarea ambelor cereri se impune pentru soluionarea unitar a procesului. Judecata (art 211) A. I Dispozitii generale-sunt aplicabile atat in cercetare cat si in dezbatere; -este guvernata de principiile generale al dreptului procesual civil 1. Principiul legalitatii 2. Principiul desfasurarii sedintei in camera de consiliu in faza de cercetare a procesului in prima instanta si in sedinta publica in faza de dezbaterea fondului si in caile de atac. Daca in faza dezbaterilor fondului se aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor minorilor, vietilor private a partilor sau interesului justitiei, sedinta se poate desfasura in camera de consiliu si in faza dezbaterilor, iar instanta dispune in acest sens fie la cererea partilor fie din oficiu. 3. Principiul contradictorialitatii: instanta este obligata sa puna in discutia partilor toate cererile, toate exceptiile, imprejurari de

fapt/drept prezentate de parti sau invocate din oficiu. 4. Principiul continuitatii: trebuie saexiste continuitate de la momentul repartizarii dosarului pana la momentul incheierii procesului (pronuntarea hotararii), putandu-se schimba doar din motive temeinice. 5. Principiul disponibilitatii6. Principiul dreptului la aparare II Acte premergatoare sedintei de judecata (primul termen) -grefierul de sedinta preia dosarele din arhiva instantei sub semnatura cu cel putin 2 zile inainte de primul termen de judecata si intomeste lista de sedinta pe care o afiseaza pe portalul instantei si la usa salii de judecata cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.-lista va cuprinde si intervalele , orarele orientative pentru strigarea cauzei. -primele vor fi trecute pe lista cauzele urgente, cauzele ramase in divergenta si cele care au primit termen in continuare ( nu sunt la primul termen)

III Desfasurarea sedintei de judecata

-grefierul va fi prezent in sala de judecata cu cel putin jumatate de ora inainte de inceperea sedintei-

Atribuiile preedintelui completului de judecat Preedintele completului conduce edina de judecat. El deschide, suspend i ridic edina. Preedintele d cuvntul mai nti reclamantului, apoi prtului, precum i celorlalte pri din proces, n funcie de poziia lor procesual. Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urm, n afar de cazul cnd a pornit aciunea. Altor persoane sau organe care particip la proces li se va da cuvntul n limita drepturilor pe care le au n proces. n cazul n care este necesar, preedintele poate da cuvntul prilor i celorlali participani, n aceeai ordine, de mai multe ori. Preedintele poate s limiteze n timp intervenia fiecrei pri. n acest caz, el trebuie s pun n vedere prii, nainte de a-i da cuvntul, timpul pe care l are la dispoziie. Judectorii sau prile pot pune ntrebri celorlali participani la proces numai prin mijlocirea preedintelui, care poate ns ncuviina ca acetia s pun ntrebrile direct. Ordinea n care se pun ntrebrile se stabilete de ctre preedinte. Preedintele completului de judecat exercit poliia edinei, putnd lua msuri pentru pstrarea ordinii i a bunei-cuviine, precum i a solemnitii edinei de judecat. Dac nu mai este loc n sala de edin, preedintele le poate cere celor care ar veni mai trziu sau care depesc numrul locurilor existente s prseasc sala. Nimeni nu poate fi lsat s intre cu arme n sala de edin, cu excepia cazului n care le poart n exercitarea serviciului pe care l ndeplinete n faa instanei. ) Persoanele care iau parte la edin sunt obligate s aib o purtare i o inut cuviincioase. Cei care se adreseaz instanei n edin publictrebuie s stea n picioare, ns preedintele poate ncuviina, atunci cnd apreciaz c este necesar, excepii de la aceast ndatorire. Preedintele atrage atenia prii sau oricrei alte persoane care tulbur edina ori nesocotete msurile luate s respecte ordinea i buna-cuviin, iar n caz de nevoie dispune ndeprtarea ei. Pot fi, de asemenea, ndeprtai din sal minorii, precum i persoanele care s-ar nfia ntr-o inutnecuviincioas. Dac nainte de nchiderea dezbaterilor una dintre pri a fost ndeprtat din sal, aceasta va fi chematn sal pentru a i se pune n vedere actele eseniale efectuate n lipsa ei. Aceste dispoziii nu se

aplic n cazul n care partea ndeprtat este asistat de un aprtor care a rmas n sal. Cnd cel care tulbur linitea edinei este nsui aprtorul prii, preedintele l va chema la ordine i, dac, din cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai este cu putin, procesul se va amna, aplicndu-se amenda judiciar iar cheltuielile ocazionate de amnare vor fi trecute n sarcina sa, prin ncheiere executorie, . Dac n cursul edinei se svrete o infraciune, preedintele o constat i l identific pe fptuitor. Procesul-verbal ntocmit se trimite procurorului. Instana poate, n condiiilelegii penale, s dispun i reinerea fptuitorului. Instana verific identitatea prilor, iar dac ele sunt reprezentate ori asistate, verific i mputernicirea sau calitatea celor care le reprezint ori le asist. n cazul n care prile nu rspund la apel, instana va verifica dac procedura de citare a fost ndepliniti, dup caz, va proceda, n condiiile legii, la amnarea, suspendarea ori la judecarea procesului. Prile pot cere instanei, la nceputul edinei, amnarea cauzelor care nu sunt n stare de judecat, dacaceste cereri nu provoac dezbateri. Cnd completul de judecat este alctuit din mai muli judectori, aceastamnare se poate face i de un singur judector. Amnarea judecii n temeiul nvoielii prilor nu se poate ncuviina dect o singur dat n cursul procesului. Dup o asemenea amnare, dac prile nu struiesc n judecat, aceasta va fi suspendat i cauzava fi repus pe rol numai dup plata taxelor de timbru, potrivit legii. Instana este obligat s cerceteze dac amnarea cerut de pri pentru un motiv anumit nu tinde la o amnare prin nvoiala prilor; este socotit ca atare cererea de amnare la care cealalt parte s-ar putea mpotrivi. Amnarea judecii pentru lips de aprare poate fi dispus, la cererea prii interesate, numai n mod excepional, pentru motive temeinice i care nu sunt imputabile prii sau reprezentantului ei. Cnd instana refuz amnarea judecii pentru acest motiv, va amna, la cererea prii, pronunarea n vederea depunerii de concluzii scrise. Lipsa prii legal citate nu poate mpiedica judecarea cauzei, dac legea nu dispune altfel. Dac la orice termen fixat pentru judecat se nfieaz numai una dintre pri, instana, dup ce va cerceta toate lucrrile din dosar i va asculta susinerile prii prezente, se va pronuna pe temeiul dovezilor administrate, examinnd i excepiile i aprrile prii care lipsete.Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor i n cazul n care lipsesc ambele pri, dei au fost legal citate, dac cel puin una dintre ele a cerut n scris judecarea cauzei n lips. Instana este obligat, n orice proces, s pun n discuia prilor toate cererile, excepiile, mprejurrile de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu. Folosirea traductorului i interpretului Cnd una dintre pri sau dintre persoanele care urmeaz s fie ascultate nu cunoate limba romn, instana va folosi un traductor autorizat. Dac prile sunt de acord, judectorul sau grefierul poate face oficiul de traductor. n situaia n care nu poate fi asigurat prezena unui traductor autorizat, se vor aplica prevederile art. 150 alin. (4). n cazul n care una dintre persoanele prevzute la alin. (1) este mut, surd sau surdomut ori, din orice alt cauz, nu se poate exprima, comunicarea cu ea se va face n scris, iar dac nu poate citi sau scrie, se va folosi un interpret Dispoziiile privitoare la experi se aplic n mod corespunztor i traductorilor i interpreilor. n cazul n care, potrivit legii, urmeaz s fie ascultat un minor, ascultarea se va face n camera de consiliu. inndseama de mprejurrile procesului, instana hotrte dac prinii, tutorele sau alte persoane vor fi de fa la ascultarea minorului.

n tot cursul procesului, judectorul va ncerca mpcarea prilor, dndu-le ndrumrile necesare, potrivit legii. n acest scop, el va solicita nfiarea personal a prilor, chiar dac acestea sunt reprezentate. n litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judectorul poate invita prile sparticipe la o edin de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Cnd consider necesar, innd seama de circumstanele cauzei, judectorul va recomanda prilor s recurg la mediere, n vederea soluionrii litigiului pe cale amiabil, n orice faz a judecii. Medierea nu este obligatorie pentru pri. n cazul n care judectorul recomand medierea, prile se vor prezenta la mediator, n vederea informrii lor cu privire la avantajele medierii. Dup informare, prile decid dac accept sau nu soluionarea litigiului prin mediere. Pn la termenul fixat de instan, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, prile depun procesul-verbal ntocmit de mediator cu privire la rezultatul edinei de informare. Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile n cazul n care prile au ncercat soluionarea litigiului prin mediere anterior introducerii aciunii. Dac, n condiiile alin. (1) sau (2), prile se mpac, judectorul va constata nvoiala lor n cuprinsul hotrrii pe care o va da. Cnd cel obligat s semneze un act de procedur nu poate sau refuz s semneze, se face meniunea corespunztoare n acel act, sub semntura preedintelui i a grefierului.

- Termen n cunotin Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar i a luat termenul n cunotin, precum i partea care a fost prezent la un termen de judecat, personal sau printr-un reprezentant legal ori convenional, chiar nemputernicit cu dreptul de a cunoate termenul, nu va fi citat n tot cursul judecrii la acea instan, considerndu-se c ea cunoate termenele de judecat ulterioare. Aceste dispoziii i sunt aplicabile i prii creia, personal ori prin reprezentant legal sau convenional ori prin funcionarul sau persoana nsrcinat cu primirea corespondenei, i s-a nmnat citaia pentru un termen dejudecat, considerndu-se c, n acest caz, ea cunoate i termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care citaia i-a fost nmnat. Dispoziiile alin. (1) nu se aplic: 1. n cazul relurii judecii, dup ce a fost suspendat; 2. n cazul cnd procesul se repune pe rol; 3. cnd partea este chemat la interogatoriu, n afar de cazul n care a fost prezent la ncuviinarea lui, cnd s-a stabilit i termenul pentru luarea acestuia; 4. cnd, pentru motive temeinice, instana a dispus ca partea s fie citat la fiecare termen; 5. n cazul n care instana de apel sau de recurs fixeaz termen pentru rejudecarea fondului procesului dupanularea hotrrii primei instane sau dup casarea cu reinere. Militarii ncazarmai sunt citai la fiecare termen. Deinuii sunt citai, de asemenea, la fiecare termen. Termenul de judecat nu poate fi preschimbat dect pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricreia dintre pri. Completul de judecat nvestit cu judecarea cauzei hotrte n camera de consiliu, frcitarea prilor. Prile vor fi citate de ndat pentru noul termen fixat.

Notele de edin. nregistrarea edinei Grefierul care particip la edin este obligat s ia note n legtur cu desfurarea procesului, care vor fi vizate de ctre preedinte. Prile pot cere citirea notelor i, dac este cazul, corectarea lor. Dup terminarea edinei de judecat, participanii la proces primesc, la cerere, cte o copie de pe notele grefierului. Notele grefierului pot fi contestate cel mai trziu la termenul urmtor. Instana va nregistra edinele de judecat. n caz de contestare de ctre participanii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate i, eventual, completate ori rectificate pe baza nregistrrilor din edina de judecat. La cerere, prile, pe cheltuiala acestora, pot obine o copie electronic a nregistrrii edinei de judecat n ceea ce privete cauza lor. nregistrrile din edina de judecat vor putea fi solicitate i de ctre instanele de control judiciar. Pe baza notelor de edin, iar dac este cazul i a nregistrrilor efectuate, grefierul redacteazncheierea de edin.ncheierea se redacteaz de grefier n cel mult 3 zile de la data edinei de judecat.

- Cuprinsul ncheierii de edin (1) Pentru fiecare edin a instanei se ntocmete o ncheiere care va cuprinde urmtoarele: a) denumirea instanei i numrul dosarului; b) data edinei de judecat; c) numele, prenumele i calitatea membrilor completului de judecat, precum i numele i prenumelegrefierului; d) numele i prenumele sau, dup caz, denumirea prilor, numele i prenumele persoanelor care le reprezint sau le asist, ale aprtorilor i celorlalte persoane chemate la proces, cu artarea calitii lor, precum i dac au fost prezente ori au lipsit; e) numele, prenumele procurorului i parchetul de care aparine, dac a participat la edin; f) dac procedura de citare a fost legal ndeplinit; g) obiectul procesului; h) probele care au fost administrate; i) cererile, declaraiile i prezentarea pe scurt a susinerilor prilor, precum i a concluziilor procurorului, dac acesta a participat la edin; j) soluia dat i msurile luate de instan, cu artarea motivelor, n fapt i n drept; k) calea de atac i termenul de exercitare a acesteia, atunci cnd, potrivit legii, ncheiereapoate fi atacatseparat; l) dac judecarea a avut loc n edin public, fr prezena publicului ori n camera de consiliu; m) semntura membrilor completului i a grefierului. ncheierea trebuie s arate cum s-a desfurat edina, cuprinznd, dac este cazul, meniuni despre ceea ce s-a consemnat n procese-verbale separate. n cazul n care hotrrea se pronun n ziua n care au avut loc dezbaterile, nu se ntocmete ncheierea de edin, meniunile prevzutela alin. (1) i (2) fcndu-se n partea introductiv a hotrrii. Dispoziiile privitoare la deliberare, opinie separat, precum i orice alte dispoziii referitoare la hotrrile prin care instana se deznvestete de judecarea fondului cererii se aplic n mod

corespunztor i ncheierilor.n cazul n care ncheierile pronunate de instan pe parcursul judecii sunt supuse apelului sau, dupcaz, recursului separat de hotrrea de fond, dosarul se nainteaz instanei superioare n copie certificat de grefa instanei a crei ncheiere se atac. n cazul n care se declar apel sau, dup caz, recurs mpotriva unei ncheieri cu privire la care exist o chestiune litigioas asupra admisibilitii atacrii pe cale separat a ncheierii, cererea de exercitare a cii de atac se nainteaz instanei superioare mpreun cu o copie de pe ncheierea atacat, certificat de grefa instanei. Dac instana de control judiciar constat admisibilitatea cii de atac, va cere instanei care a pronunat ncheierea atacat s nainteze dosarul cauzei, n condiiile alin. (2). Instana nu este legat de ncheierile premergtoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt ncheieri interlocutorii acelea prin care, fr a se hotr n totul asupra procesului, se soluioneaz excepii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase. Dispoziiile prezentei seciuni se aplic att la cercetarea procesului, ct i la dezbaterea n fond a cauzei.

B. Cercetarea procesului - in aceasta etapa se indeplinesc urmatoarele acte de procedura:- se rezolva exceptiile- sesolutioneaza cererile de interventie ( sub aspectul admisibilitatii)- se analizeaza pretentiilesi examinarile (opiniile) partilor- se iau masuri asiguratorii- masuri pentru asigurare de dovezi- se incuvinteaza probe- se ia act de renuntare a reclamantului, de achiesar a paratului, de invoiala partilor- se solutioneaza orice alte cereri-la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul va estima durata acestei faze, prin incheiere si vap utea reconsidera aceasta durata pentru motive intemeiate- cercetarea procesului are loc in camera de consiliu cu citatrea partilor- in caile de atac se va desfasura in sedinta publica, daca este cazul- termenele de judecata sunt scurte, chiar de la o zi la alta, dar pentru motive temeinice pot fi si mai indelungate- instanta poate stabili in sarcina partilor diverse obligatii ( ex. sa depuna inscrisuri)- daca reclamantul nu isi indeplineste obligatiile stabilite ceea ce impiedica desfasurarea normala a procesului, instanta poate suspenda dezbaterea cazuei pana la indeplinirea acestor obligatii- instanta pronunta in aceasta faza incheierii- daca intervine/ intervin imprejurari care puncapat procesului, instanta va pronunta o hotarare- atunci cand judecatorul considera ca este lamurit cu privire la imprejurarile de fapt si de drept, declara prin incheiere, inchisa faza cercetarii procesului si fixeaza termen pentru dezbaterea fondului in sedinta pbulica, punand in vedere partilor sa depuna note scrise cu 5 zile inainte- partile pot solicita ca dezbaterea sa aibe loc in camera de consiliu in aceasi zi sau la un termen ulterior - daca partea cere judecata in lipsa, se prezuma ca este de acord ca dezbaterea sa se desfasoare in camera de consiliu, cu exceptia cazului in care solicita expres ca dezbaterea sa se tina in sedinta publica La primul termen de judecat la care prile sunt legal citate, judectorul, dup ascultarea prilor, va estima durata necesar pentru cercetarea procesului, innd cont de mprejurrile cauzei, astfel nct procesul s fie soluionat ntr-un termen optim i previzibil. Durata astfel estimat va fi consemnat n ncheiere. Pentru motive temeinice,ascultnd prile, judectorul va putea reconsidera durata prevzut la alin. (1). Judectorul, la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate, pune n vedere

acestora, dac sunt reprezentate sau asistate de avocat, c pot s convin ca probele s fie administrate de ctre avocaii lor, Cercetarea procesului are loc n faa judectorului, n camera de consiliu*), cu citarea prilor. n cile de atac cercetarea procesului, dac este necesar, se face n edin public. Pentru cercetarea procesului, judectorul fixeaz termene scurte, chiar de la o zi la alta. Dac exist motive temeinice, se pot acorda i termene mai ndelungate dect cele prevzute la alin. (1). Judectorii vor dispune verificarea efecturii procedurilor de citare i comunicare dispuse pentru fiecare termen. Cnd este cazul, instana va ordona luarea msurilor de refacere a acestor proceduri. n afarde aceste msuri, instana va putea dispune ca ncunotinarea prilor s se fac i telefonic, telegrafic, prin fax, pot electronic sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigur, dup caz, transmiterea textului actului supus comunicrii ori ntiinarea pentru prezentarea la termen, precum i confirmarea primirii actului, respectiv a ntiinrii, dacprile au indicat instanei datele corespunztoare n acest scop. Dacncunotinarea s-a fcut telefonic, grefierul va ntocmi un referat n care va arta modalitatea de ncunotinare i obiectul acesteia. Cnd constat c desfurarea normal a procesului este mpiedicat din vina reclamantului, prin nendeplinirea obligaiilor stabilite n cursul judecii, potrivit legii, judectorul poate suspenda judecata, artnd n ncheiere care anume obligaii nu au fost respectate La cererea prii, judecata va fi reluat dac obligaiile la care se refer alin. (1) au fost ndeplinite i, potrivit legii, aceasta poate continua. n cazul n care, n cursul cercetrii procesului, reclamantul renun la judecareacererii de chemare n judecat ori la dreptul pretins, intervine nvoiala prilor sau sunt admise cereri ori excepii care pun capt n ntregime procesului, fr a mai fi necesar dezbaterea asupra fondului n camera de consiliu sau n edinpublic, judectorul se va pronuna asupra cauzei prin hotrre.Cnd judectorul se socotete lmurit, prin ncheiere, declar cercetarea procesului ncheiat i fixeaztermen pentru dezbaterea fondului n edin public. Pentru dezbaterea fondului, judectorul pune n vedere prilor s redacteze note privind susinerile lor i s le depun la dosar cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fr a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale. Prile pot fi de acord ca dezbaterea fondului s urmeze n camera de consiliu*), n aceeai zi sau la un alt termen. Cererea de judecat n lips presupune c partea care a formulat-o a fost de acord i ca dezbaterea fondului s aib locn camera de consiliu*), n afar de cazul n care partea a solicitat expres ca aceasta s aibloc n edin public.

C. Exceptiile procesuale ( art. 245-248) Definitie: Mijlocul procesual prin care partea , instanta sau procurorul , fara a pune in discutie fondul invoca neregularitati procedurale ( procesuale) privind compunerea completului, constituirea instantei, competenta instantei sau procedura de judecata sau invoca lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune, urmarind prin aceasta declinarea competentei, amanarea procesului, anularea cererii, respingerea cererii, perimarea cererii. Clasificare: I. Dupa obiect:1.exceptii procesuale : sunt cele prin care se invoca neregularitati procesuale. De exemplu exceptia privind necompetenta instantei; exceptia privind neplata taxei de timbru.2. exceptii de fond privind lipsuri referitoare la exercitarea

dreptului la actiune. De exemplu exceptii privind lipsa de exercitiu; exceptii privind prescrierea dreptului la actiune; exceptii privind autoritatea de lucru judecat. II. Dupa caracter:1. exceptii absolute : prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica2. exceptii relative: prin care se invoca numarul de ordine privata. Exceptiile absolute pot fi invocate de orice persoana, oricand.Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata si numai pana la termenul urmator de la cel la care s-aprodus neregularitateaProcedura de solutionare a exceptiilor-instanta trebuie sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor si apoi asupra fondului,-le poate uni cu fondul daca pentru solutionarea exceptiilor sunt necesare probe care ar urma sa se administreze pentrusolutionarea fondului (in faza de cercetare)- daca se invoca simultan mai multe exceptii se vor solutiona in urmatoarea ordine: 1. exceptii privitoare la investirea instantei 2. exceptii de necompetenta 3. exceptii de compunere a completului/ constituirea instantei 4. exceptiile autoritatii de lucru judecat 5. exceptiile prescriptiei6.exceptiile lipsei uneia dintre conditiile pentru a fi parte in proces- daca instanta respinge exceptia se pronunta prin incheiere interlocutorie care poate fi atacata odata cu fondul- daca instanta admite exceptia se pronunta prin incheiere interlocutorie cand judecata continua si prin hotarare cand judecata inceteaza.

Exceptia de litispendenta ( art. 138) *litis= litigiu*pendenta= in curs de, pe rol -potrivit art. 138, nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceasi cauza,acelasi obiect si de catre aceasi parte inaintea mai multor instante sau inaintea aceleasi instante prin cereri distincte-din aceasta dispozitie legala rezulta ca pentru existenta litispendentei trebuie intrunite mai multe conditii:~indentitate de elemente ale cererii (actiunii) ~sa fie sesizate mai multe instante, deopotriva competente sau aceeasi instanta competenta cu mai multe cereri~cererile sa se afle in fata instantelor de fond (prima instanta sau apel) Procedura de solutionare-este exceptie de porcedura, dilatorie, absoluta-poate fi invocatade parti sau de instanta din oficiu, in orice stare a procesului dar numai in fata instantei defond-daca instantele sunt de acelasi grad, exceptia se invoca in fata ultimei instante sesizate, daca se admite dosarul se trimite instantei mai intai sesizate-daca instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca in fata instantei de grad inferior care daca o admite trimite dosarul instantei mai inalte in gradExceptia se solutioneaza prin incheiere interlocutorie care poate fi atacata odata cu fondulDaca una din cereri se afla in recurs si cealalta in fata instantei de fond, aceasta din urma trebuie sa suspende judecata pana la solutionarea recursului.

Exceptia conexitatii ( sau de conexitate) art. 139-daca in prima instanta se afla pe rol mai multe procese in care sunt aceleasi parti, chiar impreuna cu alte parti si care au obiect si cauza intre care exista legatura stransa, aceste procese se pot reuni pentru asigurarea unei judecati mai bune. ~sa existe mai multe procese in prima instanta~sa existe legatura intre obiect si cauza acelor cereriCaracterizare:~exceptie de procedura, dilatorie, relativa.Procedura de solutionare:-poate fi invocata de catre parti sau de instanta din oficiu-poate fi ridicata pana la primul

termen de judecata in fata instantei sesizata ulterior-instanta se pronunta prin incheiere care poate fi atacata odata cu fondul-dosarul se trimite la instanta mai intai sesizata cu exceptia cazului in care partile cer trimiterea dosarului la una dintre celelalte instante-daca una dintre cereri este de competenta exclusiva a unei instante, dosarul se trimite la aceasta instanta

Exceptia autoritatii de lucru judecat (art.430-432)-nimeni nu poate si chemat in judecata de doua ori in aceasi calitate in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect (calitate de parte)Conditii:~sa existe tripla identitate de obiect, parti , cauza~sa existe o hotarare cu privire la aceasi cerere; daca hotararea este supusa unei cai de atac (nu este definitiva) , autoritatea de lucru judecat este una provizorie~daca hotararea este una definitiva si autoritatea de lucru este una definitivaCaracterizare: ~exceptie de fond , vizeaza dreptul pretins, raportul juridic dedus judecatii~peremptorie (dilimanta)~absoluta

Probele (art. 249-308) 1. Dispozitii generale : Notiunea de proba :~in sens larg aceasta notiune reprezinta : a) notiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui raport juridic b) mijlocul de stabilire a raportului juridic litigios c)rezultatul obtinut prin mijlocul de proba ~in sens restrans : a) mijlocul de proba care reprezinta mijlocul prevazut de lege pentru dovedirea raportului juridic b) fapt probator care reprezinta faptul material care odata dovedit, prin mijloacele de proba, este folosit pentru dovedirea altui fapt material Obiectul probei:~actele si faptele juridice in sens restrans care dau nastere drepturilor si obligatiilor cu privire la care partile se afla in litigiu. Aceste fapte pot fi : -materiale sau psihologice ; - poziitive sau negative (se dovedesc prin faptul pozitiv contrar) ; - care nu trebuie dovedite : fapte notorii, prezumtiile, faptele stabilite in procesul penal-faptele necontestate nu au forta probatorie deosebita- textele care nu sunt publicate in Monitorul Oficial sau in alta modalitate prevazuta de lege, precum si Conventiile, tratatele, acordurile internationale aplicabile in Romania dar care nu sunt integrate intr-un text de lege, precum si dreptul international cutumiar, trebuie dovedite de partea care le invoca.Sarcina probei:~cel care face o sustinere , trebuie sa o dovedeasca~in cazul prezumtiilor legale relative, beneficiarul prezumptiei trebuie sa faca dovada faptului din care decurge prezumptia inr partea potrivnica trebuie sa faca dovada contrara. ~in litigiilede munca, sarcina probei revine angajatorului. Admisibilitatea probelor:Conditii:1.sa fie legala2.sa fie verosimila, adica conforma cu realitatea, sa nu contravina legilor naturii3.safie pertinenta, adica sa aibe legatura cu obiectul cauzei4.sa fie concludenta, adica sa duca la lamurirea imprejurarilor de fapt si de drept

Administrarea probelor:

1.propunerea probelor: de la exceptia decaderii din dreptul de a propune probe, exista cateva exceptii cand probele pot si propuse si peste termenul legal ( art 254): ~cand necesitatea probei rezulta din modificarea cererii~cand nevoia administrarii probeirezulta din cercetarea judecatoreasca si partea nu o putea prevede ~cand partea nu a putut propune probe in termen din motive justificate~cand administrarea probei nu duce la amanarea cauzei~cand exista acordul expres al tuturor partilor 2. incuviintarea probelor :~instanta incuviinteaza probe prin incheiere motivata, poate reveni asupra lor daca dupa administrarea altora considera ca nu mai sunt necesare~partea poate renunta la o proba incuvintata, iar partea adversa isi poate insusi proba~daca pentru administrarea probelor sunt necesare cheltuieli, instanta pune in sarcina partilor sa faca dovada acestor cheltuieli (achitari) de indata sau la termenul fixat sub sanctiunea decaderii~daca instanta incuvinteaza din oficiu sau la cererea procurorului, instana va stabili partea care trebuie sa plateasca. 3.administrarea propriu-zisa:~probele se administreaza in ordinea stabilita de instanta~probele se administreaza in faza de cercetare a procesului in sedinta in care a fost incuvintata,daca este posibil,daca nu, la termenul ulterior (urmator)~probele se administreaza in fata instantei sesizate si pe cale de exceptie prin comisie rogatorie daca administrarea probelor nu se poate face decat in afara locului de resedinta a instantei 4.aprecierea probelor~este operatiunea de determinare a puterii doveditoare a probelor~judecatorul le apreciaza liber~prezumptiile observatiilor au o putere doveditoare absoluta 5.asigurarea probelor (art 359-365) ~de regula probele se administreaza dupa sesizarea instantei~exista situatii de exceptie cand probele se pot administra inainte de inceperea procesului sau in cursul procesului, inainte de faza incuvintarii probelor ~cererea de asigurare de dovezi poate fi formulata departea care are interesul sa constate de urgenta marturisirea unei persoane, parerea unui expert sau starea unor bunuri (mobile sau imobile) sau care are interesul sa obtina recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau a unui drept daca exista pericol ca proba sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor~daca partea adversa este de acord, cererea de asigurare de dovezi poate fi formulata chiar daca nu exista o urgenta.Competenta de solutionare:~cererea poate fi formulata pe cale principala, caz in care competenta revine judecatoriei in circumscriptia caruia se afla martorul sau obiectul constatarii~cererea poate fi facuta pe cale incidentala intr-un proces in curs, atunci competenta revine instantei care solutioneaza procesul in prima instantaProcedura de solutionare:~cererea sesolutioneaza in camera de consiliu~partile vor fi citate~cererea se comunica partii adverse~intampinarea nu este obligatorie~daca exista pericol instanta poate dispune asupra cererii fara citarea partilor~instanta se pronunta prin incheiere. In caz de admitere, incheierea nu este supusa nici unei cai de atac, in caz de respingere incheierea poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare daca partile au fost citate de la comunicare in caz ca nu au fost prezente. ~daca admite cererea, instanta administreaza probele de indatasau la termenul fixat, iar incheierea care constata administrarea probei, nu este supusa niciunei cai de atac. ~constatarea de urgenta a unei stari de fapt se realizeaza de executorul judecatoresc la cererea oricarei persoane interesate sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze sau sa se schimbe pana la administrarea probei. ~daca este necesar concursul partii adverse sau a altei persoane, este necesar

acodrul acesteia pentru constatare, daca partea adversa nu este de acord partea poate cere instantei incuvintarea constatarii~instanta se pronunta prin incheiere, procedura de solutionare fiind identica cu cea de la cererea de administrare de dovezi~procesul verbal se comunica partii adverse si are valoare de inscris autentic Cnd administrarea probei ncuviinate necesit cheltuieli, instana va pune n vedere prii care a cerut-o s depun la gref, de ndat sau n termenul fixat de instan, dovada achitrii sumei stabilite pentruacoperirea lor. n cazurile n care proba a fost dispus din oficiu sau la cererea procurorului n procesul pornit de acesta n condiiile prevzute la art. 92 alin. (1), instana va stabili, prin ncheiere, cheltuielile de administrare a probei i partea care trebuie s le plteasc, putndu-le pune i n sarcina ambelor pri. Nedepunerea sumei prevzute la alin. (1) n termenul fixat atrage decderea prii din dreptul de a administra dovada ncuviinat n faa acelei instane. Depunerea sumei prevzute la alin. (1) se va putea ns face i dup mplinirea termenului, dac prin aceasta nu se amn judecata.Dispoziiile alin. (1) - (4) se aplic i n cazul n care administrarea probei se face prin comisie rogatorie. Partea deczut din dreptul de a administra o prob va putea totui s se apere, discutnd n fapt i n drept temeinicia susinerilor i a dovezilor prii potrivnice. Instana va examina probele administrate, pe fiecare n parte i pe toate n ansamblul lor. n vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptelor pentru a cror dovedire probele au fost ncuviinate, judectorul le apreciaz n mod liber, potrivit convingerii sale, n afar de cazul cnd legea stabilete puterea lor doveditoare.

Proba cu inscrisuri -inscris - este orice scriere sau alta constatare care cuprinde date despre un act sau un fapt juridic indiferent de suportul material semnatura unui inscris face dovada deplina pana la proba contrara despre continutul partii care l-a semnat cu privire la continutul inscrisului . Daca semnatura exista unui functionar,ea confera autenticitate inscrisului.Semnatura electronica este valabila daca este reprodusa in conditiile legii.

Inscrisul autentic ~este inscrisul intocmit sau primit si autentificat de catre o autoritate publica , un notar public sau alta persoana investita de stat cu autoritate publica in forma si in conditiile prevazute de lege ~autenticitatea inscrisului vizeaza: -stabilirea identitatii partilor-exprimarea consimtamantului cu privire la continutul inscrisului-semnarea partilor-data inscrisului~inscrisul autentic faca dovada pana la declararea lui ca fals cu privire la constatarile facute personal de agentul constatator~declaratiile partilor fac dovada pana laproba contrara~incalcarea formelor prevazute pentru incheierea valabila a inscrisului autentci sau intocmirea lui de o persoana incompatibila, necompetenta sau cu depasirea competentei, atrage nulitatea actului ca inscris autentic. Daca el este semnat de parti, are valoarea unui act sub semnatura privata. Daca nu este semnat de parti are valoarea unui inceput de dovada scrisa

Inscrisul sub semnatura privata

~este inscrisul semnat de parti fara interventia vreunui organ de stat, indiferent de suportul material~daca este recunoscut de partea careia i se opune sau daca legea il considera ca necunoscut , inscrisul sub semnatura privata faca dovada intre parti pana la proba contrara~conditia generala de valabilitate este ca inscrisul sa fie semnat de parti~exista conditii speciale cerute in anumite cazuri:-pluralitatea de exemplare (actele sinalagmatice) , aceasta conditie impune ca actul original sa fie intocmit in atatea exemplare cate parti sunt. Daca exemplarele originale cuprind diferente referitoare la intinderea obligatiilor , inscrisul este valabil pentru obligatia cea mai micaSunt exceptate de la acesta regula:-inscrisul autentic nevalabil, dar semnat de parti-daca conventia este constatata printr-o hotarare judecatoreasca-cand actul este incheiat intr-un singur exemplar lasat in pastrarea unui tert-in cazul actelor incheiate intre profesionisti-in cazul in care partea a executat obligatia ,aceasta nemaiputand invoca lipsa formalitatii-in cazul contractelor incheiate prin corespondenta-in cazul contractelor unilaterale-daca mai multepersoane cu acelasi interes, este suficient un act original pentru acesta. Lipsa acestei conditii face ca inscrisul sa aibe valoare de inceput de dovada scrisa Formalitatea "bun si aprobat" este o formalitate impusa in cazul actelor unilaterale (inscris sub semnatura privata unilaterala) prin care debitorul se obliga sa plateasca o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. In cazul acestor inscrisuri, actul poate fi scris in intregime si semnat de partea care se obliga, caz in care trebuie sa contina mentiunea "bun si aprobat..."cu aprobarea in litere a sumei sau a cantitatii datorate. Daca suma sau cantitatea din cuprinsul inscrisului difera de cea din formula "bun si aporbat" seprezuma ca partea se obliga pentru suma cea mai mica daca obligatia are ca obiect un buncert, aceasta formalitate nu este ceruta. Aceasta conditie nu este impusa nici in cazul actelor intre profesionisti Data certa -data trecuta in inscrisul sub semnatura privata este opozabila tertilor din ziuacand devine certa in una din urmatoarele modalitati" -din ziua cand inscrisul a fost prezentat pentru a i se oferi data certa de notar, executor juridic sau alt functionar competent-din ziua cand inscrisul a fost prezentat unei autoritati sau institutii publica , facandu-se mentiune pe inscris-din ziua cand inscrisul a fost intregistrat intr-un registru sau document public-din ziua mortii sau survenirii unei incapacitati fizice de a scrie a celui care a intocmit sau semnat actul-din ziua cand continutul inscrisului , chiar pe scurt,este reprodus in inscrisuri autentice-din ziua cand s-a petrecut un alt fapt de aceasi natura care dovedeste in mod cert anterioritatea inscrisului

Administrarea probei cu inscrisuri 1.Notiuni generale: -inscrisul se depune in original sau in copie certificata in atatea exemplare cate parti sunt-daca se depune in cpoie, partea poate fi obligata sa prezinte originalul pentru confruntare, sub sanctiunea neluarii in seama a actului depus in cpoie-daca inscrisul se depune in original, acesta nu va mai putea fi retras de la dosar decat dupa depunerea unei copii legalizata de catre grefier. -actele intocmite in alta limba trebuie traduse -daca partea sustine ca partea adversa detine un inscris , instanta il poate obliga sa depuna inscrisul daca :~inscrisul este comun partilor; ~daca partea adversa a facut referire la el~daca legea obliga partea sa-l infatiseze-instanta respinge cererea de depunere a inscrisului daca :~continutul lui se refera la aspecte stric personale privind demnitatea sau viata privata~daca depunerea inscrisului incalca datoria legala de pastrare

a secretului de servici profesional~daca depunerea inscrisului atrage urmarirea penala a partii, a sotului sau a unei rude sau afin lana pa gradul III inclusiv-in cazul refuzului partiide a depune inscrisul, instanta va considera dovedite afirmatiile partii cu privire la continutul inscrisului, atunci cand partea refuza sa se prezinte la interogatoriu, propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului sau cand din probe rezulta ca partea a ascuns, a distrus inscrisul sau il detine -daca inscrisul este detinut de un tert, persoana fizica, instanta il va cita cu mentiunea de a prezenta inscrisul. Daca tertul este persoana juridica vor fi citati reprezentantii acesteia ca martori cu aceasi mentiune-daca inscrisul este detinut de o autoritate publica instanta va lua masuri pentru ca inscrisul sa fie depus la termenul fixat(citat) Dac nscrisul se gsete n pstrarea unei autoriti sau instituii publice, instana va luamsuri, la cererea uneia dintre pri sau din oficiu, pentru aducerea lui, n termenul fixat n acest scop, punnd n vedere conductorului autoritii sau instituiei publice deintoare msurile ce se pot dispune n caz de neconformare. Autoritatea sau instituia public deintoare este n drept s refuze trimiterea nscrisului cnd acesta se refer la aprarea naional, sigurana public sau relaiile diplomatice. Extrase pariale vor putea fi trimise dac niciunul dintre aceste motive nu se opune.. Instana nu va putea cere trimiterea n original a crilor funciare i a planurilor, a registrelor autoritilor sau instituiilor publice, a testamentelor depuse la instane, notari publici sau avocai, precum i a altor nscrisuri originale ce se gsesc n arhivele acestora. Se vor putea ns cere copiicertificate ale acestora. Cercetarea acestor nscrisuri, dac este necesar, se va face, cu citarea prilor, de un judector delegat sau, dac nscrisul se gsete n alt localitate, prin comisie rogatorie, de ctre instana respectiv. Prin excepie de la prevederile alin. (1) i (2), cnd procedura verificrilor nscrisurilor o impune, instana va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor nscrisuri originale, depuse la instanenotari publici sau avocai, pentru efectuarea expertizei grafoscopice n laboratoarele de specialitate dacexpertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei. La cererea uneia dintre pri sau chiar din oficiu, instana va putea ordona nfiarea registrelor profesionitilor sau comunicarea lor. Cnd nscrisurile sau registrele prevzutela alin. (1) ce urmeaz a fi cercetate se afl n altcircumscripie judectoreasc, cercetarea lor se va face prin comisie rogatorie. 2.Verificarea inscrisurilor partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata, trebuie sa recunoasca inscrisul, fie sa constate scrierea sau semnatural a primul termen dupa depunerea inscrisului, sub sanctiunea decaderii-mostenitorii sau succesorii partii de la care se pretinde inscrisul, pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura autorului lor-in cazul contestarii, scrierii sau semnaturii, instanta procedeaza la verificarea inscrisului prin urmatoarele metode:~compararea cu scrierea sau semnatura din alte inscrisuri necontestate~prin expretiza~prin alte mijloace-presedintele completului va obliga partea careia i se atribuie scrierea sau semnatura, sa scrie si sa semneze dupa dictare parti din continutul inscrisului.Daca partea refuza se presupune ca recunoaste inscrisul-daca judecatorul nu este lamurit, va dispune efectuarea unei expretize , caz in care va obliga partile sau alte persoane sa depune inscrisuri de comparatie care pot fi : inscrisuri autentice , inscrisuri necontestate, inscrisul facut in fata instantei-inscrisurile facute pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti

3.Denuntarea/declararea ca fals a inscrisului -(cel mai tarziu la primul termen dupa prezentarea unui inscris folosit de catre una din parti)partea carei i se opune un inscris, poate declara ca acesta este fals, prin falsificarea inscrierii sau a semnaturii cu obligarea de a arata motivele pe care se sprijina-daca partea care foloseste inscrisul, nu este prezenta, instanta va fixa un termen pentru care partea sa se prezinte personal si daca este cazul pentru a prezenta inscrisul in original-pentru motive temeinice partea poate fi reprezentat de un mandatar cu procura speciala (indiferent daca este un avocat sau nu)-judecatorul constata prin proces verbal starea materiala a inscrisului respectiv daca sunt stersaturi, adaugiri sau corecturi, va semna inscrisul spre schimbare , iar grefierul si partile vor contrasemna-instanta va intreba partea care se foloseste de inscris daca intelege in contiunare sa se foloseasca de acesta-daca partea lipseste/ refuza sa raspunda sau declara ca nu mai foloseste inscrisul, instanta il va inlatura. -instanta intreaba partea care a denuntat inscrisul ca fals daca isi mentine declaratia-daca partea lipseste/ refuza sa raspunda sau isi retrage declaratia, inscrisul va ficonsiderat recunoscut-daca se indica autorul sau complicele falsului, instanta inainteaza inscrisul si procesul verbal organului de urmarie penala competent sa cerceteze falsul si poate suspenda judecata-daca actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau daca nu maipoate continua , falsul va fi cercetat de instanta civila prin orice mijloace de proba

Proba cu martori 1.Martorul este persoana fizica straina de interesele din litigiu care relateaza in fata instantei despre faptele referitoare la pricina care se judeca. Marturia este declaratia facuta de o persoana fizica inaintea instantei cu privire la un fapt trecut despre care are cunostinta persoanala. Se mai numeste si proba testimoniala 2.Admisibilitatea probei cu martori:-este admisibila in toate cazurile cu exceptia cazurilor cand legea prevede altfel~admisibilitatea probei cu martori cu privire la faptele juridice: -faptele juridice pot fi dovedite cu martori-exista insa fapte natruale care nu pot fi dovedite cu martori ci doar cu inscrisuri (ex. nasterea, decesul etc). In aceste situatii proba cu martori este admisibila doar daca nu exista registre de stare civila-proba cu martori nu este admisibila nici atunci cand se tinde la rasturanarea unei prezumptii absolute~admisibilitatea probei cu martori in cazul actelor juridice*art. 309 impune regulirestrictive cu privire la dovedirea unui act juridic cu ajutorul probei testimoniale: -nu poate fi dovedit cu martori actul juridic al carui obiect este mai mare de 250 lei; exista o exceptie privind actele juridice incheiate de profesionisti, cu exceptia cand legea nu prevede altfel-nu poate fi dovedit cu martori actul juridic pentru care forma scrisa este ceruta prin lege, ad -validitatem ( ex. donatia)-nu poate fi dovedit cu martori actul juridic pentru care legea cere forma scrisa, ad - probationamen. -nu este admisa proba testimoniala impotriva sau peste cuprinsul unui inscris sau pentru a dovedi ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, in timpul sau dupa intocmirea lui chiar daca forma scrisa nu este ceruta ad-validitatem.Exceptii cand proba testimoniala este admisibila:-in caz de imposibilitate materiala sau morala de preconstituire a inscrisului-cand exista un inceput de dovada scrisa : ~este scrierea chiar nesemnata sau nedatata care provine de la cel

careia i se opune scrierea, daca aceasta scriere face credibil faptul pretins~conditia pentruca un inscris sa fie considerat dovada scrisa rezulta din definitia mentionata mai sus~constituie inceput de dovada scrisa si inscrisul chiar nesemnat de cel careia i se opune daca a fost intocmit in fata unui functionar competent care atesta ca declaratiile dininscris sunt conforme cu cele facute de parte-constituie, deasemenea inceput de dovada scrisa actul autentic nevalabil si nesemnat de parti ,precum si inscrisul sub semnatura privata care nu indeplineste condtitiile speciale -constituie inceput de dovada scrisa neprezentarea partii la interogatoriu sau refuzul de a raspunde la interogatoriu-inceputul de dovada scrisa trebuie completat cu alte probe, incluziv porba cu martori si prezentat-cand partea a pierdut inscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forta majora-cand partile convin,chiar si tacit, sa foloseasca proba cu martori cu privire la dreptul de care pot dispune-cand actul juridic este atacat pentru frauda , eroare, dol , viloenta, cauza ilicita sau imorala-cand se cere lamurirea clauzelor actului juridic , tertii pot proba un act juridic prin orice mijloace de proba 3.Administrarea probei cu martori Daca instanta incuvinteazap roba cu martori va dispune citarea acestora, dar partea care i-a propus , se poate obliga sa ii aduca/ prezinte fara citatie Martorii pot fi inlocuiti in caz de moarte, disparitie sau pentru alte motive temeinice. Vor fi auditati la termenul la care au fost incuvintati daca sunt prezenti la termenul fixat pentru administrarea probei. Daca martorul lipseste instanta poate dispune citarea cu mandat de aducere. In cazuri urgente se poate lua aceasta masura chiar pentru primul termen a)Nu pot fi audiati ca martori:a)rudele si afinii pana la gradul III inclusivb)sotul, fostul sot, logodnicul sau concubinulc)cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna din partid)persoanele puse sub interdictie e)persoanele condamnate pentru marturie mincinoasa Pentru cazuril de la a), b),c) interdictia este relativa.Pentru cazurile de la d) si e) interdictia este absoluta Rudele si afinii de gradul III, iclusiv, cu exceptia descendentilor pot fi audiate ca martori in litigiile privind filiatia, divorturi, alte raporturi de familieb)Sunt scutite sa depuna marturie :a)persoanele care potrivit legii trebuie sa pastreze secretul se servici sau secretul profesional, cu privire la imprejurarile despre carea luar cunostinta in cadrul serviciului , respectiv al executarii profesiei : slujitorii cultelor , medicii, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, mediatorii, moase, asistentii medicali, orice alt profesionisti carora legea le impune aceasta obligatie .Obligatia pastrarii secretului de servici se intinde si dupa incetarea ocuparii functiei. Cu exceptia slujitoriilor cultelor toate celelalte categorii pot fi audiate ca martori daca au incuviintarea autoritatii sau 12institutiei unde au functionatb)judecatorii, procurorii , functionarii publici , chiar dupa incetarea functiei in legatura cu imprejurarile secrete de care au luat cunostiinta in aceasta calitatec)persoanelecare prin raspunsurile lor , se pot expune pe ei sau pe rudele lor , ori afini pana la gradul III, inclusiv, pe sot, fostul sot, logodnicul sau concubinul la o pedeapsa penala sau la dispretul public c)Ascultarea martorului Martorul este indentificat de presedintele completului de judecata si este intrebat daca este ori in ruda ori in dusmanie , dupa care depune juramantul cu mana pe Biblie sau pe cruce. Referirea la divinitate se schimba dupa religie. Minorul sub 14 ani si persoanele lipsite de discernamant in momentul audierii, nu depun juramant. Iar la aprecierea

probei , instanta are in vedere starea in momentul de fata.Martorii se asculta separat, cei nemediati neavand acces in sala . Marturia se consemneaza dupa dictarea presedintelui completului de judecata si declaratia se semneaza de catre presedinte, grefier si martor. Daca instanta are banuiala, cu ocazia audierii, ca exista elementele unei infractiuni de marturie mincinoasa sau de mituire a martorului, instanta va intocmi un proces verbal si va sesiza organul de urmarire penalaMartorul are dreptul la contra valoarea cheltuieilor

Prezumtii Sunt consecinte pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut pentru a stabili un fapt necunoscut Prezumptiile pot fi : legale sau judiciare1.Prezumptiile legale-prezumptia legala il scuteste de proba pe cel in favoarea caruia este stabilita , acesta trebuia sa dovedeasca doar faptul cunoscut si conex pe care se intemeiaza prezumptia 2.Prezumptiile judiciare-sunt cele pe care le trage judecatorul . Judecata se poate intemeia pe prezumptii judiciare numai daca au greutatea si puterea de a naste probabilitatea faptului pretins -prezumptia judiciara este admisibila numai daca este admisbila proba cu martori Expertiza 1. Definitie : este activitatea de cercetare a unor imprejurari de fapt , legate de obiectul procesului care necesita cunostinte de specialitate si este desfasurata de un specialist numit expert. Mijlocul de proba este raportul de expertiza 2. Admisibilitatea expertizei : este admisibila ori de cate ori este necesara lamurirea unei imprejurari de fapt , care presupune anumite cunostinte de specialitate. In domneniul in care nu exista experti autorizati instanta poate solicita punctul de vedere a unor specialistiin domeniu sau unor personalitatiExista situatii in care expertiza este obligatorie , sub sanctiunea nulitatii hotararii. Ex. expertiza psihiatrica , in cazul actiunii de punere sub interdictie sau avizul medicului legist cu privire la sexul si varsta persoanei in cazul inregistrarii tardive a nasterii 3. Administrarea probei: de regula se administreaza pe cale incidentala in cursul unui proces pe rol, dar poate fi administrata si pe cale principala potrivit dispozitiei privind asigurarea dovezilor. Se efectueaza de unu sau trei experti , la cerere sau din oficiu-expertul este ales de regula de parti , de comun acord, iar in caz contrat instanta il desemneaza prin tragere la sorti de pe lista comunicata de Biroul de Expertize. -partile pot cere ca la efectuarea expertizei sa participe si experti alesi de acestia in calitate de consilieri ai partilor -instanta se pronunta asupra porbei prin incheiere , prin care numesteexpertii, stabileste obiectivele ,termenul de efectuare si onorariul provizoriu-partea care a solicitat trebuie sa depuna onorariul in 5 zile sau la termenul stabilit de instanta-expertul poate fi refuzat pentru aceleasi motive ca si judecata in 5 zile de la numire sau la termenul la care s-a ivit motivul de refuzare, daca s-a invit ulterior-cererea se solutioneaza cu citarea partilor si a expertului.Expertiza se poate defasura in doua modalitati:1.in fata instantei daca expertul poate sa-si exprime opinia de indata, in acest caz se incheie un proces verbal, semnat de presedinte, grefier si expert2.in afara instantei cand expertul are nevoie de timp pentru efectuarea expertizei respective , pemntru verificari , masuratori, deplasari la fata locului -daca este necesara o lucrere la fata locului

, expertul este obligat sa citeze partile prin scrisoare recomandata-raportul de expertiza cuprinde constatarile si concluziile expertului daca este cazul, opinia diferita a unuia dintre ei , dovada citarii partilor -instanta poate dispune lamurirea sau completarea expertizei daca este necesar-sau pentru motive teminice o noua expertiza Lucrurile ca mijloace de prob Sunt mijloace materiale de prob lucrurile care prin nsuirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le pstreaz servesc la stabilirea unui fapt care poate duce la soluionarea procesului. Sunt, de asemenea, mijloace materiale de prob i fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de nregistrare a sunetului, precum i alte asemeneamijloace tehnice, dac nu au fost obinute prin nclcarea legii ori a bunelor moravuri. Mijloacele materiale de prob puse la dispoziia instanei vor fi pstrate pn la soluionarea definitiv a procesului Dac aducerea la instan a mijloacelor materiale de prob prezint greuti datorit numrului, volumului sau altor nsuiri ale lor ori locului unde se afl, acestea vor fi lsate n depozitul deintorului sau al altei persoane. Mijloacele materiale de prob, aflate n pstrarea instanei, se aduc n edina de judecat.Dac mijloacele materiale de prob nu se afl n pstrarea instanei, aceasta poate ordona,dup caz, fie aducerea lor, fie verificarea la faa locului, n ncheierea sau n procesul-verbal, dup caz, coninnd constatrile instanei, se va face meniune i despre starea i semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de prob verificate. n cazul n care instana a dispus restituirea bunurilor care au servit ca mijloace materiale de prob i cei n drept a le primi nu le ridic n termen de 6 luni de la data cnd au fost ncunotinai n acest scop, instana, n camera de consiliu, citnd prile interesate i organul financiar local competent, va da o ncheiere prin care aceste lucruri vor fi considerate ca abandonate i trecute n proprietatea privat a unitii administrativ-teritoriale unde i aresediul instana. ncheierea poate fi atacat numai cu apel la instana ierarhic superioar.

Cercetarea la faa locului Cercetarea la faa locului se poate face, la cerere sau din oficiu, cnd instana apreciaz c ea este necesar pentru lmurirea procesului. ncheierea prin care se admite cercetarea va determina mprejurrile de fapt ce urmeaz s fie lmurite la faa locului. Cercetarea lafaa locului se face, cu citarea prilor, de ctre judectorul delegat sau de ctre ntregul complet de judecat. Prezena procurorului este obligatorie cnd participarea acestuia la judecat este cerut de lege. Instana poate, de asemenea, ncuviina ca ascultarea martorilor, experilor i prilor s se fac la faa locului. Despre cele constatate i msurile luate la faa locului, instana va ntocmi un proces-verbal, n care se vor consemna i susinerile ori obieciunile prilor, care va fi semnat de ctre cei prezeni. Desenele, planurile, schiele sau fotografiile fcute la faa locului vor fi alturate procesului-verbal i vor fi semnate de ctre judector i de prile prezente la cercetare.

Marturisirea Def.: reprezinta recunoasterea de catre una dintre parti din proprie initiative sau la interogare a unui fapt pe care partea adversa isi intemeiaza pretentile sau apararile. Marturisirea poate fi: - judiciara extrajudiciara1. Marturisirea extrajudiciara - este facuta in afara procesului si este admisibila in cazurile in care este admisibila si proba cu martori 2. Marturisirea judiciara - este obtinuta in cursul procesului si face dovada deplina impotriva celui care a facut-o personal sau prin mandatar cu procura speciala- poate fi spontana sau obtinuta prin interogatoriu- se imparte in: - marturisirea simpla cand recunoasterea este facuta fara rezerve- marturisirea calificata cand partea recunoaste faptul pretins, dar adauga elemente in legatura cu acest fapt care sunt anterioare sau concomitente si care ii schimbaconsecintele juridice (ex. partea recunoaste imprumutul, dar fara dobanda nu cu dobanda cum sustine partea adversa)- marturisirea complexa partea recunoaste faptul pretins, daradauga elemente ulterioare care tind sa diminueze sau sa anihileze efectele juridice ale faptului recunoscut (ex. am primit suma de bani, dar am restituit-o)

Caracterele marturisirii voluntare este un act juridic unilateral,de dispozitie,personal,expres.irevocabil

Administarea probei cu marturisirea (interogatoriul) poate fi solcitata de parti sau dispusa de instanta din oficiu 1. Interogatoriul luat persoanei fizice:-persoana fizica trebuie sa se prezinte personal pentru luarea interogatoriului, fiind citata pentru aceasta, chiar daca are termen in cunostinta- persoana fizica va raspunde la intrebarile puse de partea adversa prin intermediul presedintelui completului, dar acesta poate permite ca intrebarea sa fie adresata si direct- poate fi chemat la interogatoriu si reprezentantul legal al persoanei fizice, dar numai in legatura cu actele incheiate sau faptele savarsite in calitatea sa de reprezentant 2. Interogatoriul luat persoanei juridice:- statul, celelalte institutii de drept public sau privat- raspunsurile la interogatoriu se dau de persoana juridica in scris- exceptie fac societatile de persoane, in cazul carora asociatii cu drept de reprezentare sunt citati sa se prezinte personal la interogatoriuRaspunsurile persoanei fizice sau juridice se consemneaza pe aceeasi foaie cu intrebarile si se semneaza pe fiecare pagina de catre presedinte, grefier, persoana interogata si partea adversa. Daca partea este in strainatate sieste reprezentata prin madatar, ea va fi interogata prin intermediul mandatarului. Acestuiai se comunica in scris interogatoriul si va depune raspunsul partii care va fi dat prin procura speciala autentica. Daca mandatarul e avocat, procura trebuie doar semnata.

Refuzul partii de a se prezenta la interogatoriu sau de a raspunde, poate fi considerat ca o marturisire deplina sau un inceput de dovada scrisa. Asigurarea probelor Oricine are interes s constate de urgen mrturia unei persoane, prerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori s obin recunoaterea unui nscris, a unui fapt sau a unui drept, dac este pericol ca proba s dispar ori s fie greu de administrat nviitor, va putea cere, att nainte, ct i n timpul procesului, administrarea acestor probe. n cazul n care partea advers i d acordul, cererea poate fi fcut, chiar dac nu exist urgen. Cererea se va ndrepta, nainte de judecat, la judectoria n circumscripia creia se afl martorul sau obiectul constatrii, iar n timpul judecii, la instana care judec procesul n prima instan. Partea va arta n cerere probele a cror administrare o pretinde, faptele pe care vrea s le dovedeasc, precum i motivele care fac necesar asigurarea acestora sau, dup caz, acordul prii adverse. Instana va dispune citarea prilor i va comunica prii adverse copie de pe cerere. Aceasta nu este obligat s depun ntmpinare. Instana va soluiona cererea n camera de consiliu*), prin ncheiere. n caz de pericol n ntrziere, instana, apreciind mprejurrile, va putea ncuviina cererea i fr citarea prilor. ncheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie i nu este supus niciunei ci de atac.ncheierea de respingere poate fi atacat separat numai cu apel n termen de 5 zile de la pronunare, dacs-a dat cu citarea prilor, i de la comunicare, dac s-a dat fr citarea lor. Administrarea probei ce trebuie asiguratva putea fi fcut de ndat sau la termenul ce se va fixa n acest scop.Administrarea probelor asigurate se constat printr-o ncheiere, care nu este supus niciunei ci de atac. Probele asigurate vor fi cercetate de instan, la judecarea procesului, sub raportul admisibilitii i concludenei lor. n cazul n care gsete necesar, instana va proceda, dac este cu putin, la o nou administrare a probelor asigurate. Probele asigurate pot s fie folosite i de partea care nu a cerut administrarea lor. Cheltuielile fcute cu administrarea probelor vor fi inute n seam de instana care judec pricina n fond. La cererea oricrei persoane care are interesul s constate de urgen o anumit stare de fapt care ar putea s nceteze ori s se schimbe pn la administrarea probelor, executorul judectoresc n circumscripia cruia urmeaz s se fac constatarea va putea constata la faa locului aceast stare de fapt. n cazul n care efectuarea constatrii prevzute la alin. (1) necesit concursul prii adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi fcut dect cu acordul acesteia. n lipsa acordului prevzut la alin. (2), partea interesat va putea cere instanei s ncuviineze efectuarea constatrii. Instana poate ncuviina efectuarea constatrii fr citarea aceluia mpotriva cruia se cere. Procesul-verbal de constatare va fi comunicat n copie celui mpotriva cruia s-a fcut constatarea, dacnu a fost de fa, i are puterea doveditoare a nscrisului autentic. n caz de pericol n ntrziere, asigurarea dovezii i constatarea unei stri de fapt se vor putea face i n zilele nelucrtoare i chiar n afara orelor legale, ns numai cu ncuviinarea expres a instanei. Administrarea probelor de ctre avocai sau consilieri juridiciDispoziiile prezentei seciuni sunt aplicabile tuturor litigiilor, cu excepia celor ce privescstarea civil i capacitatea persoanelor, relaiile de familie, precum i orice alte drepturi asupra crora legea nu permite a se face tranzacie. La primul termen de judecat la care prile au fost legal citate i dac acestea sunt prezente saureprezentate, instana le va

ntreba dac sunt de acord ca probele s fie administrate potrivit dispoziiilor din prezentasubseciune. La termenul prevzut la art. 367 prile, prezente personal sau reprezentate, pot conveni ca avocaii care le asist i le reprezint s administreze probele n cauz, potrivit dispoziiilor prezentei subseciuni. Consimmntul pentru administrarea probelor, prevzut la alin. (1), se va da de ctre pri, personal sau prin mandatar cu mputernicire special, n faa instanei, lundu-se act despre aceasta n ncheiere, sau prinnscris ntocmit n faa avocatului, care este obligat s certifice consimmntul i semntura prii pe care o asist ori o reprezint. Dac sunt mai multe pri asistate de acelai avocat, consimmntul se va da de fiecare dintre ele separat. Totodat, fiecare parte este obligat s declare c pentru procedura din prezenta subseciune i alege domiciliul la avocatul care o reprezint. Consimmntul dat potrivit alin. (2) nu poate fi revocat de ctre una dintre pri. Pe parcursul administrrii probelor de ctre avocai, edinele de judecat, atunci cnd acestea sunt necesare, se desfoar potrivit art. 240, cu participarea obligatorie a avocailor. Dup constatarea valabilitii consimmntului dat conform art. 368, instanava lua msurile prevzute la art. 237 alin. (2Cnd, potrivit legii, cererile prevzute la alin.(1) pot fi formulate i ulterior primului termen de judecatla care prile sunt legal citate, instana poate acorda n acest scop un termen scurt, dat n cunotin prilor reprezentate prin avocat. Partea care lipsete nejustificat la termenul de ncuviinare a probelor va fi deczut din dreptul de a mai propune i administra orice prob, cu excepia celei cu nscrisuri, dar va putea participa la administrarea probelor de ctre cealalt parte i va putea combate aceste probe. Pentru administrarea probelor de ctre avocai instana va stabili un termen de pn la 6 luni, innd seama de volumul i complexitatea acestora. Termenul prevzut la alin. (1) va putea fi prelungit dac n cursul administrrii probelor:1. se invoc o excepie sau un incident procedural asupra cruia, potrivit legii, instana trebuie s se pronune; n acest caz, termenul se prelungete cu timpul necesar soluionrii excepiei sau incidentului; 2. a ncetat, din orice cauz, contractul de asistenjuridic dintre una dintre pri i avocatul su; n acest caz, termenul se prelungete cu celmult o lun pentru angajarea altui avocat; 3. una dintre pri a decedat; n acest caz, termenul se prelungete cu timpul n care procesul este suspendat potrivit art. 412 alin. (1) pct. 1 sau cu termenul acordat prii interesate pentru introducerea n proces a motenitorilor; 4. n orice alte cazuri n care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungete cu perioada suspendrii, n cel mult 5 zile de la ncuviinarea probelor, avocaii prilor vor prezenta instanei programul de administrare a acestora, purtnd semntura avocailor, n care se vor arta locul i data administrrii fiecrei probe. Programul se ncuviineaz de instan, n camera de consiliu, i este obligatoriu pentru pri i avocaii lor. Probele pot fi administrate n cabinetul unuia dintre avocai sau n orice alt loc convenit, dac natura probei impune aceasta. Prile, prin avocai, sunt obligate s i comunice nscrisurile i orice alte acte, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire sau n mod direct, sub luare de semntur. Data convenit pentru administrarea probelor potrivit alin. (1) poate fi modificat, cu acordul tuturor prilor. n cazul n care administrarea probei nu este posibil din motive obiective, va fi stabilit un nou termen, dispoziiile alin. (4) fiind aplicabile n mod corespunztor. Dac prile nu se neleg, va fisesizat instana, potrivit art. 373. Nerespectarea nejustificat a programului prevzut la alin. (1) atrage decderea prii din dreptul de a mai administra proba respectiv.Dac n

cursul administrrii probelor una dintre pri formuleaz o cerere, invoc o excepie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instana care, cu citarea celeilalte pri, prin ncheiere dat n camera de consiliu, se va pronuna de ndat, iar cnd este necesar, n cel mult 15 zile de la data la care a fost sesizat. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul procesului. n cazuln care se dispune nfiarea unui nscris deinut de o autoritate sau de o alt persoan, instana, potrivit dispoziiilor art. 298, va dispune solicitarea nscrisului i, ndat ce acesta este depus la instan, comunicarea lui n copie fiecrui avocat. Dac una dintre pri nu recunoate scrisul sau semntura dintr-un nscris, avocatul prii interesate, potrivit art. 373, va solicita instanei s procedeze la verificarea nscrisurilor. Martorii vor fi ascultai, la locul i data prevzute n programul ncuviinat de instan, de ctre avocaii prilor, Ascultarea martorilor se face fr prestare de jurmnt, punndu-li-se ns n vedere c dac nu vor spune adevrul svresc infraciunea de mrturie mincinoas. Despre toate acestea se face meniune n declaraia scris. Mrturia se va consemna ntocmai de ctre o persoan convenit de pri i se va semna, pe fiecare pagin i la sfritul ei, de ctre avocaii prilor, de cel ce a consemnat-o i de martor, dup ce acesta a luat cunotin de cuprinsul consemnrii. Orice adugiri, tersturi sau schimbri n cuprinsul mrturiei trebuie ncuviinate prin semntura celor menionai la alin. (1), sub sanciunea de a nu fi luate n seam. Dac mrturia a fost stenografiat, aceasta va fi transcris. Att stenograma, ct i transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. (1) i depuse la dosar. Dac mrturia a fost nregistrat cu mijloace audiovizuale, aceasta va putea fi ulterior transcris la cererea prii interesate, n condiiile legii. Transcrierea nregistrrilor va fi semnat potrivit alin. (1) i depusla dosar. Prile pot conveni ca declaraiile martorilor s fie consemnate i autentificate de un notar public.n cazul n care este ncuviinat o expertiz, n programul administrrii probelor prile vor trece numele expertului pe care l vor alege prin nvoiala lor, precum i numele consilierilor fiecreia dintre ele. Dac prile nu se nvoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instanei, la termenul cnd ncuviineaz probele potrivit art. 370, s procedeze la desemnarea acestuia, Expertul este obligat s efectueze expertiza i s o predea avocailorprilor, sub semntur de primire, cu cel puin 30 de zile nainte de termenul fixat de instan potrivit art. 371. De asemenea, el are ndatorirea sdea explicaii avocailor i prilor, iar dup fixarea termenului de judecat, Dac s-a dispus o cercetare la faa locului, aceasta se va face de ctre instan Procesul-verbal prevzut la art. 347 alin. (1) va fi ntocmit n attea exemplare cte pri sunt i va fi nmnat avocailor acestora n celmult 5 zile de la efectuarea cercetrii. Cnd s-a ncuviinat chemarea la interogatoriu, instana va cita prile, la termenul stabilit, n camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum i de pe cel dispus i primit potrivit art. 355 alin. (1) vor fi nmnate de ndat avocailor prilor.

Dezbaterea in fond a procesului - de regula, dezbaterile au loc in sedinta publica cu exceptia situatiei in care partile cer desfasurarea lor in camera de consiliu sau cand legea dispune altfel- fac obiect al dezbaterii imprejurarile de fapt si de drept invocate de parti sau de instanta din oficiu-

inainte de a trece la dezbateri, instanta pune la discutia partilor cererile, apararile, exceptile care nu au fost solutionate in cursul cercetarii sau care pot fi invocate in orice stare a pricinii/procesului- partile pot de asemenea, inainte de dezbaterea fondului, sa solicite completarea sau refacerea unor probe, daca aceasta necessitate rezulta din dezbateri- daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat, instanta declara deschise dezbaterile si da cuvantul partilor- dezbaterile se tin de regula la acelasi termen, dar daca mai este necesar se mai poate fixa un termen- presedintele declara inchise dezbaterile si poate stabili in sarcina partilor obligatiile de a depune note scris- dupa inchiderea dezbaterilor nu se mai poate depune nici un inscris- daca se depun, nu vor fi luate in considerare

Deliberearea si pronuntarea Deliberarea = este activitatea completului de judecata , de solutionare a exceptiei unuite cu fondul, de analizare si interpretare a probelor si masurile juridice aplicabile si de solutinare a cererilor si apararilor partilor. - la deliberare participa numai membrii completului in fata carora s-au desfasurat dezbaterile- cel mai tanar dintre membrii isi exprima primul parerea, iar presedintele completului ultimul - daca unul dintre membrii completului nu mai este judecator la acea instanta la momentul deliberarilor, el este obligat sa isi exprime opinia , cu exceptia cazului in care i-a incetata calitatea de judecator sau a fost suspendat- in acest din urma caz, se repune cauza pe rol si se reiau dezbaterile in fata completului legal constituit, in complet cu judecatorul de la permanenta- de regula pronuntarea are loc la termenul la care s-au incheiat dezbaterile- daca instanta nu poate lua de indata hotararea, poate sa amane pronuntarea cu max. 15 zile- hotararea este rezultatul acordului membrilor completului dejudecata sau a majoritatii- daca exista mai mult de 2 opinii, judecatorii cu pareri apropiatetrebuie sa isi uneasca parerile- daca nu se poate realize majoritate, procesul se judeca in complet de divergenta, constituit prin includerea presedintelui, vicepresedintelui instantei,presedintele de sectie sau a altui judecator desemnat de presedinte- divergenta se judeca de regula in aceeasi zi sau intr-un termen de max. 20 de zile, respective 7 zile in cauzle urgente- dezbaterile se vor relua asupra chestiunilor aflate in divergenta- daca se constata cu prilejul deliberarii ca necesare lamuriri cu privire la situatia de fapt sau de drept, instanta poate dispune repunerea cauzei pe rol- rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-o minuta, care cuprinde solutile pe scurt si daca e cazul, opinia separata- minuta trebuie semnata de membrii completului pe fiecare pagina sub sanctiunea nulitatii, dupa care se trece intr-un registru special (condica de sedinta)- hotararea se pronunta in sedintapublica la locul unde s-au desfasurat dezbaterile de presedintele completului sau alt judecator de complet care va citi minuta si va indica si calea de atac.

Incidentele procedurale Trei categorii: 1.actele de dispozitie a) renuntarea la judecata b) renuntarea la drept c) achiesarea d) tranzactia

2. suspendarea judecatii a) suspendarea voluntara b) suspendarea legala - de drept- facultativa 3.perimarea cererii (+ perimarea instantei) Actele de dispozitie1. Renuntarea la judecata - este actul de desistare a titularului unei cereri (chemare in judecata, reconventionala, etc), care consta in declaratia acestuia ca nu mai doreste continuarea judecarii/solutionarii cauzei sale- reclamantul poate renunta oricand la cererea sa, in tot sau in parte, verbal sau prin cerere scrisa- cererea poate fi facuta personal sau prin mandatar cu procura speciala (chiar si de avocat)- daca renuntarea intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, paratul poate solicita cheltuieli de judecata- daca renuntarea intervine la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, sau ulterior, renuntarea nu mai poate fi facuta decat cu acordul expres sau tacit al paratului- daca paratul nu e prezent la termenul la care se face declaratia de renuntare, instanta va acorda un termen sa isi exprime pozitia, lipsa raspunderii e considerat accord tacit- daca renuntarea la judecata se face in calea de atac, instanta ia act de renuntare si anuleaza hotararea (renuntarea la judecarea cererii de chemare in judecata)- instanta se pronunta asupra renuntarii prin hotarare supusa numai recursului, care se solutioneaza de instanta ierarhic superioara- daca renuntarea are loc in fata unei sectii a inaltei curti, hotararea este definitiva.

Efectele renuntarii- este un act individual ceea ce inseamna ca renuntarea unuia dintre reclamanti nu produce efecte fata de ceilalti reclamanti- renuntarea fata de unul dintre parati, nu produce efecte fata de ceilalti parati- renuntarea reclamantului la solutiile cererii principale, nu are effect cu privire la solutiile cererilor incidentale sau de sine statatoare

2. Renuntarea la dreptul pretins - reclamantul poate renunta la dreptul pretins daca are capacitate de exercitiu, iar renuntarea se refera la un drept de care partea poate dispune. - reprezentatul legal sau ocrotitorul partii trebuie sa aiba autorizarea instantei de tutela- renuntarea poate interveneoricand in cursul procesului, fara a fi necesar acordul paratului, dar la cererea acestuia reclamatul poate fi obligat la chltuieli de judecata- renuntarea poate fi verbal caz in care se consemneaza in incheiere sau scrisa caz in care trebuie consemnata prin inscris autentic- daca renuntarea intervine la fond, instant pronunta o hotarare prin care respinge actiunea- daca renuntarea la drept intervine intr-o cale de atac, instant pronunta o hotarareprin care anuleaza in tot sau in parte hotararile anterioare.cand renuntarea are loc in fata unei sectii a ICCJ,recursul se judeca de COMPLETUL DE 5 JUDECATORI.

3. Achiesarea - este actul de dispozitie prin care paratul recunoaste intentiile reclamantului sau prin care partea care a pierdut procesul renunta la calea de atac- achiesarea paratului la pretentiile reclamantului, reprezinta recunoasterea de catre parat a pretentiilor reclamantului in tot sau in parte- daca intervine la primul termen de judecata si paratul nua fost pus in intarziere sau nu era in intarziere potrivit legii, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecata - achiesarea prin renuntarea la calea de atac (art. 463) partea care a pierdut procesul, poate renunta la calea de atac sau daca a declarant-o, o poate retrage- daca achiesarea este conditionata, ea nu poate produce efecte decat daca partea adversa o accepta- achiesarea poate fi expresa sau tacitaAchiesarea expresa:- poate fi facuta cu ocazia pronuntarii hotararii, cand partea declara ca renunta la calea de atac, ocazie cu care se incheie un process verbal- partea poate achiesa expres si dupa pronuntare cand se prezinta in fata presedintelul instantei sau a judecatorului delegat sau prin declaratia facuta prin inscris authenticAchiesarea tacita:- trebuie sa rezulte din acte sau fapte care exprima intentia certa de a-si da adeziune la hotarare- reprezinta un astfel de act ex: executarea de buna voie

4. Tranzactia - este actul juridic prin care partile sting un process inceput sau preintampina nasterea unui process prin concesii reciproce, acest act are valoarea unui contract judiciar- partile trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu, iar tranzactia sa se refere la drepturi de care pot dispune- reprezentantul legal sau ocrotitorul au nevoie de autorizatie prealabila din partea insttantei de tutela- reprezentantul conventional are nevoie de procura speciala-tranzactia poate intervene oricand in cursul procesului- partile se pot prezenta la termenulfixat sau in orice alta zi, pentru ca instanta sa consfiin