Proiecte de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală și a altor legi

Principalele propuneri care pun în pericol lupta împotriva corupției și independența sistemului judiciar- 19 noiembrie 2015 –

I. Situația actuală.

La Camera Deputaților, în Comisia Juridică, erau înregistrate, înainte de vacanța parlamentară, 23 de proiecte de modificare a Codului Penal (CP) și Codului de Procedură Penală (CPP).

În plus, a fost trimis de Senat, unde a fost respins pe 7 septembrie 2015, un proiect legislativ prin care se aduc unele dintre cele mai importante modificări la CP și CPP, între care reducerea termenelor de prescripție, introducerea infracțiunii “abuzul de putere al organelor judiciare” sau stabilirea unui termen de 6 luni în care se pot face denunțuri fără consecințe penale pentru făptuitori1. Camera Deputaților este cameră decizională.

De asemenea, sunt depuse inițiative legislative de modificare a Legii 51/1995 de organizare a profesiei de avocat2 și a Legii 161/2003 privind prevenirea și sancționarea corupției3, prin care se încearcă exceptarea unor categorii profesionale de la aplicarea legilor penale.

Unele proiecte sunt inițiate de Guvern și sunt în acord cu observațiile instituțiilor judiciare, însă riscul este ca la discutarea lor în Parlament să primească amendamente care să afecteze bunul mers al justiției și al anticorupției. De exemplu, la Senat, un astfel de proiect a fost amendat de parlamentari PSD și PC, menționându-se că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există "indicii temeinice" în loc de "suspiciuni rezonabile", cum este în CPP (art.202 alin 1).

Pentru unele proiecte, CSM a avut termen de analiză de doar o săptămână, și a trimis, pe 15 iunie 2015, la Camera Deputaților, un raport prin care avizează negativ 13 proiecte de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală4.

DNA a transmis, în repetate rânduri, că adoptarea unor modificări aduse la CP și CPP conțin "aspecte ce ar putea sa afecteze eficiența investigațiilor în dosarele de corupție". “ar diminua semnificativ eficiența DNA, ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar”(Comunicate de presă, 31 martie 20155 și 5 mai 20156) .

1 http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=189212 http://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=187073 http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=187954 http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/15_06_2015__74475_ro.pdf 5 http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=6167 6 http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=6249

II. Principalele modificări aduse de propunerile de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală, care pun în pericol lupta împotriva criminalității și independența sistemului judiciar

A. Proiectul 574/09.09.2015 (L315/2015, înregistrat la Senat7 de 9 deputați PSD și unul de la grupul Minorităților, dintre aceștia – 4 deputați au dosare penale la DNA. Între timp, 3 inițiatori și-au retras semnăturile8). Senatul a respins proiectul în ședința plenară din 7 septembrie 2015, fiind trimis Camerei Deputaților.

Inițiativa vizează atât modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cât și modificarea Legii nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură penală.

Principalele modificări se referă la:

Art. 202 CPP: Modificarea condițiilor care trebuie luate în considerare de către instanțe la stabilirea măsurilor preventive (arestul preventiv, obligația de a nu părăsi orașul/țara etc.). Se introduce condiția ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăția dincolo de orice îndoială. Se înlocuiesc sintagmele "indicii temeinice" și "suspiciune rezonabilă" cu sintagma "dincolo de orice îndoială”.

Efecte: va face aproape imposibilă arestarea preventivă, de exemplu, înaintea condamnării.

Art. 224 și 225 din CPP: prin excluderea denunțului dintre elementele care pot fi avute în vedere la luarea unei măsuri preventive.

Efect: se restrâng elementele pe bază cărora judecătorul poate aprecia luarea unei măsuri preventive.

Art. 103, para. 2 CPP: prin introducerea, la condamnare, a sintagmei “dincolo de orice îndoială”, în loc de „îndoială rezonabilă” (Beyond a reasonable doubt) - „Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială”.

Efect: se impune un standard de probațiune imposibil de atins, condamnările se obțin mai greu. Vina "dincolo de orice îndoială rezonabilă" reprezintă standardul probatoriu obișnuit pentru condamnarea acuzaților în toate sistemele penale.

Articolul 131 CPP: - prin introducerea caracterului obligatoriu al confruntării solicitate de inculpat.

Efect: eliminarea protecției pentru investigatorii sub acoperire sau pentru unii martori, pot apărea întârzieri nejustificate dacă un inculpat solicită să fie confruntat cu toți ceilalți inculpați și părți ale unei cauze.

7 https://www.scribd.com/doc/264059293/Proiect-de-Lege-pentru-Modificarea-Codului-de-Procedura-Penala-si-a-Codului-Penal 8 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20113390-trei-deputati-retras-semnatura-proiectul-lege-modificare-codului-penal-codului-procedura-penala.htm

Articolul 141 CPP: prin abrogarea prevederii privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, pe o perioada strict determinată.

Efect: organizarea unui flagrant în timp foarte scurt nu va mai fi posibil. Chiar dacă judecatorul de drepturi și libertăți soluționează propunerea în ziua în care a fost sesizat, parcurgerea întregii proceduri presupune o întârziere de mai multe ore, timp în care momentul operativ poate fi pierdut.

Articolul 39 CPP: prin limitarea pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni la maximul special al celei mai grele pedepse.

Efect: pedepse mai blânde pentru infractori. Exemplul dat de DNA: persoane care în prezent ar primi pedepse de 15 - 20 de ani de închisoare, ca urmare a cumulării pedepselor aplicate (pedeapsa cea mai grea + 1/3 din celelalte pedepse), s-ar afla în situația în care pedeapsa finală nu ar putea depăși 7 ani de închisoare.  

Art 154 lit c, d, e alin 1 CP: prin reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale.

Efect: există riscul ca infractorii să nu mai poată fi condamnați până la prescrierea răspunderii penale, echivalează cu o amnistie.

Art. 290 și art. 292 CP: prin condiționarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor și cumpărătorul de influență de formularea denunțului în termen de 6 luni.

Efect: se va limita numărul infracțiunilor descoperite în acest mod, cei care iau mită vor avea garanția că după 6 luni de la consumarea faptei nu vor mai putea fi identificați.

Art. 296 par. 1 CP: prin introducerea infracțiunii de „abuz de putere al organelor judiciare”, inclusiv în cazul în care procurorii nu soluționează un dosar în termen de 2 ani de la data sesizării.

Efect: se exercită presiuni la adresa procurorilor și a judecătorilor, soluționarea unui dosar complex poate dura mai mult de 2 ani. 

Articolul 542 CPP: prin menționarea expresă a caracterului obligatoriu al acțiunii în regres.

Efect: poate fi o formă de presiune la adresa procurorilor și judecătorilor.

B. Proiect PL-x nr. 406/2015, inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae9, pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

Proiectul este la Comisia Juridica a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat, fără dezbatere publică.

Proiectul prevede următoarele modificări principale:

reducerea duratei controlului judiciar de la 2 de ani la 180 de zile.

Efect - persoanele cercetate ar putea părăsi țara după expirarea termenului de 180 de zile și s-ar putea sustrage de la executarea pedepsei.

9 http://www.senat.ro/legis/PDF/2015/15L084FG.pdf

mandatul de aducere ar urma să nu mai poată fi emis pentru infracțiunile de corupție și evaziune fiscală înainte de citarea suspectului;

Efect - suspecții vor putea lua legătura cu alte persoane sau pot afla despre desfășurarea unor percheziții.

încătușarea inculpaților arestați va fi posibilă doar în cazul celor cercetați pentru infracțiuni comise prin violență. 

Efect – pot apărea situații în care să fie pusă în pericol viața anchetatorilor, a unor persoane prezente la fața locului sau a inculpatului însuși.

Introducerea unei măsuri preventive noi - „arestul sever”

Efect - este văzut ca un pretext pentru a restrânge situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă. DNA avertizează că “nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală”10.

C. Proiectul Pl-x nr.150/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

Proiectul, inițiat de deputatul PSD Haralambie Vochițoiu, a fost respins de Senat și se află la Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Principala modificare se referă la faptul că mandatul de executare a hotărârilor penale care prevăd pedeapsa cu închisoarea în cazul persoanelor aflate în libertate să fie emis numai în baza unei hotărâri definitive, redactate şi motivate.

Efect – un condamnat definit va mai putea rămâne în funcție o perioadă după pronunțarea sentinței. Există riscul ca un condamnat să poată părăsi țara fără a putea fi oprit, deoarece procurorii, poliția sau serviciile de informații nu mai au atribuții într-un dosar după pronunțarea sentinței.

D. Proiectul PLx 333/2015 pentru modificarea art.301 şi art.30811 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost inițiat de 5 deputați PSD, PC, UDMR și Minorități și vizează modificarea „conflictului de interese”.

Proiectul a fost adoptat de Senat și se află la Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Principalele modificări sunt:

înlocuirea sintagmei "Conflictul de interese" cu sintagma "Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”;

adăugarea unor situații în care nu se aplică dispozițiile acestui articol, între care „ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta”.

10 http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6167 11 http://www.cdep.ro/proiecte/2015/300/30/3/se393.pdf

Efect – dezincriminarea conflictului de interese, politicienii care și-au angajat rude la cabinetele parlamentare sau în alte instituții nu mai intră sub incidența legii; investigațiile în curs privind asemenea fapte vor fi închise, persoanele trimise deja în judecată vor fi achitate.

E. Proiectul PL-X nr. 473/2014 pentru modificarea Legii nr.286/200912 privind Codul penal, inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae.

Proiectul a fost adoptat tacit de Senat și se află la Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Principala modificare este  la art. 277 CP, prin introducerea pedepsei cu până la 3 ani de închisoare pentru persoanele care dezvăluie informații din dosarele penale în curs de cercetare.

F. Proiectul PL-x nr.409/2015, inițiat de Guvern13, pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

Proiectul a fost adoptat cu amendamente de Senat și se află la Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Principala modificare a fosta adusă printr-un amendament depus de 2 deputați PSD și de senatoarea PC Cristiana Anghel la art 202 alin1, prin care a fost eliminată sintagma „suspiciune rezonabilă”, astfel încât ”Măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârșit o faptă prevazută de legea penală”.

Votul asupra acestui amendament a fost secret, la propunerea senatoarei PC.

G. Proiectul PL-x 289/2015 pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal14, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcţionarilor publici, în înţelesul Codului penal, a parlamentarilor şi a Preşedintelui României.

Proiectul este inițiat de seputatul PSD Eugen Nicolicea, a fost respins de Senat și se află la Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Principala modificare este “includerea” în categoria funcţionarilor publici a parlamentarilor și a Președintelui României, deși prevederile actuale sunt acoperitoare.

Efect - închiderea dosarelor care vizează parlamentari anchetați pentru fapte săvârșite înainte de adoptarea acestei modificări și achitarea acelora trimiși deja în judecată, pe motiv că la vremea respectivă nu ar fi fost asimilați funcționarilor publici.

12 http://www.cdep.ro/proiecte/2014/400/70/3/se678.pdf 13 http://www.cdep.ro/proiecte/2015/400/00/9/se505.pdf 14 http://www.cdep.ro/proiecte/2015/200/80/9/pl334.pdf

III. Modificări aduse Legii 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat și Legii 161/2003 privind prevenirea și sancționarea corupției

A. Proiectul 555/01.09.2015 (L149/2015, înregistrat inițial la Senat) pentru modificarea Legii nr. 51/1995, a fost amendat15 în Comisia Juridică și a primit raport favorabil, fiind votat și de plenul Senatului. Camera Deputaților este cameră decizională.

Proiectul a fost amendat în Comisia Juridică la propunerea senatorului PSD, Ioan Chelaru, președinte al Uniunii Juriștilor din România, astfel încât:

Nu mai este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine și date, a imaginilor și a altor reprezentări care se află în posesia avocatului (cum ar fi calculatoare, telefoane mobile etc)

Efect - nulitatea unor probe deja administrate în dosarele DNA, aflate în faza de urmarire  penală sau în instanțele de judecată.

Avocatul nu mai răspunde dacă nu denunță infracțiuni de corupție planificate de care are cunoștință în exercitarea profesiei (sunt obligați să denunțe doar infracțiunile de omor sau ucidere din culpă, genocid, crimă împotriva umanității sau crimă de război, răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian și naval săvârșit de o grupare teroristă). 

B. Proiectul 547/01.09.2015 (L202/2015, înregistrat inițial la Senat), care modifică regimul incompatibilităților prin modificarea unor prevederi din Legea 161/2003 privind prevenirea și sancționarea corupției, a fost amedat și avizat favorabil16 de Comisia Juridică și votat de plenul Senatului. Camera Deputaților este cameră decizională.

Proiectul de modificare a fost inițiat de mai mulți parlamentari PSD și PC.

Principala modificare este că senatorii și deputații se află în incompatibilitate doar dacă au calitatea de „președinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale care desfășoară sistematic și efectiv activități comerciale organizate ce constau în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri, comerț ori prestarea de servicii ca și contribuabili activi în sensul reglementărilor din Codul Fiscal”.

Efect – se restrânge regimul incompatibilităților doar pentru activități la societăți care realizează venituri. Potrivit Agenției Naționale de Integritate17, modificarea are ca efect aducerea în legalitate a unei situații de incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanțelor de judecată există litigii având ca obiect incompatibilitatea prevăzută de art. 82 din Legea nr. 161/2003.

15 http://www.senat.ro/Legis/PDF/2015/15L149CR.pdf 16 http://www.senat.ro/legis/PDF/2015/15L202CR.pdf 17 https://www.integritate.eu/Comunicate.aspx?Action=1&NewsId=1967&M=NewsV2&PID=20