simboluri de pe tăblițele de la tărtăria, descoperite astăzi pe casele tradiționale din...

8/18/2019 Simboluri de Pe Tăblițele de La Tărtăria, Descoperite Astăzi Pe Casele Tradiționale Din Bucovina

1/10

Simboluri de pe Tăblițele de la Tărtăria, descoperite astăzipe casele tradiționale din Bucovina. GALERIE !T!

Dec 19, 2014 Articole 22

Dimitrie Olenici

Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Observatorul Astronomic-Planetariu

[email protected]

Este cunoscut faptul cădiscurile, romburile, rozetele, cruciuliţele, spiralele şi alte semne asemănătoare de pebroderii, ceramică, ouă încondeiate şi ornamente ar itecturale sunt, indubitabil, reprezentări ale !oarelui, "unii,

#ăii "actee, etc$Dintre acestea, moti%ele solare sunt reprezentate cel mai des, lucru &resc deoarece !oarele este principala

sursă a %ieţii materiale şi spirituale şi a in'uenţat intotdeauna cultura şi ci%ilizaţia umană$!imboluri reprezent(nd !oarele au fost prezente în toate marile %ec i ci%ilizaţii) e*ipteană, c ineză, indiană,

ma+aşă, etc$ De e emplu, zeul solar -it ra era cinstit de către %ec ii perşi la solstiţiile de iarnă şi de %ară$ .ec ii e*ipteniconsiderau !oarele a & oc iul zeului /orus, care mai t(rziu a de%enit c iul lui Dumnezeu şi în present estereprezentat în picturi pe bisericile creştine sau pe case ca un cerc înscris într3un triun* i, uneori încon urat de raze delumină, sau ca un cerc încadrat de două triun* iuri$

-ai mult, cu si*uranţă, alte ima*ini comple e apar a & reprezentări ale eclipselor de !oare, lucru e plicabil,deoarece, dintre toate fenomenele cosmice, eclipsele i3au impresionat pe oameni cel mai mult$ 5arcur*(nd satele din 6ara noastră, în special cele din 7uco%ina, aten6ia ne este atrasă de un ornamentdeosebit, alcătuit dintr3un cerc intersectat lateral de două arce de cerc, cu trei raze îndreptate in os, peste careuneori este trasată o bară, iar deasupra sunt trei mici bucle$ 8n interiorul cercului, uneori este prezent un punct, unromb, o inimioară etc$ Dacă analizăm atent aceste ornamente, descifrăm că cercul principal reprezintă !oarele, cele trei raze%erticale reprezintă lumina !oarelui spre păm(nt, bara trans%ersală su*erează norii prin care trec razele solare,arcele laterale semni&că "una in trecere peste discul !oarelui în timpul unei eclipse, buclele din partea superioarăsunt erupţiile si alte fenomene solare %izibile in timpul unei eclipse, iar ornametul central reprezintă petele solare$

"a începuturi, c(nd oamenii nu ştiau să scrie şi să citească transmiteau informatiile foarte condensat prinsimboluri care acum ne par uneori e trem de simple şi fără sens, dar la o analiză atentă, lucrurile nu stau aşa$

8n satele din ţara noastră şi în special în cele din 7uco%ina se înt(lnesc mii de asemenea ornamente pe caseleoamenilor care par ade%ărate temple solare$

Acest lucru nu a apărut din senin$ !imboluri similare au fost descoperite pe celebrele tăbliţe de lut de la ărtăria din ransil%ania care datează încă din mileniul al 8.3lea î$/r$, în :emdet ;asr < 8ra=, mileniul al 8883lea î$/r şi în>nossos < ?recia, mileniul al 883lea î$/r$ &*$1$

http://adevaruldespredaci.ro/category/articole/http://adevaruldespredaci.ro/senzational-motive-astronomice-in-arhitectura-traditionala-romaneasca-similare-semnelor-de-pe-tablitele-de-la-tartaria-galerie-foto/#commentshttp://adevaruldespredaci.ro/senzational-motive-astronomice-in-arhitectura-traditionala-romaneasca-similare-semnelor-de-pe-tablitele-de-la-tartaria-galerie-foto/#commentshttp://adevaruldespredaci.ro/category/articole/


2/10

Fig.1 Similitudini între simboluri descoperite pe tăblițe de lut din Irak ( 3000.Î.Hr ! "recia( #000 î.Hr ! $omania

(%ărtăria& '000 î.Hr. i ornamente ar)itecturale contemporane pe case din $om*nia.

!pecialiştii în domeniu consideră că aceste simboluri sunt primele forme de scriere umană$8n anul 2009 m3am a'at la bser%atorul astronomic din ! an* ai pentru a efectua obser%a6ii astronomice asupraeclipsei de !oare de la 22 iulie$ #u această ocazie am prezentat cole*ilor c inezi o e poziţie despre !oare si eclipselede !oare in ornamnetica din @om(nia i i3am ru*at să %adă dacă *ăsesc %reo ideo*ramă c inezească în desenul din&*$1$ !pre surprinderea mea am a'at că semnul din re*istrul de sus care seamănă cu o scărită se cite te !oare Bsau"unăC i este utilizat în calendarul c inezesc B i în cel coreean i aponezC pentru ziua de duminică$ In registrul de jos ding.1 vedem o mică sferă într-o cupă asociată cu un alt simbol, un trapez de la care pornesc în sus câteva raze .Ori, acestesimboluri ne duc cu gândul la reprezentarea eclipselor. Pe tăblița din Knosos întâlnim un (X barat) care, în limba chineză, se citește

încă odată. Înt n acela i spiritcredem că semiluna din re*istrul trei su*erează faza de "ună la ltimul 5ătrar, iar parantezele mici din dreapta arputea su*era secera "unii la #rai nou$ 8ma*ini similare, dar mai su*esti%e cu "una la ultimul 5ătrar înt(lnim pe %ec icruci de piatra din cimitirele din ud$!ucea%a &*$2$

$

Fig.# Soarele! +una i ,c)iul di-in repre entate pe -ec)i cruci de piatrădin /ud Sucea-ai pe biserica +unca ernii din /ud.Hunedoara (-e i mai /os


3/10

$ 5rin urmare, e posibil ca în tăbli6ele de la ărtăria să se ascundă un mesa astronomic încă nedesci rat.

Dacă este a a, atunci tăbli6ele de la ărtăria nu sunt numai prima scriere din lume ci i primul tratat deastronomie al omenirii$

n opinia noastră aceasta este prima carte care are trei %olume în trei pa*ini) lumea de sus3cerul B disculrotundC, lumea de os B tăbli6a dreptun* iularăC i le*ătura între cele două lumi prin mituri i arborele cosmic Btăbli6apătratăC$

!ă nu uităm că astronomia este prima tiin6ă a omenirii$.olens3nolens, oamenii au obser%at i studiat mi carea a trilor, fazele "unii, au creat săptăm(na, luna, anul,

etc$ i, înainte de a putea consemna aceste cuno tin6e pe pietre sau pe (rtie, au utilizat lutul, material la îndem(naoricui i u or de prelucrat$

Despre tăbli6ele de la ărtăria s3a scris i încă se %a scrie mult de către speciali ti în tiin6a descifrăriiscrierilor$

Dacă am considera că discul din st(n*a din &*$F reprezintă anul, atunci &ecare cadran este un anotimp$#adranul din st(n*a sus care con6ine semnul !oarelui ar putea & %ara deoarece !oarele domină zilele de %ară, iar celdin st(n*a os ar putea & iarna, deoarece "una se a'ă sus pe cer i domină nop6ile de iarna i aici o putem identi&caprin cercul mititel din cupă$

Fig.3 %ăblițele dela %ărtărian opinia noastră, reprezentarea unui pom i a unor animale, cum este cerbul din tăbli6a dreptun* iulară micăpoate & pusă în le*ătură cu pomul %ie6ii i cu unele mituri astrale în care animalele au ucat un rol deosebit$ !pre


4/10

e emplu, la popoarele nordice i la indieni e istă constela6ia #erbul, iar la noi eclipsele sunt cauzate de %(rcolacii careau cap de lup$ !ă &e silueta din spatele cerbului o primă reprezentare a unui %(rcolacG

!ă &e înt(mplător ocul caprei i al cerbului în prea ma solsti6iului de iarnăG #are este %ec imea acestor ocuri pe teritoriul 6ării noastreG n alt fapt ocant este că în biserica din #ăline ti #ăieni -aramure se a'ă o inscrip6ie cu ni te semnemisterioase, care prezintă similitudini cu unele semne de pe tăbli6a dreptun* iulară dela ărtăria &*$4 b$

Fig.2 a repre entarea unui -*rcolac

b Inscripție din biserica ăline ti ăieni 4aramureAnaliz(nd din alt un* i de %edere tăbli6ele de la ărtăria, obser%ăm că două dintre ele au *ăuri, ceea ce

su*erează ideea că erau le*ate cu a utorul unor nururi i purtate la *(t ca amulete$

lterior, c(nd te nica s3a dez%oltat i au apărut 6esăturile i acul de cusut, aceste semne au trecut pecămă i$ După părerea noastră aplicarea lor pe aine, în special pe cămă i, a%ea rol apotropaic i probabil eraureproduse cu mare acurate6e pentru a nu le altera puterea, lucru ce a făcut posibilă dăinuirea lor în formeleini6iale p(nă în prezent$

8ia rom(nească este plină de simboluri astronomice cu rol apotropaic i a fost considerată dintotdeauna ca unobiect de mare %aloare, realizată, păstrată cu s&n6enie i lăsată urma ilor$ ;u de pu6ine ori, oamenii erau

înmorm(nta6i cu cea mai frumoasă căma ă pentru ca aceste simboluri să3i apere i în %ia6a de apoi$


5/10

De pe aine aceste simboluri au trecut i pe construc6ii$ #ă lucrurile stau a a, o do%ede te un fapt dincomuna muzeu #iocăne ti din ude6ul !ucea%a$ Aici, după al doilea război mondial, *ospodarii au început să3 i ornezecasele cu moti%e a'ate pe cămă ile cusute de *ospodine$ Acum sute de case, inclusi% primăria i muzeul satului din#iocăne ti sunt ornate cu astfel de moti%e$ Acces(nd pe internet H 8ma*ini #iocăne ti !ucea%a obser%ămcă ma oritatea au forme *eometrice i reprezentări astronomice) !oarele, "una, cerul înstelat i c iar eclipsele$$

nsă ornamente asemănătoare se *ăsesc pe mii de case din alte localită6i i din alte ude6e, diferen6a este că cele din#iocăne ti, par a & decupate de pe p(nză, cu mar*ini zim6ate, pe c(nd celelalte au mar*inile linii drepte$ n &*$I putem %edea două ornamente cu moti%e solare izbitor de asemănătoare simbolurilor solare de la ărtăriasituate fa6ă de acestea la %reo I00Jm i K000 de aniL

n

Mi*$I$ -oti%ul eclipsei de !oare %ec i de K000 de ani )

aC #orbasca ud$7acău,

bC !f$8lie ud$ !ucea%a


6/10

@e%enind la ornamentele de pe casele din satele noastre, 6ăranii zilelor noastre nu au a%ut în faţă modelultăbliţelor de la ărtăria atunci c(nd şi3au ornat casele, ei le3au preluat de3a lun*ul timpului de la o *eneraţie la alta şile3au tot îmbo*ăţit i uneori alterat înc(t, în prezent, cu *reu poate cine%a să spună că, ceea ce pare a & un buc etde 'ori, un spic de *r(u sau o cruce frumos impodobită, reprezintă, de fapt, o eclipsă de !oare &*$K$ 8niţial, aceste simboluri aşezate pe case sau pe di%erse obiecte a%eau at(t rol artistic, dar mai ales apotropaic,

împotri%a spiritelor rele$ n comuna #orbasca din ud$ 7acău le3am întilnit aşezate la colţul caselor, păstr(nd o %ec etradiţie de protecţie de du uri rele de ur împre urul locuin6ei$ După apariţia creştinismului, simbolul protector a de%enit crucea, dar aceasta este o transformare areprezentării !oarelui, care initial era un disc, apoi un disc cu cruce in centru, apoi un disc mai mic cu bra6ele crucii îne terior, după care, discul s3a tot micşorat şi a rămas numai crucea care, asemănător, se aşează pe locuinte$ ruce în casă! cruce pe masă! cruce la patru col5uri de casă se spune într3o ru*ăcine cre tină pe care personal amauzit3o de la mama i de la bunica$

8nteresantă este creştinarea simbolului de la ărtăia care seamănă cu ideo*rama c inezească pentruduminică căruia acum i s3au adău*at două cruciuliţe la capete$

Aspecte detaliate pot & %ăzute în posterul din &*$9$

Fig.' $epre entări stili ate ale eclipselor de Soare pe case din $om*nia Mascinat de frumuse6ea acestor ornamente pe casele oamenilor, m3am otăr(t să abordez în cadrul

bser%atorului astronomic din !ucea%a o cercetare de etnoastronomie a%(nd ca temă ornamentica astronomică înar itectura tradi6ională rom(nească$

După trei decenii, această muncă s3a &nalizat prin)


7/10

< H!oarele şi eclipsele de !oare în ornamentica ar itecturală din :udetul !ucea%a articol publicat în Anuarul -uzeuluiEtno*ra&c al 7uco%inei, Anul 888, ;r$F, 2001< prezentarea unei e poziţii pe această temă la A 883a #onferinţă 8nternatională despre Eclipsele de !oare B!E#2004C, -ilton >e+nes, >< prezentarea la !impozionul @olul Astronomiei în #ultură şi #i%ilizaţie or*anizat la 5aris de către A8 B niuneaAstronomică 8nternationalăC şi ;E!# în perioada 1932F ianuraie 2009 a unui poster intitulat%)e Sun and solar eclipses in traditional $omanian ornamental patterns .

5roceedin*ul acestui simpozion în care se *ăseşte şi lucrarea noastră a fost editat la #ambri*e ni%ersit+5ress B în %arianta electronică la adresa

ttp)NN ournals$cambrid*e$or*N8AC< H!oarele şi eclipsele reprezentate în ar itectura tradiţională din @om(nia în cartea 6stronomia pentru to5i , !ibiu,2010, lucrare editată cu spri inul Administraţiei Mondului #ultural ;ational3publicarea unui calendar de perete pentru anul 2011 intitulat7Soarele în ornamentica din 8uco-ina9! i a unuia asemănător pentru anul #01#

Alături de aceastea, cu ocazia unor e pedi6ii tiin6i&ce astronomice la care am luat parte in di%erse locuridin lume B An*lia, 8ns$7orneo, urcia, 8talia, # ina, 8ns$-aldi%eC am luat cu mine întotdeauna o e poziţie itinerantă defoto*ra&i color intitulată7Soarele :i eclipsele de Soare în ornamnetica traditională din $om*nia9 $

5este tot această e poziţie s3a bucurat de un interes deosebit, &e datorită faptului că în cultura popoarelor

respecti%e aceste moti%e nu reprezintă o di%ersitate at(t de mare ca la noi sau, aşa cum este în ţările industrializate,acestea au dispărut în decursul timpului ca o consecinţă a procesului de urbanizare$

Fig ;. e?


8/10

Fig.C asă tărănescă9templu solar9 din omăne ti /ud.Sucea-aDe aceea, pentru a face cunoscut şi *eneraţiilor %iitoare acest patrimoniu care în c(ţi%a ani nu %a maie ista, prin acest articol tra* un semnal de alarmă i %in cu propunerea de a aborda o cercetare etnoastronomicăamplă care să se &nalizeze prin)

< realizarea unui in%entar i a unei fototeci, editarea unor albume pe diferite zone etno*ra&ce< realizarea unui site< or*anizarea unor trasee etnoastronomice incluse în ofertele turistice< or*anizarea unor e poziţii permanente la planetariile i obser%atoarele astronomice din 6ară< editarea unor calendare, pliante şi broşuri, prezentarea in mass3media şi la di%erse acti%ităţi ştiinţi&ce

naţionale şi internaţionale< informarea i con tientizarea proprietarilor despre %aloarea inestimabilă a acestor ornamente stră%ec i,

scutirea de impozite a proprietarilor care păstrează aceste ornamente i a ezarea uneor plăcu6e cu inscrip6iaornament ar itectonic de importan6ă na6ională$etc$

!pre surpinderea noastră, frec%enta acestor moti%e este deosebit de mare în ude6ul !ucea%a i în împre urimi în comparaţie cu restul teritoriului 6ării$ "a fel de surprinzător este faptul că, din obser%a6iile făcute ocazional lapopoarele %ecine nouă sau c iar de mai departe, nu am *ăsit nicăieri, pe case, moti%e asemănătoare tăbli6elor de la

ărtăria i în special moti%ul eclipselor$ Această fosilă %ie a artei neolitice de pe teritoriul 6ării noastre, speci&căpoporului nostru, ar trebui să de%ină un brend de 6ară în locul unui fals mit cu %ampiri străin poporului nostruO

Din ce s3au insiprat rom(nii c(nd au creat astfel de ornamente a căror matrice a stat în*ropată în păm(nttimp de ase mileniiG

Maptul că aceste ornamente apar numai într3un areal *eo*ra&c care include ărtăria do%ede te continuitatea

neîntreruptă i le*ătura de s(n*e a popula6iei din această zonă$5e de altă parte, nu este înt(mplător faptul că, în apropiere de ărtăria, la !armise*etuza @e*ia, se *ăse te

acel comple de sanctuare < calendar, care, practic, a fost un comple astronomic$ ri, pentru a construi a a ce%a,au fost necesare cuno tin6e solide de astronomie care nu au putut apărea din senin i nu le3a putut stăp(ni un sin*urom, au trebuit să e iste zeci de ini6ia6i, forma6i într3o coală de astronomie$ 5robabil că astronomii daci,precum astronomii zilelor noastre, erau specializa6i în diferite ramuri ale astronomiei, pe care le re*ăsim îndi%ersitatea construc6iilor respecti%e$ Din c(te cunosc, nicăieri în lume nu e istă alt obser%ator astronomic antic cuat(tea construc6ii distincte$

nul dintre ace ti ini6ia6i a fost Deceneu, despre care scriitorul antic :ordanes nota D 9


9/10

!pre e emplu, pe costumele na6ionale bărbăte ti din Qara -o6ilor i nu numai se înt(lne te cusut semnulsolar dătător de %ia6ă pe care %ec ii e*ipteni îl purtau la *(t ca amulete &*$R$

#um au a uns aceste semne pe cămă ile ardelenilor G

Fig. Simbolul egiptean al Soarelui dătător de -iață pe cămă ile daco&rom*nilor.8ntruc(t în acele %remuri tiin6a era str(ns împletită cu reli*ia, acest centru de medita6ie i studiu a fost

plasat în mun6i, departe de lume$ n mod asemănător în E%ul -ediu rom(nesc, mănăstirile i colile care func6ionaupe l(n*ă acestea, au fost construite în mun6i, departe de lume$

#u si*uran6ă că i înaintea acestui centru astronomic din piatră, a e istat altul, sau altele mai mici, din lemn,&indcă nu s3a putut trece direct de la astronomia de pe tăbli6ele de lut la construc6ii din piatră$

#a o concluzie putem spune că simbolurile dela ărtăria au tre%aresat istoria mii de ani p(nă în zilele noastrein'uen6(nd astronomia dacilor i crea6ia populară rom(nească$

n &*$10 este prezentat un poster care redă succint c(te%a aspecte pri%ind ornamentica cu moti%e

astronomice în crea6ia populară rom(nească$


10/10

Fig.10. Soarele i eclipsele de Soare în ornamentica tradițională rom*nească! poster pre entat la Garis!lasediul >=S , ! cu oca ia desc)iderii 6nului 6stronomic International #00 .

8ma*ini în detaliu ale posterului din &* 10 pot & ob6inute dacă se accesează pe internet boletincientecenero 2009 olenici $ Dupa desc iderea pa*inii, în partea de os se accesează adresa)

ttp)NNSSS$allais$infoNmiscellaneousNeclipseposter$pdf Cititorii interesați de ornamentica astronomică mai pot accesa pe internet și alte cuvinte cheie precum: mitologie solară,

ornamente solare, eclipsele în mitologie etc. Dimitrie Olenici
http://www.allais.info/miscellaneous/eclipseposter.pdfhttp://www.allais.info/miscellaneous/eclipseposter.pdf

simboluri de pe tăblițele de la tărtăria, descoperite astăzi pe casele tradiționale din...

Documents