„Statuile, monumentele [i l\ca[urile de odihn\ ale eroilor [i martirilor neamului sunt pentru trupul ]\rii,ca [i icoanele din casele noastre.“ NICOLAE IORGA

Periodic de educa]ie patriotic\ [i cinstire a eroilor neamului

Anul XII, Nr. 3-4 (45-46), Ia[i, Noiembrie 2020

EERROOIIII NNEEAAMMUULLUUII

Armata reprezint\ totalitateafor]elor militare ale unui stat (oas-te, o[tire). ~n epoca medieval\, }\-rile Române aveau oastea perma-nent\ a domnului (oastea cea mi-c\, uneori fiind pl\tit\) [i oasteacea mare (format\ din cetele boie-re[ti). Bazele moderne ale Arma-tei Române s-au pus `n a doua ju-m\tate a secolului al XIX-lea. Ladata de 12/24 noiembrie 1859,prin ~naltul Ordin de Zi, nr. 83, alDomnului Alexandru-Ioan Cuza,s-a `nfiin]at Statul Major Generalal Armatei Române. Anul acestas\rb\torim Ziua Armatei României`n contextul anivers\rii celor 102ani de la Marea Unire de la 1 de-cembrie 1918. Tot `n acest an s-au`mplinit 103 de ani de la campaniamilitar\ a armatei României, din

vara anului 1917, desf\[urat\ `ntriunghiul jertfei [i eroismului laM\r\[ti, M\r\[e[ti [i Oituz. Istori-cul Florin Constantiniu, referin-du-se la m\surile adoptate de Ma-jestatea sa Regele Ferdinand I [iguvernul I. I. C. Br\tianu cu privi-re la perfec]ionarea conducerii ar-matei române, ar\ta c\ numireageneralului Constantin Prezan `nfunc]ia de [ef al Marelui CartierGeneral, `n decembrie 1916, aconstituit un mare câ[tig pentruconducerea Armatei României.Generalul Constantin Prezan afost un bun organizator astfel c\,`n vara anului 1917, armata româ-n\ avea s\ dovedeasc\ alia]ilor [iadversarilor c\ reprezint\ o for]\vrednic\ de respect. Armata ro-mân\ continu\, `n prezent, trans-

form\rile structurale [i organiza-torice, `ndeplinindu-[i misiunilede ap\rare a ]\rii [i de cooperarecu celelalte armate `n diferite mi-siuni de lupt\ din Afganistan [i al-te zone ale lumii, veghind al\turide partenerii NATO la men]inereap\cii `n lume [i `n estul Europei.~n aceste momente premerg\toarezilei de 25 octombrie, administra-]iile centrale [i locale, Asocia]iaNa]ional\ a Veteranilor de R\zboi,din M.Ap.N. [i M.A.I., OficiulNa]ional „Cultul Eroilor“, Asocia-]ia Na]ional\ Cultul Eroilor „Re-gina Maria“ [i cadrele militare ac-tive, `n rezerv\ sau retragere dinM.Ap.N., M.A.I. [i S.R.I., precum[i cadrele didactice din [coli, mu-zeografii din muzeele de istorie,personalul din Casele [i CentreleCulturale desf\[oar\ numeroaseactivit\]i educative la cimitirele [i

monumentele eroilor, omagiindmemoria bunicilor [i p\rin]ilorno[tri care au luptat cu `nalt spiritde sacrificiu pentru eliberarea p\-mântului ]\rii, `n Primul R\zboiMondial [i al Doilea R\zboi Mon-dial. ~n ziua de 25 octombrie `n]ar\ se vor desf\[ura evoc\ri isto-rice, ceremonii militare [i religi-oase, se vor depune jerbe [i coroa-ne de flori [i se vor aprinde lumâ-n\ri [i candele la monumentele e-roilor români c\zu]i `n luptele dinPrimul [i al Doilea R\zboi Mon-dial, precum [i `n Ungaria, Cehia,Slovacia, [i Polonia, ale c\ror teri-torii au fost eliberate [i prin jertfe-le osta[ilor români `n anii 1918-1919 [i `n 1944-1945.

Col. (rtr.) ConstantinChiper

Nu-l uita]i pe cel c\zut`n r\zboi,l\sa]i-i din când `n cândun loc liber la mas\,ca [i cum ar fi viu `ntrenoi,ca [i cum s-ar fi `ntorsacas\.

De fapt el s-a `ntors din-tre noi `ntâiul,numai c\ s-a `ntors pu]inmai ostenit[i pe un pat nev\zut [i-aa[ezat c\p\tâiullâng\ veni]ii acas\ din mit.El [i-a f\cut lucrul lui acum

poate c\ `i e sete, o setearzândora pân\ la noi ca unfum.Deci l\sa]i pentru el s\cad\ vin pe p\mânt.

Nu-l uita]i pe cel c\zut`n r\zboi,striga]i-l din când `ncând pe nume,ca [i cum ar fi viu printrenoi...[i atunci el va surâde`n lume.

NNiicchhiittaa SStt\\nneessccuu

Anul acesta 2020, are loc come-morarea na]ional\ a marelui poet cea l\sat `n urm\ milioane de cuvintescrise cu tact [i pasiune. 131 de anide când Mihai Eminescu a stins lu-mina pe P\mânt, dar a aprins un Lu-ceaf\r pe cer [i reprezint\ culmeastr\lucitoare a literaturii noastre,gloria neasemuit\ a poeziei româ-ne[ti din toate timpurile. El este po-etul nostru na]ional, exprimând [i`ntruchipând, `n opera sa genial\,`ntr-o sintez\ de mare profunzime,tr\s\turile specifice ale poporuluiromân. Eminescu, este, f\r\ `ndoia-l\, cel mai mare poet român, `ntâi,prin bog\]ia de idei [i de sentimen-te; apoi, ca artist, ne`ntrecut de ni-meni, al cuvântului românesc. Se-cretul s\u este de a fi iubit f\r\ mar-gini frumuse]ea vie]ii [i de a fi urâtcu patim\ pe to]i acei care o `ntune-cau. Magistral `l evoca Mihail Sa-doveanu: „S\ ne aducem pururi a-minte de Mihai Eminescu, cel maiales `ntre to]i scriitorii acestuineam. ~n via]a lui scurt\ a dus artapoeziei la `n\l]imi ne`ntrecute pân\ast\zi, `mbog\]ind ritmul, rima [iexpresia artistic\; a dat cuvintelorsimple valoare nou\ [i armonii sur-prinz\toare, sentimentelor adânci-me unic\, viziunilor orizont nem\r-ginit.“ A fost un poet, prozator [ijurnalist român, considerat „ceamai important\ voce poetic\ din li-teratura român\“, atât de c\tre citi-torii români, cât [i de critica literar\postum\. Receptiv la romantismele-europene de secol XVIII [i XIX, aasimilat viziunile poetice occiden-tale, crea]ia sa apar]inând unui ro-mantism literar relativ `ntârziat.Prin articolele pe care le publicamai ales `n perioada `n care a lucratla „Timpul“ a reu[it s\-i deranjezepe câ]iva lideri importan]i din mare-le Partid Conservator care au lansatsloganul, celebru `n epoc\, „Ia maiopri]i-l pe Eminescu \sta!“. Scrieri-le eminesciene ofer\ cititorilor o ra-diografie a vie]ii politice, parlamen-

tare sau guvernamentale din acea e-poc\; `n plus ziaristul era la nevoie[i cronicar literar sau teatral, scriadespre via]a monden\ sau despre e-venimente de mai mic\ importan]\,fiind un veritabil cronicar al mo-mentului. Eminescu a fost activ `nsocietatea politico-literar\ „Juni-mea“ [i a lucrat ca redactor la „Tim-pul“. A publicat primul s\u poem lavârsta de 16 ani, iar la 19 ani a ple-cat s\ studieze la Viena. Manuscri-sele poetului, 46 de volume, aproxi-mativ 14.000 de file, au fost d\ruiteAcademiei Române de Titu Maio-rescu, `n [edin]a din 25 ianuarie1902. La 24 octombrie 1948 a fostales post-mortem membru al Aca-demiei Române. Eminescu avea s\ridice pe culmi inegalabile bog\]iaspiritual\ a neamului din care a ap\-rut. Cu toate c\ nu a avut decât r\-gazul a 20 de ani `ntre data debu-tului literar [i ultimele sale crea]ii(1866-1883), s-a d\ruit scrisului cuo uluitoare putere creatoare, abor-dând toate genurile [i speciile litera-re. ~n afar\ de opera poetic\, a scrisnuvele „S\rmanul Dioanidis“, „LaAniversar\“, „Cezara“, basmul „F\t-Frumos din lacrim\“, romanul „Ge-niu pustiu“, fragmente dramatice, e-seuri, un num\r imens de articole.Poetul Mihai Eminescu este socotitde Biseric\ un vrednic [i credinciosfiu. El a subliniat `n multe texte, maiales `n articolele sale din ziarul „Tri-buna“, rolul major pe care l-a ocupatBiserica Ortodox\ `n via]a poporuluiromân, mai ales `n secolele de restri-[te, atunci când `n Principatele Unite,nefiind unite `ntr-un stat, Biserica a`nlocuit autoritatea acestuia `n toateregiunile locuite de români (...). De[ia murit cu 29 de ani `nainte de Ma-rea Unire de la 1 Decembrie 1918,Mihai Eminescu, având un spiritprofetic, a `ntrez\rit acest moment[i a luptat `n scurta [i zbuciumatasa via]\ pentru `mplinirea lui.“

131 de ani de la moartea poetuluiMihai Eminescu

Anul 1918 reprezint\ `nistoria poporului român anultriumfului idealului na]ional,anul `ncunun\rii victorioase alungului [ir de lupte [isacrificii umane [i materialepentru f\urirea statuluina]ional unitar. Ziua na]ional\a României a fost `ntre 1866-1947 ziua de 10 mai,

apoi, `ntre 1948-1989 ziuade 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, ziuade 1 Decembrie a fost de-clarat\ zi na]ional\ [i s\r-b\toare public\ `n Româ-nia. Aceast\ prevedere afost reluat\ de Constitu]iaRomâniei din 1991, articolul12, alineatul 2. Deci, 1 De-

cembrie este Ziua Na]ional\a României, adoptat\ prinConstitu]ie, legea suprem\.Fapta Viteazului Voievod -din anul 1600 - fusese doaro clip\ de vis, iar la 1 De-cembrie 1918 devenea ceamai mare, [i cople[itoarerealizare a poporului român.

11 DDeecceemmbbrriiee 11991188 eesstteeffaappttaa iissttoorriicc\\ aa `̀nnttrreeggiiii

nnaa]]iiuunnii rroommâânnee

(continuare `n pagina 3)

(continuare `n pagina 2)

(continuare `n pagina 2)

25 octombrie - Ziua Armatei Române Nu-ll uita]i

România eeste nnumele llui EEminescu. (NICHITA SST|NESCU) Erroii nneamului2

A[a s-a n\scut asocia]ia noastr\! Din dorul Cr\i[o-rului mun]ilor, din a sa ultim\ vrere! Dac\ a[ putea-onumi revela]ia Românismului... ar fi eronat, cu Ro-mânism m-am n\scut, cu r\d\cini adânci `n sângemândru! E doar revela]ia ~n\l]\rii, sunt ochii [ter[i decea]a neputin]ei! E chiar raza divin\ care `]i d\ pute-rea s\ crezi c\ po]i schimba, c\ po]i [i tu la rându-]is\ [tergi cea]a din ochii celorlal]i! Ce `[i propune a-socia]ia noastr\? S\ pun\ cea de pe urm\ vrere a luiIancu, s\ o transpun\ `n glasuri sfinte de eroi ai nea-mului... cei cu nume, dar mai ales celor f\r\ de nume.Tr\iesc cu convingerea c\ testamentul lui Iancu, ulti-mul s\u dor este chintesen]a vrerii fiec\rui român e-rou care nu s-a temut s\ verse „un picurel de sânge“,fie el [i ultimul, pentru aceast\ ]ar\! Asocia]ia noas-tr\, prin noi cei pu]ini la `nceput, `[i propune s\ `ncal-]e opinc\ str\veche, s\-[i pun\ c\trin]e [i i]ari, [i mân-dr\ ie s\-[i pun\, [i fir de busuioc legat `n tricolor...S\ porneasc\ prin ast\ ]\ri[oar\ sfânt\, din c\tun `ncapital\, din l\ca[ sfânt `n parlament, de pe uli]\ olte-neasc\ [i pân\-n codru apusean. S\ ne `nv\]\m copiiiprin pove[ti cu tâlc, pe care le vor duce copiilor lor,s\ `i `nv\]\m istorie! S\ punem `n fiece [coal\ prima-r\ testamentul lui Avram Iancu, la intrare, s\ nu maifie inv\]\cel care s\ nu porneasc\ mândru româna[ `nlupta cu via]a! S\ [tie fiecare c\ acest t\râm unde a a-les Domnul s\-i lase...e cel mai `ncercat p\mânt! C\prin venele lui Iancu a curs sânge de Horea... c\ prinvenele lui Clo[ca a curs sânge de Mihai Vod\! S\ maiafle c\ nimic din ce este nu ar fi fost dac\ Ei...cei cene privesc r\bd\tori din turlele Raiului nu ar fi murit

pentru noi! Testamentul lui Avram Iancu este cu si-guran]\ [i ultimul dor a lui Tudor Vladimirescu, al E-caterinei Teodoroiu, al lui }epe[ Vod\! Dar este [iTestamentul lui Brâncu[i, dar vocea-i prea departe... s\`l aducem `napoi, s\ putem s\-i auzim vrerea, nu doars-o pip\im! S\-l `ntregim pe Mihai Viteazul! S\-l pu-nem `n fruntea mae[trilor Cuvântului pe cel ce a datJurnalismului nume - Mihai Eminescu! Avem atât demult\ treab\, dragi români ce simt române[te, cu ceicare au uitat Românismul... Dar putem aduce mân-dria de Neam [i }ar\ la rang de testament! Putem fa-ce din Testamentul lui Avram Iancu biblia românea-sc\ pe care s\ jur\m credin]\! Probabil ve]i fi tenta]is\ `ntreba]i cu cine ne lupt\m, vremurile tulburi sunt

demult apuse! {i ce caut\ o femeie `n func]ie `nalt\`ntr-o asocia]ie a crezului istoric... Ducem lupt\ crân-cen\ cu uitarea! Este cel mai greu examen de trecut,nu pentru cei ce poart\ povara anilor... ace[tia au `n-v\]at istorie f\când istorie! Pentru cei ce vin dup\ ei,pentru cei ce cred c\ dac\ aici e greu, pot recurge ladiplome [i pa[apoarte! ~[i pot da pe vreo doi argin]icea mai sfânt\, perpetu\ valoare a spiritului româ-nesc: materia lor cenu[ie colorat\ la na[tere `n trico-lor. S\ `ncet\m `n a-i `ncuraja s\ plece... pentru c\ e-roii neamului românesc nu au plecat! Iar celor dejapleca]i s\ le trimitem motive s\ se `ntoarc\! Se poate,se poate s\ lu\m [i noi ceva din ]\ri str\ine: s\ lu\mdin mândria cu care `[i iubesc ei ]ara, `[i poart\ por-tul, tradi]iile [i drapelul. S\ fim mul]i cei ce r\mânemaici, cei ce credem c\ putem da lec]ii de na]ionalism`n ]ar\, nu `n ]\ri... Organizarea juridic\ are cutumevechi, reci [i stricte ca orice adunare ce se supune le-gii. Asocia]ia noastr\ va fi `mpletitur\ sfânt\, ca cea]esut\ `n r\zboiul de ]esut de m\icu]e plânse, dar [i`mpletitur\ glorioas\, neasuprit\, ne`ntinat\ a bravi-lor eroi ai neamului! Vom fi camarazi egali dup\ le-gea marilor `nainta[i. Crezul nescris este: nici un ca-marad nu se abandoneaz\ pe câmpul de lupt\! Vomfi pe rând creier, timp, picioare, voce, acoper\mânt!Eu, ca femeie...am leg\mânt divin cu fiece maicu]\de erou, ce-[i plânge soarta fiului din Ceruri! S\ ̀ i su-râdem, s\ le ar\t\m c\ sacrificiul lor a f\cut din Na]ialor, una fericit\!

Dr. M\d\lina F\rca[. Pre[edinte Asocia]iaCultural-Istoric\ „Testamentul lui Avram Iancu“

„Ultima mea voin]\!“„Unicul dor al vie]ii mele e s\-mi v\d Na]iunea mea fericit\“

Paginile de jurnal de sub pana doc-torului colonel Raul Dona (1873-1924)ne surprind pl\cut nu doar prin faptulc\ este un document recent descoperit`n arhiva bogat\ a istoricului literar E-milia {t. Milicescu (1908-1999), de c\-tre fiica acesteia, prof. dr. Viorica Mi-licescu, ci pentru c\ avem posibilitateaunor compara]ii, veridice, privind eve-nimentele din perioada ianuarie 1917 -octombrie 1918. Comparându-l cu altezeci de alte jurnale de front, se na[te`ntrebarea: ce elemente de originalitatear putea `nscrie `n istoria Marelui R\z-boi, acest recent volum, intitulat, sim-plu, Jurnalul unui medic militar (Edi-tura Humanitas, Bucure[ti, 2018)? ~nprimul [i `n primul rând, fiecare jurnaleste un document istoric, pentru c\ au-torii [i-au sc\ldat pana `n suferin]a mo-mentelor evocate. Se recompun expe-rien]e, `ncerc\ri, dramatisme, dar [i nu-me de eroi care s-au jertfit pentru ]ar\.{i `n aceast\ ordine de idei, cred, fiec\-rui volum merit\ s\-i acord\m aten]iacuvenit\, p\strând, totodat\, un mo-ment de reculegere, pentru jertfa alorno[tri. {i revenind la jurnalul medicu-lui cu grad de colonel Raul Dona avema sus]ine multe puncte de vedere cares\ merite aten]ia cititorului. {i s-o lu\mmetodic. Observ\m confesorului o fe-reastr\ deschis\ `nspre propria-i inim\,atunci când simte c\ nu mai suport\lipsurile, mizeria (p\duchii), boala (ti-fosul exantematic), care ucid nemilos.Pentru documentari[tii [i iubitorii lo-curilor memorabile [i pitore[ti din Ia[i,unele informa]ii ar putea deveni obiectde cercetare. Din `nsemn\rile autoruluiaflând c\: - Cella Delavrancea a locuit`n perioada refugiului, `n „casa Stur-dza“, de pe strada Logof\t T\utu; - fa-milia dr. Raul [i Niculina Dona se mut\`n casa G\v\nescu (Seminarul Pedago-gic), de pe strada Toma Cozma, nr. 2,„o cas\ boiereasc\, sistem vechi“, cuziduri groase, construit\ de „un oareca-re Aslan“, unde, la parter, fiin]a [coala.[Tot acolo locuiau [i directorii, profe-sorii, cerceta[ii. La etaj, mama d-neiG\v\nescu, un fiu [i sluga, precum [icompozitorul Ion Nonna Otescu cu so-]ia. Iat\ un detaliu care explic\ surplu-sul de popula]ie `n Ia[ul - capital\ de

r\zboi]; - Barbu Delavrancea, cu so]ia[i cele dou\ fiice se vor muta `n loculfamiliei Constantin Neam]u [bancher[i om politic liberal, care pleac\ `n Ru-sia, dar va reveni `n martie, anul urm\-tor, creând un surplus de inconfort, ex-plicabil]. De[i `nsemn\rile lui RaulDona s-au dorit, ini]ial, un rememberde familie, ca medic militar - [i fiu degeneral care a s\vâr[it acte de eroism`n R\zboiul de Independen]\ -, nu credc\ ar fi putut s\ nu reflecte realitateadin ]ar\ - `n primul [i `n primul rând -din spitalele de campanie. Pentru noi,cei de ast\zi, nota]iile sale sunt de cert\valoare documentar\. Ni se dezv\luierealitatea tr\it\, anomalii care nu pot fiacceptate: „Lupt\torii `ntor[i bolnavi,care vin la spital, stau `n frig, `n viscol,5-6 ceasuri `nainte de a le veni rânduls\ fie v\zu]i“. Din lips\ de paturi, unii„sunt repartiza]i pe la vreun alt spital,cu promisiunea c\ acolo ar fi locuri va-cante“, „când ajung nenoroci]ii rebe-gi]i, sunt refuza]i, `i aduc `napoi, morde frig `n sanie, al]ii gem, plâng, im-plor\ s\ fie b\ga]i undeva… s\ nu-imai poarte prin frig“. {i nici s\ nu nemir\m c\ are parte de dezaprobarea co-legilor sau a superiorilor s\i, atuncicând se `ntreab\: „De ce nu rechizi]io-neaz\ localuri noi pentru plasarea a-cestor nenoroci]i?“ (2 febr. 1917). Darnu-i doar atât. ~n spitale lipsesc lemne-le, „deger\ bolnavii [i personalul“.Doctorul se plânge: „Nu pot s\ fierb oap\, s\ sp\l r\nile, s\ m\ sp\l pe mâini,c\ci n-am lemne“! Mai conteaz\„Drepturile omului?“ „N-ai niciundrept! Te iau `n r\zboi, dac\ e[ti viteaz[i te-a r\nit, te las\ s\ mori de frig `nspital“. „Dar ceea ce este [i mai revol-t\tor este c\ nu ne d\ nici s\pun“. „Nue s\pun `n tot Vasluiul“! Dar desprevreun regim alimentar, nici vorb\! ~nspital, personalul medical se confrunt\cu atâtea lipsuri, cu atâta mizerie, cu a-tâta nimicnicie, `ncât nu e de mirare c\vor muri [i foarte mul]i medici de tifosexantematic. Iat\ doar câteva numeconsemnate, cu v\dit\ durere: dr. Ho-rovitz - „un biet b\iat bun suferind deulcer gastric“; dr. Jianu Georgic\; dr.Popescu Virgil - „uria[ul mamo[“; Ste-rian Eraclie - fost coleg de clas\; }\ra-

nu Teodorescu; Generalul T. Constan-tinescu. La Ia[i, dr. erou HaralambrieBotescu; dr. Pierre Édouard Jean Clu-net; dr. Colonel Ion Vereanu; dr. Le-deanu. De tifos s-a `mboln\vit [i Bebe/Margareta Delavrancea (1888-1937),iar prietena ei, Tia Petrescu, „mu[cat\de p\duchi“ `n primele zile ale lui apri-lie 1917, va muri. O „victim\ tardiv\“,tot de tifos, va fi [i profesorul-erou, dr.colonel Ion Bruckner (m. 27.03.1918)!{i-o consemnare de adânc dramatism:Vaslui, 11 martie 1917. „Solda]ii no[trimor cu miile de tifos, ca pe vremea luiNapoleon I, când tifosul nu s-a stinsdecât când n-a mai fost cine s\ moar\pân\ la ultimul. ~ngrijirile sunt f.f. su-mare“. Aceste nota]ii confirm\ multealte afirma]ii, anume c\ `n Primul R\z-boi Mondial s-a murit mai mult dinboal\ [i din lipsa unor condi]ii umane,decât `n lupt\ - pe front. M\ bucur\ `n-tr-un mod aparte referirile autorului lacei doi prieteni de-o via]\, Barbu Dela-vrancea [i Alexandru Vlahu]\, mereunelini[ti]i de soarta solda]ilor afla]i pefront: „Ticu [Barbu Delavrancea] e dusc\tre front de 5-6 zile“. Asemenea Vla-hu]\ (7 august 1917); „Pe Vl\hu] [Vla-hu]\] l-am v\zut [i ieri, e `n trecere laIa[i de dou\ zile. L-a mu[cat un c\]elpe strad\…“ (Ia[i, 9 septembrie 1917).~n fapt, la acel moment, Vlahu]\ „locu-ia“ la Bârlad, `n ora[ul copil\riei sale.~n ograda institutorului I. V. Balmu[ seafla „chervanul“ s\u tras de boi de laBucure[ti. Acolo, `ntre paie, se afla as-cuns\ „comoara“ sa, câteva tablouridin colec]ia Nicolae Grigorescu. Ce edrept, poposise `ntâi, la Tecuci, la Ale-cu Lascarov-Moldovanu, fost coleg deliceu [i prieten, tat\l cunoscutului scri-itor, Alexandru Lascarov-Moldovanu.Dar nefiind `n siguran]\, a plecat maideparte. Dr. Raul Dona ne ofer\ suc-cinte informa]ii, dar noi [tim, drumuri-le lui Vlahu]\ la Ia[i aveau un scop pre-cis. Dorea s\-[i pun\ la ad\post colec-]ia. ~n casa profesorului G\v\nescu,de[i bine primit, nu era `n siguran]\. Onoti]\ din ziarul „Steagul“ ne atrage a-ten]ia `n mod deosebit. Se precizeaz\c\ „Vlahu]\ dore[te [s\ `nchirieze] do-u\ camere mobilate, la Ia[i“. ~n]ele-gem! Pentru a proteja „colec]ia Grigo-

rescu“. Men]iunea redac]iei este plin\de sub`n]eles: „Cele dou\ camere pot fipuse la dispozi]ie muzelor ̀ n mod ami-cal, de un admirator“ („Steagul“ (Bu-cure[ti, nr.3/vineri 10 mai 1918, p. 1).Dar Vlahu]\ mai avea un fost coleg deliceu (de la „Gh. Ro[ca Codreanu“) [ide gazd\ (v\ aminti]i? M\tu[a Elenca) -care l-ar fi putut ajuta, dar acel fost„coleg“ era profesor universitar [i „so-cialist“! Cum nu va recunoa[te (`nveci) c\ era nepot de preot [i ce anumea `nsemnat pentru el ajutorul unui me-cena pentru studiile sale la Bucure[ti [iGeneva, cum s\ credem a-i veni `n aju-tor unui fost coleg?! Dar cu „blânde]ealui `ngereasc\“ (cum `l miruia frateleIoan Alexandru Br\tescu-Voine[ti),Bunul Dumnezeu `l va ajuta s\ revin\la Bucure[ti cu a sa „comoar\“! Doarfratele Barbu va r\mâne s\ odihneasc\`ntru vecie `n p\mânt ie[ean! DespreBarbu Delavrancea, socrul s\u, dr. Ra-ul Dona, ne d\ruie[te pagini emo]io-nante de jurnal. „Bietul Ticu“ s-a `m-boln\vit brusc [i complica]iile l-auucis. Prima criz\ [de angin\ pectoral\]se va declan[a ̀ n prima s\pt\mân\ a lu-nii aprilie 1918 [i `n trei s\pt\mâni,mai precis, pe 29 aprilie, ora 2½ noap-tea, „bietul Ticu“ „[i-a dat sufletul f\r\s\ spun\ o vorb\“, numai i-a privit pecei prezen]i „cu ochi m\ri]i [i cu fa]a`ngrijat\ [`ngrijorat\] pe mine [spre dr.Raul Dona], pe [spre] Bebe [Margare-ta] [i pe [spre]mama [so]ia, Marya De-lavrancea], care eram lâng\ dânsul“.Ochii lui frumo[i, expresivi [i `ntreb\-tori „s-au `nchis aproape de la sine“.Un detaliu, se cuvine: „Regina, care-liubea, a venit acas\ [i i-a a[ezat singur\florile aduse, `n jurul corpului“. De alt-fel, Cella (1887-1991) [i Riri/Henrieta(1894-1987) erau surori de caritate,din partea Cur]ii Regale. Despre dis-cursurile la `nmormântarea celui care afost o personalitate cultural\, juridic\ [ipolitic\, deopotriv\, se [tie. Cred, maipu]in, c\ Alexandru Marghiloman,prim-ministru la acel moment, „a refu-zat funeralii pe seama statului“! Dr.Raul Dona este generos, completând:„probabil de frica de a nu se compro-mite `n fa]a germanilor“!...Oricum, caom politic, Barbu Delavrancea a fostun bun patriot [i un om onest. Nu s-a a-sociat niciodat\ cu nicio „canalie“. Cuam\r\ciune (probabil), noteaz\ dr. Ra-ul Dona `n jurnal: „Ia[i, 25 septembrie

1917. „Barem Ticu, de[i e ministru, ca-de ̀ n excesul contrariu: are dreptul s\ iapâine alb\ [i de abia ia una, `i e ru[ine(!) s\ ia mai mult…“ (volum, p. 152).Avea o familie numeroas\, e drept, daromul Barbu Delavrancea a dorit s\ fieun exemplu de moralitate. S\ fi obser-vat cineva gestul s\u [i s\-i fi luat e-xemplul?! Se cuvine s\ apreciem oricesubtil\ consemnare privind: actele detr\dare na]ional\ (19 februarie 1917),bombardarea Gala]iului, „uniunea“ cuBasarabia, dar mai cu sârg, situa]iafrontului [i atitudinea alia]ilor no[tri,ru[ii. Vaslui, 6 mai 1917 etc. ~n timpul„p\cii de la Buftea“, `n Moldova cir-culau p\reri contradictorii. ~nsu[i dr.Raul Dona `[i exprim\ dorin]a de „pa-ce“, f\r\ s\-[i explice [i consecin]ele.~n fapt, el vedea, direct [i implicat, ceravagii f\ceau bolile, câte lipsuri erau,cât\ suferin]\. Dar convingerile luiBarbu Delavrancea sunt de nezdrunci-nat. Iat\ ce scrie dr. Raul Dona: Ia[i, 1ianuarie 1918. „Bietul Ticu“ „prefer\`nc\ doi ani de r\zboi decât o pace cares\ nu dea satisfac]ie aspira]iilor noastrena]ionale“. {i mai departe: 2 februarie1918. „Ticu [i câ]iva conservatori(fo[ti mini[tri cu el) sunt pentru conti-nuarea r\zboiului, ca s\ nu `ncheiem opace pe care el o vede SCLAVIE, o ne-norocire, o mare umilin]\“. „Bietul Ti-cu“ a avut dreptate. Lupt\, [i nu `nge-nunchiere! Revenirea `n Bucure[ti, nuaduce lini[tea. Lupta cu bolile [i cudu[manii ]\rii continu\. Pe baricade r\-mâne „Vl\hu]“. E „cam bolnav, sl\bit,sl\be[te, hârcie, dar vioi altfel. Scoateacum un jurnal, ‹Dacia›, la care vor co-labora cei mai de seam\ scriitori“ (Bu-cure[ti, 4 octombrie 1918). Aceast\trudnicie gazet\reasc\, al\turi [i `mpre-un\ cu fratele Br\tescu-Voine[ti, se im-punea - pentru România cea Mare, dar[i pentru `mplinirea visului unui altconfrate care, `n clipa `n care [i-a ac-ceptat sfâr[itul, [i-a f\cut semnul crucii[i a [optit, cu speran]\: „S\ dea Dum-nezeu s\ se `ntâmple ce am vrut eu“(Ia[i, 1 mai 1918). {i Bunul Dumnezeua ascultat ruga unui bun cre[tin [i }araa cunoscut [i clipe `n\l]\toare. ~n amin-tirea jertfei `nainta[ilor no[tri, prin jur-nalul doctorului-militar Raul Dona, s\p\str\m speran]a `n lumina cea aduc\-toare de dreptate!

Livia Ciuperc\

Remember colonel Raul Dona

Mihai Eminescu, `mpreun\ cu IoanSlavici au sus]inut proiectul `n\l]\riiunei catedrale na]ionale. Dup\ aproa-pe 130 de ani, acest vis al lui Emines-cu, de a se construi `n Bucure[ti o ca-tedral\ na]ional\ se realizeaz\, iarconstruirea acesteia se apropie de fi-nal. A fost un fiu devotat al BisericiiOrtodoxe pe care a numit-o „mam\ apoporului român“, pentru c\ aceastaa promovat [i cultivat limba român\ca mijloc [i temelie a unit\]ii români-lor de pretutindeni.

Eminescu a fost internat `n 3 fe-bruarie 1889 la spitalul M\rcu]a dinBucure[ti [i apoi a fost transportat lasanatoriul Caritas. ~n data de 15 iunie1889, `n jurul orei 4 diminea]a, poe-tul a murit `n sanatoriul doctorului{u]u. ~n 17 iunie Eminescu a fost `n-mormântat la umbra unui tei din ci-mitirul „Bellu“ din Bucure[ti. MihaiEminescu a l\sat posterit\]ii o oper\vast\, nemuritoare prin inegalabila eifrumuse]e [i valoare artistic\.

Col. (retr) ing. Ioan Timofte

131 de ani de lamoartea poetuluiMihai Eminescu

(urmare din pagina 1)

Suntem ddatori aa aap\ra nna]ionalitatea [[i ddrepturile nnoastre. (N. BB|LCESCU)Erroii nneamului 3

IINNVVIITTAA}}IIEE

Asocia]ia Na]ional\ „Cultul Eroilor“ Filiala jude]ean\ Ia[i, cu sediul `n Bulevardul Carol I, nr. 7, (Cercul Militar) v\ invit\ `n fiecare s\pt\mân\, `n zilele de mar]i [i joi, `ntre orele 10.00-12.00 s\ participa]i la activit\]ile organizate.A[tept\m propuneri de `mbun\t\]ire a planului de m\suri privind cultivarea dragostei [i ata[amentuluifa]\ de ]ar\ [i revigorarea cultului eroismului românesc.

Rela]ii la tel. 0723/633199.Consiliul Director al ANCE - filiala Ia[i

Ionel PINTILII - director;Ioan TIMOFTE - redactor;Ruxandra CA{U - culegere

computerizat\;Andreea TOMA - tehnoredactare

Tel: 0723 633199; 0722 463232E-mail: ionelpintilii@yahoo.comISSN: 2392-7747

Distribuire gratuit\

COLECTIVUL DE REDAC}IE

Publica]ie editat\ de Filiala Ia[i a Asocia]iei Na]ionale „Cultul Eroilor“

„~n aceast\ zi - scria Nicolae Ior-ga - a sosit un ceas pe care-l a[tep-tam de veacuri, pentru care am tr\it`ntreaga noastr\ via]\ na]ional\,pentru care am muncit [i am scris,am luptat [i am gândit. A sosit cea-sul `n care cerem [i noi lumii dreptulde a tr\i pentru noi, dreptul de a nuda nim\nui ca robi rodul ostenelilornoastre“. A[adar, secolul al XIX-lea -denumit [i „secolul na]iunilor“ - a a-dus `n spa]iul românesc o nou\ reali-tate, cea a na]iunii `ntregite ca ex-presie a con[tiin]ei unit\]ii na]iona-le1, a con[tiin]ei destinului comun alluptelor [i jertfelor de secole ale `na-inta[ilor. Pân\ la acest proces istoric,desf\[urat pe `ntreg spa]iul de locui-re românesc, s-au `nregistrat eveni-mente cardinale, precum cele din1784, 1821, 1848-1849, sau cum arfi Unirea Moldovei [i Munteniei `n1859, proclamarea independen]ei ]\-rii de sub domina]ia otoman\, con-sfin]it\ de victoriile pe câmpul delupt\ de c\tre armata român\ `n r\z-boiul din 1877-1878, precum [i adu-narile reprezentative, democraticconstituite ale românilor de la Chi[i-nau, Cern\u]i [i Alba Iulia din1918. Experien]a istoric\ a relevatcu t\rie faptul c\ unitatea politic\ erasingura cale de rezisten]\ `n fa]a pre-siunilor concentrice covâr[itoare alemarilor imperii opresive. Numai `nfelul acesta se putea asigura supra-vie]uirea fiin]ei etnice române[ti [ievolu]ia nestingherit\ pe coordona-tele progresului. ~n adâncul inimiifiec\rui român - scria Nicolae B\l-cescu - era `ntip\rit\ credin]a c\„mântuirea de orice dominare str\i-n\“ nu se putea realiza decât „prin u-nitatea na]ional\“. Des\vâr[irea uni-t\]ii na]ionale a românilor la sfâr[itulprimei conflagra]ii mondiale trebuie`n]eleas\ ca o fireasc\ `mplinire, ca onevoie istoric\ impus\ de evolu]iastatului na]ional [i de necesitatea `n-tregirii sale. România a intrat `n Pri-mul Razboi Mondial pentru elibera-rea provinciilor asuprite [i pentru `n-tregirea ]\rii, idealul Unirii afirmân-du-se intens prin eforturi, jertfe [i e-

roism pe câmpurile de lupt\ dinTransilvania [i Dobrogea, de pe Va-lea Jiului, de pe Arge[, ca [i pe celede la M\r\[ti, M\r\[e[ti [i Oituz. Sa-crificiile din campania anilor 1916 [i1917 au fost r\spl\tite de izbândaidealului na]ional, `n condi]iile pr\-bu[irii autocra]iei ]ariste, urmat\ deinstaurarea regimului comunist [i adestr\marii monarhiei austro-unga-re, a `nfrângerii armatelor prusace,ceea ce a permis afirmarea dreptuluipopoarelor la autodeterminare, pebaza principiului na]ionalit\]ilor. La1 Decembrie 1918, `n inima Tran-silvaniei, la Alba Iulia, votul MariiAdun\ri Na]ionale pentru UnireaTransilvaniei, Banatului, Cri[anei [iMaramure[ului cu România, acla-mat de o impresionant\ adunare po-pular\, format\ din peste 100.000 departicipan]i, `ncununa celelalte actede unire de la Chi[in\u (27 mar-tie/9 aprilie 1918) [i Cern\u]i(15/28 noiembrie 1918) prin careBasarabia [i Bucovina reveneau `nhotarele României. ~nf\ptuirea sta-tului na]ional unitar a permis na]iu-nii române s\-[i pun\ `n valoare e-nergiile, capacit\]ile sale creatoare`n slujba progresului economic, aldezvolt\rii [tiin]ei, `nv\]\mântului [iculturii. Evoluând `n cadrul regimu-lui de democra]ie parlamentar\, Ro-mânia s-a `nscris `n anii interbelicipe traiectoria unei vie]i moderne, a-ducându-[i pe plan interna]ional ocontribu]ie substan]ial\ la opera depace [i securitate. „…Marea Uniredin 1918 a fost [i r\mâne paginacea mai sublim\ a istoriei româ-ne[ti. M\re]ia ei st\ `n faptul c\ de-s\vâr[irea unit\]ii na]ionale nu esteopera nici unui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; estefapta istoric\ a `ntregii na]iuni ro-mâne, realizat\ `ntr-un elan ]â[nitcu putere din str\fundurile con[tiin-]ei unit\]ii neamului, un elan contro-lat de frunta[ii politici, pentru a-lc\l\uzi cu inteligen]\ politic\ remar-cabil\ spre ]elul dorit. [...] Nu o vic-torie militar\ a stat la temelia Ro-mâniei Mari, ci actul de voin]\ alna]iunii române de a-[i da arm\turateritorial-institu]ional\ care este

statul na]ional. [...] O necesitate is-toric\ - na]iunea trebuie s\ tr\iasc\`ntr-un stat na]ional - s-a doveditmai puternic\ decât orice guvernsau partid, culpabil de egoisme sauincompeten]\, [i, punând `n mi[carena]iunea, i-a dat acea for]\ uria[\ca peste toate adversit\]ile s\ deavia]\ aspira]iei sale: statul na]io-nal“2. Noi ca români trebuie s\ negândim c\ `n mâna stâng\ avem t\rialui Mihai Viteazul iar `n mânadreapt\ avem for]a lui {tefan celMare, [i deci ne putem compara cuoricine. Din punct de vedere istoric,la 1 Decembrie 1918, Adunarea Na-]ional\ de la Alba Iulia, constituit\din 1228 de delega]i [i sprijinit\ depeste 100.000 de români veni]i dintoate col]urile Ardealului [i Banatului,a adoptat o Rezolu]ie prin care s-aconsfin]it unirea tuturor românilordin Transilvania, `ntreg Banatul (cu-prins `ntre râurile Mure[, Tisa [i Du-n\re) [i }ara Ungureasc\ (Cri[ana,S\tmar [i Maramure[) cu România.Ziua de 1 Decembrie 1918 `ncunu-neaz\, deci, lupta românilor transil-v\neni pentru Unitate Na]ional\ [imarcheaz\ momentul cre\rii Româ-niei Mari, situându-se `n continuareaprecedentelor ac]iuni unioniste alefra]ilor din Basarabia (27 martie1918) [i Bucovina (15/28 noiembrie1918). Poporul român a [tiut atuncis\ valorifice admirabil conjuncturainterna]ional\ favorabil\ creat\ `nurma Primului R\zboi Mondial [i adestr\m\rii imperiilor }arist [i Aus-tro-Ungar. „Privim `n `nf\ptuirea u-nit\]ii noastre na]ionale ca la un tri-umf al libert\]ii române[ti“, spuneaIuliu Maniu la Marea Adunare de laAlba Iulia, din 1 Decembrie 1918.Un moment istoric: se n\[tea o ]ar\`ntregit\ cu teritorii care vremelnicfuseser\ rupte de Patria-Mam\, devitregia timpului, politica expansio-nist\ a imperiilor vecine. RomâniaMare devenea realitate. Se trasa onou\ hart\ a Europei. Se destr\mauimperii, ]\rile europene conturaunoile frontiere. Atunci, `n urm\ cupeste o sut\ de ani, la M\r\[ti-M\r\-[e[ti [i Oituz, dar [i la Bucure[ti [iIa[i, o `ntreag\ na]iune a decis s\ se

opun\ ocupan]ilor, prin for]a arme-lor, dar [i prin for]a unei voin]e una-nime sub deviza: „Pe aici nu se tre-ce“, [i s\-[i f\ureasc\ statul s\u su-veran [i independent. Nu trebuie s\uit\m s\ aducem un omagiu celor800.000 de români, militari [i civilicare [i-au dat via]a pentru `ntregirea]\rii, uci[i de gloan]e sau de boli,frig [i foame. „A biruit dreptatea“,spunea Iuliu Hossu. „Ferici]i, voi,care a]i pecetluit pe veci Unirea cu}ara Mam\. O via]\ `ntreag\ ve]im\rturisi cu mândrie: {i eu am fostla Alba Iulia“. Pe parcursul ultime-lor trei decenii, personalit\]i de unreal [i indiscutabil prestigiu au atrasaten]ia autorit\]ilor române c\ extre-mi[tii maghiari, politicieni, ziari[ti[.a. din ]ara `n care s-au n\scut des-consider\ cu neru[inare Ziua Na]io-nal\ a patriei noastre, România. U-nele persoane cu atitudini antiromâ-ne[ti au afirmat f\r\ re]inere, `n pre-sa scris\ sau chiar la TeleviziuneaNa]ional\, c\ la 1 Decembrie, ZiuaNa]ional\ a ]\rii `n care s-au n\scut,crescut [i-au `nv\]at, `nseamn\ pen-tru ei „o zi istoric\ de doliu“, deoa-rece aceasta le aduce aminte de„destr\marea tragic\ a Ungarieimari, istorice“. O spun nu numai is-torici români, ci de pretutindeni, ceicare doresc s\ respecte adev\rul is-toric, [i anume: „Ungaria mare nu aexistat“, a fost o himer\ `n mintea[ovinilor asiatici. ~n Uniunea Euro-pean\ nu exist\ nicio ]ar\ `n carepersoane apar]inând unor grupuri et-nice sau unor minorit\]i na]ionale,profitând de libertate, prin ac]iunilelor provocatoare, s\ desconsidere a-dev\rurile istorice [i s\ jigneasc\, `nmod revolt\tor, ziua na]ional\ a pro-priei lor ]\ri. ~n acest sens, genera]i-ile de azi [i cele viitoare trebuie s\r\mân\ recunosc\toare inainta[ilorlor, c\rora le datoreaz\ cel maiscump lucru din via]a unui neam: li-bertatea [i unitatea na]ional-statal\.Prin urmare, nu trebuie s\ neglij\mistoria noastr\ na]ional\, trebuie s\prelu\m [i perpetu\m, din c\r]ile deistorie, curajul pe care l-au avut ro-mânii dinaintea noastr\, s\ ne `ntre-b\m dac\ noi mai avem acea for]\,

elan, spirit de sacrificiu, [i s\ nu ui-t\m s\ men]inem obiceiurile [i tradi-]ia noastr\ româneasc\, de valoareinestimabil\, care ne definesc perso-nalitatea inconfundabil\. Limba ro-mâneasc\ este cea mai scump\ co-moar\ a noastr\ [i trebuie s\ o p\s-tr\m curat\, nealterat\ de cosmopo-litism [i mondialism, trebuie s\ vor-bim curat române[te `ntre hotarele a-cestei ]\ri. ~n Europa [i-n afara eiputem vorbi foarte bine orice limb\,dac\ este cazul. La fel de mult estenecesar s\ iubim portul [i folclorulnostru na]ional, pentru a nu ne pier-de identitatea de român. Din istorianoastr\ na]ional\ s\ `nv\]\m [i s\ nemândrim cu ea, pentru c\ suntemmult mai boga]i cu valori na]ionale[i spirituale decât multe alte statedin Europa. „Historia est magistravitae“. S\ nu uit\m cine suntem [i deunde ne tragem, care este origineanoastr\, s\ demonstr\m celorlaltepopoare c\ suntem urma[ii geto-da-cilor, c\ avem meritele [i demnitateanoastr\, contribu]ia noastr\ extremde bogat\, inestimabil\ la `mbog\]i-rea patrimoniului culturii [i [tiin]eiuniversale, la salvgardarea civiliza-]iei europene de vicisitudinile istori-ei. S\ nu uit\m c\ Papa Sixt al IV-lea`l considera pe voievodul {tefan celMare „Atletul lui Hristos“ [i „Ap\r\-tor al Cre[tin\t\]ii“ de invazia oto-man\. Dac\ e[ti român [i te mân-dre[ti cu toate acestea, pe 1 Decem-brie, de ziua tuturor românilor, s\rb\-tore[te 102 ani de la Unirea Transil-vaniei cu Patria-Mam\, moment apo-teotic `n Istoria tuturor românilor.

LA MUL}I ANI, ROMÂNI!LA MUL}I ANI, ROMÂNIA!

Col (r) Ionel Pintilii

Note:1 Const. Gh. Marinescu, Con[tiin]a Unit\]ii

Na]ionale în gândirea [i Istoria Românilor,Editura „Danaster“, Ia[i, 2012, p. 24.

2 Florin Constantiniu, O istorie sincer\ a popo-

rului român, Editura Univers Enciclopedic,Bucure[ti, 1997, p. 301-302.

1 Decembrie 1918 este fapta istoric\ a `ntregiina]iuni române

(urmare din pagina 1)

Aceast\ lucrare cu deosebite co-nota]ii istorice este anun]at\ chiar depe prima copert\ ca performan]\ jur-nalistic\. Aprecierea dat\ de autor es-te argumentat\ prin cele 6 decenii deactivitate editorial\, publicistic\, pe-rioad\ `n care a realizat o impresio-nant\ oper\ istoric\ [i jurnalistic\ in-trate deja `n patrimoniul cultural ro-mânesc, cât [i o bogat\ activitate `nmass media local\. Dup\ m\rturisiri-le autorului aceast\ binevenit\ carte afost realizat\ din pasiune, recunoa[te-re necondi]ionat\ a apartenen]ei [i

con[tiin]ei de neam, a spa]iului str\-bun. ~n cele 274 de pagini ale volu-mului men]ionat sunt consemnate câ-teva inedite interviuri, reportaje, po-vestiri prin care prof. Dumitru V. Ma-rin `ncearc\ [i credem c\ a [i reu[it s\argumenteze ceea ce a fost Jale [iEroism la Cotul Donului.

A stat tete-a-tete cu [apte supra-vie]uitori a nemiloasei [i durei `n-cle[t\ri militare, arhicunoscut\ `n is-toriografia celui de-al II-lea R\zboiMondial, impresionat fiind ca dup\77 de ani s\ g\seasc\ fo[ti comba-

tan]i, activi intelectual, care `[i spunpove[tile tr\ite [i purtate `n suflet câto via]\ de om. De asemenea, g\si]iistorisiri [i confirm\ri ale faptelor devitejie ale camarazilor de arme s\-vâr[ite pe câmpurile de b\t\lii sau aunor crâmpeie, care deja sunt con-semnate `n alte lucr\ri memorialisti-ce. ~n rândurile volumului supravie-]uitorii `[i retr\iesc `nc\rca]i de emo-]ie suferin]ele, via]a de prizonierat,când nu mai po]i s\-]i inventariezinecazurile, nedrept\]ile, totodat\,cum au reu[it s\-[i vindece r\nile a-

dânci ale unei vie]i ciuntite mult preadevreme. Lucrarea de fa]\ mai cu-prinde [i aproximativ 70 de paginidin jurnalul de zi a unui locotenentprizonier la nem]i, care totu[i s-a bu-curat de un tratament cuvenit gradu-lui de ofi]er. Prof. D.V. Marin ne a-ten]ioneaz\ c\ nu avem voie s\ ui-t\m, c\ o na]iune nu are dreptul s\ nutrag\ `nv\]\minte dintr-o asemeneagigantic\ `ncle[tare militar\, dintr-uncalvar mondial care a dezumanizat, aprodus fric\, `nfometare, numeroasevie]i pierdute sau mutilate, suferin]ecu urm\ri fizice [i psihice pân\ `n zi-lele noastre. Autorul ne asigur\ c\m\rturiile sunt autentice, a[adar, audevenit documente valoroase [i ocu-p\ un loc aparte `n istoria suferin]e-

lor [i jertfelor române[ti. Felicit\mpe acest neobosit condeier pentru e-fortul depus `n realizarea acestui vo-lum-document iar la impresionantasa oper\ mai adaug\ o lucrare de ovaloare excep]ional\ pentru prezentdar aceasta va cre[te cu fiecare zi cetrece. Men]ion\m c\ `n acest volumg\sim pe parcursul mai multor pa-gini [i un tablou sintetic privind ope-ra, ac]iunile, aprecierile unor maripersonalit\]i academice, politice,mass-media din ]ar\ [i de peste hota-re despre prodigioasa sa activitate `ndezvoltarea [i promovarea patrimo-niului cultural vasluian, implicit acelui românesc.

Col. (r) Ionel Pintilii

Jale [i eroism românesc la Cotul Donului… [i dup\Autor: Prof. dr. Dumitru V. Marin, Editura PIM, 2019, Ia[i

Neamul eeste eetern pprin ccultul eeroilor. (NICOLAE IIORGGA) Erroii nneamului4

Anul acesta se `mplinesc 80 de anide la, probabil, cea mai mare drama aRomâniei, [i anume pierderile dinavara anului 1940. Le-a fost dat româ-nilor, de-a lungul istoriei lor, s\ treac\prim multe catastrofe: invazii otoma-ne, t\tare, maghiare, poloneze, austri-ece sau ruse[ti, cutremure, epidemiide cium\, holer\ sau tifos, secetecumplite finalizate cu foamete, hoar-de de l\custe, incendii, pierderi de te-ritorii, jafuri ne`ncetate etc., dar parc\niciodat\ durerea nu a fost a[a de ma-re ca `n acea var\ extrem de fierbinte.S\ revedem filmul acelor ani.

1. Episodul 1: Pactul Ribben-trop-Molotov. Germania devenisecon[tient\ c\ nu putea lupta pe dou\fronturi [i deschide negocieri cuURSS, iar presiunea timpului o faces\ cedeze foarte mult la preten]iile es-ticilor. Pe 14 august 1939, ministrulde externe german, Ribbentrop anun-]\ Kremlinul c\ statul s\u dore[te `n-cheierea unui Pact de Neagresiune,ceea ce presupnunea c\ trei zile maitârziu negocierile anglo-franco-ruseaveau s\ se `ntrerup\. Ministrul deexterne al URSS, Molotov, condi]io-neaz\ `ns\ semnarea unui eventualPact cu Reich-ul de negocierea unuiprotocol special. Tratatul de neagre-siune a fost semnat `n cele din urm\,pe 23 august 1939, de ministrul deexterne al URSS, Veaceslav Molotov,[i cel al Germaniei, Joachim vonRibbentrop, cu doar o s\pt\mân\ `na-inte de `nceperea celui de-al DoileaR\zboi Mondial. Actul `n sine, f\r\valoare politic\ ci doar cu una propa-gandistic\, con]inea `ns\ un protocol-anex\ secret care `mp\r]ea EuropaCentral\ [i de Est `n sfere de influen-]\. De[i semnaser\ acest Tratat, am-bele ]\ri erau con[tiente c\ aveau s\ajung\ `n cele din urm\ la un conflict,unul din punctele ob]inute de ambelep\r]i fiind câ[tigarea de timp. Germa-nia putea astfel s\ `[i concentreze a-ten]ia spre frontul de vest, dar [i pen-tru invadarea Poloniei, care a avut locla doar o s\pt\mân\ dup\ semnareaTratatului, iar Stalin s\ `[i refac\ for-]ele armate, sl\bite de masivele epu-r\ri, dar [i s\ anexeze teritorii situate`n calea frontului nazist, care s\ ab-soarb\ din [ocul unei poten]iale ofen-sive militare germane asupra sa. Co-mentatorii politici afirm\ c\ semna-rea Tratatului Ribbentrop - Molotov,un act f\r\ precedent `n istoria Euro-pei, a `nsemnat un lung r\zboi mon-dial, cu pagube [i pierderi omene[tiincomensurabile, iar absen]a lui ar fi`nsemnat, poate, evitarea acestui con-flict sângeros.

2. Episodul 2: ~ncepe al DoileaR\zboi Mondial. Era `ntuneric `nc\,la 1 septembrie 1939, când avia]ia luiHitler a `nceput bombardarea a Polo-niei. ~ncepea, astfel, oficial, cel de alDoilea R\zboi Mondial, un eveni-ment cu repercursiuni pân\ ast\zi.Doar aparent era un atac-surpriz\, defapt cu to]ii se a[teptau la a[a ceva.Dac\ germanii treceau frontiera la 1septembrie, sovieticii au declan[at [iei atacul `mpotriva Poloniei, la 17septembrie, prinzând ca `ntr-un cle[tePolonia.

3. Episodul 3: CapitulareaFran]ei. Hitler a declan[at, la 10 mai1940, o ampl\ ofensiv\ `n centrul Eu-ropei `mpotriva Belgiei, Olandei [iFran]ei `n care scop a concentrat 137mari unit\]i de tip divizie (dintre care10 divizii de tancuri,6 mecanizate [iuna de cavalerie) for]e care dispu-neau de 2.800 tancuri [i 4.000 de avi-oane. For]ele aliate (olandeze, belgi-ene, franceze [i britanice) aveau larândul lor 158 mari unit\]i diferite a-

vând `n dotare 2.280 tancuri [i 1.350avioane de lupt\. Doar `ntr-o lun\ ar-matele aliate sunt `nfrânte, pe 14 iu-nie, Parisul a fost declarat „ora[ des-chis“, iar trei zile mai târziu mare[a-lul Pétain ([eful guvernului francez) acerut armisti]iu, care s-a semnat la 22iunie 1940, la Rethondes lâng\ Com-piegne, unde la 11 noiembrie 1918Germania capitulase f\r\ condi]iisemnând armisti]iul. Dou\ zile maitârziu, Fran]a a semnat armisti]iul [icu Italia.

4. Episodul 4: Drama României.La 26 iunie 1940, Molotov, pre[edin-te al Consiliului Comisarilor Poporu-lui, echivalentul func]iei de prim-mi-nistru al URSS, convoca la Moscovape ministrul României Gh. Davides-cu. ~n acel moment, ministrului ro-mân i-a fost prezentat\ o not\ ultima-tiv\ prin care se cereau României Ba-sarabia [i Bucovina. Aceste dou\ re-giuni urmau s\ fie anexate de URSS.~n cazul `n care România s-ar fi opus,ar fi urmat o invazie a „Armatei Ro-[ii“. România trimite telegram Berli-nului, care la rândul s\u, se declar\surprins de dep\[irea limitelor stabi-lite la 23 august 1939. Hitler chiar es-te iritat. Sovieticii reac]ioneaz\ trimi-]ând a doua telegram prin care pre-ten]iile lor erau reduse la Basarabia [inordul Bucovinei. F\r\ posibilitateade a face ceva `n fa]a acestei amenin-]\ri [i f\r\ sprijin din partea nim\nui,românii au acceptat. „Guvernul ro-mân, pentru a evita gravele urm\ri cele-ar avea recurgerea la for]\ [i des-chiderea ostilit\]ilor `n aceast\ parte aEuropei, se vede silit s\ primeasc\condi]iile de evacuare specificate `nr\spunsul sovietic“, `i scria Davides-cu, drept r\spuns, lui Molotov. Sesi-zând momentul favorabil, diploma]iamaghiar\ a `nceput s\ insiste pe lâng\Germania nazist\ pentru primirea u-nor teritorii din România Mare. Un-gurii au prezentat nem]ilor planul lorde anexare a Transilvaniei. Istoriciispun c\ era vorba de trei variante, ex-puse de diploma]ii maghiari. „~n zile-le de 6-7 ianuarie 1940, la Vene]ia auavut loc convorbiri `ntre mini[trii deExterne ai Italiei [i Ungariei, con]iiG. Ciano [i I. Csaky. Acesta din urm\a ar\tat c\ ]ara sa avea un programmaximal [i unul minimal `n privin]arevendic\rii Transilvaniei: primul lua`n considerare anexarea a 78 000 km2,cu o popula]ie de 4,2 milioane locui-tori, dintre care 37% maghiari, 50%români [i 10% germani; cel\lalt pre-vedea anexarea a 50 000 km2, cu opopula]ie de 2,7 milioane, românii [imaghiarii aflându-se `n procente a-proape egale“, preciza istoricul Flo-rin Constantiniu. A treia variant\ con-sta `n invadarea României [i ob]ine-rea unui teritoriu cât mai vast. „Când,la 28 iunie, Uniunea Sovietic\ a ane-xat, f\r\ ca România s\ opun\ rezis-ten]\, Basarabia, nordul Bucovinei [i]inutul Her]a, a ap\rut cea de a treiasitua]ie evocat\ de ministrul ungar.La Budapesta s-a declan[at o adev\-rat\ isterie r\zboinic\. R\zboiul `m-potriva României era foarte popular“,continu\ istoricul român. Aflându-se`n sfera lor de influen]\ [i pentru a-imen]ine `n orbita Axei, Adolf Hitler adecis s\ fac\ pe plac Ungariei [i s\-idea ce-[i dore[te, adic\ o bun\ partedin Transilvania. (Episolul ced\riiBasarabiei [i Bucovinei de Nord esteeludat total de M.Roller `n Istoria Ro-mâniei, Bucure[ti, 1947). Preten]iileUngariei erau deosebit de mari. Do-reau s\ ocupe pân\ la 78.000 de kilo-metri p\tra]i din România. Culmea,Hitler a limitat aceste preten]ii. Nudin dragoste pentru poporul român

`ns\. Istoricii au identificat dou\ mo-tive. Unul ar fi grija pentru petrolulromânesc, esen]ial pentru ma[ina der\zboi german\ `n est, dar [i noilerealit\]i politice. URSS trecuse departea Angliei `mpotriva nem]ilor, iarRomânia putea servi [i ca aliat, dar [ica baz\ german\. „Ru[ii sunt foarte a-proape de câmpurile noastre de petrol(n.r. este vorba de cele din România),doar la 30-50 de minute. Se poate s\trebuiasc\ s\ stabilim un cuib pentruvulturii no[tri“, spunea Hitler `n ace-ea perioad\. Tocmai de aceea nu do-rea s\ dezmembreze prea mult Româ-nia. Trebuia `ns\ s\-i mul]umeasc\ [ipe unguri. Ini]ial a cerut ca românii [iungurii s\ se `ntâlneasc\ [i s\ cad\ deacord. Este vorba despre tratativelede la Turnu Severin. „Sub presiunegerman\, la Turnu Severin au avutloc discu]ii româno-ungare care au e-[uat. Delega]ia ungar\ a pretins69.000 km2, cu 3,9 milioane locuitori(dintre care 2,2 milioane români). Te-ritoriul revendicat cuprindea spa]iultransilvan de la nord de Mure[, tre-când Ungariei Aradul, Alba Iulia [iBra[ovul, dar l\sând României Bla-jul, Media[ul [i Sighi[oara“, a preci-zat acela[i Florin Constantiniu `n „Oistorie sincer\ a poporului român“.Tratativele au e[uat `ns\, iar unguriierau deci[i s\ invadeze România. V\-zând c\ cele dou\ p\r]i nu ajung la oconcluzie, Hitler a decis s\ fac\ el or-dine `n partea aceasta de Europ\. ~m-preun\ cu Mussolini, liderul Italieifasciste, a semnat „Dictatul de la Vi-ena“, un act de arbitraj prin care Ro-mânia pierdea Transilvania de Nord`n favoarea Ungariei. Era vorba de unteritoriu de 43.492 km2, cu 2.667.007de locuitori. Majoritatea erau români.Mai mult decât atât, România a fostumilit\ la Viena. Ministrul de ExterneMihail Manoilescu nu a fost l\sat s\spun\ niciun cuvânt. De altfel, aces-ta, când a v\zut harta cu România„mutilat\“, a le[inat. „Am observat`ntâi c\ este o harta româneasc\. Amdesf\cut-o cu nordul `n jos, ceea cem-a f\cut s\ nu `n]eleg nimic. Mi-a`ntors-o Schmidt. Ochii mei c\utaut\ietura de la grani]a de vest pe carecu to]ii o a[teptam. Mi-am dat seama`ns\ c\ este altceva. Am urm\rit cu o-chii grani]a care pornea de la Oradeac\tre r\s\rit, alunecând sub linia fera-t\ [i am `n]eles c\ cuprindea [i Clu-jul... Am `nceput s\ nu mai v\d. Cândmi-am dat seama c\ grani]a coboar\`n jos ca s\ cuprind\ secuimea ammai avut, `n disperarea mea, un sin-gur gând: Bra[ovul! O mic\ u[urare:Bra[ovul r\mâne la noi. Când am pri-vit `n toat\ groz\via `mp\r]irea Tran-silvaniei, am `n]eles c\ puterile care`mi erau mult sl\bite m\ p\r\sesc cutotul. Tabloul dinaintea ochilor s-a f\-cut neclar, ca un nor galben cenu[iu,din cenu[iu, negru... ~n clipa aceea,mi-am pierdut cuno[tin]a. Nu mai tr\-isem o asemenea senza]ie fizic\ decâtcu 22 de ani `n urm\, când o injec]iecu novocain\ la o opera]ie m\ f\cuses\ trec pentru o clip\ pe lumea cealal-t\, de unde mi-am revenit cu ajutoaremedicale date in extremis“, precizaManoilescu `n „Dictatul de la Viena.Memorii iulie-august 1940“. Minis-trul român a semnat. De altfel, [i `n]ar\, Carol al II-lea [i membrii guver-nului acceptaser\ acest\ realitate. „LaBucure[ti, Consiliul de Coroan\, con-siderând c\ avea de ales „`ntre salva-rea fiin]ei politice a statului nostru [iposibilitatea dispari]iei lui“, a hot\râtcu 19 voturi pentru, 10 contra [i o ab-]inere acceptarea deciziei de la Vie-na“, preciza Florin Constantiniu `nlucrarea amintit\. Eforturile palide

ale guvernului român au fost de pri-sos. Pentru a evita acest dictat Carolal II-lea a luat leg\tura cu Hitler [i i-adat de `n]eles c\ va deveni aliatul s\u,ba chiar a [i cerut o misiune militar\german\ `n România. Mai mult decâtatât, România, pentru a `mbuna Axa,a cedat [i Bulgariei Cadrilaterul.„Bietul Cadrilater a fost o jertf\ maimult, [i `nc\ o jertf\ inutil\, pe altarulTransilvaniei“, scria [i Manoilescu.Nici m\car ungurii nu au fost mul]u-mi]i, dorind un teritoriu mai `ntinsdin România, Pal Teleki, primul mi-nistru, fiind descris ca „zdrobit sufle-te[te“ dup\ `ntoarcerea de la Viena.Oamenii erau revolta]i [i de pasivita-tea liderilor României. „Se povesteac\ un ofi]er ap\ruse de curând la o pa-rad\ `n haine civile. Cerându-i-se s\-[iexplice gestul, a r\spuns: „Uniformami-e dat\ la cur\]at. M-am pi...t peea, când am aflat cum a cedat guver-nul nostru la Viena“, preciza JulianAmery, un agent secret britanic aflat`n acele zile la Bucure[ti, dup\ cumrelata acela[i Florin Constantiniu. Pe3 august 1940, reprezentantul ger-man `n România, Fabricius, a infor-mat guvernul român c\ trebuie s\ ce-deze Bulgariei `ntreg Cadrilaterul, caurmare a `ntâlnirii din 15 iunie 1940de la Berchtesgaden dintre Hitler [iprimul ministru bulgar. Conformân-du-se cererii lui Hitler, guvernul ro-mân a f\cut demersuri la Sofia pentru`nceperea de negocieri. Tratativele au`nceput la Craiova pe 19 august. De-lega]ia român\ avea mandat s\ accep-te ideea ced\rii Cadrilaterului astfelc\ discu]iile au vizat probleme con-crete asupra modului de rezolvare aacestei chestiuni. Prim delegat la a-ceast\ `ntâlnire de la Craiova a fostAlexandru Cretzianu care, `mpreun\cu al]i membri ai reprezentan]ei ro-mâne, a fost primit de fostul ministrude Externe, M. Manoilescu, care `ns\nu le-a dat nici o instruc]iune specia-l\, vorbindu-le de cedarea Cadrilate-rului ca de o obliga]ie impus\, c\reianu trebuiau s\ se opun\. S-a propusca Silistra, cetate ce a apar]inut tem-porar }\rii Române[ti `n Evul Medius\ r\mân\ României. De asemeneaportul Cavarna [i Balcicul, din careromânii f\cuser\ o sta]iune de primordin, s\ ne r\mân\. Preten]iile noas-tre au fost minime. ~n schimb, toat\Zlatna Dobrogei revenea Bulgariei, [i`n felul acesta se punea cap\t pentrutotdeauna litigiului care fr\mânta o-pinia public\ din cele dou\ ]\ri veci-ne. Primul delegat bulgar, S. Pime-nov, a r\spuns `ns\ c\ `n]elege punc-tul de vedere românesc, dar c\ el nuse poate abate cu nimic de la cele ho-t\râte definitiv la Berchtesgaden adi-c\ dictat `n toat\ puterea cuvântului.La poarta Palatului Jean Mihail (ac-tualul Muzeu de Art\) din Craiova,unde se ]ineau [edin]ele, a[teptau cugroaz\ rezultatele tratativelor, dobro-genii macedoneni, `n num\r de câte-va sute. S-a reu[it ca schimbul de po-pula]ie [i toate cele legate de o pro-blem\ atât de spinoas\ s\ se concreti-zeze prin texte care, interpretate cubun\ credin]\, puteau aduce alinare labrutalitatea ruperii oamenilor de lavatra [i glia lor. ~n ziua de 7 septem-brie, când urmau s\ se termine „lu-cr\rile“, ezit\rile justificate ale dele-ga]iei române de a semna au fostspulberate de ordinul telefonic al no-ului conduc\tor al statului, generalulIon Antonescu, care a dat ordin s\ seisc\leasc\ „Tratatul“, lucru ce s-a f\-cut imediat. Al. Cretzianu a `nmânatscrisorile primului ministru bulgar.Acordul a fost semnat de Henri Mei-tani, membru al delega]iei, [i nu de

Alexandru Cretzianu, [eful p\r]ii ro-mâne la tratative, cel din urm\ refu-zând categoric. La 13 septembrie1940, Ion Antonescu a ratificat trata-tul de cedare a sud-estului Dobrogei.Unii ofi]eri ai armatei Române (de e-xemplu, generalul Arge[anu) s-au o-pus acestei retrageri [i au organizatpe cont propriu o rezisten]\ armat\.Conduc\torul rezisten]ei fiind `ns\ a-restat `n cele din urm\ din ordinelelui Ion Antonescu, bulgarii au reintrat`n posesia acestei regiuni de 7.412 dekilometri p\tra]i [i 410.000 de locui-tori relativ f\r\ probleme. ~n total va-ra anului 1940 a adus României pier-deri teritoriale de aproximativ100.000 de kilometri p\tra]i, adic\ otreime din suprafa]\ [i un deficit de6.800.000 de locuitori `nsumând 33%din popula]ie.

5. Episodul 5: Abdicarea rege-lui. Pe 4 septembrie 1940, regele `lnume[te pe Antonescu `n func]ia depre[edinte a Consiliului de mini[tri.~n seara imediat\ numirii `n func]ie,generalul i-a cerut lui Carol s\-l in-vesteasc\ cu puteri depline. De[iini]ial a refuzat, pe la orele 03:50din diminea]a zilei de 5 septembrie,regele a semnat decretul prin careIon Antonescu, prim-ministrul Ro-mâniei, era `nvestit cu puteri de-pline `n stat. Totodat\, este abrogat\Constitu]ia din 27 februarie 1938 [isunt dizolvate Corpurile legiuitoare.Pe fondul continu\rii manifesta]iilorpublice, pe la orele 21:30, Antones-cu `i cere lui Carol s\ abdice, aver-tizându-l c\ `n cazul unui refuz el numai r\spundea de securitatea per-soanei [i anturajului regal. ~ntr-o at-mosfer\ extrem de tensionat\, `n di-minea]a zilei de 6 septembrie 1940,Carol al II-lea a a semnat un ma-nifest `n care aprecia: „Azi, zile devitregie nespus\ `ndurereaz\ ]ara,care se g\se[te `n fa]a unor mari pri-mejdii. Aceste primejdii vreau, dinmarea mea dragoste pentru acest p\-mânt `n care am fost n\scut [i cres-cut, s\ le `nl\tur trecând ast\zi fiuluimeu, pe care [tiu cât de mult `l iu-bi]i, grelele sarcini ale domniei“.Generalul Antonescu a semnat ime-diat un decret-lege `n care se afirmac\: „Având `n vedere actul de abdi-care a M.S. regelui Carol al II-lea“,succesiunea la tron revenea MareluiVoievod Mihai. ~n consecin]\, a-cesta a fost invitat s\ depun\ jur\-mântul. Când a semnat aghiotanul,Mihai `nc\ dormea, iar când a pusmâna pe receptor i s-a comunicat:„Majestatea Voastr\ este chemat\ laorele zece `n Sala Tronului, pentru adepune jur\mântul de `ncoronare“.Spre dup\ amiaz\, Mihai a depus ju-r\mântul prin care devenea din nourege al României. Astfel, `n dimi-nea]a zilei de 7 septembrie 1940,Carol al II-lea a plecat din ]ar\ `n-so]it de Elena Lupescu [i Ernest Ur-d\reanu, cu un tren special alc\tuitdin 12 vagoane, `nc\rcate cu obiectedin patrimoniul Coroanei, tablouride mari mae[tri, ca Tizian, Rubens[i Rembrandt, sute de goblenuri, bi-juterii, armuri ce decorau pere]ii pa-latelor regale de la Peli[or [i Pele[.Un grup de legionari au tras focuride arm\ asupra trenului regal dar nuau reu[it s\-l opreasc\.

6. Episodul 6: România `n r\z-boi. La 22 iunie 1941 România intra`n r\zboi de partea ]\rilor Axei, `nprimul rând pentru recuperarea Ba-sarabiei, nordului Bucovinei [iHer]ei, ]inuturi r\pite de U.R.S.S. `n1940. Faimosul ordin al generalului

Drama României Mari: anul 1940

(continuare `n pagina 5)

P\mântul aare ppre]ul mmor]ilor cce ss-aau ccoborât `̀n eel. (N. IIORGGA)Erroii nneamului 5

Ion Antonescu: „Trece]i Prutul! Zdrobi]i vr\j-ma[ul din R\s\rit [i Miaz\noapte. Dezrobi]idin jugul ro[u al bol[evismului pe fra]ii vo[tricotropi]i!…“ a fost foarte bine primit [i de ar-mat\ [i de opinia public\ româneasc\ [i de oa-menii politici. ~ncepea „R\zboiul sfânt“, sub

semnul `ncrederii `ntr-o victorie apropiat\.Anul 1940 anun]\ nu doar sfâr[itul RomânieiMari ci sfâr[itul unei epoci: epoca `n care lu-mea româneasc\ se a[ezase `ntr-o normalitatetihnit\, `n care românii credeau chiar c\-[i pothot\râ singuri soarta. Momentul 1940 va con-stitui o avanpremier\ pentru anii ce vor urma:`ntre Hitler [i Stalin România va deveni o feu-

d\ ro[ie, apoi va fi acaparat\ de ambi]iile [iorgoliile unor lideri ajun[i `n vârf din `n-tâmplare.

Prof. dr. Sorin Langu

Bibliografie:Florin Constantiniu, O istorie sincer\ apoporului român, Bucure[ti, 2014

Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucure[ti,2013Neagu Djuvara, O scurt\ istorie a românilorpovestit\ celor tineri, Bucure[ti, 2002Catherine Durandin, Istoria românilor, Ia[i, 1998Ioan Scurtu, Carol II, Bucure[ti, 2004Ioan Scurtu (coord.), Istoria României `ntre 1918-1940. Documente [i materiale, Bucure[ti, 2001

~n data de 25 iunie 2020, la CerculMilitar Ia[i s-a desf\[urat Conferin]a-semnal cu tema „România [i Polonia`n avanpostul securit\]ii europene.Tradi]ie [i continuitate (1919-2020)“,organizat\ de Statul Major al Ap\r\-rii, prin filiala Ia[i a Muzeului MilitarNa]ional Regele Ferdinand I. Mani-festarea a debutat cu intonarea imnu-rilor României, Poloniei [i Alian]eiNord-Atlantice [i a continuat cu o se-rie de mesaje transmise de Statul Ma-jor al Ap\r\rii, Ambasada Poloniei `nRomânia, Academia Român\, Prim\-ria Municipiului Ia[i, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza“ Ia[i, Mitro-polia Moldovei [i Bucovinei, Diece-za Romano-Catolic\ Ia[i, ComisiaRomân\ de Istorie Militar\ [i Minis-terul Afacerilor Externe. ~n cadrulmanifest\rii [tiin]ifice au fost inaugu-rate dou\ expozi]ii care pot fi vizio-nate pe `mprejmuirea exterioar\ din-spre Bulevardul Carol I, a SpitaluluiClinic Militar de Urgen]\ Ia[i, astfel:„Alian]a inimilor. România [i Polo-nia. Rela]ii diplomatice [i militare1919-1947“, realizat\ cu sprijinul Ar-hivelor Diplomatice ale MinisteruluiAfacerilor Externe [i „Istorie [i Tra-di]ie Militar\ `n Copoul Ia[ilor (Cl\-diri, evenimente [i personalit\]i mili-tare)“, coordonat\ de cercet\torul dr.Sorin Iftimi din cadrul ComplezuluiMuzeal Na]ional „Moldova“ Ia[i.Totodat\, `n cadrul evenimentului, `nSala Mare a Filialei Ia[i a MuzeuluiMilitar Na]ional a fost dezvelit un ta-blou, al Regelui Ferdinand I [i al Ma-re[alului polonez Josef Pilsudski. Deasemenea, `n Sala Mare de Expozi]iia Cercului Militar Ia[i a fost deschis\[i poate fi vizitat\ expozi]ia ArhivelorDiplomatice ale Ministerului Afaceri-lor Externe cu tema „România [i Po-lonia `n vâltoarea anilor 1919-1947.Rela]ii diplomatice [i militare“.

Mesajul de `ntâmpinare al Pre[edintelui executiv al Conferin]ei-semnal din 25.06.2020

Am onoarea [i deosebita bucuriede a v\ adresa un calduros BINE A}IVENIT la Muzeul Militar Na]ional„Regele Ferdinand I“, Filiala Ia[i, `ncazarma Cercului Militar Iasi, `n a-ceast\ cl\dire de patrimoniu, cu o ve-chime de peste 150 de ani, `nc\rcat\de istorie, unde `ntre decembrie1916-noiembrie 1918, ani de grele`ncerc\ri privind supravie]uirea statu-lui român, a func]ionat Ministerul deExterne al României. A[a dup\ cumbine se [tie, `ncepând din iunie 2019,SMAp desf\[oar\ prin Filiala Ia[i aMuzeului Militar Na]iopnal „RegeleFerdinand I“ seria de conferin]e in-terna]ionale anuale dedicate aniver-s\rii unor evenimente semnificativedin istoria na]ional\ [i a rela]iilor departeneriat [i cooperare ale Românieicu alia]ii s\i care au contribuit la asi-gurarea securit\]ii regionale [i ap\ra-rea valorilor democratice. Anul aces-ta, având `n vedere necesitatea res-pect\rii m\surilor impuse de criza sa-

nitar\, lucr\rile Conferin]ei interna-]ionale `n formatul ini]ial cu partici-parea a peste 100 de reprezentan]i dinRomânia, Polonia, Marea Britanie,}\rile Baltice [i Finlanda se replanifi-c\ pentru sfâr[itul lunii iunie 2021.Ca urmare, activitatea din acest anare rolul de a marca simbolic eveni-mentul [i de a transmite un semnalprivind importan]a [i semnifica]ia a-cestei manifest\ri [tiin]ifice, `n con-textul `n care `n 2021 se `mplinesc100 de ani de la `ncheierea, la 3 mar-tie 1921, a Conven]iei defensive ro-mâno-polone privind ap\rarea grani-]elor estice ale celor dou\ ]\ri, primaalian]\ regional\ de securitate a Ro-mâniei realizat\ dup\ „Marele R\z-boi“. Evenimentul de ast\zi, care `lprefa]eaz\ pe cel de anul viitor, `[ipropune dou\ linii ac]ionale [i educa-tive de prim\ importan]\: 1. Dezvol-tarea conlucr\rii [i a schimbului deexperien]\ `n plan academic [i [tiin]i-fic cu Polonia, unul dintre cei maiimportan]i parteneri ai României `nini]iativele privind consolidarea pre-zen]ei `naintate aliate `n flancul estical NATO. ~n acest context men]io-n\m, c\ `n baza parteneriatului strate-gic dintre cele dou\ armate, din 2016`ntre Brigada 15 Mecanizat\ „Podu~nalt“ Ia[i [i Brigada 17 Mecanizat\„Wielopolska“ din Polonia se deru-leaz\ activit\]i strânse de cooperare.

2. Cinstirea memoriei [i faptelor ge-nera]iilor de militari, diploma]i [i re-prezentan]i din diferite structuri [i in-stitu]ii din România, Polonia, }\rileBaltice [i Finlanda, care timp de pes-te un secol (1919-2020) au contribuitla stabilirea [i men]inerea unor rela]iistrânse de cooperare `n plan politico-diplomatic, militar [i cultural `ntrestatele din istmul baltico-pontic. Caurmare, obiectivul strategic, am pu-tea spune, al acestei manifest\ri [i acelor proiectate de noi este unul pro-fund educa]ional, iar anul acesta, cusprijinul Prim\riei [i Consiliului Mu-nicipiului Ia[i, reu[im o premier\: re-alizarea [i instalarea a dou\ Expozi]iitematice, pe o lungime de aprox. 100m pe cea mai circulat\ arter\ a Ia[uluide elevi, de studen]i [i publicul larg,B-dul Carol I, Copou. ~n acest sens,reperele istoriei [i tradi]iei militaredin Dealul Copoului, precum [i as-pecte ale rela]iilor de parteneriat [icooperare româno-polone vor puteafi vizualizate zilnic de mii de persoa-ne! Calde [i respectuoase multumiriPrimariei [i Consiliului Local al Mu-nicipiului Ia[i pentru sprijinul institu-]ional acordat! Acelea[i alese mul]u-miri [i pentru Ministerul de Externeal României, Arhivelor Diplomaticeale MAE, Dl. Director Doru Liciu,Directorul Arhivelor MAE, care [i-audat acordul pentru transferul la Ia[i,

pentru cel putin 2 ani de zile, a aces-tei deosebite expozi]ii, expus\ `n va-rianta original\ `n Sala Mare de laparter a Cercului Militar Ia[i [i `n va-rianta cu dimensiunile de 1m /1,50 mpe suportul din fa]a Esplanadei fosteiScolii a Fiilor de Militari [i LiceulMilitar din Iasi, fost sediu al MareluiCartier General al Armatei Române`n Razboiul de ~ntregire Na]ional\,actualmente sediu al Spitalului Mili-tar Ia[i. Reafirm\m faptul c\ succesulunor astfel de evenimente se datorea-z\, `n primul rând, parteneriatului re-alizat, din anul 2019, de Statul Majoral Ap\r\rii cu Academia Român\, U-niversitatea „Alexandru Ioan Cuza“din Ia[i, Universitatea „Babe[-Bolyai“din Cluj-Napoca, Mitropolia Moldo-vei [i Bucovinei, Dieceza Romamno-Catolica Iasi, Prim\ria MunicipiuluiIa[i, cercet\tori [tiin]ifici [i exper]idin diferite institu]ii centrale [i loca-le, precum [i cooper\rii cu diferitestructuri centrale [i teritoriale aleMApN, pe care `l apreciem ca un ele-ment esen]ial `n demersurile comunede organizare anual\, la Ia[i, a unorconferin]e interna]ionale de `nalt\ ]i-nut\ [tiin]ific\ [i de reprezentare in-ter-institu]ional\. Folosim acest prilejpentru a v\ adresa invita]ia de a fi al\-turi de noi la Conferin]a interna]iona-l\ din 2021, precum [i la activit\]ile[tiin]ifice [i de reprezentare pe care le

vom organiza `n viitor, [i institu]iilorde ordine public\ [i securitate na]io-nal\ din Ia[i, prezwente aici prin [efiistructurilor sau persoanele desemna-te, pe care v\ propunem sa `l realiz\m[i materializ\m, prin ac]iuni concrete,`n perioada urm\toare. Totodat\, adu-cem calde [i respectuoase mul]umiriDomniilor Voastre, [i prin Dvs. insti-tu]iilor pe care le reprezenta]i, pentrusprijinul acordat `n sus]inerea [tiin]i-fic\, tehnic\ [i logistic\ a unor astfelde manifest\ri, care presupun un e-fort comun considerabil. ~n MapaConferin]ei-semnal exist\ o List\-pergament `n care sunt `nscrise nu-mele persoanelor [i institu]iilor carene-au fost al\turi. ~nchei, exprimândconvingerea, distin[i [i onora]i invi-ta]i, c\ prin demersuri comune, atâtmanifestarea-semnal de ast\zi, pre-cum [i Conferin]a interna]ional\ din2021, `[i vor `ndeplini misiunea edu-ca]ional\ [i vor marca, `ntr-o manier\semnificativ\, cei peste 100 de ani derela]ii militare, politico-diplomatice[i culturale dintre România [i Polo-nia, state care, al\turi de }\rile Balti-ce [i Finlanda, atunci [i acum, consti-tuie avanpostul din Est al valorilordemocratice [i de securitate ale Euro-pei. Respect [i pre]uire tuturor!

Cu deosebit respect,Col. (r.) Dan Prisacaru

CCoonnffeerriinn]]aa RRoommâânniiaa-PPoolloonniiaa llaa IIaa[[ii

Drama României Mari: anul 1940(urmare din pagina 4)

Totul aapar]ine ppatriei, ccând eea eeste `̀n pprimejdie. (DANTON) Erroii nneamului6

~n procesul de f\urire a României moderne,al c\rui fundament a fost pus de Al.I. Cuza, `n-v\]\mântul superior a constituit o preocupareimportant\, marcat\ prin `nfiin]area Universit\-]ii ie[ene. Actul `n baza c\ruia a fost `nfiin]at\ U-niversitatea - actul fondator - este Ordonan]aDomneasc\ cu nr. 13795 din 26 octombrie 1860,prin care se sanc]ionau de c\tre domnitor statu-tele universit\]ii [i, implicit, na[terea institu]io-nal\ a acesteia. Conform celor publicate `n„Monitorul Oficial“ al Moldovei din 31 octom-brie 1860, p. 93, [i reluate `n „Ateneul român“,nr 6/4 noiembrie 1860, p. 1 seq., sau relatate pescurt `n „Steoa Dun\rei“, nr. 117/28 octombrie1860, p. 1, plecând de la A[ez\mântul Instruc]i-unii Publice din anul 1851, care prevedea `nfi-in]area a patru facult\]i: de filozofie, de drept,de teologie [i de medicin\ [i c\ predarea [tiin]e-lor urma s\ se fac\ `n limba român\, Mihail Ko-g\lniceanu, cu num\rul 13794 din data de 16octombrie, prezentase domnitorului un raport`n care ar\ta c\ la acea dat\ func]ionau doar treifacult\]i: „acea de drept `n al treilea an, acea defilosofie `n al doilea an [i acea de teologie `n `n-tâiul s\u an“ [i c\ Adunarea legislativ\ a apro-bat creditul pentru a cump\r\ vechiul palat Mo-ruzi, cump\rare care s-a [i f\cut. Pe de alt\ partetinerii no[tri stipendi[ti „pre care ]ara `n tot anul`i trimete la universit\]i str\ine, ast\zi au `nce-put a ne reveni: [i profesori, ei pl\tesc prin cur-surile lor sacrificiile ce ]ara a f\cut cu dân[ii, o-dat\ elevi“, iar „limba noastr\ cea român\, dinzi `n zi, se perfec]ionez\ [i se face apt\ la `nv\-]\mântul superior“. O argumentat\ pledoarie fa-ce Mihail Kog\lniceanu pentru `nfiin]area câtmai grabnic\ a facult\]ii de medicin\, deoarece„]ara are trebuin]\ de teologi, de juri[ti, de filo-sofi, doctorii religiei, ai drept\]ii, ai `n]elepciu-nii; ea are `ns\ trebuin]\ [i de doctori ai trupu-lui, de medici. Pân\ acum aceast\ general\ tre-buin]\ este `ndestulat\ numai `n privin]a ora[e-lor, [i aceasta, ca regul\, prin doctori str\ini, dedeosebite na]ionalit\]i [i de deosebite [coli. Iar\toat\ popula]iunea rural\, adec\ patru cincimiale na]iunii, este l\sat\ prad\ boalelor, f\r\ celmai mic ajutor medical (…). ~n contra unui r\u,care din zi `n zi devine mai mare noi nu avemdecât 16 doctori de districte. Ce poate `ns\ faceun singur doctor pentru un district `ntreg? Ne-ar trebui m\car un doctor de ocol, adec\ cel pu-]in 68 de doctori, f\r\ a men]iona doctorii pen-tru ora[ele cele mici ale ]\rii, cari [i aceste re-clam\ un num\r de doctori, cel pu]in tot atât demare?“ Ca urmare, Al.I. Cuza, `n spiritul Con-ven]iei de la Paris din 7/19 august 1858, desprecare afirma c\ „este [i r\mâne legea fundamen-tal\ a României“, re]inând o parte din ideile dinraportul lui Kog\lniceanu, emite ordonan]amen]ionat\ `n care se preciza, la art. 1, c\ Uni-versitatea din Ia[i este persoan\ juridic\ cudrept de a se administra singur\ `n problemeatât [tiin]ifice cât [i disciplinare, `n limitele le-gii, acordându-i-se astfel autonomie deplin\, iarla art. 2, c\ Universitatea urma s\ aib\ patru fa-cult\]i: filosofic\, juridic\, teologic\ [i medica-l\, unde „`nv\]\tura va fi gratuit\, liber\ [i `nlimba român\“. Profesorii universitari se bucu-rau de inamovibilitate, iar importan]a acordat\Universit\]ii era subliniat\ de faptul c\ i se a-corda dreptul exclusiv de a conferi titlurile aca-demice. ~n vederea inaugur\rii solemne a Uni-versit\]ii, ca sediu la acesteia, care trebuia s\ ai-b\ loc imediat dup\ `ntoarcerea lui Cuza din vi-zita efectuat\ la Constantinopol, `n septembrie1860, a fost cump\rat de c\tre stat, de la Ruxan-dra Roznovanu, Palatul Moruzi, dup\ cum esteprecizat `n raportul lui Kog\lniceanu [i `n Or-donan]a Domneasc\ a lui Al. I. Cuza (`ntr-o alt\opinie, ar fi vorba despre Palatul Calimachi, `nprezent sediul principal al Universit\]ii de Medi-cin\ [i Farmacie „Grigore T. Popa“ din Ia[i), pen-tru care s-a achitat suma de 18 000 de galbeni.(Vezi Victor Iosif, Amintirile lui Dimitrie Emi-lian, R\d\u]i, Editura Septentrion, 2020, p. 224).Palatul, care era `n stare de ruin\, prin st\ruin]aarhitectului {tefan Emilian, a primit o hain\ des\rb\toare: „se transformase `n un magnific [iimens cort de draperii `n alb, cu colonate cenu-[ii, scuturi de tapete [i bordure tricolore“. ~n sa-la mare de la etaj, devenit\ aula Universit\]ii, a

fost construit\ o estrad\, iar fa]ada cl\dirii [iportalul au fost „decorate cu scuturi, cu cifreleDomnului Principatelor-Unite, cu marcele ro-mâne [i cu trofee tricoloare nenum\rate. Inau-gurarea „solenel\ a Universit\]ii din Ia[i s-au e-fectuat cu str\lucire `n zioa defipt\ de 26 oc-tomvrie“, ]inându-se, conform programului ti-p\rit, mai `ntâi un Te Deum la Biserica {coale-lor (Talpalari) `n prezen]a tuturor [colilor orto-doxe, profesorii, „deputa]iile“ [colilor districtu-ale, societ\]ile [i diferitele corpuri savante, iar[colile confesionale ascultau, `n bisericile [itemplele lor, rug\ciuni pentru prosperitatea U-niversit\]ii. Dup\ Te Deum, pân\ la ora 12 f\r\un sfert, s-a format cortegiul pe strada [i Pia]aColegiului, dup\ care a pornit de la AcademiaMih\ilean\, cu „frumoase bandiere [i stindar-de“, `n ordinea urm\toare: „a) {eful Poli]iei Ca-pitalei cu comisarii s\i; b) Un deta[ament dehuzari cu muzica; c) Municipalitatea cu repre-zentan]ii corpora]iilor; d) {coala primar\ dinTârgu[or; {coala Româno-israelit\; {coala dinT\t\ra[i, {coala din P\curari; {coala Romano-armean\; {coala din S\r\rie; {coala Protestant\;e) {coala de Adul]i; f) {colile din Trei Ierarhi;g) Pensionatele; h) {coala de arte; i) {coala Pre-parandal\, j) {coala de muzic\; k) {coala mili-tar\ cu o a doua muzic\; l) Seminarul de la So-cola; m) Gimnaziul; n) Deputa]iunele profeso-rilor [i magistra]ilor districtuali; o) Profesorii[coalelor de fete; p) Profesorii de gimnazii [iseminarii; q) Arti[tii dramatici; r) Tipografii [ilibrarii; s) Societatea naturali[tilor; t) Societa-tea de `ncuragiare la `nv\]\tur\; u) Studen]ii defacultate; v) Steagurile facult\]ilor purtate decapii de biurouri ai Ministeriului de Instruc]iu-ne Public\; x) Profesorii de facultate; y) Minis-

trul Cultelor cu Directorele [i personalul minis-terului; Deta[ament de jandarmi“. ~n Aula Uni-versit\]ii a[teptau sosirea cortegiului consulii a-credita]i la Ia[i, reprezentan]ii clerului catolic,protestant etc., iar pe m\sur\ ce soseau, au in-trat reprezentan]ii tuturor corpora]iilor. Pleca-rea domnitorului Al.I. Cuza de la Palatul dom-nesc spre Universitate, imediat dup\ ora 13, afost vestit\ de o salb\ de artilerie tras\ de 21 detunuri. Ajuns aici, Cuza a luat loc pe estrada dinaul\, `n fa]a c\reia, `n semicerc, se aflau stindar-dele Universit\]ii [i ale facult\]ilor, profesorii [istuden]ii. Festivitatea a `nceput cu corul Gim-naziului clerical de la Socola, care a cântat unpsalm, dup\ care episcopul Filaret Scriban a ci-tit urm\toarea rug\ciune (al c\rei formular tip\-rit l-am g\sit `n Arhiva Episcopiei Romano-Ca-tolice din Ia[i, care are urm\torul titlu: Rug\ciu-nea ce are a se ceti de c\tr\ `ntâiul-st\t\toriuseau de c\tr\ preot la serbarea cerimoniei pen-tru deschiderea Universit\]ei Române din Ia[i,la 26 Octomvri 1860), care este reprodus\ `n `n-tregime `n reportajul desf\[ur\rii festivit\]ilor pu-blicat `n „Monitorul Oficial“: „Doamne D-zeulP\rin]ilor no[tri, cela ce e[ti lumina cea ne`nse-rat\ [i nematerial\, cela ce la facerea acesteilumi ai zis: s\ se fac\ lumin\ [i s-au f\cut lumi-n\ [i ai v\zut c\ Lumina este bun\; cela ce ai tri-mis pe unul n\scut Fiul T\u `n lume, Lumin\din lumin\, D-zeu adev\rat din D-zeu adev\rat,carele `nsu[i au zis: c\t s\nt `n lume Lumin\s\nt lumei [i s\ umbl\m `n lumin\, c\ cel ce um-bl\ `ntru `ntuneric nu [tie unde merge; pre Tinedeci `ndurate Doamne Te rug\m [i la Tine c\-dem [i cerem precum odinioar\ Profetul T\uSolomon ca s\ ne trimi]i lumina [i `n]\lepciuneace [ede pe scaunul T\u [i s\ o rever[i asupra no-

ului T\u Israil, f\ ca s\ se scoboare ea [i asupranoului a[ez\mânt de `nv\]\tur\ Universitar\,pre care Alesul Teu, binecredinciosul DomnulNostru Alexandru Ioan I, au binevoit a-l `nte-meia pentru r\spândirea luminei [i a adev\rului`n poporul T\u; f\-l pe acest a[ez\mânt ca s\ fieizvor de lumin\, de dreptate, de adev\r [i demântuire a poporului T\u, care numai prin `n-durarea [i Pronia Ta au trecut p\n\ ast\zi nev\-t\mat prin mijlocul at\tor fortuni [i primejdii, [ipe care acum l-ai adus la limanul dorit; f\-l preacest a[ez\mânt ca un soare care s\ luminezetoat\ România cu lumina adev\rului t\u celuivecinic, ca s\ cunoasc\ to]i c\ `nceputul `n]elep-ciunei este frica Domnului. A[a, Doamne Dum-nezeul nostru carele ai tr\mis pe unul n\scut Fi-ul T\u `n lume, nu ca `mp\rat, nu ca cuceritoriu,ci ca Dascal, ca ~nv\]\toriu, ca s\ lumineze peto]i cei ce [\d `n `ntuneric [i `n umbra mor]ei [icarele [i pe Templul T\u, [i sinagogurile, [i po-litiile, [i satele, [i palaturile, [i bordeile, [i mun-]ii, [i v\ile, [i marea [i uscatul, [i riurile, [i p\-r\ile, pe toate le prif\cus\ `n o mare Universita-te, `n care s\ predica Lumina, Adev\rul [i Drep-tatea, pe care le-au pecetluit cu scump singeles\u. R\vars\ deci,`ndurate Doamne, acel zelmartiric al T\u [i `nv\]\torii [i `n `nv\]\ceii nos-trii, [i-i f\ pre ei vrednici urm\ritori ai T\i [i aiApostolilor T\i carii au luminat lumea; ca [iprin aceasta s\ se m\reasc\ [i s\ se binecuvân-teze preasfânt numele T\u, al Tat\lui [i al Fiilui[i al sfântului Duh, Amin“. Momentele solemneale festivit\]ii au fost marcate de citirea de c\treM. Kog\lniceanu a Ordonan]ei Domne[ti de `n-temeiere a Universit\]ii. Dup\ care AlexandruIoan Cuza a `ncredin]at profesorilor documen-tul de fundare, sigiliul, steagul [i sceptrele Uni-versit\]ii, pronun]ând cuvintele: „Ca s\ fie aces-tea semnele patriotismului, ale progresului [iale pruden]ei“. R\spunsul profesorilor, prin vo-cea lui Gh. Mârzescu, a fost un elogiu al `nv\-]\turii [i al evenimentului istoric la care luauparte cu to]ii. Când oratorul a afirmat c\ profe-sorii sunt hot\râ]i s\ se arate „demni de `ncrede-rea [i simpatia României `ntregi“, domnitorul ar\spuns cu cuvintele „Tr\iasc\ fr\]ia Româ-neasc\“. Dup\-amiaz\, Municipalitatea a dat unbanchet `n localul fostei Academii, unde s-aurostit `nfl\c\rate toasturi iar seara, la TeatrulNa]ional a avut loc „o reprezenta]ie extraordi-nar\ teatral\ [i muzical\“. Entuziasmul populardin Ia[i [i din alte ora[e ale Moldovei, ca urma-re a `nfiin]\rii Universit\]ii, a fost remarcabil.~n timpul Te Deum-ului, `n toate bisericile din]ar\ a fost citit\ rug\ciunea special preg\tit\ [idifuzat\ pentru acest moment festiv. ~n cinsteainaugur\rii noii institu]ii au fost scrise, tip\rite[i r\spândite poezii, publicate [i `n „Ateneul ro-mân“: Ioan Ianov: Strofe la ocaziunea deschi-derii Universit\]ii din Ia[i; elevul din clasa aVII-a a gimnaziului: La deschiderea Universi-t\]ii, Luigi Ademollo, rofesor de limba italian\la gimnaziul din Ia[i: Inno popolare a Sua Al-tezza Alessandro Giovanni I, publicat [i `n tra-ducerea elevilor din clasa a VII-a a aceluia[igimnaziu. {i de peste Carpa]i veneau mesajeexprimând sentimente de satisfac]ie pentru de-osebita realizare. Studen]ii români din Viena,salutând `nfiin]area Universit\]ii afirmau c\„junii români numai `n patrie pot c\p\ta o cre[-tere mai `nalt\ na]ional\“, pe când, `n timpul ce-remoniei de la Ia[i, la Bra[ov s-a toastat pentruprosperitatea Universit\]ii [i pentru domnitor,pe când „Gazeta Transilvaniei“ din 15 noiem-brie 1860 saluta `nfiin]area acesteia ca un eve-niment „care face epoc\ `n istoria românismu-lui“. {i autorul ie[ean al relat\rii festivit\]ii pre-ciza despre 26 octombrie: „Iat\ o zi care va o-cupa o frumoas\ pagin\ `n istoria Domniei M.Sale Alexandru Ioan I!“ Este re]inut [i faptul c\{tefan Emilian, care s-a ocupat de preg\tireafestiv\ a deschiderii Universit\]ii din Ia[i, a `n-tocmit [i un „Raport“ justificativ al cheltuielilorf\cute la inaugurare, pe care l-a `naintat Minis-terului Instruc]iunii Publice. Pe documentul res-pectiv se afl\ rezolu]ia lui Mihail Kog\lniceanu,c\ aceste cheltuieli „se vor pl\ti din economiileprovenite din leafa ministrului“, ministru fiindel `nsu[i. (Apud Victor Iosif, op. cit., p. 223).

Dr. Vasile Diacon

Universitatea ie[ean\ la 160 de ani de lainaugurare (26 octombrie 1860 - 26 octombrie 2020)

„Fii bun, fii drept si recunoaste cape deasupra ambitiilor, intrigielor siurilor, este vesnicia neamului si caacolo trebuie sa ne `ntalnim defiecare data“.

Maresal Ion Antonescu

Ne-a pus soarta ca pe un cui `n pa-pucul celor trei imperii, [i din aceast\cauz\, am avut o „Golgot\ a Neamu-lui Românesc“ cum nu se pot m`ndrimulte popoare. Revolu]ia român\ dela1 DECEMBRIE 1918, „Unirea ceaMare {i Sfânt\“, Marele Act al Reân-tregirii, [i asteptat de toata suflarearomâneasc\, [i-a creat propriile for]ede autoap\rare `n toate provinciile is-torice `n care se purtau lupte `mpotri-va autorit\]ilor str\ine de ocupa]ie. ~nTransilvania, `n particular, s-au or-ganizat G\rzi Na]ionale puternice, a-pelându-se la tradi]iile de `narmare amaselor, la procedeele [i tactica delupta, validate de revolutiile de la1784 [i 1848-1849. Una din primeleforma]iuni de ap\rare a luat fiin]a laBLAJ, la 21,10,1918. La 04,11,1918,capitanul Victor Munteanu, sosit dela Viena, organizeaz\ studen]ii din o-ra[, `n fruntea carora ia cu asalt cazar-ma jandarmilor, care dupa o scurtarezisten]a au predat armele studen]i-lor, care, au str\b\tut ora[ul cântând,cânteccul rede[tept\rii na]ionale,De[teapt\te Române. Statul MajorCentral al G\rzilor Na]ionale dinTransilvania, era subordonat nemijlo-cit Consiliului Na]ional Roman Cen-tral (C.N.C.R.), si avea `n fruntea sa,pe maiorul Vlad Alexandru, ajunsmai t`rziu, general `n armata românana]ional\ [i un num\r de refereren]i(cpt. dr. Avramescu Vasile; lt. RaicuAlexandru) [i un num\r variabil de‚„strategi“ (cpt. Teodor Serb; lt. Co-darcea Sabin). La Cluj, s-a constituitSenatul Militar Român, condus de A-mos Francu. ~nc\, de la sfâr[itul luniioctombrie 1918, ca urmare a mani-fest\rilor ostile din partea g\rzilormaghiare, care `ncercau sa se `mpo-triveasc\ prin for]a armelor eliberariina]ionale a românilor, acesta a lansatun manifest revolu]ionar c\tre mo]i,chemându-i la lupt\ cu cuvintele:„Ne vom croi soarta cu armele `n mâ-n\. La arme! La arme pentru unireatuturor românilor! F\r\ a pune mânape arme, nu exista drept, nici pace,nici tara!“ La Bistrita Nasaud, Sena-tul Na]ional Român Local, a distribu-it o proclama]ie catre to]i locuitoriizonei, redactat\ [i semnat\ de capita-nul Nicolae Antoniu, fiul fostului lo-cotenent Teodor Antoniu, comandan-tul regimentului de granit\ n\s\udean`n 1848. Semnificativ\ pentru pentrugradul de in]elegere a exigen]elor po-litice ale momentului ca [i pentru spi-ritul de conciliere care-i anima pe ro-m`ni in raporturile cu celelalte na]io-nalit\]i, a fost [i formula juramântuluidepus la intrarea `n garda na]ional\,in esen]\ indentic\ peste tot:“ Noi……. jur\m intr-un DUMNEZEU, c\in vremurile grele de acum, v-om a-p\ra cu toat\ credin]a bunul comunprecum [i via]a [i averea oric\rui ce-t\]ean f\r\ deosebire de ce limb\ sicredin]\ se ]ine [i voim sa tr\im in pa-ce [i bun\ `n]elegere unul cu altul, ro-man, maghiar, sas ori oricare alt\ na-]iune [i vom asculta cu supunere dehot\rârile Consiliului Na]ional Ro-mân Central.“ Aceasta atitudine `na-intat\, a fost apreciat\ de reprezen-

tan]ii celorlalte na]ionalit\]i, care au`n]eles c\ rom\nii, asupri]i `n trecutde fostul regim dualist, austro-ungar,erau dispu[i s\ acorde tuturor locuito-rilor, indifferent de na]ionalitate,drepturile na]ionale de care ei au fostlipsi]i. Exemplul cel mai concludenteste ordinal dat de comandantul g\r-zii na]ionale din comuna }elna, lup-t\torilor din subordine: „Cu unguriidin comun\, trebuie s\ tr\im ca fra]ii,c\ [i ei sunt oameni ca [i noi. Noi prinaceasta vrem s\ dovedim c\ suntemun popor cult, c\ cinstim `n fiecareom, Neamul Românesc.“ ~n zonelemai dezvoltate din punct de vedereindustrial, consiliile na]ionale si g\r-zile na]ionale s-au preocupat de repu-nerea in stare de func]ionare a `ntre-prinderilor cu diferite destina]ii, aminelor, a nodurilor de cale ferat\ [i a`ntregii infrastructuri rutiere [i de ca-le ferata, de asigurarea cu alimente [iechiparea muncitorilor. {colile aufost preluate sub controlul consiliilorna]ionale locale care le-au asigurat cunumarul necesar de `nv\]\tori, iarpretutindeni `n Transilvania, a fostintrodus `nv\]\mântul in limba româ-n\. Tot prin grija consiliilor na]ionalelocale, pe toate edificiile publice, afost `nal]at drapelul tricolor româ-nesc. Treptat, prin masurile economi-co-administrative adoptate in totcursul lunii noiembrie, via]a a ince-put sa intre pe faga[ul normal, noileorgane comunale [i judetene, execu-tând hot\rârile CNRC. [i ale consilii-lor na]ionale locale, asigurând infapt, exercitarea puterii locale de c\-tre reprezentan]ii recunoscu]i ai na]i-unii române. ~n acest context, G\rzileNa]ionale, au `neplinit un rol de `n-semn\tate strategic\ `n instaurareaautorit\]ilor române[ti `n Transilva-nia. Ele au reu[it in scurt timp dupaconstituire, s\ restabileasc\ viata nor-mal\ `n satele [i ora[ele transilvane,reprimând actele anarhice, oferindprotec]ie ceta]enilor, organizând paza`narmata la sediile unor institu]ii po-litico-administrative, `n g\ri, la o-biective [i lucrari de art\, depozite dearmament [i munitie, alimente etc.Ziua [i noaptea, membrii g\rzilor na-]ionale, patrulau pe str\zile localita]i-lor din care faceau parte, efectuaucontroale `n locurile publice, acordausprijin reprezentan]ilor ce se ocupaude aprovizionarea, achizi]ionareaproduselor [i combaterea speculei.Totodat\ g\rzile na]ionale [i `n moddeosebit ofi]erii [i subofi]erii ce `nca-drau subunit\]ile de g\rzi na]ionale,au `ndeplinit [i o important\ misiunepolitic\, fiind mesagerii [i propagan-distii neobosi]i `n rândul maselor, ahot\rârilor [i deciziilor CNRC. [i aleconsiliilor nationale locale. AstfelIoan Clopo]el, comandantul g\rziina]ionale din Bon]ida, afirma: „G\r-zile na]ionale au fost numite cu ade-varat, armata unirii, pentru ca ele auconstituit for]a public la ad\postul c\-rora s-au inf\ptuit liberta]ile publice[i drepturile sociale.“ Efectivele sub-unit\tilor de garzi na]ionale ca [i gra-dul lor de `nzestrare cu armament,muni]ie si alt\ tehnic\ de lupt\ au va-riat de la o zona la alta, `n func]ie decondi]iile locale [i de posibilita]ile deprocurare ale acestora. Astfel la Cluj,garda na]ional\ jude]ean\ era compu-s\ din 4 companii g\rzi na]ionale [i osec]ie de mitraliere, efectivul acesto-ra ridicându-se la 72 ofi]eri si subofi-

]eri, 571 solda]i-grada]i, to]i fiind`narma]i. La F\g\ra[, garda na]ional\era compus\ din 35 ofi]eri, 11 subofi-]eri, 2668 grada]i-solda]i, din carenumai 653 erau `narma]i, iar in TaraBârsei, garda na]ional\ avea in com-punere 8 companii de g\rzi na]ionale,cu un efectiv de 1450 lupt\tori, darnumai 800 erau `narma]i. O situa]iemai buna exista `n Banat, unde g\rzi-le na]ionale aveau un efectiv de apro-ximativ 50000 lupt\tori, structura]i `nbatalioane [i companii, din care18000 erau `narma]i. Armele din do-tarea g\rzilor na]ionale proveneau dela fo[tii militari `ntorsi de pe front, dela unita]ile germane aflate `n retrage-re [i dezarmate, altele confiscate de lafo[tii jandarmi, sau primite de la dife-rite unit\]i militare, constituite `n ma-rea lor majoritate din rom`ni, a[a cumau fost: Regimentul 2 infanterie (Bra-sov); Regimentul 51 infanterie (Cluj)[i Regimentul 31 infanterie (Oradea).Cu toate c\ dispuneau de armamentinsuficient, g\rzile na]ionale româ-ne[ti, au reprezentat o for]a politico-militar\ puternic\, datorit\ moralului`nalt al ofi]etilor, subofi]erilor [i lup-t\torilor, gata de orice jertf\ in luptapentru realizarea idealului na]ional.Astfel, la 24 noiembrie 1918, la [e-din]a de constituire a Statului Majoral G\rzilor Na]ionale din Transilva-nia, {tefan Cicio-Pop, pre[edinteleConsiliului Na]ional Roman Central[i vicepre[edinte al Marii AdunariNa]ionale de la Alba Iulia, afirma:„Nu avem destule arme, nu avem ar-me de r\zboi puternice, dar armanoastr\ cea mai puternic\, a fost, estesi va r\mâne t\ria neamului rom\nesc[i ajutorul celor mai mari popoare alelumii.“ For]a Consiliului Na]ionalCentral Român, al Consiliilor si G\r-zilor Na]ionale, s-au manifestat pu-ternic pe `ntreg teritoriu aflat sub ad-ministra]ia româneasc\. ~nsusi mare-[alul Makensen, a fost nevoit, ca ur-mare a solicit\rii Consiliului Natio-nal Central Roman, s\ stabileasc\,`mpreun\ cu reprezentan]ii desemna]iai românilor, itinerariile de deplasarepentru trupele germane `n retragere,din România. Pe timpul desf\[ur\riiMarii Adun\ri Na]ionale de la AlbaIulia, trupele germane s-au ]inut ladistan]\, deplasându-se pe itinerariilestabilite, neâncercând s\ tulbure des-fa[urarea marelui eveniment. Prin a-ceasta maresalul Makensen, recunos-când autoritatea nou instalat\ [i res-pectându-[i cuvântul dat. Statul ma-jor al g\rzilor na]ionale, consiliile lo-cale, unit\]ile [i subunit\]ile de g\rzina]ionale, au jucat un rol de prim or-din `n pregatirea [i desf\[urarea MariiAdunari Na]ionale de la „Meca tutu-ror românilor“, Alba Iulia, constitu-ind un factor dinamizator al maselorpopulare, `n rândurile c\rora ele ras-pandeau ideile mobilizatoare ale ac-tului de convocare. ~ntrucât erau po-sibile ac]iuni armate ostile din parteaunor for]e si `n mod deosebit din par-tea g\rzilor maghiare, iar armata ro-mâna, conform celor stabilite de ca-tre alia]i, nedepa[ind aliniamentul râ-ului Mure[, au fost necesare m\surimilitare energice de protec]ie a mare-lui forum al românilor ,a[teptat de `n-treaga suflare româneasc\. Aceast\misiune de importan]\ strategic\ a re-venit Comandamentului G\rzii Na-]ionale din Alba Iulia, ale caror efec-tive au sporit `n ajunul zilei de 1 De-

cembrie 1918, ca urmare a manevreide for]e [i mijloace, de la 1700 lupt\-tori la peste 3000 luptatori, care `n a-fara de armanentul individual au maiprimit ca `nt\riri 4 tunuri, 30 mitrali-ere si mai multe camioane blindate.Sub comanda c\pitanului FlorianMedrea, garda na]ional\ Alba Iulia, atrecut conform planului, la confisca-rea depozitelor de armament [i muni-]ie din cetate. Conform OZ.nr. 3 din26.12.1918 al G\rzii Na]ionale AlbaIulia, pentru perioada 27.11.1918-03.12.1918, `n jurul ora[ului au fostorganizate trei aliniamente circularede paza, paza cailor ( si nodurilor ) decomunica]ie ce afluiau spre Alba Iu-lia, a lucr\rilor de art\ (poduri, via-ducte, tuneluri, etc.). Organisme tra-ditionale `n istoria românilor, revolu-]ionare prin geneza [i ]elurile ce le-auslujit, g\rzile na]ionale au avut prinexcelen]\ un caracter defensiv, apa-rând cu abnega]ie cauza na]ional\ aunificarii statale, [i `ntr-o perioad\ `ncare din considerente de strategie po-litic\, Armata Româna Na]ional\, re-mobilizat\, reintra `n lupt\ pentru a-lungarea trupelor puterilor centrale,dep\[ind lan]ul Carpa]ilor Orientali siMeridionali, ajungând pe aliniamen-tul râului Mure[, au reprezentat unicafor]\ armat\ a românilor din Transil-vania. G\rzile Na]ionale, sprijinite de`ntregul popor, au ap\rat cu pre]ulvie]ii lupt\torilor s\i, cauza Revolu-]iei din Transilvania, Marele [i Puru-rea eveniment de la 01.12.1918, Uni-rea cea mare [i sfânt\. Rolul determi-nant `ns\ `n realizarea marelui [i eter-nului act de la 01.12.1918 l-a avutna]iunea, unanimitatea sufl\rii româ-ne[ti. Atunci când `ns\, for]ele patrio-tice s-au sim]it amenin]ate, ele nu auezitat s\ cheme poporul la lupt\, pen-tru a salvgarda prin efortul s\u armat,cauza Marii Uniri, pentru care [i-audat via]a genera]iile anterioare. Cumnici un eveniment care se desf\[oar\la un asemenea nivel, nu trebuie s\treac\ far\ a avea un patron, v\ rogs\-mi permite]i s\ fiu in asentimentuldomniilor voastre [i sa fi]i de acordca patronul acestui magnific si uniceveniment `n istoria noastr\ na]ional\s\ fie „M\ria sa poporul Român“, iarpatronul spiritual, Marele Mucenic alNeamului Românesc, Mihai Emines-cu, cel care ca nimeni altul i-a cunos-cut [i i-a scris istoria, jertfele [i n\zu-in]ele, cel care a str\b\tut pe jos vatraneamului, prin Dacia Capta, din Cer-nau]ii Bucovinei `ndoliate si `nsânge-rate, pentru a poposi `n Blajul corifei-lor {colii Ardelene, a purces din m\r-ginimea Sibiului, pentru a ajunge `nDacia Felix, `n Bucurestii dâmbovi-]eni, locul de unde r\s\rea atunci soa-rele pentru to]i românii, [i unde, din`nalt ordin [i ra]iuni imperiale esteasasinat. Mihai Eminescu, a fost, estesi va fi Luceaf\rul Poeziei Româ-nesti, Patriarhul Limbii Române [i`ntemeietorul Doctrinei Na]ionaleModerne, dar nel\sat s\-[i vad\ m\-reta oper\, dus\ la bun sf`r[it. Mariasa, Domnul Eminescu, a fost jertfitpe altarul Daciei Mari, cel mai im-portant proiect Etno-Politico-Statal,gândit de rom`ni [i pentru români `n adoua jum\tate a sec. XIX. [i care [i-ag\sit `nf\ptuirea, 30 ani mai târziu.Onoare [i Patrie! Tr\iasc\ RomâniaMare!

Col. (rz.) Mihai {tefan Foc[a

Bunului ppatriot [[i ffumul ]]\rii ssale ii sse ppare ddulce mmirositor. (C. SSTAMATE)Erroii nneamului 7

Rolul Consiliilor [i Garzilor Na]ionaleRomâne `n `nfaptuirea Marelui vis

al românilor de la 1 Decembrie 1918

S\rb\torireaZilei Armatei

României~n contextul manifest\rilor [tiin-

]ifice [i culturale dedicate s\rb\to-ririi Zilei Armatei României, `n da-ta de joi, 22 octombrie 2020, `n Sa-la Mare a Filialei Ia[i a MuzeuluiMilitar National „Regele Ferdi-nand I“ a avut loc prezentarea pu-blic\ a replicii uniformei de mare-[al a Regelui Ferdinand I. Gradul afost acordat Suveranului de catreArmata Romana [i conducerea }a-rii la 1 Decembrie 1918, `n ZiuaMarii Uniri, când Familia Regal\intra `n Bucure[ti, `nso]it\ de mili-tari ai Armatei Române, al\turi decare se afla generalul Henri Ma-thias Berthelot, [eful Misiunii Mi-litare Franceze. Decizia a fost luatala Ia[i, la sfarsitul lunii noiembrie1918 [i reprezenta o recunoa[tere ameritelor excep]ionale avute deRegele Ferdinand I, care al\turi deRegina Maria, a ]inut aprins\ flac\-ra n\dejdii Armatei [i a }\rii `n iz-bânda cauzei române[ti. Replica a-cestei celebre uniforme a fost reali-zat\ de Romilitaria, lider na]ional`n domeniu, [i a fost prezentat\ deMarius DIACONU, directorul fir-mei. Uniforma a fost transferat\spre expunere, pân\ la data de31.03.2021, `n cadrul Filialei Ia[i aMuzeului Militar National „RegeleFerdinand I“, sens `n care reiter\mcalde [i camaradere[ti mul]umiric\tre Romilitaria [i domnului Ma-rius DIACONU pentru sprijinul pecare l-a acordat de-a lungul timpu-lui structurii muzeale militare dinIa[i.

Col. (r.) dr. Dan Pris\caru

România eeroic\ - mmemoria mmonumentelor Erroii nneamului8

~n contextul restric]iilor impuse deautorit\]i `n anul 2020 pentru FilialaIa[i a Asocia]iei Na]ionale CultuluiEroilor „Regina Maria“ este un andeosebit de greu. Fiind o filial\ cupreocup\ri de educa]ie patriotic\,constituit\ pe baza liberei adeziuni, areu[it prin implicarea [i d\ruira unormembrii ai filialei s\ realizeze lucruridemne de toat\ admira]ia `ndeplinindastfel o bun\ parte din cea ce ne-ampropus la adunarea general\ din lunamartie a.c. ~nc\ de la `nceputul anului2020 ne-am propus s\ continu\m rea-lizarea strategiei de consolidare a fi-lialei [i a rela]iilor cu societatea civi-l\, demonstrând prin ac]iunile desf\-[urate c\ por]ile acestei nobile filialesunt [i vor fi `ntotdeauna larg deschi-se patrio]ilor adev\ra]i, celor ce [tius\-[i pre]uiasc\ eroii [i implicit, s\pun\ um\rul pentru a ajuta - chiar cumodestele noastre posibilit\]i - la per-petuarea valorilor na]ionale ale popo-rului român. Este de remarcat faptulc\, `n conditiile impuse de pandemie,echipa condus\ de Col. (r) ing. IoanTimofte, printr-o activitate neobosit\[i voluntar\, a reu[it s\ fie prezent\ [is\ organizeze activit\]i de evocare [icomemorare a eroilor, precum [i laac]iuni similare organizate pe plan lo-cal [i `n `ntregul jude], astfel: 1. Mem-brii Biroului Executiv au participat laevenimentele dedicate celebr\rii a170 de ani de la na[terea marelui nos-tru poet român Mihai Eminescu, [i as\rb\toririi Zilei Culturii Na]ionale.Activitatea a cuprins depunerea dejerbe de flori `n fa]a bustului mareluipoet din Parcul Copou, la MuzeulNa]ional al Literaturii Române Ia[i.Pre[edintele filialei, Col.(r) ing. IoanTimofte [i vicepresedintele filialeinoastre Prof. Daschievici Andi auparticipat la {coala gimnazial\ IonCreang\ Ia[i la simpozionul „MihaiEminescu [i Ion Creanga `n Ia[ul ma-rilor iubiri“. 2. ~n ziua de 22 ianuarie,membrii Biroului Executiv au parti-cipat la Cercul Militar Ia[i la simpo-zionul „Alexandru Ioan Cuza - arti-zan al cre\rii institu]iilor statuluiromân modern [i precursor al MariiUniri“ prezentat de prof. univ. dr.Gheorghe Cliveti de la UniversitateaA.I. Cuza Ia[i. 3. ~n ziua de 23 ianu-arie Col(r) ing. Ioan Timofte a parti-cipat la {coala gimnazial\ „GeorgeCalinescu“ la simpozionul „Ia[ii [i

Mica Unire“ unde a prezentat un ma-terial dedicat evenimentului de la 24ianuarie. 4. Cu prilejul `mplinirii a161 de ani de la Unirea PrincipatelorRomane Col(r) ing. Ioan Timofte aparticipat la lansarea „BuletinuluiMuzeului Municipal Regina MariaIa[i“ activitate ce sa desf\[urat `n Sa-la Vasile Pogor din cadrul PrimarieiMunicipiului Ia[i. 5. Ziua de 24.012020 aniversarea Unirii PrincipatelorRomâne a prilejuit ocazia particip\riimembrilor filialei noastre `n Pia]a U-niri Ia[i, la activit\]ile dedicate mare-lui eveniment. Filiala Ia[i a A.N.C.E.„Regina Maria“ a depus o coroan\ deflori la statuia domnitorului A.I. Cu-za. 6. Col.(r) ing. Ioan Timofte a par-ticipat in ziua de 01 februarie la ver-nisajul expozitiei itinerante „Carava-na Eroilor“, eveniment ce a avut locla Parohia Toma Cozma din Ia[i. 7. ~n

zilele de 12 [i 13 februarie, membriifilialei au participat la Casa de Cultu-r\ „Mihai Ursache“ din Ia[i la eveni-mentul „In Memoriam Grigore Vie-ru“, dedicat poietului de mare sensi-bilitate [i devotament fa]\ de limbaromân\ vorbit\ [i scris\ pe ambelep\r]i ale Prutului. 8. ~n ziua de 10martie a.c. a avut loc la Cercul Mili-tar Ia[i Adunarea general\ a FilialeiIa[i a A.N.C.E „Regina Maria“, eve-niment la care au participat Col.(r)Chiper Constantin vicepresedinte alA.N.C.E „Regina Maria“, Col. dr.Daniel Pop Comandantul Garnizoa-nei Ia[i, dr. ing.Maricel Popa, Prese-dintele Consiliului Judetean Ia[i, ing.Mihai Chirica, Primarul Municipiu-lui Ia[i, Gl.mr.(r) Stefan Dimofte, ve-teran de razboi, Preot Paroh prof. Ga-briel Coroama, profesori, ingineri, o-fiteri, subofiteri in rezerva [i retrage-

re, veterani de razboi elevi membriiai Cercurilor „Cultul Eroilor“, din `n-v\]\mântul preuniversitar, reprezen-tan]i ai unor asocia]ii, filiale [i funda-]ii din jud. Ia[i cu care filiala colabo-reaz\ [i are `ncheiate protocoale decolaborare. 9. Sacrificiul EroilorNeamului a fost remarcat la Ia[i, `nziua de 28 mai, la s\rb\toarea ~n\l]\-rii Domnului nostru Iisus Hristos [i aZilei Eroilor. Manifest\rile din acestan fiind restrânse din cauza pande-miei, `n semn de respect pentru sacri-ficiul suprem `n ap\rarea gliei str\-mo[e[ti, membrii Biroului Executival filialei au fost prezen]i la ceremo-niile de depunere de coroane de florila Monumentele Eroilor din CimitirulEternitatea din Ia[i, Monumentul E-roilor de la Biserica „Pogorarea Sfan-tului Duh“, din Ia[i, Monumentul„Vultur“, din Bucium Ia[i, Monu-mentul Eroilor de la Spitalul SocolaIa[i, cimitirul Eroilor Neamului dincom. Le]cani jud. Ia[i. 10. ~n ziua de15 iunie membrii Filialei Ia[i aA.N.C.E „Regina Maria“, au partici-pat al\turi de oficialit\]ile locale `nParcul Copou Ia[i la Teiul lui Emi-nescu la comemorarea a 131 de anide la trecerea la cele ve[nice a poetu-lui nostru na]ional Mihai Eminescu.11. ~n ziua de 25 iunie, la Cercul Mi-litar Ia[i membrii Biroului Executival filialei noastre au participat la sim-pozionul „România [i Polonia `n a-vanpostul securit\]ii Europene. Tra-di]ie [i continuitate (1919-2020)“ 12.De Ziua Drapelului Na]ional - 26 iu-nie, membrii Filialei Ia[i a A.N.C.E„Regina Maria“, au participat la sluj-ba de sfin]ire a drapelului la Mitropo-lia Moldovei [i Bucovinei, apoi la ce-remonia militar\ organizat\ `n Pia]aTricolorului. 13. ~n ziua de 27 iunieCol.(r) Gabu Ionel, `mpreun\ cu ungrup restrâns de membri ai filialei a-laturi de militariidin Bg. 15 Mc. „Po-dul Inalt“ au participat la comemo-rarea sublocotenentului (p.m.) Bog-dan Hâncu, c\zut eroic la datorie `nIrak. Din cauza m\surilor impuse depandemia de coronavirus activit\]ilededicate s\rb\toririi zilei ArmateiRomane s-au desf\[urat `n condi]iirestranse, astfel la Monumentul Eroi-lor din cimitirul Eternitate Ia[i, mem-brii Biroului Executiv al filialei noas-tre au participat la ceremonialul mili-tar `nchinat mare]ului eveniment un-

de `n semn de respect pentru eroii Ar-matei Romane [i a sacrificiul suprem`n ap\rarea gliei stramo[e[ti, `mpreu-n\ cu Primarul Or Ia[i dl. ing. MihaiChirica au depus o coroan\ de flori.Pentru a cinsti [i a p\stra vie memoriamilitarilor români care au murit `nlupt\ [i au fost `nhuma]i `n cimitirul„Pogorarea Sf. Duh“, din cartierulBucium Ia[i, sub directa `ndrumare avicepre[edintelui filialei noastrePreot Paroh Dumitru Carp [i a dl. ing.Virgil Arsenie, `n ziua de 26 octom-brie a.c. membrii filialei au participatla ceremonialul religios `nchinat Ar-matei Române. Dup\ slujba de pome-nire a eroilor `nhuma]i `n acest cimi-tir, dl ing. Virgil Arsene membru deonoare al filialei a evocat efortul mi-litarilor Armatei Române `n luptelece au avut loc pe teritoriul patrieinoastre pentru re`ntregirea neamului[i a ]\rii. Evocarea a fost `nso]ita [i deproiec]ia uni film care prezentau lup-tele militarilor Armatei Române pen-tru eliberarea teritoriului ]\rii noastre.~n `ncheierea corul bisericei sub `n-drumarea Doamnei Angela Bârjovea-nu cânt\rea]\ de muzic\ popular\ (fi-ca r\posatului militar Baba Ioan) auinterpretat un program de cântece pa-triotice [i ost\[e[ti. Activitatea s-a `n-cheiat cu interpretarea Imnului Ro-mâniei. ~n `ncheiere Vicepre[edinteleFilialei Cultului Eroilor Col. (r) GabuIonel `n numele A.N.C.E. „ReginaMaria“, Filiala Ia[i a multumit [i a fe-licitat organizatorii pentru frumoasaslujb\ de pomenire a eroilor, slujb\care a fost oficiat\ de Preot parohDumitru Carp, Preot Vasie Ciornova-lec, [i corul bisericii. De asemenea, `nmod respectuos a adus mul]umiri [i afelicitat pe dl. ing. Virgil Arsene pen-tru frumoasa [i interesanta evocare`nchinat\ cinstirii memoriei osta[ilorcare s-au jertfit pentru neam [i glie [ia asigurat c\ filiala va fi al\turi la toa-te activit\]ile ce vor fi `nchinate eroi-lor neamului. V\ chemam pe to]i [i pefiecare `n parte s\ ne fi]i al\turi, s\ fi]iprezen]i [i dedica]i activit\]ilor pe ca-re le avem `n vedere, a[a cum v\ a[-tept\m s\ veni]i cu noi propuneripentru activit\]i care s\ pun\ `n lumi-n\ datoria noastr\ de suflet fa]\ de ceic\rora le dator\m via]a noastr\ deast\zi.

Col. (rtg) Ionel Gabu

Filiala Cultului Eroilor Ia[i `n anul pandemiei

~n data de 08.08.2020, Grupul deac]iune format din Col.(r.) dr. DanPRISACARU, {eful Filialei Ia[i aMuzeului Militar Na]ional „RegeleFerdinand I“, Inspector Andrei CHI-RA din Inspectoratul Teritorial al Po-li]iei de Frontier\ (ITPF) Ia[i [i {tefanS|L|JAN, originar din Maramure[,un apropiat al structurilor militare dinGarnizoana Ia[i, `mpreun\ cu Comi-sarul Paul MUCINSCHI, {eful Sec-torului Poli]iei de Frontier\ Poienilede sub Munte, Maramure[, au marcatsimbolic la „Borna cu 3 Steme“ de peVârful Stog, Cota 1651, `mplinirea a100 de ani de la stabilirea, la10.08.1920, a Triplex Confinium-u-lui frontierei comune dintre Roma-nia, Polonia [i Cehoslovacia. A[a du-p\ cum se [tie, cele trei state au f\cutparte din alian]ele regionale de secu-ritate din Europa Centrala [i de Sud-Est (Alian]a defensiv\ româno-polo-n\, `ncheiat\ la 3 martie 1921 [i Mica~ntelegere, format\ din România, Ce-hoslovacia [i Iugoslavia, `ncheiat\ `n

1921), destinate s\ apere prevederileConferin]ei de Pace de la Paris din

1919-1920 [i integritatea teritorial\ astatelor semnatare `mpotriva tendin-

]elor revizioniste. Calde mul]umiriITPF Sighetu Marma]iei, D-lui Comi-sar-{ef dr. Florin COMAN, precum [iD-lui Comisar Paul MUCINSCHI [isubordona]ilor s\i, care ne-au acordatsprijinul institu]ional [i camaraderescaniversarii acestui moment simbolic

al rela]iilor de cooperare [i parteneri-at din perioada 1919-1939 cu celedoua foste state vecine de la frontierade nord a Romaniei ~ntregite, Polonia[i Cehoslovacia!

Col. (r.) dr. Dan Prisacaru

Aniversare centenar la vârful Stog, cota 1651 din mun]ii Maramure[ului