baze kineto

68

Click here to load reader

Upload: sorin-stefan-vasile

Post on 29-Nov-2015

201 views

Category:

Documents


24 download

TRANSCRIPT

Page 1: Baze Kineto

BAZE GENERALE IN CHINETOLOGIECurs 1

kinetoterapia definitiechinetologie definitieobiectul de studiuincadrarea in practica medicalatipuri de asistenta medicala si terminologi. Sa stim cine practica kinetoterapia si cine practica gimnastica medicala.Istoricul kinetoterapiei este inportant pentru ce studiem kinetoterapia primele referiri sau facut in china si egipt in grecia antica. a inceput gimnastica profilaxia si in roma antica a existat o retinere in miscare dar sa folosit de medici vestiti multe terapi si la arabi unde sa gasit si in evoul mediu cand apare tiparul si carti medicale in imn national in secolul al saisprazecelea incepe aprofundarea stintifica a kinetoterapiei legate de miscare. In secolul al optasprazecelea apar aparatele de gimnastica si in secolul nouasprazece trecem la terapia stintiifica care apare in suiedia care aramas valabila si astazi prin cinematografie si se descifreaza notiuni stintifice. in sport randamentul apare mecano terapia. Apare kinetoterapia pe boli. In secolul al douazecelea in carese dezvolta kinetoterapia pe specialitati medicale. Apar specialisti pe patologi. Rudolf caupp exerciti pentru scoliozaexercitiile burgher exerciti pentru vasele de sange.Exerciti gotman sunt exerciti pentru umar.Kocraus exerciti pentru aparatul digestiv. Menel si mainiel care au dezvoltat manipularile. Exercitiile wiliams exerciti pentru coloana lombara. Exercitiile de lorme si woalxhins exerciti cu rezistenta progresiva pentru tonifiere musculara.Hettier si miler sunt exerciti de izometrie.Tehnici de facilitare neuromuschulara ale urmatorilor autorikavatknodexerciti vosexerciti bobatexerciti roodexerciti grustmon.

Kinetoterapia se mai gaseste sub numele de cefeme. Ieste o specialitate paramedicala care foloseste miscarea sub forma de exercitiu fizic in tratamentul bolilor kinetoterapia face parte din kiinetoterapia medicala chinetologia este interdisciplinara care se ocupa cu miscarea care avand ca obiect de studiu miscarea, structurile anatomice care participa la miscaresi mecanismele fiziologice de realizare a miscari precum si metodele de corectare a miscari deficitare.

Anatomia miscari si miascarea. Aceasta cuprinde notiuni de mecanica de cibernetica fizica biochimie fiziologie fizopatologie psihologie si tot ffelul de stiinte. Chinetologia face parte din medicina fizica.

Medicina fizica este o specializare medicala terapeutica care se foloseste in tratamentul bolilor. Misloacele de tratament in medicina fizica fiind factori fizici si naturali. Acestea sunt miscarea caldura curentul electric masajul apa climatul.

Asistenta si practica medicala sunt de trei feluri profilacticaterapeuticasi cea de recuperare.Chinetologia ofera misloacele de tratament celor trei feluri de asistenta medicala. Exista chinetologie profilactica care se aplica la oameni sanatosi acestea fiind aflati in situati biologice speciale femeile copii si cei din varsta atreia. aceasta previne bolile si mentine si intareste sanatatea. Face chineto profilaxie primara.

Chinetologia terapeutica sau chinetoterapia se aplica la omul bolnav aplicam chineto terapie de la debut de boala pana la convalescenta.

Asistenta medicala de recuperare chinetologia de recuperare se aplica la oameni cu deficiente. chinetologia de recuperare reduce deficitul functional din bolile cronice. Se face chinetologie de recuperare in special la aparatul locomotor si cardiorespirator. Aceasta la oameni cu deficiente sau se mai numeste chinetologie secundara.

Chinetoterapia este aplicata de fizioterapeuti. saptezeci la suta din activitatea terapeutului este chinetoterapie. in medicina fizica se aplica triada caldura chinetoterapie si masaj. Adica orice tratament terapeutic se face la inceput cu caldura si se incheie cu masaj. Acestea formeaza o unitate terapeutica obligatorie.

Gimnastica medicala se aplica la omul sanatos gimnastica medicala are ca scop mentinere de forma fizica si reducerea unor deficiente functionale care pot aparea la un om sanatos. Gimnastica medicala foloseste metode care se bazeaza pe functia normala a corpului se bazeaza pe atitudine si miscari fiziologice. Gimnastica medicala are niste reguli rigide carre isi au originea in vechea scoala suiedeza de gimnastica a suiedezului ling. Aceste reguli nu sunt efiicente nu lucreaza labolnavi.

Gimnastica medicala face parte din chinetologia practica

Page 1 of 50

Page 2: Baze Kineto

educatia fizica consta in programe de gimnastica aplicate in scoli in scop dezvoltari armonioase a copiilor si tinerilor. Educatia fizica este o ramura a chinetoprofilaxiei medicale.

Istoricul chinetoprofilaxiei se studiaza din doua motive vechimea tratamentului prin miscare dovedeste miscarea are o vechime de cinci mi de ani si dovedeste valoarea iei. Tratamentul cu miscare a aparut odata cu omul. Cel de al doilea scop ieste evidentiere evolutia conceptiilor si metodelor chinetoterapeutice. este o metoda valoroasa de tratament si urmarim cum au evoluat bolnavi.

primele referiri la chinetoterapiea sunt de patru mi sapte sute de ani care mentioneaza miscarea in calmarea dureriilor. Mentioneaza miscarea in paralizi in congesti. tot in scrierile chinezesti exercitile fizice ierau insotite in entorse in deviati de coloana si in bolile chirurgicale. Cel mai vechi medic care a folosit miscarea se numea confu miscarea era folosita in egiptul antica dovezi pe feste si bazorelief. Acum trei mi de ani in vedele indiene care sunt scrieri religioase apar mentionate exerciti pentru reumatismul cronic in grecea antica se dezvolta chinetoterapia profilactica si terapeutica jocurile sportive in grecia antica reprezinta inceputul chinetoterapiei profilactice. jocurile sportive reprezinta antrenamentului de performanta. Si jocurile sportive dovedesc pentru dezvoltarea corpului omenesc.

Hipocrate observa relatia dintre miscare si muschi. Iel observa ca imobilizarea du ce la atrofie muschulara. Tot iel obsrva ca exercitiul fizic reface forta muschulara. Hipocrate aplica chinetoterapia in bolile mintale si tot acesta observa valoarea miscari pentru recuperarea functionala.

Aristotel care a fost filozof este considerat fondatorul chinetologiei pentru ca iel a explicat miscarea carezultat al interactiuni dintre muschi si fortele externe ale mediului.

Roma anticaexista o retine re fata de exercitiul fizic care iera considerat bun numai pentru sclavi. Insa

medici din antichitatea romana au folosit chinetoterapia.Asclepiade aplica chinetoterapia in insomni.Celsius aplica mersul pe jos si exercitiul fizic la hemiplegici.Galen aplica masajul si exercitiu fizic adaptat stari pacientului.Au existat si scrieri in roma antica autori au fost filostratus scrie o carte gimnasticon. Aurelianus care scrie despre hidrochinetoterapie scripetoterapie exercitii din suspendare exerciti cu contra greutati descrie exerciti pentru paralizi exerciti pentruu reumatism exerciti aplicate postoperator si face referiri la termenul de recuperare.

Evul mediuin acest timp lumea araba preia preocuparile stintiifice ale antichitati. Medicul avicena care

foloseste exercitiul fizic in profilaxie si tratament. In europa preocupari pentru miscare apar doar in secolul al cinsprazecelea cand apare si tiparul datorita tiparului se reactualizeaza conceptiile din scriierile grecesti despre igiena si despre valoarea exercitiului fizic datorita tiparului apar scrieri consacrate exercitului fizic si apare ideea terapiei ocupationale sub numele de exerciti de munca.

Apar carti in limbile nationale nu numai in limba latina. exista si o scoala de la mantua iera o scoala pentru tineri nobili unde se practica exercitiul fizic

secolul saisprazecee ambroaz puare care sustinea ca dupa fracturi gimnastica este obligatorie. In secolul al saisprazecelea apare carti din care retinem ideileideia profilaxiei omul sanatos trebe sa execute regulat exerciti mai ales sedentari. Ideia selectionari exercitiului astfel in cat sa nu agraveze boala.Ideia recuperari adica aplicarea de exerciti in covalescenta.Ideia unitati de miscare a organismului.

Secolul al saptesprazecelea apar studi care aprofundeaza stintific chinetologia tot atunci a aparut scoala de mecanica. Aici apar studi despre mecanica muschilor si a miscarilor exercitiile fizice ierau studiate prin matematica si a legi mecanice. Medici accepta ideia o raspandesc si in europa. Astfel se raspandeste ideea calaritului si a scrimei ca exercitiu terapeutic. Se raspandeste ideia ameliorari circulatiei prin miscare.Prelungirea vieti prin miscare.Sa observat relatia dintre munca si forta muschulara. Aplicau pentru slabit exerciti pentru crestere pentru mobilitate exerciiti pentru forta muschulara pentru corectarea curburilor patologice ale coloanei vertebrare.

In secolul optasprezece chinetoterapia era acceptata si iera considerata cea mai buna medicina pentru corp. apar tratate de gimnastica medicala preventiva si corectiva. Apar aparate de gimnastica a existat un autor clement tiso care a scris gimnastica medicala si chirurgicala care ca si conceptie si continut sia depasit mult epoca acest autor leaga exercitile de anatomie. aplica un tratament miscari preluate din munca din meseri aplica exerciti pentru redori aplica gimnastica respiratorie si aplica exerciti pentru hemiplegici.

Secolul al nouasprazecelea face trecerea la terapiea suiedeza si maiestrul inng iera pentru perfectionarea scrimei a creiat o serie de exerciti gimnastica medicala astfel orice exercitul trebuia sa aiba trei parti prima parte pozitie de pornire a doua miscarea propriuzisa si cea de a treia iera o atitudine inpusa la sfarsitul miscari. Acest autor aprofundeaza teoretic miscarea fiind preocupat de contractia muschulara. Cu sau fara rezistenta acesta facea deosebire din contractiile excentrice si contractia concentrica. Iel a observat rolul muschilor antagonisti si celor antagonisti. Metoda suiedeza

Page 2 of 50

Page 3: Baze Kineto

de gimnastica avea patru conponente exita o gimnastica pedagogica si educativa cu rol profilactic care se aplica la persoane sanatoase. Gimnastica militara care dezvolta miscarile din scrima si tir cu rolul de a domina adversarul apoi exista o gimnastica medicala si ortopedica care se aplica in boli si in deficiente si exista o gimnastica estetica care iera recomandata pentru armonaizarea partilor conponente ale corpului prima oara in suiedia gimnastica iara un domeniu stintific dominat de legi. Studiile de cinematografie si iconografie pun in valoare pe langa elementele anatomice care participa la miscare si elementele nervoase care comanda miscarea. Se explica mecanismele fiziologice de realizre a miscari. In sport apare notiunea de economie a fortelor notiunea de randament. se descriu exerciti pentru statica normala a corpului care au rol de corectie a posturilor vicioase. Se descriu exerciti de relaxare de asuplizare folosite in redori. Pentru crestera fortei muschulare se recomanda izometria alaturi de contracti muschulare excentrice si concentrice apare notiunea de ritm in gimnastica. Si tot in acest secol tot in suiedia ia nastere mecano terapia zamber. Auotrul descrie saptezeci si unu de aparate mecanice cu parghi si contra greutati. Tot in acest secol apare chinetoterapia bolilor cardio vasculare si neurometorice. si in anul omie nouasute opt ieste abordata gimnastica respiratorie.

Secolul douazecise dezvolta in corelatie de dezvoltare in miscare apar specialisti pe patologi unul dintre iei a fost rudlof calf creiaza exerciti pentru reeducarea scolioxei. Dupa primul razboi mondial a aparut invalizi care aveau nevoie de chientoterapie. Apar scoli pentru pregatirea chinetoterapeutilor si apar metode noi de tratament in spitale se introduce egro terapia ceia ce insemna tratamentul deficientilor prin munca. In prima parte din acest secol a fost o epidemie de polieomielita au ramas sechelari paraplegici. Pentru acestea se concep tehnici noi de reeducare functionala cu progame de exerciti specifice. In anum omie nouasute douazeci si patru apare termenul de hidrogimnastica pentru exercitiile aplicate in apa la copii cu paralizi. La sicago inginerul hubbard creiaza bazinul care ai poarta numele. Apoi apare suspenso terapia si terapia cu arcuri imaginata de o femeie numita oliv sis. Secolul douazeci apar metode pe boli astfel pentru bolile vasculare se aplicau si se aplica exercitiile burgher.. pentru periartrite scapulohumerale se aplica exercitiile codman. Pentru boli digestive exercitiile chorlash. Profesorul menel intorduce tehicile de manipulare articula. rapec care mai tarziu le dezvolta profesorul meniel in franta si pol wiliams acesta descrie exerciti pentru discopati lombare tot in acest secol se dezvolta culturismul si devine o miscare sportiva alti autori delor si oatchins introduc exerciiti cu rezistenta progresiva pentru tonifiere muschulara.. hetinger si miular introduc tehnici de izometrie care au modificat programele de chinetoterapie si antrenamentul sportiv. Tehnicile de facilitare neuromusculara sunt tehnici de chientoterapie care usureaza miscarea dintre muschi si nervi. Au fost descrise de cavat cnott vos bobat rud si brunston aceste tehnici se bazteaza pe neuro fiziologia miscari practic datorita acestora apare o chinetoterapie noua.

Chinetoterapia este dezvoltata de biofitbec si metode bazate pe conponenta motivationala a sistemului motor. Sa pus in evidenta efectul tranchilizant al exercitiului fizic. Sa dezvoltat strecingul folosit in chineto profilaxie si in pregatirea sportivilor si in recuperaria medicala. Ultima achizitie in chinetoterapie este izochinezia care ieste o metoda de antrenare a fortei si rezistentei muschulare cu aparate.

Curs 2

Bazele fizice ale miscaribiomecanica miscari

definitieparametriclasificare definiitiedespre fortadefinitieparalelogramul fortelorunitati de masuraclasificareorice miscare se realizeaza unor fortelegile miscarilegea inertieilegea acceleratiei iar formula forta ieste egala cu forta ori acceleratia.Legea actiei si a reactieiorice miscare face omul antreneaza niste forteforta gravitationalaforta de reactie a soluluiforta de reactie articularaforta muschularapresiunea intra abdominalarezistenta fluida se refera la fluidele ce se afla in miscarea corpului.

Page 3 of 50

Page 4: Baze Kineto

Forta elasticaforta inertiala

strategiile miscaricand avem de facut o miscare mobilizam articulatiile. Schemele de miscare sunt puse in strategi si transmite aparatului locomotor pentru miscare.Posturamiscarea fundamentala ieste facuta cu scopcoactivareaciclul intindere scurtaremanevrarea sau abilitatea ieste schema de miscare prin care modificam mediul inconjurator

masinile simplesunt se afla in interiorul corpului cat si in sala de kinetoterapie si acestea suntparghiilescripetisi planul inclinat.

Definitia miscarimiscarea ieste schimbarea pozitiei unui obiect in spatiu si timp sub influienta fortelor conform

legilor fizici. Miscarea ieste viata la om. Parametri miscari din punct de vedere fizic suntpozitia adica raportul obiectului fata de locul sau in spatiu. Obiectul imobil nu isi modifica pozitia. Obiectul in miscare isi modifica permanent pozitia.

Vitezaarata cat de repede se realizeaza miscare si se masoara pe metri pe secunda si asa mai departe.

Velocitateaarata rapiditatea si sensul miscari. Adica velocitatea exprima viteza si directia miscari care se schimba in timpul deplasari.

Acceleratieametri supra secunda la patrat aceasta ieste formula. Acceleratia ieste viteza modificata in raport cu timpul. Daca o forta actioneaza in sensull miscari viteza se va accelera viteza va creste se va modifica miscarea va fi accelerata daca forta actioneaza in sens invers miscari viteza va descreste adica va decelera.

Clasificarea din punct de vedere fizicsunt doua categori de miscari adica miscare liniara inseamna pe toate partile corpului se deplaseaza pe aceiasi distanta se masoara in metri. Si ceade adoua categorie ieste miscarea angulara in care partile corpului care realizeaza miscarea se deplaseaza in raport una cu alta dar in sensuri diferite si distante diferite care realizeaza unghiuri miscarrile corpului sunt miscari angulare. Acestea realizeaza unghiuri in jurul unor axe si anume in jurul transversal si axul sagital si cel longitudinal. In jurul acestor axe se realizeaza flexieextensieadductieabductie rotatie internasi externa. Forta ieste cauza care modifica starea de repaus sau miscarea unui corp.

forta ieste motorul miscari. Forta ieste producator de miscare. Pentru ca schimba pozitia unui corp in spatiu si timp daca corpul opune rezistenta va fi deformat. Astfel daca asupra unei articulati actioneaza o forta se produce miscarein functie de gradele de libbertate ale articulatiei daca rezistenta articular ieste depasita atunci articulatia se poate luxa daca asupra unui corp actioneaza mai multe forte acestea se conpun si dau o forta rezultanta care se poate reprezenta grafic prin paralelogramul fortelor.

Dacadoua forte actioneaza in acelasi sens valoarea lor se sumeaza. Daca doua forte actioneaza in directi opuse valoarea lor scade. Actionand asupra obiectului diferenta dintre iele. Daca fortele actioneaza in directi diferite rezultanta care va determina miscarea ieste egala cu diagonala paralelogramului determinat de cele doua forte. De exemplu.................

unitatile de masuraforta se masoara in niutoni formula ieste forta ieste egala cu masa ori acceleratia fiind proportionala cu acceleratia. In deplasarea produsa de forta se realizeaza un lucru mecanic cu consum de energie. Energia consumata cu o anumita viteza raportata la unitatea de timp ne da puterea se exprima in vati. Ieste expresia puteri un vat ieste egal cu un niuton ori viteza adica metri pe secunda puterea ieste expresia efortului in kinetologie. Adica puterea exprima capacitatea organismului intrun efort. Adica capacitatea functionala organismului mai ales a cordului. Efortul ieste ilustrarea functiei cordului.

Fortele care actioneaza asupra corpului in miscare suntforta gravitationalaforta de reactie a soluluiforta de reactie articularaforta muschularapresiunea intraabdominalarezistenta fluida

Page 4 of 50

Page 5: Baze Kineto

forta elasticasi forta inertiala.

Interactiunea acestora asigura stabilitatea echilibrul si miscarea normala a corpului uman kinetoterapia corecteaza fortele deficitare sau excesive. Aceste forte actioneaza asupra corpului respectand niste legi acestelegi analizeaza relatia dintre forta si miscare.. legea care ieste prima lege ieste legea iinertiei care ieste si primul principiu. Mentinerea corpului in miscare liniara sau mentinerea corpului in repaos ieste posibila fara interventiea unei forte suplimentare.

Legea acceleratiei conforrm careia forta ieste egala cu masa ori acceleratia .Legea actiuni si legea reactiei aceasta lege spune ca doua actiuni reciproce sunt egale dar in

sensuri contrare.Legea inertiei

conform legi inertiei rezultanta fortelor care mentin repaosul sau miscarea lineara ieste nula. Mentinerea corpului in repaos se faceprin forta gravitationala iar scoaterea corpului din repaos necesita o forta in plus care sa invinga forta gravitationala. Mentinerea corpului in miscare se face prin forte muschulare se opun miscari forta gravitationala fortele rezistive sau frecarea iar in paralizi unde nu avem forta muschulara care sa scoata segmentul anatomic din repaos ieste nevoie de forta suplimentara a chinetoterapeutului sau a scripetelui pentru realizarea miscari.

Legea acceleratiei conforma cestei legi forta ieste egala cu acceleratia deci marimea si directia miscari depind de greutatea corpului si a acceleratiei se opun acceleratiei durereacontractura muschilor antagonistiscaderea muschilor agonisti.

Legea actiei si a reactieiconform acestei legi orice actiune determina o reactiune opusa si egala astfel la efectuarea unei sarituri se exercita o actiune asupra solului acesta exercitand o reactie asupra saritorului aceasta reactie ieste mai evidenta la atacul solului cu calcaiul sau sprijinul antepiciorului.

Fortele care actioneaza asupra corpuluiforta gravitationala ieste forta care atrage corpul spre pamant formula fortei gravitationale

ieste egala cu masa ori acceleratia pamantului acceleratia pamantului are valoarea de noua virgula opzeciunu la patrat aceasta valoare ieste invariabila pentru toate corpurile. Astfel forta gravitationala se confunda cu masa corpului. Forta cu care suntem atrasi spre pamant ieste egala cu greutatea corpului. Vectorul fortei gravitationale pleaca din centrul de greutate a corpului care ieste punctul de echilibrul care ieste la vertebra sacrata doi. Linia centrului de greutate porneste din crestetul capului trece prin vertebra sacrata doi si ajunge in poligonul de sustinere a corpului pe axa articulatiilor tibio tarsiene.

Cu cat centrul de greutate ieste mai aproape de centru de sustinere echilibrul corpului este mai stabil. In timpul miscari echilibrul ieste instabil pentru ca esdoi parcurge o curba in miscare in timpul miscari centrul de greutate isi modifica pozitia deaceia este nevoie de forte suplimentare de mentinerea echilibrului.

Forta de reactie a soluluiforta de reactie a solului inpinge suprafata de sprijin a corpului de jos in sus. In repaos forta de

reactie a solului este reprezentata de greutatea corpului. In timpul miscari la greutatea corpului se adauga acceleratia corpului miscari. Aceasta forta de reactie a solului apare in miscare la nivel de talpa si se distribuie astfel. Primul contact cu solul il facem pe marginea laterala a talpi piciorul fiind in supinatie. Apoi piciorul se proneaza glezna face dorsiflexie centrul de greutate a corpului se deplaseaa inaintea piciorului si corpul se deplaseaza. Genunchiul si glesna se extind iar la unmomentdat piciorul paraseste solul in acest moment forta de reactie a solului se muta. De pe marginea laterala a piciorului spre haluce. Astfel incat cele mai mari presiuni se exercita pe primul metatarsian pe haluce si pe marginea laterala a piciorului.

Forta de reactie articularase desfasoara in articulati si consta din conpresie pe suprafetele articulare ale oaselor. Acesta

forta de reactie articulara difera in mers in alergare in stand in sarit in ridicare de greutate. In alergare la jumatatea fazei de sprijin forta de reactie articulara la genunchi ieste de treizeci si trei greutatea corpului la glesna ieste de noua ori greutatea corpului. Genoflexiunile creiaza forte de reacti articulara patru ciinci ori greutateacorpului. La nivel de coloana lombara intre lpatru si lcinci cand se ridica o greutate apare o forta de reactie articulara egala cu saptesprazece ori greutatea corpului.

Forta muschularaforta musculara ieste tensiunea dezvoltata in muschi. Forta muschulara ieste transmisa

sistemului osteoarticular pentru realizarea miscari muschi transmit forte dealungul oaselor. Miscarea muschi actioneaza incupluri de forte cupluri de forte de muschi agonisti si antagonisti astfel muschi actioneaza se controleaza unipe alti in functie de pozitia segmentului in timpul miscari in functie de linia gravitationala in functie de viteza miscari. Forta miscari ieste greu de masurat se aplica masuratori indirecta practic se masoara incapacitatea muschiului de a invinge rezistente.. forta muschulara depinnde de tipul de fibra muschulara de suprafata de sectiune a muschiului si depindede arhitectura muschiului.

Page 5 of 50

Page 6: Baze Kineto

Presiunea intra abdominala se realizeaza prin continutul sau lichid si vascos prin presiunea intra abdominala se transmit forte de la trunchiul superior spre cel inferior. In cazul in care se contracta muschi trunchiului concomitent cu muschi toracelui si cei abdominali pe inspir in timpul ridicari unei greutati seproduce fenomenul valsalva. Care consta din blocarea intoarceri sangelui venosa spre inima datorita acestor contracti iar la reluarea respiratiei tensiunea arteriala poate sa creasca brusc putand sa apara acciidente.

Pentru a evita fenomenul valsalva orice ridicare de greutate se face pe expir orice exercitiul de kinetoterapie sa se faca pe expir. Presiunea intra abdominala protejeaza spatele de efort in timpul protejari de efort. Pentru a creste presiunea intra abdoinala halterofiri poarta centuri rigide in timpul ridicari de greutati.

Rezistenta fluidaieste reprezentata de rezistenta aierului sau a apei in timpul miscari o parte din energia corpului in miscare este transferata mediului crescand viteza de miscare a corpului.

Forta elasticaare la origine deformarea tesuturilor in caz de intindere forta elastica ieste proportionala cu

deformarea der de sens contrar. Avem forta elastica la tendoane la ligamente tesuturi conjuctive care odata intinse se deformeaza proportional cu marimea intinderi. Exista un raport intre forta si deformare la intinderea foarte intensa la cele excesive tesuturile nu revin la lungimea initiala realizanduse o reorganizare a tesutului intins cu slabirea lui. Intinderea sta la baza strecingului.

Forta inertialadatorita inertiei un obiect in miscare accelerata exercita o forta asupra corpurilor care ai

inprima miscarea. La flexie si extensi rapide de antebrat mana executa pasiv miscari oxcilatori determinate de forta lor inertiala. Fortele inertiale creiaza cupluri mecanice intre segmentele corpului controlate de muschi agonisti si antagonisti.

Torsiune inseamna torsiune adica capacitatea unei forte de a produce miscare in jurul unui ax in functie de distanta dintre axul segmentului si locul de aplicare a fortei. Aceasta distanta se numeste bratul momentului.

Strategiile miscarimiscarea omului ieste urmarea interactiuni dintre sistemul nervos de coanda si sistemul

muschulo sceletar efector. Inainte de a comanda miscarea sistemul nervos alege sceme de miscare automate numite strategi. Conform programului motor fixat in cortex.

Orice strategie ar alege una ieste obligatorie pentru miscare. Aceasta strategie este postura. Orice mmiscare se face dintro postura postura asigura stabilitatea si echilibrul sistemului muschulos celetar.

Postura aconpaniaza orice miscare postura aconpaniaza ca o umbra iesteo afirmatie facuta in anul omie nouasute treizeci si unu de serincton postura ieste automata si se realizeaza prin tonusul muscular tonusul muschular ieste starea de tensiune muschulara permanenta care nu dispare nici in repaus si somn.

Postura asigura stabilitatea si echilibrul corpului suntem in echilibru cand vectorul greutati corpului cade in interiorul poligonului de sprijin care trece prin sdoi. Suntem stabili cand ne putem acomoda la perturbarile de echilibru. Suntem stabili cand ne putem reveni din dezechilibru. Avem stabilitate cand baza de sustinere a corpului este mare si centrul de greutate ieste mai joasa. In ortostatism poligonul de sustinere ieste mic centrul de greutate ieste sus situat iar informtati venite prin fitbec de la receptori vizuali receptori vestibulari si de la proprioceptori semnaleaza necesitatea echilibrului si a stabilitati la astfel de semnale semnaleaza necesitatea echilibrului se produce o rigidizare a corpului. Aceasta se facecu scurtarea muschilor incepand de jos si urcand in sus daca basculam membrele efortul de echilibrare ieste mai accentuat si trebe sa facem fascia mai sensibila segventa anatomica in momentul echilibrari ieste trunchiul deaceia coloana se uzeaza in timp iar bolnavi cu suferinte lombare au probleme de stabilitate. Realizarea posturi ieste baza programelor de kinetoterapie.

Miscarea fundamentalaieste o schema de miscare cu scop de exemplu luarea unui obiect depe masa. Miscarea

fundamentala ieste efectuata de muschi agonisti si antagonisti dupa urmatoarea schema, agonistul incepe miscarea accelerat antagonistul franeaza miscarea cu activarea incontinoare a agonistului si cu fixarea membrului pentru apucarea obiectului de pe masa. Segventele sunt automate. Segventele sunt automate si sunt modificate de rezistentele intampinate de viteza de executie de excutarea miscari in sens opus gravitatiei sau in pas cu aceasta totul sub controlul sistemului nervos in mod reflex sistemul nervos alege muschi si forta potrivita.Reflexul care realizeaza aceasta miscare ieste reflexul de intindere.

O alta schema de miscare ieste coactivareaaceasta ieste o schema de miscare care aduce economie de effort in activitatile de

performanta. Consta din activarea deodata concomitenta a muschilor agonisti si antagonisti cu rigidizarea articulatiei cu blocarea acesteia pentru a creste miscarea. Coactivarea depinde de torc adica raportul dintre lungimea si forta muschiului lipsa coactivari ieste lipsita la hemiplegici. In kinetoterapie antrenam cupluri de muschi antagonisti si agonisti. Si la masaj daca avem un muschi

Page 6 of 50

Page 7: Baze Kineto

atrofiat trebuie sa masam si muschi ceilalti.. tonifieriea a numai unui grup muschuar si ignoranta celorlalti marind dezechilibrul.

Cuplul intindere scurtare ieste o forma de miscare care creste eficienta muschiului si consta din intinderea muschiului inaintea realizari unui scop. Adica mai exact contractie excentrica urmata de contractie muschulara concentrical nu doar scurtarea muschiului de la inceputul actiuni. In aceasta schema de miscare ieste facilitata de energia elastica a muschiului intins. Energia elastica se adauga energiei muschulare la revenire sporindui forta putem obtine un plus de energie daca inainte de contractia concentrica facem izometrie.

Adica contractiia muschiului fara mmiscarea segmentului. Schema de miscare intindere scurtare ieste folosita de saritori in lungime tripru salt saritori in inaltime pentru a spori cresteri de forta

manevrareamanevrarea iese schema de miscare prin care omul exploreaza mediul inconjurator adica

manevrarea ieste reprezentata de miscarile abile.. abilitatea maini este reprezentata de capacitatea maini de a realiza pense adica apucari. aceste pense sunt ajustate permanent prin fitbec pornit de la mecanoreceptori cutanati ai maini.

Masinile simplemasinile simple sunt dispozitive mecanice elementare cu ajutorul carora obtinem econommie

de forta si economie de deplasare lucrul mecanic fiind efectuat in conditi avantajoase. Avem trei masini simpleparghiilescripetiplanul inclinat.

O parghie este o bara rigida care se poate roti in jurul unei axe sub actiunea unor forte active si a unei forte rezistive opuse. Orice parghie are un punct de sprijin are o forta activa si o forta rezistiva exista trei tipuri de parghi parghie de gradul intai de gradul doi si trei.

Parghia de gradul intai arre punctul de sprijin intre cele doua forte. In corp parghie de gradul intai avem la occiput adica craniul se sprijina pe ceafa.Bazinul deasupra capului femural parghie de gradul intai. Punctul de sprijin capul femural forta fesierul mislociu care echilibreaza corpul pe sold si cealalta ieste isnffiza pubiana.

Parghile de gradul doi au punctul de sprijin la un capat forta la misloc si rezistenta la misloc. Ridicarea pe varfuri a corpului punctul de sprijin pe varfuri forta ieste muschi surari ai gambei. Parghiile de gradul unu si doi sunt parghi de forta. Cu cat se inainteaza in varsta capul merge sprenainte si coloana se cifozeaza.

Parghia degradul trei are punctul de sprijin la un capat al bari forta la misloc si rezistenta periferic. Asacum avem la cot punctul de sprijin ieste periferic forta ieste lamisloc iar rezistenta ieste palma. Parghia de gradul trei ieste cea care face economie de viteza ai evidenta in iscari de flexie parghiile de viteza sunt majoritatea cele din corp .parghiile sunt olosite pentru amplificarea fortei si viteza in functie de viteza si rezistenta.

Scripetimasini simple alcatuite dintre un disc metalic care se roteste in jurul unei axe discul are la

periferie un sant prin care trece un cablu de oparte a cablului fixam forta activa si de partea cealalta fixam greutatiprin scripeti facem economie de forta si facem economie de forta si schimbam sensul de forta fara a schimba economia fortei exemplu de scripeti in corp la genunchi la glesne folosim in instalati mecanice. Ultima masina sipla ieste planul inclinat.

Planul inclinat ieste o suprafata plan rigida inclinata la un unghi fata de orizontala. scopul planului inclinat ieste economie de forta in deplasarea corpurilor grele. Asezam pacienti pe plauri inclinate pentru a facilita miscari sau in scop de posturare la folosirea planului inclinat ieste inportanta greutatea corpului.

Curs 3 - 26.10.2010

Bazele anatomice ale miscariiAxe PlanuriPozitii anatomiceMiscari:

- Pendulare - Jocul articular

N.M.A.K. – unitatea neuro-musculo-artro-kinetica de miscareMiscarile corpului se fac in jurul unor axe. Exista 3 axe principale, perpendicular un ape alta, ele se intretaie in unghi drept. 3 axe corespunzatoare celor 3 dimensiuni ale spatiului:

- Axul lungimii

Page 7 of 50

Page 8: Baze Kineto

- Axul grosimii – sagital (antero-posterior)- Axul latimii – axul latero-lateral

Axul lungimii are 2 poli. La om, in ortostatism, polul superior este polul cranian, iar cel inferior – polul caudal.Axul sagital are tot 2 poli – unul anterior sau ventral si unul posterior sau dorsal.Axul latero-lateral are 2 poli – unul drept si unul stang.Prin 2 axe trece un plan.Astfel prin axul longitudinal sic el sagital – trece planul sagital. El imparte corpul in parte dreapta si parte stanga. Toate planurile paralele cu planul medio-sagital se numesc planuri sagitale.Planul frontal – parallel cu fruntea – trece prin axul longitudinal sic el latero-lateral. Planul frontal imparte corpul in parte anterioara/ventral si parte posterioara/dorsal.Planul orizontal/transversal trece prin axul sagital sic el latero-lateral. El imparte corpul in parte superioara si parte inferioara.In kinetoterapie avem 3 planuri: sagital/antero-posterior, frontal si orizontal/transversal.Pozitiile sunt termini anatomici care definesc locul unui segment anatomic in raport cu planurile mentionate.Pozitiile sunt:

- Cranial (mai aproape de craniu, superior)- Caudal (mai aproape de coada, inferior)- Medial (mai aproape de planul medio-sagital, intern)- Lateral/extern (mai aproape de periferie)- Proximal (partea mai apropiata de corp)- Distal (partea mai indepartata de corp)- Inferior (se refera la cavitati, reprezinta partea indepartata de suprafata)- Exterior (partea aflata la suprafata)- Median (orientat spre centrul corpului)- Dorsal/posterior (situat in spate, inapoi)- Ventral/anterior (situat in fata, inainte)- Transversal (dispus pe latine si grosime, in plan orizontal)

Miscarile in kinetologie: Pendulare Jocul articular

Miscarile pendulare – flexie (indoire), extensie (intindere), adductive (apropiere de axul longitudinal), abductie (indepartare de axul longitudinal), rotatie (miscare efectuata in jurul axului lung al segmentului anatomic), ea poate fi externa si interna, circumductie – miscare complexa care trece succesiv prin pozitiile: flexie, abductie extensie adductive cu revenire la pozitia initiala de plecare.Pronatie – orientarea palmei in joss au orientarea plantei astfel incat marginea lateral a piciorului se ridica si planta priveste in afara.Supinatie – orientarea palmei in sus, prin rasucire si orientarea plantei cu marginea interna in sus, planta priveste spre interior.Joc articular – miscarea capetelor osoase una fata de alta, intraarticular.Aparatul locomotor este aparatul specializat in miscare, este aparat kinetic, el fiind un ansamblu de tesuturi osoase articulare, muschi si nervi. Unitatea de miscare (unitatea kinetica) este reprezentata de articulatie, muschi si nervi. De aceea unitatea de miscare se numeste aparat neuromusculoartrokinetic.Nervii, SN, comanda miscarea pe baza informatiilor primate de la receptori.Muschii primesc comanda, si prin intermediul fortei musculare dezvoltata in muschi realizeaza miscarea.Articulatiile dau directia miscarii, miscarea efectuandu-se in anumite limite.Functionarea celor 3 sisteme (nervos muscular si articular) este influentata de aparatul respirator si cardio-vascular care realizeaza adaptarea la effort a aparatului locomotor.Tesuturile moi, reprezentate de piele, fascii, aponevroze, tesut grasos pot bloca mobilitatea articulara.Sistemul ososDefinitieRolClasificarea oaselorStructura oaselorOrganizarea osului care difera la osul compact si la cel spongiosVascularizatia osuluiRemodelarea osului

Page 8 of 50

Page 9: Baze Kineto

Kinetoterapia in afectiunile osului

CartilajDefinitieCartilajul hialin:

- Rolul- Hranirea- Lubrefierea

Kinetoterapia in afectiunile cartilajuluiArticulatiiDefinitieFunctiile articulatiilorClasificareaMiscariStructura – cartilaj hialin, burelet fibrocartilaginos, capsula articulara, sinoviala, lichid sinovial, ligament paraarticulareKinetoterapia in bolile articulareOsul – tesut conjunctiv mineralizat alcatuit din cellule, substanta fundamental si fibre de colagen impregnate cu saruri minerale (fosfati si calciu).Rolul osului – osul este un deposit de substante organice si saruri minerale

- Rezervor de ioni (99% sunt ioni de Ca, apoi P, Mg)- Osul este un support mecanic al miscarii - Sustine organismul

Datorita osului se realizeaza locomotia – rol dynamicProtejeaza organe vitale

- Osul este parghie pt segmentele anatomice care se misca- Osul este organ hematopoetic, prin maduva sa

Clasificarea oaselor

Oasele sunt de 2 feluri:- Compact – os dens, os haversian. Osul compact este os cortical, participand la formarea

diafizei oaselor lungi si a corticalei oaselor mici.- Spongios – os trabecular (cu cavitati)

In interior osul este captusit de o membrane – endosteum iar in exterioreste captusit cu o membrane – periost.Structura osuluiOsul este alcatuit din celule. Osul are osteoclaste – cellule care dizolva os, osteoblaste – construiesc os, osteocite – se pot transforma in osteoblaste sau osteoclaste.Al doilea element structural al osului – matricea, alcatuita din subt fundamental si fible de collagen – osteoid (35% din os).Sarurile minerale (fosfati de Ca) care impregneaza, mineralizeaza fibrele de collagen din matrice. Sarurile minerale – 45% din os.Apa – 20% din os. In centru, osul are o cavitate medulara.Osul este organizat sub forma de lamele, care se numesc trabecule, care sunt dispuse de-a lungul liniilor de forta care actioneaza asupra osului, conform principiului minim de material cu maxim de rezistenta.La osul compact, la osul dens, lamele sunt dispuse concentric, in jurul unor canale – canale haversiene. Aceste canale contin arteriole, vene, nervi, vase limfatice si maduva.Un grup de lamele concentric cu canalul lor haversian, cu reteaua de vase si nervi, formeaza osteonul – unitatea de baza a osului.La periferie osul este invelit intr-un manson fibros – periost – care se continua cu capsula articulara la extremitatile articulare ale iosului.Pe fata interna a osului avem tedoane, aponevroze, muschi, vase, nervi.La eforturi excessive (alergatul, saritul, mersul) – periostul reactioneaza, se congestioneaza la eforturi, formand periostita posttraumatica.Periostul este bogat inervat – deci doare.Sub periost este tesut osos compact, dens.La capetele oaselor si in oasele mici – os spongios cu aspect de burette, in care lamelele osoase delimiteaza cavitati umplute cu maduva. In mijlocul oaselor lungi se afla canalul medular cu maduva. Oasele sunt bogat vascularizate si inervate, arterele oaselor sunt dispuse in 4 sisteme circulatorii.

Page 9 of 50

Page 10: Baze Kineto

Orice os are o artera nutritive principal, care patrunde in os in mijlocul diafizei, impartinadu-se intr-o ramura ascendenta si una descendenta.Artera nutritive adduce 70% din cantitatea de sange.Al doilea system circulator – circulatia epifizara – la capetele oaselorAl treilea system circulator – circulatia periostalaAl patrulea system circulator – circulatia haversianaIntre cele 4 sisteme circulatorii si circulatia tesuturilor invecinate exista legatura, astfel incat in traumatismele osoase este asigurata irigatia, chiar daca unele parti sunt distruse.Venele sunt dispuse altfel decat arterele. Cea mai mare parte a venelor se indreapta spre epifize. Au calibru mai mare decat arterele si au o viteza de circulatie mare.Oasele au o retea nervoasa, care provine de la periost si nervii insotesc artera nutritive.Terminatiile nervoase ale osului seunt receptori, sensibili la presiune si sunt dependente de debitul sangvin intraosos.Osul este apparent stabil. In realitate el este o structura dinamica, cu o mare plasticitate, pt ca osul este in continua remodelare.Remodelarea osoasa este reprezentata de cicluri de distrugere si refacere.Distrugerea osului are loc pe tot parcursul vietii. Este realizata de osteoclaste, care au rol de resorbtie.Refacerea este realizata de osteoblaste. Ele formeaza os. Activitatea resorbtiva a osteoclastelor este contrabalansata de activitatea osteoformatoare a osteoblastelor.In decursul vietii osul se remodeleaza permanent.Annual se reface 25% din osul spongios, si 3% din osul compact.Varful refacerii osoase este la 20-25 de ani. Cu varsta, refacerea osului scade. Apoi urmeaza instalarea osteoporozei, pt ca odata cu inaintarea in varsta, predomina pierderea de os. Pierderea osoasa este accelerate de menopauza, fiind influentata de sexualitate.Activitatea fizica influenteaza cresterea, intarirea si resorbtia osului. Varsta si unele boli, alimentatia influenteaza remodelarea osoasa. Remodelarea osoasa este dependent de activitatea glandelor endocrine si este influentata genetic.Miscarea stimuleaza formarea osului. Imobilizarea si calatoriile spatial determina resorbtia osului, cu osteoporoza.Pe masa osoasa actioneaza raportul incarcare-deformareOrice schimbare in solicitarea osului (compresie, torsiune, forfecarea, tractiune) modifica arhitectura osului, si conformatia osului in concordant cu legile matematicii.Kinetoterapia in afectiunile osului

Kinetoterapia intervine profilactic si therapeutic in afectiunile osului, pt ca exercitiile influenteaza masa osoasa (de tonifiere a musculaturii paravertebrale la femei cu in osteoporoza aplicate 3-6 luni)

Kinetoterapie este cuprinsa in programele de recuperare a sechelelor dupa fracture. Exercitiile se introduce progresiv, sub observatie medicala, nici prea devreme – pt a compromite refacerea osului.

Kinetoterapia poate avea influente negative asupra osului – daca este aplicata cu prea multa forta, la varstnici sau pacienti cu osteoporoza.

Exista contraindicatii – in infectiile osoase si in fracturile incomplet consolidate. Exista fracturi de oboseala, in urma efortului efectuat in starea de oboseala musculo-

articulara.

Cartilajul – un tesut conjunctiv vasco-elastic format din fibre de collagen, cellule numite condrocite, si material extracellular – matrice – alcatuita din proteoglicani si apa.Cartilajul hialin este cartilajul care acopera capetele osoase care intra in component articulatiei. Cartilajul hialin – nu are inervatie si circulatie – nu regenereaza si nu doare.Roluri ale cartilajelor – rol de amortizare a presiunilor transmise prin os

- Rol de glisare – de alunecare a oaselor unul fata de altul in timpul miscarii

Aceste roluri ale cartilajelor se indeplinesc prin hranirea cartilajului, prin lichidul synovial articular si prin calitatile cartilajului.Hranirea cartilajului se face prin imbibitie cu apa. Apa provine din lichidul synovial si din osul de sub cartilaj. Imbibitia cu apa este dependent de miscarea la care este supus cartilajul.Este nevoie de mobilizare articulara pt hranirea cartilajului.Cartilajul, in timpul mobilizarilor, are un coefficient de frecare foarte mic, pt ca are o lubrefiere buna care permite glisarea oaselor in articulatie.Aceasta lubrefiere este asigurata de acidul hialuronic care se afla in lichidul synovial intraarticular.Calitatile cartilajului care asigura amortizarea presiunilor sunt: compresibilitatea si elasticitatea cartilajului. Ele sunt intretinute de miscarea apei in cartilaj in timpul mobilizarilor articulare.

Page 10 of 50

Page 11: Baze Kineto

Presiunile prelungite pe cartilaj impiedica circulatia apei prin cartilaj, impiedica hranirea lui, grabind uzura in cartilaj.Grosimea si rezistenta cartilajului variaza cu gradul de incarcare. Cartilajul este mai gros la genunchi si sold, in zonele cu incarcare mare, la amortizarea presiunilor participa si ceulele…….. Celulele odata distruse nu se mai refac. Cartilajul se cicatrizeaza dar cicatricea nu are proprietati de amortizare si glisare. Cartilajul are nevoie de miscare.Kinetoterapia in bolile cartilajuluiPrin kineto urmarim evitarea uzurii cartilajului. Putem face profilaxia bolilor articulare prin menajarea incarcarii articulare – la articulatiile portante se face prin slabire in greutate, purtare de baston daca e cazul, evitarea ortostatismului prelungit si evitarea pozitiilor fixe prelungite.Prin kineto urmarim cresterea mobilitatii articulare, prin mobilizari articulare. Prin kineto putem creste stabilitatea articulara, prin cresterea fortei musculare. Stabilitatea impiedica uzura cartilajului.

Articulatia – este ansamblul de tesuturi moi care unesc 2 sau mai multe oase vecine in scopul realizarii miscarii.Aceste tesuturi moi din articulatie:

- Capsula articulara- Ligament- Tendoane- Muschi

Articulatiile protejeaza oasele in contact prin spatiul intraarticular creat intre capetele osoase. Acest spatiu este delimitat de capsula articulara si sinoviala.Functiile articulatiilor: Protectia oaselor care le formeaza Permiterea miscarii scheletului Transmiterea de forte de la un segment articular la altul

Exista 3 clasificari1. Dupa modul de unire a oaselor in articulatie:- Artciulatii fibroase, fara mobilitate (oasele craniului)- Articulatii cartilaginoase, care au o anumita miscare (intre vertebre)- Articulatii sinviale – diartroze. Ele au capsula articulara si membrane sinoviala si au miscari

ample.

Articulatiile sinoviale: Articulatii plane Articulatii sferoidale (umar, sold) Articulatii cilindroide Elipsoidale (genunchi) Șelara (police)

Dupa gradul lor de libertate: Art cu un sg grad de libertate Art cu 2 grade de libertate (cot) Art cu 3 grade de libertate (sold)

Miscarile executate din articulatie:- Miscari pendulare (cu realizare de unghiuri: flexie, extensie, rotatia int, ext)- Miscari intraarticulare a oaselor unul fata de altul, in cadrul unei articulatii – joc articular

Miscarile intraarticularea: rularea, alunecare, rasucire, compresiune si tractiune

Structura articulatieiIn structura ei avem cartilajul hialin, bureletul fibrocartilaginos – este present numai la articulatiile care au capete osoase inegale. Aceste articulatii: soldul si umarul.Bureletul fibrocartilaginos este circular si are rolul de a mari suprafata articulara pt a realize o potrivire perfecta a oaselor in articulatie. Realizeaza o coaptare a oaselor in articulatii.Capsula articulara – tesut conjunctiv dens care delimiteaza cavitatea articulara. Ea are proprioceptori (terminatii nervoase prin care se realizeaza controlul motor al miscarii). Capsula articulara are 2 straturi: unul extern fibros, care se continua cu periostul si unul intern – synovial.

Page 11 of 50

Page 12: Baze Kineto

Capsula articulara este intarita de ligament. La unele articulatii, in unele locuri capsula lipseste, iar in acest loc membrane sinoviala herniaza in afara articulatiei, formand chiste (funduri de sac).intraarticular unele articulatii prezinta ligament. In capsula articulara exista 3 feluri de terminatii nervoase: sensitive – culeg informatiile dureroase, proprioceptorii – receptori sensibili la miscare, fibrele nervoase vaso-motorii simpatice.Al 4-lea element structural – sinoviala – tesut conjunctiv sub forma unei membrane subtiri care tapeteaza capsula articulara intraarticular, ea se continua si in zonele fara capsula, herniind in exterior sub forma de funduri de sac. Intraarticular sinoviala formeaza pliuri – vilozitati sinovoiale.Sinoviala este inervata si vascularizata. Deci are rol de receptor prin terminatiile nervoase pe care le contine, terminatiile nervoase sunt proprioceptori – care au rol in controlul motor al miscarii.Sinoviala fabrica lichidul synovial. Are rol de curatire a articulatiei prin macrophage (cellule care indeparteaza corpuri straine). Sinoviala prolifereaza in caz de imobilizare prelungita a articulatiei, producand blocarea articulatiei.Daca imobilizarea se prelungeste, sinoviala devine fibroasa, imbatraneste, ducand la redoare articulara accentuata.Daca mobilizarea articulara se incepe precoce, atunci tesutul intraarticular synovial proliferat se resoarbe.Lichidul synovial – lichidul intraarticular fabricat de sinoviala prin filtrare plasmatica. El contine acid hialuronic, care lubrefiaza cartilajul si permite glisarea lui in timpul miscarii, impiedicand uzura. Poate sa contina produse de descuamatie sinoviala si ……Rolul lichidului synovial:

- Lubrefiere – permitand glisarea- Nutritia cartilajului

Ligamentele paraarticulare – bogat inervate.!!! Rolul lor este de a realize rezistenta la miscare, stabilitatea miscarii, ghideaza miscarea, franeaza excesul de miscare, regleaza forta musculara.Kinetoterapia in bolile articulareBolile articulare produc limitare de mobilitate – redoare – sau lipsa de mobilitate – anchiloza.Aceste doua semne – redoarea si anchiloza – apar in:

Fracture intraarticulare – care se trateaza ortopedico-chirurgical. In luxatii – au tratament ortopeduc. Retractile a capsule articulare – se blocheaza articulatia. Tratamentul se face prin

kinetoterapie. Inflamarea sinovialei – limiteaza mobilitatea articulara cu durere. Proliferarea sinovialei – apare dupa imobilizari prelungite, cu blecare articulara. Reumatismul degenerative – cu uzura cartilajului.

Prin kinetoterapie se mentine mobilitatea articulara prin posture, mobilizari (P, autoP, A) prin mecanoterapie si prin stretching.Scaderea incarcarii articulatiilor portante prin slabire in greuytate, purtare de baston, evitarea ortostatismului prelungit si evitarea pozitiilor fixe prelungite.

Curs 4

Fiziologia mişcarii

Nervul si muschiul functioneaza impreuna prin unitatile motorii pt realizarea miscarii.Unitatea motorize este unitatea functional neuromusculara formata din un neuron cu toate dentritele si axonul lui si toate fibrele musculare la care ajung terminatiile axonului. Toate aceste fibre musculare se vor contracta simultan, deodata. O fibra musculara primeste semnale de la un neuron iar un neuron trimite semnale la mai multe fibre musculare.Componenta neurala a unitatii motorii este repr de neuron, dintretele si axonul sau. Neuronul se manifesta prin excitabilitatea sa, capacitatea lui de a transmite stimuli. Neuronii mici sunt mai excitabili, dar au axon subtiri cu conducere lenta a impulsului catre fibre musculare cu contractie lenta. Neuronii mari sunt mai putini excitabili dar au axoni cu viteze de conducere mai rapida catre fibre musculare cu contractie rapida. Neuronii dintr-o unitate motorize se numesc motoneuroni.Componenta musculara este repr de fibra musculara, se numeste coeficient de inervatie, raportul dintre un neuron si nr fibrelor musculare pe care le inerveaza. Astfel avem un coefficient de inervatie mare cand putine fibre musculare sunt inervate de un neuron, asa se int la muschii extraoculari,

Page 12 of 50

Page 13: Baze Kineto

muschii ochiului sunt inervati de multi neuroni, un muschi al ochiului este inervat de 4000 neuroni, de aceea acesti muschi au activitate fina, diferentiata. Coeficientul de inervatie mica inseamna multe fibre musculare inervate de un neuron, in astfel de muschi este inervata de putini neuroni, astfel bicepsul brachial este inervat de 50-60 neuroni. Inaintarea in varsta duce la scaderea raportului de inervatie pt ca activitatea neuronilor degenerate este preluata de cei ramasi in activitate. Scaderea raportului de inervatie se produce si in bolile neurologice: poliomielita, polineuropatia diabetic, scleroza multipla.Legatura dintre neuron si muschi se face pe 2 cai:

- Electric- Chimic

Activitatea neuronului consta din transmiterea de informatii sub forma de activitate electrica care odata ajuns la muschi declanseaza contractia musculara. O contractie musculara se numeste secusa musculara. In realitatea, nu exista o secusa, se declanseaza o suita de contractii musculare in urma seriilor de impulsuri care vin de la neuron spre muschi. Muschii practic nu se relaxeaza niciodata, secusele musculare sumate dau starea de tetanus, starea de contractie prelungita care duce la oboseala. Rezistenta la oboseala a unitatilor motorii depinde de tipul de fibra musculara, de gradul de antrenament, de frecventa si intensitatea contractiilor tetanice.Tipuri de unitati motorii:-cu contractie lenta si rezistenta la oboseala- cu contractie rapida si rezistenta la oboseala- cu contractie rapida si oboseala rapida : produc cea mai mare fortaMuschiul este un amestec de aceste tipuri de unitati motorii, cu predominenta unora. In conditii patologice datorita absentei activitatii fizice se modifica proprietatile fibrelor musculare, se modifica viteza si forta de contractie si rezistenta la oboseala. Dupa cateva sapt de antrenament, se schimba tipologia.

Membrane excitabileNeuronul si fibra musculara isi manifesta activitatea prin intermediul membranelor care sunt excitabile, adica raspund la stimuli prin activitate electrica si chimica. Activitatea electrica a membranelor se manifesta prin intermediul potentialelor de actiune care sunt defapt semnale electrice. Activitatea chimica se manifesta prin neurotrofism. Activitatea electrica a membranelorMembranele celulelor nervoase si musculare despart 2 medii, fluide: intracellular si extracellular cu concentratii ionice diferite. Ionii sunt potasiul, natriul si clorul.Distributia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor realizeaza diferente de concentratie, adica gradient de concentratie si electrici. Ceea ce creeaza niste forte electrice si de mobilizare a ionilor de la concentratii mari spre concentratii mici in vederea uniformizarii concentratiilor.In repaus are potential de repaus, este polarizata electric pozitiv in exterior si negativ in interior cu o diferenta de potential care are o val de la 60-90 minivolti. Repartitia ionilor in repaus este natriu si clor extracellular si potasiul alaturi de anioni organic (aminoacizi si proteine) intracellular.Sub influenta semnalelor electrice ionii se misca, cei din exterior au tendinta de a intra in celula si cei din interior au tendinta de a iesi. Semnalele declanseaza un flux masiv de natriu in celula, in exterior celula devina negative, adica membrana se depolarizeaza si se creaza un potential de actiune ce se propaga spre muschi sub aspectul unei unde de negativitate.Potentialul de actiune are valorea de 110-120 de minivolti de polarizare a memranelei este urmata de depolirizare la potentialul de repaus cu reintoarcerea ionilor de natriu spre exteriorul celulei si restabilirea echilibrelor ionice. Intre potentialul de actiune si de repaus exista o perioada de hiperpolarizare, adica cant de ioni care traverseaza membrana este prea mare. Un neuron primeste potentiale de actiune prin 10mii de sinapse de la SNC, de la interneuron, de la receptori senzitivi su efect excitator sau inhibitor. Potentialul de actiune se propaga de-alungul portului celulei, ajung la axon. Pt a trece in axon potentialul de actiune tre sa atinga un anumit prag sa depaseasca cu 15 minivolti potentialul de repaus. Numai dup ace acest prag este deposit conform legii Totul sau nimic inpulsul va trece in axon. De-alungul axonului potentialul de actiune este propagat in salturi daca axonul este ionizat sau este propagat din aproape in aproape daca axonul este fara mielina. Ajuns la sinapsa potentialul de actiune nu poate sa ajunga la membrana musculara decat in prezenta calciului, care va elibera acetilcolina si care va permeabiliza mebrana cosinaptica pt ionii transmitatori de semnal. La muschi spre deosebire de neuron fiecare potential de actiune va declansa contractie musculara. Neurotrofism = este a doua cale de legatura intre neuron si fibra musculara, este calea chimica. Consta din transportul axonal de la neuron spre placa motorize a muschiului, a proteinelor, a acizilor aminati, a acizilor rebonucleici, forta de propulsie a acestor materiale repr enzimele. Daca nervul este sectionat neurotrofismul nu mai are loc si se instaleaza pierdere de masa musculara, care se numeste atrofie musculara.Se produce degenerarea fibrelor musculare, scade forta semnalelor, scade permeabilitatea membranelor. Urmarile sunt cu atat mai severe cu cat sectiunea este mai

Page 13 of 50

Page 14: Baze Kineto

aproape de celula nervoasa. O activitate normala a muschiului mentine sanatatea nervului pt ca transportul axonal se adapteaza starilor de activitate musculara. Cu varsta transportul axonal scade. Tot prin transp axonal se face invadarea SN cu virusi, bacterii si toxine.Potentialul de actiune la nivelul muschiului in prezenta calciului elibereaza acetilcolina in butonul presinaptic, strabate fanta sinaptica, se fixeaza pe membrana post sinaptica, determina intrarea natriului in celula musculara cu contractie fibrei musculare. Potentialul de actiune de la sarcolema se propaga prin sistemul canalicular P spre miofibrile, unde din nou in prezenta calciului miozina interactioneaza cu actina cu consum de energie. Antrenamentul face sa creasca viteza de propagare a impulsului in celula musculara. Substratul biologic al contractie musculare o constituie transformarea energiei chimice in una mecanica. Adica in prezenta calciului ATP-ul din celula este desfacut in ADP, fosfor si energie care va permite prinderea miozonei de actina cu alunecarea actinei printre fibrele de miozina determinand scurtarea fibrei musculare. Desprinderea miozinei de actina se face tot cu consum de ATP in prezenta calciului. Lipsa ATP-ului prin infometare sau dupa moarte determina rigiditate cu imposibilitatea contractiei si relaxarii musculare. ATP-ul epuizat rapid este refacut rapid din glicogen muscular. Fibrele musculare albe refac ATP-ul anaerob rapid, cu cheltuiala mare de energie, cu producere de putin ATP, cu producere de acid lactic si cu aparitia rapida a oboselii. Fibrele musculare rosii produc ATP lent, aerob, produc mult ATP fara oboseala musculara.Contractia musculara este suma activitatilor motorii activate in acelasi timp. Este un rsp la un stimul, ea se produce in mod reflex, miscarea realizata prin conctractie musculara repr la randul ei un rsp la un stimul. Reflexul prin care se realizeaza miscarea are urm traseu: de la receptori senzitivi prin aferente ajung informatii la unitatile motorii de unde prin eferente informatiile se transforma in impulsuri care ajung la muschii agonisti care realizeaza miscarea, la muschii sinergici de aceeasi parte a corpului care intaresc miscarea, la muschii antagonisti care se opun miscarii si la muschii sinergici de partea opusa miscarii. Exista reflexe care protejeaza prin feedback corpul, de stimuli exagerati, nocivi, brutali. Zona de integrare a reflexelor o repr substanta cenusie a maduvei, aici stimuli se transforma in comenzi declansand un raspuns local. Daca stimularea este mai intensa, raspunsul se amplifica antrenandu-se in reactive zone medulare vecine. Daca stimularea este si mai intensa stimulii trec de la maduva la centrii superiori.

Este un reflex mososinaptic declansat de intinderea muschiului inclusive a fusul muscular. Ceea ce va transmite semnal excitator motoneuronului alfa ____ declansand ____. Fusul muscular care este proproceptor aflat in muschi poate fi stimulat pe 2 cai:

1. Intinderea muschiului in intregime a fibrelor extrafusale si intrafusale2. Contractia numai a fibrelor intrafusale

Cele extrafusale fiind la lungimea normala. Contractia fibrelor intrafusale se produce prin impulsuri de la motoneuronii gamma aflati in coarnele ant ale maduvei. Odata contractate aceste fibre vor avea acelasi efect de contractie a muschiului intreg ca si cum am fi intins tot muschiul. Acest al doilea circuit se numeste bucla gamma. => asigura tonusul muscular. O contractie permanenta a muschilor. Datorita impulsurilor permanente care sunt trimise motoneuronilor alfa. Motoneuronul gamma este mai excitabil decat alfa. Gamma si alfa primesc permanent impulsuri pt centrii nervosi periodic care le influenteaza starea de excitatie.

Reflexul de tendon Golgi este un reflex inhibitor care porneste de la proprieceptorul Golgi care este organul de tendon care se afla la jonctiunea muschiului tendinoase. Acesti repcetori sunt stimulant de starea de tensiune excessive de schimbarea brutala, rapida a tensiunii muschiului. Schimbarea brutala a tensiunii in muschi,excita receptorii Golgi, care transmite impulsuri la neuronii intercalary inhibitori din maduva, ceea ce va transmite mai departe comanda inhibitory motoneuronului alfa. Acest reflex de tendon va relaxa muschiul supus unei cresteri excessive de tensiune. Bucla gamma si circuitul Golgi repr unitatea miopatica care are ca substrat fenomenul inervatiei reciprice deschis de Sherington. Reflexul Golgi este modulat de creier, astfel incat orice activitate musculara beneficieaza numai de tensiunea musculara necesara executiei respective activitati.Reflexul inhibitor de autofranare, circuitul Renshov. Imediat ce axonul motoneuronului alfa paraseste tronul ant medular, se desprinde din el o colaterala care se intoarce la cornul anterior. Face sinapsa cu interneuronii Renshov care transmit influxuri de inhibare a motoneuronului din care s-a desprins inhibandu-I activitatea daca active acestuia este prea intens.Reflexul inhibitor reciprocSemnalele pt motoneurii alfa ai muschilor agonisti se raspandesc prin interneuroni cu efect inhibitor asupra motoneuronilor alfa asupra muschilor antagonisti realizand un reflex inhibitor reciproc. Acest reflex depinde de starea de excitabilitate a interneuronului pt ca acesta primeste impulsuri atat de la proprioceptori cat si de la cortex, trunchi cerebral si toate etajele supramendulare ale SNC.Reflexul flexor nociceptiv si reflexele extensoare opuseLa un stimul nociceptiv membrul respective se retrage la timp in flexie, iar membrul de partea opusa se extinde. Semnalul nociceptiv ajunge prin neuronii intercalary la motoneuronii alfa ai muschilor flexori agresati si la motoneuronii alfa ai extensorilor de partea opusa. Concomitent antagonistii

Page 14 of 50

Page 15: Baze Kineto

acestor muschi sunt inhibati. Acest reflex este unul de aparare pt a indeparta segmental anatomic de nociceptie. Acest reflex se supuna legilor lui Pfluger, adica

1. Legea unilateralitatii- Se produce flexie de partea agresata2. Legea contralateralitatii

–cu extensie de partea opusa3. Legea iradierii longitudinale cu reactia in oglinda a MS4. Legea generalizarii cu contractia tuturor muschilor

Acest reflex oboseste repede si daca in perioada de oboseala apar stimuli noi rsp agonistului e in ce in ce mai slab, rsp antagonistului va fi puternic. => Fenomen de Rebound

Reflexul de spasm muscularIn cazul unei fracture de durere se declanseaza un spam muscular puternic care blocheaza zona si care impiedica ortopedul sa reduca fractura. Spamsul cedeaza la anestezie. Orice factor iritanti muscular au efect asemanator. Crampa va ceda la contractie ___ prin inhibitie reciproca. Reactia pozitiva de sprijin, consta din extensia MI cand se executa o presiune pe talpa, in ortostatism creste tonusul extensorilor, stimulul este reprezentat de ______. Reflexe de redresare apar cand se trece din decubit in ortostatism, au ca scop postura de pozitie vertical a corpului. Stimulul este optic, labirintic si tactil.Reflexele tonice ale capului, sunt reflexe declansate de stimuli proprioceptivi porniti de la articulatia gatului. Acest stimuli sunt declansati de miscarea capului si gatului. In timpul efortului orientarii capului in raport cu gatul, exista 2 reflexe tonice ale gatului: reflexul tonic asimetric, rotatia capului cu inclinare creste tonusul extensorilor de partea barbiei si a flexorilor de partea occi____. Este mai evident la MS. Exista un reflex tonisimetric in care flectarea capului declanseaza cresterea tonusului flexor la muschii MS. Conomitent cu cresterea tonusului flexor ___. Extensia capului are efect intens.

Reflexele labirintice se numesc refl vestibulare, stimuli care le declanseaza pleaca din urechea interna de la aparatul vestibular. 2 feluri: asimetrice si simetrice.Reflex lab asimetrice apar in decubit lateral si vor declansa in decubit lateral cresterea tonusului flexorilor la membrele de deasupra si cresterea tonusului extensorilor in contact cu suprafata de sprijin. Reflex lab simetric care apare in decubitul dorsal cu extensia capului si care va declansa cresterea tonusului extensorilor in extremitati. Decubitul ventral cu capul in flexie declanseaza cresterea tonusului flexorilor ale membrelor.Reflexele de echilibrare sau de balans Sunt reflexe care mentin centrul de greutate ale corpului in interiorul suprafetei de sprijin

Curs 5

23.11.2010Structuri nervoase supramedulare si controlul motorControlul motor se face in mod direct pe motoneuronul alfa pt activitatea voluntara si indirect pe motoneuronul gamma pt activitatea involuntara.Cortex – senzitiv si motor. Este impartit in arii.Caile descendente: piramidale – pt activitatea voluntara si extrapiramidale pt activitatea involuntara.Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal, formatiunea reticulate, nucelu rosu, nucleu vestibular, nucleu lateral, cerebel, ganglionii bazaliCaile ascendente: calea lemniscului median si calea antero-laterala.Sistemul limbicSpecializarea emisferelorRealizarea controlului motorMomentele: motivatia -> prn sistemul limbic in SNCIdeea -> in cortexProgramarea in emgrame -> in cortex, cerebel si in ganglionii bazaliExecutia cu activarea motoneuronilor.Etapele dezvoltarii controlului motor: mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlata, abilitatea – capacitatea de a explora mediul.EngrameleErorile in controlul motor

Controlul motor – controlul miscarii.Avem o miscare voluntara care se realizeaza in creier concomitant cu miscarea involuntara.Miscarea voluntara se desfasoara concomitant cu miscarea involuntara, adica in conditii de stabilitate si echilibru postural.

Page 15 of 50

Page 16: Baze Kineto

Etajele superioare ale SN efectueaza un control direct al miscarii asupra motoneuroului alfa, realizand activitatea voluntara. Exista si un control indirect asupra miscarii efectuat asupra motoneuronului gamma care este mai sensibil decat cel alfa. Asupra ambilor motoneuroni vin impulsuri permanent in mod continuu de la toate formatiunile supramedulare ale SN astfel incat activitatea voluntara sa se realizeze concomitant cu cea involuntara.Controlul motor porneste din cortex. Exista un cortex senzitiv si unul motor.Cortexul planifica miscarea, o comanda punand in functie un muschi, grupe musculare si realizand miscari globale. Cortexul este impartit in arii:

- Aria 4 este aria cortexului motor primar care transmite comanda motorie la maduva, declansand miscarea voluntara contralaterala.

- Aria 6 transmite comanda de orientare a corpului si a membrelor inainte de declansarea miscarii. Este o arie importanta pt invatarea miscarilor noi.

- Aria 6 motorie suplimentara planifica miscarile asigurand corectitudinea secventelor activitatilor musculare pt miscari de mare abilitate cum sunt scrisul, vorbitul, cantatul la instrumente. Aceasta arie are rol in imaginarea miscarilor.

- Ariile 5 si 7 sunt arii senzitive. Aria 5 – pt informatii tactile iar aria 7 – pt informatii vizuale. Prin aceste arii miscarile sunt adaptate la mediu.

- Aria 1 si 3 – tot senzitive.

Informatiile motorii si sensitive sunt aranjate in cortex intr-o harta care a re forma unui omulet cu capul in jos si care se numeste homunculus (unul senzitiv si unul motor).Din cortex coboara comanda prin axoni spre maduva. In functie de raportul axonilor cu piramidele bulbare avem cai descendebte motorii piramidale – care trec prin piramidele bulbare si cai descendente motorii extrapiramidale – care ocolesc piramidele bulbare.Caile piramidale – care fac parte din sistemul pyramidal asigura motricitatea voluntara, mai aes a musculaturii distal a membrelor.Caile piramidale pornesc din aria a 4-a a cortexului pana la motoneuronii alfa, dare le participa si la tonusul muscular.Caile extrapiramidale fac parte din sistemul extrapiramidal care este mai complicat, cu multe sinapse intre cortex si structurile subcorticale. Sistemul extrapiramidal are rolul de a regal tonusul muscular si postura. El are rol in miscarile complexe, reflexe automate, dar participa si la miscarile voluntare, controland dimensiunea miscarii, amplitudinea miscarii si stabilitatea ei.Sistemul extrapiramidal are rol in miscarile centurilor. Da directive membrelor si le fixeaza pt ca sa se poata realize miscarea fina voluntara din extremitatea distala.Miscarea voluntara este precedata si insotita de cea involuntara. Miscarea involuntara se realizeaza prin bucla gamma. Asupra buclei gamma actioneaza modulator informatii prin sistemul extrapiramidal.Modularea consta din schimbari permanente ale tonusului muschilor agonisti si antagonisti. O activitate minima pune in contractie muschii agonisti, cresterea intensitatii activitatii solicita si sinergistii iar daca comanda este prea intensa sunt solicitati si antagonistii.Directia miscarii si continuitatea este data de cortex prin sistemul pyramidal, ca urmare a comenzii voluntare, iar modularea este realizata de sistemul extrapiramidal.Trunchiul cerebral este format din bulb, punte si mezencefal.In bulb se afla sediul nucleilor nervilor cranieni, centrii cardiac, respiratorii si gastro-intestinali.Puntea face legatura cu cerebelul. Mezencefalul face legatura cu talamusul si hipotalamusul.Tot in trunchiul cerebral se afla formatiunea reticulate, nucleul rosu, nucleul vestibular si cel lateral. Aceste formatiuni influenteaza miscarea astfel: prin tractul rubro-spinal care pleaca de la nucleul rosu. Primesc semnale motoneuronii alfa si gamma, flexorilor si extensorilor de partea opusa. Prin tractul vestibule-spinal primesc semnale motoneuronii alfa si gamma ai flexorilor si extensorilor de aceeasi parte. Exista doua tracte reticulo-spinale pe toata maduva prin care se transmit impulsuri de la cortex si cerebel spre maduva spinarii.Exista un tract tecto-spinal care pleaca din mezencefal si care orienteaza capul si gatul in functie de stimulii de la ochi. Ultimele 3 tracturi asigura postura pt miscarile cu scop. Lucreaza mai ales pe muschii sinergici si proximali.Cerebelul Prin cerebel trec stimuli proprioceptivi, exteroceptivi cutanati, vestibulari – care memoreaza miscarile, le moduleaza, protejand motoneuronii de descarcari brutale prea frecvent de la cortex. Protectia se realizeaza prin susbstanta reticulate. Cerebelul opreste miscarea la locul si momentul potrivit. Prin cerebel se invata miscarea, prin repetitive si acumulare de experiente se slefuieste programarea miscarilor astfel incat ele se vor declansa la semnale tot mai putine. Cerebelul integreaza miscarea unei articulatii intr-un lant cinematic complex. Cerebelul corecteaza comenzile de la cortex si incadreaza miscarea in timp, o invata, o coordoneaza. Cerebelul contribuie la echilibrul corpului in pozitia stand si in mers.Ganglionii bazali sunt: corpul striat globus palidum, nuclei subtalamici si substanta neagra.

Page 16 of 50

Page 17: Baze Kineto

Ganglionii bazali primesc semnale de la cortex si le retrimit inapoi cortexului, fiind o legatura intre cortexul senzitiv si motor. Ei influenteaza directia miscarii, viteza si amplitudinea ei. In caz de leziune a lor apar tremuraturi, miscari involuntare, lentoare in miscari si rigiditate.Caile ascendente aduc informatii spre SNC. Informatiile vin de la receptori, trec prin nervul spinal, iar prin radacina lui posterioara ajung la maduva, de unde urca spre centrii supramedulari, in doua coloane.Calea lemniscului median care conduce sensibilitatea proprioceptiva, cea tactile, cea vibratorie pana la thalamus de unde se distribuie la cortexul senzitiv. Talamusul aduna semnale senzitive, proprioceptive, tactile, vibratorii alaturi de cele de vaz si auz, le prelucreaza si le trimite la cortex, cerebel si ganglionii bazali.Calea ascendenta este calea antero-laterala care conduce durerea si temperature si putin din simtul tactil si proprioceptiv. Aceasta cale se opreste in substanta reticulate in thalamus si mezencefal si se termina apoi pe cortex in ariile senzitive. Sistemul limbic cuprinde elemente ale SNC care raspund de comportament. Din sistemul limbic fac parte o parte din cortex, hipotalamus si o parte din nuclei talamusului. In sistemul limbic se realizeaza starea de alerta asupra mediului, foamea, setae, sexualitatea, invatarea, memorarea.Toate aceste elemente apartin subconstientului si instinctelor innascute.Tot aici se realizeaza abstractizarea. Sistemul limbic ne da personalitatea, stilul de viata si exprimarea in viata sociala.Rolul sistemului limbic in miscareSistemul limbic realizeaza motivatia miscarii pt ca miscarea sa poata fi invatata si realizata. Sistemul limbic coordoneaza miscarea, realizeaza secventele miscarii, intensitatea ei si timpul miscarii, raspunzand la intrebarile ce? cum? si cand? se face miscarea.Specializarea emisferelorEmisferul stang analizeaza informatiile de la vaz, auz, piele, proprioceptori avand un rol analitic. Emisferul drept analizeaza informatiile ……spatiale. Emisferul stang comanda secventialitatea miscarilor analytic, cel drept – comanda miscarea intregului corp. exista si diferente in functie de individ, asa cume xista dreptaci, stangaci sau personae ambidextre. Controlul motor si coordonarea miscarilorControlul creierului asupra miscarilor voluntare se desfasoara concomitant cu contr misca invol. O simpla miscare de ducere a mainii la gura, care consta din flexia antebratului si bratului cu adductia acestuia este insotita de postura, stabilitate, echilibru, cu antrenarea muschilor sinergisti si antagonisti adica antrenarea a o multime de contractii musculare secundare dar obligatorii. Realizarea controlului motor parcurge urmatoarele moment.Primul moment este motivatia, adica motivul care declanseaza miscarea voluntara.Motivatia reprezinta nevoia de miscare declansata de mediul intern si extern al corpului. Motivatia apare prin informarea SNC de existent unei necesitati prin intermediul sistemului limbic. Toate informatiile trec prin sistemul limbic si apoi sunt integrate in cortex.Al doilea moment in realizarea miscarii este ideea. Ea se realizeaza pe baza motivatiei. Ideea de miscare se realizeaza in cortex. Ideea de miscare inseamna realizarea unei scheme de miscare cu toti parametrii ei, adica muschii care vor intra in actiune, marimea fortei dezvoltate, amplitudinea miscarii si durata ei. Al treilea moment: programarea miscarii. Se realizeaza in cortexul motor, in cerebel si in ganglionii bazali. Miscarea, odata programata, fixata …. Este comandata prin caile descendente motoneuronilor dn maduva pt a fi executata.Programul concomitent cu comanda este retransmis inapoi zonelor care l-au creat. Pe baza programului SNC va interpreta toate semnalele venite de la periferie legate de miscarea declansata. Va ajusta miscarea. Ultimul moment: executia miscarii – programul miscarii va active motoneuronii din maduva, raspunzatori de miscare si postura.Exista scheme stereotype dupa care se realizeaza miscarea. Schema unei miscari -> programotor sau engrama si este rezultatul interactiunii dintre segmentele supramedulare cu retelele neuronale medulare si feedback-ul afferent proprioceptiv. Prin feedback de la receptori executia se perfectioneaza, se adapteaza la necesitatile mediului in care se realizeaza miscarea. Prin repetare cu o anumita frecventa programul motor se invata astfel incat intreaga schema de miscare va fi activate tot mai rapid prin semnal minim. Controlul motor evolueaza de la copil imediat dupa nastere pana la adult.Exista 4 etape de evolutie ale controlului motor. Aceste 4 etape sunt parcurse si de pacientul cu deficit motor, cand urmeaza un program de recuperare.Prima etapa a controlului motor este mobilitatea. Ea consta din initierea si executia miscarii pe toata amplitudinea ei. Deficitul de mobilitate poate avea drept cause hipertonia sau spasticitatea, hipotonia, redoarea articulara sau periarticulara.A doua etapa in eolutia controlului motor este stabilitatea. Este capacitatea corpului de a mentine posturi prin contractia simultana a muschilor din jurul unei articulatii. Contractia simultana a muschilor din jurul unei articulatii – cocontractie.

Page 17 of 50

Page 18: Baze Kineto

A treia etapa – mobilitatea controlata este capacitatea corpului de a executa miscari in timpul unei posture cu incarcare, aceasta fiind reprezentata de greutatea corpului. (ex: rotarea capului si trunchiului in jurul axului longitudinal). In mobilitatea controlata segmentele distal sunt fixe, iar cele proximale sunt mobile.A patra etapa – abilitatea este nivelul cel mai inalt al controlului motor. Ea consta din manipularea si explorarea mediului inconjurator. In timpul unei miscari abile ……………centurile ghideaza membrele, in timp ce mana sau piciorul au o mare libertate de miscare in actiunea lor in afara posturii. Abilitatea necesita coordonare. Circuitul neuronal al miscarii este fixat in scheme numite engrame (tipare). In engrame schema de miscare este pastrata, ea poate fi reorganizata si reactualizata pe baza sistemului de incercari si erori, adica pe baza sistemului de a invata din greseli. Rezultatul miscarii este memorat in aria senzitiva a cortexului sub forma engramelor sensitive. Cand dorim sa executam o miscare se face apel la engrama respective din creier formata si perfectionata prin feedback proprioceptiv. Activarea muschilor intr-o miscare urmeaz a pas cu pas schema din aria senzitiva, fara arie senzitiva nu exista miscare. Daca se extirpa o mica zona din cortexul motor la maimuta, miscarea se poate realiza prin muschi care vor inlocui muschii fara commanda, dar daca se extirpa o zona senzitiva miscarea nu poate fi realizata.Miscarile abile care sunt miscari foarte rapide se realizeaza prin cortexul motor, ganglion bazali si cerebel, adica prin engramele motorii din aceste zone. Daca apar erori in miscarile abile erorile sunt comparate cu engrama motorize si sunt corectate. Engramele sensitive si motorii se formeaza in copilarie si se perfectioneaza permanent prin repetitie. Cu cat engramele sunt mai bine fixate, cu atat miscarea capata viteza de executie, intensitate si complexitate.Intr-o schema de miscare abila sunt inhibate sinapse care nu sunt necesare schemei si care ar putea parazita miscarea.Erori in controlul motorErorile din timpul miscarii constau in nepotriviri intre miscarea intentionata si miscarea realizata. Ele se datoreaza selectarii gresite a engramelor (ex: daca o persoana cade in urma unei imbranceli inseamna ca programul de redresare a corpului a fost gresit selectat).O alta cauza de eroare este folosirea nepotrivita a parametrilor de miscare, a fortei, a amplitudinii de miscare.A treia cauza de eroare o reprezinta factori neprevazuti – traumatismele.A patra cauza de eroare – executia gresita a miscarilor.Toate erorile sunt evaluate de SNC si pastrate in memorie pt a corecta urmatoarele miscari care se vor desfasura in conditii asemanatoare. Principalul mod de a invata miscarea este repetitia. Miscarile cu deficient duca la crearea unor scheme de miscarea care vor trebui corectate pt a nu se permanentiza cand nu mai sunt necesare (ex: mersul in carje dupa un traumatism se fixeaza intr-o engrama, dar daca mersul cu carje se prelungeste mai mult decat este necesar, engrama se fixeaza determinand alterari de mers cu postura si echilibru cu costuri energetice foarte mari).

Curs 616.11.2010Fiziologia miscariiUnitatea motorie:-def, alcatuire, functionare, component neural a unitatii motorii, component muscular, clasificareMembrane excitabileRealizarea impulsului la nivelul nervuluiPotential de repausPotential de actiune:

- La sinapsa

- La muschi

Miscarea – raspuns reflex la un stimul Reflexele: medulare si supramedulareReflexele medulare:

- Stretch reflexul

o Bucla gamma- Reflexul de tendon Golgi- Reflexul inhibitor de autofranare Renshow- Reflexul inhibitor reciproc- Reflexul flexor nociceptiv

o Legile lui Pfluger- Reflexul de spasm muscular

Page 18 of 50

Page 19: Baze Kineto

Reflexele supramedulare:- Reactia pozitiva de sprijin

- Reflexe de redresare- Reflexele tonice ale gatului

o Asimetriceo Simetrice

- Reflexele labirintice

o Asimetrice o Simetrice

- Reflexele de echilibrare- Reflexul vibrator tonic

Fiziologia miscariiNervul si muschiul functioneaza impreuna prin unitatile motorii pt realizarea miscarii.O unitate motorize este unitatea functionala neuro-musculara formata dintr-un neuron cu toate drndritele si cu axonul lui si toate fibrele musculare la care ajung terminatiile axonului. Toate aceste fibre musculare se vor contracta simultan. O fibra muscular primeste semnale de la un neuron, iar un neuron trimite semnale la mai multe fibre musculare.Componenta neurala a unitatii motorii este reprezentata de neuron, dendritele si axonul sau.Neuronal se manisfesta prin excitabilitatea sa, capacitatea lui de a transmite stimuli.Neuronii mici sunt mai excitabili, transmit stimuli mai usor, dar au axoni subtiri, cu conducere lenta a impulsului catre fibrele musculare cu contractie lenta (tonice). Neuronii mari sunt mai putin excitabili dar au axoni cu viteze de conducere mai rapida catre fibre musculare cu contractie rapida. Neuronii dintr-o unitate motorize se numest motoneuroni.Component muscular a unitatii motorii este reprezentata de fibra muscular. Se numeste coeficient de inervatie raportul dintre un neuron si numarul fibrelor musculare pe care le inerveaza. Astfel avem un coefficient de inervatie mare, cand putine fibre musculare sunt inervate de un neuron. Asa se intampla la muschii extraoculari. Muschii ochiului sunt inervati de multi neuroni. Un muschi al ochiului este inervat de 4 000 de neuroni, de aceea acesti muschi au o activitate fina diferentiata.Coeficientul de inervatie mic inseamna multe fibre musculare inervate de un neuron. Un astfel de muschi este inervat de putini neuroni. Bicepsul brachial este inervat de 50-60 de neuroni.Inaintarea in varsta duce la scaderea raportului de inervatie pt ca activitatea neuronilor degenerate este preluata de cei ramasi in activitate.Scaderea raportului de inervatie se produce si in bolile neurologice: poliomielita, polineuropatia diabetica, scleroza multipla.Legatura dintre neuroni si muschi se face pe doua cai: electric si chimic.Activitatea neuronului consta din transmiterea de informatii sub forma de activitate electrica, care, odata ajuns la muschi, declanseaza contractia musculara. O contractie musculara se numeste secusa muscular. Ion realitate nu exista o secusa muscular, ci se declanseaza o suita de contractii muscular in urma seriilor de impulsuri care vin de la neuroni spre muschi.Muschii practice nu se relaxeaza complet niciodata. Secusele musculare sumate dau starea de tetanus, contractie prelungita, care duce la oboseala.Rezistenta la oboseala a unitatilor motorii depinde de tipul de fibra muscular (tonic/fazic), de gradul de antrenament, de frecventa si intensitatea contractiilor tetanice.Clasificarea unitatilor motoriiTipuri de unitati motorii

- Unitati motorii cu contractie lenta si rezistenta la oboseala

- Unitati motorii cu contractie rapida si rezistente la oboseala- Unitati motorii cu contractie rapida si oboseala rapida.

Acestea din urma produc cea mai mare forta.Muschiul este un amestec de aceste 3 tipuri de unitati motorii, cu predominenta unora. In conditii patologice, datorita absentei activitatii fizice se modifica proprietatile fibrelor musculare, adica viteza si forta de contractie si rezistenta la oboseala. Dar dupa cateva saptamani de antrenament se schimba tipologia.Membrane excitabileNeuronal si fibra muscular isi manifesta activitatea prin intermediul membranelor, care sunt excitabile, adica raspund la stimuli prin activitate electrica si chimica.Activitatea electrica a membranelor se manifesta prin intermediul potentialelor de actiune, care sunt de fapt semnale electrice.Activitatea chimica se manifesta prin neurotrofism.

Page 19 of 50

Page 20: Baze Kineto

Activitatea electrica a membranelorMembranele celulelor nervoase si musculare despart doua medii, doua fluide: intracellular si extracellular, cu concentratii ionice diferite. Ionii sunt K, Na si Cl.Distributia diferita a ionilor de-o parte si de alta a membranelor realizeaza diferente de concentratie, adica gradienti de concetratie si electrici (diferenta de potential electric), ceea ce creeaza niste forte electrice si de mobilizare a ionilor de la concentratii mari spre concentratii mici in vederea uniformizarii concentratiilor.In repaus, celula vie are potential de repaus. Este polarizata electric pozitiv in exterior si nevativ in interior, cu o diferenta de potenmtial de 60-90 mV. Repartitia ionilor in repaus este Na si Cl extracellular si K alaturi de anioni organic (AA si proteine) intracellular. Sub influenta semnalelor electrice ionii se misca, cei din exterior au tendinta de a intra in celula si cei din interior au tendinta de a iesi. Semnalele declanseaza un flux masiv de Na in celula, in exterior celula devine negative, adica membrane se depolarizeaza si se creeaza un potential de actiune ce se propaga spre muschi sub aspectul unei unde de negativitate. Potentialul de actiune are valoarea de 110-120 de mV, depolarizarea membranei este urmata de repolarizare, adiuca revenirea la potentialul de repaus cu reintoarcerea ionilor de Na spre exteriorul celulei si restabilirea echilibrelor ionice. Intre potentialul de actiune si potentialul de repaus exista o perioada de hiperpolarizare, adica cantitatea de ioni care traverseaza membrana este prea mare.Un neuron primeste potentiale de actiune prin 10 000 de sinapse, de la SNC, de la interneuron, de la receptori senzitivi cu effect excitatory sau inhibitor. Potentialul de actiune se propaga de-a lungul corpului celulei, ajungand treptat la axon. Pt a trece in axon, potentialul de actiune trebuie sa atinga un anumit prag, sa depaseasca cu 15 mV potentialul de repaus. Numai dupa ce acest prag este deposit, conform legii totul sau nimic, impulsul va trece in axon.De-a lungul axonului potentialul de actiune este propagate in salturi, daca axonul este mielinizat sau este propagate din aproape in aproape daca axonul este fara mielina. Ajuns la sinapsa, potentialul de actiune nu poate sa ajunga la membrana musculara decat in prezenta Ca, care va elibera acetilcolina si care va permeabiliza membrana postsinapstica pt ionii transmitatori de semnal. La muschi, spre deosebire de neuron, fiecare potential de actiune va declansa contractie muscular.Neurotrofism este a doua cale de legatura dintre neuron si fibra muscular, este legatura chimica intre neuron si fibra musculara. El consta din transport axonal de la neuron spre placa motorie a muschiului, a proteinelor, acizilor …., acizilor ribonucleic, forta de propulsive a acestor material o reprezinta enzimele. Daca nervul este sectionat, neurotrofismul nu mai are loc si se instaleaza (pierdere de masa musculara) atrofia musculara. Se produce degenerarea fibrelor musculare, scade forta semnalelor, scade permeabilitatea membranelor, acetilcolina scade. Urmarile sunt cu atat mai severe cu cat sectiunea este mai aproape de celula nervoasa. O activitate normal a muschiului mentine sanatatea nervului, pt ca transportul axonal se adapteaza starilor de activitate musculara. Cu varsta transportul axonal scade. Tot prin transport axonal se face invadarea SN-ului cu virusi, bacterii si toxine. Potentialul de actiune la nivelul muschiului in prezenta Ca elibereaza acetilcolina in butonul presinapic. Acetilcolina strabate fanta sinaptica, se fixeaza pe membrana postsinaptica, determina intrarea Na in celula musculara, cu contractia fibrei musculare.Potentialul de actiune de la sarcolema se propaga prin sistemul canalicular T spre miofibrile, unde din nou in prezenta Ca, miozina interactioneaza cu actina cu consum de energie (ATP). Antrenamentul face sa creasca viteza de propagare a impulsului in celula musculara.Substratul biologic al contractiei musculare o constituie transformarea energiei chimice intr-un mecanica, adica in prezenta Ca ATP-ul din celula este desfacut in ADP, P si energie care va permite prinderea miozinei de actina cu alunecarea actinei printer fibrele de miozina, determinand scurtarea fibrei musculare.Desprinderea miozinei de actina (relaxarea) se face tot cu consum de ATP in prezenta Ca. Lipsa ATP-ului prin infometare sau dupa moarte determina rigiditate, cu imposibilitatea contractiei si relaxarii musculare.ATP-ul epuizat rapid, este refacut rapid din glycogen muscular. Fibrele musculare albe refac ATP-ul anaerob rapid, cu cheltuiala mare de energie, cu producer de putin ATP, cu producer de acid lactic si cu aparitia rapida a oboselii.Fibrele musculare rosii produc ATP lent aerob (in prezenta de O). ele produc mult ATP fara oboseala musculara.Contractia musculara este suma activitatilor motorii activate in acelasi timp. ea este un raspuns la un stimul. Se produce in mod reflex. Miscarea realizata prin contractie muscular reprezinta la randul ei un raspuns la un stimul. Reflexul prin care se realizeaza miscarea are urmatorul traseu: de la receptori senzitivi prin aferentze ajung informatii la unitatile motorii, de unde, prin eferentze informatiile se transforma in impulsuri care ajung la muschi, la muschii agonisti care realizeaza miscarea, la muschii sinergici de aceeasi parte a corpului, care intaresc miscarea, la muschii antagonisti – care se opun miscarii si la muschii sinergici – de partea opusa miscarii. Exista reflexe care protejeaza prin feedback corpul de stimuli exagerati, nocivi, brutali. Zona de integrare a reflexelor o reprezinta substanta cenusie a maduvei, aici stimuli se transforma in comenzi, declansand un raspuns local. Daca stimularea este mai intensa raspunsul se amplifica, antrenandu-se

Page 20 of 50

Page 21: Baze Kineto

in reactive zone medulare vecine. Daca stimularea este si mai intensa, stimulii trec de la maduva spre centrii nervosa superiori.

Reflexele medulareStretch reflexul (reflex de intindere/reflex miotantic) – reflexul fusului muscular. Este un reflex monosynaptic declansat de intinderea muschiului, inclusiv a fusului muscular, ceea ce va transmite semnal excitator, motoneuronului alfa din maduva, declansand contractia muschiului intins.Fusul muscular – proprioceptor aflat in muschi – poate fi stimulat pe doua cai. Prima cale – intinderea muschiului in intregime, deci a fibrelor extrafusale si intrafusale si a doua cale – contractia numai a fibrelor intrafusale. Cele extrafusale………….Contractia fibrelor intrafusale se produce prin impulsuri de la motoneuronii gamma aflati in coarnele anterioare ale substantei cenusii ale maduvei. Odata contractate aceste fibre vor avea acelasi effect de contractie a muschiului intreg ca si cum am fi intins tot muschiul. Acest al doilea circuit care porneste de la motoneuronul gamma se numeste bucla gamma. Aceasta asigura tonusul muscular – o contractie permanenta a muschilor, datorita impulsurilor permanente care sunt trimise motoneuronilor alfa.Motoneuronul gamma este mai excitabil decat cel alfa, transmite impulsuri mai repede. Motoneuronii alfa si gamma primesc permanent impulsuri de la centrii nervosa superiori care le moduleaza, le influenteaza starea de excitatie.Reflexul de tendon Golgi – este un reflex inhibitor care porneste de la proprioceptorul Golgi – organil de tendon care se afla la jonctiunea muschiului spre tendon. Tendonul Golgi este stimulat de starea de tensiune excesiva de schimbarea brutal, rapida a tensiunii muschiului. Schimbarea brutal a tensiunii in muschi excita receptorul Golgi care transmite impulsuri la neuronii intercalary inhibitori din madiva, ceea ce va transmite mai departe comanda inhibitory motoneuronului alfa. Acest reflex de tendon va relaxa muschiul supus unei cresteri excessive de tensiuni.Bucla gamma si circuitul Golgi reprezinta unitatea miotatica, care are ca substrat fenomenul inervatiei reciproce, descries de Sherington. Reflexul Golgi este modulat de creier, astfel incat orice activitate muscular beneficiaza numai de tensiunea muscular necesara executiei respectivei activitati. Reflexul inhibitor de autofranare – circuitul RenshowImediat ce axonul motoneuronului alfa paraseste cornul anterior medular, se desprinde din el o colaterala care se intoarce la cornul anterior. Face sinapsa cu interneuronii Renshow care transmit influxuri de inhibare a motoneuronului din care s-au desprins, inhibandu-I activitatea daca activitatea acestuia este prea intensa. Reflexul inhibitor reciproc – semnalele pt motoneuronii alfa ai muschilor agonisti se raspandesc prin interneuroni, cu effect inhibitor asupra motoneuronilor alfa ai muschilor antagonisti, reliazand un reflex inhibitor reciproc. Acest reflex depinde de starea de excitabilitate a interneuronului, pt ca acesta primeste impulsuri atat de la proprioceptori, cat si de la cortex, trunchi cerebral si toate etajele supramedulare ale SNC.Un alt reflex medular este reflexul flexor nociceptiv si reflexele extensoare opuseLa un stimul nociceptiv membrul respective se retrage rapid in flexie, iar membrul de partea opusa se extinde. Semnalul nociceptiv ajunge prin neuronii intercalary la motoneuronii alfa ai muschilor flexori agresati, si la motoneuronii alfa ai extensorilor de partea opusa. Concomitant antagonistii acestor muschi sunt…………… acest reflex este un reflex de aparare pt a indeparta segmentul anatomic de nociceptie. Acest reflex se supune legilor lui Pfluger, adica:

Legea unilateralitatii – se produce flexie de partea agresata

Legea contralateralitatii (iradierii contralaterale) – extensie pe partea opusa Legea iradierii longitudinal cu reactia in oglinda a membrelor superioare Legea generalizarii – cu contractia tuturor muschilor.

Depinde de intensitatea stimulului nociceptiv.Acest reflex oboseste repede, e un reflex polisinaptic, si daca in perioada de oboseala apar stimuli noi, raspunsul agonistului este slab, pe cand raspunsul antagonistului va fi puternic. -> fenomen de rebound!Reflexul de spasm muscular – in cazul unei fracture cu durere se declaseaza un spasm muscular puternic care blocheaza zona si care impiedica ortopedulsa reduca fractura.Spasmul cedeaza la anestezie. Orice factori iritanti musculari au effect asemenator – de spasm manifestat sub forma de crampa (ischemia muscular, supraefortul muscular……).Crampa va ceda la contractia izometrica a antagonistilor prin inhibitie reciproca. Reflexele medulare au nevoie doar de maduva pt a se produce, exista si reflexe supramedulare care au nevoie de etajele supramedulare ale SN pt a se declansa. Astfel este reactia pozitiva de sprijin. Aceasta reactive consta din extensia MI cand se executa o presiune pe talpa. De aceea in ortostatism creste tonusul extensorilor. Stimulul este reprezentat de presiunea pe talpa.Reflexele de redresare – apar cand se trece de la decubit la ortostatism. Ele au ca scop postura in pozitie vertical a corpului. Stimulul este optic, labirintic si tactil.

Page 21 of 50

Page 22: Baze Kineto

Reflexele tonice ale gatului – sunt reflexe declansate de stimuli proprioceptivi, porniti de la articulatia gatului. Acesti stimuli sunt declansati de miscarea capului si gatului. In timpul efortului orientarii capului in raport cu gatul. Exista 2 reflexe tonice ale gatului: asimetric – rotatia capului cu inclinare creste tonusul externsorilor de partea barbiei si a flexorilor de partea occiputului. Este mai evident la MS. Exista un reflex tonic simetric in care flectarea capului declanseaza cresterea tonusului flexor la muschii MS, concomitant cu cresterea tonusului extensor la MI.Extensia capului are efecte inverse.Reflexele labirintice/vestibulare - stimuli care le declanseaza pleaca din urechea interna, de la aparatul vestibular. Sunt de doua feluri: asimetrice si simetrice.Cele asimetrice – apar in decubit lateral si vor declansa cresterea tonusului flexorilor la membrele de deasupra, si cresterea tonusului extensorilor in contact cu suprafata de sprijin.Cel simetric – apare in decubit dorsal cu extensia capului si care va declansa cresterea tonusului extensorilor in extremitati.Decubitul ventral cu capul in flexie declanseaza cresterea tonusului flexorilor in membre.Reflexele de echilibrare sau de balans – sunt reflexe care mentin central de greutate a corpului in interiorul suprafetei de sprijin. Sunt importante pt postura si locomotie. Aceste reflexe de echilibrare sunt declansate de stimuli proprioceptivi si labirintici in felul urmator: cand datorita unui balans corpul cade si central de greutate iese din suprafata de sprijin se produce in mod reflex ghemuirea cu coborarea centrului de greutate. Cand corpul este supus acceleratiei, pt mentinerea echilibrului se declanseaza reactii labirintice, cu modificari de tonus in musculature intregului corp. reflexele de echilibrare sunt foarte antrenate la acrobati.Reflexul vibrator-tonic – este un reflex artificial. Vibratia muschiului cu o frecventa de 50-150 Hz prin fusul muscular activeaza unitatile motorii declansand ………….. pe muschii vibrati si relaxarea antagonistilor – mai evident la MS la hemiplegici. Efectul este mai evident daca muschii sunt asezati in posturi facilitatorii……... Decubit dorsalDecubit ventral – pt …SN modifica reflexele astfel incat ele se produc numai cand d.p.d.v. mecanic se pot desfasura. Calea finala comuna reprezentata de motoneuroni aduna semnale declansatoare de miscare de la periferie si de la centrii superiori si le transmite muschilor. Informatiile, inainte de a ajunge la motoneuroni trec prin interneuroni, care le atenueaza sau le accentueaza.Reflexele pot fi modificate prin 2 mecanisme:

- Inhibitie recurenta – are effect inhibitor prin interneuronii Renshow. Acestia sunt activati de cortex, de motoneuronii gamma si de alti motoneuroni. Ea creste oboseala muscular.

- Inhibitia presinaptica – modifica reflexele inainte de sinapsa, reducand potentiale de actiune prin scaderea cantitatii de neurotransmitatori.

Rolul proprioceptorilor se manifesta prin feedback. Acestia – care sunt fusul muscular, organul de tendon Golgi - transmit stimuli creati de miscare la SN. Prin ei miscarile sunt adaptate la mediu, iar reflexele sunt adaptate mecanicii musculo-scheletae. Astfel prin ei se ajsteaza postura, se selecteaza grupele musculare potrivite pt activitatea comandata. Tot prin proprioceptori se adapteaza forta muscular si amplitudinea articulara potrivita.Kinestezia – este o senzatie de miscare legata de pozitie, de effort, de grautate, este o senzatie care apreciaza timpul miscarii, se realizeaza independent de reflexele producatoare de miscare, prin receptori si prin SN.

Curs 77/12/2010

Tehnici in kinetologieDef: Sunt alfabetul terapiei prin miscare, repr mijloace de tratament kinetoterapeutic. Mai multe tehnici repetate sistematic realizeaza un exercitiu fizic. Exercitiile fizice executate in acelasi fel intr-o situatie data devin metode. Metodele au intotdeauna un scop. Clasificarea depinde de proprietatile aparatului locomotor.Proprietatile aparatului locom:

- realizeaza miscare, adica dezvolta activitate motorie.- Poate fi mobilizat pasiv. - Mentine starea de repaos.

Tehnicile in knt sunt de 2 feluri: anakinetice (fara contractie musculara si miscare, dar cu tonus muscular pastrat, sunt imobilizarea si postura); kinetic (exista contractie musculara, sunt de 2 feluri: statice – fara deplasare, si dinamice – cu deplasare, cele statice sunt contractia izometrica si relaxarea musculara. Tehnicile dinamice: active si pasive.Tehnicile kinetice dinamice active:

- Reflexe

Page 22 of 50

Page 23: Baze Kineto

- Voluntare: mobilizarea activa, mob active pasiva si mob activa cu rezistenta.

Tehn. Kinetic dinamice pasive:- Tractiunea- Mobilizarea pasiva sub anestezie- Mob pasiva asistata- Mob autopasiva- Mob mecanica- Mob pasivo active- Manipularea

Tehnicile anakinetice (anakinezie): lipsa deplasarii si lipsa contractiei musculare voluntare.O tehnica anakinetica este imobilizarea.Def: mentinerea in nemiscare a corpului sau a unei parti din el cu ajutorul unor instalatii sau aparate, in timpul imobilizarii se pastreaza tonusul muscular.Este de 3 feluri:

- De repaos- De contenţie- De corecţie

Imobilizarea de repaos: poate sa fie imob generala sau imobilizarea unui segment anatomic.Imob generala se refera mentinerea in miscarea a intregul corp,in boli grave: infarctul miocardic, arsurile extinse, traumatismele (cranio cerebrale, medulare, toracice)Imobilizarea locala, regionala, segmentara se refera la un segment anatomic in care avem dureri la imobilizare. Aceste dureri pot fi determinate de artrite, tendinite, miozite, flebite.Imob de contenţie se face in aparat ghipsat, in atela, in orteza, in corsete, in dispositive de plastic termomaleabile.

Aceste aparate se aplica in fracturi, in luxatii, entorse, in artrite specifice (produse prin microbul TBC), in discopatii (lombostat, Minerva).

Imob de corecţie foloseste dispozitivele déjà enumerate care se aplica unui segment de corp fixat intr-o postura corijata. Se aplica in scolioze, in devieri articulare care apar secundar unor retractii, in paralizii si in rupturi tendinomusculare.Reguli ale imobilizarilor:Trebuie astfel aplicate incat sa nu jeneze circulatia, sa nu provoace dureri si leziuni pe tegumente.Segmentele imobilizate nu au voie sa aibe joc liber, aparatul de corectie sa fie bine mulat.Sub aparat se fac contractii izometrice pt a mentine tonusul muscular.

Dezavantajele imobilizarilor:Daca imob se prelungeste prea mult, apar urmatoarele fenomene:

- Hipotrofii musculare de inactivitate- Redori articulare greu reductibile- Edeme si tromboze venoase pt ca imobilizarea influenteaza in sens negativ circulatia venoasa

de intoarcere- Escare (ran ape tegument) si alte tulburari trofice- Reprezinta un discomfort fizic si psihic pt pacient

PosturileSunt atitudini impuse corpului sau unei parti din corp, se pot aplica preventive pt a preveni

boli vicioase, se pot aplica corectiv pt a corecta devieri si dezaxari si se pot aplica in scop facilitator pt a usura efectuarea unui process fiziologic. Posturile au durata variabila, si se repeta cu perseverenta pana se obtine rezultat.Posturile corective

Se aplica in paralizii, reumatism inflamator (artrite, spondilita anchilopoetica), lombosciatica, coxartroza, deviatiile coloanei vertebrale.Se clasifica dupa modul de aplicare:

- Autocorective – pacientul le adopta singur- Liber ajutate – pacientul este ajutat cu perne, chingi, diferite suluri- Posture fixate cu aparate

Regulile posturilor:1. Nu este voie sa provoace dureri si noi contracturi musculare.2. Daca dorim sa corectim devieri osoase ele nu se pot corecta decat la copii in crestere.

Page 23 of 50

Page 24: Baze Kineto

3. Inainte de posturare se incalzeste zona care trebuie posturata cu termoterapie.Exista posture seriate care se realizeaza cu atele, cu orteze amovibile (= care se aplica bolnavului si se pot desface, si se pot aplica pt o zi, pt o noapte). Ortezele sunt functionale, ele permit mobilizarea si se pot adapta la bolnav.Au rol de a stabiliza articulatii, de a creste mobilitatea. Pe masura ce mobilitatea creste putem sa modificam orteza. Permit adaptarea posturii corectoare.Posturile se realizeaza astfel incat ele sa poate fi pastrate si noaptea.

Posturi de facilitareSunt posture prin care realizam prin procesul fiziologic al organelor interne.

- Sunt posturi de drenaj bronsic- P. antideclive pt circulatia de intoarcere (circulatia venoasa este usurata)- P. de facilitare a respiratiei- P. de drenaj biliar (fiara sa fie golita mai usor)

Tehnici kinetice: sunt tehnici in care avem miscare si contractie musculara.Tehnici statice sunt in care avem contractie musculara, dar nu avem deplasare. O tehnica de acest fel este contractie izometrica.Def contractiei izometrice: este o contractie musculara in care nu se schimba lungimea muschiului, dar in care creste tensiunea in muschi. In timpul contractiei izometrice se pun in tensiunea toate fibrele musculare, de aceea contr. Izometrica creste forta musculara, rezistenta musculara si se produce o rapida hipertrofie a masei musculare.Contractia izometrica este obositoare, nu poate fi mentinuta mult timp pt ca impedica circulatia sangelui in muschi.Relaxarea musculara consta din scaderea tensiunii de contractia muschiului. Chiar si in relaxare maxima se mentine tonusul muscular prin activitatea permanenta a fibrelor musculare intrafusale (in fusul muscular –este un proprioceptor care se afla printre fibrele musculare ale muschiului striat). Se relaxeaza doar fibrele extrafusale a muschiului. Este de 2 feluri: relaxare musculara generala a intregului corp – este legata de relaxarea psihica. Si relaxare musculara locala care se refera la un grup muscular.Metode de relaxare:

1. Se bazeaza pe inducerea constienta de catre pacient a decontracturarii muschiului. Pt a obtine o relaxare musculara generala se constientizeaza starea de relaxare musculara ca o stare inversa contractiei musculare.In acest scop se executa alternativ contractii statice urmate imediat de relaxari.

2. Suspendarea unei segment de corp intr-o chinga sau pur si simplu sprijin absolut pe un plan orizontal oprindu-se astfel orice activitate musculara.

3. Scuturarea ritmica a unui segment anatomic de catre kt.4. Vibrarea segmentului anatomic sau masaj bland a muschiului contractat.

Tehnici kinetice dinamice:Au la baza miscarea care se efectueaza prin contractie izotonica. 90% din knt este dinamica. Mobilizarea pasiva este mobilizarea efectuata de o forta exterioara a pacientului, subiectul nu face travaliu muscular. Nu participa prin contractie musculara. Efectele mobilizarii pasive:Efect asupra aparatului locomotor, sistemul nervos si psihicului, sistemului circulator, alte aparate si sisteme. Principalul efect este asupra aparatului locomotor: asupra articulatiilor: mentine mobilitatea articulara, troficitatea structurilor articulare si creste elasticitatea structurilor capsulo-ligamentare.Efect asupra muschilor: mentine excitabilitatea muschiului pt ca intinderea muschiului va determina contractia musculara prin stretch reflex prin intinderi bruste. Scade contractura musculara prin intinderea prelungita a muschiului. Acest efect de scadere a contracturii musculare se numeste reactia de alungire Kabbat. Mobilizarea pasiva influenteaza sistemul nervos si tonusul psihic. Mentin memoria kinestezica, adica pastreaza schemele de miscare a corpului prin informatii proprioceptive pornite de la articulatiile mobilizate spre cortex. Mentine moralul pacientului prin vizualizarea mobilizarii pasive a articulatiilor si prin simpla prezenta a kinetoterapeutului.Efectele asupra aparatului circulator: efect de pompa asupra vaselor elimina edemele de imobilizare iar prin sist nervos vegetative se produce hiperemie locala dupa mob pasiva si chiar tahicardie.Efecte asupra altor aparate si sisteme: mob pasiva mentine troficitatea tesuturilor, creste tranzitul intestinal, usureaza evacuarea vezicii urinare si influenteaza sistemul endocrin.

Conditiile de realizare ale mobilizarilor pasive:

Page 24 of 50

Page 25: Baze Kineto

Conditiile care depinde de kinetoterapeut:- Trebuie sa cunoasca diagnosticul anatomic si functional al pacientului pe baza bilantului

articular si a testingului muscular- Tre` sa cunoasca tehnicile de lucru- Nu se lucreaza pe directii blocate, se lucreaza pe directii nedureroase si numai pe directii

fiziologice cu amplitudine maxima adaugand miscari de facilitare,astfel abductia bratului este facilitate de rotatia externa a bratului.

- Mobilizarile pasive se vor efectua analitic antrenand articulatie dupa articulatie, succesiv pe toate directiile de miscare.

- Mobilizarea pasiva sa nu provoace durere, pt ca durerea va declansa reactii de aparare musculara care va limita mobilitatea articulara.

- Mob pasiva trebuie pregatita de catre kt prin aplicatii de caldura, de masaj, electroterapia antialgica.

Exista reguli care tin de pacient:- Bolnavul trebuie sa inteleaga manevrele care I se aplica si sa colaboreze la tratament- Pacientul sa-si vada segmental anatomic mobilizat, de aceea va fi descoperit (fara

imbracaminte)

Reguli in Parametrii imobilizarii pasive:- Pozitia bolnavului in timpul mobilizarii pasive trebuie sa fie o pozitie de maxim comfort, in care

articulatiile sa fie relaxate dar si stabile, care sa ofere stabilitate pt restul corpului. Pozitia sa ofere comfort tehnic kinetoterapeutului.

- Mainile kt care se aplica pe bolnav se numesc prize, mana trebuie sa aiba un contact clar cu segmentul anatomic. Intre mainile kt sa nu fie decat o articulatie. Contrapriza este mana kt care fixeaza articulatia, sa fie in apropierea articulatiei, iar prize care mobilizeaza art poate sa fie mai indepartata.

- Locul de aplicare a prizei este element de facilitare sau inhibare a muschiului.

Alti parametrii: - Forta- Viteza- Durata- Frecventa

Acesti parametrii se adapteaza starii bolnavului si scopului urmarit. Mobilizarea se face cu progresivitate ca intensitate si amplitudine de la o sedinta la alta, astfel se incepe cu intensitate si amplitudine mica. Pe masura ce inaintam In tratament creste intensitatea si amplitudinea.In cadrul mob pasive se aplica manevre:

1. De alunecare a unui segment anatomic fata de altul 2. De tractiune (indepartate) a segmentului anatomic

TractiunileDef: este mobilizarea pasiva prin care niste forte aplicate in axul segmentului anatomic indeparteaza capetele osoase articulare. Se pot efectua manual sau cu instalatii.Sunt de 3 feluri: continue, discontinue si alternante.Tractiunile continue se aplica prin instalatii cu contragreutati: scripeti, arcuri, planul inclinat.Indicatii: ortopedie si recuperare. In ortopedie pt realinierea osului fracturat si se aplica in deplasari de capete articulare. In recuperare se aplica pt corectarea articulatiilor deviate si blocate si pt decoaptare articulara. (= efect antialgic pt ca presiunea crescuta intraarticular produce durere)Tractiunile continue se dozeaza forta si durata tractiunii. Se aplica in functie de durere. Se aplica prin corsete, manşoane, broşe transosoase, benzi adezive la piele.

Tractiunile discontinue sunt efectuate de kt cu mana, dar pot fi efectuate si cu instalatii. Se indica la articulatii cu redori care nu sunt in pozitia anatomica, cu dureri, cu contracture musculare, art cu inflamatii. Se aplica in discopatii.

Tractiunile alternante sunt variante de posture. Se aseamana ortezelor ____, se aplica oblic si nu in ax pe segmentele invecinate ale unei articulatii cu aparate amovibile, progresiv se creste tractiunea la 48h. Se indica in corectia devierilor produse de cicatrici, retractii de tesuturi moi.

Page 25 of 50

Page 26: Baze Kineto

Mobilizarea fortata sub anestezie se aplica in ortopedie, se foloseste la fortarea redorilor articulare cu ruperea aderentelor care s-au format in partile moi periarticulare, se face sub anestezie generala: relaxare musculara fara opozitie din partea pacientului. Se face in etape succesive la interval de cateva zile,fiecare etapa este urmata de fixarea unei atele ghipsate pt mentinerea nivelului de amplitudine castigat. Dupa 48h de fixare se face mobilizare activo-pasiva, iar dupa cateva zile de kinetoterapie intensa se face o noua mobilizare fortata. Se combate edemul articular cu medicamente antiinflamatoare nesteroide si comprese rezorbtive.Exista riscuri: risc de fracturi de epifize la copii, de smulgeri ligamentare si risc de rupturi cutanat.

Mobilizarea pasiva asistataSe numeste asistata pt ca exista kinetoterapeutul, este efectuat de el,pacientul isi relaxeaza voluntar musculature.Parametrii pe care urmarim:

- Pozitia pacientului si a kt- Prize si contrapriza- Manevrele de mobilizare- Forta si ritmul de mobilizare

Pozitia pacientului este astfel aleasa incat sa ofere comfort si relaxare pt pacient si pt kt, sa ofere o buna abordare a segmentului anatomic.Priza si contrapriza: contrapriza fixeaza segmentul proximal al articulatiei. Este cat mai aproape de articulatie.Priza efectueaza mobilizarea, este la distanta de articulatie – un brat de parghie. Poate sa fie tehnica de facilitare.Manevrele efectuate de kt in cadrul mob pasive:

- Miscare lenta progresiva, care se incepe pe directia libera, se face pe toate amplitudinile posibile, iar la capatul excursiei de miscare se creste presiunea.

- Repetate fortari la nivelul redorii combinate cu tractiune in ax pt decoaptare si rotare in ax in ambele sensuri.

- Manevra speciala: fortarea capului articular pe un calus reprezentat de contrapriza.- Scuturarea relaxanta a segmentului anatomic, kt prinde extremitatea distala si imprima

scuturaturi repetate de mica amplitudine.

Alti parametrii: forta, viteza, ritmul, durata. Se adapteaza starii pacientului. Forta se dozeaza in functie de durere. Viteza depinde de scop: pt scaderea tonusului muscular – viteza lenta cu insistenta; pt cresterea tonusului muscular alegem viteze rapide.Ritmul poate fi pendular in 2 timpi sau in 4 timpi la capetele excursiei mentinandu-se intinderea.Durata mobilizarii: o miscare va dura 1-2sec, mentinerea intinderii la capatul excursiei 10-15sec. O sedinta pt o art dureaza 10min si mobilizarea pasiva se repeta de 2-3x pe zi. Inainte de mob pasiva se face pregatire prin caldura,masaj, electroterapie. Se poate opri mob pasiva pt un masaj de 1-2min.

Mobilizarea autopasivaEste mob facuta de pacient, isi mobilizeaza segmentul bolnav prin instalatii sau prin intermediul partii sanatoase a corpului. Avantaje: se poate efectua la domiciliu sau in sedintele de knt. Exemple: in hemiplegii partea sanatoasa mobilizeaza partea paralizata. Mob prin scripete a partii bolnave cu mana sanatoasa. Genoflexiuni in redori de genunchi.

Mobilizarea pasiva mecanica se face cu aparatele Zender.Mobilizarea pasivo-activa este facuta de kt, dar asistata de catre bolnav. Se aplica la forte musculare 2 in care muschiul se contracta, dar nu deplaseaza segmentul anatomic antigravitational. Kt efectueaza pasiv miscarea pe intreaga sa amplitudine in timp ce pacientul isi contracta muschii activ.Scopul: refacerea fortei musculare. Se aplica mai ales la muschii transplantati.Manipularea

Curs 8

07.10.2010Tehnici in kinetologieDef, clasificareTehnicile anakinetice: proprietati

Page 26 of 50

Page 27: Baze Kineto

Imobilizarea – def, clasificare, reguli, dezavantajePosturarea – def, scop, clasificareTehnicile kinetice: caracteristici

- Statice: contractia izometrica – def, scop, relatia cu circulatia, relaxarea muscular – def, metode

- Dinamice: mobilizarea pasiva – def, efecte pe aparat locomotor – pe articulatii sip e muschi, efecte pe SN si psihic, efecte pe circulatie, pe alte aparate si sisteme

Conditii de realizare ale mobilizarii pasive care depind de kinetoterapeut, de pacient, parametri si manevreTractiuniMobilizarea pasiva sub anestezieMobilizarea pasiva asistataMobilizarea autopasivaMobilizarea mecanicaMobilizarea pasivo-activaManipularea

Tehnicile in kinetologie sunt alfabetul terapiei prin miscare. Ele reprezinta mijloace de tatament kinetoterapeutic. Mai multe tehnici repetate siustematic realizeaza exercitiul fizic. Exercitiile fizice executate in acelasi fel intr-o situatie data devin metode.Metodele au intotdeauna un scop.Clasificarea tehnicilor depinde de proprietatile aparatului locomotor: acesta realizeaza miscare, adica dezvolta activitate motorie. Aparatul locomotor poate fi mobilizat pasiv si mentine starea de repaos.Tejnicile in kinetologie sunt de 2 feluri: anakinetice – fara contractie muscular si fara miscare dar cu tonus muscular pastrat. Acestea sunt imobilizarea si postura; kinetic – in care este prezenta contractia muscular. Acestea sunt de doua feluri: statice – fara deplasare si dinamice – cu deplasare.Tehnicile kinetic statice sunt contractia izometrica si relaxarea muscularaTehnicile kinetic dinamice sunt active si pasive. Cele active se impart in reflexe si voluntare (mobilizarea active, mobilizarea active-pasiva si mobilizarea active cu rezistenta).Tehnicile kinetic dinamice passive – tractiunile, mobilizarea pasiva sub anestezie, active-asistata, auto-pasiva, mobilizarea mecanica, mobilizarea pasivo-activa si manipularea.Tehnicile anakineticeAnakinezie – inseamna lipsa deplasarii si lipsa contractiei musculare voluntare.O tehnica anakinetica este imobilizarea.Imobilizarea inseamna mentinerea in nemiscare a corpului sau a unei parti din el cu ajutorul unor instalatii sau aparate. In timpul imobilizarii se pastreaza tonusul muscular.Imobilizarea este de 3 feluri: de repaos, de contentie, de corectie.Imobilizarea de repaos poate fi imobilizare generala sau imobilizarea unui segment anatomic.Imobilizarea generala -> imobilizarea intregului corp, asa cum se intampla in boli grave ca infarctul miocardic, arsurile extinse, traumatismele cranio-cerebrale, traumatisemele medulare, toracice.Imobilizarea locala/regionala/segmentala se refera la un segment anatomic in care avem dureri la mobilizare. Aceste dureri pot sa fie determinate de artrite, tendinite, miozite, flebite.Imobilizarea de contentie – se face in aparat gipsat, in atela, in orteza, in corsete, in dispositive de plastic termomaleabile.Imobilizarea de contentie se aplica in fracture, luxatii, entorse, in artrite specifice (produse prin bacilul coc – microbul TBC), in discopatii (lombostat, Minerva – pt coloana cervicala).Imobilizarea de corectie foloseste dispozitivele déjà enumerate care se aplica unui segment de corp, fixat intr-o postura corijata.Imobilizari de corectie se aplica in scolioze, deviieri articulare care apar secundar unor retractii, in paralizii si in rupture tendino-musculare.Reguli ale imobilizarilor

Imobilizarile trebuie astfel aplicate incat sa nu jeneze circulatia, sa nu provoace dureri si leziuni pe tegumente.

Segmentele imobilizate nu este voie sa aiba joc liber, aparatul de corectie sa fie bine mulat pe segmentul anatomic.

Sub aparat se fac contractii izometrice pt a mentine tonusul muscular.

Imobilizarile au dezavantajeDaca imobilizarea se prelungeste prea mult apar urmatoarele fenomene:- hipotrofii musculare de inactivitate

- Apar redori articulare greu reductibile

Page 27 of 50

Page 28: Baze Kineto

- Apar edeme si tromboze venoase pt ca imobilizarea influenteaza in sens negativ circulatia venoasa de intoarcere

- Apar escare (leziuni pe tegument) si alte tulburari trofice- Imobilizarea reprezinta un discomfort fizic si psihic pt pacient

Posturile – atitudini impuse corpului sau unei parti din corp. ele se pot aplica preventive pt a preveni pozitii vicioase. Se pot aplica corectiv pt a corecta devieri si dezaxari. Se pot aplica in scop facilitator pt a usura efectuarea unui process fiziologic.Posturile au durata variabila. Ele se repeta pana se obine rezultatul.Posturile corrective se aplica in paralizii, reumatismul inflamator (spondilita anchilopoetica), avem artrite, lombosciatica, coxartroza, deviatiile coloanei vertebrale.Posturile corrective se clasifica dupa modul de aplicare in: posture autocorective pe care pacientul le adopa singur, posture liber-ajutate – in care pacientul este ajutat cu perne, chingi sau diferite suluri si exista posture fixate cu aparate.Regulile posturilor:

- Sa nu provoace dureri si noi contracture musculare.

- Daca dorim sa corectam devieri osoase ele nu se pot corecta decat la copii in crestere.- Inainte de posturare se incalzeste zona care trebuie posturata, cu termoterapie.- Exista posture seriate care se realizeaza cu atele, orteze amovibile (detasabile) – se pot aplica

pt o zi, o noapte. Ele sunt functionale. Ele permit mobilizarea si se pot adapta la bolnav. In primul rand au rol de a stabiliza articulatia, de a creste mobilitatea, iar pe masura ce mobilitatea creste putem modifica orteza. Ortezele permit adaptarea/modificarea posturii corectoare.

Posturile se realizeaza astfel incat sa poata fi pastrate si noaptea.Posturile de facilitare – posture prin care realizam un process fiziologic al organelor interne. Astfel posturile de facilitare sunt posture de drenaj bronsic, antideclive – pt circulatia de intoarcere (prin care circulatia venoasa este usurata), posture de facilitare a respiratiei, de drenaj biliar.Tehnicile kinetice sunt tehnicile in care avem miscare si contractie musculara.Cele statice sunt tehnicile in care avem contractie muscular, dar nu si deplasare. -> contractia izometrica.Contractia izometrica – o contractie musculara in care nu se schimba lungimea muschiului, dar in care creste tensiunea in muschi.In timpul contractiei izometrice se pun in tensiune toate fibrele musculare, de aceea contractia izometrica creste forta muscular, rezistenta muscular si se produce o rapida hipertrofie a masei musculare.Contractia izometrica este obositoare. Ea nu poate fi mentinuta mult timp pt ca impiedica circulatia sangelui in muschi.Relaxarea muscular - consta din scaderea tensiunii de contractie a muschiului. Chiar si in relaxare maxima se mentine tonusul muscular prin activitate permanenta a fibrelor musculare intrafusale.Relaxarea muscular este de doua feluri:

- Generala – a intregului corp – este legata de relaxarea psihica.

- Exista relaxare muscular locala – se refera la un grup muscular.

Metodele de relaxare se bazeaza pe inducerea constienta de catre paciet a decontracturarii muschiului.Astfel pt a obtine relaxare muscular generala se constientizeaza starea de relaxare muscular ca o stare inversa contractiei musculare. In acest scop se executa alternativ contractii statice, urmate imediat de relaxari.O alta metoda de relaxare este suspendarea unui segment de corp intr’o chinga (hamac) sau pur si simplu sprijin absolute pe un plan orizontal, oprindu’se astfel orice activitate musculara.O alta metoda de relaxare este scuturarea rimtica a unui seg,ent anatomic de catre kinetoterapeut.O alta metoda – vibrarea segmentului anatomic, masaj bland a muschiului contractat.Tehnicile kinetic dinamice au la baza miscarea care se efctueaza prin contractie izotonica. 90% din kinetoterapie este dinamica.Mobilizarea pasiva – este mobilizarea efectuata de o forta exterioara pacientului.Subiectul nu face travaliu muscular. Pacientul nu participa prin contractoe musculara.Efectele mobilizari passive

- Asupra aparatului locomotor

- Asupra SN si psihicului- Asupra sistemului circulator- Asupra altor aparate si sisteme

Page 28 of 50

Page 29: Baze Kineto

Principalul effect este asupra aparatului locomotor – asupra articulatiilor.La articulatii mobilizarea pasiva mentine mobilitatea articulara, troficitatea structurilor articulare si creste elasticitatea structurilor capsule-ligamentare (tendoane, muschi, piele).Un alt effect este asupra muschilor. La nivelul muschilor MP mentine excitabilitatea muschiului pt ca intinderea muschiului va determina contractie musculara, prin stretch-reflex. MP scade contractura musculara prin intinderea prelungita a muschiului – reactia de alungire Cabat. MP influenteaza SN si tonusul psihic pt ca mentin memoria kinestezica, pastreaza schemele de miscare ale corpului prin informatii proprioceptive pornite de la articulatiile mobilizate spre cortex.MP mentine moralul pacientului prin vizualizarea MP a articulatiilor si prin simpla prezenta a kinetoterapeutului.Efectele asupra aparatului circulatorMP are effect de pompa asupra vaselor, elimina edemele de imobilizare, iar prin SNV se produce hiperemie locala prin MP, si chiar tahicardie.Efecte asupra altor aparate si sisteme – MP mentine troficitatea tesuturilor, creste tranzitul intestinal, usureaza evacuarea vezici urinare si influenteaza sistemul endocrine.

Conditii de realizare a MP care depend de kinetoterapeutKinetoterapeutul trebuie sa cunoasca diagnostiul anatomic si functional pe baza bilantului si testingului muscular.Kt trebuie sa cunoasca tehnicile de lucruNu se lucreaza pe directii blocate, se lucreaza pe directii nedureroase si numai pe directii fiziologice cu amplitudine maxima, adaugand miscari de facilitare.Astfel abductia bratului este facilitate de rotatia externa a bratului.MP se vor efectua analytic antrenand articulatie dupa articulatie succesiv pe toate directiile de miscare.MP sa nu provoace durere pt ca durerea va declansa niste reactii de aparare muscular care va limita mobilitatea articulara. MP trebuie pregatita de kt prin aplicatii de caldura, de masaj, electroterapie antialgica.Exista reguli care tin de pacient

- Bolnavul sa inteleaga manevrele care I se aplica sis a colaboreze la tratament.

- E important ca pacientul sa isi priveasca segmentul anatomic mobilizat pasiv, de aceea segmentul respectiv va fi descoperit – fara imbracaminte.

Reguli cu privire la parametric MP- Pozitia bolnavului in timpul MP trebuie sa fie una de maxim confort in care articulatiile sa fie

ralaxate si stabile. Pozitia sa ofere stabilitate pt restul corpului.

- Pozitia se alege astfel incat sa ofere confort ethnic kt-ului.- Mainile kt care se aplica pe bolnav se numesc prize. Mana kt trebuie sa aiba un contact larg cu

segmentul anatomic. - Intre mainile kt sa nu fie decat o articulatie.- Contrapriza – mana kt care fixeaza articulatia – trebuie sa fie in apropierea articulatiei, iar

priza care mobilizeaza articulatia poate sa fie mai indepartata. Locul de aplicare a prizei este element de facilitare sau inhibare a muschiului.

Alti parametric ai MP sunt forta de mobilizare, viteza, durata mobilizarii, frecventa ei.Acesti parametric se adapteaza starii bolnavului si scopului urmarit. Mobilizarea se face cu prograsivitate – ca intensitate si amplitudine de la o sedinta la alta. Se incepe cu intensitate si amplitudine mica, sip e masura ce inaintam in tratament creste intensitatea mobilizarilor si amplitudinea.In cadrul MP se aplica manevre: de alunecare a unui segment anatomic fata de altul si manevre de tractiune – de indepartare a segmentului anatomic.Mobilizarile passiveTractiunea – este MP prin care niste forte aplicate in axul segmentului anatomic indeparteaza capetele osoase articulare.Se pot efectua manual sau cu instalatii. Ele sunt de 3 feluri: continue, discontinue, alternante.Tractiunile continue se aplica prin instalatii cu contragreutati. Acestea sunt scripeti, arcuri, planul inclinat. Indicatiile tractiunilor continue: se aplica in ortopedie si in recuperare. In ortopedie – pt realinierea osului fracturat si se aplica in deplasari de capete articulare.In recuperare se aplica tractiuni continue pt corectarea articulatiilor deviate sib locate si pt decoaptarea articulara (are effect antialgic pt ca presiunea crescuta intraarticular duce la durere). Tractiunile continue se dozeaza: forta si durata tractiunii. Acestea se aplica in functie de durere. Tractiunile continue se aplica prin corsete, mansoane, brose transosoase, benzi adezive la piele.

Page 29 of 50

Page 30: Baze Kineto

Tractiunile discontinue sunt effectuate de kt cu mana dar pot fi effectuate si cu instalatii. Ele se indica la articulatiile cu redori care nu sunt in pozitie anatomica, articulatii cu dureri, cu contracture musculare, cu inflamatii, discopatii.Tractiunile alternante sunt variante de posturi. Se aseamana ortezelor progressive. Ele se aplica oblic, si nu in ax pe segmentele invecinate ale unor articulatii cu aparate amovibile, progresiv se creste tractiunea (la 48 de ore se modifica). Tractiunile alternante se indica in ……… cicatrici si retractii de tesuturi moi. Mobilizarea fortata sub anestezie – se aplica in ortopedie. Se foloseste la fortarea redorilor articulare, cu ruperea aderentelor care s-au format in partile moi periarticulare, se face sub anstezie generala. Sub anestezie generala avem relaxare musculara, fara o pozitie din partea pacientului.Mobilizarea sub anestezie se face in etape successive la interval de cateva zile, fiecare etapa fiind urmata de fixarea unei atele gipsate pt mentinerea nivelului de amplitudine castigat.Dupa 48 de ore de fixare se face mobilizare active-pasiva, iar dupa cateva zile de kinetoterapie intense se face o noua mobilizare fortata. Se combate edemul articular cu medicamente antiinflamatoare nesteroide si comprese resorbtive. Exista riscuri la o mobilizare fortata sub anestezie:Risc de fracture de epifize la copiiSmulgeri ligamentareRupturi cutanate

Mobilizarea pasiv asistata – este efectuata de kt. Pacientul isi relaxeaza voluntary musculature.Parametric pe care ii urmarim in mobilizarea pasiv-asistata:

- Pozitia pacientului si a kt

- Prize si contrapriza- Manevrele de mobilizare- Forta - Ritmul de mobilizare

Pozitia pacientului este astfel aleasa incat sa ofere confort si relaxare pt pacient si kt sis a ofere o buna abordare a segmentului anatomic.Priza (efectueaza mobilizarea, este la distant de articulatie, distant care va fi un brat deparghie) si cintrapriza (fixeaza segmentul proximal al articulatiei, este cat mai aproape de aceasta)Prize poate fi tehnica de facilitare.Manevrele effectuate de kt in cadrul MP:

- Miscare lenta, progresiva, care se incepe pe directia libera

- Se face pe toate amplitudinile posibile- La capatul excursiei de miscare se creste presiunea - Repetate fortari la nivelul redorii, combinate cu tractiune in ax pt decoaptare si rotare in ax in

ambele sensuri.- O manevrea speiala este fortarea capului articular pe un calus reprezentat de contrapriza.- Scuturarea relaxanta a segmentului anatomic. Kt prinde extremitatea distal si imprima

segmentului anatomic scuturaturi repetate de mica amplitudine.- Alti parametric: forta, viteza, ritmul si durata. Se adapteaza starii pacientului. Astfel forta se

dozeaza in functie de durere. Viteza mobilizarii depinde de scop. Astfel pt scaderea tonusului muscular alegem viteza lenta si insistentza, iar pt cresterea tonusului muscular alegem viteze rapide de mobilizare.

Ritmul de mobilizare poate fi pendular – in 2 timpi sau putem allege ritm in 4 timpi, la capetele cursei mentinandu-se intinderea.Durata mobilizarii – o mobilizare 1-2 sec. mentinerea intinderii la capatul excursiei 10-15 secunde. O sedinta pt o articulatie dureaza 10 min si MP se repeta de 2-3 ori/zi. Inainte de MP se face pregatire prin caldura, masaj, electroterapie. Puteti opri MP pt un masaj de 1-2 minMobilizarea auto-pasiva – mobilizarea facuta de pacient. Pacientul isi mobilizeaza segmentul bolnav prin instalatii sau prin intermediul partii sanatoase a corpului. Mobilizarea autopasive are avantaje. Se poate efectua la domiciliu sau intre sedintele de kinetoterapie (ex: in hemiplegii partea sanatoasa mobilizeaza partea paralizata, prin scripete a MS bolnav prin intermediul partii sanatoase – genoflexiunea in redorile de genunchi).Mobilizarea pasiva mecanica se face cu aparatele Zander.Mobilizarea pasivo-activa – este facuta de kt, dar asistata de catre bolnav. Se aplica la forte musculare 2, in care muschiul se contracta dar nu deplaseaza segmentul anatomic antigravitational. Kt efectueaza pasiv miscarea pe intreaga sa amplitudine in timp ce pacientul isi contracta muschii activ.

Page 30 of 50

Page 31: Baze Kineto

Scopul mobilizarii pasivo-active este refacerea fortei musculare. Se aplica mai ales la muschii transplantati.Manipularea

Curs 9Kinetologie generala curs Profesor comanescu ivona

Tehinici in kinetologie Suntalfabetul vterapiei in miscare tehnicile in hinetoogie repreyinta misloace de tratament in

kinetoterapie. Mai multe tehnici repetate sistematic realiyaeaya exercitul fiyic. Exercitiile fiyice executate in acelasi fel intro situatie data devin metode. Metodele au un scop in todeauna. Clasificarea tehnicilor depinde de proprietatile aparatului locomotor care sunt, Aparatul locomotor realiyeaya miscare, adica deyvolta activitate motorie. Acesta poate fi mobiliyat pasiv,Aparatul lpcomotor mentine starea de repaus. Tehnicile in hinetologie sunt de doua feluri anachinetice adica fara contractie muschulara si fara miscare dar cu tonus muschular testat tehnicile anachinetice sunt imobiliyarea si postura. Tehnicile chinetice in care ieste preyenta contractia muschulara tehnicile chinetice sunt statice fara deplasare si dinamice cu deplasare. Cele statice sunt contractia iyometrica si relayarea musculara. Tehnicile cinetice statice sut active si pasive. Cele chinetice dinamice active sunt inpartite la randul sau in reflexe si voluntare. Cele active voluntare sunt mobiliyarea activa pasiva si mobiliyarea activa cu reyistenta.

Tehnici chinetice dinamice pasived sunt actiunile tractiunile mobiliyarea pasiva sub antesteyie mobiliyarea pasiva astistata mobiliyarea autopasiva mobiliyarea mecanica mobiliyarea pasivoactiva si mainipularea.

Tehnicile anachinetice inseamna lipsa deplasari si lipsa deplasari contractiei musculare voluntare. O tehnica anachinetica ieste imobiliyarea care inseamna mentinerea in ne miscare a corpului sau a unei parti di acesta cu ayutorul unor instalati sau aparate. In timpul imobiliyari se pastreaya tonusul muschular. Aceasta ieste de trei feluri imobiliyare de repaus de contentie si mobiliyare de corectie.

Imobiliyarea de repaus poate sa fie generala sau imobiliyarea unoi segemnt anatomic. Se refera la intregul corp mentinerea in ne miscare a corpului in intregime asa cum se intampla in boli grave arsuri extinse traumatismele cranio cerebrale cele medulare toracice si altele. Imobiliyarea locala regionala locala segmentara se refera la un segment anatomica in care avem dureri la mobiliyare aceste dureri pot fi determinate de artirte tendinite mioyite flebite si altele.

Imobiliyrea de contentie se face in aparat ghipsat in atela in orteya in corsete in dispoyitive de plastic termomaleabile. Se aplica imobiliyarea de contentie in cayul in fracturi luxati in entorse in artrite specifice si in discopati se aplica o orteya care se numeste lombostar su minerva daca ie la coloana cervicala.

Imobiliyarea de corectie care foloseste dispoyitive de mai sut care se aplica unui segment de corp fixat intro postura corijata. Se aplica imobiliyarile d corectie in scolioye in devieri articulare care apar secundar unor retracti. Imobiliyri de corectie se aplica in paraliyi si in rupturi tendino muschulare. Exista reguli ale imobiliyarilor imobiliyarile trebe aplicate in asa fel sa nu jeneye circulatia sa nu provoace dureri si leyiuni pe tegumente. Segmentele imobiliyte nu ieste voie sa nu aiba joc liber. Sub aparat se fac contracti iyometrice pentru a mentine tonusul muschular.

Acestea au deyamantaje imobiliyarile daca se prelungeste prea mult apar urmatoarele fenomeneapar hipotrofi muschulare de inactivitate. De asemenea apar redori articulare geu reductibile. Dupa imobiliyari apar edeme si tromboye venoase pentru ca imobiliyarea infuluienteaya circulatia venoasa de intoarcere. In cay de imobiliyari prelungite apar escale si alte tulburari torfice. Aceasta repreyinta un disconfort fiyic si psihic pentru pacient.

PosturileSunt atitudini impuse corpului sau a unei parti din corp iele se pot aplica preventiv pentru a preveni poyiti vicioase se pot aplica corectiv pentru a corecta devieri si deyaxari. Se pot aplica in scop facilitator pentru a sura efectuarea unui proces fiyiologic posturile au durata variabila si posturile se repeta cu perseverenta pana se obtine reyultate.

Posturile corective se aplica in boli invalidante cum sunt paraliyiile reumatismul inflamator in care avem artrite cum ar fi spondilita antilopoietica. Alte boli in care se aplica posturi ieste lombosceiatia cosartroya deviati de coloana. Posturile de corectie se clasifica dupa modul de aplicare in posturi autocorectie care sunt adoptte singur posturi libere ajutate ieste ajutat cu perne cu curele cu diferite suluri. Posturi fixate cu aparate.

Regulile posturilor nu ieste voie sa provoace dureri si noi contracturi muschulare daca dorim sa corectam devieri osoase iele nu se pot corcta doar la copii in crestere.

Inainte de posturare se incalyeste yona care se postureaya cu termoterapie. Exista posturi seriate care se realiyeaya cu atele cu orteye amovibile adica orteye care se pot desface. Acestea se

Page 31 of 50

Page 32: Baze Kineto

aplica pentru o yi pentru o noapte.. acestea sunt functionale iele permit mobiliyarea si se pot adapta la bolnavi.

In primul rand are rol de a stabiliya articulati au rol de a creste mobilitatea iar pe masura ce mobilitatea creste putem sa modificam orteya. Deci orteyele permit adamtaprea posturi corectoare. Posturile se realiyeaya astfel in cat iele se pot pastra si noaptea.

Posturi de facilitare sunt prin care realiyam un proces fiyiologic al organelor interne astfel posturile de facilitate sunt posturile de drenaj bronsic, cele antideclive pentru circulatia de intoarcere, prin aceasta circulatia venoasa ieste usurata, posturi de facilitare a respiratiei posturi de drenaj biliar.

Tehnicile chineticeIn acestea avem miscare si contractie muschular. Avem miscare in tehnicile cinetice statice in care avem contractie muschulara dar nu avem deplasare cum ar fi contractia iyometrica. Definitei contracita iyometrica ieste o cntractie muschulara in care nu se schimaba lungimea muschiului dar in care creste tensiunea in muschi. In timp contractie iyometrice se pun in tensiune toate fibrele musculare deaceia creste forta muschulara creste reyistenta muschulara si se porduce o rapida hipertrofie a masei muschulare. Contractia iyometrica ieste obositoare nuu poate fi mentinuta mult timp pentru ca inpiedica circulatia sangeluli in muschi.

Relaxarea muschulara consta din scanderea tensiuni de contractie a muschiului. Chiar si in relaxare maxima se mentine tonusul muschular prin activitatea permanenta a fibrelor muschulare intrafusale. In cay de relaxare se relaxeaya doar fibrele extra fusale ale muschiului. Relaxarea muschulara ieste de doua feluri relaxare generala a intregului corp relaxarea aceasta ieste legata de relaxarea psihica. Intre psihic si muschi exista o legatura. Relaxarea unui grup de muschi ieste relaxare locala. Metodele de relaxare se bayeaya pe inducerea constienta de catre pacient a decontracturari muschiului. Astfel pentru a obine relaxare generala se constientiyeaya stara de relaxare muschulara ca ostare inversa a contractiei muschulare.

In acest scop se executa alternativ contracti statice urmate imediat de relaxari. O alta metoda de relaxare ieste suspendarea unui segment de corp intro curea sau pursisimplu sprijin pe un pllan oriyontal orpinduse astfel orice activitate muschulara. O alta metoda de relaxare ieste scuturarea ritmica a munui segment anatomic de catre kientoterapeut. Vibrarea segmentului anatomic o alta manevra sau masaj bland a muschhiului contractat.

Tehnici chinetice dinamiceAcestea au la baya miscarea care se efectuaya prin contractie iyotonica. Nouayeci la suta

ieste dinamica se efecutaya prin contractie muschulara iayotonica.

Mobiliyarea pasivaIeste mubiliyarea efecutata de o forta exterioara a pacientului subiectul nu face travaliu

muschular. Acesta nu arpicipala miscare. Are efecte asupra aparatului locomotor asupra sistemului nervos asupra sitemului circulator si asupra altor aparate si sisteme. Principalul efect ieste pe aparatul locomotor si anume asupra articulatiilor la articulati mobiliyarea pasiva mentine mobilitatea articulara troficitatea structurilor articulare si creste elasticiattea strucutrilor capsulo ligamentare adica a tendoanelor muschilor si pieli. In muschi mobiliyarea pasiva mentine excitabilitatea muschiului pentru ca intinderea muschiului va determina contractie muschulara. Mobiliyarea pasiva scade contractura muschulara prin intinderea prelungita a muschiului. Acest efect de scadere a contracturi muschulare se numeste reactia de alungire cabat.

Declanasare streci reflexului se face prin intinderi bruste. Mobiliyarea pasiva influienteaya sistemul nervos si tonusul psihic pentru ca toate aceste efecte. Acestea mentin memoria chinesteyica pastraya miscarile corpului prin informati proprioceptive pornite de la articulatiile mobiliyate spre cortex. Mobiliyarea posiva mentine moralul pacientului prin viyualiyarea pasiva a articulatiilor si prin simpla preyenta a kinetoterapeutului. Efectele asupra aparatului circulator mobiliyarea pasiva are efect de pompa asupra vaselor elimina edemele de imobiliyare iar prin sistemul nervos vegetativ se produce hiperemie locala dupa mobiliyarea pasiva si chiar tahicardie. Efecte asupra aparate si siteme mobiliyarea pasiva mobiliyare mentine tranyitul instesinal usureaya evacuarea veyici urinare si influienteaya sistemul endocrin.

Conditi de realiyare ale mobiliyarilor pasiveConditi de realiyare care de pind de hineoterapeut trebe sa cunoasca diagonosticul anatomic

si functionala al pacientului si pe baya testingului muschular si trebe sa cunoasca tehnicile de lucru. Nu se rucleayaq pe directi blocate se lucreaya pe directi ne dureroase si numai pe directi fiyiologice cu amplitudine maxima adaugand miscari de facilitare. Asfele amductia ieste facilitata de rotatia externa a bartului. Tehnicile trebe sa fie se vor efectua analitic antrebant articulatii dupa articulati succesiv pe toate directiile de miscare. Mobiliyarea pasiva sa nu provoace durere pentru ca durerea va declansa niste reacti de durerea muschulara si de aparare care va limita mobilitatea articulara. Mobiliyarea pasiva trebe precgativa de cinetoterapeut prin aplicati de caldura de masaj electoraterapiaantialgica. Exista reguli care tin de pacient. Bolnavul trebe sa inteleaga manevrele care ieseaplica si sa colaboreye la tratament. Ieste importan sa vada pacientul segmentul anatomic

Page 32 of 50

Page 33: Baze Kineto

imobiliyat. Deaceia segmentul anatomic mobiliyat va fi descoperit fara imbracaminte. Reguli care se refera la parametri mobiliyari pasive. Poyitia bolnavului trebe sa fie de maxim confort in carte articulatiile sa fie relaxate dar si stabile sa ofere stabilitate pentru restul corpului. Poyitia se alege in astfel sa ofelre confort tehnic kinetoterapeutului adica cineto terapeutul sa poata aborda articulatia de mobiliyat cu usurinta. Mainile kinetoterapeutului ce se aplica pe bolnav se numeste priya. Mana kinetoterapeutului trebe sa aiba un contact larg cu corpul pacientului. Intre mainile kinetoterapeutului sa fie doar o articulatie. Contra priya ieste mana chinetoterapeutului care fixeaya priya articulatia trebe sa fie in apropierea artiuclatiei iar priya care mobiliyeaya articulatia poate sa fie mai indepartata. Locul de aplicare a priyei ieste element de facilitare sau inhibare a muschiului. Alti parametri ai mobiliyari pasive sunt forta de mobiliyare viteya de mobiliyre durata mobiliyari fregventa mobiliyari. Acesti parametri se adapteaya stari bolnavului si scopului urmarit.

Mobiliyarea se face cu progresivitate ca intensitate si amplitudine de la osedinta la alta. Astfel se incepe de la o intensitate si amplitudine mica si pe masura ce inaintam in pacient in tratament cresc acestea doua. In cadrul mobiliyari pasive se aplica manevre doua tipuri de manevre manevre de alunecare intre segmentele anatomice intre iele si manevre de tractiune adica de indepartare a segmentelor anatomice.

TractiunileIeste mobiliyarea pasiva prin care niste forte aplicate in segmentul in axul segmentului

anatomic indeparteaya capetele oasose articulare se pot efectua manual sau cu instalati iele sunt de trei feluri continuie discontinuie si alternante.

Tractiunile continuie se aplica prin instalati cu contragreutati sunt scripeti arcuri planul inclinat indicatiile tractiunilor continuie se alica in ortopedie si in recuperare acestea se aplica in ortopediea pentru reanilinerea osului fracturat si se aplica in deplasari de capete articulare.

In recuperare se aplica tractiuni continuie pentru corectarea articulatiilor blocate si deviate si pentru decoaptara articulara. Aceasta are efect antialgic. Pentru ca presiunea crescuta intraarticular duce la durere. Tractiunile continuie se doyeaya forta si durata tractiuni adica forta si durata tractiuni se aplica in functie de durere. Tractiunile continuie se aplica prin corsete mansoane brose transosoase benyei adeyive la piele.

Cel discontinuie sunt efectuate de kinetoterapeut dar pot fi efectuate si cu instalati si se indica la articulatiile cu redori care nu sunt in poyitie natomica. Articulatii cu inflamati adica inflamate. Se aplica in discopatie.

Cele alternante sunt variante de posturi se asemana orteyelor progresive iele se aplica oblic si nu in ax pe segmentele invecinate ale unei articulati cu aparate amovibile progresiv se creste tractiunea la patruyeci si pot de ore. Aceste se indica in corectiea devierilor retracti de tesuturi moi cicatrici. Mobiliyarea sub anesteyie se aplica in ortopedie se foloseste la fortarea redorilor articulare. Aici sunt ruperi aderente formate in partile moi periarticulare se face sub anesteyie generala avem relaxare musculara fara opoyitie din partea pacientului.

Aceasta se face in etape succesive la interval de cateva yile fiecare etapa ieste urmata de fixarea unei atele ghipsate pentru mentinerea de amplitudine castigat. Dupa aptruyeci si pot de ore de fixare se face mobiliyare activo pasiva iar dupa cateva yile de kinetoterapie intensa se face o noua mobiliyare fortata se conbate edemul articular cu medicaemnte antiinfrlamatoare ne steroite si conprese reyortive. Exista riscul de fracturi de epifiya la copi riscuri d smulgeri ligamentare si risc de rupturi cutanate.

Mobiliyarea pasiva asistataSe numeste asistata pentru ca exista kinetoterapeutl care face miscarea pacientul isi

relaxeaya voluntar muschulatura. Parametri pe care ai urmarim va fi poyitia pacientului si a kineotterapeutului priya si contra priya manevrele de mobiliyare forta si ritmul de mobiliyare. Poyitia pacientului ieste astfel aleasa sa ofere confort si relaxare pentru pacient si terapeut si sa ofere o buna abordare a segmentului anatomic. Priya si contra priya aceasta fixeaya segmentul proximal al articulatiei contrapriya ieste cat mai aproape de articulatie priya efectuieaya mobiliyarea. Priya ieste la distanta de articulatie la aceasta distanta va fi o distanta de un brat de parghie priya poate fi tehnica de facilitare. Manevrele efecutate in catrul mobiliyari pasive vor fi miscare lenta progresiva care se incepe pe directia libera se face pe toate amplitudinile posibile iar la capatul excursiei de miscare se creste presiunea.

Repetate fortari la nivel de redoare, conbinate cu tractiune in ax pentru decuaptare si rotare in ax in ambele sensuri o manevra speciala ieste fortarea capului articular pe un calus repreyentat de contrapriya. Scuturarea relaxanta a segmentului anatomic kientoterapeutul prinde extremitatea distala si imprima segmentului anatomic scuturaturi repetate de mica amplitudine. Alti parametri sunt frta viteya ritmul si durata se adapteaya stari pacientului. Astfel forta se doyeaya in functie de durere viteya mobiliyari depinde de scop stfel pentru scaderea tonusului muschular alegem viteya lenta cu insistenta iar pentru cresterea tonusului muschular crestem viteya. Ritmul de mobiliyare poate fi pendular in doi timpi sau poate fi ritm in patru timpi la capetele excursiei mentinanduse intinderea.

Page 33 of 50

Page 34: Baze Kineto

Durata mobiliyari o miscare va dura una doua secunde mentinerea intidinderi la capatul excursiei yece cinsprayece secunde. O sedinta pentru o articulatie dureaya yece minute si mobiliyarea pasiva se repeta de doua trei ori pe yi. Inainte de mobiliyare pasiva se face pregatire prin caldura masaj electroterapie putem opri mobilitatea articulatie pentru masaj una doua minute.

MobiliyareaaoutopasivaIeste facuta de pacent pacientul isi mobiliyeaya segmentul bolnav prin instalati sau prin

intermediul parti sanatoase acorpului mobiliyarea aoutopasiva are avantaje se poate efectua la domiciliu sau intre sedintele de terapie exemple demobiliyare in hemipleci partea sanatoasa mobiliyeaya parte paraliyata. Mobiliyarea prin scripete a parti bolnave cu partea sanatoasa. Exemplu cum ar fi in redorile de genunchi exercitiu de genoflexiuni. Mobiliyarea pasiva se face cu aparatele yander.

Mobiliyarea pasivo activa ieste facuta de terapeut dar asistata de catre bolnav se aplica la forte muschulare doi in care muschiul se contracta dar nu deplaseaya segmentul anatomic antigravitational. Terapeutul efectuiaya pasiv miscarea pe intraga sa amplitudine in timp ce pacientul isi contracta muschi activi. Scopul mobiliyari aceste mobiliyari ieste refacerea fortei muschulare se aplica la muschi transplantanti.

ManipulareaCurs 10

14.12.2010MOBILIZAREA ACTIVAMobilizare active – este mobilizarea articulara insotita de contractie musculara efectuata de pacient.MA se face cu travaliu muscular care va mobilize segmentele anatomice.MA este reflexa si voluntara.Cea reflexa este mobilizarea care apare in mod reflex ca un raspuns la un stimul senzorial.Contractia musculara va fi involuntara.Exemple de reflexe: reflexele de intindere sau stretch reflexul. Acesta consta din intinderea intinderea brusca a unui muschi care va determina contractia acestuia. Daca se aplica si o reistenta efectul va fi mai bun. Reflexul de intindere apare ca urmare a stimularii fusului muscular.Un alt reflex este reflexul care va determina reactii de echilibrare. Aceste recatii de echilibrare apar la destabilizarea corpului in mod involuntar, reflex apar miscari complexe care readuc corpul la starea de echilibru.Reflexele de postura – mentin pozitia ortostatica a corpului. Aceasta este mentinuta prin contractii musculare involuntare care sunt declansate in mod reflex cu punct de plecare din urechea interna – labirint – si de la structurile articulare ale gatului si de la pielea talpilor. Aceste reflexe sunt reflexul cervical tonic simetric si asimetric, reflexul labirintic-tonic simetric si asimetric si reflexul de indreptare (aliniere) a corpului care se datoreaza reactiei positive de sprijin si reflexelor de redresare si echilibrare a corpului.Aceste reflexe sunt mai evidente imediat dupa nastere. Prin ele, copilul se adapteaza la mediu. Pe masura ce copilul se dezvolta aceste reflexe sunt tot mai greu de pus in evident seprata unul de altul.Folosim aceste reflexe in metoda Bobat – metoda folosita in reeducarea neuro-motorie din neurologie. MA reflexa produce o stimulare neuro-musculara, asigura extensibilitatea muschilor, intretine vascularizatia in muschi, reduce spasticitatea muschilor si dezvolta scheme de miscare, stereotipuri de miscare pe care pacientul nu le poate executa singur.MA voluntara – se realizeaza prin contractie muscular voluntara izotonica, care este o contractie muscular dinamica, consumatoare de energie.In contractia muscular izotonica, muschiul isi modifica lungimea, adica capetele lui de insertie se aprope sau se indeparteaza, realizand deplasari ale segmentelor anatomice.Efectele MA voluntare sunt aceleasi ca la MP, dar rezultatele apar mai rapid si sunt mai importante.MA voluntara mentine amplitudinea de miscare articulara, creste forta muscular, reface coordonarea neuro-musculara, mentine corculatia normal in muschi si articulatii, mentine sanatatea aparatului circulator, ventilatia pulmonara, amelioreaza conditia psihica a bolnavului si mentine echilibrul neuro-endocrin.Tehnici de MA voluntaraMA libera – efectuata de bolnav, fara nici o interventie exterioara care sa faciliteze sau sa se opuna miscarii. Avem o sg conditie la MA libera: adaptarea la nevoile si performantele pacientului a parametrilor miscarii (directia de miscare, amplitudinea miscarii, ritmul miscarii, forta miscarii, durata miscarii, pozitia de pornire a exercitiului).M activo-pasiva (M activ asistata) – MA asistata. Asistarea o face kt. Roluri:Alegem MAP pt FM 3 si 4. Kt completeaza miscarea pacientului pt a proteja FM a acestuia.

Page 34 of 50

Page 35: Baze Kineto

Kt directioneaza miscarea pe toata amplitudinea ei.Kt sustine segmentul anatomic, il pozitioneaza, kt ajuta la refacerea complete a mobilitatii articulare.Miscari combinate si miscari complexe.

Kt trebuie doar sa ajute, nu sa se substituie fortei proprii pacientului, altfel miscarea devine pasiva!Forta exterioara se aplica pe directia de actiune a muschiului asistat.Aceasta forta trebuie sa fie mai accentuata la inceputul miscarii pt a invinge inertia, si la sfarsitul miscarii, pt a mari amplitudinea de miscare.Metode de lucru:Alegem o buna stabilitate a corpului, alegem o buna pozitie de pornire, lucram astfel incat sa nu antrenam muschii antagonisti, se lucreaza pe toata amplitudinea de miscare, lent, fara bruscari, se lucreaza cu repetitii, fara instalarea oboselii si se lucreaza la comanda.Mijloace de asistare: asistarea poate fi efectuata si prin corzi elastic, scripeti, eista autoasistare cu partea sanatoasa sau cu scripetii – se aplica mai ales in redori, suspendarea (exercitii din suspendare – exercitii din care se elimina gravitatia), hidro kineto terapia – in care folosim plutirea care actioneaza la facilitarea miscarii conform legii lui Arhimede.MA cu rezistenta – mobilizarea efectuata de pacient contra unei forte exterioare care se opune fortei mobilizatoare a pacientului.Mechanism de actiune:Musculature pacientului trebuie sa dezvolte un travaliu crescut astfel incat sa invinga forta exterioara. Prin acest travaliu crescut efectuat contra rezistenta creste forta muscular, muschiul se poate hiprtrofia, creste rezistenta muscular.Regulile in MA cu R:

1. Rezistenta trebuie aplicata pe tot parcursul miscarii active.2. Valoarea rezistentei trebuie sa fie mai mica decat valoarea fortei muschilor care se contracta.

Daca rezistenta este de aceeasi valoare cu forta -> contractia devine izometrica.3. Rezistenta sa nu aiba repercursiuni negative pe coordonarea miscarii.4. Rezistenta se aplica pe fata de miscare a segmentului cxare se mobilizeaza5. Presiunea rezistentei influenteaza exteroceptorii care von stimuli miscarea.6. Dupa fiecare miscrae cu rezistenta se introduce o scurta relaxare.7. Ritmul mobilizarii: la rezistente mari alegem ritm rar, la rezistente mici ritm rapid. Ritmul este

fixat de kt in functie de varsta pacientului, bolile associate, gradul de antrenament.8. Este importanta stabilitatea segmentului de mobilizat.

Tehnici de MA cu RExemple de rezistente: prin scripeti – saci de nisip, discuri metalice, gantere, mingi medicinal, rezistentele se cantaresc, se scrie valoarea pe ele.Arcurile si materialele elastice Rezistentele arcurilor se pot adapta la valoarea fortei muschiului.Arcurile – utile pt tonifiere si facilitare.2-3 arcuri in parallel isi dubleaza sau tripleaza valoarea.Trebuie sa fim atenti la pozitia pacientului cand se lucreaza cu arcul: forta lui, lungimea lui. Aparatele cu arcuri le folosim mai ales pt recuperarea fortei si mobilitatii la mana si picior, pt prehensiune putem aplica inele de cauciuc, bureti, para de cauciuc care vor lucre conform acelorasi principia ca si terapia cu arcuri.Material maleabile, cu plasticitate cum e lutul, chitul. Ceara, parafina, nisipul – pt recuperarea mainii si a degetelor.Apa – rezistenta apei este cu atat mai mare cu cat suprafata corpului care se misca este mai mare si cu cat ritmul de miscare este mai rapid. Putem mari suprafata de miscare cu flotoare, palete, scuturi, care sunt directii de miscare contra rezistenta in apa. Sunt miscari de lateralitate, miscarile de sus in jos, si de scoatere a segmentelor anatomice din apa.Se poate creste rezistenta apei prin cresterea vascozitatii ei prin adios de subst – namol semifluid.Rezistenta kt – este cea mai valoroasa rezistenta pt ca se poate adapta la forta pacientului. Rezistenta kt se poate aplica gradat. De obicei se aplica la FM foarte slabe. Kt se aseaza pe directia miscarii.Rezistenta efectuata de pacient – autorezistenta – care poate fi reprezentata de propriul corps au partea sanatoasa. Pacientul isi opune lui insusi o rezistenta dozata.Toate aceste tehnici se pot asocial in functie de starea FM, starea generala a pacientului, de capacitatea intelectuala a pacientului si in functie de obiectivele urmarite.

Exrecitiul fizic terapeutic – este ansamblul de tehnici kinetoterapeutice, care reunite dupa o anumita logica si repetate sistematic amelioreaza miscarea.Unele exercitii perfectionate si repetate cu un anumit scop devin metode. Scopul exercitiului fizic poate fi:

Page 35 of 50

Page 36: Baze Kineto

- Cresterea MA- Cresterea FM- Cresterea coordonarii si abilitatii

Orice exercitiu fizic este compus din 3 parti:1. A (activitate) – contine pozitia de start si miscarea efectuata in cadrul acestei pozitii.2. T (tehnica) – consta din tipul de contractie musculara. Aceasta poate fi izometrica, izotonica

(concentrica sau excentrica) izokinetica.3. E (elemente) – elemente de facilitare sau inhibare a miscarii. Aceste elemente de fapt sunt

stimuli senzoriali.

Ex de exercitiu fizic terapeutic:Mereu se incepe cu scopul!!!! Scop: tonifierea muschiuli cvadricepsA: pozitie sezand, miscarea care se efectueaza fiind extensia genunchiului.T: contractia musculara izotonica concentrica a muschiului cvadriceps. E: rezistenta – reprezentata de gravitatie si presiunea mainii kt-ului.Exercitiul fizic terapeutic asculta de 2 principii:

1. Pozitia de start – se refera la stabilitatea pozitiei de start. Pozitia de start trebuie sa fie stabila si solida care sa usureze munca muschilor.

2. Progresivitate

E importanta alegerea pozitiei de start pt ca pozitiile de start inadecvate cu posturi inadecvate duc la insucces. Pozitia de start potrivita trebuie sa ofere stabilitate perfecta corpului in timpul exercitiului, usureaza munca muschilor (ortostatism cu picioarele departate). Daca e necesara o stabilitate mai mare se pot antrena in miscare si bratele.Exista si exceptii, exercitii care se fac pt coordonare neuro-musculara.Pt aceste pozitii ne folosim de pozitii de start instabile pt a declansa recatii de reechilibrare.

Progresivitatea

Orice ex fizic este inceput la joasa ................ si incoordonare iar pe masura ce inaintam in antrenament se cresc parametrii.Exista progresivitate pt tonifiere musculara, pt amplitudine articulara si pt coordonare.Progresivitatea pt tonifiere musculara -> se creste treptat rezistenta si se creste progresiv lungimea bratului parghiei, prin scoaterea treptata a ajutorului dat unei miscari, prin cresterea treptata a amplitudinii de miscare efectuata antigravitational, asocierea unor miscari care ingreuneaza lucrul grupului muscular principal, cresterea ritmului miscarii, combinarea izometriei cu izotonia. Se incepe cu izometrie si se completeaza cu izotonie. Obtineti progresivitate incepand exercitii din care este scoasa gravitatia, si continuata cu exercitii care implica gravitatia, prin prelungirea duratei de timp a exercitiului.Progresivitatea pt amplitudinea articulara – se obtine prin modificarea ritmului miscarilor efectuate pe toata amplitudinea, adaugari la limita sectorului de mobilitate a unor miscari ritmice, mici, adaugari la limita sectorului de mobilitate tensiuni prelungite pe directia de recuperare.Progresivitatea pt coordonare - se incep mobilizarile pe articulatiile mari, si se trece progresiv spre articulatiile mici. Progresiv se creste precizia miscarii, combinarea miscarilor mai multor articulatii (de ex: genoflexiune cu ridicarea unui brat), diminuarea treptata a poligonului de sustinere, cresterea treptata a centrului de greutate, utilizarea de miscari complexe cum sunt sarituri pe un picior alternate u opriri bruste in anumite pozitii.

Bazele procedurala ale ex fizicA (activitatea) – pozitia de start si miscarea.Pozitia este o postura din care se deruleaza miscarea. Orice pozitie necesita stabilitate. Cateva conditii pt stabilitate mare:

- Suprafata de sustinere mare- Distanta mica intre centrul de greutate al corpului si suprafata de sustinere- Un nr mare de articulatii sa suporte greutatea corpului

In alegerea pozitiei tinem cont de lungimea bratului parghiei necesara miscarii. Pozitia este astfel aleasa incat sa ne putem folosi de reflexele tonice de postura, sa putem declansa prin reflexe contractia musculara, sa putem folosi reactii proprioceptive si de echilibru.Pozitia este astfel aleasa incat daca dorim contractia muschilor tonici ei trebuie sa fie intr-o zona de lungime medie spre scurtata. Daca dorim contractia muschilor fazici, pozitia astfel trebuie aleasa incat ei sa poata fi alungiti.

Page 36 of 50

Page 37: Baze Kineto

Pozitia tine cont de tipul de contractie musculara.Astfel, pt izometrie alegem pozitii care incarca articulatia si pozitii care efectueaza exercitii in axa segmentelor articulare.Pt izotonie alegem pozitii care lasa articulatiile libere. Pozitia este astfel aleasa incat sa nu produca durere. Orice disconfort al pacientului obliga la schimbarea pozitiei.Pozitiile de pornire sunt de 2 feluri:

- Fundamentale (ortoistatica, sezand, in genunchi, culcat, atarnat)- derivate

Pozitia ortostatica – poz vericala a corpului. ............................................corp relaxat, genunchi intinsi.Sezand – sold genunchi la 90 de grade, ...... picioarele privesc inante, cap trunchi si brate ca la ortostatism.In genunchi – corpul se sprijina pe genunchii usor indepartati, cu picioarele in flexie plantara maxima. Culcat – dorsal, ventral ...........................Atarnat – cu bratele sustinand corpul, ele fiind intinse.Pozitii derivare se aleg din cele 5 pozitii fundamentale:Decubit lateral, cu rostogolire – o postura care se aplica in leziunile SNC, la marii handicapati motori. Postura are o baza mare de sustinere, cu centrul de greutate foarte jos, este o postura stabila din care se pot declansa reflexe tonice necesare recuperarii acestor pacienti.Aceasta poz permite mobilizari de membre in diverse scheme de facilitare.Sezand, cu trunchiul aplecat inainte pt antrenarea functiilor vitale.Asezat pe podea, cu palmepe si plantele sprijinite pe sol, cresterea stabilitatii pozitiei.Decubit ventral cu strijin pe coate, cu suprafata mare de spijin, centrul de greutate jos situat, gravitatia actioneaza pe muschii gatului, umerilor, capului, astfel putem tonifia musculatura umarului, coloanei cervico-dorsale, acesti muschi aflandu-se in pozitie scurtata, este folosita mai ales la copii care au o capacitate de hiperextensie a coloanei lombare.Patrupedia are suprafata de sprijin intinsa, o stabilitate relativa pt ca centrul de greutate este ridicat. Sunt solicitate reflexele de echilibru. Din aceasta postura se poate mobiliza coloana cu usurinta.Pozitia in genunchi cu diferite pozitii pt trunchi si cap. Are o baza mica de sustinere, centrul de greutate ridicat, pozitia necesita control al echilibrului, trunchiul si bazinul pot fi manipulate usor.Ortostatism pe varf, pe calcai, stand departat sau stand cu un picior inainte, celalalt inapoi – pozitii instabile cu centrul de greutate inalt, baza mica de sustinere, necesita un mare control al muschilor. La MI e izometrie, la MP izotonie. Podul, semiingenunchiere.Miscarea sau controlul motor – alegerea miscraii tine cont de etapele controlului motor asa cum se dezvolta ele, incepand de la nasterea copilului pana la perioada adulta.Aceleasi etape le parcurge bolnavul in recuperare.Etapele controlului motor:

1. Mobilitatea – capacitatea de a efectua miscari pe toata amplitudinea permisa de articulatii.avem limitari articulare in redori, spasticitate, hipotonii. Mobilitatea necesita articulatii normale si muschi cu FM normala.

2. Stabilitatea – capacitatea corpului de a mentine posturi. Ea necesita reflexe tonice de postura normale si necesita cocontractie – contractii simultane a muschilor in jurul unei articulatii.

3. Mobilitatea controlata – capacitatea de a executa miscari intr-o postura cu incarcare, avand segmentele distale fixe. De exemplu: rotarea trunchiului in pozitie ortostatica. FM, reactii de echilibru normale si abilitatea articulara.

4. Abilitatea – cel mai inalt nivel al controlului motor prin care se poate manipula si explora mediul inconjurator. In abilitate miscam segmentele distale in afara posturii. Cele mai mari abilitati le are mana.

Curs 11

11.01.2011Tehnici – tipuri de contractie muscularaTehnica este partea exercitiului fizic terapeutic care consta din tipuri de contractie musculara (partea a doua a ATE – struct ex fizic terapeutic).Contractiile musculare sunt de 3 tipuri:

- Izotonice – contractii musculare in care creste tensiunea in muschi si se modifica lungimea lui. Ea poate fi concentrica – cand muschiul se scurteaza. Ea poate fi excentrica – cand lungimea muschiului se mareste.

- Izometrice – contractii musculare in care creste tensiunea in muschi, fara ca lungimea lui sa se modifice.

- Izokinetice – contractii musculare efectuate cu aparate in care FM si viteza de contractie sunt constante, iar rezistenta aplicata muschiului este variabila.

Page 37 of 50

Page 38: Baze Kineto

Din combinatia a mai multor tipuri de contractii musculare obtinem tehnici FNP (facilitare neuro-mulculara proprioceptiva).Tehnicile FNP sunt tehnici de kinetoterapie care folosesc stimulii proprioceptivi pt facilitarea sau inhibarea contractiei musculare si a miscarii.Tehnicile FNP sunt de 3 feluri:

1. Fundamentale – neconstientizate de pacient, si uneori nici de kt.2. Speciale – se aplica tuturor etapelor controlului motor.3. Specifice – specifice fiecarei etape a controlului motor.

Tehnicile FNP fundamentale – fac parte obligatoriu din tratament, cu sau fara cooperarea pacientului. Pacientul nu constientizeaza existenta lor.Prizele kt sunt reprezentate de mainile kt, trebuie sa fie ferme pt a facilita miscarea, nu e voie sa produca durere, se aplica asupra elementelor musculo-tendinoase care executa miscarea, nu trebuie sa jeneze miscarea.Comenzile si comunicarea – faciliteaza sau inhiba miscarea, deci influenteaza raspunsul motor (vocea, tonul si cuvintele pronuntate de kt).Comenzile ferme si puternice au efect intens, ele sunt stimulante, comenzile blande atenueaza durerea, ele trebuie sa fie scurte si clare si trebuie urmarite prin control vizual de catre pacient.Intinderea muschiului sau a tendonului – dupa ce muschiul si tendonul au fost intinse, va urma o contractie mai puternica.Tractiunea si compresiunea Tractiunea favorizeaza miscarea pt ca inlatura durerea.Compresiunea – apropierea oaselor din art – cresc stabilitatea si tonusul muscular. Rezistenta maxima aplicata contractiei musculare. Rezistentele cresc FM. Declanseaza iradierea influxului nervos de la grupele musculare puternice spre grupele musculare slabe.Secventialitatea normala a miscarilor, asa cum ele se desfasoara in activitatile zilnice. La copil, imediat dupa nastere, primele miscari apar in articulatiile proximale. Pe masura ce copilul se dezvolta apar si miscarile din articulatiile distale. La adult miscarile normale se desfasoara de la distal la proximal, insotite intotdeauna de rotatie. Daca rotatia nu se poate executa, nici celelalte componente ale miscarii nu pot intra in actiune.Intarirea se refera la iradierea influxului nervos, cu cresterea FM. Ea se produce de la muschii puternici spre cei slabi, de la membrul sanatos spre cel bolnav. Obtinem intarire prin reflexele tonice ale gatului, reflexele labirintice (urechea interna), reflexele de postura si de echilibru. Obtinem intarire prin vizualizarea directa a miscarii, prin reciprocitate intre scheme de miscare (miscarea unui sg anatomic, de ex gatului, va facilita miscarea altui sg – a trunchiului si a membrelor superioare).Miscarile de decompensare – trecerea de la o tehnica FNP la alta, pt a evita oboseala, pt a putea efectua antrenament o perioada mai lunga de timp si pt a creste mai rapid FM. Tehnicile FNP speciale – au caracter general. Ele folosesc contractii musculare, rezistente si relaxari aplicabile la toate etapele controluli motor (mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlata si abilitatea). Pt a obtine facilitarea tehnicile speciale FNP se aplica muschilor antagonisti pt ca aceste tehnici se bazeaza pe fenomenul de inervatie reciproca, adica pe fenomenul de inversare a antagonistilor, pe principiul lui Sherington conform caruia agonistul este facilitat prin rezistente opuse antagonistului. Exista o contraindicatie – nu se aplica in spasticitate pt ca rezistenta creste spasticitatea (limitare de mobilitate care apare la boli neurologice)!!!IL (inversare lenta) – ritmic se fac contractii izotonice pe o schema de miscare pe toata amplitudinea cu forta suficienta pt a .......... maxim de neuroni iar lent, treptat se introduc rezistente. Ele se aplica muschilor puternici (antagonistilor). ILO (inversare lenta cu opunere) – in aceasta tehnica se adauga la IL la sfarsitul amplitudinii miscarii o contractie izometrica.CR (contractii repetate) – constau din adaugarea la tehnicile anterioare de stretching, intindere pe muschii slabi (agonisti). Contractii izometrice intinderi si izometrie pe agonisti.SI (secventialitate de intarire) – consta din contractie IZT urmata de izometrie pe muschii puternici, ceea ce va avea efect de supraimpuls pe cei slabi. Pt flexori punctul optim pt izometrie este zona mijlocie a arcului de miscare, iar pt extensori punctul optim pt izometrie este zona scurtata.IA (inversarea agonistica) – consta din izotonie contra R pe toata amplitudinea de miscare dupa care se revine, tot contra R. se lucreaza pe antagonist in tehnicile FNP speciale!!!!!!!Tehnici FNP specifice

Pt mobilitate – in hiper-, hipotonii, redori dupa imobilizare, contracturi musculare aplicam: IR (initiere ritmica). Este o tehnica pasiva in care kt face mobilizareasi comanda pacientului:

relaxeaza’te! Lasa’ma pe mine sa fac miscarea! Pe masura ce pacientul se relaxeaza comandati: incearca sa misti odata cu mine! Miscarea devine pasivo-activa. Scopul initierii ritmice este de relaxare musculara. Sunt importante comenzile. Miscarea se efectueaza lent, ritmic. Este foarte buna tehnica in boala Parkinson.

Inhibitia activa – o tehnica FNP care se aplica in contracturile musculare ale muschilor normal inervati (lumbago, torticolis). Inhibitia activa este compusa din RO (relaxare opunere, sau

Page 38 of 50

Page 39: Baze Kineto

hold-relax) si consta din izometrie pe muschiul contractat urmat de stretch, intre izometrie si stretching puteti intercala relaxare (lumbago – contractura puternica a muschilor extensori lombari). Tot de aici face parte RC (relaxare contractie) si consta din izometrie urmat de stretch, urmat de contractie izotonica pe antagosnist. Efectul este si mai puternic daca se face contra rezistenta. Deblocarea este si mai eficienta daca se face pe rotatie.

SR (stabilizare ritmica) – consta din izometrie pe agonisti si antagonisti, alternativ, fara relaxare.

RR (rotatie ritmica) – se efectueaza pasiv, lent, in axul segmentului, 10 secunde cu comanda: relaxeaza-te si lasa-ma pe mine sa-ti misc mana! Se aplica in spasticitate.

Tehnici specifice pt stabilitate – tonus muscular bun mai ales pe muschii extensori, muschii tonici – cocontractii eficiente (contractii simultane pe agonistii si antagonistii unei articulatii). Avem 2 metode pt cresterea stabilitatii: CIS – contractie izometrica pe zona scurtata. Se face in conditii de descarcare pe muschii

extensori. Extensorii au cea mai eficienta zona de izometrie in zona scurtata (pe muschiul scurtat).

IZMA – izometrie alternanta, inseamna executare de contractii izometrice alternativ pe agonisti si antagonisti, fara a schimba pozitia corpului.

Tehnici specifice pt mobilitate controlata (capacitatea de a misca segmentele anatomice in cadrul unei posturi incarcate, avand partile distale fixate – fixam corpul intr-o postura si facem mobilizari). Parti distale fixate avem in patrupedie si in ortostatism. La pacientul in patrupedie sau ortostatism se fac deplasari, alunecari inainte-inapoi, stanga-dreapta, se pot face deplasari in spate si in stanga, apoi in fata si spre dreapta, la care se adauga rezistenta si izometrie. Aceste deplasari, alunecari, cresc stabilitatea proximala a corpului. Tehnici specifice pt abilitate (mersul, manevrele de manipulare a mediului inconjurator):

PR (progresia cu rezistenta) inseamna locomotie contra unei rezistente la incercarea de avansare. R se aplica pe bazin.

SN (secventialitatea normala) adica repetarea unei miscari anume pe intreaga ei schema de miscare pana cand miscarea se automatizeaza, devenind extrem de abila.Elemente de facilitare si inhibare (a treia componenta din ATE – struct ex fizic).Acest element de facilitare sau inhibare ale miscarii sunt manevre declansatoare de stimuli senzitivi care maresc sau reduc raspunsul motor.Efectul lor depinde de parametri stimulului, de frecventa stimularii, durata, ritmul ei si efectele acestor elemente depind de bolnav (varsta, si starea SNC-ului)

Manevrele declansatoare de stimuli proprioceptivi sunt: intinderea. Intinderea rapida amplifica miscarea prin reflex miocardic. Intinderea prelungita are efect inhibitor. Prin intindere prelungita se inhiba muschii tonici, prin organul tendinos Golgi.Rezistenta – orice rezistenta opusa miscarii creste recrutarea motoneuronilor alfa si gamma.Rezistenta poate fi gravitatia, greutatea corpului, rezistenta manuala a kt sau o rezistenta mecanica, de la aparate. Daca rezistenta este maxima se produce intarirea muschilor hipotoni si chiar hipertrofia lor.Rezistenta aplicata muschilor buni, puternici iradiaza la muschii de aceeasi parte si apoi la muschii de partea opusa.Trebuie sa fim atenti la muschii posturali hipotoni, pt ca daca aplicam rezistente prea mari tonusul muscular se poate prabusi. Pt a evita prabusirile se asociaza izometria. Dupa izometrie se aplica rezistente.Vibratia – are efect inhibitor pe tonusul muscular, antagonist. Daca se aplica 60 de secunde cu o frecventa de 100-200 Hz efectul este mai amplu pe muschiul alungit si cu capul astfel pozitionat incat sa se declannseze reflexe tonice.Telescoparea/compresiuneaasupra supraf articulare – creste tonusul muscular si stabilitatea. -> in ortostatism pe MI, in patrupedie pe toate membrele. Nu se aplica in inflamatii articulare dureroase.Tractiunea in ax este inversul telescoparii – creste amplitudinea de miscare, scade durerea articulara, se executa lent, insistent.Acceleratia – actioneaza pe sistemul vestibular, si prin intermediul lui asupra tonusului crescut al extensorilor. Este folosita pt cresterea tonusului muscular al extensorilor, cresterea abilitatii la hemiplegici si la copii cu IMC (infirmitate motorie centrala).Rostogolirea ritmica actioneaza tot prin sist vestibular, are efect relaxant la copiii spastici.Balansarea ritmica si lenta ca in leagan, in plan orizontal si vertical are efect de calmare si relaxare generala. Este o metoda care poate pregati posturile si miscarea.

Page 39 of 50

Page 40: Baze Kineto

Stimuli exteroceptivi – actioneaza asupra pielii. Manevrele sunt: atingerea usoara, doar cateva miscari efectuate manual sau cu gheata asupra muschiului deltonizat/care trebuie sa faca miscarea. Activeaza. Activarea se mentine daca se aplica R contractiei muschiului.Periajul se face in directia cresterii parului dinspre proximal spre distam, se efectueaza cu prudenta la copii si adulti cu disfunctii neurologice importante. Periajul este contraindicat pe muschii spastici. El se efectueaza paravertebral pt a influenta lantul ganglionar simpatic (SNV simpatic)................aplicat 3-5 min pe zona durerea, iar prin bucla gamma creste sensibilitatea reflexului miotactic, crescand tonusul muscular pe muschii posturali. In acest scop se face 30-40 de minute periaj.Reducerea sudoratiei pe sg distale ale membrelor......................Periajul scade activitatea smpatica.................Aplicarea de temperaturi (termoterapie si crioterapie). Ambele scad tonusul muscular, inlatura durerea, tonifierea, spasmul muscular.Aplicarea de caldura neutra printr-un sal de lana, o blana, o perna cu puf sau solux slab (20-30 de min), bai la te,p de indiferenta 34-35 de grade, impachetare uscata in patura 20 de minute.Caldura neutra scade durerea si produce relaxare, mai ales la hipersimpaticotoni.Tapotarea usoara paravertebrala se face din decubit ventral sau decubit lateral, se aplica de la ceafa la fese – loviri usoare cu podul palmei laterovertebral 3-4 minute. Efectul este scaderea tonusului muscular si calmare in general.Manevre declansatoare de stimuli combinati (proprio- si extero-ceptivi)Stimuli combinati avem in aplicarea prizelor ale kt – contactele manuale ale kt.In cadrul prizelor actionam si pe exteroceptorii pielii cat si pe muschi, facilitandu-l.Sunt importanti parametri prizelor: durata, locul,presiunea exercitata.Prizele ferme cu presiuni intermitente activeaza miscarea. Prizele mentinute timp indelungat faciliteaza o postura. Prizele pe agonisti faciliteaza miscarea in directia in care se lucreaza muschiul. Pt cocontractie prizele preseaza difuz muschii pe ambele parti ale articulatiei pt facilitarea lor simultana.O manevra de stimuli combinati este presiunea pe tendoanele lungi. Se aplica numai in spasticitate, nu se aplica la muschii hipotoni, se aplica ferm, cu policele de la ambele maini, pe tendonul lung al unui muschi pt a scadea tonusul muscular. Ex de presiune pe tendoane lungi: patrupedia (pe tendoanele palmei si cvadricepsului, sprijinul cu palma pe o suprafata).Elementele telereceptive sunt reprezentata de vaz, auz si miros – care influenteaza miscarea de la distanta pt ca toti nervii cranieni fac sinapse in subst reticulata, care transmite impulsuri motoneuronilor facilitand sau inhiband miscarea in functie de prelucrarea corticala. Culorile vii faciliteaza miscarea, culorile pastel produc relaxare, cerem pacientului sa urmareasca cu privirea exercitiile pt o mai rapida coordonare. Folosim auzul pt facilitarea miscarii, prin comenzi verbale, prin ritmarea sonora a miscarilor (pe muzica), intensifica stimularea motoneuronilor intensitatile acustice mari, culori vii si imagini miscatoare. Muzica lenta produce relaxare.Olfactia o folosim pt reeducarea muschilor fetei. Olfactia influenteaza miscarea prin SNV.Elementele interoceptive influenteaa receptorii organelor interne. Astfel, stimularea sinusului carotidian scade TA si scade tonusul muscular. Stimulam sinusul carotidian pozitionand capul mai jos decat trunchiul. Sau in patrupedie cu capul aplecat in joc, sau decubit ventral cu capul la margine patului, flectandu-l sub nivelul patului. Sunt pozitii greu de suportat, dar scad tonusul muscular la spastici. Curs 12

18.01.2011Metode de kinetoterapieDef, enumerare: Bobath, De Lorme-Watkins, Maigne, Jacobson si Schultz, Kabat, Klapp, Mullersi Hettinger, Frenkel.Metode de reeducare neuromotorie: FAY, Phelps, Tardieu, Voida, Voss, Brunnstrom, Kenny, Williams, metoda culturista.Principii de reeducare neuro-motorie:

- Automatismul miscarilor- Surse de intarire – sursa de unde intarim o miscare- Reflexele si miscarea la copil si la adult- Necesitatile miscarii abile

o Metoda Kabat Fundamentarea teoretica Tehnici FNP folosite de Kabat: rezistenta maxima, intinderea muschiului,

schemele globale de miscare pe diagonala si in spirala, reflexoterapia, alternarea antagonistilor

Aplicatiile metodei

Page 40 of 50

Page 41: Baze Kineto

Scheme de miscare Kabat- Unilaterale – pt MS: D1F (diagonala 1 de flexie), D1E, D2F, D2E; pt MI: -“- - Bilaterale simetrice, asimetrice si reciproce

Modul de lucru pt MS, MI, cap, trunchi

O metoda de kinetoterapie inseamna un grup de exercitii fizice terapeutice practicate dupa anumite reguli cu un scop final unic. Metodele poarta numele autorilor care le-au descris si dezvoltat.Fiecare metoda are o structura proprie. Cele mai cunoscute metode sunt: Bobath.Scopul metodei Bobath este reinvatarea miscarilor normale la copilul cu infirmitate motorie centrala, prin modificarea tonusului muscular patologic realizat prin reactii de redresare a corpului declansate din posturi reflex-inhibitorii.Pacientul se postureaza, se declanseaza din postura respectiva reflexe supraspinale datorita carora bolnavul poate efectua mobilizari active fara spasticitate.Metoda De Lorme-Watkins – scopul metodei este cresterea fortei musculare prin exercitii, mobilizari cu rezistenta progresiva.MetodaMaigne – scopu: inlaturarea deranjamentelor articulare cu usurarea consecutva a suferintelor musculo-ligamentare prin mobilizari pasive fortate a elementelor articulare. Peste jocul lor voluntar, obisnuit, pana la limita permisa anatomic.Metoda Jacobson-Schultz – scop: obtinerea relaxarii musculare progresive prin constientizarea starii de contractie musculara in antiteza cu starea de relaxare musculara. Metoda Jacobson este o metoda de relaxare periferica in timp ce metoda Schultz este o metoda de relaxare de tip central prin care se induce relaxarea periferica prin autocontrol mental imaginativ.Metoda Kabat are scopul de a facilita miscarea voluntara prin stimuli proprioceptivi.Metoda Klapp are scopul de a corecta scolioza coloanei vertebrale prin miscari active localizate la un anumit segment al coloanei vertebrale prin postura din genunchi si patrupedie.Metoda Muller-Hettinger are ca scop tonifierea muschilor prin exercitii izometrice.Metoda Frenkel are ca scop recastigarea coordonarii in tulburarile cerebeloase – ataxii. Prin metoda Frenkel stimulul proprioceptiv pierdut este inlocuit cu stimuli de alta origine folosind la maximum resturile de proprioceptie ramase indemne.Metoda Kenny este o metoda de recuperare a miscarii in paraliziile flasce.Metoda Fay se adreseaza copiilor infirmi motori centrali in care scopul este recuperarea miscarilor primitive, iar pe masura ce acestea sunt insusite se trece la miscari complexe.Metoda Phelps – metoda analitica de reeducare neuro-motorie a copiilor spastici. Analitic fiecare muschi este reeducat.Metoda Tardieu – consta in reeduarea functionala a restantului funcional si adaptarea lui la conditii de viata acceptabile.Metoda Williams are ca scop asuplizarea coloanei lombo-sacrate prin intindere, delordozare si pozitie corijata a coloanei. Se aplica in discopatii lombare.Metoda culturista – are ca scop cresterea fortei si volumului muschilor.

Principii neuro-fiziologice de reeducare neur-motorieReeducarea miscarii tinand cont de neuro-fiziologia de declansare a miscariiReeducarea neuro-motorie se bazeaza pe modul de functionare a SN si muscular. In reeducarea neuro-motorie este important automatismul miscarilor realizat prin cortex, subcorticalitate (elementele nervoase subcorticale: cerebel, formatia reticulata, hipotalamus, maduva spinarii). In reeducarea neuro-motorie tinem cont ca orice om are potentiale de vindecare care nu sunt folosite, nedezvoltate. In reeducarea neuro-motorie tinem cont de dezvoltarea neuro-musculara, dezvoltarea neuro-motorie se desfasoara de la cervical spre caudal si de la proximal spre distal. De aceea capul, gatul, trunchiul sunt surse de facilitare, de intarire pt regiunea inferioara si periferica a corpului.Primele miscari la nou-nascut sunt miscari reflexe, fara scop, miscari care se datoreaza reflexelor primitive in care predomina flexorii. Pe masura dezvoltarii copilului, inclusiv a SN, miscarile reflexe primitive sunt inhibate. Treptat apare postura, se dezvolta echilibrul care se mentine in mod reflex prin starea de contractie permanenta a muschilor tonici de postura. Postura faciliteaza miscarea. La adult reflexele posturale sunt mentinute prin activitatea tonica a muschilor extensori. Miscarea primitiva la copil este o miscare oscilatorie de flexie-extensie, o miscare ritmica in ambele sensuri.La adult miscarea normala este o miscare coordonata, fiind o succesiune de scheme de miscare si posturi in care exista permanent alternanta intre muschii agonisti si antagonisti, acestia fiind in echilibru. Creierul nu inregistreaza miscari separate, ci scheme de miscare coordonate. Miscarea la om se dezvolta in 4 etape:

- Mobilitatea- Stabilitatea- Mobilitatea controlata- Abilitatea

Page 41 of 50

Page 42: Baze Kineto

La bolnav nu sarim etapele de dezvoltare a miscarii. Nu trecem la tratamentul abilitatii daca nu avem mobilitate si stabilitate.O miscare coordonata, normala. are nevoie de mobilitate articulara, postura, tonus muscular normal si contractie alternativa a agonistilor si antagonistilor. Deci in orice tratament kinetoterapeutic posturam corect pacientul, inhibam tonusul muscular anormal, repetam miscarea pana la automatism si folosim stimuli multisenzoriali.Orice miscare cu scop este muilt mai usor de recuperat. Metoda Kabat este o metoda de kinetoterapie care are ca scop facilitarea miscarii voluntare prin mobilizari pe diagonala si spirala si prin stimuli proprioceptivi FNP.Fundamentarea teoretica a metodei KabatKabat a observat 2 lucruri: primul – adaugarea unor stimuli proprioceptivi la eforturile voluntare ale bolnavului faciliteaza miscarea si contractia musculara; al doilea – facilitarea maxima se obtine prin exercitiu efectuat cu maxim de efort contrarezistenta.Capacitatile musculare existente sunt folosite pt facilitarea muschilor slabi, fara forta.Tehnicile FNP folosite de Kabat:

- Rezistenta maxima aplicata pana la anularea miscarii si intrarea muschiului in izometrie.- Intinderea muschiului activeaza muschiul paralizat.- Schemele globale de miscare cu secventialitate normala a miscarilor pt ca creierul

inregistreaza scheme de miscare in ansamblu, si nu contractii musculare izolate, in cadrul acestor scheme se produce iradierea impulsului de la creier catre muschi corelati functional. Aceasta iradiere creste daca se aplica rezistente. Muschii slabi dintr-o schema de miscare sunt activati, astfel flexorii si rotatorii gatului faciliteaza muschii oblici abdominali, flexorii coapsei faciliteaza muschii care mobilizeaza planta. Schemele de miscare din activitatea de fiecare zi se executa in diagonala fata de axul vertical al corpului, de ex: spartul lemnelor, folosirea lopetii, inotul, aruncarea mingii se executa pe diagonala. Diagonalele se executa in spirala, miscarile astfel efectuate fiind mai eficace si desfasurandu-se cu forta maxima. Distributia anatomica a muschilor de-a lungul membrelor este in diagonala si in spirala.

- Reflexoterapia – Kabat folosea manevre declansatoare de stimuli.- Alternarea antagonistilor – este o sursa puternica de facilitare care se bazeaza pe legea

inervatiei reciproce a lui Sherington. Conform lui Sherington agonistul este facilitat de contractia contrarezistenta a antagonistului. Dupa provocarea unei flexii, in mod reflex, extensia se produce mai usor. La fel se intampla si in contractia voluntara. Contractia unui muschi se obtine mai usor dupa contractarea in efort a antagonistului.

Aplicarea metodei KabatAceasta se aplica in boala Parkinson, stari post AVC, hemipareze, traumatisme vertebro-medulare, cranio-cerebrale, reumatologie, ortopedie, scolioze, reeducarea transplanturilor musculare.

Scheme de miscare Kabat se desfasoara in diagonala si in spirala. Segmentele anatomica care efectueaza astfel de scheme de miscare sunt capul si gatul, trnchiul superior, trunchiul inferior si membrele. Fiecare segment enumerat are diagonale de flexie, de extensie. In cadrul acestor diagonale segmentele anatomice pot fi abductie sau adductie, iar rotatiile vor efectua spirala.Exista scheme unilaterale si scheme bilaterale.De ex: segmentul cap, gat, trunchi superior are 2 diagonale care se desfasoara in jurul gatului, gatul fiind elementul cheie sau pivotul schemei de miscare. Diagonala de flexie se incepe cu posturare, adica fixarea corpului in pozitie de start, decubit dorsal, capul in hiperextensie, cu privirea peste umarul stang, miscarea in diagonala va fi urmatoarea: flexia gatului, privirea indreptata spre dreapta corpului si in jos, ducerea umarului stang la soldul drept. Diagonala de extensie – de la pozitia finala anterioara se ajunge la pozitia de pornire. Astfel se pot toniza muschii gatului si trunchiului. Segmentul trunchi inferior si membre inferioare MI sunt unite, solidarizate, decubit dorsal, cu MI unite, MI solidarizare incruciseaza linia mediana, bazinul se roteaza urmand miscarea membrelor. La membre avem scheme unilaterale de miscare in care flexia sau extensia se combina cu abductia sau adductia si cu rotatiile. Pivotii sau elementele cheie in jurul carora se face miscarea sunt proximal: umar, sold, intermediar: cot, genunchi, distal: pumn, glezna.MSDiagonala 1 de flexie (D1F) este asemanatoare aruncarii unui obiect peste umarul opus. In cadrul acestei diagonale scapula face abductie si rotatie, umarul face flexie, adductie si rotatie externa, cotul face flexie sau extensie, antebratul in supinatie, pumn flexie, degete in flexie si adductie si policele in adductie. Antagonista acestei diagonale este D1E (diagonala 1 de extensie) care este asemanatoare cu miscarea de impingere a usii de la masina din interior; in cadrul acestei miscari scapula face adductie si rotatie. Umarul face extensie, edductie si rotatie interna, cotul poate fi in extensie sau in flexie, antebratul in pronatie, pumn in extensie, degete in extensie si abductie si police in abductie.

Page 42 of 50

Page 43: Baze Kineto

Diagonala 2 de flexie este asemanatoare miscarii de scoatere a unui obiect din buzunarul opus sau ducerea unui obiect pe palma. In cadrul acestei miscari scapula face adductie si rotatie, umarul face flexie si abductie si rotatie externa, antebratul este supinat, pumn in extensie, degete in extensie si abductie.Diagonala 2 de extensie (opusa) este asemanatoare ducerii mainii la spate, cu scapula in abductie si rotatie, umar in extensie, rotatie interna si adductie, cotul poate fi in flexie sau extensie, antebrat pronat, pumn in flexie, degete in flexie, adductie si police in opozitie.

Diagonalele MID1F – este asemanatoare cu lovirea mingii in fotbal. Soldul flexie, adductie si rotatie externa, genunchiul in flexie sau extensie, piciorul in dorsi-flexie si inversie si degete in extensie.Opusul acestei diagonale este D1E – miscarea opusa, cu sold in extensie, abductie si rotatie interna, genunchi in flexie sau extensie, picior cu flexie plantara si eversie si degete in flexie.Diagonalele 2D2F este ca si lovitura la karate, cu sold in flexie, abductie, rotatie interna, genunchi in flexie sau extensie, picior in dorsi-flexie si eversie si degete in extensie.Miscarea opusa – D2E – faza de propulsie la mers cu sold in extensie, adductie si rotatie externa, genunchi in flexie sau extensie, picior in flexie plantara si inversie, degete in flexie.

Schemele bilaterale- Simetrice -> la MS

O schema bilaterala simetrica de flexie este ridicarea unui obiect de pe dulat cu ambele maini. O diagonala de extensie simetrica – dezbracarea unui pulover sau sezand pe scaun cu prijin in palme.

- Asimetrice -> extremitati pereche executa miscari de aceeasi parte a corpului – backhand la tenis cu ambele MS sau punerea unui cercel in ureche folosind ambele maini.

Scheme bilaterale reciproce sunt schemele in care extremitati opuse se mobilizeaza in directii opuse in acelasi timp. o schema bilaterala este despicatul – asemanator miscarii de spargere a membrelor. MS solidarizate deasupra capului fac o miscare de flexie a trunchiului superior, iar miscarea de revenire din despicat se numeste lifting.Fiacare schema de miscare se bazeaza pe o componenta musculara principala formata din muschi inruditi care realizeaza miscarea principala a schemei. Exista muschi care participa la 2 scheme: deltoid, supraspinos – umar – care participa la ambele diagonale de flexie. Deci muschii nu efectueaza doar o sg miscare, ci participa la mai multe miscari, completandu-si reciproc actiunile. Orice deficienta a unui muschi afecteaza schema de miscare. Exista tabele cu schema de miscare care trebuie efectuata pt antrenarea muschiului bolnav. Fiecare schema de miscare si fiecare diagonala are o pozitie initiala, una intermediara si una finala. Cea initiala este pozitia de lungime maxima a muschiului, iar cea finala este pozitia de scurtare maxima. Intre cele doua pozitii (cea initiala si finala) segmentul anatomic parcurge toata amplitudinea de miscare. Miscarile pot fi efectuate pasiv de catre kt, activ de catre bolnav, activo-pasiv – ghidate de kt si activ cu rezistenta cu sau fara contractie izometrica pe parcirsului arcului de miscare.

Mod de lucru MSPacientul este culcat pe spate la marginea mesei de tratament, cu MS pe langa corp, cot in extensie, antegrat pronat, podul palmei spre masa, degetele indepartate in extensie si capul rotat spre partea de tratat. Kt este de partea segmentului anatomic de tratat, mana stanga a kt trebuie sa corespunda cu mana stanga a bolnavului si mana dreapta a kt sa corespuna cu mana dreapta a bolnavului. Priza KabatMana bolnavului se intrepatrunde cu mana kt in felul urmator: intre degetul mare si cel aratator al kt se aseaza degetele 3,4 si 5 ale bolnavului, intre index si degetul 3 ale kt se aseaza degetul 2 al bolnavului iar intre inelar si degetul mic al kt se aseaza degetul 1 al bolnavului. Degetul mic al kt cuprionde primul metacarpian al bolnavului. Cealalta mana a kt cuprinde bratul imediat sub umar. Astfel MS poate fi ghidat in diagonala ca si cum ar arunca ceva peste umarul opus sau de aceeasi parte. Pe tot parcursul miscarii kt opune rezistenta tuturor componentelor miscarii. In sens opus MS descrie o diagonala pana la soldul opus sau soldul de aceeasi parte, ca si cum ar lua un obiect de deasupra capului si l-ar baga in buzunarul pantalonului opus sau de aceeasi parte.

Pt MIPacientul este culcat pe spate, MI extins in abductie, cu usoara rotatie interna a soldului, picior extins in pronatie, kt sta de partea MI respectiv, mana lui cuprinde piciorul astfel incat cele 4 degete se aseaza peste marginea interna a piciorului. Se face extensia degetelor piciorului, flexia dorsala cu supinatia piciorului, adductia, flexia si rotatia externa a coapsei sub rezistenta. De la sfarsitul miscarii se face flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abductia si rotatia interna a coapsei

Page 43 of 50

Page 44: Baze Kineto

Pt capPacientul culcat cu capul in afara mesei. Kt asezat pe scaun la capul pacientului, cu palma dreapta sustine ceafa pacientului, iar mana stanga sub barbie. Miscarea efectuata va fi flexia capului sub rezistenta spre dreapta sau spre stanga, pana cand barbia atinge clavicula. Pt trunchiPacientul culcat pe spate, mainile deasupra capului impreunate, cam la 30 de grade in dreapta axei mediane, bratele si trunchiul fac o miscare de flexie in partea opusa, ca la spartul lemnelor.Culcat pe o parte, kt asezat in spatele pacientului, cu o mana pe frunte si alta pe genunchi, se opune ghemuirii sau flexiei totale a trunchiului. Invers, mana kt pe ceafa, si alta pe coapse, deasupra spatiului popliteu, se opune rezistenta extensiei trunchiului.Din sezand, kt in fata pacientului cu mainile pe umeri, se opune aplecarii inainte a trunchiului si inapoi.Diagonalele Kabat sunt miscari de mare coordonare.Critica metodeiIn schemele de miscare sunt antrenate contractii musculare de substitutie, adica muschii paralizati pot fi exclusi din miscare, fiind inlocuiti de muschii normali si raman neantrenati. Kinetoterapia sub rezistenta cere efort din partea kt, la copiii mici este mai usor.

Curs 13

18.01.2011Metode de kinetoterapieDef, enumerare: Bobath, De Lorme-Watkins, Maigne, Jacobson si Schultz, Kabat, Klapp, Mullersi Hettinger, Frenkel.Metode de reeducare neuromotorie: FAY, Phelps, Tardieu, Voida, Voss, Brunnstrom, Kenny, Williams, metoda culturista.Principii de reeducare neuro-motorie:

- Automatismul miscarilor- Surse de intarire – sursa de unde intarim o miscare- Reflexele si miscarea la copil si la adult- Necesitatile miscarii abile

o Metoda Kabat Fundamentarea teoretica Tehnici FNP folosite de Kabat: rezistenta maxima, intinderea muschiului,

schemele globale de miscare pe diagonala si in spirala, reflexoterapia, alternarea antagonistilor

Aplicatiile metodei

Scheme de miscare Kabat- Unilaterale – pt MS: D1F (diagonala 1 de flexie), D1E, D2F, D2E; pt MI: -“- - Bilaterale simetrice, asimetrice si reciproce

Modul de lucru pt MS, MI, cap, trunchi

O metoda de kinetoterapie inseamna un grup de exercitii fizice terapeutice practicate dupa anumite reguli cu un scop final unic. Metodele poarta numele autorilor care le-au descris si dezvoltat.Fiecare metoda are o structura proprie. Cele mai cunoscute metode sunt: Bobath.Scopul metodei Bobath este reinvatarea miscarilor normale la copilul cu infirmitate motorie centrala, prin modificarea tonusului muscular patologic realizat prin reactii de redresare a corpului declansate din posturi reflex-inhibitorii.Pacientul se postureaza, se declanseaza din postura respectiva reflexe supraspinale datorita carora bolnavul poate efectua mobilizari active fara spasticitate.Metoda De Lorme-Watkins – scopul metodei este cresterea fortei musculare prin exercitii, mobilizari cu rezistenta progresiva.MetodaMaigne – scopu: inlaturarea deranjamentelor articulare cu usurarea consecutva a suferintelor musculo-ligamentare prin mobilizari pasive fortate a elementelor articulare. Peste jocul lor voluntar, obisnuit, pana la limita permisa anatomic.Metoda Jacobson-Schultz – scop: obtinerea relaxarii musculare progresive prin constientizarea starii de contractie musculara in antiteza cu starea de relaxare musculara. Metoda Jacobson este o metoda de relaxare periferica in timp ce metoda Schultz este o metoda de relaxare de tip central prin care se induce relaxarea periferica prin autocontrol mental imaginativ.Metoda Kabat are scopul de a facilita miscarea voluntara prin stimuli proprioceptivi.Metoda Klapp are scopul de a corecta scolioza coloanei vertebrale prin miscari active localizate la un anumit segment al coloanei vertebrale prin postura din genunchi si patrupedie.

Page 44 of 50

Page 45: Baze Kineto

Metoda Muller-Hettinger are ca scop tonifierea muschilor prin exercitii izometrice.Metoda Frenkel are ca scop recastigarea coordonarii in tulburarile cerebeloase – ataxii. Prin metoda Frenkel stimulul proprioceptiv pierdut este inlocuit cu stimuli de alta origine folosind la maximum resturile de proprioceptie ramase indemne.Metoda Kenny este o metoda de recuperare a miscarii in paraliziile flasce.Metoda Fay se adreseaza copiilor infirmi motori centrali in care scopul este recuperarea miscarilor primitive, iar pe masura ce acestea sunt insusite se trece la miscari complexe.Metoda Phelps – metoda analitica de reeducare neuro-motorie a copiilor spastici. Analitic fiecare muschi este reeducat.Metoda Tardieu – consta in reeduarea functionala a restantului funcional si adaptarea lui la conditii de viata acceptabile.Metoda Williams are ca scop asuplizarea coloanei lombo-sacrate prin intindere, delordozare si pozitie corijata a coloanei. Se aplica in discopatii lombare.Metoda culturista – are ca scop cresterea fortei si volumului muschilor.

Principii neuro-fiziologice de reeducare neur-motorieReeducarea miscarii tinand cont de neuro-fiziologia de declansare a miscariiReeducarea neuro-motorie se bazeaza pe modul de functionare a SN si muscular. In reeducarea neuro-motorie este important automatismul miscarilor realizat prin cortex, subcorticalitate (elementele nervoase subcorticale: cerebel, formatia reticulata, hipotalamus, maduva spinarii). In reeducarea neuro-motorie tinem cont ca orice om are potentiale de vindecare care nu sunt folosite, nedezvoltate. In reeducarea neuro-motorie tinem cont de dezvoltarea neuro-musculara, dezvoltarea neuro-motorie se desfasoara de la cervical spre caudal si de la proximal spre distal. De aceea capul, gatul, trunchiul sunt surse de facilitare, de intarire pt regiunea inferioara si periferica a corpului.Primele miscari la nou-nascut sunt miscari reflexe, fara scop, miscari care se datoreaza reflexelor primitive in care predomina flexorii. Pe masura dezvoltarii copilului, inclusiv a SN, miscarile reflexe primitive sunt inhibate. Treptat apare postura, se dezvolta echilibrul care se mentine in mod reflex prin starea de contractie permanenta a muschilor tonici de postura. Postura faciliteaza miscarea. La adult reflexele posturale sunt mentinute prin activitatea tonica a muschilor extensori. Miscarea primitiva la copil este o miscare oscilatorie de flexie-extensie, o miscare ritmica in ambele sensuri.La adult miscarea normala este o miscare coordonata, fiind o succesiune de scheme de miscare si posturi in care exista permanent alternanta intre muschii agonisti si antagonisti, acestia fiind in echilibru. Creierul nu inregistreaza miscari separate, ci scheme de miscare coordonate. Miscarea la om se dezvolta in 4 etape:

- Mobilitatea- Stabilitatea- Mobilitatea controlata- Abilitatea

La bolnav nu sarim etapele de dezvoltare a miscarii. Nu trecem la tratamentul abilitatii daca nu avem mobilitate si stabilitate.O miscare coordonata, normala. are nevoie de mobilitate articulara, postura, tonus muscular normal si contractie alternativa a agonistilor si antagonistilor. Deci in orice tratament kinetoterapeutic posturam corect pacientul, inhibam tonusul muscular anormal, repetam miscarea pana la automatism si folosim stimuli multisenzoriali.Orice miscare cu scop este muilt mai usor de recuperat. Metoda Kabat este o metoda de kinetoterapie care are ca scop facilitarea miscarii voluntare prin mobilizari pe diagonala si spirala si prin stimuli proprioceptivi FNP.Fundamentarea teoretica a metodei KabatKabat a observat 2 lucruri: primul – adaugarea unor stimuli proprioceptivi la eforturile voluntare ale bolnavului faciliteaza miscarea si contractia musculara; al doilea – facilitarea maxima se obtine prin exercitiu efectuat cu maxim de efort contrarezistenta.Capacitatile musculare existente sunt folosite pt facilitarea muschilor slabi, fara forta.Tehnicile FNP folosite de Kabat:

- Rezistenta maxima aplicata pana la anularea miscarii si intrarea muschiului in izometrie.- Intinderea muschiului activeaza muschiul paralizat.- Schemele globale de miscare cu secventialitate normala a miscarilor pt ca creierul

inregistreaza scheme de miscare in ansamblu, si nu contractii musculare izolate, in cadrul acestor scheme se produce iradierea impulsului de la creier catre muschi corelati functional. Aceasta iradiere creste daca se aplica rezistente. Muschii slabi dintr-o schema de miscare sunt activati, astfel flexorii si rotatorii gatului faciliteaza muschii oblici abdominali, flexorii coapsei faciliteaza muschii care mobilizeaza planta. Schemele de miscare din activitatea de fiecare zi se executa in diagonala fata de axul vertical al corpului, de ex: spartul lemnelor, folosirea

Page 45 of 50

Page 46: Baze Kineto

lopetii, inotul, aruncarea mingii se executa pe diagonala. Diagonalele se executa in spirala, miscarile astfel efectuate fiind mai eficace si desfasurandu-se cu forta maxima. Distributia anatomica a muschilor de-a lungul membrelor este in diagonala si in spirala.

- Reflexoterapia – Kabat folosea manevre declansatoare de stimuli.- Alternarea antagonistilor – este o sursa puternica de facilitare care se bazeaza pe legea

inervatiei reciproce a lui Sherington. Conform lui Sherington agonistul este facilitat de contractia contrarezistenta a antagonistului. Dupa provocarea unei flexii, in mod reflex, extensia se produce mai usor. La fel se intampla si in contractia voluntara. Contractia unui muschi se obtine mai usor dupa contractarea in efort a antagonistului.

Aplicarea metodei KabatAceasta se aplica in boala Parkinson, stari post AVC, hemipareze, traumatisme vertebro-medulare, cranio-cerebrale, reumatologie, ortopedie, scolioze, reeducarea transplanturilor musculare.

Scheme de miscare Kabat se desfasoara in diagonala si in spirala. Segmentele anatomica care efectueaza astfel de scheme de miscare sunt capul si gatul, trnchiul superior, trunchiul inferior si membrele. Fiecare segment enumerat are diagonale de flexie, de extensie. In cadrul acestor diagonale segmentele anatomice pot fi abductie sau adductie, iar rotatiile vor efectua spirala.Exista scheme unilaterale si scheme bilaterale.De ex: segmentul cap, gat, trunchi superior are 2 diagonale care se desfasoara in jurul gatului, gatul fiind elementul cheie sau pivotul schemei de miscare. Diagonala de flexie se incepe cu posturare, adica fixarea corpului in pozitie de start, decubit dorsal, capul in hiperextensie, cu privirea peste umarul stang, miscarea in diagonala va fi urmatoarea: flexia gatului, privirea indreptata spre dreapta corpului si in jos, ducerea umarului stang la soldul drept. Diagonala de extensie – de la pozitia finala anterioara se ajunge la pozitia de pornire. Astfel se pot toniza muschii gatului si trunchiului. Segmentul trunchi inferior si membre inferioare MI sunt unite, solidarizate, decubit dorsal, cu MI unite, MI solidarizare incruciseaza linia mediana, bazinul se roteaza urmand miscarea membrelor. La membre avem scheme unilaterale de miscare in care flexia sau extensia se combina cu abductia sau adductia si cu rotatiile. Pivotii sau elementele cheie in jurul carora se face miscarea sunt proximal: umar, sold, intermediar: cot, genunchi, distal: pumn, glezna.MSDiagonala 1 de flexie (D1F) este asemanatoare aruncarii unui obiect peste umarul opus. In cadrul acestei diagonale scapula face abductie si rotatie, umarul face flexie, adductie si rotatie externa, cotul face flexie sau extensie, antebratul in supinatie, pumn flexie, degete in flexie si adductie si policele in adductie. Antagonista acestei diagonale este D1E (diagonala 1 de extensie) care este asemanatoare cu miscarea de impingere a usii de la masina din interior; in cadrul acestei miscari scapula face adductie si rotatie. Umarul face extensie, edductie si rotatie interna, cotul poate fi in extensie sau in flexie, antebratul in pronatie, pumn in extensie, degete in extensie si abductie si police in abductie.Diagonala 2 de flexie este asemanatoare miscarii de scoatere a unui obiect din buzunarul opus sau ducerea unui obiect pe palma. In cadrul acestei miscari scapula face adductie si rotatie, umarul face flexie si abductie si rotatie externa, antebratul este supinat, pumn in extensie, degete in extensie si abductie.Diagonala 2 de extensie (opusa) este asemanatoare ducerii mainii la spate, cu scapula in abductie si rotatie, umar in extensie, rotatie interna si adductie, cotul poate fi in flexie sau extensie, antebrat pronat, pumn in flexie, degete in flexie, adductie si police in opozitie.

Diagonalele MID1F – este asemanatoare cu lovirea mingii in fotbal. Soldul flexie, adductie si rotatie externa, genunchiul in flexie sau extensie, piciorul in dorsi-flexie si inversie si degete in extensie.Opusul acestei diagonale este D1E – miscarea opusa, cu sold in extensie, abductie si rotatie interna, genunchi in flexie sau extensie, picior cu flexie plantara si eversie si degete in flexie.Diagonalele 2D2F este ca si lovitura la karate, cu sold in flexie, abductie, rotatie interna, genunchi in flexie sau extensie, picior in dorsi-flexie si eversie si degete in extensie.Miscarea opusa – D2E – faza de propulsie la mers cu sold in extensie, adductie si rotatie externa, genunchi in flexie sau extensie, picior in flexie plantara si inversie, degete in flexie.

Schemele bilaterale- Simetrice -> la MS

O schema bilaterala simetrica de flexie este ridicarea unui obiect de pe dulat cu ambele maini. O diagonala de extensie simetrica – dezbracarea unui pulover sau sezand pe scaun cu prijin in palme.

- Asimetrice -> extremitati pereche executa miscari de aceeasi parte a corpului – backhand la tenis cu ambele MS sau punerea unui cercel in ureche folosind ambele maini.

Page 46 of 50

Page 47: Baze Kineto

Scheme bilaterale reciproce sunt schemele in care extremitati opuse se mobilizeaza in directii opuse in acelasi timp. o schema bilaterala este despicatul – asemanator miscarii de spargere a membrelor. MS solidarizate deasupra capului fac o miscare de flexie a trunchiului superior, iar miscarea de revenire din despicat se numeste lifting.Fiacare schema de miscare se bazeaza pe o componenta musculara principala formata din muschi inruditi care realizeaza miscarea principala a schemei. Exista muschi care participa la 2 scheme: deltoid, supraspinos – umar – care participa la ambele diagonale de flexie. Deci muschii nu efectueaza doar o sg miscare, ci participa la mai multe miscari, completandu-si reciproc actiunile. Orice deficienta a unui muschi afecteaza schema de miscare. Exista tabele cu schema de miscare care trebuie efectuata pt antrenarea muschiului bolnav. Fiecare schema de miscare si fiecare diagonala are o pozitie initiala, una intermediara si una finala. Cea initiala este pozitia de lungime maxima a muschiului, iar cea finala este pozitia de scurtare maxima. Intre cele doua pozitii (cea initiala si finala) segmentul anatomic parcurge toata amplitudinea de miscare. Miscarile pot fi efectuate pasiv de catre kt, activ de catre bolnav, activo-pasiv – ghidate de kt si activ cu rezistenta cu sau fara contractie izometrica pe parcirsului arcului de miscare.

Mod de lucru MSPacientul este culcat pe spate la marginea mesei de tratament, cu MS pe langa corp, cot in extensie, antegrat pronat, podul palmei spre masa, degetele indepartate in extensie si capul rotat spre partea de tratat. Kt este de partea segmentului anatomic de tratat, mana stanga a kt trebuie sa corespunda cu mana stanga a bolnavului si mana dreapta a kt sa corespuna cu mana dreapta a bolnavului. Priza KabatMana bolnavului se intrepatrunde cu mana kt in felul urmator: intre degetul mare si cel aratator al kt se aseaza degetele 3,4 si 5 ale bolnavului, intre index si degetul 3 ale kt se aseaza degetul 2 al bolnavului iar intre inelar si degetul mic al kt se aseaza degetul 1 al bolnavului. Degetul mic al kt cuprionde primul metacarpian al bolnavului. Cealalta mana a kt cuprinde bratul imediat sub umar. Astfel MS poate fi ghidat in diagonala ca si cum ar arunca ceva peste umarul opus sau de aceeasi parte. Pe tot parcursul miscarii kt opune rezistenta tuturor componentelor miscarii. In sens opus MS descrie o diagonala pana la soldul opus sau soldul de aceeasi parte, ca si cum ar lua un obiect de deasupra capului si l-ar baga in buzunarul pantalonului opus sau de aceeasi parte.

Pt MIPacientul este culcat pe spate, MI extins in abductie, cu usoara rotatie interna a soldului, picior extins in pronatie, kt sta de partea MI respectiv, mana lui cuprinde piciorul astfel incat cele 4 degete se aseaza peste marginea interna a piciorului. Se face extensia degetelor piciorului, flexia dorsala cu supinatia piciorului, adductia, flexia si rotatia externa a coapsei sub rezistenta. De la sfarsitul miscarii se face flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abductia si rotatia interna a coapsei Pt capPacientul culcat cu capul in afara mesei. Kt asezat pe scaun la capul pacientului, cu palma dreapta sustine ceafa pacientului, iar mana stanga sub barbie. Miscarea efectuata va fi flexia capului sub rezistenta spre dreapta sau spre stanga, pana cand barbia atinge clavicula. Pt trunchiPacientul culcat pe spate, mainile deasupra capului impreunate, cam la 30 de grade in dreapta axei mediane, bratele si trunchiul fac o miscare de flexie in partea opusa, ca la spartul lemnelor.Culcat pe o parte, kt asezat in spatele pacientului, cu o mana pe frunte si alta pe genunchi, se opune ghemuirii sau flexiei totale a trunchiului. Invers, mana kt pe ceafa, si alta pe coapse, deasupra spatiului popliteu, se opune rezistenta extensiei trunchiului.Din sezand, kt in fata pacientului cu mainile pe umeri, se opune aplecarii inainte a trunchiului si inapoi.Diagonalele Kabat sunt miscari de mare coordonare.Critica metodeiIn schemele de miscare sunt antrenate contractii musculare de substitutie, adica muschii paralizati pot fi exclusi din miscare, fiind inlocuiti de muschii normali si raman neantrenati. Kinetoterapia sub rezistenta cere efort din partea kt, la copiii mici este mai usor.

Curs 14Kinetologie generala cursProfesor comanescu ivona

Metoda bobat

Definitie Ieste o metoda de kineot prin care tratam sintoamele spastice din afectiunile sistemului

nervos central. La copii cu imece infirmitate motorie centrala si la adulti cu leziuni de neuro motor

Page 47 of 50

Page 48: Baze Kineto

nervos central adica cu hemiplegi. Metoda apartine sotilor bobat carel boba a fost doctor in neuropsihiatrie infantila iar sotia berta a fost fizioterapeut. Scopul metodei este reinvatarea miscarilor normale la pacienti cu spasticitate prin reducerea spasticitati prin inhibarea schemelor anormale de msicare folosinduse reacti de redresare si echilibru din posturi reflexe inhibitori. Tratamentul se incepe deci faza acuta a boli si ieste antrenata in miscare atat partea bolnava cat si partea sanatoasa pacientul fiind tratat ca un intreg.

Ieste o metoda de reducare neuromotorie care respecta etapele dezvolta etapele dezvoltari controlului motor indiferent de varsa cronologica a pcientului. Aceste etape fiind mobilitatea stabilitatea mobilitatea controlata si abilitatea. Astfel pacientul mobilizat de boala va trece prin stadiiile rostogolire tarare ridicare in sezand mersul in patru labe mersul in genunchi pana la ortostatism si mers independent. La fel cum copilul nounascut aprcurge etapele in dezvoltarea lui normala.

Tratamentul prin aceasta metoda se incepe cu evaluarea ce evaluam evaluam factori care inpiedica miscarea normala. Acest pacient spastic miscarea normala poate fi inpiedicata de urmatori factori tulburari senzoriare tulburari de tonus muschular dezordinile reflexelor de postura si tulburarile de abilitate adica lipsa miscarilor selective celor precise.

Tulburari senzoriala cu leziuni la sistemul nervos central se pierd engramele senzitive inseamna ca pacienti nu inregistreaza inpulsuri senzitive. Au tulburari tactile si chinestezice iei nu pot aprecia miscarea si pozitia. Iei au tulburari ale perceptiei spatiale si corporale adica tulburari de somatologie. Au tulburari de sterionogzie nu recunosc cu ochii inchisi obiectele ce le au in mana. Pacienti pot fi afazici pot prezenta tulburari cognitive anomali de canp vizual. Datorita acestor tulburari senzoriale au o postura anormala au o miscare dezordonata fara echilibru. Copii cu imece nu au avut engrame senzitive niciodata iar nu isi pot imagina miscarea. Adulti pierd engramele prin boala. Pacienti au asimetri de trunchi au asimetri de fata de extremitati si nu isi incarca cu propria greutate partea bolnava. Tulburarile de senziorialitate sunt amplificate de frica amplifica reactiile gresite si intretine spasticitatea.

Durerea si frica intretine si agraveaza miscarea anormala. Tulburari de tonus muschular in faza acuta de boala tonusul muschular ieste scazut

muschulatura ieste flasca. Tonusul muschular poate sa fie mixt adica de exemplu la maini proximal pacientul prezinta spasticitate iar distal prezinta tonus scazut. Cu trecerea timpului tonusul muschular creste muschulatura devine spastica adica muschulatura devine rezistenta l.a miscare pasiva. Avand muschulatura spastica miscarile selective voluntare devin inposibile. Dexteritatea ieste pierduta independenta ieste inposibila. Muschulatura spastica creiaza un fitbec senzorial proprioceptiva anormala care duce la forta scazuta a antagonistilor.

Spasticitatea se repartizeaza astfel la membrele superioare spasticitatea predomina pe muschi flexori la membrele inferioare pe muschi extensori. Muschi trunchiului sunt mai putin atinsi. Mecanismul de producere al spasticitati din cauza din leziunile sitemului nervos central bucla gama devine excesiv de activa cu exagerarea reflexului miotatic cu cresterea excitabilitati motoneuronilor alfa. Motoneuroni sunt de doua feluri motoneuroni si gama neuroni. Celulele nervoase se afla in jumatatea posterioara a maduvei. Alfa comanda muschiului in intregime si alfa comanda muschiului care se afla intrun receptor si se afla fusul muschular. In caz de leziuni de creier nu mai exista control inhibitor pe bucla gama. Bucla gama nu mai ieste controlata. Pe masura ce ne dezvolta creste creierul in volum si creste si inpulsurile in miscare. Centri corticali care apartin sitemului piramidal nu isi mai exercita controlul inhibitor asupra refelxelor medulare exagerate. Astfel la omul bolnav la apacient apar miscari primitive si ne dorite. Spasticitatea produce firca si durere care la randul acestora vor accentua spasticitatea creinduse un cerc vicios. Daca tratam durerea si frica se reduce si spasticitatea.

Dezordini in mecanimul postural reflexSunt reflexe supra medulare care cu ajuctorul carora ne menitinem stabilitatea si echilibrul.

sunt automate reflexele deci stabilitatea si echilibrul sunt automate. Pot aparea din cauza reflexelor de postura pot aparea msicari ne dorite numite miscari asociate si sinergice. Astfel exemplu de miscare ne dorita daca se efectuiaza pe partea sanatoasa miscari cu efort deosebit automat vor aparea miscari ne dorite de partea bolnava miscarile sinergice pot ajuta bolnavul. ele sunt permise intro activitate cu scop. Dar daca aceste miscari inpiedica miscarea voluntara trebe eliminate. Reflexele de postura sunt exagerate pentru ca sunt eliberate de sub centul nervosi bolnavi. Acest fapt va determina un tonus postural anormal si coordonare anormala a miscari si posturi. Acest tonus exagerat la ehmiplegic are scopul de a invinge gravitatia. Se mentine echilibrul contragravitatie dar nu va avea miscare. Postura ieste o scehma de msicare care a conpaniaza miscarea si o usureaza. Ieste automata ia mentine stabilitatea si echilibrul corpului si are nevoie de a se mentine ieste nevoie de receptori vizuali vestibulari si proprioceptivi. Receptori proprioceptivi inportanti sunt din punctele cheie de control. Reprezentate de gat coloana vertebrala sold umeri pumni glezne si degetele membrelor. Din aceste puncte ceheie se ghideaza miscarea. Postura hemiplegicului ieste o postura anormala care consta din capul flectat lateral de partea bolnava membrul superior cu scapula sau omoplatul in depresie si in retractie bratul in adductie si rotatie interna cotul in flexie antebratul in pronatie pumnul in flexie si deviatie cubitala degetele in flexie trunchiul in flexie laterala catre partea

Page 48 of 50

Page 49: Baze Kineto

bolnava cu scurtare bolnava cu scurtare membrul inferior cu pelvisul ridicat si retractat coapsa in adductie. Rotatie interna si extensie genunchi in extensie glezna in flexie plantara supinatie si inversie si degetele in flexie.

Posturile si scehmele de miscare ce se folosesc in tratament se opun celeor spastice. Posturile reflexe inhibitori fixate si ghidate de kinetoterapeut prin intermediul punctelor cheie de control proximale sau distale. Din posturile acestea inhibitori se inhiba miscarea anormala si se faciliteaza o msicare cat mai aproape de normal.

Tulburarile de abilitate constau din inposibilitatea miscarilor voluntare selective pentru ca engramele motori se pierd in urma boli dar engramele motori se pot reface prin kinetoterapie.

Principi in tratamentul bobat Tratamentul urmareste inhibarea spasticitati si arhiperactivitati tonice prin posturi reflexe

inhibitori si miscari efectuate din aceste posturi. In acest tratament nu se urmareste tonifierea muschulaturi. Nu facem antrenamaent

muschular analitic pentru ca acest efort va accentua spasticitatea. In sindroamele spastice sunt defectus coorodonati si nu sunt paralizati . in tratamentul bobat schimbam schemele de miscare anormale. Creierul recunoaste scheme de miscare nu recunoaste oase si muschi separat. Creierul recunoaste scheme de miscare ieste esential ca in timpul tratamentului sa dam pacientului cat mai multe senzati de postura si miscare normala.

Metoda bobat faciliteaza integrarea reactiilor de ridicare si echilibru al corpului. In metoda bobat reducem spasticitatea prin posturare corecta incarcarea parti bolnave cu proprietatea propriului corp prin rotatia trunchiului prin elongarea parti bolnave prin streci prelungit prin protractia umarului adica pune umarul la loc si prin gradarea stimulilor.

Postuarea corectaSe face in pozitie reflexe inhibitoare pentru a conbate spasticitatea si postura corecta in decubit lateral va fi pe partea sanatoasa cu extensia cefei si a trunchiului cu rotatia externa a umarului cu extensia conpleta a cotului antebratul supinat sustinut pe o perna. Pumnul si degetele in extensie cu policele in abductie maxima cu membrul inferior cu soldul in flexie abductie si rotatie externa genunchi in flexie usoara flexia piciorului si abductia halucelui. In aceasta pozitie de decubit lateral pe partea sanatoasa se inhiba simultan tonusul flexorilor la membrul flexorilor si a extensorilor la picioare.

Postura reflexele inhibitore din sezand Sezand cu picioarele perfect aliniate si sprijinite pe sol genunchi flectati soldul la nouazeci grade trunchiul in extensie capul fixat pe linia de misloc iar membrele superioare total sustinute. Postura inhibitorie in ortostatism, capul pe linia de misloc trunchiul simetric greutatea egal distribuita pe ambele membre superioare pacientul poate face transferuri din culcat in sezand in scaunel cu rotile pe scaun si paote efectua miscari corecte.

Incarcarea parti bolnave cu greutatea corpului pentru ca acesta greutate ieste cea care normalizeaza tonusul muschular. Urmarim incarcarea parti bolnave din culcat din sezand din ortostatism. Kinetoterapeutul verifica permanet daca greutatea corpului incarca ambele parti. Nu se face incarcare pe extremitati dureroase. Rotatia trunchiului incurajeaza incarcarea greutati pe partea bolnava de asemenea rotatia trunchiului face elongarea parti bolnave da informati vestibulare si rotatia trunchiului invata pacientul sa foloseasca ambele parti ale corpului. Elongarea trunchiului si a parti afectate se face prin strecing prelungit bland lent pe trunchi simetric siemetria se realizeaza prin posturare corecta. Protractia umarului exista orteze care sustin umarul proctractia umarului ajuta la normalizarea tonusului muschular la membrul superior si creste mobilitatea acestuia. Schema de miscare care inhiba spasticitatea umarului si a bratului ieste urmatoarea.

Extensia gatului si a coloanei rotatia externa a bratului cu cotul in extensie extensie la pumn si abductia policelui. Din aceasta postura exersam diagonalele doi de flexie si extensie cabat. Pentru a repune umarul la loc.

Gradarea stimulilor stimuli auditivi afecteaza tonusul muschular orice zgomot creste tonusul muschular la fel si stimuli tactili in functie de intensitatea si durata acestora cresc sau scad tonusul muschular stimuli vizuali ai folosim pentru refacerea schemei de miscare. Pacientul trebe sa priveasca miscarea din partea bolnava.

Reinvatarea miscarilor normale miscarile trebe sa aiba un scop obisnuiti bolnavul sa faca un exercitiu un scop lucratil acum invatam sa ridicam paharul de pe masa. Miscarile corecte se efectuaza de miscari reflexe inhibitori se inpiedica aparitia miscarilor ne dorite sinergice. din posturi reflexe inhibitori comandam mobilizari voluntare efectuate activ de bolnav. Pe masura ce paceintul sa tina capul sa se ridice in sezand in patrupedie in stand invatam pacientul miscari tot mai conplicate. Pozitia va fi reluata progresiv cu sprijin pasiv urmate apoi de sprijin pe partea bolnava la inceput pe antebrat apoi pe toata mana urmatoarea pozitie trebe sa o mentina va fi patrupedia. Aceasta va pregati ortostatismul corect cu sprijin egal pe ambele membre inferioare si cu mentinerea echilibrului. Invatam pacientul sa isi mentina activ posturile. Se trece la reeducarea abilitati din posturi reflexe inhibitori se incep mobilizari izolate din extremitati distale pacientul invata miscarile gradat va recupera intai flexia globala a degetelor prin care va putea apuca obiecte cu volum mare

Page 49 of 50

Page 50: Baze Kineto

apoi va antrena extenia degetelor care va permite lasarea obiectelor din mana vom urmari calitatea schemelor de miscare modificarile de tonus muschular gradul deficientelor restante. Exemple de tratament, in primul rand se pozitioneaza pacientul mobilizam pasiv pana cand bolnavul invata miscarea bolnav. Si acesta trebe sa aiba senzatia miscari prin mobilizari pasive se verifica grdul de spasticitate urmarim sederea corpului intro pozitie din cre sa se potata desfasura reflexele tonice legatului cre vor forta flexia si extensia membrelor. Primul exemplu extensia gatului extensia coloanei rotatie externa a umarului cu tot cu brat cu extensie de cot conbinat spasticitatea flexorilor trunchiului si a bratelor. adaugam extenisa pumnului cu supinatie si abductia pocicelui astfel miscarea trunchiului si brtului devin libere. Abductia si rotatiea externa a soldului conbat spasticitate flexorilor si extensorilor a membrului inferior. Se elibereaza miscarile de genunchi. Dorsiflexia degetelor a gleznei si abductia halucelui inhiba spsticitatea extensorilor distali ai membrului inferior.

Rotati centuri scapulre centrul bazinului ieste o inportnta schema de miscre de refelx inhibitoriu inhiba spasticitatea. La copilul mic flexia capului inainte cu brtele incrucisate la piept astfel incat mainile apuca umerul opus elibereza membrele inferiore din spasticitate. Toate acestea elibereaza miscare de picioare. Pe semene membrele inferiore flectate si abduse in pozitie fatul elibereaza membrele inferiore de spasticitate. Copilul cu boala little prezinta tendinta de ghemuire cu inposibilitatea destinderi membrelor inferioare. Se ia copilul in maini se ridica copilul in sus se produce destinderea membrelor si picioarelor. Membrele vor fi miscate usor se fac mobilizri pasivoactive si active si sa se vada miscrea efectuta cu efort normal. Treptat pacientul se pozitioneaza singur la inceput pentru o perioada scurta iar pentru aceia se prelungeste pacientul invata sa isi miste selectiv segmentele sa se ridice si dezvolte lecti de echilibru. acestea din urma se stimuleaza provocandule si intretinandule prin repetate. aStfel din poziti sezand poziti pentru labe in genunchi sau in picioare se fac inpingeri usoare prin mici presiuni pe umar inpingand pieptul cand introparte cnd in alta in fata sau inapoi. Invatam pacientul sa reactioneze sa si ridice bratul din partea dinspre care ieste inpins. Invatam paicentul sa reactioneze si cu membrele inferiore si sa isi duca inainte un membru inferior pentru marire de sprijin.

Reguli de tratament in metodq bobatIn metoda bobat se antreneaza scheme de miscare pentru ca creierul cunoaste scheme de

miscare si nu muschi si oqse separat.Daca reusim sa inhibam spasticitatea cerem pacientului sa execute o miscre cu scop. Daca pe

parcursul miscari apre spasticitatea activitatea se opreste si lucram pentru inhibarea spasticitati. Ducem pacientului spastic sa se relaxeze. Amplasrea in camera se face cu parte bolnav spre usa si spre noptiere pentru a incuraja intoarcerea si folosirea parti bolnave. abordarea bolnavului se face pe partea afectata familia va fi instruita sa dea informti tactile pe partea afectata. Constientizam bolnavul fincurajandui independenta. Kinetoterpeutul ghideaza pacientul cu mainile casa se simpta schema de miscare de efectuat sedinta de kineto incepe si se termina cu miscari pe care pacientul le poate efctua singur trebe sa lucreze cu un scop sa se simpta folositor pacentul ieste incurajat sa isi privesca segementele anatomice in miscare iseatrage atentia ca miscarea ieste facuta corect pentru o constientizare. Iar in timpul exercitiiilor de ingrijire care sunt exercitate bolnavului se denumesc pe rand segementele corpului. Pentru modul de lucru se folosesc miscari gradate pentru a nu creste spasticitatea nu exacerbam durerea antrenam sensibilitatea proprioceptiv tactil spasticala stereognia astfel incat sa simptim miscrea normla. Se interzic eforturi excesive de parte sanatoasa pentru a nu declansa miscari asociate si sinergice. Critic metodei

posturile nu actioneaza intodeauna asa cum prevede autorul iele sunt foarte active la copilul mic si slabit la cel mare. La cel mic sunt greu de inpus si de mentinut. Ieste greu de inteles cum pozitiile reflexe inhibitori pot deveni reflexe functionle metoda se invata greu necesita indemanare castigat prin munca si timp.

Page 50 of 50