TRIBUNASI

TRIBUNISTIIDE

IOAN SLAVICI

-=-

------1-NE-i--4,-

ORASTIE,.MINERVA, INSTITUT TIPOGRAFIC, SOCIETATE PE ACTif

1896.

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

Se petrece de cat-va timp in vieatanoastra publica un lucru de necrequt: » Tri-buni filfg sunt combatuti Cara de crutarechiar in coloanele » Tribuneig.

Ori-si-cine ar fi vinovat de lucrulacesta, e pentru Romanil ac,Il in vieata orusine ca el se poate petrece.

Daca vinovati sunt » Tribunistlig, eo rusine ca el ail putut sa intemeeze

Tribuna « si sa alba, timp de peste cleceani, inriurire hotaritoare in vieata noastracomuna; iar daca nu ei sunt vinovati, elucru afara din cale desgust'a.'tor sa-1 ve-dem graitI de rea chiar in coloanele or-ganului de publicitate, pe care el l'au in-temeiat cu multa munca si marl jertfe sipentru care el ail suferit peste c,lece anide temnita.

1*

www.dacoromanica.ro

- 4 -Asa on asa, ruinea nimic nu poate

s'o §tearga.De aceea, efectul faptelor petrecute

la Sibii6 e demoralisator: nu numal » Tri-bunistu« invinA ci tot-d'odata si invinge-toril for se simt strimtorati; cercurile po-litice romane toate sunt deprimate; mas-sele marl ale poporului stair desorientate;amicii si aliatil Romanilor i-au perdut de°data ilusiunile, pe care si-le facuseradespre destoiniciile politice ale Romanilor.Suntem in starea morals a unei (:)tiri,care dupa multe victorii a suferit o in-frangere, si singuri dumanii nostri ju-bileaza.

Eu sunt cu toate aceste stapanit desimtemintul, ca nu avem nob Romanil cu-vinte de a fi deprimati, si n'a5 avea pentrumultele mele ocupatiuni cuvenita lin*esufleteasca, dad. nu mi -as face datoria,dandu-mi silinta de a propaga simtemintulacesta.

Ochil mei sunt indreptati mai alesasupra marei multimi de oameni cu sufletcurat, care iau parte la vieata publics mab

www.dacoromanica.ro

5

mult cu inima deck cu mintea, §i ast-fel,pe cat de Lior se insufletesc, pe atat deu§or se i descuragiaz5, cand sunt sur-prin§1 de intimplari ca cele petrecute decurind la Sibiiii.

Adeverata causa a deprimaril, de caresunt cuprin§i, sunt ilusiunile ce §i-au facutdespre destoinicia noastra politica. Noi,care cunoa§tem mai bine lucrurile §i oame-nil, nu ne-am facut aceste ilusiuni: ceea-cepentru din§ii e o surprindere, pentru note un lucru de mult prevedut, in vedereacaruia am facut toate pregatirile.

Dator e dar fie-care dintre not se learate, cum framintarea, prin care trecem,nu e decat o fasa in desf4urarea sprebine a vietii noastre comune.

Cu toata ru§inea pe cara am patit'o,not stam adi neas'e'menat mai bine deckla anul 1884, cand s'a intemeiat D Tribuna«,§i nimic in lumea aceasta nu mai poatese §tearga efectele fuel-ant sevir§ite de notin timpul celor din urma 12 ani, nimicnu mai poate sa ne intoarca unde amfost. Cu D Tribuna« a intrat in vieata

www.dacoromanica.ro

6 ---

noastra comuna un non rind de oameni,care an dat lucrarii noastre culturale unnon avint §i luptelor noastre politice onoua directiune, care represents in des-voltarea noastra nationals un non curentCurentul acesta, slab la inceput, a crescutdin an in an §i a ajuns in cele din urmaa toate covirqitor, fiind-ca el pornia dinsimtemintul, ca prin orginea noastra, prindestoiniciile noastre particulare qi prin po-sitiunea noastra geografica, noi, Romanii,deli risipiti in mai multe state, avem ace-leaqi interese §i suntem meniti a purtaimpreuna acee41 grea frumoasa sar-cina in Orientul Europei.

Era lucru firesc, ca aceia, arora nule-a fost dat sä. inteleaga menirea aceastaSi sa se insufleteasca pentru ea, s'an dat,autAnd foloase mai apropiate, la o parte§i au aclut unul ate unul.

Tot atat de firesc lucru era, ca unulate unul sä cads §i cei ce an mers cucurentul representat de » TYibuttaq fa.'ra-casa -1 inteleagA, Si ast-fel fara ca sa."-0 poatada seams incotro sunt du0.

i

www.dacoromanica.ro

7 --

Si daca nu ne-am speriat, not Ro-manii, cand au &Out oameni ca Dr. A.Mocsonyi, V. Babes, P. Cosma, Iosif Gallon Miron Roman, care statusera mai ina-inte in picioare, mai putine cuvinte de ane speria avem, cand vedem caderea unoroameni, care numal dupa intrarea for incerentul »fribunist« au ajuns sa insem-neze ceva in vieata noastra comuna.

S'a fa'cut de la 1884 incoace in mij-locul nostru o selectiune si s'au adunat lao parte, imprejurul D7ribund«, toti ceice au credinta in viitorul frumos al nea-mului romanesc.

N'avem sal ne speriam, arid ne in-credintam ca au intrat in rindul celoralesi si cati-va oameni carora le lipsescecredinta aceasta, si ca acestia nu vor samearga pans in sfirsit pe calea in careau fost trasi de curent.

D-1 Dr. Joan Ratiu, betran simpaticvenerabil, roman verde ca stejarul, dar

om din vechea generatiune, care nu cu-noasce trecutul neamului romanesc, niciliteratura romaneasca, nici curentele de

si

www.dacoromanica.ro

- 8idei ce framinta societatea romaneasca,era strain in mijlocul tinerilor care se in-spira din consciinta poporului si privesctoate lucrurile din punctul de vedere almenirii intregului nostru neam romanesc.S'a incalzit betranul, dud a veclut insu-fletirea produsa de acesti tineri, si sesimtia magulit in positiunea ce i s'a creatin urma caderii d-lui V. Babes. Stejarulbetran insa nu mai poate se fie trans-plantat, si betranul Dr. I. Ratiu nu maiputea sa inteleaga rostul politicei in ser-viciul careia lucra, ci trebuia se fie con-dus de tinerii ce-1 ridicasera.' in primul plan.

Era deci in natura lucrurilor sa-sipiarda Arita; indata ce a fost lipsit deconducerea aceasta.

Cu atat mai putin puteau se staruein calea ce apucasera alti doi oameni,altfel foarte simpatici, d-1 luliu Coroianusi d-1 Gheorge Pop de Basesti. Unul,*Gyuri bdcsi«, a facut °data parte dinclubul kossuthist, iar cel-lalt, » Gyula ba-rdtom«, e prototipul Romanului creseut inspirit maghiar, care vede mantuirea numal

www.dacoromanica.ro

9 --

in Kossuth. Amindoi acesti D frunta0 « ailluat numal in sila parte la politica dinas-tica, pe care o represents » Tribuna«, §in'ail inteles nici °data, cum » Tribunifii«pot se vorbeasca de interesele marl* aleintregului neam romanesc si se fie cutoate acestea propagatori caldurosi al tradi-tiunilor de neclintita alipire card Casa deAustria. Numai multumita inriuririi Pa-rintelui Dr. V. Lucaciil, el ail luat partela actiunea politica representata de »Tri-buna«, care era contra educatiunii for po-litice si sociale. Locul for firesc era ala-turea cu d-1 Dr. A. Mocsonyi si alatureacu Metropolitul Miron Roman, care ina-inte de 1870 a declarat intr'o intrunireelectorala ca mintea ii este cu guvernul,iar inima cu Kossuth.

Ei bine, ce s'a petrecut de curindla Sibiiii ?

S'au dat pe fats aceste deosebiri devederi, care tot-deauna ail existat.

Noi, cel ce cunoastem lucrurile maide aproape, stim de mult si am spus'o

www.dacoromanica.ro

- 10 -in nenumerate rinduri, ca de aici dinBucuresti se lucreaza cu mare rivna si cumulte mijloace pentru adunarea la un loca tuturor elementelor, ce peste Carpatisunt accesibile pentru o politica indrep-tata contra Austriei. Iar Maghiarilor levine la socoteala lucrarea aceasta, pentruo suta si unul de cuvinte.

Convingerea noastra e, ca nu e reusa se faca gruparea aceasta.

°data, cand noi » Tribunifti/g ne damInca silinta de a Indupleca pe d-nul Dr.Alexandru Mocsonyi sa se puns in frunteamiscarii nationale, d-sa ne-a respuns : »Nu!eu trebue sa.' mai stan in reserva, fiind-calumea me crede pusca incarcata si s'arincredinta, daca.' as esi din reserva, casunt pusca goald !

Unul dintre cele mai frumoase me-rite ale noastre e, ca lumea s'a incredin-tat despre aceasta.

Nu e reu ca lumea se se incredin-teze, c5. si d-1 Dr. Joan Ratiu e tot puscagoals, dupa ce s'a despartit de noi.

www.dacoromanica.ro

11 -Sa se adune, daca se pot, cu totil

Ia un loc, cad de aceasta nu nob avemse ne speriam.

Cuvinte de a ne speria am avea, nu-mai daca i-am vedea risipiti pe cel din-tai adunati; acestia insa, nu numal suntcu totii la un loc, ci au si crescut fie-care dintre dinsil prin virsta, prin expe-riente, prin lucrarea ce au savirsit si prinjertfele ce au adus in timp de 12 anb,precum si prin legaturile for azi mai intinse.

El si fara de » Tribuna«, ba chiar sigraiti de reu in coloanele » Tribunal«, re-man tot ceea-ce au fost, in vreme-ce Tribuna" fara de dinsii e o vorba goals, pecare oamenii cu judecata nu mai pun niciun temeia.

Sunt dar nedrepti aceia care le facTribuni ftilor' de basting imputarea, catrebuiau sa fereasca neamul romanesc derusine, asigurand Tribuna", pentru ca ni-meni sa n'o poata smulge din manile lor.El aveaa sa tina seams de interese maimarl cleat aceasta asigurare pentru dinsiia unul organ de publicitate, pe care el

www.dacoromanica.ro

12 --

l'au intemeiat si tot el pot s5.-1 reinteme-ieze, cand va cere trebuinta.

Gandul melt e sa ark, ca aceste in-terese au fost salvate si ca ast-fel, in urmacelor petrecute de curind la Sibiiu, desfa-surarea vietil noastre politice a intrat ino fasa, pentru causa nationals mal priin-cioasa deck cea trecuta.

Voiu expune deci in trasaturi ge-nerale:

I. Situatiunea de la 1884;II. Greutatile intemeieril Tribune,.

III. Efectele lucraril Tribuniffiloe;IV. Cause le retragerii domnului Dr.

loan Ratiu;V. Situatiunea actuala.

www.dacoromanica.ro

I.

Situatiunea de la 1884.

Romani' din Ardeal, veacuri de-arin-dul, au fost condusi de Episcopi' lor, sisub conducerea aceasta ridicat incetulcu incetul la starea in care i-a gasit eraconstitutionals, inaugurate in virtutea di-plomei imperatesti emise in Octombre 1860.

Intrand in luptele constitutionale, eiin curind au trebuit sal se convinga, caEpiscopi', chiar in virtutea positiunif lor,nu pot sa alba cuvenita independenta sprea conduce lupte politice.

in fruntea barbatilor, care au recu-noscut acest adever, se aflati : reposatulGheorghe Baritiu, dl V. Babes si d-1 Dr.Ioan Ratiu. Pena la 1867 insa, silintelelor au remas zadarnice, fiind-ca Romani'sustinean guvernul fats cu opositiunea na-tionals maghiara si ast-fel puteau se fiecondusi de Episcopi. Dupe incheiarea pac-tului dualist insa, trecend Romani' in opo-

s'ail

www.dacoromanica.ro

14

sitiune, Episcopii nu mai puteau sa Os-treze conducerea decat fiMd gata de ase expune sa fie scosi de guvern din po-sitiunile lor. Ast-fel Metropolitul Sterca-Sulut, care tinea sa conduca lupta si contraguvernului, a fost nevoit sa se retraga dinscaun, iar Metropolitul Saguna, care tineasa-si pastreze positiunea, om tot-deaunacorect, a rostit vorbele : Flere ftossem, sedjuvare non, si a sfatuit pe Romani sa seimpace cu starea de lucruri creata cu in-voirea monarchului lor.

De acs inainte dar, Romanilor, carenu se impacau cu aceasta stare de lucruri,nu le re'manea deck se se organiseze sisa urmeze lupta sub conducerea unoroameni independenti.

E lucru invederat, ca aceasta nouaorganisare nu se putea face cleat in luptacu Episcopii, fostii conducetori. Guvernul,pe care voiaa sa-1 combata Romanii, eracompus din oameni, care-si dedeall seamasi despre cele ce se petrec si despre mij-loacele ce be steteau la indemand, spre a

_ indupleca pe Episcopi sä se foloseasca de

www.dacoromanica.ro

15

inriurirea for spre a zadarnici silintele asanumitilor matadorr sail ante-lufilatortnational" Ast-fel Episcopil erail strim-torati intre guvern si opositiunea nationalsromans si in strimtorarea aceasta nu leremanea decat sa caute a se pune binesi cu unii si cu altif, facend pe fats ser-viciile cerute de guvern si and pe submans ajutor ante-Iufilatorilor".

Asa s'a si facut. Ante-lufilItiorir pur-tat lupta in intelegere cu Episcopii; acea-sta intelegere insa nu putea sa fie fatisa :toate se hotarau in consfatuiri intime",din care nu putea sa transpire nimic inpublic, si marea rnultime a cetatenilortrebuia sa mearga orbis inainte, pe parolamatatadorilor, fa.ra ca sa scie incotro e dusa.

Guvernului if venia de minune aceastatainica" legatura dintre opositionalif inde-pendentf si Episcopii atirnatori de dinsul:n'avea decat sa puns surubul in cele doueMetropolif, pentru-ca Romanif se discute,sa se certe intre dinsif si sa nu hotarascain cele din urma nimic.

www.dacoromanica.ro

--- 16

E lucru invederat, ca in asa fel pu-teau sa stee toti Rornanii adunati la unloc, cad parola era: Vol sa nu facelinimic fetra de not, not se nu facem nimicfora de vol fi lott impreuna nimic S nufacem", ceea-ce Intra si in vederile gu-vernului.

Aceasta promiscuitate politica se numiaapor solidal-italea nacionalci".

In asemenea solidaritale" nu puteausa traiasca decat oameni, care nu si-audat Inca seama despre ceea-ce vor, nicimai ales despre ceea-ce arz sa fac5, pen-tru-ca sa ajunga la Implinirea vrutei lor.Acela, care scie ce vrea si ce are sa faca,nu umbra cu doi bani in trel pungi, ci-sifixeaza scopul clar vezut si merge cu ho-tarire barhateasca Inainte, fie chiar si dacas'ar vedea singur.

Din simtemintul acesta a pornit con-vocarea Conferentel dela Sibiiu (1881),in care cestiunile au fost discutate, ce -idrept, tot in consfciluire confidenliale,dar hotaritile au fost enuntate, ca pro-

www.dacoromanica.ro

17

gram national, in auzul tuturora, in fatalumii intregi.

Abia acum, dupd ce massele marlau fost angajate in mod corwient in lupta,s'a simtit pretutindeni ca exists in Car-pap un conflict serios, guvernul ungara fost nevoit si el sa recunoasca, ca tre-bue sa se faca ceva pentru inlaturareaacestui conflict.

Acesta e timpul, cand reposatul IoanBra..tianu a inaugurat in Romania politicade apropiere catra Austro-Ungaria. Apro-pierea aceasta dictata de interesele sta-tului roman, nu putea sä fie conditionata;era insa in natura lucrurilor, ca bunelerelatiuni dintre Romania Si Austro-Ungarianu pot sa alba cuvenita soliditate, catavreme o insemnata parte din poporul ro-man e nevoita a purta o grea lupta contraguvernului ungar.

Guvernul ungar de atunci nu erainsa destul de tare, ca sa cuteze a in-frunta opiniunea publica maghiara prin osincera incercare de a resolva in modserios conflictul. El dat dar F 1 inta

2

si

si-a i

www.dacoromanica.ro

18

de a produce in afara aparentele unelresolvari.

In vederea acestui scop, el s'a folositde mijloacele de induplecare, de care dis-punea fats cu Episcopii.

In ajunul alegerilor de la 1884 s'aintrunit la Budapesta o conferenta natio-nals ---romana presidata de MetropolitulMiron si a stabilit un program, pe basacaruia urma sa se organiseze un partidnational roman guvernamental.

Dupd intelegerea luata de ante-lup-talon" in consfeituiri inlime" acest partidguvernamental avea sa lucreze in intele-gere cu cel opositional organisat pe basaprogramulul stabilit la 1881 in conferentade ila Sibiiii. Presedintele acestui partid,Par ntele Vicar Nicolae Popea, nefiind ac-cesibil pentru aceasta politica de dupli-citate, s'a retras din comitet, iar presedintaa luat-o d-1 Partemie Cosma, sotul unelnepoate de frate a Metropolitului Mironsi cel mai intim dintre oamenii de casaai acestuia.

www.dacoromanica.ro

19

Ast-fel toate elementele erau adunatedin nou la un loc, »solidaritatea« se »ci-mentase« mai bine decal ori-si-cand siguvernul era sigur, ca n'au Romanii salmai porneasca nici o actiune superatoarepentru dinsul si ca, in schimbul cator-vaconcesiuni de natural personals, va puteasal obtie din partea Romanilor o manife-statiune de multumire generals.

Stim cu totii cat de amarnic s'a in-selat guvernul si ce mare rusine au patittoti cel-ce au luat parte la »cimentarea«acestei »saidaritati«.

Prea prosti ar fi trebuit sä fie Ro-manii, pentru ca sal fie Inselati prin o in-triga atat de primitiv tesuta. gasitintre dinsil pretutindeni oameni neaserne-nat mai destepti decat »malaclorii conso-lidati«, §i in timp foarte scurt lumea afost luminata si stia ce are se faca.

Nu cum-va ne-am prostit not Ro-rnanii in timpul celor din urma 12 ani,ca sal fie cu putinta adi ceea-ce atuncin'a fost!?

2*

Salt

www.dacoromanica.ro

-20Suntem in ajunul serbarilor milenare,

si guvernui ungar se afla in o strimtoareneasemenat mai mare cleat cea de la1884. Cacti a facut el pregatirile lui, daram facut si nob pe ale noastre, si in tail,si in lumea cea mare.

Simt Maghiaril cum stau in fata mi-leniului lor, nob inse stim la ce au sa seastepte.

E deci lucru firesc, ca el au pustoate suruburile si le string mereu devre-o doi ani de qile, ca.' doard vor pro-duce in gall impresiunea ca e pace siliniste in regatul ungar.

Ca sunt gata sal faca si oare-careconcesiuni, asta o credem si not : vorba enumai ce fel sunt concesiunile, pe caree in stare sa le faca actualul lor guvern.

D-1 Dr. Ioan Ratiu o va fi stiindpoate si aceasta; nob stim numai, cadupa-ce timp de dol ani de clile a cautatmereu pretexte de a se desparti de to-varasii sei de lupta, a provocat in celedin urrna." un scandal public, ca sa mar-cheze situatiunea.

www.dacoromanica.ro

--- 21

ET bine, dupa-ce s'a desfacut de«TribunisOD asa numai singur cu Gyuribacsi cu Gyula baratom n'are sa remaed-1 Dr. Ioan Ratiu.

Cu cine are sa se insoteasca ?Singura primejdie e sa vedem pe d-1

Dr. Joan Ratiu alaturea cu d-1 Dr. AurelMuresianu, iar la mljloc pe d-1 Dr. Alex-andru Mocsonyi cu cate-va fete sfinte indosul

De atata lucru sa se sperie Romaniiaqi, la anul 1896?

Dar nu s'au speriat nici la 1884,cand unii dintre cei-ce ac11 lupta in pri-mele rinduri erau qbaell», iar «blietif« deadi erau copil!

Au trecut timpurile, cand atitudineaRomanilor din terile coroanel ungareputea sä fie hotarita in «consfdluiri in-time», azi ea e hotarita de cel mai multi,care staii in continua atingere cu masselemarl ale poporului, pe care nu le poatestapani cleat acela- care tine seams depornirile for legitime.

si

set'.

www.dacoromanica.ro

22

Daca va tinea d-1 Dr. loan Ratiu side aici Inainte seama de aceste porniriva remanea tot la inaltimea, la care s'aridicat luptand alaturea cu noi, iaral notvom sta jos, ca niste oameni midi si ne-bagati de nimeni in seama, dar' multumiti,in fundul inimii lor, ca lucrurile se pe-trec, si fara ca el sa intrevie, tot potrivitcu vederile lor.

Iar dacai nu va tinea d-1 Dr. Ratiuseama de pornirile legitime ale Romani lor,d-sa va putea, asta i-am mai spus-o Incasunt acum doi ani, ..sa se intoarca in toatatigna la Turda, ducend cu sine placutelesuveniri ale unei mariri trecetoare.

www.dacoromanica.ro

II.

Greutatile tntemeierii Tribunei".

Metropolitul Andreiu a infiintat pen-tru propagarea ideilor sale, din averea saprivate, o tipografie si o foaie, Telegra-ful Roman". Voind sa asigureze si pepe viitor propaganda aceasta, el a hota-rit prin testamenttl seu, ca tipografia safie administrate de o comisiune instituitade dInsul, iar redactiunea foil s'o aiba,cat va trai si va voi, omul seu de incre-dere, Parintele asesor Nicolae Cristea.

in curind dupe moartea MetropolituluiAndreiu, Telegraful Roman" a devenit or-ganul admiratorilor reposatului, dintre carecei mai activi eraii tinerii cu educatiunegermane, grupati imprejurul Vicarului Ni-colae Popea.

Eram si eu in rindul acestor tineri,cu care me imprietenisem la universitateadin Viena.

Chiar mai inainte de a ne fi termi-nat studiile, not colaboram la Te/egraM/

www.dacoromanica.ro

24

Romdn", §i Inca in timpul celui din urmarasboiil am luat intre nol intelegere saridicam foaia aceasta in fruntea miscariiliterare din Ardeal si sa o scoatem detrei, apoi de patru on pe septemana, siin cele dip urma in fie-care zi.

Prima noastra fapta indrasneata afost introducerea in Ardeal a ortografiielfonetice.

2(c11 ne este tuturora lucru invederatca daca unul si acelasi popor suntem cutotii, aceeasi limbs avem s'o vorbim,in acelasi fel avem sa scriem, aceleasitendinte culturale trebue se le avem.Atunci insa eram socotiti drept niste tra-datori, fiind-ca enuntaseram principiul, cain materie de desvoltare culturala romansRomania e supremul arbitriu pentru totiRomanii. Ast-fcl n'a fost cu putinta saintroducem chiar in coloanele TelegrafuluiRoman ", ortografia publicatiunilor din Ro-mania : prea am fi jignit pe fratii nostribine-simfitori". Cel mai capabil dintrenoi, d-1 loan Bechnitz, a stabilit o orto-grafie fonetica intemeiata pe principiile

www.dacoromanica.ro

25 --

emise de cei mai cu auctoritate dintrefilologil apuseni, si cu aceasta ortografies'a tiparit deocamdata, timp de doi ani, unsuplement literar al ,,Te legrafulni Roman".

A doua fapta indrasneata a fost ati-tudinea noastra bine precisata, in timpulrasboiului trecut.

Crescuti la scoala Metropolitului An-dreiu, not am ajuns incetul cu incetul salne facem un fel de religiune din tradi-tiunile dinastice ale poporului, din caream esit. Traiam insa.' in continua atin-gere cu oameni, care luau aceasta reli-giune a noastra drept o aberatiune. Atrebuit sä ne dam silinta de a ne incre-dinta, daca nu cum-va ei au dreptate.Ast-fel, mai inainte de .a ne croi calea,am pus urechea la inima poporului, pecare bine it cunoastem, am scrutat istoria,am cetit multe carti, am ascultat multepareri, ne-am dat seama de imprejiurari,si am ajuns in cele din urma la convin-geri clan formulate, de care nu ne maiputem lepada, fiind-ca ele fac parte dincea mai intima fire a noastra.

www.dacoromanica.ro

26

Am esit not Romanii in a doua ju-matate a veacului XIX pretutindeni laiveala si am crescut si am ajuns in celedin urma un factor, de care trebue sa setie seams in toate combinatiunile politiceeuropene, numal insa pentru ca providentaa rinduit ca interesele Casei de Austriasa ceara conservarea poporului romanesc.Noi, care stim de cate-ori copitele cailorcazac4ti au calcat lanurile de pe pamin-tul adi infloritoarei Romani, ne gandimcu groaza la soarta ce am fi avut'o, daca.Austria n'ar fi fost destul de tare caapere interesele, impunendu-le Cazacilorretragerea.

De aceea sangele ni se turbura,cand vre-un Roman isi ridica glasul contraAustriei.

Nu pentru-ca ne-a iubit, ci pentru-caera interesata, Austria ne-a ocrotit canderam slabl, si nu pentru-cd o iubim, cipentru-ca suntem interesati, avem not Ro-manil toti sa ne rezernam de ea si sa-1crestem puterile, pentru-ca reazamul nostrusa fie tare. Prin aceasta numai intram

sill

www.dacoromanica.ro

27

in combinatiunile Europei apusene, caree si ea interesata ca Austria sa fie tare.

De aceea inimile noastre s'au inve-selit, cand loan Bratianu venise in ajunulrasboiului la Sibiin, si au fost cuprinse deadinca intristare, cand el a fost nevoit sase duca la Livadia.

Nu e in mintile noastre loc pentrugandul ca e pentru Romani noroc alatureacu Rusia, si, oameni cu inima deschisa,not am si marturisit'o aceasta fara de in-cunj u r.

Numal de nevoie, numal in cea maimare strimtoare pot Romanii sa-si legesoarta de a Rusiei, care nu are nici uninteres ca sä existe neamul romanesc.

Bine-cuvintata ne-a fost deci diva,cand ne-a venit vestea ca loan Bratianua reusit, in sfirsit, sal stabileasca legaturide incredere intre Romania si Austria,intre Regele Carol si tmperatul nostru.Acum ne-am zis Carpatii nu nemai despart; catanele si curcanii una sunt,ca odinioara cand Michaiu-Voda isi apera

www.dacoromanica.ro

28 --

Cara luptand contra dusmanilor Impe-ratului."

Ori-si-cat de ademenitor ar fi insagandul acesta, not nu puteam sa credemin el, cats vreme datori eram sa purtamo grea lupta contra guvernulul ungar.

Ar fi trebuit deci sa ne bucuram,cand am aflat ca ,fruntafir s'au intelesintre dinsii, ca sa curme lupta aceastaprin resolvarea conflictului dintre Romanisi Maghiari.

Nu era insa vorba de o resolvare.Guvernul ungar, strimtorat de sus,

Linea sa obfie din partea Romanilor omanifestatiune de generala multumire siera gata sä faca, in schimbul acestel ma-nifestatiuni, cate-va concesiuni.

Urzitorii politicei de solidaritate"luasera deci toate mesurile, ca simtetnintulcomun al Romanilor sa nu se poata ma-nifesta decat

Cele doue partide romane cuprindeatiin ele pe toti oamenii cu oare-care tre-cere, si ast-fel presidentil acestor partide,

printr'iss ii.

www.dacoromanica.ro

29

Metropolitul Miron si d-1 P. Cosma, erailrepresentantii autorisati ai tuturor Roma-nilor din regatul ungar.

Pentru-ca nisi prin presa sa nu sepoata manifesta vre-o nota discordanta,partidul presidat de Metropolitul Miron aInfiintat o foaie, « ViitorulD iar cel presi-dat de d-1 Cosma a hotarit Infiintareaunui ziar cotidian.

Nu mai incapea indoiala, cal se vorgasi printre Romani si oameni, care nuse multumesc cu concesiunile fa'cute deguvern: in fata manifestatiunii unanime atuturor «fruntasilor» insa, glasul acestoroameni obscuri on nu se auqia, onn'avea sa fie bagat in seama. El in totcasul erail .elemente extreme, qi ambeleparti eraii interesate sa-I presinte ca «in-transigen », daco-romtini»,aagitatori" primejdiog», care se inspira«din afara».

De aceea cati-va tineri ardeleni, caretraiau in Romania, au fost pusi prin agentiprovocatori la cale ca sa produca aparen-tele unei «iredente ronane».

Uitraigi»,

www.dacoromanica.ro

30

Urzitorii «solia'aritiiiiiD incu rag i augiredenia), aceasta, pentru-ca s'a «sfierie»pe Austria, iar guvernul ungar aveaagentii lui secreti printre iredentisti, pen-tru-ca sal poata provoca man ifestatiunicompromitatoare pentru Romani, cand aravea trebuinta de ele.

E deci lucru invederat, ca toti oameniiseriosi se feriau sa nu fie pusi in rindulCiredentistilor».

Lipsa de pricepere a MetropolituluiMiron a zadarnicit, cu toate aceste, planulurzit cu atata «circumspectiunev.

Noi tinerii de la q Teleg-raful _Roman»,convin0 ca nimeni mintind si in sus siin jos nu poate sa serveasca intereselepatriei on ale neamului, ne-am simtitdatori O. spunem adeverul asupra simte-mintelor poporului roman.

Daca om chibzuit era, MetropolitulMiron nu asculta de d-1 P. Cosma, omultot-deauna lipsit de bunul cumpet, ci nelua drept o cantitate neglijabila si ne ig-nora. Putea s'o faca, fiind-ca eram oameninebagati de nimeni in seams. Cei dol.

www.dacoromanica.ro

-- 31

presedinti insa au tinut sa ne inabuseglasul cu on -ce pret si in vederea acestuiscop au savirsit un act de violenta, carea indignat lumea, a tras luarea aminteasupra noastra si ne-a scos deodata inprimul plan.

Paveza noastra. era Parintele NicolaeCristea, pe care nimeni nu putea sa-Iscoata din redactiunea « Telegrafului Ro-man», si care admitea vederile noastre,ca find conforme cu ale fericitului fon-dator.

Metropolitul Miron a siluit deci vo-ini:a Parintelui Cristea, prin alternativa:«ori renunfl de build voie la redaqiune,on to a'estituese din pos4iunea de asesor I))

Astfel a ajuns Metropolitul Miron sainabuse glasul nostru, se iea din manilenoastre foaia ridicata de not in frunteamiscaril literare din Ardeal si sa se facastapan pe « Telegraful Roman».

Voiu areta, cum tot ast-fel d-1 Dr.I. Ratiu a siluit pe d-1 Eugen Brote sadeclare ca a vindut « Tribuna» §i cum s'afacut insusi stapan pe acest diar intemeiat

www.dacoromanica.ro

32

de noi, fara ca el sal-I fi fost vreci-data vindut.

La !acest loc me marginesc numaila constatarea analogiei dintre cele ces'au petrecut la 1884 si cele ce se pe-tree adi, pentru-ca cetitoril sa fie cu atatmai primitori pentru simtemintul, caaceleasi fiind causele, tot aceleasi au safie si efectele.

Scosi din redactiunea >> felegrafithdRoman«, »benefit« de la 1884 datseama despre datoriile for si s'au imbar-batat: tot asa au sa faca si Dbelietil« scosidin redactiunea » Tribuna«, §i o vor facecu atat mai usor, cu cat stam in dosulfor si noi, care nu mai suntem

Stiam not atunci, ca toti »fruntasit»se vor ridica in contra noastra si ca pre-tutindeni vom fi intimpinati cu neincre-dere; stiam ca guvernul ne va prigonipentru dinasticismul nostru cum pe nimeninu a prigonit Inca; stiam ca mult avemsa ostenim si marl jertfe vom avea saaducem; ne stiam insa in concordanta cusimtemintul comun at fratilor nostri, avem

si -au

www.dacoromanica.ro

33

incredere in bunul simt al for si de aceeaam mers lard de sovaire inainte.

Nu e pentru neamul romanesc, inactuala lui fasa de desvoltare, mai marenenorocire cleat un simulacru de impacarecu Maghiarii: n'au voit oamenii nostri po-litici s'o inteleaga atunci aceasta, dar auintelero oamenii cu bun siint practic, caredimpreuna cu noi, in timp de cute -vaseptemani, an adunat capitalul pentru in-fiintarea «Insiitutului Tipopafic», in edituracaruia a aparut « Tribunao.

Iar cute -va septemani in urma, confe-reaca electorala intrunita la Si biid, s'a pron un-tat contra politicei de «solidctritate», ahotarit presentarea memorandului, a facutloc pentru « TribUni3OZ» in comitetulexecutiv, al carui presedinte a fost alesreposatul Gheorghe Baritid si din care d-1P. Cosma a fost nevoit sa se retraga.

Am invins, dar ne-am si facutdusmani.

Era, inainte de toate, lucru definitivstabilit, ca nol am «semenat zizanieo intreRomani, ca facem obuna intelegere fra-

3

-

www.dacoromanica.ro

34 --

teasca» peste putinta, ca suntem elementdistructiv si ca trebue, prin urmare, safim inleiturag , pentru-ca lucrurile samearga bine.

Lupta pentru inlaturarea noastra s'apornit in trei directiuni: prin ruinarea«Institutului Tipografic», prin isolarea « Di-buniffilor» si prin lovituri din ce in cemai grele date celor ce sustineau « Tribuna».

N'am sa intru aid in amanunteleacestel hipte, ci me marginesc la resu-marea resultatelor ei.

arribuna» e creatiunea unui om Farapreocupari politice, pe care numai putini11 stiu, amicul mell loan Bechnitz, nepotulunui ncgutator trecut in timpul eterieide la Bucuresti la Sibiiii. Om cu posi-tiune materials independents si necasatorit,d-1 Bechnitz putea sa-si petreaca vieatalucrand potrivit cu hiclinarile sale literare,si de la intoarcerea sa din Germania el,a trait numai pentru « Telegraful Romdn»si in urma pentru « Tribuna». El m'ainduplecat sa iail sarcina de director alcliarului; el a ales numele « Tribuna» ; el

www.dacoromanica.ro

35

a hotarit formatul, literile, impartirea, ma-niera de redactare, ortografia, tonul, bachiar si limba diarului. Nu scria domnulBechnitz pen tru oTribuna» ; el era 'MA.conducetorul lucraril noastre.

Era, inainte de *_sate, leg; ca temelepentru articole au sa fie discutate, iararticolele au sa fie scrise acasa, in toatalinistea, apol cetite cu dinsul mai inaintede a fi date la tipar. Diminetile el eracel dintaiti in localul redactiunii, si invreme ce not lucram la partea technica,el resfoia diarele si ne aduna informatiuni,ne tragea luarea aminte asupra articolelormai importante si ne dadea explicatiuni.Seri le el era cel din urrna in localul re-dactiunii. Dupd ce facea revisiunea pa-ginelor 'Ana la cea mai mica notita, sta-bileam impreuna.' materia pentru numerulviitor, si eu plecam, el remanea sa maiceteasca odata exemplarul de proba sisa dea ordin pentru expeditiune.

Sarcina de, a administra Institutul Ti-pografic o primise alt om fard de preo-cupari politice, d-I Dr. Aurel Brote, de

3*

www.dacoromanica.ro

-- 36

asemenea om cu positiune materiald in-dependents.

Director al bancil de asigurare >> Tran-silvania«, d-I Brote nu putea sa traiascanumai pentru » Tyibuna« : orele sale li-bere si intreaga sa inima insa erail aleDTribund «.

Avend se ne luptain cu tot ceea-ceeste autoritate, eram pregatiti sä ajungemin curind la sleirea capitalului adunat deactionarii »institutu/uf«. Eraii putini car-turararil romani care aveaii curagiul civicde a se abona la >> Tribuna « si un insem-nat numer din abonamentele » Tribuneera fdcut pe nume false, fiind-ca atat au-toritatile politice, cat si cele bisericesti,persecutail pe persoanele trecute in listanoastra de abonati, pe care si-o procuraiide la posts. Acela, care stie ce va sadica a intretinea un diar, va intelege nelinistea d-lui Dr. A. Brote, care vedea cumdin di in di suntem tot mai aproape desituatiunea, in care va trebul säIn fie-care di el fa.'cea expunere despreabonamentele cliarului in comparatiune cu

lichidam.

www.dacoromanica.ro

37

aceeasi cli din anii trecuti. Sporul eraaproape constant, cu vre-o 0,70 mai mare,dar trebuiau sä tread. ani pentru-ca saajungem la 2000 de abonamente, careacopereall dupd socotelile d-sale cheltue-lile. Ne facea deci in fie-care septemanao expunere despre castig si perdere : cas-tigul era din cli in 4i mai mare si per-derea din di in di mai mica, dar cu ca-pitalul de 40.000 fl. §i perderile mai midine -au dus, dupa trei ani, la situatiunea, decare atat de mult ne temeam.

Am inceput deci sa subscriem polite,pe care nu le mai puteam pune in sar-cina »Instilutului«, adeca sa acoperim oparte din cheltuelile cliarului cu banii nostri.

Cheltuelile aceste ail fost purtate siele tot de cei-ce contribuisera pentru in-temeiarea pinstituiu/u« on osteniail pen-tru sustinerea lui.

Iar astacy d-1 Dr. Joan Ratiu, careatunci nici in clin nici in manec n'aveaa face cu nol, se ridica in fata »naliunii«§i striga : Dmie mi se cuvine Tribuna Ac

www.dacoromanica.ro

38

Bine, dar avem pretentiunea de atral in mijlocul unei societati culte. Caree in societatea aceasta positiunea d-luiDr. Joan Ratiu fats cu d -nii Joan Rechnitzsi Dr. Aurel Brote?

Si care ii este positiunea fata cu notcei-lalti, care avem si preocupari politice?

Dupa ce d -1 Dr. Alexandru Mocsonyia cerut lichidarea, pe care not o arnana-seram cu marl jertfe, d-1 Eugen Brote acumperat, prin licitatiune, »Inslitulul Ti-_po graft«, ce-i drept, cu banii sei, dar nupentru sine. L'a cumperat, l'a sustinut,i-a dat o noun desvoltare, si ce-acastigat ?

and not am inceput lupta, d-1 Eu-gen Brote era asesor consistorial, cultivamica mosioara ce are langa Sibiiii si aveacea mai frumoasa prasila de vite in Ar-deal : acli e pribeag.

D-1 Septimiii Albini, una din celemai distinse puteri didactice ale noastre,a renuntat la postul de director al scoaleide fete din Sibiiii, pentru-ca sa poata luaconducerea » 7ribundo dupa intrarea mea

www.dacoromanica.ro

39

in temnita, si a stat, cat timp a purtatsarcina aceasta, mai mult in temnita decatla e pribeag dimpreuna cumilia sa.

D-1 Cornea]. Pop-Pa'curaru a renuntatla parochia ce-i se oferia, ca sa lucrezealaturea cu noi; a stat timp de un an elsingur in temnita: adi e pribeag.

Reposatul Pompiliu Pipos a exit dincancelaria d-lui Iuliu Coroianu, ca sa lu-creze alaturea cu noi; a fost pus in con-flict cu familia sa si s'a ruinat in serviciul» Tribune« : ac,11 familia ii este pribeaga.".

Reposatul Ioan Macaveiii a stat pen-tru » Tribuna« un an si jumetate in tem-nita si a murit in urma suferintelor, pen-tru dinsul prea grele.

Parintele Vasile Mangra a fost sus-pendat din postul de profesor seminarial,fiind-ca n'a voit sa se lapede de » Tribuna«.

Noi toti, dimpreuna cu «Meiji«, pecare d-1 Dr. Joan Ratiu i-a isgonit, ne-amsacrificat carierele, am renuntat la linisteanoastr5., ne-am tras 'Aiwa de la gura siam dat tot ceea ce e mai bun in noi ca

adiSibifil: fa;

www.dacoromanica.ro

-40--sá facem » Tribuna« ceea-ce este: e pesteputinta,- ca om in toata firea sa-sI inchi-puie ca poate sa iee de la not »Tribunacaceasta I

»Tribuna« e fapta noastra, bung onrea, dar a noastra, si nimeni altul nupoate sa faca din ea fapta sa. Poate dlDr. loan Ratiu sa fie stapan pe litere, pecerneala, pe hartie, poate O. plateasca pealtil ca sa-I scrie ceea-ce i se cere: » Tri-buniftii« insa tot not remanem si D 7}i-buna« cea temuta de unii si iubita dealtil, tot acolo are sa fie, unde se va spunece inimile noastre simt si capetele noastregandesc.

S'a 1nselat d-1 Dr. Rath': nu >> Tri-butta«, ci » 73: ibun4iii« se cauta in piataunde tacerea e marfa scumpa.

Iar »Tribuniftifg nu vor tacea.

www.dacoromanica.ro

III.

Efectele lucr5rii TribuniOilor".

Prin lucrarea pornita in coloanele » Te-leg-rafulul Romdn« qi continuata in co-loanele » Tribunei«, s'a restabilit inaintede toate, unitatea in vieata culturald aRoman ilor.

Desi poporul roman e pretutindeniunul si acelasi, el nu s'a desvoltat pretu-tindeni sub aceleasi inriuriri, qi ast-fel s'ailformat de-asupra lui, ca paturd instrainataprin educatiune, trei deosebite societaticulte, una in Romania, alta in Ardeal sia treia in Bucovina, fie-care cu limba elparticulard, cu deprinderile el locale, cuinclinarile el specifice. Era in natura lu-crurilor, ca aceste trel societati sä se con-topeasca si ele in una singura, prin in-riurirea fireasca a celei din Romania, carese afls in cele mai priincioase conditiunide desvoltare. Atat Maghiarii insd, cat siGermanil din Austria, tineau ca aceastd

www.dacoromanica.ro

42

contopire sa nu se faca, ci deosebirile sadevie din qi mai marl, ca intre Cehi siSlovaci, care eraii odinioara acelasi poporsl s'aii despartit prin cultura in doll& Niciin Ardeal insa, nici in Bucovina, Romaninu admiteail aceasta inriurire fireasca asocietatii culte din Romania si respingeaticu incapatinare on -si-ce forma culturalavenita din Romania.

Deschic,lend deci drum larg pentruinriurirea literara a Romaniei, not ne-ampus in conflict nu numai cu stapanirea,ci tot-odata si cu mare parte dintre car-turaril nostri, nu insa si cu eel de la sate,nu mai ales cu poporul, care era cuprinsde insufletire, cand a vec,lut ca se poatescrie in romaneste si asa ca el sa lute-leaga cele scrise. Multi s'ail speriat sinemilosi dusmani mi-am facut, cand amformulat cestiunea prin vorbele: Dpentriztots .Romartil soareie la Bucuregiresarei« dar si multe inimi s'ati deschisin audul acestor vorbe. Ne ocara lumeapentru limba noastra cea Dslricata«, darcetia cele scrise de noi, si cetind mereil,

www.dacoromanica.ro

43 -s'a deprins si ea sal scrie in aceeasi limbs.Timp de vre-o doi ani mi-am petrecut se-rile corectand corespondente, articole oncontribuiri literare ce ni se trimeteau pen-tru » Tribuna« ; de multe-ori eram nevoitse le prescriii ; apol n'am mai avut nevoes5. corectez, iar astacli ar putea se-mi facamie corecturi unil dintre aceia carora lefaceam odinioara eu corecturile.

Acelasi a fost resultatul si in Buco-vina, mai ales dupd ce reposatul PompiliuPipos a urmat lucrarea la fata locului incoloanele » Gazaa Bucovina. Restabi-

apoi unitatea de limbs, s'a inceputcomunicatiunea de idei, si prin ea trebuiasa ajungem la unitatea in tendentele cul-turale.

Acli nu mai poate nimeni sa ne desparta.Dar lucrurile nu se puteau opri aid.D-1 Diamandi Manole, care a jertfit

mil de florini si a alergat ani de Bilepentru << Tribunaq, isi petrecuse tineretelela Bucuresti si avea multe legaturi in Ro-mania. EA de asemenea aveam legaturi,fiind-ca venisem de la Bucuresti ca sa

lita

www.dacoromanica.ro

iau parte la lucrarea pornita de amicilmei. Legaturile acestea, find cu desevir-Ore curate, nu aveam nevoie sa le ascun-dem, Si toata lumea §tia ca d-1 DiamandiManole e un admirator al lul loan Bra-tianu, iara eft sunt junimist. Atat deputin aveaii aceste legaturi personale alenoastre a face cu politica in serviciul ca-reia lucram, incat ell a trebuit, mai ina-inte de a primi sarcina de director al

Tribun (do , sá daft o declaratiune, ca nuvom ataca nici-odata pe Ioan Bratianunu vom face propaganda pentru junim*Iin coloanele u Tyibunela.

Dt.Trianilor notri le venia insa lasocoteala sa fim socotiti drept nite agentlstraint", §i atat in coloanele » _TelegrafuluiRoman", cat Si in ale Luminetio-u/uf",atentiunea publica era mereil atrasa asupra

IInlegaturilor noastre cu Romania. ace-timp insa, se lucra din resputeri pen-

tru isolarea noastra in Romania.In curind deci amicil qi binevoitoril

de la Bucurqt1 au inceput sa fie jenatide activitatea noastra, qi intr'o buna di-

44

ai

lafti

www.dacoromanica.ro

45

mineata d-1 Michail Kogalniceanu m'apoftit la dejun, ca sä-rni faca cele maiaspre mustrari pentru lucrarea noastrA,prin care facem injelegerea intre /ruff,peste putinta. I-am dat, ca sa me after,cele mai amanuntite explicari, si de alciinaite reposatul ne incuragia, ne trimiteaabonamente si era cel mai zelos dintrecetitorii » Tribune«.

Cat-va timp in urma, reposatul IoanBratianu, care nu me cunostea personal,mi-a trimis vorba ca.' doresce sa me vada.M'am dus, mi-a facut cele mai aspre mus-trari pentru-ca noi, oameni tineri si ne-priceputi, zadarnicim silintele fruntasilorincaruntiti in lupte nationale, inveninamrelatiunile dintre Romani si cream marlgreutati pentru statul roman. Ham afterat,aratandu-i ca noi suntem in concordantacu simtemintul comun al poporului si de-clarandu-I, ca nu este nici un interes, carene poate face sa ne despartim de popor.

De aici inainte lucrarea noastra erauna dintre bucuriile betranetelor lui JoanBratianu, iara nol, cel-ce mai inainte nu-1

www.dacoromanica.ro

46

cunoscusem decat dupa cum dusmanii luini-1 presentaa, am intrat in rindurile celormai caldurosi admiratori al lui.

Urmarea fireasca a fost, ca dusmaniinostri de acasa au cautat se intre in le-gatura cu dusmanii bine voitorilor nostridin Romania, si ast-fel s'au t ab ilit in-cetul cu incetul cele mai intinse legaturipalace intre Romanii de a'incoace si ceide dincolo de munti. Oameni ca d-niiLascar Catargiu, Alexandru Lahovary,Tache Ionescu on Nicu Filipescu, caremai inainte nici nu stiail, nici nu voiailsa stie ca mai sunt Romani si afara deRomania, aft inceput sa faca vinatoarede Ardeleni si sa fie foarte amabili, chiarafectuosi fata cu Mocanii, care au inceputsa vie unul cote unul la Bucuresti, ca savada ce mai e pe aid.

Sal nu mai amagim poporul si se nune inchipuim ca lumea cea mare se lasasa fie indusa in eroare asupra lega.turilornoastre. Aqi cand corespondenta reposa-tilor Michail Kogalniceanu, si GheorgheBaritiu le sta tuturora la dispositiune, ori-

www.dacoromanica.ro

47

si-cine poate sa se duniereasca asupracaracterului acestor legaturi.

S'a intimplat ceea-ce trebuia neaperats'a se intimple.

Multi ani de zile an trecut, de candnot am dis, in coloanele » Tribuneig, caRomani din Ardeal sunt mijlocitoril firestiintre Ungaria si Romania si ca Maghiarii,Baca nu o vor intelege aceasta, vor finevoiti in cele din urma sa caute mijlo-citori la Bucuresti si sa ceara intervenirea'Romaniei in afacerile interne ale regatuluiungar.

Aceasta e lucrul care s'a intimplat :au cei ut Maghiarii de la oamenii de statal Romaniei serviciul amical de a inter-veni pentru potolirea miscarii nationaleromane din terile coroanel ungare.

Capeteniile partidului national-liberalau voit sa faca acest serviciu. Oameniiinsa, care totdeauna s'au interesat decele ce se petrec in terile vecine, el incurind s'au increclintat incer-care de a inabusi miscarea nu poate de-car sa inAspreasca conflictul. Nu s'au

ca on -si-ce

www.dacoromanica.ro

48

sfiit deci a declara in toata sinceritatea,ca el numai prin o resolvare sincerd siserioasa cred inlaturarea conflictului cuputinta, si ca astfel numai pentru o ase-menea resolvare pot sd intrevie.

Alti oameni de stat al Romaniei, carese simt destoinici a face ca Dundrea sanu mai curga despre Virciorova spreGalati, ci despre Galati spre Virciorova,au primit cu inimd usoara sarcina de aface ca Romani din Ardeal sd nu maiturbure prin protestarile for marile corn-binatiuni europene si au obtinut ne maipomenita inasprire a conflictului.

Iar altii, care vreail ca conflictul sanu fie resolvat, se bucurd de acest re-sultat si cautd legdturi in Ardeal, pentru-ca la vreme de nevoie sa poatd impedecamergerea Romaniei contra sfintei Rusii.

Tata ratiunile de a fi ale legaturilorpe care le avem si unii si altii.

Avem not « Tribuniftz« legaturi cupartidul national-liberal din Romania sinu ne sfiim a o marturisi aceasta, fiind-canu e nimic de ascuns in aceaste legaturi

www.dacoromanica.ro

49

ale noastre, nimic compromitetor, fie pen-tru noi, fie pentru partidul national-liberal,fie pentru statul roman.

Vol care stab in fata noastra, de ceye dati silinta sa ascundeti legaturilevoastre cu cercurile politice din Romania?De ce umblati cu cosul ridicat cand ye-niti la Bucuresti? De ce ye dati silintade a nu parea teea-ce sunteti!?

In Noembre 1893 d-1 Dr. Joan Ratiua fort la Bucuresti si a avut o in tilnirecu d-1 Dimitrie Sturdza si alta cu d-1Lascar Catargiu: a spus la toata lumeasi a si putut spune ce a vorbit cud-1 Dimitrie Sturdza; n'a spus insa nicicelor mai intimi soti de lupta ai sei cea vorbit cu d-1 Lascar Catargiu.

Iar putin timp in urma a staruit, cad-1 Eugen Brote sa4 vinda « TribunaD §i»hislitutul Tipografic«.

D-1 Eugen Brote i-a respuns ca n'arenimic de vindut, si guvernul ungar a su-primat « Tribuna,,, pentru cuvintul nä pro-prietarul ei nu se afla in Cara.

4

www.dacoromanica.ro

50

Dar d-1 Dr. Joan Ratiu nu s'a mar-ginit la «Tribuna..

Pr.goniti fara de ragaz, no' am fostnevoiti sa ne incordam toate puterile, samergem cu fioroasa graba inainte si safacem intr'o di ceea-ce altfel nici in clecen'am fi facut. Fie-care lovitura ce ni s'adat ne-a facut mai ta' in hotarirea noastra,fie-care pedeca ce ni sfa. pus ne-a facutmai isteti in alegerea armelor de aperare,fie-care incercare de a ne isOla ne-a im-pins sa ne cautam cu atat mai virtos sotide lupta. Ast-fel, incetul cu incetul, s'aan,gajat in lupta intregul popor romanescsi «Foaia Pofiorului» a avut in curinddupa intemeierea ei mil de abonati siera cetita in toate colibele romanesti.

Daca om chibzuit ar fi, d-1 Dr. JoanRatiu nu s'ar mai fi pus in conflict cu«bdiatulD ce a intemeiat «Foaia Popo-rulub> si a preamarit atata timp pe«sefu/0 sea in coloanele ei.

Nu-i remanea insa cleat sa o facasi aceasta.

www.dacoromanica.ro

51

q R&M» Gheorghe Bog dan-Duic5. siJoan Russuirianul sunt initiatoril miscarilaftrimejdioase», pe care a pornit-o stu-dentii de la universitatea din Bucuresti :dupd instigatiunile for s a publicat si tri-mis in toata Europa Memoriztl', princare s'a pornit lupta in publicitatea eu-ropeana ; ei a urzit ,,Liga fientru unitateaculturald a Ronzeinilor": sunt vrednicide lovituri.

4*

www.dacoromanica.ro

IV.

Cause le retrageril d-lui Dr. loan ROO.

Nu judec si nu osindesc pe nimeni,ci expun faptele, pentru-ca contiporaniisa le stie si urmasii sa ne poata judecape WO.

Daca interesati suntem not sa neadunam cu totil la un loc, dusmanii nostrisunt interesati sä ne risipeasca.

in primavara anului 1887, in ajunulvenirii Maiestatil Sale in Ardeal, era lucruhotarit in «consfdluirile intinae» ca lucru-rile vor merge bine indata-ce ed void fifost inlaturat.

Ce trebuia sa fac eu dupa-ce amaflat'o aceasta?

Cea mai mare multumire a vietiimele e sa stall in scoala, deli n'am fostpregatit pentru cariera de invetator siastfel, ca om lipsit de cuvenita cualifica-tiune, nisi nu pot sa fac parte din «cor-fiul didactic». La 1884 insa, cand am

www.dacoromanica.ro

--- 53

plecat de la Bucuresti, dedeam lectiunila institutul privat al d -nei Man liu, lascoala, tot privata, a Societatii pentru in-vetatura poporului roman si la «AsilulElena Doamnax', unde reposatul GeneralDavila me insarcinase sa predaa peda-gogia si Iimba romans, iar d-1 V. A.Urechia me numise director. Numai cumare jale m'am despartit de elevii si deelevele mele. Nimeni nu me va osindidar, voiii marturisi ca nu eram mihnitacum, cand mi se cerea sa me intorc la«dascaliao mea.

Ell, care uit mahnirile cand intru inclass si nici-odata: in scoala nu mi-amperdut rabdarea, nici-odata nu m'am su-perat, nici-odata nu am avut nevoie sa pe-depsesc, eii ani de dile de-arindul, nu nu-mai lucrasem la Sibiiii parg la istovireaputerilor mele, da m'am si expus, amprimit asupra mea tot odiul, m'am facuturgisit chiar si celor mai de aproape aimei. Vezend cum cei-ce lucraii alatureacu mine sunt loviti lara de mild, eramcuprins mereu de simtemintul ca trebue

www.dacoromanica.ro

54

sä me arunc ei1 in gura lupilor, pentru-casa feresc pe cei-lalti- de coltii lor. Omsunt, si fireasca era dorinta mea de repaos.

Nu credeam, ce-i drept, ca.' lucrurilese vor schimba in urma plecarii mele din

dar imi dedeam silinta sa coningpe amicii mei, Ca e in interesul causei sase faca.' incercarea aceasta.

Generalul Davila murise, dar stiamca la «Asil» pot ori-si-and sa me intorcca la mine acasa. Si, in adever, d-1 Di-mitrie Sturdza, atunci ministru de Cultesi Instructiune publics, a fost multumit dehotarirea mea de a-ml reocupa catedra,ba mi-a facut propunerea sa primim sotiamea directiunea, iar eu directiunea destudil.

Cel mai multi dintre amicii mei insanu voiail sa .stie nimic despre hotarireamea de a pleca; conferenta m'a ales incomitetul central executiv, iar comitetulm'a ales secretar general al seu si m'ainsarcinat sa via la proxima sedinta cuun proiect de memorand.

Sibiiii,

www.dacoromanica.ro

55

Trebuia deci sa reman si eram ho-tarit s'o si fac aceasta.

«proxima» sedinta insa, d-1 V.Babes ne-a facut impartasirea ca guvernula luat hotarirea de a disolva comitetul sia propus ca comitetul sa previe executareaacestei hotariri declarandu-se el insusidisolvat. N'a fost primita propunereaaceasta, dar comitetul si-a sistat de faptlucrarea prin hotarirea de a nu Intra deo-camdata in discutiunea proiectului de me-morand. Remanea numai, ca la altavfiroximtio sedinta fie-care dintre membri sävie cu noue «date si acle» pentru memorand.

in qcosfeiluiri intimeD apoi d-1 V.Babes a aratat mai deslusit, ca partidule gray compromis prin presenta mea incomitetul lui executiv. Desi cetatean un-,gar, en petrecusem timp de zece ani in«strainatale», unde aveam legaturi, si ast-fel nu mai puteam sa jail parte la vieatapolitica a patriei mele, fara ca sa corn-promit «causa».

Atat de puternice erail resoaneleaceste, Inca nu numai d-I V. Babes, ci

In

www.dacoromanica.ro

56

totodata si presedintele, d-1 GheorgheBaritin, si-au anuntat retragerea din comitet.

I-am adresat atunci d-lui G. Baritino scrisoare, prin care i-am adus la cu-nostinta ca: en, nu numal ca me retrag, darsi parasesc Cara.

Cu toate aceste am remas.Positiunea imi era la Bucuresti asi-

gurata.' ; proprietarul easel, in care locuiamla Sibiiu, d-1 profesor Dimitrie Comsa,pusese biletul de inchiriere ; lucrurile imieran impachetate; facusem chiar visitelede adio : amicul men Dr. V. Lucaciu insavenind la acea «ftroximit» sedinta, a fostarestat pe drum, asa din senin, si din in-timplare numai fara.' de «dalele ackle»,pe care le aducea pentru memorand.

In fata acestei situatiuni inasprite,plecarea mea ar fi fost un fel de deser-iune. O. mai astept.

In urma retragerii reposatului G.Baritid, comitetul era ca disolvat. El nuavuse putinta de a se pronunta asuprademisiunilor date, si ast-fel Gheorge Ba-ritin era considerat ca presedinte; el insa,

fi

Trebuia

www.dacoromanica.ro

57

considerandu-se demisionat, nu voia saconvoace comitetul.

Dupa multe temporisari, s'a hotaritapoi ca membrii comitetului sa se intru-neasca la Turda sub presidenta d-lui Dr.loan Raiu. D-1 V. Babes a declarat cava lua si d-sa parte la aceasta intrunire,daca nu mi se va trimite si mie convocare.

I s'a facut pe plac, si s'ati tinut apoiconsfatuiri la Turda, la Cluj, ba chiar sila Budapesta, in saloanele dlui Dr. Alex.Mocsonyi: simtemintul general era ca,toate ar merge foarte bine, daca n'ar fi«intrigileD mele la mijloc.

Aceasta era situatiunea, cand redac-torul respuncletor al « Tribund» a fosttras in judecata pentru un articol scris,dar' nesubscris de mine. Nu se putea omai bine potrivita ocasiune, ca sa me facuildetturat» ; de$ redactorul primise in-treaga respundera pentru articol, m'amdus la judecatorie si m'am denuntat caautor al (rimee.

pn timpul cat am lipsit eu din Sibiiua fost pace si intelegere atat de perfecta,

.

www.dacoromanica.ro

--- 58

Incat d-1 V. Babes mi -a facut onoarea dea me visita in temnita si de a-mi adircecomplimente de la d-nii Mocsonyi-esti.

»Causaa Insa n'a inaintat de loc, iardupa'. Intoarcerea mea din temnita d-nulDr. Alexandru Mocsonyi si ai sei iardespartit de amicii mei.

Acum nu mai staruia nimeni sa re-man, si am putut sa plec spit multumireatuturora.

Sunt misei aceia, cart dic ca amiciimei n'aii dat cele mai grele dovedi despredorinta for de a face mergerea impreunacu putinta.

Un lucru insa nu puteau sa faca:convingerile nu si be puteail sacrifica, depopor nu se puteail desparti, angajamen-tele luate fata cu conferenta nu be puteailcaica, de sine Insisi nu se puteall lapeda.

D-1 V. Babes a fost ridicat in frunteapartidului; s'a folosit Insa de positiunea saspre a zadarnid silintele celor ce voiatisa execute hotaririle conferentei

Comitetul Insa voia sa mearga inainte.

www.dacoromanica.ro

59

S'a hotarit deci, in »consfatuirile in-trebue sa mai fie inlaturati Inca

trei oameni : u en Broth, Vasilic Lucaciusi Aurel C. Popoviciii.

Acesta e rostul celei din urma goane.Nemernici am fi fost, daca am fi

sat sa se faca si cu acestia trei experientelefacute cu mine.

Hotarita °data goana aceasta, guver-nul ungar si cei ce primisera." angajamentulde a-i face »serviciila ainica/e« erail inte-resati ca totul se se petreaca fara preamare sgomot. S'a facut deci primul asaltspre a scoate » Tribuna« din ma'nile » Tri-buniftilor«. Dr. Alexandru Mocsonyia cerut, ca actionar, lichidarea

Tipografic«, deci punerea in yin-dare a tipografiel si a »Tribundo.

Amicil mei, cars representail peste 23din actiuni, au primit propunerea aceastasi ail insarcinat pe saracul Eugen Brotesal liciteze alaturea cu milionarul Dr. Ale-xandru Mocsonyi.

Ei bine, saracul a fost mai darniccleat milonarul, si d-1 Eugen Brote land

time«, ca

D-1»Instilu-

tuluf

www.dacoromanica.ro

60

mai mult, a castigat pentru nol proprie-tatea Tribunes ".

Prin aceasta, situatiunea, inasprita duparetragerea domnului V. Babes, a devenit simai aspra.

Parintele V. Lucaciii a fost greil °sin-dit in mai multe procese de °data si pur-tat timp de aproape dol ani din temnitain temnita; d-lui Aurel Popoviciii i s'afacut, lui si numal lui dintre toti tineriiuniversitari, un proces pentru Replica ";iar d-1 Eugen Brote a fost tras in jude-cata si pentru Replica", 0 pentru Me-morand" iarasi el singur dintre toti membriicomitetului executiv.

Mai clar nu putea sa fie puss tema: ln-litturali pe ace ftia, ca sZ ne putem inle-lege cu cef-la1,1-1.

Interesul nostru era deci sa isolampe cei ce voiaii sa inlature pe cel maidestoinici dintre sotil nostri de lupta.

Procesele pornite de guvernul ungarerail monstruoase"; trebuia deci sa nebucuram de ele si se ne dam silinta dea-1 face sa le dea dimensiuni Inca mai

--

www.dacoromanica.ro

61

»monstuoaseq. Parola era: intreaga tine-rime sa se adune imprejurul lul AurelPopovici, care nu e cleat unul dintreexecutoril hotaririlor luate de ea; intregulpopor sa se adune imprejurul Jul EugenBrote, care nu e decat unul dintre exe-cutoril hotaririlor luate conform cu st5.-ruintele lul.

Din acest punct de pedere an fostconduse lucrarile in timpul instructiunii.

In procesul Replica" nu am reusit,dar in al Memoranduluid guvernul a fostin cele din urma nevoit sa traga in ju-decata cel putin pe intregul comitet exe-cutiv.

Pana aid lucrarile au mers bine; deaid inainte insa au inceput sa se dea pefata slabiciunile omenesti.

Ace la, care stie sa judece si ii cu-noaste pe Maghiari, trebuia se fie convins,c5. asa .numai de capul for nu se avint.5.el in aceste procese Dmonsgruoaseq. Elnu si-au dat, in suficienta for nemeseasca,nici-odat5 silinta de a cunoaste tam, n'ailstudiat nici-odata cestiunile ce voiau s5.

www.dacoromanica.ro

62

resolve; au fost deci amagitI de Damicii«lot- Romani, care, tot atat de suficienti,credeau ca Eugen Brote, V. Lucacin onAurel Popovicin pot sa fie inlaturati cumfusesem en, care n'am tinut nici-odata sanu fin inlaturat, si ca, inlaturati ()dataacestia, Romanii au sa devie eel mai blegioameni.

Tocmai de aceea puteam se fim pedeplin multumiti cu colosala prostie, lacare l'an impins pe guvernul ungar, si salnu le mai facem si cheful de a intra intemnita.

Dupa indignatiunea generala, pe careaceste procese o produsera nu numai inpoporul roman, ci tot ()data si in Europa,atitudinea acusatilor se indica prin chiarnatura lucrurilor: el trebuian sa profite deindignatiunea generala, sa paraseasca Cara,sa declare prin un manifest adresat po-porului ca nu considers pe juratirdin Clujca judecatori, ci ca violentatori, sa adre-seze imperatului un nod memorin si sa serisipeasca prin terile apusene, ca sa continuelupta ca emigratiune de oameni ai ordinei.

www.dacoromanica.ro

63

In vara anului 1893 d-1 Dr. loanRatiu era accesibil pentru politica aceasta

in Noembre insa, d-sa a venit laBucuresti ca sa iea Intelegere cu domniiEugen Brote si Aurel Popovicii primiiemigrati.

Guvernul de aici se afla in cea maimare strimtoare.

Actiunea planuita numai de aici puteasa fie pornita; aici trebuia sa fie »car-lierul general«: domnii Lascar Catargiusi Petre Carp trebuiail deci sa faca totceea-ce le sta grin putinta, ca acusatiiInca neemigrati sä se presente in fata ju-ratilor din Cluj, sa se lapede de cei emi-grati si sa Intre In temnita.

Silintele for n'ail remas zadarnice :dupa intilnirea sa cu d-1 L. Catargiu, d-1Dr. Joan Ratiu, nu numai a devenit foarte«diplomat», ci a pornit si al doilea asaltspre_ a scoate « Tribnna» din manile«Trmnistilor>>

S'ail petrecut lucruri urite, pe cartnu e nevoie sa be §tie si tinerii, in manilecarora vor ajunge cele scrise de mine.

www.dacoromanica.ro

64

Tocmar de aceea me simt dator a mar-turisi, ca nu pun aceste lucruri in sarcinad-lui Dr loan Ratiu, pe care l'am socotittotdeauna 0-1 socotesc §i acum om ono-rabil i doritor de bine. Ele trebuesc safie puse in sarcina celor ce ail abusat destrimtorarile noastre ale tuturora, de bunacredinta a unora dintre not Si de fireascalipsa de «rulinaD politica a cator-va din-tre frunta0i nostri, carora nu li se poatecere sa tie, a.a a prima vista, ce fel denota represinta oameni ca d-1 Tache Io-nescu on d-1 Nicu Filipescu in concertulnostru politic.

Prins odata in clete, d-1 Dr. IoanRatiu nu putea decat sa se dea dupacel-ce stringeail cletele.

Dupa-ce d-1 Eugen Brote a declaratca nu are nimic de vindut, guvernul asuprimat Tribune'.

D-1 Dr. I. Ratiu a staruit acum cad-1 Eugen Brote sa vinda, in interesulcauser', Institutul i editurile lui.

0-1 Eugen Brote i-a respuns, ca pune,,7 ribuna" la dispositiunea comitetului,

www.dacoromanica.ro

-- 65

care nu are decat sa depund o noud cau-tiune, pentru-ca Tribune A. reapara caproprietate a vre-unei alte persoane, carese afla la

S'a incheiat deci un contract devindare, act notarial, dar fictiv, in virtuteacaruia firma s'a inregistrat pe numeled-lui loan Popa-Necsa, conducetorul ze-tariei, ca cumperator, deci not proprietar.

DI Dr. Joan Ratia, care nu Linea säreapara Tribune ci ca dl Eugen Brotesa nu mai fie proprietar al ei, a pus al-ternativa : Ort deciari, cry at vindutTribunes" on ca nu va matreapiirea I"

Ce trebuia sa faces d-1 Eugen Brote,care era si el membru al comitetului siavea deplina incredere in majoritatea ceamare a sotilor sei de lupta?

A facut declaratiunea, pentru-ca rea-paritiunea « Tribunei» sa nu mai poata fiamanata, dar a luat in acelasi timp toateprecautiunile ca nimeni sa nu poata abusanepedepsit de declaratiunea stoarsa deladomnia-sa.

5

comitetului,

Sibiiri.

www.dacoromanica.ro

66

Aveti, a clis d-sa, dati, baninumerati, ceea-ce dupd cartile de comp-tabilitate am dat adeca 12.000 florini,si at vostru e Institutul cu toate activelesi pasivele lui.

Al vostru? Al cui? Al meni-brilor actuali ai comitetului, adeca sial met', si at amicului met" Popovici.

Fiind-ca acsti not proprietari er'risipiti, ,purtarea de grija pentru «Institut»si editurile, lui urma sa fie incredintatad-lor Dr. Joan Ratiu, Nicolae Cristea,Daniil Barcianu, Dimitrie Comsa si Sep-

Albini, care ere" cu locuinta laDl Popa-Necsa a subscris deci un

act notarial, tot fictiv, prin care declaraea s'a imprumutat dela acesti cinci domnicu 19.500 florini, pretul(cu cautiuni cu tot), si ca le da acestorcreditori dreptul de a administra avereacumperata din banii lor.

Poate sa fie dl Taclie Ionescu siloan Gura-de-Aur, si mare chitibusar, dardupa acest aranjament tot nu putea sascoata TribUna" dela cei cinci, dintre

eu,

timid Sibiiu

<( In rt i u In I »

sa-mt

www.dacoromanica.ro

67

care patru ail adus man jertfe si au os-tenit mult pentru .ea.

D-1 Dr. Joan Ratiu a declarat decica nu primeste acest aranjament si ca,,Tribuna" nu va reaparea deal daca d-1Popa-Necsa va subscrie alta declaratiu ne,prin care 11 rectinoaste' numai pe 'd -sasingur creditor si in drept de a administra.

Vicata politica e lucru serios, si celce iea parte la ea e dator sa-si dea si-Huta de a se dumeri asupra celor ce seurzesc si de a afla tot ceea-ce ii este defolos. Nu ne-am incumeta sa luam deciparte la vieata politica, daca ne-am simtioameni pe care on -si-cine poata tragepe sfoara.

Fiind-ca not stiam ca Tribune aresa reapara de prima Ianuarie, iar co-loanele Terii" se spunea ca nu va rea-parea, am plecat la Sibiiu, ca sa -mi daftInca ()data silinta de a lumina pe d-1 Dr.Joan Ratiu.

M'am incredintat ca e prea tarziu.Cat pentru d-1 Joan Ratiu, Intelege-

rea tot ar mai fi fost su putinta dar mai5*

sa-i

In

www.dacoromanica.ro

-- 68

era la mijloc si d-na Ratiu, venerabilamatroana, cu doue fete si doue surori.

Trauma" nu putea A. reapara, fiindca amicii mei Daniil Barcianu, DimitrieComsa si Septimiii Albini, nu se invoiailca d-1 Popa-Necsa sa subscrie actul cerutde d-1 Dr. Joan Ratiu, iar d-1 loan Ratiunu permitea ca paginile, facute gata, safie puse in marina mai inainte de a fisubscris d-1 Popa-Necsa declaratiunea ce-ruta de d-sa.

Am induplecat pe amicii mei sa ce-deze qi, spre marea consternatiune a celorde la Tara", primul numer al Tri-bunei" a aparut la timp, ba chiar cu unarticol scris de mine in frunte.

De ce adeca amicii mei din Sibiiiisa fi staruit ca d-1 Joan Popa-Necsa sanu dea declaratiunea ceruta 'de domnulDr. loan Ratiu?

Abusand de declaratiunea aceasta,d-1 Dr. loan Ratiu comitea un act de si-ucidere politica, si nu de not avea sase planga, ci de cei ce-I faceail sa abuseze.

www.dacoromanica.ro

69

Mai era apoi la mijloc un lucru, decare se frang toate chitibuprile advoca-teti: d-1 Dr. loan Ratiu a fost nevoit sasubscrie la 16 Ianuarie o declaratiune incare se Vice:

«Atat in numele mei; cat §i in alerezilor mei, cede; cu deplina putere delege, numitului comitet, compus actual-mente din d-nii Gheorghe Pop de Basqti,Eugen Brote, Dr. Vasile Lucaciu, De-metriu Comp, Septimiu Albini, NicolaeCristea, Basal Ratiu, Alia Coroianu,Rubin Patita, Dr. Teodor Mihali, AuralSuciu, Daniil Lica, Dr. Daniil Barcianu,Dr. Gavriil Trifion, Dr. Vasile Fodor,Gherasim Domide, Dr. Gheorghe Popo-vici, Aural Popovici, Dr. I. T. Mara,Michaia Veliciii, Patritiu Barbul, Romulde Crainic, Gavriil de Purcareti §i VasilieIgnat, toate drepturile mele Si sarcinilemele cuprinse in obligatia sus numita, iin special dreptul de a dispune, conducei administra Institutul Tipografic"

§i toate editurile sale«.Aceasta declaratiune a fost data in

www.dacoromanica.ro

70

manile domnului Eugen Brote, care re-manea adeveratul proprietar, cats vremevinzarea nu devenia efectiva prin pla.'-

tirea pretului.De ce adeca aveam sa ne temem noi?Chiar si dupa-ce vindarea devenia

efectiva, noii proprietari erau persoanelenumite in declaratiunea d-lui Dr. I. Ratiusi nu mai putin decat 16 din acesti noiproprietari erau oameni care tineau si,afara de d-1 Iu liti Coroianu, in si astazica 0 Tribuna» sa remae sub purtarea degrija a v Tribunistilor « . De aceea vin-darea nici n'a devenit efectiva, caci mareamajoritate a comitetului nu voia O. cum-pere » Tribuna«, ci s'o scape, prin inla-turarea greutatilor formale puse de guvern,

In ciuda «obligatiunii» subscrise, d-1Ioan Popa-Necsa se considers deci ca fiindinsarcinat din partea d-lui Eugen Brote,adeveratul proprietar.

I s'a facut proces de press, a fostosindint, si guvernul iar a suspendat«Tribuna,), de asta data pentru cuvintulca proprietarul ei se afia.' in temnita.

www.dacoromanica.ro

--- 71

Firma a fost deci trecuta prin ace-leasi forme pe numele d-lui Liviu Albini.

Si d-1 Albini se considera insa totca find insarcinat din partea d-lui EugenBrote, care dispunea, tot ca mai inainte,si in ceea-ce priveste personalul de re-dactiune. Ca tot-deauna, veniturile eraiiintrebuintate pentru acoperirea cheltue-lilor de redactiune si de administratiune,si deosebirea era numai ca a'eficitele nueraii acoperite numai de «Tribuniqti.,ci si din contribuiri acute de intregulpartid, ale carui organe erau «ari6una» si<irfoaia goporufui>>.

D-1 Liviu Albini si redactorii aveaudin partea d-lui Eugen Brote insarcinareasa stea intru toate la dispositiunea d-luiDr. Joan Ratiu, seful partidului si sa nuatinga susceptibilitatile lui prin atacuri in-dreptate contra guvernului din Romania,dar' sa bage bine de seama ca nu cum-vaqiarul sa fie intrebuintat pentru propa-garea ideilor, care tot-deauna au fostcombatute in coloanele lui.

www.dacoromanica.ro

72

Aceasta era situa4iunea In ajunulmarelui proces al z Memorandului..

D-1 Dr. loan Ratiu era atat de binestapan, incat opria publicarea articolelortrimise de d-1 Eugen Brote pentru » Tri-bunaq, si in acelasi timp se lucra, atat pesub mane, cat si prin coloanele cliarelorconservatoare din Romania, precum si inale aDreptatii», in ale » Telegrafului Ro-man. ale Gazetei Transilvaniei", pentrudiscreditarea d-lui Eugen Brote, desertorul.

Ruptura definitive s'a facut la Cluj,in fata Currii cu jurati.

Ademeniti prin asigurari false, ama-giti prin fel de fel de promisiuni on si-linte, prin presiuni morale, cei mai multidintre acusati s'au dus cu voe buns laCluj. Unii dintre dinsii nu credeau caMaghiarii vor indrasni osindeasca,altii s'au lasat sa fie ametiti de ilusiuneaunei apropiate gratieri, iar altii nu sesperiail de martiriti. Destul ca s'au dussi au intrat in marea halima, ce se nu-meste Procesul Memorandului".

$i

sa-i

www.dacoromanica.ro

73

Eu sunt om cu cap virtos, si nuodat5. mi . s'a intimplat sa stau la masa,lucrand intins, peste 20 de ceasuri, omo-rindu-mi foamea cu cafele si cu tigari.Trebuia s'o fac si am facut'o. La Clujinsa, am stat o di pe banca acusatilor,am stat si a doua di inainte de ameacla-(31i,dar dupa ameaca-di am declarat ca re-nunt la dreptul de a me mai apera. Atatfusesem de hartuit, prin atatea porniri deindignare trecusem, atat trebuise sa staucu mintea incordata, incat in cele din urmasingura tacerea me mai putea feri sal

nu-mi pierd bunul cumpe't si nu sa facon sa nu clic lucruri, prin care sa mearat de o potriva cu cei adunati in fata mea.

Oamenii acestia au stat nu doue, nupatru, ci, lucru monstruos, opt-spre-4eceBile pe banca de acusati ! I-au tinut anumeatat si i-au hartuit mereu, pentru ca sa-ioboseasca, sa le istoveasca puterile si sa -iduca la starea sufleteasca, in care omulse resemneaza si se da de gol, spuindceea-ce nu vrea sa spund. Nu s'au datde gol, fiind-ca erau toti oameni cu inima

www.dacoromanica.ro

74

curata, cu ganduri bun; cu intentiunileale, fiind-ca n'avea nici unul pe sufletul luiceva ce ar fi putut sa-1 compromita ori saarunce vre-o umbra asupra lucrarii noastre.

S'au folosit insa demonii esiti dinmijlocul nostru de aceasta oboseala su-fleteasca si le-au soptit la ureche : Acurae momentul oportun: lepedati-ve de Brae,aruncati toat vina asupra lui, desemnati-1pentru, urgia comunci, presentati-1 dreptcap al tuturor reutatilor, celci numai asyzveti pulea scdpa I"

Ast-fel au fost pang chiar si cei maiiubiti dintre prietenii nostri, impinsi sacontribue la scenele dureroase, care auprodus o atat de urita impresiune asupratuturor bine-voitorilor nostri, si abia dupd-ce s'a produs impresiuiiea aceasta, d-1 Dr.loan Ratiu a cetit in fata juratilor obositi,declaratiunea, care n'avea rostul ei deckfiind fgcuta de oameni ce n'au voit sa sepresente.

E greu spui judecatorului ca nu-1recunosti, clupd-ce timp de mai mult dedoue septemani ai stat in fata lui.

sa-i

www.dacoromanica.ro

75 _

Dar, in slirsit, tot mai bine era sase faca cel putin acum declaratiunea.

mintea ori-si-carui om cu judecatatrebuia sa se produca impresiunea, ca inurma procesului d-1 Eugen Bote era isolat,respins chiar si de cei mai buni dintreamicii sei. Nu era acesta adeverul, darasa trebuiau sa para. lucnirile. De aceeanu pot sa fie certati de pripire nice ceice it credeau pe d-1 Dr. loan Ratiu acumdestul de tare, ca sa faca.." cel din urmapas pentra inlaturarea dlui Eugen Brote.

D-1 Dr. loan Ratiu a fost nevoit sefaca pasul acesta Inca fiind in temnita.

Dupa declaratiuuea data de d-1 Dr-Joan Ratiu, nimeni fa..ra de mandat primitdin partea persoanelor numite In ac?a de-claratiune,, nu poate lua de la d-1 LiviuAlbini administrarea »Institutului« si aediturilor lui.

D-1 Dr. Ratiu trebuia deci sa aibaun asemenea mandat.

D-1 loan Russu pornise o colecta «pentru ridicarea unui monument la mor-mentul lui Avram Iancu. S'au adunat

Pn

www.dacoromanica.ro

76

cate-va mii de florini, pe care le primised-1 Liviu Albini.

Guvernul a oprit ocolectaq i a dis-pus sechestrarea banilor. Cand era insasa se faca sechestrarea, banii se aflau inmanile altei persoane, dela care guvernulungar nu poate sa sechestreze nimic.

Pericol, a strigat acum d-1 Dr.Ratiu, guvernul are sä sechestreze In-stitutul", care e considerat ca avere pri-vata a d-lui Liviu Albini. Trebue sa luammesuri ca sa asiguram averea nali will I"

Membrii din temnita ai comitetuluiau dat deci parintelui Nicolae Cristea,care atunci se intorcea acasa, Insarcinareade a pune, in virtutea obligatiunii" date ded-1 L. Albini, sechestru pe Institulul Ti-pografic", pentru-ca sa prevevie o even-tuala sechestrare din partea guvernului.

Parintele Cristea n'a usat de aceastainsarcinare, fiind-ca n'avea nevoie s'o faca,dupa-ce se incredintase ca nu exists pe-ricolul prevedut de dl Dr. Joan Ratiu.

D-1 Dr. Joan Ratiu a facueo §i failca sal fi primit vre-un mandat.

www.dacoromanica.ro

77

Acum, dupa ce se intorsese cu nim-bul de martir" din temnita, d-sa era so-cotit destul de tare pentru-ca s'o poataface si asta.

d-1 Dr. loan Ratiu ca invoialade cumperare nu fusese executata si caInstitulul Tibografic" si editurile lui totale d-lui Eugen lirote sunt; dar' proprie-tarul acesta e desertor §i nici nu vrea,nici nu poate sa se presente la judeca-toria compclentii", ca reclame drep-turile

E lucru de necreclut ! Am toateactele justificate in mana mea si tot nu-mivine sä cred ceea-ce scriu.

Ne intelegem, in cea mai intima con-fidenta, ca sa punem la cale un sir deacte pentru inlaturarea pedecilor puse deguvern, si vorbim acli in auzul tuturoradespre aceste acte.

Dece fruntasi nationali", care se aft'in temnita.., de unde nimic nu poate saiasa fall de visa directorului, urzesc unfel de complot, spre a eluda o mesuraluata de guvern, si subscriu un act de

*tia

sa-si

www.dacoromanica.ro

78

cea mai secrets natura : pand chiar si deacest act s'a facut abus, pang chiar si acestact a fost dat publicitatii

Me opresc aici, pentru-ca sa trec lao aka cestiune de cea mai mare impor-tanta actuala.

Au trecut peste doi ani de dile, de andd-1 Dr. Joan Ratiu hicreath ca saraze pe cati-va d'ntre sotii sei de luptasi ast-fel sa desorganiseze partidul, infruntea caruia se afla.

Ce trebuia sa facem noi, care o stiamaceasta si nu ne indoiam despre buneledispositiuni ale barbatului, pe care 1 soco-tisem vrednic de a fi ridicat in frunteapartidului?

Neav6nd putinta de a-1 scoate dinstrimtorarea in care se afla si de carp;altii abusau spre a-I silui, noi ne-am dattoata silinta de a-1 ajuta §i de a-1 feri deprea mari gresale.

I-am facut , inainte de toate , tot-deauna pe plac, pentru-ca sa n'aiba oca-siune de a se supera; ne-am supus si nu

inldlu-

www.dacoromanica.ro

79

ne-am superat nici-odata, ori-si-ce ne-arfi facut.

In anul 1893, cand cu conflictelesangeroase de la St-ciripara s'a publicatin Voinca National d" un articol subscrisde mine si intitulat Motii si Maghiarii".Voind sa aratc ca vederile expuse in acelarticol sunt si ale lor, Motii au hotaritsd-i trimita o deputatiune, care sá-mipresente o adresa de multumire. Albumulpentru aceasta adresa a fost comandat laViena si e nu numai frumos, ci tot-odatgsi scump Adresa e scurta, simpla si sub-scrisa de tot ce se stie om de fruute inMuntii-Apuseni Pe doasca albumului suntgravate intr'o placg de plating asezatal indecoratiune de our masiv din Muntii-Apu-seni vorbele Motii pentru Slavici".

Tata' adresa:

.Rusire Tomnule!

Muntii Apuseni in totdeauna au fost lea-(Maul nationale. lar barbatitor,care pentru popor aft' luptat, dragoste marele-au pcistrat.

milcdritor

www.dacoromanica.ro

80

Cu peana Domniei Tale agerci 0 inirnacaldd luptand pentru binele poporului roman,ai drept la iubirea tuturor Romani

Prin studiul Domniei Tale Motii siMaghiarii", publicat in Toile noastre fruntase,cinste si fobs mare ne-ai fiicut In deosebinova Moti tor.

Ne implinirn o datorie pleicutci, adu,cen-du-ti prin aceasta cea mai sincera multumiresi urciri de bine.

Sd trdesti filed multi ani, ca podoabd aneamului romdnesc si Mori tor un prieten slcivit.

Muntii Apuseni, in 1 Dec. v. 189.3.

Michail Andreica, proprietar in Campeni,fost tribun in anii 1848-49, membru ordinarpe vieata al Asociatiunii transilvane, membrufundator al fondului de Teatru roman.

Alexandru Filip, advocat, directorul banciiDAurariac, director de mine, directorul sub-despartemInttilui XIII al Asociatiunii Transilvanesi membru fundator al aceleia, presedintele re-virului montan Zlatna-Bucium, presedintele clu-bului partidului national din Abrud-Rosia, pro-prietar de mine.

Clement Aiudeanu, fost tribun in anii1848 --49, decorat cu crucea de aur si cu me-dalie de aur, Invetator pensionat si proprietarin Campeni.

www.dacoromanica.ro

81 --

Candin David, proprietar si director demine.

Nicolae Macaveik proprietar de mine.Aurelian Danciu, director si proprietar de

mine.Aviron Macavein, proprietar mare de mine.Alexandru David, proprietar de mine.Ionutiti Nicolae, proprietar mare de mine.Vasile David, proprietar de mine.Joan David, student in drept.Simion Ciura, proprietar de mine.Ioan Babutiti, preot gr. cat.Sofia Babutin.Aurel Al. Lazar, comerciant.losif Ciura, paroch si vice-protopop onor.

gr. cat in Bucium-Seasa.Joan Cosma, propr. de mine.loan Munteanu, inv.Moise Macaveiu, propr. de mine.loan Naicu, propr. de mine.Joan S. Macavein, propr. de mine.Maria David.Sabina David.

Dunznezeii ni to -au dal, Bandyean Roman adevirat,DumneVeii va ajuta in gigantied lupta ta,

vetti nantuitd nafia to asupritd,Inima ,ri de Roman in veei pomen:44".

Nicolae BAieqanu,preot rom. in BuciutnIsbita.

6

&Ilifel

ligrfera

www.dacoromanica.ro

Elena Baieanu, preoteasa.Pamfiliu Bliesanu, practicant montan.Nicolae Jurca, proprietar de mine.Simion Crisnic proprietar de mine.Nicolae Adamovici, preot gr. or. In Bu-

cium-Poeni.Eva Adamovici, preoteasa in Bucium-Poeni.George Lupu, teolog absolut,Iancu Nicolae, proprietar de mine.Alexandru Jurca, proprietar de mine.loan Bogdan, proprietar.Lazaf Ceteras, proprietar de mine.Gh. Pratia, proprietar de mine.Macaria Costina-z, proprietar.Nicolae Tandrati Dubiciu, propr. de mine.Gheorge Popa, proprietar.Gheorghe Toma, miner.Gherasim Baiesanu, miner.loan Jurca, proprietar de mine.Dumitru Jurca, proprietar de mine.Elena Jurca.Alexandru Danciu, paroch, in Bucium-Sat.Ceteras Gheorghe, proprietar de mineNicolae Bembea, proprietar.Ioan Tandraii, proprietar de mine.Moise Pratie, metalurg.Alexandru Lupu, proprietar de mine.Simion Lupu, proprietar de mine.Gheorghe Lupu, invetator.Anania Boldor, luvelator.

82

www.dacoromanica.ro

83

Dumitru Bodea, proprietar de mine.loan Toma, proprietar.Traian Danciu, comersant.Teodor Serbu, proprietar Itt Carpinis.Carolina Serbu, nasc. Fodoreanu.Avram Serbu, din Carpinis, cleric an. III

in Sibiiu.loan Todescu, paroch rom. gr. or. in Bu-

cium-Cerbu , proprietar si director de mine,asesor al scaunului protopresbiterial si deputatal sinodului protopresbiterial, membru pe vieata.al Asociatiunii transilvane pentru cultura si li-teratura poporului roman.

Ilariti Todescu, student.Iosif Campeanu, cantor si propr. de mine.Alexandru Danciu, proprietar.Valeria Todescu, scolarita.Moise Danciu, proprietar.Dumitru Todea, proprietar de mine.loan Bratianu, proprietr.loan Mostiu, proprietar.Simion Tomusiti.Gheorghe Tomusiti, proprietar.Gheorghe Crisan, proprietar de mine.Gheorghe Tap, proprietar.Danciu Nicolae, proprietar.Joan Macaveiti, proprietar.Alexandru Macaveitt, proprietar de mine.Alexandru Tuhut, inspector de mine.Moise Ionutiti a lui Gheorghe, miner.

6*

www.dacoromanica.ro

84

Dumitru Toma, proprietar in Carpinis.Simion Jager, proprietar.Joan Danciu, director de mine.Alexandru Ciura, paroch in Abrud.Romulus Gritta, director si posesor de

mine in Rosia Montana.Aureliu St. Sulutiti, functionar de banca.Basiliti Ciobanu, director si posesor de

mine in Cetatea Romanilor.Dr. Laurentiil Pop, advocat in Abrud.Ioan,Serbu, proprietar.Iosif Groffu, comerciant in Abrud.Elena Groffu.Gheorghe Balomir, propr. si industrias.Corneliti Munteanu, inv. rom. in Abrud.Solomon Coroiu, inv6tator.Terentifi Giurchescu, croitor in Abrud.Radu Jantea, preot roman in Sohodol.Aureliu Ciura.Joan Cioica, proprietar.luliti Mutiii, masar si proprietar.Simion Grecu, proprietar de mine.Zacharia Cioara, proprietar.Iacob Strajanu, pictor si desemnator, am-

ploiat postal si telegr. in pensiune.Dionisiti Jeflea, faur.Alexandru Tuhut, proprietar.Gheorghe St. Sulutia, pielar si proprietar.Simion Bistraia, miner.Artemius Marculescu, proprietar.

www.dacoromanica.ro

85

Petru Chendi, papucar.Petru Macaveiii, propr. de mine si func.Alexandru Drumaru, functionar.loan Herta.Gheorghe Cosma.losif Bara, proprietar.Teodor Vitca, pantofar.Iosif Draia, proprietar.Gheorghe Marza, cismar in Abrud.Nicolae Moldoveanu.loan Deoanca, proprietar.loan Popp, proprietar.Alexandru Balta, proprietar.Petru Nicola, preot roman in Vidra-de-jos,

din familia lui Horia.Joan Todea, paroch gr. or. in Albac.Teodor Bursu, preot in Scarisoara.Iuliu Pitic, invetator roman si casier la

banca eMunteana. din Ofenbaia.Dr. Basiliii Preda, advocat.Sabina Preda.Romul Furdui, protopresbiter gr. or.Ana Furdui.Vasile Chirtop, fost magistru postal si te-

legrafist rom. ung. proprietar in Campeni.Joan Motora, preot gr. or. in Campeni.Octavia R. Motora, preoteasa.Michail Contes, preot, inv. gr. or.Enea Iuliu Gherasim, comerciant.Michail Motora, proprietar in Campeni.

www.dacoromanica.ro

86

Iuliu Porutiti, paroch gr. catolic roman,membru ordinar al Asociatiunii transilvanepentru lit. si cult. poporului.

Domnica Chirtop.Teodor Mucea, econom.Joan Bota, econom.Dumitru Stan, econom.Boncutiti Joan, econom.Nicolae Boncutiti, masar.

Mihon, econom.Vasile Vesea, bardas.Vasile Corchis,Avram Napau, bardas.Gheorghe Tuhutiu, lemnar.Nicolae Muntea, econom.Teodor Bota, econom.Vasile Petruse, butnar.Constantin Mihon, econom.Michaiti Olariu, zidar.Mucea Nicolae, morar.Nap loan.Boncutiu Nicolae, hairdos.Bota Iosif.Boncutiti Gheorghe, econom.Iosif Stan, fleser.Corchis Nicolae, econom.Nicolae Vesa.Mihon Gheorghe, econom.Mocan Teodor, din Scarisoara.Joan Gligor, preot gr. or. in Ponorel.

Michain,

www.dacoromanica.ro

87

Gheorghe Scrob, paroch gr. or. in Secatura.Iosif Ariesianu, preot gr. cat. In Certege.Bara Gheorghe, econom in Secatura.Nicolae Coroiti Ponoreanu, preot roman

gr. cat. in Ponorel.Basiliti Leah, fost dubas in anii 1848-49.loan Mihetic, econom.Joan Soica, ciubarar.loan Ciama, econom.Nicolae Leahu.Michaiti Leahu, ciubarar din Vidra Iancului.Ioan Ciama a lui Gavrila.Ana N. Gombos.Michail Gombos, proprietar membru pe

vieata al Asociatiunii transilvane'Nicolae Leahu.Adam Trifonescu, comerciant.Teodor Badati, vigil silvanalGrigore Iosif, cantor.Nicolae Cristea.Simion Chira.Toader Ciama.Michaiu Rasiga.Constantin Gavra.Vasile Gavra.Gheorghe Gligor.Petru Mihet.Michaiu Badau, ciubarar.Nicolae Gligor.Nicolae Chira, econom.

si

www.dacoromanica.ro

88

Stefan Pogan.Iosif Soica.Nicolae Avram.loan Rasiga.Constantin Lazar, econom.Vasile Ciama.Gavril Bedu, fost gardist.Gheorghe Gligor.Stefan Jude, ciubarar.Joan Jude.Vasiliu Gombos, paroch gr.-or. in Vidra-

de-sus.Maria Gombos nasc. Patitia, preoteasa.Iosif Gombos, cleric absolut, proprietar, de-

legat la conferenta nationals, membru ord. alAsociatiunii transilvane.

Teofil Combos, econom.Const. Cotisel, preot roman gr.-or. in Certege.Gheorghe Zahutiu masar.Petru Gaita, econom.Nicolae Zahutiu, econom.Constantin Corches, econom.Nicolae Necsiu, econom.Gaita Petru al lui Gheorghe, econom.Andresiu Nicolae, econom.Gheorghe Plic, econom.loan Anca, econom.Nicolae Gaita, econom.Constantin Marcu, econom.Manoil Borle, econom.

www.dacoromanica.ro

89

Constantin Zahutiu, econom.loan Costea, econom.Gheorghe Arieseanu, econom.Nicolae Cotisel, proprietar.Sofia Cotisel.Alexandru Papiu, preot gr.-cat.Carolina Balea.Sofia Marcu.Alexandru Daraban, jude reg. In pens. si

membru ord. al Asociatiunii transilvane pentrucultura poporului roman.

Eugenia Simu.Lucretia Papiu.

Romul Marcu, preot gr.-cat.Nicolae Corches Motul, invetator roman gr.

or. si proprietar in Campeni.Petru Simu, preot gr.-cat.Demetru Goia, preot gr.-or. in Sohodol.loan Danciu, protopresbiter, director exe-

cutiv al bancii nat. rom. .Munteana 4.Avram Cioranu, paroch roman gr.-or. In

Lupsa.Nicolae Pitic, paroch in Muncel.Moise Manovici, proprietar in Carpinis.Rafila Manovici.Gherasim Coroiu, proprietar in Carpinis.Nicolae Dionca, fecior de capitan din 1848,

ferar in satul lui Closca si Crisan.Simion Galan.Dumitru Galdau, proprietar in Carpinis.

www.dacoromanica.ro

-- 90

Rafila Dionca nasc. Manovici.V. Burianu, proprietar in Carpinis.Dumitru Manovici, proprietar in Carpinis.loan Gligor, paroch g.-or. in Virtop.Sofia Gligor, preoteasa.Petru Manovici, proprietar.Nicolae Coroiu.Augustin Metesiu, paroch gr.-cat. in Carpinis.Elena Dogar.Nicolae Dogar, proprietar in Carpinis.Simion Coroiu.Letitia Pogaru.Nicolae Macaveiu al Huhului, miner.Joan Hudriciu al lui Gheorghe, econom.Pc-)ogan Gheorghe.loan Danciu, proprietar In -Carpinis.Antoniu Bistrai, nobil din Bistra.Sofia Bistrai.Spiridon Graldau.Avram PoSogan, proprietar in Bistra.'lie Danciu.Iosif Danciu.Petru Serbu.Moise Serbu.Nicolae Serbu, proprietar in Carpinis.Elisaveta Serbu.Minerva Serbu, din Carpinis.Letitia Sarbu, din Carpinis.Aurelia Serbu, din CarpinisIonita Serbu, din Carpinis.

www.dacoromanica.ro

91 --

Teresia Oros, din arpinis.Nutu Musa al Onu lui, econom.Scrob Constantin.Soitu Joan.Constantin GAldau.Petru Pripon, din Carpini.Sofia BaleaPetru Balea.Vetuta Balea.Vasile Bumbut, preot in Sartas.Teodor Costache Durduc, econom.

lui Simeon Coroiu:Simion Coroiu, proprietar in Carpinis ;Elisaveta Coroiu nasc. Pripon, nepoata fa-

bricantulul tunurilor de lemn de la 1848 SimionPripon din Carpinis;

Sabina Coroiu ;Nicolae Coroiu ;Maria Coroiu ;Zamfira Coroiu;Petru Coroiu ;Sofia Coroiu;Eugen Coroiu;Sabin Coroiu ;Lina Coroiu;Nicolae Coroiu; siGavrila Coroiu.Sabin Nicoara ;Lucretia Nicoara.Joan Pripon.

--

Familia

www.dacoromanica.ro

92

Nicolae Co lda al Pauchei, bales.Antoniu Faur.loan Andras, proprietar.Toader Toderas.Rafila Toderas.Saveta Toderas.Avram Toderas.Dumitru Toderas.Moise Soit.Toma Cucu.loan Oprisa.Chirila VasilieGavril Rancea.Pompiliu Pitic, maestru pieptar.Vasiliu Ioniciu.Alexandru Birau.Vasiliu Ciaba , musicant.loan Serbu, maestru pantofar.Andreiu Stoica, morar.loan Oprisa, maestru bardas.Nicolae Iosif, bAies.Andreiu Rancea.Vasile Fodorean, Invetator.Joan Epure, econom.Laurentiu Danciu, mAestru pantofar.Vasile Plesa, invetator.Nicolae Metesan al lui loan, econom.Oprisa Nicolae, bAies.Vasilie Gan, preot in Salciva-de-sus.Eutimiu Frasila, preot In Melva-de-sus.

www.dacoromanica.ro

93

Ioan Pascu, invetator in Lupsa.Nicolau Fodorean, invetator si comptabil In

Ofenbaia.Aurel Bran, preot gr.-or. In Cioara-de-sus.Vespasian Onitiu, comerciant.Gherasim Lazar, primar In comuna Cioara.Hentea Demetriu, vice-notar In Ofenbaia.Victoria Onitiu.Petru Gosa, notar cercual in Lupsa.Vasilie Russ, proprietar in Ofenbaia.Andreiu Candrea, preot gr.-cat.Filimon Patna, primar in Muncel.Ioan I. Gall, student.Hosda Filip, proprietar In Muncel.Sava Onitiu.Roma Popp.Teodora Candrea.loan Gherman, invetator si catechet In Brad,

membru al Asociatiunii transilvane.Matias Vlach.Petru Cioflica, croitor in Brad.Teodor Or lea, teolog absolut.Bradean Simion.Nicolae Faur.Avesalon Faur, ciobotar.Bulc Petru, proprietar.loan Stanciu, arendas.Emil Popp, curelar.Maria Stanciu.Nicolae Gherman, pttpucar.

www.dacoromanica.ro

94

Adam Grof, papucar in Brad.Cotoiu Stefan.loan Golda, econom in Brad.Golsca Gheorghc.Avram Popa, primar in Hartegani.Toma Otel, intreprindetor.Valerian Cioran, maestru lemnar.Giurgiu 111iliton, macelar.Giurgiu Maria.Nicolae Obedeu, comerciant, proprietar.Nicolce Serbu, maestru zidar.Ioan Matias, primar.Joan Thimbareanu, maestru zidar.Nicolae Florea.loan Luca, inve.tator.Sofia Gherman, proprietareasa si invetato-

reasa, si fiii :Horatiii, Cato Gherman, student;Dame Gherman; siJoe Gherman.Adam Bolcu, economIlie Caramariti.Joan Moise, zidar.Feier Aron, proprietar mare.Joan VeselieOtilia Boneu, profesoara.Vasile Z. Bondi.Vasile Damian, protopresbiter.Lungu Teodor, primar.Gligor Costin, proprietar.

www.dacoromanica.ro

-- 95

Floruta Pet: u.Teodor Dusenescu, propr. in Mesteacan.Il Zena, talpar.Bogdan loanGolcea Lazar, econom.Aron Radu, ciobotar.Popa Teodor, econom.I. Anghel, proprietor mare.Luca Nicolae, talpar.Copos Gheorghe, maestru.Pasch Borcica, econom.Constantin Costin, maestru faur.Joan Russu, preotOmeta Ilie, proprietar.Veduva Sofia Tiulescu, proprietareasa.Nicolae Florea, preot.Al( xandi u Matcu a lui Sandor, Mies si

econom.Ioan Cuteanu, proprietar.Dr. Pavel Oprisa.Valerica Moldovan.Adam Irhasiii, comerciant.Virgili a Lazar.Nicolae Stanca, proprietar.EremiaGheorghe Draganu, preot gr. or. in Balta.Gheorghina Draganu, preoteasa.Iuliu Elea Cosma. preot gr. or., director de

mine, membru in congregatiunea comitatensa.Lucretia Popescu.

Irhasiu.

www.dacoromanica.ro

96

Ana Stanca.Petru Stanca, croitor.Valeria PopescuNicolae Pacurariti, proprietar in Se/istea

Zarandului.Silvia Pacurariti.Nicolae Popa, preot gr. or, si proprietar.Maria Lazar.Avram Groza, invetator si proprietar.Lucretia Pop, preoteasa.Ioan Lupu, proprietar.Eufrosina Bacila, preoteesa.Dionisie Matees, invetator.George Perian, pedagog absolut.Avram Glava, invetator in Seliste.Ioan Moga, plugar.Sebastian Stanca, teolog absolut.S. Baca la, paroch in Ormindea.Gavril G. Simedrea, presbiter si invetator

gr. or. in Zdrapti, membru al Asociatiunii tran-silvane pentru literatura si cultura poporului ro-man, nAscut in satul Blajeni, consangean almartirnlui Micula Bibartiti (1784).

Nicolae Necsa, invetator,Silvia Simedrea, preoteasa.Gherasim Groza, proprietar.loachim Comsa, paroch.Andreih Iacob, econom.Iosif Mateiti, cantor.Petru Perian, paroch gr. or.

www.dacoromanica.ro

97

Dr. Zosim Chirtop, candidat de advocat.Antonie David, maestru.Rudolf Ivanovici.Nicolae Pop, prLot gr. or. si membru ord.

al Asociatiunii transilvane pentru literatura sicultura poporului roman.

Lazar Simu, macelar.Romul Coloja.Avram Petry, jurat comunal.Niculae Stefan, bales.Alexandru Telegutu.Gheorghe Plesa, balesNicolae MoraruTeodor Vajdea, Mies.Furdui Gheorghe.Alexandru Furdui, Inv6tator gr. or.Gheorghe Anta, paroch gr. or. ortodox in

Soharu.Ilie Vasiu.Gratian Cioran, faunloan Manovici.Gheorghe Gherman.Nicolae Jurca.Gheorghe Bursu, primar comunal.Carol Faur.Jurca Nicolae.Teodor Anca.Gheorghe Pripon, econom.Gheorghe Anca, econom.loan Cenusa, belies.

7

www.dacoromanica.ro

98

Ioan Fe lea, econom.Gheorghe Fe lea, paroch gr. or.Dumitru Vijdea, econom.Gheorghe Fe lea pedagog.Solomon Danciu, caraus.Nicolae Fe lea.Nicolae Moldoveanu, bales, econom.Ioan Cioara, econom.Gherasim Sicoe, proprietar.Ioan Cioara (Margineanu), econom.Gheoghe Ivascu, comerciant.Petru Furdui, econom.Ana Ivascu.Eugenia Ivascu.Niculae Cioara (Margineanu), econom.Maria Popp.Avram Sicoe.Fe lea Simion.Brutus Ivascu, sodal comerciant.Teodor Furdui, econom.Alexandru Ivascu, pAlarier.Ionutiii Soit, econom.Snop Nicolae.Clement ampeanu al Lupului, econom.Leahu Gheorghe, baies.Ilie Poenaru.Petrut Mecea, baies.Crisnicu, econom in Mihaleni.Joan Visa, proprietar.Iu liana Vasiu, proprietareasa..

www.dacoromanica.ro

99

Minodora Tiulescu.Petru Popovici, paroch si administrator pro-

topopesc.Silvia Popovici, nasc. Puscariu.Virginia Puscariti.Vasilie David curelar.Simion Popescu, cismar.Joan Munteanu, morar.Simion Faur, proprietar de mine.Ionutiti Gyongyosi, baies.Dionisiti Sulutiti, palarier.Iosif Cret,Bara Sandor, bugnar.Gheorghe Tuhut, papucar.Nicolae Moldovan. baies din Abrudsat.Nicolae Drumaru, pielar.Dionisiu Moldovean, Mies,Cobori Gheorghe, plevar.Joan Fier, miner.Ionutiu Neagu, baies,Alexandru Fier, miner.Neti S6rbu.Iosif Cobori, cisar.Alexandru Socaciii, miner.Moldovan Simion, bales.Simion Dandea, puoprietar de mine.Petru Sulutiu, bales.Zlatneanu Vesalon, bales.Dionisiu Martiu.s, curelar.Vasile Datnean, Mies.

7*

Mies,.

www.dacoromanica.ro

100

Alexandru Sabo, baies.Gheorghe Sabo, baies.Mladin Peti, macelar.Gheorghe Becsa, miner.Petru Popovici, baies.Teofil Faur, comerciant.Nicolae Marcu, miner.loan Iancu al Florii, miner.Joan Martius, cojocar.Solomon Sturza, econom.Samuil Moldovao, miner.Pripon Gheorghe Nepoti ai lui Simion(Nicolae Pripon J Pripon, fabricant de tu-loan Pripon 1 nuri de lemn la 1848,Gheorghe Pripon t in Carpinis.Danild. Galdau, proprietar in Carpinis, din

neamul lui Closca.Petru Galdau, proprietar in Carpinis, din

neamul lui Closca.Teodor Galdau, proprietar in Carpinis din

neamul lui Closca.(In popor numele colectiv al acestora este

Clostesti. Casa lui Closca a au eredit'o si auimpartit materialul din ea Danila Ga Idau si PetruGdldau).

Antoaneta Fodor !Asc. Ivascu.Dr. Vasile Fodor, advocat.

.E o melodie sacra, dulce si armonioasain concertul prosaic al vietii, cand mai multi

www.dacoromanica.ro

101

insi pot se se grupeze si sA lucre impreuna anide-arindul, pentru realisarea unui ideal, si armo-nia, concordia, dragostea frAteasca dintre ei sanu fie conturbatA nici pentru un moment

Idealurile nobiliteaza sentimentele, redqcegoismul intre marginile prescrise de judecatarece, fac ca inimi multe sa bath la un fel, capetela un fel sa judece.

pAci e secretul sunetelor armonioase invieata, sunete ce atilt de cu drag le ascultAomul, chiar si cand ne vin ca un ecou dindepartare.

,Solidaritatea basata pe principii nealiena-bile face minuni, iar unirea fAcuta mai multpentru ochii lumii si cu reserve, e stavila de fruntepentru ori-ce triumf, ea insemneaza stagnare.

Apostolii nu de aceea au invins iumeaveche, pentru -ca an fost multi ci pentru-caei au avut zel si inimA, s'au identificat cu causace o representau ; la ei totul era esenta.

,Esenta sa fie si la not lc

Dr. Alexandru St. SUlutiu.medic cercual.

Gr. Sima a lui loan.

www.dacoromanica.ro

102 --

Am reprodus adresa aceasta pans incele mai mid amenunte ale ei, pentru-caon -si-cine sa se incredinteze ca nu era inea nici o nota discordanta, nimic primej-dios, nimic ce ar fi putut compromite pecineva in lumea aceasta.

In urma unui act de violenta sevirsitde autoritatile publice maghiare, atentiuneagenerals se indreptase asupra Motilor, des-pre care multi vorbiau fall ca s5.-I cu-noasca. Eii, care-i cunosc, m'am simtitdator sa spun adeverul asupra lor, pen-tru-ca atat binevoitorii, cat si reu-voitoriilor sa stie ce sunt si cum gb.ndesc ei.Am avut singura multumire, la care riv-neste sincerul scrutator de adever: Motiis'au ridicat cu totii, pentru-ca intr'un glassa marturisiseasca ca bine am exprimatsimtemintele si cugetarile lor.

Ce urma de aici?Urma ca toti cei-ce vor sa-i cunoasca

pe Moti sa ceteasca.' articolul publicat demine asupra lor; urma ca oamenii seriosisa tins seama de cele cyse de mine desprefelul de a simtl si de a vedea al fratilor

www.dacoromanica.ro

103

mei : manifestatiunea Moti lor era numai ,odovada ca sunt qi eu unul dintre oamenii,care in vieata publics nu cauta dealmultumirea de a le fi spus altora ade-veruri, pe care ei inOqi nu pot sal le cu-noascg, Si de a fi contribuit prin aceastala imputinarea greqalelor facute din lipsade cuno§tinta de causg.

Numai aqa putea sa vada si qeful par-tidului national lucrurile.

El trebuia sa se bucure de armonia,concordia si dragoftea fraleased" ce s'aprodus intre Moti. Da! Erau insa doueguverne, nu unul, ci doue deodata, caroranu le venia la socotealg ca adeverul saiasg la iveala, nu, mai ales, ca eu sa fiusocotit drept unul dintre cei autorisati a-1spune.

Dupg-ce a facut dar plimbarea sape la Bucure§ti, d-1 Dr. loan Ratiu erafoarte strimtorat de cele .ce se pregatiauin Muntii-Apuseni.

Ce trebuia sa fac eu ?in timpul petrecerii mele in temnita

am primit sute de depqi de felicitare in

www.dacoromanica.ro

104

cliva in care s'a nascut una din . fiicelemele. *tiind ca d-1 Dr. Alexandru Mo-csonyi s'ar simtl jignit daca aceste depesiar fi date publicitatii, le-am strins frumuselsi le-am pus in saltarul mesei, ca sa learat odata fiicei mele si sa i le dau, dreptdovada, ea in ceas bun Si nu din rei pa-rinti e nascuta.

Tot ast-fel acum, ca sa nu-i fac greu-tati mult strimtoratului sef al partiduluinational, am rugat pe Moci sa-mi trimit5.adresa pe postai si sa nu mai vorbiascanimic despre ea, caci n'o s o arat nici ennimenui, cats vreme seful for nu me vaautorisa s'o fac aceasta.

Atat de departe am mers cu supu-nerea, luck nici nu le-am multumit sub-scriitorilor adresei.

Acum am publicat'o ca act justifica-tiv si me voiu duce in Mun ;ii- Apuseni, casa le multumesc Mo %ilor, vorbind rost larost cu dinsii.

dad asa am facut eu, care nicinu sunt nici nu vcesc sa fiu consideratmembru al partidului national presidat de

www.dacoromanica.ro

105

d-1 Dr. loan Ratiu, cu atat mai supusi aufost aceia dintre amicii mei, care stateausub comanda" d-lui Dr. Joan Ratiu.

D-1 Eugen Brote nici-odata n'a staruitca articolele trimise de d-sa pentru Tri-bunes" sa fie publicate si lard de voia d-luiDr. I. Ratiu, nici-odata nu s'a super&pentru-ca ele n'au fost publicate, nici-odatanu i-a clis dlui Dr. loan Ratiu: Amiciimei sunt si ai tei, se cuvine deci ca nicito sa nu to insotesti cu cei-ce mie imisunt dusmani!

in timpul grelelor dile dela Cluj, ceimai de aproape prieteni, chiar rudele d-luiEugen Brote erau alaturea cu d-nul Dr.loan Ratiu, si nimeni nu s'a superat, nicio imputare nu s'a facut.

Datori cram sa ne dam silinta de ale afla toate, si le si stiam toate, dar pa-roia era: trebue sa, facem voile betranuluisi sa ne dam silinta de a-1 dumeri si dea-1 ferl de cursele ce i se pun.

Dupes -ce d-1 Dr. loan Ratiu s'a intorsdin temnita, d-1 Eugen Brote i-a adresatdimpreuna cu d-nii Aurel Popovici si

www.dacoromanica.ro

106

Septimiu Albini o lunga scrisoare, princare ii comunicl parerile for despre ac-tiunea pentru viitor.

D -1 Dr. I. Ratiu respunde:

Inbite nepoate!

Am primit cele trimise pentru Intrunireanoastril din 15 Noembre si le voni supune uneiapretidri serioase.

1. _Concordia membrilor din comitet ;2 0 pace sincerd si de bund credinta;3 Resolutia pentru continuarea luptei

sunt in deplin acord cu d-ta.Nimeni altul nu poate fi mai mult insu-

fletit de cum sunt eu de adeverul cuvintelor deour ale stabunilor nostri: 'Concordia res parvaecrescunt, discordia magis dilabunturt.

Mi -aduc cu placere aminte cd noi, membriicomitetului cu locuinta in Sibiiu, si cu deosebirenoi amindoi, eram tot-deauna perfect intelesiasupra atitudinii noastre politice si asupra tuturoractiunilor nationale.

Si eu nimic nu doresc mai mult, decat alucra si in viitor in deplina concordie cu d-voastre.

www.dacoromanica.ro

107

In fond sunt sigur, ca si astacli suntem deacord unii cu altii, iara forma, in care Vom aveain viitor a ne manifesta parerile si conlucrarea,trebue sä o gasim.

...Primeste multe salutari cordiale dela ai

mei si dela al D-Tale Unchies.

11 Nov. 95.

Trei dile dupa-ce a scris aceasta epis-tola, d-1 Dr. loan Ratiu a cerut inter-venirea judecatoriei pentru sechestrarea« Tribunei« .

Ce le-lalte sunt stiute.Am facut tot ceea-ce omeneste e cu

putinta, ca sa-1 induplecam pe d-nul Dr.Joan Ratiu a renunta la sechestrul, princare producea o grea perturbatiune inpartidul national roman.

Intemeietorii » Tribunei«, in frunte cud-1 Diamandi Manole, toti l'au rugat, l'auconjurat ; vechii sustinetori ai » Tribunei«,toti i-au trimes adrese; eu i-am adresato scrisoare; prin care i-am expus conse-cintele firesti ale sechestrarii si l'am rugatsa renunte la ea; majoritatea membrilor

www.dacoromanica.ro

108

comitetului, in numele caruia facuse se-chestrarea, l'a invitat sa restabileasca sta-tul quo: toate sunt in zadar, cO.ci acum,in ajunul serbarilor milenare, partidul na-tional roman trebue sa fie desorganisaton cel putin decapilat.

Acesta e rostul retragerii d-lui Dr.Joan Ratiu. Au credut siluitorii d-sale cavor putea sa desorganiseze pe Romaniidin terile Coroanei ungare, si daca nus'au incredintat Inca, se vor Incredinta incurind, ca i-au facut sa-si stringy cu atatmai virtor rindurile.

Vedend cum unul cate unul Il Ora-sesc cei cc Pau impins Inainte, d-1 Dr.Joan Ratiu se vede pus in fata alternativei:Ori me intorc la cei ce sinceri au lost

fats cu mine, on roman singur !Va alege, daca va putea.E tare stand. » Tribuna« qi numai

insusi pe sine se frange cine se isbestede ea.

Dandu-ne silinta de a afla adeverulasupra simtemintelor si cugetarilor comunetuturor fratilor nostri si avend curagiul

www.dacoromanica.ro

109 --

civic de a marturisi acest adever in fatatuturora, not am facut ca Romanii sd serecunoasca unii pe altii ca frati patrun0de acela0 gand, sal se bucure unii de altii,sá se iubiasca intre d%nsii, se se adune laun loc si sd se simta taxi §i plini de in-credere in viitorul for : e aceasta in vieatanoastra o noua fasa, al carei simbol e»7 ribuna«, si nu cu Tribu n i « , si cuDnatia romand« se pune in conflict tineurea sa schimbe felul » Tribuneiq.

www.dacoromanica.ro

V.

Situaliunea actuala.

Are fie-care dintre not rostul lui inlumea aceasta, si dad e in noi si reutate,nu stii la ce e buns reutatea.

Sta.' in fata univerita.tii din Bucuresti,marturit a unei binecuventate lucrari, sta-tua lui Gheorghe Lazar, care in timp decati-va ani a determinat caracterul culturiinoastre moderne si ast-fel a fost socotitvrednic de a fi pus in rindul marilor nos-tri binefacetori.

Trecend pe sub statua aceasta, ni-meni nu-si aduce aminte si de un alt bi-nefacetor al nostru : Episcopul Nloga, carea siluit pe Gheorghe Lazar sa desbracehaina de archidiacon, sa-si iee lumea incap si se mearga acolo, unde avea sa-siimplineasca frumoasa misiune.

Avea si siluitorul acesta rostul lui ineconomia providentei, si Gheorghe Lazar

www.dacoromanica.ro

111

ar fi de mult uitat, dace n'ar fi avut no-rocul de a fi prigonit.

Aceasta sa fie mangaerea siluitorilornostri!

Cite si iar cate din faptele noastrecele bune n'ar fi fost savirsite, daca pri-gonitorii nu ne-ar fi silit sa ne incordamtoate puterile!

De cate-ori n'am fi stat tigniti, dacaei nu ne-ar fi silit sa scrim in picioareca s5. ne aparam!

De cate-ori am fi amanat pe manefapta, pe care strimtorati de dinsii, ac,li

am savirsit'o!D Dumne cleu, asa dice vorba ro-

maneascA, »nu to bate cu !Data, ci-tiis mintea«, si vorba aceasta o stia siHomer, care ne spune cal Troia, nu prinvitejia Elinilor, ci prin prostia Troienilora perit.

Providenta ne e none muma, si ciumale e dusmanilor nostri, carora le-a luatmintea, ca s5. nu poata intelege- foloaselece ar trebui sa traga din adeverurile mar-turisite de not si in al for aud.

www.dacoromanica.ro

112

Ani de clile de-arindul ne dam silintade a-i intari pe fratii nostri in convin-gerea, ca nu e pentru neamul romanesc,in actuala lui fasa de desvoltare, adapostmai bun decal o putemica imperatie habs-burgica si ca trebue sa ne incordam toateputerile spre a-i Indupleca pe Maghiarisa curme lupta si sa Intre la invoiala cunoi, pentru-ca impreuna sa lucram la con-solidarea statului ungar, pe care noi 11

voim tare, fiind-ca e parte din imperatiade care se reazema in gandul nostril

soartea intregului neam romanesc.Ei aud, dar nu inteleg, ci ne prigo-

nesc, ne arunca in temnite, ne gonescpeste hotare. ne presinta drept uiste tur-buratori ai ordinii, pe noi, care le vor-bim cu inima deschisa tot asa ca fra-tilor nostri.

Cred insa pe cei ce nu le vorbesccu inima deschisa si cred Pe cei ce n'aiiajuns Inca sa se patrunda de adeverul, caree temelia a toata cugetarea noastra politica.

loan Bratianu, care vieata lui toatasi-a dat silinta de a cunoaste 'Ana in cele

www.dacoromanica.ro

113

mai mici amanunte nu numai Cara lui, citotodata i terile vecine, loan Bratianu,care avea, in Ardeal si in Ora lui, cuArdelenii, vechi si intinse legaturi, loanBratianu a fost dusmanul Maghiarilor, pen-fru-ca le-a dis, ca adeverat prieten, intoata sinceritatea : «Nu ve inchipuiti cacineva in lumea aceasta poate sa -i facllfie conceldrenii vo.ylri romdni sii renuntelu cererile for trebue sr ve

RI le faceti dreplatel»Amicii Maghiarilor sunt dl Tache

Ionescu si dl Nicu Filipescu, care multepot, on d-1 Petre Carp, care toate le poate.

Noi, oameni cu inima deschisa siinsetati de pace, venim si le dicem:

Lasati si pe Tache, si pe Nicu, Si pePetre, care vorbesc despre lucruri forchiar mai putin deal voile cunoscute, §iascultati vorba lui loan Bratianu, omuldeprins a lua toate lucrurile in serios sia nu spune decat ceea-ce stie».

Suntem tradatori de patrie !Bunii patrioti sunt aceia, care stiu

prea bine ca nici chiar cel ce toate be8

tm-barbittati fi

legit,. nte

www.dacoromanica.ro

114

poate, pe Romani din ale for n'are s5.-iscoatd, dar qic ca da, poate Tache, fiind-ca pentru dinsii e mai bine asa

Ce sa le faci? Providenta iea sida potrivit planurile ei.

Lucrurile trebuiair s5. vie asa, pen-tru-ca not sa firn nevoiti a trece in «marsfortatD printr'un proces de iuchegare na-tionala, lard de care ne-ar fi gasit nepre-gatiti marile evenimente, in ajunul carorane aflam.

Se stabilise un fel de traditiune stintd,ca nu se mai intoarce cine a trecut odat5.in Romania. lie aceea Maghiarii, cand neexprimam nemultumirile, ne respundeati:«Ha nem tetszik, menjen Oldhorsza'ga!

Asa mi-a dis odat5. si mie intru feri-cire pomenitul Tabajdi-Pasa, care stapaniacu mans de fier trei comitate cu aproapeun milion de Romani. Mat indrdsnet,care n'avea ce sa piarda, i-am respuns:«0 sd me due, Domnule, dar n'o sa mlWore sing-ur I»

*) Daed nu-ti place, mergi in Tara-Romaneasca!

')

www.dacoromanica.ro

115

Asa ail si venit lucrurile, lard ca ci-neva dintre noi sa-si fi dat silinta de ale aduce asa : nevoile ne-au silk sa ve-nim si sa ne Intoarcem mereti, incat amajuns de ne simtim si aici si acolo acasala noi.

Tot nevoile ne-au silit sa ne damcea mai burial parte din sufletele noastrespre a angaja pe fratii nostri din Roma-nia in lupta pentru causa noastra si sane dumerim, impreuna cu dinsii, careanume dintre interesele patriei noastresunt comune cu ale patriei lor. Adi nu maie in Romania nici un om politic care nuse preocupa de interesele noastre, si niciunul in Ardeal care nu-si da silinta de acunoaste pe ale Romania.. Pe deplin du-meriti nu suntem inca,. dar din cfi in ditot mai mult patrunde convingerea, ea petimp indelungat statul roman e interesatca monarchia habsburgica sa.' fie bine in-cheiata in toate partile ei, si monarchiahabsburgica e interesata ca statul romansa se fortifice, pe timp indelungat; noiRomanii top avem aceleasi interese.

8*

www.dacoromanica.ro

116

Numai dupd-ce ne-am patruns deaceasta convingere conforms cu marileinterese europene, an putut fratii nostrisa se presinte aldturea cu not in fataEuropei si sa sustina causa noastrai lardde sfiala, ca on -si-cine care servesce in-terese generale si pe nimeni in drepturllesale nu vrea sa jigneasca.

Lumea, care mai inainte nu ne stia,adi ne cunoaste si ne considers drept-unpopor, care vrea si poate sä-i facd marlservicii.

Cd tot mai sunt in mijlocul nostruoameni, care n'ati ajuns Inca si poate nicinu vor ajunge Kre-odata sa inteleaga ast-fel situatiunea, aceasta n'are sa ne mall-neased. Lumea merge inainte, si cei cenu sunt in stare sa mearga cu ea, romanuitati in urma, iar cei ce vor s'o opreascasunt dati incetul cu incetul la o parte.

E trist ceea-ce s'a petrecut la Sibiiii,dar s'a devedit Inca ()data, ca zadarnicarisipd de puteri e on -si-ce opintire facutaspre a innabusi glasul Romani lor din re-

www.dacoromanica.ro

117

gatul ungar; suntem adi mai dumeritideck ieri, un pas mare am facut inainte.

De ce oare d-nii Eugen Brote, Va-silie Lucaciii Si Aurel Popovici trcbuiause fie inlaturati?

De cand cu moartea Metropolituluioamenii de scat ai Ungariei s'au

obicinuit a trata cestiuni politice cu frun-tasi romani , care on n'aveati lega.'turiadinci in massele mari ale poporului, onpriviau lucrurile din cercul strimt al vre-unui mic orasel de provincie. po-menit de ()data cu acesti trei oameni,care still sa pund cestiunea romans inlegatura cu marile cestiuni europene Si

sa priveasca lucrurile din punctul de ve-dere al unei mai bune organisari in statulungar si al fortificarii monarchiei habsbur-gice. concesiuni particulare pentruRomani cer ei, ci imbunatatiri in statulungar. Cu asemenea oameni nu vrea sase intilneasca in calea lui nici un guvern,care nu e in stare sa fad. imbunatatiri.

Nu e reu nici pentru noi, nici pentruregatul ungar, ca oameni ca acestia, tineri

Andrein,

S'aii

Nu

www.dacoromanica.ro

118 -

Inca, ail fost nevoiti sa faca scoala po-litica la Bucuresti, de unde multi s'ailintors cu rusine, dat nici unul cum a venit.

Silintele de a-i inlatura i -au desem-nat si-i avem gata pentru timpul, candpatria for si neamul nostru ii vor reclama.

Eu pot sa vorbesc fara de reserva,fiind-ca nu sunt personal interesat in lup-tele politice si nu fac parte din nici unpartici politic, nirnic nu risc si pe nimeninu pot angaja, on -si-cine me poate de-savua fail suparare.

Nu e bine asa, cum este, nici pentruRomani, dar nici pentru Maghiari, si nue bine pentru nici unul dintre cei cesunt interesati ca in Carpati sa fie staribine asezate.

Nu e, si ar putea sa fie, daca Ma-iestatea Sa imperatul si Regele ApostolicFrancise Iosif I n'ar mai fi avut, pe langatoate cele-lalte, si nenorocirea de a fi

lipsit in aceste grele timpuri, de buni sisinceri sfetnici.

Ani de Mile multi ail trecut de candoamenii de stat ai Austro-Ungariei sunt

www.dacoromanica.ro

- 119 -

pe acord, ca trebue sa fie inlaturat con-flictul dintre Romani si Maghiari, si intimpul acestor ani conflictul s'a inaspritsi a luat dimensiuni din ce in ce maimari.

De ce?

Pentru-ca tot numai oameni lipsitide cuvenita pregatire ail primit sarcinade a-1 resolva.

D-1 Coloman Tisza e fall indoialanu ilumai cel mai insemnat dintre oameniide stat ai Maghiarilor, ci, in genere, unadeverat om de stat, care are concep-tiuni Clare, stie sä aleaga mijloacele siinainteaza cu hotarire nestrarnutata sprescopul ce-si puue. Ei bine, acest om denetagaduita superioritate, a comis gresalemari si i-a facut patriei mult ref; pentru-ca nu-i cunostea pe Romani, ii judecadupd putinii carturari cu care venise decate-va on in atingere si-i considera drepto cantitate atat de negligiabila, iricat nuse sfia sa qica ca nu mai exists ces-tiune romans!

www.dacoromanica.ro

120

Acesti Romani, considerati drept ocantitate negligiabila, au ridicat apoi sipe cele-lalte nationalitati in picioare si aualarmat lumca intreaga.

Trebuia deci sa intre in guvern siun om, care ii cunoaste pe Romani siare legaturi cu dinsii. Acest om, mi-e sigrew s'o spun, a fost d-1 comite AndreiiiBeth len, inrudit cu familia Mocsonyi carestatuse cati-va ani pe la Sibiiu si pe laBrasov, de unde trecea din cand in candla Sinaia, unde era foarte bine primit, darconsiderat in genere ca «un honime tresgenlil at pas filus». Dar daca avealegaturi si «cis» si «trans», de ce folosi-au fost?

Aci avem Presedinte de Consilia,chiar presedinte, nu mai putin pe d-1baron Desideriii. Banffy, care a trait mult inmijlocul Romanilor, a administrat timp in-delungat un colt din Ardeal, a dovedit,ca comisar regal in tinutul Naseudului,ca-i cunoaste pe Romani si stie sa profitede slabicinnile for si are oameni de casapans chiar si intre fruntasii partidului na-

www.dacoromanica.ro

121

tional roman. E insa aka ceva, ce d-luibaron ii lip§e,te. Spun ce ce-1 cunoscmai de aproape, §i dovedesc Si oare-carefapte, ca «Maria Sa» e «tres hongrois*§i, privind lucrurile din cercul strimt alorasului Dees, nu prea tie sa puna in-teresele patriei sale in concordanta cu aleamicilor monarchiei habsburgice.

Aceste mai mari interese nu cer o«regulare» ca cea din tinutul Naseudului,ci :crearea in regatul ungar a unei staride lucruri, pe care nici in Ardeal, nici inRomania, dumanii Austro-Ungariei sa nuo poata exploata in favorul lor, cum o ex-ploateaza pe cea de ast54i.

Iar pentru aceasta nu are d-1 baronDesideria Banffy nevoie de ajutorul niciunuia dintre concetatenii sei romani, icu atat mai putin de al vre-unui Romancare nu li este concetatean, ci numai finumai de al concetitienilor sei maghiari.

E demult de cand Maiestatea SaRegele Apostolic al Ungariei a exprimatdorinta, ca in Ardeal sa se faca linigteai. ordine. Ridicat prin increderea mo-

www.dacoromanica.ro

122

narchului care a exprimat dorinta aceastain fruntea guvernului ungar si avend ma-joritate in parlamentul Ungariei, d-1 baronnu are cleat sa fie adeverat om de statpentru-ca sa inlatureze din rindurile ad-versarilor sei, nu numai pe cei trei, ci petoti oamenii insetati de pace.

Sa" inceapa d-1 baron cat mai 'cu-rend, in tot casul inainte de serbarile

cu crearea unei legi elec-torate europenesti, nu numai pentru Ro-mani, ci pentru intregul regat al Unga-riei, si va fi facut patriei sale un mare

va fi ferit pe neamul sell demulte din superarile ce i-se pregatescpentru timpul milleniului. Roma:nit ocer aceasta, aprobarea Coroanei e asi-gurata : nu mai lipseste decat o hotarirebarbateasca din partea guvernului.

Sal faca d-1 baron ceea-ce trebue safie facut, pentru-ca sa inceteze nemultu-mirile legitime ale Romanilor, si-1 incre-dintez si eu, ca dusmanii sei Romani isi vorpierde toata trecerea si nu vor mai in-drasni sa -si ridice capetele.

milienare,

www.dacoromanica.ro

123

Nu va fi Inca resolvat conflictul din-tre Romani §i Maghiari, caci a§a de ()dataresolvarea aceasta nu se poate face; dardin cjiva in care Romanii vor fi fost ne-voiti sa-§i trimita representanti in parla-mentul ungar, conflictul va fi pierdut ca-racterul primejdios pe care-1 are astaziSi fruntaii Romanilor nu vor mai fi ne-voiti sa alerge la Viena la BucurWi,ci se vor intalni tot-deauna la BudapestaSi se vor deprinde a lucra in intelegerecu fruntaii concetatenilor for maghiari.

Daca nu asa vor veni lucrurile, vinanu au s'o poarte Romanii care nimic nupot, ci Maghiarii, carora toate le suntcu putinta.

§i

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI DOCUMENTARE

despre

PROCEDEREA D-LUI DR. IOAN RATIU

ca sa ajunga. la

STAPANIREA TRIBUNEI".

www.dacoromanica.ro

La inceputul anului 1884 mai multiRomani din Sibiiii, intre care si d-1 EugenBrote, s'aii pus in intelegere cu amicii fordin Brasov, ca sa iee initiativa pentru in-fiintarea unui char roman independent, incoloanele caruia urma sa fie sustinut pro-gramul politic stabilit in conferenta natio-nals de la 1881.

FiMd acesta primul liar cuotidian laRomanii din Austro-Ungaria, el trebuiasa-si creeze si publicul cetitor, ceea-cenumai incetul cu incetul se putea face.In acelasi timp charul era in opositiuneatat cu autoritatile politice, cat si fats cucapii bisericesti, ba chiar si fats cu comi-tetul partidului national, care voia sa seinfiinteze un char pus la discretiunea lui.Era deci invederat, ca mai multi ani de-arindul publicatiunea se va face cu mariperderi si ca pentru sustinerea cliarului secere un mai insemnat capital.

Neputend sa adune acest capitaldinteodata, initiatorii au hotarit sa faca

www.dacoromanica.ro

128

mai multe emisiuni de actiuni. Din primaemisiune de 40.000 fl. au fost reservateactiuni de 5000 fl., pentru persoane cear fi voind, poate, mai tarcliu sá iee partela intreprindere, iar din capitalul de vre-o35.000 fl., ast-fel adunat, s'a cuparat otipografie s'a depus cautiunea de vre-o6000 fl., pentru ziarul Trib una".

Fiind vorba de o lupta grea, actio-narii ail ales in comitetul de directiunial acestui «Institut' Tipografic» . numaioameni cu positiune materials indepen-dents, dintre (lece opt fara de copii, iarintre acestia patru chiar necasatoriti.

Publicatiunea s'a inceput cu 600 sia ajuns pang la sfirsitul primului an laaproape 1000 abonamente. In acela-sitimp se admiteau, spre a respandi liarul,si abonamente cu pret scaclut, ba se de-deau Invetatorilor saraci chiar si exem-plare gratuite. Pentru sustinerea fail deperderi a dial ulni se cereaii. Insa vre-o2000 de abonamente platite. Ast-fel, dellunul dintre membriI comitetului, d-1 Dr.Aurel Brote, purta gratuit sarcina de ad-

si

www.dacoromanica.ro

- 129

ministrator, ear alti doi membri, d-nii JoanBechnitz si Eugen Brote lucrail gratuitin redactiune, Inca la sfirsitul anului aldoilea (1885) situatiunea cassei era deast-fel, ca on trebuia sa se faca o nounemisiune de actiuni, on societatea era, invirtutea legii comerciale, nevoita sa li-chideze.

De oare-ce una nu puteau, iar altsnu voiati s'o faca, membrii comitetului auInceput sa acopere deficitele din contri-buiri acute Intre dinsii, pentru-ca putintaunui faliment sa fie cu desevirsire exclusa.

Sarcina aceasta de multe mii deflorini, au purtat-o mai ales d-nii DiamandiManole, Dr. Aurel Brote, I. Bechnitz siEugen Brote.

In anul 1888, in sfirsit, d -1 Dr. Ale-xandru Mocsonyi a cumparat actiunile re-servate (5000 fl.) si a obtinut patru locuriin comitetul de directiune. Se credea,ca acum se va putea face a doua emisiune.Ne putt nd insa sa ajunga, in ceea cepriveste conducerea politicei, la intelegerecu d-1 Eugen Brote si cu amicii acestuia,

9

www.dacoromanica.ro

130

d-1 A. Mocsonyi a cerut in virtutea ac-tiunilor sale, lichidarea societatii.

Astfel «Instilulul Tipografic», a fostpus in vindare prin licitatiune si inteme-ietorii « Tribunci» s'aii vezut dupa atateosteneli si atate jertfe, amenintati sa.' vada.«Tribuna» trecuta in manile d-lui Dr. A.Mocsonyi. D-1 Eugen Brote, care cultivamosioara ce o are langa Sibiiii si aveauna din cele mai frumoase laptarii inArdeal, si-a desfacu.t gospodaria, si-a datmosioara in arena', si a vindut intreagasa prasilai de vite, ca sa poata licita a1A-turea cu d-1 Dr. A. Mocsonyi.

Neputendu-si inchipui o asemenea ho-tarire, d-1 Dr. A. Mocsonyi a tacsat preajos pe concurentul seii, a oferit prea pu-tin si ast-fel d-1 Eugen Brote a devenitsingur proprietor al «InstituWui Ti-pografic». (1891).

De oare-ce stabilimentul dupa celemai minimale pretuiri valora indoit suma,cu care fusese cumparat, d-1 Eugen Brotea declarat, ca nu pentru sine l'a cumparatsi nu-1 considers ca proprietate privates

www.dacoromanica.ro

-- 131

a sa, ci-§i reserva numai sa scoata baniibagati in el. De aceea dupd-ce datoriileau fost platite §i actionarilor resti-tuit banii ce li-se mai cuveniail, D-sa adat socoteala in regula despre ceea ce l'acostat «Institutul Tipografic»

In virtutea legii de pressa D-sa maitrebuia sa depuna cautiunea de vre-o6000 fl., pentru-ca publicarea sa .poatacontinua fara de intrerumpere. Ne maiavend D-sa destui bani, o parte din cau-tiune, 4000 fl., a fost depusa de comitetulpartidului, al caruia organ autorisat eraacum « Tribuna

Acqti bani in obligatiuni de stat nueraii un imprumut facut d-lui EugenBrote, ci numai o garantie, si remAneautot a Comitetului, care lua procentelefor §i putea sa-i retraga ast-fel sa impedece pe un timp oare-carepublicarea.

Sub administratiunea d-lui EugenBrote nu numai tipografia libraria auluat o mare desvoltare, nu numai « Tri-blend» a ajuns aproape la 2000 abona-

9*

ysi

ori-si-cand si

$i

www.dacoromanica.ro

- 132 --

mente, dar a mai reusit si cea mai fru-moasa din creatiunile tioastre publicistice.

D -I Eugen Brote, care si-a facut stu-diile in Germania si le-a aplicat in pro-pria sa gospothrie, a infiintat cu ajutorulcatorva dintre amicii sei, profesori la Si-

dup5. modele germane o foaiepentru popor, care apare Duminecile, seda cu 2 fl. pe an, e scrisa in stil popo-ral si are un suplement economic, in careli-se daii satenilor povete in ceea ce pri-veste gospodaria si nevoile for qilnic.Atat de bine a prins «Foczia PoporuluiD,incat in curind dupa intemeierea ei (1893)a ajuns la 5000, iar in al doilea an la7000 abonamente. \Wind inriurireaacestei foi asupra masselor, guvernul un-gar a publicat si el o asemenea foaie inpatru limbi, dar deli o impartia gratuitn'a reusit sa populariseze editiunea ro-mans in concurenta cu «Foaia Poporului»,care e neasemenat mai superioara inpartea ei economics.

Cautiunea pentru aceasta foaie a fostdepusa tot de Comitet, care ast-fel avea

si

www.dacoromanica.ro

133

vre-o 6500 fl., depusi pentru cele doueorgane ale partidului.

Dup5.-ce 4-1 Eugen Brote a fost ne-voit sa-si paraseasc5. tara, D-sa a condus«institutu/* de la Bucuresti, ceea cepresenta cu atat mai putina greutate,cu eft amicii, rudele, ba chiar fratele D-salepurtaii de grija, ca cei insarcinati deD-sa sal-si faca datoria.

In Noembre 1893 insa d-1 Dr. JoanRatiu a venit la Bucuresti, ca sa iee cuemigratii intelegere in ceea ce privesteatitudinea partidului lap. cu procesul«MemoranduluiD.

Putin timp dupa intoarcerea sa dela Bucuresti, d-1 Dr. I. Ratiu a staruit sai-se vind5. «Institutul Tifiografic» dim-preuna cu « Tribuna* §i cu Foaia Po-fioruluio.

D-1 Eugen Brote nu putea s'o facaaceasta fara de intelegere luata cu amiciisei si lipsind din Sibiiii, si nici nu eranevoie s'o faca, de oare-ce comitetul par-tidului dispunea de cele douejoi si failca sa fie proprietarul lor.

www.dacoromanica.ro

134

Primind un respuns In acest sens,d-1 Dr. Joan Ratiu a introdus in redac-ciunea « Tribunei» pe un tiner, care nunumai si-a permis sa refuse articole tri-mise de d-1 Eugen Brote, dar a si atacatpe d-1 E. Brote in coloanele « Tribune/D.

Dupd-ce dl Dr. Joan Ratiu a refusatsatisfactiunea ceruta, era invederata in-tentiunea D-sale de a provoca un con-flict; tocmai de aceea insa dl EugenBrote --si-a dat silinta de a inlatura con-flictul prin none explicatiuni.

Ramaind zadarnica incercarea accastasi nevoind sd intre in conflict cu amiciisei din Sibiiia, d-1 Eugen Brote a luat ho-tarirea de a se retrage din comitetulpartidului, daca acesta va starul alatureacu d-1 Dr. loan Ratiu s'a. vinda «InstituiulTipograficD. Hotdrirea aceasta i-a fostcomunicata d-lui Ioan Ratiu prin scrisoareaurmatoare:

Prea Stinzate D-le pre?edinteTOpositiunea hotarita, continuata si dupa

explicatiunile mete, intr'un mod aproape Irate-mator, ce am intimpinat in timpul din urma

www.dacoromanica.ro

135

din partea D-Voastra si a unora din colegii meila numirea.redactorului conducetor al 'Tribunei'si .Foii Poporuluit sunt neindoioase dovedi, caeu am incetat a mai avea increderea D-Voastra,de care m'am bucurat atat de mult.

Nu-mi remane deci, deck sa V6 rog, d-lepresedinte, ca sä binevoiti a primi dimisiuneamea din Comitet.

Consecuentele acestui pas le voiu purtaeu singur si voiu cauta tot-odata ca ele saatinga cat se poate de putin partidul si causanationals, pentru care voiu lucra si in viitor ne-contenit cu aceeasi abnegatiune si dragoste cain trecut.

De sine se intelege, ca prin demisionareamea ,Tribuna. si Foaia Poponilui« inceteazaa mai fi organele autorisate ale Comitetului par-tidului national roman, si inceteaza prin urmaresi nevoia ca acest Comitet sa se opuna cu pu-terea numirii de redactori prin mine, dar foilenu vor inceta de a apera si sustinea ca si intrecut partidul si causa nationals.

Primiti etc.

Bu cu r est i, 22 Noembre (4 Dec.) 1893.Ewen Brote.

Domniez Sale Domnului Dr Lan Ratiu, pre,sedintelepartiaului national roman Sibiiu.

www.dacoromanica.ro

136

Comitetul central executiv al parti-dului n'a volt sa primeasca demisiunead-lui Eugen Brote 0, spre a nu jignI nicipe d-1 Dr. Joan Ratiu, a luat urmatoareahotarire sub Nr. II comunicata domnuluiEugen Brote :

Prea Stimate DomrtulerRelativ la cuprinsul hartiei Prea Stimat

D-Voastre dto Bucuresti 4 Decemvrie a. c.,

Comitetul central al partidului national roman,In sedinta sa din 9 1. c., a luat decisiunile all-turate aici sub /.

Rugandu-Ve sä primiti si cu aceasta oca-siune expresiunea distinsei noastre stime, re-manem in speranta unui r6spuns favorabil, aiPrea Stimat D-Voastre devotati

Si b i i u, 12 Decemvrie 1893.

Biuroul Comitetului central amintit:Dr. Battu m. p., Demetriu Comfa m.

presedinte. secretor.

Prea Stimatului Domn Eugen Brote, vice-preseetinte insConutetul central al partidului national roman, in

Bucuresti.

p.,

www.dacoromanica.ro

137

Extrasdin protocolul luat in sedinta Comitetului centralal partidului national roman, lima& la 9 De-

cemvrie n. 1893.

Ad Nr. 8.In considerare, ca. dl Eugen Brote, vice-

president al Comitetului central national, a con-tribuit in mare mesura la promovarea interese-lor partidului nostru si a intereselor romanestipeste tot;

In considerare, ca precum mai nainte asasi acum dl Eugen Brote cu drept cuvent s'abucurat si se bucura de increderea Comitetuluisi ca neintelegerile ivite intre D-Sa si delega-tiunea din Sibiiu a Comitetului, si asa sunt denatura secundara, nu si principiala,

Comitetul nu afla motivata inaintarea de-misiunii si invita pe d-1 Eugen Brote sa-si re-trap' atat demisiunea cat si declaratia relativala ziarele .Tribunat si .Foaia Poporuluic, cuatat mai virtos, ca. Comitetul tine retrageread-lui Eugen Brote ca fiind de natura a produceneintelegeri regretabile, in dauna activitatii Co-mitetului si a partidului nostru in general.

Tot-odata Comitetul tine, ca d-1 EugenBrote si de asta-data va pune interesele bineintelese ale partidului mai presus de superarilepersonale si nutreste ast-fel convingerea, a D-Sa

www.dacoromanica.ro

138

va continua sa lucreze in deplina armonie sicontelegere cu Comitetul nostru intocmai camai nainte.

In sfirsit Comitetul declara, el primestein principiu ofertul d-lui Eugen Brote, facutverbal in fata Comitetului cum si prin mijlo-cirea membrului D. Comsa ca )InstitutulTipograficc sä treaca in proprietatea Comite-tului si insarcineaza.' biuroul sa statoreasca, incontelegere cu d-1 Eugen Brote, conditiile cum-perarii tii luarii in posesiune a numitului Institutsi a raporta Comitetului spre ulterioara deci-siune. Pana la urrnarea acestei decisiuni, Co-mitetul se tine in drept a exercita asupra ati-tudinei politice a ziarelor ,Tribuna si FoaiaPoporului c Inririrea cuvenita, intocmai ca mainainte. Si fiind-ca Comitetul nu se poate lipsipe un timp mai indelungat de un organ auto-risat al seu, dl Eugen Brote este poftit a r'e's-punde in acest obiect pang la 20 Decemvriea. c. cel mult.

De cum-va d-1 Eugen Brote nu si-ar re-trage declaratia relativa la ziarele amintite, atuncidelegatiunea Comitetului este insarcinata a seingriji ca Comitetul central al partidului sa albaorganul seu autorisat si sa aduca la cuno<tintapublica, ca ziarele ,Tribunal 'Foaia Popo-rului au incetat de a fi organele autorisate aleComitetului, iar d-I Eugen Brote sa fie recercatca sa inapoieze fara amInare sumele acordate

si

www.dacoromanica.ro

139

ca cautiuni din fondul partidului pe seama desamintitelor ziare.

Pentru conformitate cu originalulDemetriu Comfft m. fi.,

secretar.

E lucru caracteristic, ca cate-a Biledupa aceasta d-1 Eugen Brote a fost trasin judecata ca proprietar al «InstitutuluiTipografic la 16 Decembre 1893 ju-decatoria din Sibiiu a pronuntat sub Nr.3897 93 o sentint5., in virtutea careia nunumai « Tribuna» « Foaia Poporului»sunt sistate Para drept de apel, dar tot()data i d-1 Eugen Brote e con lamnatsa plateasca peste 1000 fl., amenda sicheltueli de judecata

La 18 Decembre deci d-1 Dr. loanRatiu a adresat d-lui Eugen Brote urma-toarea scrisoare:

Sibiiu, in 18 Decemvrie 1893.

Ittbite Nepoate!Dup-cum ctii din stirile telegrafice ce Ti

s'au trimis, ziarele noastre .Tribuna. si 'FoaiaPoporului sunt judecatoreste sistate sub motiv,

si

--

si

www.dacoromanica.ro

140

ca nu s'ar fi observat toate cerintele patenteide presa din anul 1852. Anume ca trecereaproprietatii ziarului ,Tribuna« dela societateape actii la D-Ta, nu s'ar fi Insinuat in intelesulpatentei, ca fiind D-Ta ca persoana privata pro-prietar, nu ai fi indreptatit a avea pe alt-cinevaca editor responsabil, ci acesta ar trebui se fiiD-Ta si sä subscrii tot-odata si foile in calitateaaceasta. *) Pedeapsa dictata asupra D-Tale, careai fost representat prin un curator absentis inpersoana advocatului Szanto Sandor de aici,este o amenda de bani de Cate 500 fl. v. a.pentru fie-care ziar. Sententa se va executaCara considerare la apelatiunea Inaintata dinpartea aperatorilor Arz si Szant6.

In impregiurarile acestea este de neaperatatrebuinta ca proprietatea foilor sa treaca cu ceamai mare urgent& in ma' nile comitelni nostru.Iar aici avem sä observam Mate formele pre-tinse de lege si sa incheiem un contract decumperare, pe basa canna sa se poata apoi faceimprotocolarea firm ei si insinuarile pretinse deordonantele de presa.

Spre scopul acesta to rog sa trimiti, catmai repede, o procura speciala, legalisata detribunalul roman din Bucuresti si de consulat,advocatului D-Tale Arz v. Straussenburg, impu-

*) Nici unul din aceste motive nu corespund custarea reald a lucrurilor. Nola editorului.

www.dacoromanica.ro

141

ternicindu-1 sa incheie in numele D-Tale cu re-presentantii Comitetului central al partiduluinostru contractul acesta, prin care vindi D-Taproprietatea xInstitutului Tipograficc si a am-belor foi.

Ast-fel ne-am inteles cu membrii de aiciai Comitetului, ca nu o persoand fictizid, ci in-susi partidul national sa fie si sa figureze caproprietar, punendu-si apoi un procurist res-ponsabil pentru editura, bung -oars in persoanalui Popa Necsa.

Conditiunile, adeca pretul cumperarii re-mane stabilesti D-Ta incunostiintandu-neatat pe not cat si pe advocatul Arz. In pre-tul de cumperare se va socoti si cautiunea,care va renuinea a D-Tale, iar restul ar fi sd-1pldteascd comitetzil in anumite rate in restimpde o jun-dilate de an bund-oard.

Lucrul acesta ar trebui sa se faca cu ceamai mare urgenta, ca sa putem cat mai iutedelatura pedecile aparitiunii foilor, de cumva nuvom isbuti sa facem alt arangeament de-ocam-data, spre a putea si pana atunci eda ziarele.

Astazi mi s'a Inmanuat atat mie, cat sicelora-lalti membri ai comitetului actul de acusain procesul Memorandului, fixandu-se pertrac-tarea finala pe ziva de 23 Ianuarie 1894 inainteaCurtii cu jurati din Cluj. Acusa e indreptatapentru agitatiune in contra legilor, a institutiu-

sa-1

www.dacoromanica.ro

142

nilor si a intregitatii statului si sunt acusai totimembrii Comitetului.

Sistarea foilor noastre imediat inainteaacestui proces, se vede evident ce tendenta ur-mareste: ca O. nu putem pregatl publicul nostru,iar ei sa ne poata condamna in liniste. Cu unmotiv mai mult, ca sa acceleram posibilitateaaparitiunii ziarelor noastre.

Al D-Tale iubitor unchiasDr. Ratiu vi. p.

Nici acum insa d-1 Eugen Brote nua voit sa intre in vederile d-lui Dr. JoanRatiu, caci otrecerea proprietatii in manilecomitetului nu se putea face cu grabanecesard, fiind-ca : pro I-0 Comitetul, cao institutiune a partidului nu poate se repre-sinte o persoand morala recunoscuta, ci artrebui sa se transforms; in o societateconform legii comerciale. Pentru aceastase cer forme, a caror implinire cere iard-sitimp ; pro II 0 Inchierea contractuluide vinzare si de cumparare si inregistrarealui in cundicele comerciale de asemenicere timp de mai multe septemani...»

Nici ca era insa nevoie sa vinda ti-pografia, caci proprietar de tipografie

www.dacoromanica.ro

143 --

putea O. fie fa"ra ca sa stee laD-sa a staruit deci, ca foile sa reaparatot in tipografia D-sale, dar ca proprie-tate a vre-unei alte persoane, pentru careera gata sa clepuna o noud cautiune.

D-1 Dr. Joan Ratiu a staruit ca yin-clarea sa se faca «dupa toate formeleD,caci alt-fel niCt « Tribuna» nici «FoaiaPoporuluiD nu vor mai putea sa reapara.

Astfel a fost d-1 Eugen Brote siluitsa faca declaratiunea, ca a vinduthaul Tipog-rafic» editurile lui. Faceainsa declaratiunea aceasta cu bung cre-dinta, ca sa inig.turecie pedecile formalepuse de guvern. De aceea chiar maiinainte de a se fi implin.it vre-una dinformele cerute de d-1 Ratiu, D-sa a adre-sat persoanei insarcinate de D-sa cu condu-cerea stabilimentului urmatoarea scrisoare:

Bukarest, 18 (30) Dec. 1893.

Lieber Herr Dressnan, dtDie politischen Verhaltnisse and die Hal-

lung meilacr Freunde und Gesinnungsgenossenhaben mich gezwungen die )Typographische

si

«bat/-

www.dacoromanica.ro

144

Anstaltc unserem Partei-Ausschuss zur Ver-fligung zu stellen.

Obwohl die Kauf- und Verkaufformalitatennoch nicht durchgefuhrt werden konnten, willich dennoch, dass der Besitzwechsel schon mit1-ten Ianuar neuen Stils des kommenden Jahresin Kraft trette.

Ich bitte daher alles nothige zu veranlassendamit dieses geschehen konne.

Das Personal wollen Sie gefalligst, imEinvernehmen mit Herrn Dr. Ratiu, uber diesenBesitzw_pehsel in Kenntniss setzen.

Gestern Abends sandte ich Ihnen eineDepesche, womit ich Sie verstandigte, dass HerrRatiu in Einverstandniss mit mir fur die Deckungdes Kabdebo-ischen Wechsels per 3211 fl. pro30 December sorgen wird.

Ich bitte Sie, sich Herrn Ratiu vorzustellen,ihn fiber den Inhalt dieses Schreibens in Kentnisszu setzen und seine weitere Weisungen fur dieZukunft zu empfangen.

Bogen Brote.

(In traducere romaneasca:)

Bucureqri, 18 30 Decemvrie 1893.

Raporturile politice si atitudinea amicilorsi sotilor mei de principii m'a silit sä pun ,In-stitutul Tipografict la dispositia comitetului nos-tru de partid.

www.dacoromanica.ro

145

Desi formalitatile vinderii si cumperarii nus'au putut duce Inca in indeplinire, totusi vointamea e, ca schimbarea de posesiune sa intre Invigoare deja cu 1 Ianuarie stil nou a anului viitor,

Te rog deci sä iai dispositiile necesare caaceasta sa se poata face.

In contelegere cu d-1 Dr, Ratiu, sä bine-voesti a incunostiinta personalul despre schim-barea posesiunii.

Eri seara ti-am expediat o depesa, princare te avisez ca d-1 Ratiu in contelegere cumine se va ingriji de achitarea politei lui Kab-debo despre 3211 fl. cu scadenta de 30 Dec.

Te rog sa te presentezi d-lui Ratiu, sa-icomunici despre cuprinsul acestei scrisori si säprimeti dela D-Sa dispositiile ulterioar,. pen-tru viitor. Eugen Brote.

Cat pentru pret, d-1 E. Brote n'apus nici o conditiune. Era lucru firescsa i-se restitue ceea ce dupd catastife l'acostat «Institutul», dupd constatarile a-cute, cel putin 12.000 florini. Ostenelilesale si ale amicilor sei, contribuirile ne-trecute in registre, desvoltarea- obtinutaprin atare osteneli si jertfe, nu eraii pusein socoteala, caci toate sa petrecead intreoameni de bung credinta.

10

www.dacoromanica.ro

146

Intr'aceea d-1 Dr. loan Ratiu ii adre-sena la 27 12 1893 d-lui Eugen Broteurrnatoarea scrisoare :

Sibiiu, 27 XII 1893.

Iubite Nepoate TLa scrisoarea D-Tale din urma abia acum

iti pot respunde.Pretul de 12.00 fl. stabilit pentru Insti-

tutul Tipograficc it aflu potrivit, dar pasivelecurente, care fac 10.708 fl., nu le putem priml,cu atat mai putin nu, deoare-ce nu suntem sinu putem fi siguri ca activele de 3753 fl. sevor putea incassa.*)

Noi nu putem incheia pe numele nostrucontract formal de cumperare, ci trebue sa pu-nem un Strohmann care sa cumpere InstitutulTipografic4 foile, si apoi va fi treaba noastrasa ne asiguram cum vom putea fata cu acelStrohmann.

*) Aceasta socoteala a Pasivelor si Activelor erafacuta in mod unilateral si nu corespunde nici deca't cuconceptele comerciale, si cu principiile dreptatii si aleechitatii. D-lui Brote nu i-s'a presentat o consemnarespecificata a Pasivelor si Activelor, iar suma mica a Ac-tivelor in raport cu Pasivele provine de acolo, ca pre-cand in Pasive sunt computate toate soldurile credito-rilor, in Active no s'a computat depositul de hartie, carpsi alte materialii, ce se gasiau in fiinta, din a caror pro-curare tocmai proveneau pretensiunile creditorilor.

Nota editortdui

ci

www.dacoromanica.ro

147

Te asiguram ca vei primi dela noi in celmai scurt time 6000 fl., si dna nu mai curend,atunci cand vei trebui sa platesti lui Kabdebo

mai primes- ti D-Ta in suma venclarii cau-tiunea depusa de noi si pa.na acum neatacatade 6000 fl. Mai departe me oblig eu a exo-pera dela Comitet, ca in 3 ani dupa olalta sa-tiplatim din venitul foilor Cate o miie florini laan care suma laolalta tot ar face sumade 15.000 fl.

La subscrierea contractului nu-ti putemda nimic, dar luam asupra noastra respundereade a plati lui Kabdebo 600 fl.

Lucrul principal e sa scoatem curend toileTribuna si Foam Poporului , si numai in

chipul mai sus indicat putem face posibila apa-ritiunea tor.

Daca to invoesti telegrafeaza lui Arz säfaca contractul cu Strohmann-ul nostru dartrebue sa-i trimiti procura in regula, caci faraasta nu poate face contract valid.

Te asigurez ca ,T1111 dela mine n'a pri-mit nici o misiune. I-am dat o scrisoare catraV. A. Ar., in care I-am rugat sa ne- dea si inviitor ajutor moral si material, iara lui A. P.i-am scris Ca in directiunea aceasta sa, lucre siel in perfecta Umpire cu nostri si aiCauser. Atata e tot si nimic mai mult.

10*

_17114 ri

www.dacoromanica.ro

148

Mai departe te asigurez, ca noi si in viitorsi cu deosebire eu voim a lucra in perfectaconcordie cu D-Ta.

Asupra ,Tribuneit cu noi dimpreuna.' veiavea tot acea influents ca si in trecut.

D-Ta imi cunosti parerile mele, dela carenu me voiu abate nici °data. De una te rog:nu crede la intriganti si la unele fleacuri I Teasigurez ca toate se vor indrepta spre bine sinoi vom lucra mai departe in perfecta concordie.

Iubitor unchias.

Textul procurei, pe temeiul careias'a incheiat contractul de vinzare, era,deja stabilit cand a sosit scrisoarea d-luiRatiu la Bucuresti; dar bilantarea Active-lor si Pasivelor nu putea intre oameni debuns credinta sa schimbe intru nimic for-mele de trecere a proprietatii, nici pla-tirea pretului pe cumparare. Contractulincheiat cu «strohmanulx Popa-Necsa insadupa vre-o cate-va dile a trebuit desacutsi trecut .pe un alt «stohmann». D-1PopaNecsa a fost condamnat de Curteacu jurati din Cluj si procurorul a ridicatdin noil dificultati pentru proprietateaInstitutului si a foilor. Ast-fel s'a incheiat

www.dacoromanica.ro

149

inaintea Notariului public la 7 Februariest. n. un nal contract, identic cu celdit616, precum urrneaza:

47 iigyszam1894

Hite les Kiadvany.KozjegyzOi okirat.

E16ttem agoni Gabor nagyszebeni kiralyikozjegyz6 dot alolirt helyen es napon megjelen-tek nagyszebeni lakosok: egy fe161 Necsa PopaTinos, nyomddsz (lak. Kirchengasse 11 a, hazthin alatt) mint elad6; mas feI61 pediglen Al-bini T. Livius, figyvedjel6lt (lakik Wiesengasse29 haz szam) mint vevo, dltalam szemelyesenismert felek, es ezen valamint azon okbolis, hogy irni olvasni tudnak, tanuk mellozesevela kovetkez6 kozokirat felvetelere kertek fel:

Kaufvertrag.velcher zwischen den obgenannten Partheien fol-

gendermassen abgesclossen wade:

I. Ich Iohann Popa Necsa, gezwungendurch die Urtheile des hiesigen koniglichenBezirksgerichtes als Strafgericht zu Zahl 527/94and 552/94 mein Eigenthum zu veraussern, ver-kaufe hiemit mein ausschliessliches Eigenthum

www.dacoromanica.ro

150

bildende und untnr der Firma *Nyomda intezetPopa Necsa Ii ilos« (Institut Tipografic loanPopa Necsa, .Typographische Anstalt Io-hann Popa Necsa« in Firmen Register derEinzelfirmen des Hermannstadter koniglichen Ge-richtzhofes Zahl 413/94 eingetragene Buchdru-ckerei sammt Zugehor dem Herrn Livius T.Albini, Advocaturskandidat in Hermannstadt ;vice versa ich T. Livius Albini kaufe die ge-nannte Buchdruckerei sammt Zugehor unter fol-genden Bedingungen:

II Das Objekt dieses Kaufes wird vonbeiden Vertragschliessenden Partheien folgender-massen festgesetzt: Das bezeichnete Buchdru-kereigeschaft in dem Stande in dem -s sicheben befindet sammt alien Zugehor, nahmlichdie Druckerei samt alien Materiale, dem Mo-biliar derselben und der Redaktionslokalitaten,ferner dem Bilcherverlag und Zeitungsverlag,dem Papier und sonstigen Vorrathen sowiesammtlichen Aktiven und Passiven, also alienRechten und Verpflichtungen der Firma.

Gegenstand discs Vertragcs sind fernerdie fur die beiden mitverkauften Zeitungen,Tribuna. und .Foaia Poporului( erlegtenCau-tionen in den Betrage von zusammen 7500 fl 0. W.welchen Betrag der Kaufer T. Livius Albini demVerkaujer ausser dem obigen Kaufpreis zuzahlen hat. Die Cautionen bleiben demnach fur

www.dacoromanica.ro

151

die Vergangenheit sowie far die Zuknnft un-verandeert ha ftbar.

III. Als Kaufpreis wird von beiden Par-teien der. Betrag von 12.000 d. ZwolftausendGulden 0. W. bestimt und verpflichtet sich derKaufpreis sowie den Betrag von Siebentausendfanfhundert Gulden als Entgelt far die cedirtenCautionen zusammen also 19,500 Neunzehn-tausend funfhundert Gulden 0. W. an denVerkaufer zu bezahlen

IV. Die Bestimmung derZahlungsmoda-litaten wird einen besonderen Ubereinkommenvorbehalten.

V. Kaufer und Verkaufer werden in einergemeinsamen Eingabe die Loschung der bisheri-gen Firma beziehungsweise die Abanderung der-selben in ,Institut Tipografic T. L. Albinit beidem koniglichen Gerichtshof verlangen und auchdie durch die Pressordnung vorgeschriebeneAnzeige an den Obergespan des HermannstadterComitates betrefend die beiden Zeitungen zTri-buna und ,Foaia Poporuluie machen.

VI. Der Kaufer abernimmt mit demKaufobjekt auch das gesammte der Druckereisowie der Redaktion und der Administrationder Zeitungen und tritt in allen diesbezaglichenVerpflichtungen des Verkaufers.

www.dacoromanica.ro

152

Az ekkent felvett okirat feleknek felolvas-tatvan mindenben megmagyaraztatvan; altalukj61 megertve es helyeselve elfogadtatott esalaliratott.

Kelt Nagyszeb e nb en ezernyolczszaz ki-lenczvennegy evi Februar ho hetediken T

so kr.belyeg Hogy ezen a nagyszebeni la-

kos Albini T. Livius reszere kiallitott hiteleskiaslvany az orizetem alatt lev6 egy szazhuszanegy forint es hetven6t krajczarosbelyeg6 eredetivel egyezik, ezennel tanusitom.

Kelt Nagyszeb enb en ezernyolz-szaz kilenczvennegy evi Februar hohetediken.

Megjegyzes: a negyedik oldalon 6t6diksorban T jegy alatt a szovegbe tartoznakkovetkez6 szavak: 'loan Popa Necsa s. k.,Albini T. Livius s. k. vev6,. Dijjegyzek :munkadij 12 frt. 50 kr. irds dij 80 kr.belyeg 120 frt. 75 kr., hit. kiadv. 2 frt.10 kr., osszesen 137 frt. 15 kr. (P. H.)Zagoni Gabor kir. kozjegyzo,

(P.)Zagoni GAbor s. k.

kir. kozjegyzo.

www.dacoromanica.ro

-- 153

(In traducere romfineasca.)

Nr. not 47.1894.

Duplicat legalisat.Act notarial.

fnaintea mea Zagoni Gabor, notar reg.public in Sibiiu s'au presentat in locul si zivamai jos amintita locuitorii din Sibiiu: de-o parteIoan Popa Nesa, tipograf (locueste KirchengasseNr. 11) ca vinzator; de alta parte T. Liviu Al-bini, candidat de advocat (locuestc WiesengasseNr. 29) ca cumperator, pe care ii cunoscpersonal, si pe motivul acesta precum sifiind-ca stiu scrie si ceti, mi-au cerut, cu omitereamartorilor, dresarea urmatorului act public;

Contract de cumperarecare s' a incheat intre partidele sus amintite

precum urmeazd:

I. Eu Joan Popa Necsa, silit prin senten-tele judecatoriei de cerc din Sibiiu, ca judeca-torie penala, de sub Nrii 527/894 si 552/894a-mi vinde proprietatea, vind prin aceasta tipo-grafia introdusa in registrul firmelor tribunaluluicomercial din Sibiiu la Nr. 413/894 sub firma'Nyomda intezet Popa Necsa Ianos. 'Insti-tut Tipografic Joan Popa Necsat ,Typogra-

www.dacoromanica.ro

154

fische Anstalt Johann Popa Necsa., cu toateapartinentele sale d -Iui T. Liviu Albini, candidatde advocat in Sibiiu; vice versa eu T. LiviuAlbini cumpar tipografia sus amintita impreunacu apartinentele sale in unnatoarele conditii:

II. Obiectul acestei cumparari ii statorescambele parti contrahente pe cum urmeaza: ti-pografia amintita in starea in care tocmai seafla impreuna cu toate apartinentele sale, adecatipografia cu tot materialul, mobiliarul acesteiasi cel din localitatile redactiunii, editura de cartisi de ziare, hartia si alte marfuri in deposit,precum si toate activele si passivele, adeca toatedreptut ile si datorintele firmei.

Obiect al acestui contract sunt mai de-parte cautiunile depuse in suma totala de7500 fl. v. a. pentru ziarele ,Tribunac si sFoaiaPoporului c, care suma cumparatorul este datora o plat) vinzatorului peste pretul de cumparare.Cautiunile vor re'manea deci si mai departe ne-schimbat depuse atat pentru trecut, cat si pen-tru viitor.

III. Ca pret de cumparare se statorestede catra ambele parti contrahente suma de12.000 fl. zi douesprezece mii floreni v. a. sicumparatorul se obliga a plat) vinzatorului pre-tul acesta de cumparare precum si suma desapte mii cinci sute floreni ca pret al cautiuni-lor cedate, adeca in total 19.500 fl. nouesprezecemii cici sute floreni v. a.

www.dacoromanica.ro

155

IV. Dispositiile modalitatilor de platirese reserva unei invoieli deosebite.

V. Cumparatorul si vinzatorul vor ceretribunalului reg. intro petitie comuna stergereafirmei de pans acum, adeca schimbarea ei in*Institut Tipografic T. Liviu Albink asemeneavor face si anuntarile prescrise de procedura depresa la comitele suprem al comitatului Sibiiureferitor la ziarele .Tribuna si 'Foaia Poporului.

VI. Cumparatorul primeste cu obiectulde cumpArare si intregul personal al tipografieiprecum si al redactiunei si al administratiuneiziarelor si paseste in toate obligamentele yin-zatorului referitoare la acesta.

Actul astfel dresat s'a cetit si explicatintru toate partidelor, cari intelegendu-1 bine siaprobandu -1 l'au primit si iscalit.

Sibii u, sapte Februarie una miie optsute nouezeci si patru T

Ca acest duplicat oficios liberat, locuitoru-lui sibiian T. Liviu Albini, corespunde origina-lului pastrat de mine si provezut cu timbru deuna suta douezeci si unu floreni si saptezeci sicinci cruceri, prin acestea adeveresc.

Sibii u, sapte Februarie una miie opt sutenouezeci si patru.

www.dacoromanica.ro

156

Nota : in sirul al cincilea de pe pagina apatra la semnul T sunt a se pune in text ur-matoarele cuvinte ; 'loan Popa Necsa m. p.T. Liviu Albini tn. p. cumparatore. Tarif: lu-crarea 12 fl. 50 cr., scrisul 80 cr., timbru121 fl. 75 cr., duplicat oficios 2 fl. 10 cr., total137 fl. 15 cr. (L. S.) Zagoni Gabor m. p. notarregesc public.

(L. S.) Zagoni Gabor m. p.notar reg. public.

P-entru-ca nu cumva d-1 T. LiviuAlbini, noul «StrohmannD, sá abusezede positiunea sa, a dresat urmatorul act:

146 idgyszam1894.

Hiteles kiadvany.

lazjegyza okirat.

Elotem Zagoni Gabor, nagyszebeni kiralyikozjegyzo el6tt alolirt helyen es napon megjelentnagyszebeni lakos es figyyedje101t Albini T. Li-vius (lak. Heltauergasse 17 haz szam alatt),kit szemelyesen ismerek, es ezen valamintazon oknal fogva is, hogy irni meg olvasni tud,tanuk melozesevel a kovetkez6 kozokirat fel-vetelere kert fel :j

www.dacoromanica.ro

157

Schuldschein.

Uber 19.500 das ist neunzehntausendfunfhundert Gulden, welche ich dem Herrn Dr.Iohann Ratiu advokat in Hermannstadt als Dar-lehen schudig geworden zu sein hiemit anerkenne,nachdem mir derselbe zur Erwerbung des unterder Firma Nyomda intezet Popa NecsaJanos,4

'Institut Tipografic loan Popa Necsa,,Typografische Anstalt Iohann Popa Necsac,im Firmenregister des hermannstadter konigli-chen Gerichtshofes eingetragenen Druckerei-geschaftes sarnmt Bucher und Zeitungsverlag,Tribuna. und 'Foaia Poporului4 und der furdie Zeitungen bereits erlegten Cautionen vonzusammen 7500 fl sage siebentausend funfhun-dert Gulden, den eingangsbezeichneten Betragvon 19.500 fl sage neunzehntausend funfhun-dert Gulden 0. V. derart dargeliehen hat dasser den Kaufpreis far die Druckerei sammt Zu-gehor per 12.000 fl., sage zwolftausend Guldenfur mich an den frtiheren Eigentumer IohannPopa Necsu bezahlt und such bewirkt hat, dassIohann Popa Necsa die genannten Cautionen anmich cedirt hat.

Urn diese Schuld zu tilgen cedire ich zu-nachst die obenerwanten Cautionen. per 5000sage funftausend und 2500 sage zweitausendfunf-hundert Gulden, somit zuzamen 7500 fl., derartan Herrn Dr. Iohann Ratiu, dass diese Betrageftir die Zeitungen 'Tribuna' und ,Foaia Popo-

www.dacoromanica.ro

158

ruluii solange dieselben erscheinen, haftbarbleiben sollen, dass aber die Cationsbetrage jeztschon in das Eigenthum des Herrn Dr. Ratiuiibergehen und dieser daher berechtigt ist dann,wenn diese Blatter zu erscheinen aufhoren solltendie beiden Cautionen vom koniglichen Steuramtezu beheben und rechtsverbindlich zn quittiren.

Von dem obigen Darlehensbetrage ver-pflichte ich mich Capital 3000 sage dreitausendGulden am ersten Iuni achtzehnhundertneunzigvier(1894), den Rest aber mit 9000 sage neuntausendGulden bis 1 April 1895, Eintausendachthundert-neunzigftinf zuruck zu zahlen.

Solite ich den bedungenen Zahlungsterminam ersten Iuni 1894 nicht panktlich einhalten,so wird der Glaubiger sofort berechtigt seindie Zahlung der ganzen Forderung von 12.000sage Zwolftausend Gulden und etwaigen kostenzu verlangen und eventuell im gerichtlichenWeg zu erzwingen. Zur Sichersteilung dieserForderung per Zwolftausend Gulden verpfundeich dem Glaubiger die ganze Druckerei sammtalien Zugehor und insbesondre auch das Eigen-thum an den genannten Zcitungen und gebenicht nur meine Einwilligung dazu, dass derGlaubiger jetzt schon und ohne eine Gefahrnachweisen zu miissen die Sicherstellungs-Exe-kution auf die Druckerei sammt Zugehor beidem hermannstadter koniglichen Berzirksgericht

dessen Competenz ich mich unterwerfe

www.dacoromanica.ro

159

erwirken und vollziehen lasse, sondern ich raumedem Herrn Glaubiger bei dem Mangel einerentsprechenden Hypoteke auch das Recht eindie gesammte Geschaftsffihrung sowohl derDruckerei als auch der Zeitungsunternehmungenund des sonstigen Verlagsgeschaftes selbst zubesorgen oder besorgen zu lassen und auch diegesammten Einnahmen des Geschaftes so langezu beziehen bis der Betrag von ZwolftausendGulden bar zurtickgezahlt sein wird und erklare,dass die Einnahmen des Geschaftes als Zahlungendes obigen Darlehens nicht angenomen werdenkonnen nachdem der Glaubiger auch das even-tuele Defizit des ganzen Geschaftes sebst zudecken sich verpflichtet hat; zum Schlusse unter-werfe ich mach der Competenz des hermann-stadter koniglichen Bezirksgerichtes und demsummarichen Verfahren.

Az ekkent felvett okirat felnek felolvas-tatott, megmagyaraztatott, altala jdl megertve eshelyeselve elfogadtatott, az 1874 evi 35 tczI 11 g-usaban in vegrehajthatosaggal bironakkimondatott es elottem sajatkezuleg alairatott.Nagyszeben ezernyolczszasz kilenczven negy evimarczius he huszan harmadikan. T. LiviuAlbini s. k. (P. H.) Zagoni Gabor s.. k. kir. koz-jegyz6. Dijj: munkadij 7 frt 75 kr. izas 80 kr.bely. 61 frt 75 kr. hit. kiadvany 2 frt 10 kr.Ozssesen 72 frt 40 kr. Hogy ezen a Dr. Ratiulamps reszere kiallitot hiteles kiadvany az ori-

www.dacoromanica.ro

160

zetem alatt lev6 hatvanegy frt es hetveciot krosbelyegii eredetivel egyezik, tanusitom.Nagyszeben ezernyolczszaz kilenczvennegy evimarczius ho huszanharmadikan (P. H.) ZagoniGabor sk. kir. kozjegyz6.

Nr. not. 1461894

(Pe romanqte :)

Duplicat legalisat.Act notarial.

Inaintea mea, Zagoni Gabor, notar reg.public in Sibiiu, s'a presentat in local si zivamai jos amintita locuitorul din Sibiiu si candidatde advocat T. Liviu Albini (locueste stradaCisnadiei Nr. 17), pe care it cunosc per-sonal, si pe motivul aceta precum si fiind-castie scrie si ceti, mi-a cerut, pe langa omitereamartorilor, dresarea urmatorului act public :

Obligatie.Despre 19.500 adeca nouespredece mii

cinci sute floreni, cu care recunosc ca ii dato-resc ca imprumut d-lui Dr. loan Ratiu, advocatIn Sibiiu fiind-ca pentru acuirarea tipografieiindusa in registrul firmelor tribunalului comercialdin Sibiiu sub firma .Nyomdaintezet Popa NecsaJanos., .Institut tipografic loan Popa Necsa.,,Typographische Anstalt Johann Popa Necsa`

www.dacoromanica.ro

161

1,

cu editura de carti si a ziarelor ,Tribuna. si.Foaia Poporuluic si a cautiunilor deja depusepentru diare in total cu 7500 adeca septe miicinci sute floreni, adeca suma indicata mai susde 19 500 fl., adeca nouespredece mii cinci sutefloreni val. austr. dinsul astfel mi-a imprumu-tat-o, ca a plait pentru mine proprietarului ante-cesor, loan Popa Necsa. pretul de cumperarepentru tipografie si apartinente, cu 12.000 fl.adeca douespredece mii floreni si a exoperattotodata ca Joan Popa Necsa sa-mi cedeze miecautiunile numite.

Pentru achitarea acestei datorii cedez ina-inte de toate cautiunile mai sus amintite de5000 fl. adeca cinci mii si 2500 fl. adeca douemii cinci sute, in total 7500 fl. astfel d-lui Dr.loan Ratiu, ca sumele acestea sa garanteze simai departe pentru ambele ziare Tribuna. si

Foaia Poporuluic pana cand acestea vor apare,trec inse sumele acestea de pe acurn in pro-prietatea d -Iui Dr. Ioan Ratiu, care este prinurmare indreptatit a ridica dela perceptoratulreg. ambele cautiuni si a le chita cu deplinaputere de drept atunci, cand aceste diare vorinceta de a mai apare. Din imprumutul de maisus me oblig a replati 3000 fl. zi trei-mii florenicapital, la prima Iunie una miie opt sute noue-deci-si-patru (1894), iar restul de 9000 fl., zinoue mii floreni, pang la 1-ma Aprilie 1895una miie opt sute nouedeci si cinci.

11

www.dacoromanica.ro

162

in casul card nu as observa punctual ter-minul de plata la prima Iunie 1894, creditorulva fi imediat indreptatit a cere platirea intregeipretensiuni de 12.000 fl , zi douespredece miifloreni cu spese cu tot si eventual a sill platireape cale judecatoreasca. Pentru asigurarea acesteipretensiuni de douespredece mii zallogesc cre-ditorului intreaga tipografie cu apartinente cutot si in deosebi si proprietatea asupra numi-telor glare, si imi dau nu numai invoirea, cacreditorul, de pe acum si fara sa trebueasca adovedi pericolul, sa exopereze si sa efectuezeprin judecatoria de cerc din Sibiiu la acarei competenta me supun executia de asi-gurare asupra tipografiei si a apartinentelor sale,ci in lipsa unei ipoteci corespundetoare, dau tot-°data d-lui creditor si dreptul de a purta insusisau prin un altul intreaga gestiune atat a tipo-grafici, cat si a intreprinderii de cliare si a ce-loralalte edituri si a ridica insusi toate percep-tiunile intregei intreprinderi Oita cand nu va fireplatita in numerar suma de douespredece miifloreni, si declar ca intratele intreprinderii nuse pot considera ca platiri a 'imprumutului demai sus, dupa-ce creditorul s'a obligat a acoperiinsusi si deficitul eventual al intregei intreprin-deri; in sfirsit me supun competentei judeca-toriei de cerc din Sibiiu si procedurei sumare.

Actul astfel dresat s a cetit si explicatpartidei, care intelegendu-1 si saprobandu-1 1-a

www.dacoromanica.ro

163

primit, iar in intelesul §-lui 111 din art. de lege35 ex 1874 s'a declarat de executabil si s'aiscalit cu mana proprie in fata mea. Sibiiu ladouedeci-si-trei Martie una miie opt sute noue-deci-si-patru. T. Liviu Albini m. p. (L. S.) Za-goni Gabor m. p., notar reg. public. Tarif: lu-crarea 7 fl. 75 cr., scrisul 80 cr., timbre 61 fl.75 cr., duplicatul leg. 2 fl. 10 cr. Total 72 fl. 40 cr.

Ca acest duplicat legalisat eliberat d-luiDr. loan Ratiu corespunde originalului pastratde mine si provedut cu timbru de sasedeci -si-unu floreni saptedeci-si-cinci cruceri, adeveresc.Sibiiu doudeci-si-trei Martie una miie opt sutenouedeci-si-patru. (L. S.) Zagoni Gabor m. p.,notar reg. public.

Pentru-ca nici d-1 Ratiu se".. nu poataabusa de drepturile ce i-se acoarda inaceasta obligatiune fictivg. a iscalit urma-toarea declaratiune:

Declaratiune.Prin aceasta declar, ca pretensiunea de

19.500 fl. v. a. di noue-spre-dece mii cinci sutefloreni v. a. din obligatia notariala de dttoSibiiu 16 Ianuarie 1894 fats cu dl loan PopaNecsa, este averea Comitetului partidului nationalroman din Transilvania si Ungaria, avere desti-nata a servi la intretinerea diarelor chemate sa.

11

www.dacoromanica.ro

164

apere si sa sustina programul national din 1881si indeosebi a diarelor .Tribuna. si ,Foaia Po-poruluic si eventual a diarelor menite sd Inlo-cuiasca pe cele amintite si resp. a celor ce le-arinfiinta din not' In scopul indicat.

Drept aceea, atat in numele met', cat sial eredilor mei cedez cu deplina putere de legenumitului Comitet, compus actualmente dind-nii: George Pop de Basesti, Eugen Brote, Dr.Vasile Lucaciu, Demetriti Comsa, Septimiii Al-bini, Nicolae Cristea, Basiliu Ratiu, Mai Coro-ian, Rubin Patita, Dr. Teodor Mihali, AurelSuciu, Daniil Lica, Dr. Daniil P. Barcianu, Dr.Gavriil Tripon, Dr. Vasile Fodor, Gherasim Do-mide, Dr. George Popovici, Aurel C, Popovici,Dr. I. T. Mera, Veliciu, Barbul,Romul de Crainic, Gavriil Lazar de Purcareti siVasile Ignat, toate drepturile si sarcinile metecuprinse in obligatia sus amintita, si in specialdreptul de a dispune, conduce Si administraInstitutul Tipografic si toate editurile sale.

Cetind si primind de al mei' cuprinsulacestei declaratiuni, am subscris spre intarirecu mana proprie in fata martorilor presenti.

Sibi u, 16 Ianuarie 1894.Dr. loan .Ratiu m. p.,

advocat.Fietor Tordetirtann m. p.,

T. L. Albini m. p.martori.

Midrib Patricia

--

www.dacoromanica.ro

165 ,

Dupa chiar firea lucrurilor e evidentca nici d-1 Joan Popa-Necsa, nici d-1 T.Liviu Albini n'atz platit, nici nu puteau fisocotiti datori ca sa plateasca pretul cum-pararii tipografiei si a foilor.

Dupa contract d-1 Brote avea saprimeasca 12.000 florini si rebonificareacautiunei, care representa valoarea nomi-nala (In bonuri) 7500 florini. Dl Ratiua stabilit la 27 Decembre 1893 modulde plata astfel: in «timpul cel mai scurtDva trimite 6000 fl., iar pentru rest oferasuma de 6000 fl., depusa de comitet cacautiune si pana atunci neatacata, ceeace avea intele§u1 cá comitetul va depuneo noua cautiune, iar d-1 Brote poate saldispuna despre cea vechie.

La 17 Februarie n. 1894 d-1 Ratiuinsarcineaza pe d-1 Comsa, secretariul Co-mitetului national, se adreseze d-lui Broteurmatoarea scrisoare:

Melt Stimate Domnule,intrevenind mai multe pedeci si lucrAri ne-

preveclute, biuroul Comitetului central nu a fostin positie s Ve trimita la timpul seu suma de

www.dacoromanica.ro

166

2789 fl., din vinderea .Institutului Tipografic.Si fiind-ca ratiociniul pro 1893 nu este IncaisprAvit, am trimis cu posta de astadi pe seamaD-Tale, sub adresa d-lui Ioan Bianu, suma ro-tunda de 2500 fl., di doue mii cinci sute fioriniv. a. Ratiociniul amintit, asa speram, sa vaincheia peste cate-va dile, cA.nd apoi va urmacomputarea in regula si eventual trimiterea res-tului cuvenit. Despre primirca sumei de 2500 fl.Ve rugarn sa trimiteti chitantA in regula, achi-thud tot-odata suma de 7278 ft. 65 cr.. pc cal eo solvise Cornitetul central drept cautiuni pentru3,Tribuna si .Foaia Poporului Din cautiuniledepuse in suma totala de 8250 fl. se vor corn-puta in favorul D-Tale 961 fl. 25 cr.

De ahem remane sä trtmitem o specifi-care a conclithlor de platire, cum si o copie aratiociniului inchciat, cuprinzend datele si lAmu-ririle mai de aproape.

Primiti Ve rog, asigurarea stimei si devo-tamentului distins ce Ve pastreaza

Sibii u, 17 Februarie n. 1894.

.iurouf Comifefufui central. of partidufui nafion.--rom.

La insarcinarea presidiului:Dem. Comfa m. p.

sec retar.

P. S. Suma de mai sus de 2500 fl. v. a.numai astadi Vi-s'a trimis prin d-1 Diamandi

www.dacoromanica.ro

167

Mano le, fiind expeditia prin posta prea costisi-toare, ceea ce reatific din incredintarea domnuluipresident. T. Liriu Albini m. p.

Domniei Sale Don/null/I Engel! &ateBucttrefli.

Nimeni nu va putea intelege maimult din textul acestei scrisori deck cain socoteala pretului de cumparare de12.000 florini sa trimit in numerar 2500si sa promite pentru alta data «o speci-ficare a conditiilor de platire», «date silamuriri mai de aproape». Ce o fi avindincheiarea socotelilor pe anul 1894 a facecu acel pret; pentru ce s5. cere o chi-tanta pentru suma de 7288 fl. 65 cr. pecare Comitetul ar fi solvit'o in socotealacautiunilor, dupd-ce tocmai aceste cautiunise oferise d-lui Brote ca plata in pretulcumpararii remane cu desevirsire nedeslusit.

Dupa aceasta scrisoare n'a mai ur-mat nimic, nici trimitere de bani, nici«specificarea conditiilor de platire», nici«dateD nici

Doi ani in urma, la 12 24 Ianuarie1896, dupd-ce d-1 Dr. loan Ratiu a intrat

«lamuriri».

www.dacoromanica.ro

168

in stapanirea «Tribunei» a d-1 EugenBrote a adresat redactiunei acestei foiurmatoarea scrisoare, care insa nu s'a pu-blicat in coloanele ei:

Bucureqti, 12 (24) Ianuarie 1896.

Domrtule Redactor,Cu prime la deslusirile ce bincvoiti a da

in numerul 7 at ,Tiibunet. despre modal cumas fi primit et sum. de 19.500 11, ca pret devinzare Institntului Tipografic= cu fotle sale.Tribuna. si Foaia Poporului , Ve rog sa in-serati in coloanele stimabilului D-Voastra. drayurmatoarele constatari Si mctificari:

1. Din suina de 19 500 fl. n'am primitdeck 2.500 fl.

2. Despre requl de 17.000 fl , nu mi s'apresentat nici de Comitet, nici de d-1 Dr Ratiu,nici de alt-cineva vre-o dovada, sat vre o so-coteala, sat peste tot vre-o inclicattun, cumanume s'ar fi folosit aceasta suma, pentru-ca

vinzetorul, sA o pot considera de platita inpretul de vinzare al ,Institutului..

3. Datortile, de care binevoiti a aminti inarticolul din cestiune, nu sunt datorii privateale mete, ci ale *Institutului Tipografic, in alecarui registre comerciale erail introduse. Prinurmare, daca s'ait platit asemenea datorii (passive,)

,,a4

www.dacoromanica.ro

169

prin cumperator, nu s'a facut alt-ceva deck s'aprocedat in conformitate cu conditiunile contrac-tului de vinzare, care dispune, ca cumperatorulprimeste ,Institutulc cu toate activele si pasivelesale. Precum se vor fi platit datorii, in acelasitimp se vor fi incassat si pretentiuni (active.)

4. Pentru-ca cineva sä poata sustinea cuca ell am primit suma de 19.000 fl.,

trebue se alba la mana chitanta mea, sau celputin sa se poata proba prin alte acte, ca pla-tile cc se sustine ca s'ar fi facut pentru mineunei a treia persoana, sunt recunoscute si demine ca bine facute si ea si eu le consider caechivalente cu platirea pretului de cumperare.N'am dat chitanta, fiind-ca nimeni nu mi-a ce-rut'o si nici nu era in drept sa mi-o ceara.N'am recunoscut plati facute unei a treia per-soana, fiind-ca nimeni nu mi-a presentat probe,nici nu mi-a adus la cunostinta ca ar fi facutasemenea plati.

Primiti, Ve rog, expresiunea consideratiuniimele, ce Vi-o pastrez :

Eugen Brote m. p.

Stand ast-fel lucrurile e invederat,ca d-1 Eugen Brote nu numai a fost si-lull sa faca declaratiunea de a fi vindutun stabiliment creat de D-sa i de amiciisei cu multa osteneala, cu mari jertfe si

temcifi,

www.dacoromanica.ro

170

expuindu-se la prigoniri, dar a mai si fostfrustrat de averea sa privata.

De acea majoritatea barbatilor, ca-rora in virtutea declaratiunii date de d-1Dr. Joan Ratiu li se cuvine dreptul de adispune de «Institutul Tipografic >> i

dintre cari unul a reposat, (Romul deCrainic) a subscris urmatoarea declaratiune :

Dl Dr. Joan Ratiu, advocat in Sibiiu, adat la manile noastre urmatoarea

Declaratiune.Prin aceasta declar, ca pretensiunea de

19.500 fl. v. a. di nouespredece mii cinci sutefloreni v. a. din obligatia notariala Nr.... dtoSibiiu 16 lanuarie 1894 fata cu d-1 loan PopaNecsa este averea comitetului partidului nationalroman din Transilvania si Ungaria, avere des-tinata a servi la intretinerea diarelor chematesa apere si sa sustina programul national din1881 si in deosebi a diarelor ,Tribunal si*Foaia Poporuluic si eventual a diarelor menitese inlocuiasca pe cele amintite si respective acelor ce le-ar infiinta din nou in scopul indicat.

Drept aceea, atat in numele meu, cat sial eredilor mei cedez cu deplina putere de legenumitului comitet, compus actualmente din d-nii:

www.dacoromanica.ro

171

George Pop de Basesci, Eugen Brote, Dr. Va-sile Lucaciu, Demetriu Comsa, Septimiu Albini,Nicolae Cristea, Basiliu Ratiu, Iuliu Coroian, Ru-bin Patita, Dr. Teodor Mihali, Aurel Suciu, DaniilLica, Dr. Daniil P. Barcianu, Dr. Gavriil Tripon,Dr. Vasile Fodor, Gherasim Domide, Dr. GeorgePopoviciu, Aurel C popovici, Dr. I. T. Mera,Mihaiu Veliciu, Patriciu Barbu, Romul de Crainic,Gavriil Lazar de Purcareti si Vasile Ignat: toatedrepturile sarcinele mele cuprinse in obli-gatia sus amintita si in special dreptul de adispune, conduce si administra ,Institutul ti-pograficc si toate editurile sale.

Cetind si primind de at meu cuprinsul acesteideclaratiuni, am subscris spre intarire cu manaproprie in fata martorilor presenti:

Dr. Loam, Ratiu m. p..advoci t.martori :

Victor Todtiidanu m. p.,T. L. Albini m. p.,

In virtutea acestei declaratiuni not sub,scrisii avein in mod neindoios »dreptul de adispune, conduce si administra ninstitutul Ti-pografic" si toate editurile sale".

Condus de motive politice', asupra carornu credem de cuviinta a infra de-ocamdatain discutiune, d-I Dr. Joan Ratiu intemeiat pevotul a 6 membri din doue-zeci-si-trei indrep-

si

www.dacoromanica.ro

172

tatiti, a tinut tocmai in aceasta situatie gravy po-litica a cere intervenirea judecatoriei reg. ungarepentru secuestrarea Institutu lui Tipografic" sia editurilor sale si a alungat prin intervenireapolitiei din tipografie pe omul nostru de incre-dere d-1 T. Liviu Albini si din tedactiunilefoilor pe redactori loan Russu-Sirianu si G.Bogdan-Duica, si ast-fel a produs in viatanoastra publica unul din cele mai triste conflicte.

Exprimandu-ne adinca parere de reu pen-tru violenta, cu care d-1 Dr. Joan Ratiu ainasprit acest conflict, si ferindu-ne de respun-derea ce am lua asupra noastra, daca am con-tribul la continuarea lui, nu vom recurge laintervenirea judecatoriilor noastre.

Dec laram inse:

I. ca nu am autorisat pe d-1 Dr. JoanRatiu sä ceara tocmai acum intervenirea judeca-toriei si cu atat mai putin a politiei in aface-rile interne ale partidului national roman,

II. ca consideram procederea d-lui Dr.loan Ratiu ca un abus de incredere,

III. ca actele ce d-1 Dr. loan Ratiu vasevirsi de aici inainte, fie in administratiunea,Institutului tipografic si a foilor ..Tribuna" si.Foaia Poporuhtz«, fie ca presedinte al comi-tetului executiv al partidului national roman, nusunt in conformitate cu vointa noastra!

www.dacoromanica.ro

173

Invitarn dar pe toti aderentii sinceri aipartidului national roman sa remana in reservapotrivita cu interesele nationale fats cu on -si -ceinitiative luate de d-1 Dr. Ioan Ratiu, care nu acorespuns Increderii puse intr'ensul.

31 Ianuarie 1896.

Dr. Vast le Lucactu,secretar general.

Demetriu Coatsa,secretar I.

Nicolae Cristea.Auret Suciu.

Eugen Brote,vicepresident.

Septimiu Albini,secretar II.

Dr. D. P. Barcianu.Dr. I. T.

Gavriil Lazar de Purecireti.Auret C. Popovici. Mila.ail Veliciu.*)

Dr. V. Fodor.

*) DI M. Veliciu, dupe -ce s'a tinut sedinta dela1 Februarie a. c., cre7end ca acum este aranjata ches-tiunea, si-a retras iscalitura. Pentru ce d-I Dr. I. Ratiua scut pans atunci dase si dinsul cu toata inima,ca si ceilalti membrii.

gem

Mera.

CAS

Om

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro