Cristina Ro{ca

Edi]ia din acest an a viennacontemporary -cea cu num`rul 13, cunoroc de aceast` dat` - ag`zduit 118 galerii din27 de state, dintre carecinci din Romånia, maiexact din toate col]urile]`rii, din Bucure[ti, Ia[i,

Timi[oara, Cluj-Napoca [i Cetate,o localitate de lång` Craiova.

Dup` Afaceri Premium a vor-bit cu fiecare galerist romån pre-zent la Viena despre ce \nseamn`festivalul, despre cum a evoluatscena artistic` local` [i despre pla-nurile de viitor. Rezultatul este unmix de opinii [i direc]ii, \ns` cu osingur` constant`. Scena artistic`local` prinde contur - \ncet, dar si-gur - pe fondul unui interes tot maimare din partea „consumatorilor“vechi [i noi.

Din Cluj, \n toat` lumea

„Sim]im o dezvoltare a sceneiartistice locale, dar depinde foarte

mult [i \n ce zon` ne uit`m. Spreexemplu, la Cluj se simte clar oefervescen]` pentru c` arti[tii seiau \n serios, pentru c` sunt multespa]ii independente care apar“,spune Sorin Neam]u, proprietarulgaleriei Baril din Cluj-Napoca, unuldintre centrele care au pusRomånia pe harta artistic` mon-dial`. Spre exemplu, AdrianGhenie, unul dintre cei mai binecota]i arti[ti romåni ai momentu-lui, care a våndut lucr`ri \n valoarede milioane de euro la licita]iile in-terna]ionale ale Sotheby’s sauChristie’s, provine de la [coala dinCluj-Napoca (Universitatea deArte [i Design).

„Loc de mai bine clar exist`,pentru c` \nc` pia]a nu este foartedezvoltat`. Exist` cå]iva colec]io-nari, dar nu foarte mul]i, iar dintreace[tia sunt unii foarte buni.Exist` [i aceia care cump`r` pen-tru a face business din asta [i ceicare \[i cump`r` pentru c` tabloulse asorteaz` cu covorul, dar sunt [icolec]ionari cu program care daucoeren]` colec]iei lor“, adaug`Sorin Neam]u.

Art`

26

la puterea

a cinceaLa final de septembrie, c=nd toamna abia\ncepe s` dea primele semne c` se treze[tela via]`, toat` lumea bun` \[i d` \nt=lnire laViena. De la colec]ionari, la pasiona]i deart` [i de la arti[ti mari [i mici, la iubitoride frumos. Unde? La viennacontemporary,unul dintre cele mai importante t=rguri deart` contemporan` de pe B`tr=nulContinent. An de an, capitala Austrieidevine astfel, pentru c=teva zile, „subiectulde b=rf` al Europei“, dup` cum spunea recent Christina Steinbrecher-Pfandt, directorul artistic al festivalului.

El \mpreun` cu un prieten, TibiAdelmann, au lansat galeria Baril\n 2012, ini]ial \n spa]iul din fostaFabric` de Pensule, pentru ca pa-tru ani mai tårziu s` o \nchid` [i s`o mute \n 2017 \ntr-un spa]iu maimare, pe care l-au conturat\mpreun` cu mai mul]i colegi -arti[ti [i galeri[ti - [i pe care l-aunumit Centru de Interes, mai exactun loc de \ntålnire pentru art` con-temporan`.

„Eu la råndul meu sunt artist [im-am gåndit s` deschid ceva laCluj pentru c` este un loc cu oenergie bun`, un loc interesantpentru lumea artei. A[a a ap`rutideea unei galerii \n 2012.“

Focusul este pe arti[ti romånisau din ]`rile vecine. Ini]ial au vruts` fie un spatiu dirijat de un singurartist (artist run space), dar [i-audat seama dup` circa un an de cåtde important` este prezen]a inter-na]ional`.

„Am ales s` expunem arti[tiromåni, dar nu numai, avem o des-chidere important` pentru arti[tiinterna]ionali.“

La edi]ia din acest an a vienna-contemporary galeria a venit cu o

artist` str`in`, este vorba de SashaAuerbakh, n`scut` la Moscova, darcare locuie[te la Viena. „Este o ar-tist` cu care colabor`m din 2014,iar \n 2017 a avut a doua expozi]iepersonal` organizat` la Cluj.“

Baril nu se afl` la prima pre-zen]` la tårgurile de profil. |n 2014a participat la Artissima la Torino[i a fost aleas` cea mai bun` galeriela categoria New Entry.

La Viena, Sorin Neam]u a venita patra oar`. Acum, dup` o pauz`de doi ani.

„Am våndut deja o lucrare careface cåt dou` vånz`ri. Cump`r`to-rul este Art Collection Telekom(parte a grupului Deutsche Tele -kom - n.red.), o colectie foarte im-portant` [i cu focus pe Europa deEst. De aceast` dat`, noi am vån-dut o sculptur`.“

Grupul german DeutscheTelekom, unul dintre cei mai marijuc`tori de pe pia]a de telecom dinEuropa, iar indirect [i din Ro må -nia, a fost prezent la Viena cu pro-priul stand, \ns` curatorii au f`cut[i o serie de achizi]ii noi.

O parte din lucr`rile din porto-foliul grupului au fost expuse de-alungul timpului \n diverseexpozi]ii \n ]`rile de pe B`trånulContinent, printre care [i laBucure[ti, \n 2016, la MNAC -Muzeul Na]ional de Art` Contem -poran` din Bu cure[ti.

Romånia este o pia]` carecre[te [i se dezvolt` nu doar canum`r de arti[ti [i galerii, ci [i canum`r de oameni care vor s` aflemai multe despre domeniu.

Un business care educ`continuu

Andrei Breahn`, manager cul-tural, galerist [i colec]ionar deart`, [i Raluca {oaita, arhitect [icolec]ionar de art`, au fondat \n2014 Eastwards Prospectus, o ga-lerie care \[i concentreaz` aten]iape arti[ti din Europa Central` [i deEst. De ce? Pentru c` pia]a de art`din Romånia este \nc` tån`r`, iarpoten]ialul este uria[, spuneau eiatunci.

„Au trecut patru ani de cåndam deschis galeria, era octombrie2014, iar \n septembrie 2015 eramdeja la prima noastr` prezen]` aici(la viennacontemporary - n. red.).A fost primul nostru tårg in -terna]ional“, \[i aminte[te AndreiBreahn`, cofondator al galeriei

Eastwards Prospectus din Bu -cure[ti.

Geografic, Viena este un hub alEuropei de Est, \n plus este un ora[unde nu ai cum s` nu te sim]i con-fortabil, adaug` el. Tårgul are loc\ntr-o loca]ie frumoas` (MarxHalle) [i este perfect organizat, lafel ca Viena \ns`[i.

Cl`direa iconic` Marx Halle,construit` la finalul secolului alXIX-lea, a fost prima cl`dire dinViena care a avut o structur` dinfier forjat. Anterior, spa]iul a fostfolosit ca pia]` de animale, \ns`ast`zi, renovat \n stil industrial,acesta g`zduie[te evenimente deamploare, de la tårguri de art` laconcerte. Stilul industrial al cl`diriice m`soar` 20.000 mp se asorteaz`

perfect cu operele de art` con -temporan` care sunt expuse la fie-care edi]ie a viennacontemporary.

„Provocarea edi]iei din acestan a fost faptul c` \n aceea[is`pt`mån` au avut loc [i tårguriledin Berlin [i Chicago, motiv pentrucare o serie de colec]ionari nu auvenit, iar la Viena nu te po]i bazadoar pe cei locali“, spune AndreiBreahn`. El adaug` c` aceast` su-prapunere se vede [i \n cifre, fiindmai pu]ini vizitatori [i colec]ionaridecåt anii trecu]i [i decåt estimasepentru edi]ia din 2018. |n total, latårg au fost peste 30.000 de vizita-tori, potrivit cifrelor comunicatede oficialii tårgului de art` unde aufost expuse lucr`ri cu valori ce por-nesc de la cåteva sute de euro [imerg spre 100.000 de euro, con-form informa]iilor oferite de cei

prezen]i la viennacontemporary.Num`rul de vizitatori este relativconstant comparativ cu anul ante-rior, potrivit datelor transmise ofi-cial de reprezentan]ii tårgului deart`.

„La Viena, spre deosebire de al-te tårguri de art`, majoritateatranzac]iilor au loc \n weekend,chiar [i duminica, \n ultima or` detårg. Sunt oameni care vin, stu-diaz` pia]a [i apoi revin“, spune ga-leristul romån.

Eastwards Prospectus a parti-cipat la tårg cu artistul R`zvanAnton, care va avea o reziden]` deo lun` la Museumsquartier dinViena [i „vrem s`-l integr`m deja\n comunitate“.

„Am primit [i cåteva vizite aleunor pasiona]i sau colec]ionari dinRomånia, dar nu sunt mul]icump`r`tori locali care merg la tår-guri. Lor le trimitem lucr`rile peemail [i oricum purt`m negocieripentru aproape toate piesele pe ca-re le avem.“

Andrei Breahn` spune c` la ni-vel de business \n general se simteo cre[tere, \ns` este nevoie de oeducare continu`, de o evangheli-zare a pie]ei din Romånia.

„Sunt colec]ionari noi, darvrem s` mearg` \ntr-o zon` mai

cultural`, nu s` fac` investi]ii doarpentru rezultate financiare.“

Diamantul ne[lefuit alartei romåne[ti

Andrei Jecza, fondatorul JeczaGallery din Timi[oara, a fost pre-zent la viennacontemporary pen-tru al optulea an [i spune c` a vån-dut foarte bine, dou` lucr`ri fiindcump`rate de un colec]ionar ro-mån care tr`ie[te \n Germania [icare nu le-a v`zut fizic, ci doar \ntr-un pdf. {i le-a comandat.

„Am våndut deja destul de bine(såmb`t`, cu o zi \nainte de \nchi-derea tårgului - n. red.). Ne-am re-cuperat investi]ia necesar` pre-zen]ei noastre aici f`r` s` lu`m \ncalcul vånz`rile din prealabil“, ex-plica galeristul. |ntre timp \ns` aufost våndute [i restul lucr`rilor.Prezen]a celor cinci galerii dinRomånia la viennacontemporary afost sus]inut` par]ial de ICR(Institutul Cultural Romån), unuldintre partenerii oficiali ai eveni-mentului.

„Cred c` este foarte impor-tant` selec]ia arti[tilor (la tårgurilede profil - n. red.). Ajut` [i faptul c`noi vorbim germana, iar cei maimul]i colec]ionari prezen]i aicisunt fie din Austria, fie sunt vorbi-tori de limb`“, spune Andrei Jecza.Cei mai mul]i colec]ionari sunt dinAustria, Germania, Benelux,Elve]ia [i chiar Ungaria. Ungariaeste o ]ar` cu o pia]a de art` maidezvoltat` ca a noastr`, adaug` el.

Galeristul confirm` c` la Vienavin colec]ionari de familie care nuse gr`besc, nu se \ngresuieneap`rat la preview, pot veni [i laplimbare duminica. Prin compa-ra]ie, la Basel dac` nu ai våndut lapreview, nu mai vinzi.

„Dincolo de clien]ii str`ini, ceide pe pia]a local` sunt foarte im-portan]i pentru c` \n felul acesta\]i cre[ti [i \]i educi publicul. Unclient trebuie s` aib` curajul s` in-tre \n galerie. Arta este pentrutoat` lumea, dar mai \ntåi de toatetrebuie s` \]i plac`.“

Andrei Jecza a crescut \n lu-mea artei, tat`l s`u fiind sculptor,iar mama de]inånd o funda]ie deart`.

El a deschis galeria \n 2011, darprimele proiecte le-a f`cut \nce-pånd cu 2009 cånd avea doar 21 deani. A studiat Istoria Artei - sec]iaFoto-Video - [i a f`cut un master laLondra la Sotheby’s Institute ofArt.

„Primul artist expus \n galeriea fost Dumitru Gorzo, pe 21 mai2011. Am continuat apoi cu prie-

teni [i colegi de genera]ie de-aitat`lui, un adev`rat diamant ne[le-fuit al artei romåne[ti. Am \nceputcu arti[ti care au creat din ’60-’70pån` ast`zi. Unii dintre ei sunt \nvårst`, iar al]ii nu mai tr`iescast`zi.“

Jecza Gallery a mizat \n specialpe arti[ti locali, dar a avut expuse[i operele unor arti[ti nem]i sau al-banezi. Fiecare avea \ns` leg`tur`cu Romånia.

„Focusul nostru a fost [i r`må-ne pe arti[tii \n vårst`, care s-aun`scut [i au creat \n comunism,tocmai pentru c` vrem s` ar`t`mc` lucr`rile lor sunt la fel de actualeca [i cele ale arti[tilor afla]i \n li-

bertate.“ |n Romånia a existat me-reu o desincronizare, mai pu]in \ncazul arti[tilor din anii ’60-’70, iaracum abia ace[tia devin vizibili.Grigorescu spre exemplu a ap`rutla circa 20 de ani dup` Monnet,spune el. Exist` lucr`ri ale unorarti[ti precum Constantin Flondorsau Geta Br`tescu lucr`ri careacum 10-12 ani se vindeau cu cåte-va sute de euro, iar acum pre]ul sa-re de 10.000 de euro, explic` gale-ristul romån.

Galeria timi[orean` a fost pre-zent` la Viena cu doi arti[ti romåni- Mircea Popescu n`scut \n 1985 [iRoman Coto[manu n`scut \n 1935[i care nu mai este ast`zi \n via]`.

„De[i cei doi nu s-au cunoscut,exist` un dialog \ntre arta lor. {icolec]ionarii cump`r` pentru acestdialog \ntre arti[ti, \ntre genera]ii,m` refer la un dialog vizual, con-ceptual.“

Dou` lucr`ri de RomanCoto[man din perioada anilor1960 au ajuns dup` viennacon-temporary la München \ntr-o co-lec]ie important`, o lucrare deRoman Coto[man a r`mas \nViena, \n timp ce cinci desene dinanii ’70 ale aceluia[i artist au mers\n colec]ia {andor. „Dou` lucr`ride Mircea Popescu printre care [isculptura merg la un muzeu parti-cular din Budapesta, iar o altapleac` \ntr-o foarte bun` colec]ieparticular` la Washington, al`turide mari mae[tri ai artei contempo-rane. Alte dou` au ajuns la Zürich,\n urma tårgului.“

Colec]ionari romåni suntcå]iva, dac` \i numeri pe degetelede la dou` måini sunt mul]i, credeAndrei Jecza. Se refer` la cei careau o strategie [i vor s` construiasc`ceva. Un exemplu \n acest sens es-te omul de afaceri timi[oreanOvidiu {andor, un pasionat de art`contemporan` [i unul dintre co-lec]ionarii locali care [i-a construito direc]ie \n domeniu. El a lansat [io serie de ini]iative precum bienalaArt Encounters de la Timi[oara.

„Cåt despre galerii, se mai des-chid, cum este cazul Muzeului deart` recent` din Bucure[ti.“ Acestadin urm` este o ini]iativ` a luiRoger Akoury, unul dintre fonda-torii grupului farma A & DPharma, våndut recent unui fondde investi]ii pentru 350-400 demilioane de euro.

De amorul artei

Exist` [i ini]iative \n domeniucare merg dincolo de marile ora[eale ]`rii, iar un exemplu \n acestsens este cel al Joanei Grevers carede]ine galeria La Cetate din satulcu acela[i nume de lång` Craiova.

Ea s-a n`scut \n Romånia, \ns` \n1974 a plecat din ]ar` \mpreun` cufamilia, a emigrat \n Germania. Arevenit \n Romånia \n 2004 dinra]iuni familiale, iar patru ani maitårziu deschidea o galerie de art`pe Intrarea Arma[ului din Bu -cure[ti. Aceast` galerie a fost\nchis` \n 2017, de fapt este vorbade o relocare \n localitatea Cetatede lång` Craiova, jude]ul Dolj.Aceasta este prima galerie de art`din zona rural` a Romåniei dup`cum spune chiar Joana Grevers.Conacul de la Cetate era \nc` deacum un deceniu folosit ca spa]iude reziden]` pentru arti[ti, dar\ntre timp a preluat [i „rolul“ gale-riei din Capital`.

„Aici (\n localitatea Cetate - n.red.) familia mea de]inea un conacpe care l-am recondi]ionat [i pe ca-re \l folosim ast`zi atåt ca galerie,cåt [i ca spa]iu de reziden]` pentruarti[ti.“

A adunat de-a lungul timpului26 de lucr`ri [i 3 fresce mari laCetate. Are un grup de baz` dearti[i, iar unii s-au repetat \n ace[tiani. „Adun`m laolalt` atåt romåni,cåt [i arti[ti de afar` pentru c` esteimportant s` fac` schimb de expe-rien]`, de opinii. Invit`m [i cura-tori de afar` pentru discu]ii, pen-tru a le da idei arti[tilor. Dialoguleste foarte important \n art`.“

Arti[tii vin la Cetate pentru olun` [i petrec timp \mpreun`. |nrest, spa]iul este folosit pentruvernisaje. Urm`toarea expozi]iesolo, la prim`var`, va fi a lui {tefanRadu Cre]u. Cele mai multe ex-pozi]ii de pån` acum i-au apar]i-nut romånului Romulus Nu]iu.

Joana Grevers spune c` a optatfie pentru romåni foarte b`tråni,axa]i pe art` abstract` - geome-tric` sau expresionist`, fie pe tinerisculptori.

„Am deschis acest spa]iu de re-ziden]` pentru arti[ti acum un de-ceniu, \n 2008, mai ales pentrusculptori. Cånd m-am \ntors \n]ar`, aceast` proprietate era folo-

sit` \n domeniul agricol, iar eu numi-am dorit s` fac asta, a[a c` amdecis s` o convertesc. Recunosc c`m-a influen]at [i faptul c` eu sunt[i istoric de art`, dar [i colec]io-nar.“

Familia sa a avut o afinitatepentru art`, a[a c` a crescut \ncon-jurat` de frumos. Ini]ial, ea a stu-diat medicina, iar a doua facultatea fost cea de art`. A f`cut-o dinpl`cere, dar dup` aceea a absolvit[i un doctorat \n domeniu, maiexact \n zona de art` renascentist`[i baroc` care era la momentul ace-la \n prim-planul curriculelor. „Decånd m-am dedicat artei [i maiexact de cånd am revenit \nRomånia, am \ncheiat rela]ia meacu medicina.“ |ntre timp [i-a con-centrat aten]ia pe art` contempo-ran`.

|n afar` de activitatea dinRomånia, ea are [i la München ogalerie privat` [i un spa]iu mare dedepozitare.

Joana Grevers \[i aminte[te c`atunci cånd s-a \ntors \n Romånia,\n 2004, pia]a evolua bine, existaun dinamism dat de libertatea oa-menilor, libertate pe care ace[tianu o aveau \n momentul cånd ea aplecat din ]ar`. „|n ultimii ani \ns`,situa]ia s-a schimbat [i nu maisimt aceea[i efervescen]`, mai ales\n råndul tinerilor.“ Pe de alt` par-te, scena local` de art` este multmai vizibil` \n ultimii ani.

„Suntem vizita]i de colec]io-nari, de curatorii muzeelor, mer-gem la tårguri. La Viena suntemdeja a cincea oar` [i este bine defiecare dat`.“ Colec]ionari romåninu prea sunt la tårg, dar un motivpoate fi [i faptul c` ei prefer` s`cumpere direct de la arti[ti.

Arta trebuie s` mi[tecon[tiin]e

Nu to]i galeri[tii au crescut\nconjura]i de art` sau au [tiut dela \nceput c` vor s` fac` ceva \n do-meniu. Un exemplu este George

Art`

28

Ple[u, proprietarul galeriei ie[eneBorderline Art Space. El a studiatFinan]e-B`nci pentru c` se visabroker la burs`. |n 2003-2004 aplecat la un MBA \n Belgia, iar la\ntoarcere a \nceput s` lucrezeal`turi de tat`l s`u \ntr-o firm` deproiectare. Ulterior, [i-a deschispropria firm` de IT.

„De[i financiar lucrurile ar`taubine, nu eram \mplinit din punctde vedere spiritual, a[a c` \n sep-tembrie 2010 am dat \n sesiunea adoua de admitere la Istoria [iTeoria Artei.“ |i pl`cea arta, mer-gea la muzeee [i expozi]ii de fieca-re dat` cånd avea ocazia, doar c`ceea ce [tia [i aprecia el era art` cla-sic` [i modern`. Odat` cu faculta-tea a prins [i gustul artei contem-porane.

„|mi amintesc [i acum un mo-ment care consider ca m-a marcat.Era 2010 [i eram la un training debusiness \n Japonia - \nainte chiars` \ncep facultatea de Istoria [iTeoria Artei. Dup` cåteva zile \nTokyo, am mers \n Kyoto, iar la ho-telul unde eram cazat mi-au dat unziar.“ Era International HeraldTribune. La pagina de cultur` eraun interviu cu un dealer de art` dinBelgia care spunea „Ce privilegiatm` simt c` sunt \nconjurat deobiecte frumoase, de oameni inte-resan]i [i fac [i ceea ce \mi place.“„Acela a fost un moment cånd \nmintea mea s-a s`dit ideea de a fa-ce ceva \n domeniul artistic.“

A f`cut apoi un master \nManagement Cultural la Barcelona[i parte din program erau 250 de

ore de voluntariat la o institu]ie decultur`, iar el a ales Galeria Senda,una dintre cele mai bine cotate ga-lerii de art` contemporan` dinBarcelona, dup` cum spune gale-ristul romån. Planurile lui George

Ple[u nu s-au oprit \ns` la galeriaproprie sau master, acum este \nanul [ase la Doctorat la Uni -versitatea de Arte George Enescudin Ia[i. Lucrarea sa se nume[te„Influen]a noilor tehnologii asu-pra rolului social [i estetic al mu-zeelor de art`“.

|n timpul doctoratului a ajunss` [i predea - anul acesta pentruprima dat` - la Universitatea deArte din Ia[i, iar timp de trei ani laUniversitatea Alexandru IoanCuza din Ia[i a ]inut un curs demanagement al institu]iilor cultu-rale.

„Am trecut prin toate etapele -pasionat, student, om din dome-niu [i acum profesor pentru al]ii“,\[i sumarizeaz` George Ple[uc`l`toria \n lumea artei.

Era 2012 anul cånd s-a \ntorsdin Barcelona, dar abia \n 2015 adeschis galeria deoarece aceastaeste amplasat` la demisolul casei\n care locuie[te [i pe care a

construit-o \n acea perioad`. Cånda pus bazele galeriei Borderline ArtSpace, i-a avut drept colaboratori -[i \nc` \i are - pe cei care i-au fostprofesori la facultate [i anumeC`t`lin Gheorghe [i Cristian Naecare ast`zi \i sunt prieteni, fiind to-todat` unii dintre curatorii cu carelucreaz` constant.

„Scena romåneasc` de art` s-aschimbat mult, iar un exemplu \nacest sens este chiar Ia[iul unde nuexista nicio galerie cu o programa-re strict` doar de art` contempo-ran`. Noi am fost primii din Ia[i [i,din p`cate, chiar din regiuneaMoldovei.“ Acum doi ani el a orga-nizat [i Noaptea Alb` a Galeriilorla Ia[i, eveniment care a crescut

constant. |n Ia[i exist` arti[ti foarte

buni, cu particip`ri interna]ionale,dar nu exist` interfa]a, leg`tura,mai exact persoana sau institu]iacare s` fac` medierea \ntre publicullarg [i lumea artei, spune el.Arti[tii pot fi foarte buni, dar nuau cuno[tin]e de management [i

marketing, iar arta \n particular [icultura \n general trebuie s` ajung`la un public cåt mai larg pentru a-[i atinge misiunea [i pentru a fi re-levante. „Publicul din Ia[i [i-a dorits` ia contact cu lumea artei, doarc` lipsea o galerie care s` \[i asumerolul de mediator. Noi am f`cut as-ta.“

|n Romånia sunt 10-20 de ga-lerii cu activitate constant` [i cuprezen]` la tårgurile de art`, spuneel. Pe lång` acestea, exist` maimulte Artist Run Spaces, mai ales\n Bucure[ti [i Cluj-Napoca.

{i pentru Borderline Art Spaceanul acesta a marcat prima pre-zen]` la viennacontemporary, un-de galeria a expus trei arti[ti -Gregor Eldarb, Dan Acostioaei [iIosif Kiraly. Tårgurile de art` suntdificile pentru galerii tinere, ele fi-ind chemate s` asigure mai de-grab` latura exotic`, de explorare[i descoperire a unor noi arti[ti,explic` galeristul romån. „V`d c`vine mult` lume care se uit` ca lamuzeu. Sunt pu]ini curatori,pu]ini oameni din institu]ii, cå]ivacolec]ionari. Pu]in` vånzare.“

Operele galeriei ie[ene au fostvizitate la Viena de un singur co-lec]ionar romån. Sau cel pu]inunul singur s-a prezentat. A mai

fost un altul n`scut \n Romånia,dar care nu mai locuie[te \n ]ar`.„Pe pia]a local` cred c` po]inum`ra pe degetele de la o mån`colec]ionarii de art` contempo-ran` serio[i, cu o strategie co-erent`“, adaug` George Ple[u.

|n acest context, din punct devedere financiar, sunt pu]ine gale-rii din Romånia care tr`iesc doardin vånzarea pe pia]a intern`. „Eula råndul meu, vreau un programcoerent, interna]ional, dat fiind c`focusul meu momentan este doarpe pia]a de art`.“

|n primul an al galeriei au fostexpu[i, \n mod deliberat, \n specialarti[ti romåni [i doar cåteva opereinterna]ionale, pe cånd acum pon-derea este undeva \n jur de 50-50%.

„Unul dintre scopurile mele es-te \ns` acela de a promova artaie[ean`.“ De-a lungul anilor,George Ple[u a organizat expozi]iiale absolven]ilor din ]ar` [iRepublica Moldova, dar anul aces-ta [i-a concentrat aten]ia pe absol-ven]ii de la Ia[i, pentru care a f`cuto expozi]ie de tip GraduationShow. La nivel mondial, de la astfelde expozi]ii, curatorii selecteaz`arti[tii, iar ele sunt importantemai ales c` dintre absolven]i suntpu]ini cei care r`mån \n lumea ar-tei pentru c` nu v`d perspective.

Primul artist pe care l-a expus\i este [i prieten, este vorba deC`t`lin Rulea, solistul de laToulouse Lautrec. „|nc` dinaintede a face galeria i-am spus c` dac`vreodat` voi face acest pas, el va fiprimul artist invitat. Acum sepreg`te[te de cea de-a treia ex-pozi]ie. Chiar dac` e un prieten, es-te [i un artist vizual interesant.“

George Ple[u organizeaz` [i ex-pozi]ii cu caracter experimentalsau critic. „E o libertate la care ]in.Sunt lucr`ri \n care cred, dar carenu au deloc un caracter comercial.“

Arta, spune el, trebuie s` mi[tecon[tiin]e, nu este doar o form` deescapism. Dincolo de caracterul eipoten]ial decorativ, arta bun` estede multe ori incomod`. „Asta eplusvaloarea ei, este menit` s` tepun` pe gånduri, s` te fac` s` vreis` schimbi ceva.“

s o R i nn e a m } u,galeria Baril,cluj„am våndut deja o

lucrare care face cåt

dou` vånz`ri. Cum -

p`r`torul este art Collec tion

telekom (parte a grupului

Deutsche tele kom - n. red.), o

colec]ie foarte important` [i cu fo-

cus pe Europa de Est. De aceast` dat`,

noi am våndut o sculptur`.“

GeoRGePLe{u,proprietarulgaleriei ie[eneBorderline artspace: Dincolo de ca-

racterul ei poten]ial deco-

rativ, arta bun` este de multe

ori incomod`. „asta e plusva-

loarea ei, este menit` s` te pun` pe

gånduri, s` te fac` s` vrei s` schimbi

ceva.“

andReiJecza,Jecza Gallerydin Timi[oara:„Focusul nostru a

fost [i r`måne pe

arti[tii \n vårst`, care s-au

n`scut [i au creat \n comu-

nism, tocmai pentru c` vrem s`

ar`t`m c` lucr`rile lor sunt la fel

de actuale ca [i cele ale arti[tilor

afla]i \n libertate.“

JoanaGReveRs,galeria Lacetate din satulcu acela[i nume delång` craiova, a optat

fie pentru romåni foarte

b`tråni, axa]i pe art` ab-

stract` - geometric` sau expre-

sionist`, fie pe tineri sculptori.

„La Viena suntem deja a cincea oar`

[i este bine de fiecare dat`.“

andRei BReahn~, galeria eastwards Prospectus,Bucure[ti: „La Viena, spre deosebire de alte tårguri de

art`, majoritatea tranzac]iilor au loc \n weekend, chiar [i

duminica, \n ultima or` de tårg. sunt oameni care vin, studi-

az` pia]a [i apoi revin.“