sfântul grigorie, decapolitul (20 noiembrie) - viaţă, acatist şi paraclis

8/3/2019 Sfântul Grigorie, decapolitul (20 noiembrie) - Viaţă, Acatist şi Paraclis

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-grigorie-decapolitul-20-noiembrie-viata-acatist-si-paraclis 1/181

Sfântul Grigorie, decapolitul (20 noiembrie / 3 decembrie)

Sfântul Grigorie, ale cărui moaşte se păstrează întregi la Mânăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea, snăscut în jurul anului !", în #sauria - $sia Mică, din părinţi ortodocşi de%otaţi, anume Serg&ieMaria, şi a copilărit în una din cele zece cetăţi ale #sauriei, #rinopolis, din care cauză se numeşpână astăzi '(ecapolitul)* +n rând cu Sfânta arasc&e%a, Sfântul (imitrie Basarao%, SfânMuceniţă .ilofteia, Sfântul Mucenic #oan cel nou de la Sucea%a şi Sfântul Grigorie decapolitul esun mare dar al lui (umnezeu către noi, a%ând moaştele la noi în ţară aproape întregi* MoaşteSfântului Grigorie decapolitul s-au arătat de la început făcătoare de minuni, mai ales %indecări oli şi iză%iri de grele cumpene şi primejdii*



Index

Evanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................3Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Grigorie decapolitul........................!Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Grigorie decapolitul şi către Sfântul "ucenic #adin Axiopolis$Cernavodă.......................................................................................%&Acatistul Sfântului Grigorie decapolitul............................................................'(

)ugăciunea *ntâi către Sfântul Grigorie decapolitul.....................................3!)ugăciunea a doua către Sfântul Grigorie decapolitul..................................3+

,araclisul Sfântului Grigorie decapolitul...........................................................3-Inografie..............................................................................................................&(/ie0ile Sfin0ilor $ Cuviosul ,ărintele nostru Grigorie decapolitul ale cărui oaşte se află"ănăstirea 1istri0a$/âlcea...................................................................................&&Sinaxar $ ,oenirea ,reacuviosului şi de #unezeu purtătorului ,ărintelui nostru Grigordecapolitul..............................................................................................................2(Sinaxar $ Cuviosul Grigorie #ecapolitul.............................................................2&,r.Ioanichie 1ălan $ ,atericul )oânesc $ Sfântul Grigorie decapolitul de la 1istri0a/âlc

4secolele /IIII56...................................................................................................2+#aaschin Coravu Severineanu /ia0a şi nevoin0ele Sfântului Grigorie......-&,r. ,rof. #r. "ircea ,ăcurariu $ Sfântul Grigorie decapolitul de la "ănăstirea 1istri0a$/âlc...............................................................................................................................%7+Sfântul Grigorie decapolitul Inografie şi iconografie................................%%'Sfântul 8icolae /eliirovici $ ,roloagele de la 9hrida $ ,oenirea Sfântului ,reacuvGrigorie decapolitul............................................................................................%%("oaştele Sfântului Grigore decapolitul............................................................%%!Sorin ,reda $ "oaştele Sfântului Grigore decapolitul şi inunile sale.........%3&"ănăstirea 1istri0a $ :ude0ul /âlcea..................................................................%(%Arhiandritul /eniain "icle $ ,eştera Sfântului Grigorie decapolitul.....%&!;eodor #analache $ ,eştera ascetică de la "ănăstirea 1istri0a......................%2-Sfântul Grigorie decapolitul gra<nic a:utător *n prie:dii şi râvnitor al dreptei credin)ugăciune la vree de prie:die......................................................................'73

)ugăciune la vree de prie:die...................................................................'7(/ia0a Acatistul ,araclisul şi noi inuni ale Sfântului Grigorie decapolitul carte '7!Icoane....................................................................................................................'7+



Evanghelia şi Apostolul zilei

Evanghelia



Ev. "atei %% '+$37

Zis-a Domnul ucenicilor si!2"# $oate %i-au fost date de ctre $atl %eu &i nimeni nu cunoa&te pe 'iul, decât numai $atnici pe $atl nu- cunoa&te nimeni, decât numai 'iul &i cel cruia a oi 'iul s-i descopere#2*# +enii la %ine toi cei ostenii &i mporai &i .u oi odini pe oi#2# uai 1ugul %eu asupra oastr &i nai- de la %ine, c sunt blând &i smerit cu inima ei gsi odin sufletelor oastre#

30# ci 1ugul %eu e bun &i poara %ea este u&oar#

Apostol

Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol ,avel

Efeseni ! %7$%+

0# 4n sfâr&it, frailor, ntrii- n Domnul &i ntru puterea triei ui#



# 4mbrcai- cu toate armele lui Dumne5eu, ca s putei sta mpotria uneltirilor diaolului#2# ci lupta noastr nu este mpotria trupului &i a sângelui, ci mpotria nceptoriilompotria stpâniilor, mpotria stpânitorilor ntunericului acestui eac, mpotria duurilrutii, care sunt n 5du#3# 6entru aceea, luai toate armele lui Dumne5eu, ca s putei sta mpotri n 5iua cea rea toate biruindu-le, s rmânei n picioare#7# Stai deci tari, aând mi1locul ostru ncins cu aderul &i mbrcându- cu plato&a drept

8# 9i nclai picioarele oastre, gata fiind pentru .angelia pcii#:# 4n toate luai pa5a credinei, cu care ei putea s stingei toate sgeile cele ar5toare aicleanului#"#uai &i coiful mântuirii &i sabia Duului, care este cuântul lui Dumne5eu#

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Grigorie decapolitul

;roparul Sfântului /u%ios Grigorie, decapolitul, glasul al 0-lea1 /&ip te-ai făcut înfrânării şi prdumnezeiescul (u& pe toţi i-ai luminat* $lergarea dreptei credinţe o ai să%ârşit şi cu în%ăţăturilumea ai luminat şi ai mustrat cugetele celor rău credincioşi, ărinte /u%ioase Grigorie, roagă-te l2ristos (umnezeu să ne dăruiască nouă mare milă*

Cântarea %

Iros= 2ristos se naşte, slă%iţi-34 2ristos din ceruri, întâmpinaţi-34 2ristos pe pământ, înălţati-%/ântaţi (omnului tot pământul şi cu ucurie, popoare, lăudaţi-3, că S-a prea slă%it*

Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#

urtătorule de (umnezeu, roagă pe Singurul (ătător de ine să fie Milosti% nouă, celor ce prăznuiîntru tot sfântă pomenirea ta şi cere iertare de păcate, ca întru laude (omnului să cântăm, căci Sla%ă S-a prea slă%it*




/el /e toate le %ede, %ăzând %iaţa ta cea îngerească, a ascultat rugăciunile tale şi înger trimiţânsaie de foc ţi-a dat, tăindu-ţi patimile inimii* entru aceasta cu negrăită Sla%ă cânţi, întru %eseli(omnului să-# cântăm, căci cu Sla%ă S-a prea slă%it*Sla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du#

/u căldură ai alergat la (umnezeu, dorind de mărirea cea fără de moarte, ărinte Grigorie, de tot

tine te-ai sfinţit, cu %iaţă fără pri&ană şi cu înfrânarea şi cu luminată inimă5 şi neîncetat întru %eselauzi1 să cântăm (umnezeului nostru căci cu Sla%ă S-a prea slă%it*

9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min (a <sctoarei)#

6oiagul lui $aron cel înfrunzit, rădăcina ce a crescut din #esei mai înainte au înc&ipuit, reacurafloarea lumii, care a 7ăsărit pe (umnezeu +ntrupat* e care roagă-3 neîncetat, pururea .ecioarpentru noi cei ce alergăm la tine*

Catavasie= (esc&ide-%oi gura mea şi se %a umplea de (u&ul şi cu%ânt răspunde-%oi +mpărates

Maice şi mă %oi arăta luminat praznuind şi %oi cânta minunile ei, ucurându-mă*

Cântarea a 3$a

Iros= .iului /elui 8ăscut fără stricare din 6atăl mai înainte de %eci şi mai pe urmă din .ecioa+ntrupat, mai presus de fire, lui 2ristos (umnezeu să-# strigăm1 /el /e ai înălţat fruntea noastSfânt eşti, (oamne*


Vieţuind pe pământ %iaţă întocmai ca a îngerilor, întocmai ca şi îngerii ai aflat lumina şi ca dânşpărtaş lor te-ai făcut5 cu care dimpreună pururea te ucuri şi ca un dumnezeiesc prooroc şi ca întâi stătător al călugărilor, strigi1 Sfânt eşti, (oamne4


Balaurul cel %iclean cumplit se sălăticise asupra ta, părinte, dar prin rugăciunile tale a pierit $%iron, pentru că dumnezeiescul &ar du&o%nicesc te umreşte în c&ip ne%ăzut pe tine, întru tfericite, multora dând %indecare, Sfinte Grigorie, de (umnezeu înţelepţite*

Sla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du#

e 2ristos, ca pe .ăcătorul şi (omnul, de care toate se înfricoşează şi se cutremură, întru tine 3-câştigat5 pe 2ristos în inima ta 3-ai purtat, pe 2ristos în tine 3-ai a%ut Grăitor, cu uterea 3du&urile cele necurate le-ai certat, părinte şi toate s-au supus ţie, ca unui ucenic %estit al 3ui*




/ămară reacurată mai presus de cu%ânt a +ntrupării /u%ântului şi casă împărătească de tainăscaun drept te numim şi te mărturisim pe tine* 9i ucurându-ne de naşterea ta, te mărim, MariMireasă a lui (umnezeu*

Catavasie= e ai tăi cântăreţi, 8ăscătoare de (umnezeu, /eea ce ce eşti iz%or %iu şi îndestulat, cas-au împreunat ceată du&o%nicească, întăreşte-i întru dumnezeiască mărirea ta, cununilor măriîn%rednicindu-i*

Cântarea a ($a

Iros= 6oiag din rădăcina lui #esei şi floare dintr-însul, 2ristoase, din .ecioara ai odrăslit, /lăudat din muntele cel cu umra deasă* Venit-ai întrupându-6e din cea neispitită de ărat, /el făde trup şi (umnezeu* Sla%ă puterii 6ale, (oamne4


oruncile $celuia ai păzit, pentru care de nimic toate le-ai socotit5 luminându-te cu dragostea l

2ristos, frumuseţile lumii le-ai lăsat, de gâlce%ile lumii ai fugit şi la pustie ajungând, de la (omnupărinte, te-ai în%ăţat* 3imanul cel mai presus de lume ai câştigat, fericite ărinte Grigorie*


om te-ai sădit în %alea înfrânării, adăpat cu &arul (u&ului5 iar acum roade de fapte une şi tămăduiri înainte pune pomenirea ta, prea cu%ioase*


(in %ârsta tinereţilor cu nerăutate, cu lândeţile şi cu smerenia împodoindu-te, iuitor de porunclui (umnezeu te-ai arătat şi mai înainte ai iuit frica 3ui, care este începutul înţelepciunii*

9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min (a <sctoarei)#/u sfinţite glasuri pe tine, frumuseţea lui #aco%, te lăudăm, /eea ce ai născut lumii 3umina /+ntrupată, /are este din 3umina /e luminează sufletele celor ce prăznuiesc cu dragoste pomenirSfinţilor 3ui*

Catavasie= Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc, al +ntrupării 6ale celei de sus, celei din .ecioar

roorocul $%acum a%ându-l în minte, a strigat1 Sla%ă uterii 6ale, (oamne*

Cântarea a &$a

Iros= (umnezeu fiind al păcii, 6ată al îndurărilor, pe îngerul sfatului 6ău celui mare, dăruindu-npace, 3-ai trimis nouă5 deci, fiind po%ăţuiţi la lumina cunoştinţei de (umnezeu, dis de diminea%enind, 6e slă%im pe 6ine, #uitorule de oameni*




/u 3umina 6reimii strălucind, prea înţelepte, gândul tău ţi l-ai luminat şi ai întunecat releîntărâtări ale demonilor şi căscarea gurilor fiarelor şi durerile ătăilor ca pe un păianjen le-ai socotaprinzându-te cu du&o%nicesc foc, ărinte reacu%ioase, prea minunate Grigorie*


reacu%ioase părinte, înstrăinându-ţi gândul de cele pământeşti, de cereştile unătăţi te-ai lip

Sfinte Grigorie şi de acolo ai câştigat prea luminată Strălucire, cu curăţia făcându-te preot luminatSla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du#

(ar de %indecări a multor feluri de neputinţe dându-se ţie, ărinte Grigorie, pe toţi %indeci degraasupra gândurilor celor necurate, înţelepte, 2ristos ţi-a dăruit putere* /ă iruind firea, părinte, teîn%rednicit darurilor (u&ului, celor mai presus de fire*


e $dam, cel ce prin putredul năra% a căzut, l-ai ridicat, reane%ino%ată, născând Viaţa /#postatică din pântecele cel fecioresc cu (u&ul Sfânt şi la dumnezeiasca cea fără de patimă nestricăcioasa &rană l-ai c&emat pe el, Stăpână*

Catavasie= Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta5 că tu, .ecioară, neispitită de nunai a%ut în pântece pe (umnezeu /el peste toate şi ai născut pe .iul /el fără de ani, /el /e dăruieşpace tuturor celor ce te laudă pe tine*

Cântarea a !$a

Iros= (in pântece pe #ona l-a lepădat fiara mării ca pe un prunc, precum l-a primit5 şi în .ecioaSălăşluindu-Se /u%ântul şi 6rup luând, a ieşit păzind-o nestricată* /ă /el /e nu a pătimstricăciune, a păzit ne%ătămată pe /eea ce 3-a născut*


reaunului (omn /e s-a făcut sărac pentru noi, ărinte Grigorie, dumnezeieşte te-ai asemănumlând întru cu%iinţă, de neagoniseală te-ai ţinut, ogăţia unătăţilor celor %eşnice ţi-ai în%istierdin care a răsărit ţie, prin dumnezeiescul (u&, înţelegătoare %eselie*


:draslă de înţelepciune, din început iuind frica lui (umnezeu, ai înflorit în %alea înfrânării, prcu%ioase, ca un crin ine mirositor, ine înmiresmând în inima noastră, prea mărite, dumnezeiasca ta %iaţă*




+nstrăinatu-te-ai de moştenire şi de rudenii de ună%oie, de (umnezeu înţelepţite5 /rucea pe umeluând, fericite, prin înfrânare ai %ieţuit, Sfinte Grigorie înţelepte şi te-ai apropiat de 2ristos, la cate-ai şi mutat*


;urdările patimilor tinereţilor mele potoleşte-le, .ecioară şi cere ca Milosti% şi +mpăciuitor să f

.iul tău şi (umnezeu acum, /urată, nouă, roilor tăi5 şi ne păzeşte pe noi întregi de toate uneltircelui potri%nic*

Catavasie= +nţelepţii lui (umnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit Maicii lui (umnezeu, %eniţi să atem din palme, slă%ind pe (umnezeu, /el /e S-a născut dintînsa*

/ondac, glasul al 0-lea* ,odo<ie= .ecioara astăzi, pe /el mai presus de fiinţă naşte şi pămânpeştera /elui 8eapropiat aduce* +ngerii cu păstorii sla%oslo%esc şi magii cu Steaua călătoresc* /pentru noi s-a născut runc 6ânăr, (umnezeu, /el mai înainte de %eci*

Soare luminos pe tine Biserica te cunoaşte, care cu podoaele faptelor une şi cu razele tămăduirilpe toţi luminezi, al lui 2ristos slujitor* entru aceasta prăznuim prea lăudată pomenirea ta şi cinstne%oinţele tale, prea fericite ărinte, înţelepte Grigorie*

Cântarea a +$a

Iros= 6inerii, în dreapta credinţă fiind crescuţi, păgâneasca poruncă neăgând-o în seamă, groaza focului nu s-au spăimântat5 ci în mijlocul %ăpăii stând, au cântat1 (umnezeul părinţilor, i

eşti cu%ântat*Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#

$lergarea postului să%ârşind şi credinţa, fericite, păzind, ca cel ce eşti plin cu ade%ărat de înţelegedu&o%nicească, de (umnezeu înţelepţite, cununa dreptăţii ai luat de la 2ristos şi acum te odi&neîn 3ocaşurile cele luminate, dimpreună cu drepţii strălucind, prea slă%ite* (umnezeul părinţilnoştri, ine eşti cu%ântat*


<na gândind, aceea ce te-a po%ăţuit pe tine la %iaţă, frumuseţile lumii le-ai trecut, pentru aceasmoştenirea cea mai presus de lume ai câştigat, pentru care luminează sufletele celor ce te laudă ptine, Sfinte Grigorie, în%rednicindu-i nespusei luminări şi înălţări, strigând1 (umnezeul părinţilnoştri, ine eşti cu%ântat*




+mpo%ăraţi fiind de păcate şi gâro%i de patimi, la tine, părinte, alergăm, pentru amândouă căutâmântuire* /i, ca un părinte ales, Stăpânului 2ristos roagă-te să ne ridice din prăpăstiile cepăguitoare de suflet, ca să cântăm cu mulţumire1 (umnezeul părinţilor noştri, ine eşti cu%ântat*


/urată de (umnezeu 8ăscătoare, rănile sufletului meu, smintelile şi căderile în păcate curăţeşte-

prefăcându-le spre iz%oarele cele din coapsele naşterii tale şi spre repejunile cele ce curg dinînsele, căci către tine strigăm şi la tine alergăm şi pe tine te c&emăm, /eea ce eşti plină de &ar*

Catavasie= 8-au slujit făpturii înţelepţii lui (umnezeu, ci numai .ăcătorului5 şi groaza focuărăteşte călcând-o, se ucurau, cântând1 realăudate (umnezeul părinţilor noştri şi (oamne, ieşti cu%ântat*

Cântarea a 2$a

Iros= /uptorul cel răcorit a înc&ipuit c&ipul Minunii celei mai presus de fire, că nu a ars pe tine

pe care i-a primit, precum nici .ocul (umnezeirii nu a ars pântecele .ecioarei în care a intrentru aceasta cântând să strigăm1 să inecu%ânteze toată făptura pe (omnul şi să-3 prea înalţe înttoţi %ecii*


+ntru mutarea către 2ristos, părinte, iuirea cea multă s-a supus ţie, ca de demult lui Mois%ăzătorului de (umnezeu* /ăruia prin unătăţi asemenea făcându-te, ai despărţit marea patimilorneoprit ai trecut la pământul făgăduinţei, iruind pe cei potri%nici şi cântând1 toate lucruri

(omnului pe (omnul lăudaţi-3 şi-3 prea înălţaţi întru toţi %ecii*Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#

Vestea graiurilor tale celor iz%orâtoare de miere, prea fericite, în tot pământul a ieşit şi razele talelumina minunilor şi dumnezeieştile arătări ale lucrurilor la marginile lumii au strălucit*

=inecuântm pe $atl, pe 'iul &i pe Sfântul Du, Dumne5eu#

>acla moa&telor tale, i5or de indecri s-a artat, i5orând mir bine mirositor, cu care, te ro

spal inima mea, bun mireasm lui ?ristos artându-m pe mine@ mintea mea o esele&te, ca laud pomenirea ta cea purttoare de lumin &i s cânt! toate lucrurile Domnului pe Domnludai- &i- prea nlai ntru toi ecii#


/el /e peste toate este (esă%ârşit şi cu .irea şi cu .iinţa 8epipăit mie ipăit S-a arătat, din tincea neispitită de nuntă, cu 6rup înfăşurat* e /are cu deadinsul roagă-3 să-mi uşureze sarcinfărădelegilor mele şi să mântuiască pe cei ce te laudă pe tine* reoţi, inecu%ântaţi, popoare, pr

înălţaţi pe 2ristos în %eci*



Catavasie=

Să lăudăm, să inecu%ântăm şi să ne înc&inăm (omnului, cântându-# şi prea înălţându-3 pe (ânsîntru toţi %ecii*

e tinerii cei inecredincioşi, în cuptor, naşterea 8ăscătoarei de (umnezeu i-a mântuit, atunci fiin

înc&ipuită, iar acum plinită pe toată lumea ridică să-=i cânte =ie1 pe (omnul, lucrurile, lăudaţi-3 3 prea înălţaţi pe (ânsul întru toţi %ecii*

Cântarea a -$a

Iros= 6aină minunată şi neoişnuită %ăd, cer fiind peştera, Scaun de 2eru%imi .ecioara, ieslsălăşluire, întru care S-a culcat /el 8eîncăput, 2ristos (umnezeu, pe /are lăudându-3, +l slă%im*


Graiurile dumnezeieştilor tale %estiri şi în%ăţăturile dumnezeiescului &ar, ca un fulger granic, înconjurat tot pământul, căci 6reimii într-o <nime şi <nimii în 6reime a ne înc&ina ne-ai în%ăţat noi, Sfinte Grigorie, propo%ăduind pururea*


Sfinţitu-te-a (omnul din pântece, fericite şi către (ânsul ai îndreptat călătoriile tale* (rept aceea tai numărat cu prea cu%ioşii cei ce dumnezeieşte au %ieţuit, cu care dimpreună te îndulceşti dumnezeiasca Sla%ă, prea lăudate*


$semenea îngerilor %ieţuind pe pământ, a%ând întru pomenire pe 2ristos, /el /e S-a 7ăstignpentru noi pe /ruce, %iaţă răstignită ai a%ut şi sfârşit fericit ai luat şi împreună părtaş (umnezeieş3ui Sla%e te-ai făcut* /i, ca cel ce dimpreună cu îngerii stai înaintea 3ui, roagă-3 pentru cei ce dragoste laudă pomenirea ta*

9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min (a <sctoarei)#e >mmanuel, Stăpânul a toată făptura, 3-ai născut fără stricăciune, rămânând .ecioară şi dup

naştere, Maică .ecioară5 pe $cela neîncetat roagă-3, de ispitele %răjmaşului să mântuiască pe cel scapă su acoperământul tău*

Catavasie= 6ot neamul pământesc să salte, cu (u&ul fiind luminat şi să prăznuiască firea minţilcelor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui (umnezeu şi să cânte1 Bucură-reafericită, 8ăscătoare de (umnezeu, /urată, pururea .ecioară*

Sedelna, glasul al ?-lea* ,odo<ie= (egra ne întâmpină pe noi mai înainte până ce nu ne roim câ%răjmaşii 6e &ulesc pe 6ine şi ne îngrozesc pe noi, 2ristoase, (umnezeul nostru, pierde cu /ruc



6a pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască cât poate credinţa dreptmăritorilor, pentru rugăciuni8ăscătoarei de (umnezeu, <nule, #uitorule de oameni*

/u dumnezeiască strălucire fiind luminat, ai îndepărtat întunericul patimilor celor de sufpăguitoare, Sfinte Grigorie pururea mărite şi înălţându-te spre înălţimea nepătimirii cea preacuraai re%ărsat cu strălucire raze de tămăduiri, sălăşluindu-te întru 3umina /ea 8eapusă a +mpărăţiei l2ristos*

Sedelna raznicului +nainteprăznuirii #ntrării în Biserică a Maicii (omnului, glasul @* ,odo<iatra fiind pecetluită de iudei şi ostaşii străjuind prea curat trupul 6ău, în%iat-ai a treia Mântuitorule, dăruind lumii %iaţă pentru aceasta, puterile cerurilor strigau =ie, (ătătorule de %iaţSla%ă în%ierii 6ale, 2ristoase5 sla%ă împărăţiei 6ale5 sla%ă rânduielii 6ale, <nule, #uitorule oameni*

3ăudaţi, fecioarelor, maicilor, mai înainte prăznuiţi, popoare, cu cântări slă%iţi, preoţi, inecu%ântpe reacurata Maica lui (umnezeu, căci cu trupul mai înainte fiind încă runcă în 6emplu a foadusă, ca o Biserică a lui (umnezeu reasfântă* entru aceea, praznic du&o%nicesc să%ârşind, să

lăudăm pe dânsa, ca pe .olositoarea neamului omenesc*

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Grigorie decapolitul şi către Sfântul "ucenic #as

din Axiopolis$Cernavodă



;roparul Sfântului /u%ios Grigorie (ecapolitul, glasul al ?-lea1 (umnezeul părinţilor noştri /afaci pururea cu noi după lândeţile 6ale, nu îndepărta mila 6a de la noi5 ci, pentru rugăciunile lor, pace îndreptează %iaţa noastră*

;roparul Sfântului Mucenic (asie din $Aiopolis-/erna%odă, glasul ?1 Sfinte (asie, mucenic al l2ristos, pe tine te laudă oştea credincioşilor din $Aiopolis* /ă pe tiranul %răjmaş, cu puterea cruccu statornicie în mărturisirea credinţei în (umnezeu, %itejeşte l-ai călcat, făcându-te pe tine %ite

ostaş al lui 2ristos* /ă, lepădând păgânătatea, cununa cea ade%ărată, din mâna lui 2ristos ai luat* $cesta roagă-3, prea fericite Mucenice (asie, să mântuiască pe toţi cei ce să%ârşesc sfânpomenirea ta*

Cântarea %

Iros= e .araon cel ce era purtat în carele de răzoi, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcminuni de demult, lo%ind în c&ipul /rucii şi despărţind marea* 9i pe #srael cel fugărit, care mergpe picioare, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui (umnezeu*

Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#Smeritul meu suflet cel omorât cu dulceţile trupului, cu rugăciunile tale în%iază-l, ărinte Grigor/ă %iaţă neîmătrânitoare acum ai luat, omorându-ţi mădularele cele de pe pământ, cu%ioase, pustniceştile ne%oinţe*


+nfrânându-ţi dulceţile trupului cu %itejia minţii, din %ârsta prunciei te-ai făcut, părinte, organ (u&ului* $le /ărui lucrări lămurit primindu-le înăuntru, cu c&ip sfânt eşti cunoscut*


/u iuirea dumnezeiască poftele trupului le-ai %eştejit şi ţie însuţi, fericite, ţi-ai logodit soţie curăţdin care s-au născut ţie fii toate %irtuţile, pururea pomenite, care te-au făcut dar al lui (umnezeu*

Stih= 6reasfânt <sctoare de Dumne5eu, miluie&te-ne pe noi#

/eea ce eşti scară cerească, care ajungi de la pământ la cer şi prin care /u%ântul lui (umnezeu oamenii a %orit, Binecu%ântată reacurată, minune nespusă, %edere cu mintea necuprinsă, miluieş

pe cei ce caută scăpare la tine*

Cântarea a 3$a

Iros= (oamne, /el ce ai făcut cele de deasupra /rugului /eresc şi ai zidit Biserica, 6u pe minmă întăreşte întru dragostea 6a, /el ce eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, unu#uitorule de oameni*




+n numele faptelor une alergând, cu%ioase, în norul pri%irii la cele de sus ai intrat şi ai cunoscut, cât ai putut cuprinde, pe /el 8ecuprins de fire, plin de lumină fiind, părinte*


/el /e S-a născut în peşteră pentru mântuirea oamenilor de demult, pe tine cel ce ai locuit peşteră, prea fericite, cu 3umină /erească te-a luminat, ca pe Sfântul a%el luminos arătându-

ărinte Grigorie*Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#

<şa cea cerească, reacurata Maică a lui 2ristos, ţie, celui înconjurat de asupririle demonicpărinte, ţi-a dat aripi şi puternic cu tărie te-a făcut asupra lor cu &arul său*


Bucură-te, /eea ce singură ai născut pe (omnul tuturor* Bucură-te, /eea ce ai solit %iaţa oamenilo

Bucură-te, munte umrit şi netăiat, întărirea credincioşilor5 Bucură-te, /eea ce eşti cu totul făpri&ană*

Cântarea a ($a

Iros= 6u eşti tăria mea, (oamne, 6u, şi puterea mea, 6u, (umnezeul meu, 6u, ucuria mea, /el n-ai părăsit sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o* entru aceasta, cu proorocul $%acustrig către 6ine1 Sla%ă puterii 6ale, #uitorule de oameni*

Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#/el /e pentru noi străină pogorâre a a%ut, străin fiind pentru unătate, pe tine străin pentru (ânsudin moştenire %ăzându-te, te-a primit, Sfinte Grigorie şi dumnezeiesc moştenitor al +mpărăţiei Sastrălucit în %irtuţi te-a făcut*


6entru ?ristos, el e a pruncit pentru noi &i a fost 6runc, cuioase, la &coala pruncilor te-ai dpe tine, nsui ca un prunc fiind dup rutate, de Dumne5eu cugettorule printe &i c

dumne5eiasca smerenie rutatea r1ma&ului ai smerit-o, fericite Grigorie#


/u ploile lacrimilor tale, ărinte Grigorie, ca şi cu nişte rouă dumnezeiască adăpându-te, toată fapcea ună ai crescut, toată roada cea ună a dreptăţii ai înflorit, ca un pom roditor răsădit lâniz%oarele apelor ai rodit roadele pustniciei celei desă%ârşite*




Maica lui (umnezeu Binecu%ântată, /eea ce eşti cu totul fără pri&ană, %indecă rănile sufletulmeu* Stinge desfătările trupului* #nima mea cea întunecată lumineaz-o* +mpacă-mi mintea mea şi miză%eşte de toată %ătămarea şi defăimarea %răjmaşilor*

Cântarea a &$a

Iros= entru ce m-ai lepădat de la faţa 6a, /el ce eşti lumină neapusă /ă m-a acoperit întuneric

cel %răjmaş pe mine, ticălosul* /i, 6e rog, întoarce-mă şi la lumina poruncilor 6ale îndreptează cămele*


/u lucrarea /u%ântului, %iţă aducătoare de roadă te-ai arătat, cu%ioase, care aduce struguri %irtuţi, copţi şi foarte mari, care iz%orăsc %in du&o%nicesc de mântuire, părinte, care %eseleşinimile credincioşilor*


7oma cea strălucită, părinte, de la răsărit primindu-te pe tine luminător neapus prin credinţă, sluminat cu cinstitele tale daruri* /ă pe 2ristos 3-ai a%ut în suflet ca o 3umină, luminând pe cei ce%ăd pe tine, părinte*


e şarpele ce se târa şi pândea călcâiul tău, Sfinte Grigorie, cu dumnezeiască pri%eg&ere în căi%ieţii umlând, ca un slujitor al lui (umnezeu, ca un lucrător al poruncilor 3ui, l-ai omorât

uterea (u&ului*Stih= 6reasfânt <sctoare de Dumne5eu, miluie&te-ne pe noi#

:crotirea lumii, Maică pururea .ecioară, cârmuieşte-mă şi mă po%ăţuieşte la calea cea dreaptă îndreptează la cărările cele une ale dreptăţii gândul meu, umlările sufletului meu îndreptându-le

Cântarea a !$a

Iros= /urăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi 6e rog, ridică-mă din adânc

răutăţilor5 căci către 6ine am strigat şi mă auzi, (umnezeul mântuirii mele*Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#

/u înclinarea cea spre (umnezeu fiind sfinţit, prea sfinţite, prin adâncile pri%iri tainice dumnezeieşti străluciri, ca un prooroc sfinţit, ca un slujitor al lui (umnezeu, te-ai în%rednicit prdumnezeiescul &ar*




/u linişte %iaţa ta să%ârşindu-ţi, Sfinte Grigorie, te-ai arătat mai presus decât toate %alurile lumeştimai înalt decât patimile, pe tot pământul străin şi călător*


/a o oglindă curată cu dumnezeiască Strălucire te-ai îmogăţit* #ar ca un %as sfinţit 6emplul cel sus ai împodoit, Sfinte Grigorie şi Biserica celor întâi-născuţi o ai luminat*


Marie /urată, /ămara +mpăratului, pe mine cel ce m-am făcut peşteră necurată a tâl&arilor, rugăciunile tale curăţindu-mă, arată-mă Biserică sfântă /elui /e S-a născut din tine*

/ondac, glasul al 0-lea* ,odo<ie= .ecioara astăzi, pe /el mai presus de fiinţă naşte şi pămânpeştera /elui 8eapropiat aduce* +ngerii cu păstorii sla%oslo%esc şi magii cu Steaua călătoresc* /pentru noi s-a născut runc 6ânăr, (umnezeu, /el mai înainte de %eci*

Soare luminos pe tine Biserica te cunoaşte, care cu podoaele faptelor une şi cu razele tămăduirilpe toţi luminezi, a lui 2ristos slugă* entru aceasta prăznuim dumnezeiască pomenirea ta şi cinstne%oinţele tale, prea fericite ărinte, înţelepte Grigorie*

Condac, glasul al !-lea* ricină de %eselie ne-a %enit nouă astăzi pomenindu-te, Sfinte Muceni(asie, că, întrarmându-te dumnezeieşte cu nepri&ănirea sufletului şi ţinând în cuget rugăciunea cneîncetată, cu tărie ai iruit taerele %răjmaşilor, Sfinte Mucenice, făcătorule de minuni* 7oagăneîncetat lui 2ristos (umnezeu pentru noi toţi*

Cântarea a +$a

Iros= (e pogorârea lui (umnezeu focul s-a ruşinat de demult în Bailon* entru aceasta, tinerii cuptor, cu picioare sprintene, ca într-o grădină %erde dănţuind, cântau1 Binecu%ântat este (umnezepărinţilor noştri*


/u %ărsările lacrimilor focul păcatului ai stins şi iz%orăşti apa nepătimirii şi curatele iz%oare a

tămăduirilor, celor ce cântă, Sfinte Grigorie1 Binecu%ântat este (umnezeul părinţilor noştri*


/u căruţă de %ăpaie a cinstitei dragoste şi a desă%ârşirii suindu-te, la înălţime te-ai ridicat, întru caţi-ai agonisit %iaţa ta, de (umnezeu înţelepţite, strigând1 Binecu%ântat este (umnezeul părinţilnoştri*




$linat-ai %alurile patimilor cu stările la pri%eg&ere şi adormind cu somnul cel cu%enit drepţilor, lumină ai trecut, ărinte Grigorie, strigând1 Binecu%ântat este (umnezeul părinţilor noştri*


e mine cel ce sunt mort prin păcat şi pierit, /eea ce ai născut Viaţa, /urată .ecioară, în%iază-mă mă miluieşte şi din g&eenă mă scoate pe mine, cel ce cânt1 Binecu%ântat este (umnezeul părinţil

noştriCântarea a 2$a

Iros= (e şapte ori cuptorul, c&inuitorul &aldeilor, l-a ars neuneşte, pentru cinstitorii (umnezeu5 dar %ăzându-i pe aceştia mântuiţi de o putere mai mare, .ăcătorului şi #ză%itoruluistrigat1 6ineri, inecu%ântaţi-3, preoţi lăudaţi-3, popoare prea înălţaţi-3 întru toţi %ecii*


/u rugăciunile tale cele către (umnezeu slujindu-te stăruitor, ai luat, prea fericite, ceea ce ai cercu credinţă* /ă noaptea dormind tu, arătându-se ţie îngerul, saie de foc ţi-a dat, care ţi-a tăpatimile inimii şi cu foc fără materie te-a curăţit şi cu mărire te-a luminat în c&ip tainic*


/a un soare cu totul luminos, cu înţelegere te-ai ridicat strălucit cu lumina %irtuţilor şi cu strălucirminunilor, Sfinte Grigorie, luminând împrejur tot pământul şi luminând pe cei ce cântă cu dreapcredinţă1 tineri, inecu%ântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, prea înălţaţi pe 2ristos în %eci*


/ântare îngerească ai auzit, Sfinte Grigorie, încă umlând în muritorul tău trup5 din care simţirisufletului lămurit îndulcindu-ţi, sfânt şi luminos te-ai cunoscut, strigând pentru Stăpânul1 preoinecu%ântaţi-3, popoare, prea înălţaţi-3 întru toţi %ecii*


/eea ce pe Cudecătorul şi (omnul mai presus de cu%ânt 3-ai născut, pe $cesta, ca pe un .iu al tă

reasfântă, roagă-31 în ceasul Cudecăţii, de osândă şi de foc şi de întunericul cel neluminat şi scrâşnirea dinţilor, să iză%ească pe cei ce cântă întru credinţă, cu ună cu%iinţă1 popoare, prînălţaţi pe 2ristos în %eci*

Cântarea a -$a

Iros= Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că (umnezeu Sarătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai desfătat decât cerurile* entru aceasta, tine, 8ăscătoare de (umnezeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti, te măresc*




/u sudorile pustniceşti ai stins cărunii păcatului şi din cer în c&ipul focului ai luat &ar, care nu tears, înţelepte, ci mai %ârtos te-a răcorit şi cu tăria puternic împotri%a patimilor pe tine te-a arătat*

Stih= Sfinte uioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noi#/a un trandafir în %ăile pustniciei ai înflorit, ărinte Grigorie şi ca un crin ine mirositor* ent

aceasta moaştele tale iz%orăsc mir cu dulce miros din destul* /ăci miresme pline de %iaţă sunt fălcile tale ca nişte cupe cu miruri s-au arătat*


$stăzi, împreună cu noi, adunarea îngerilor şi a cu%ioşilor se %eseleşte, a patriar&ilor şiproorocilor, întru pomenirea ta, Sfinte Grigorie* +mpreună cu noi prăznuiesc $postolii, mucenicii, care pomeneşte pe cei ce te cinstesc pe tine cu credinţă, %rednicule de laudă*


7acla unde sălăşluieşte cinstitul şi mult pătimitorul tău trup, &ar de minuni ne iz%orăşte nouărinte Grigorie, sfinţind sufletele şi trupurile noastre, ale celor ce ne îmogăţim cu tine, ocrotitorşi cald sprijinitorul*


Glasul $r&ang&elului Ga%riil, noi credincioşii cu ucurie glăsuim către tine1 Bucură-te, 7aiule, /ce ai 7ăsărit omul %ieţii* Bucură-te, dezlegarea lestemului, încununarea mucenicilor, lau

cu%ioşilor şi oamenilor celor dreptcredincioşi întărirea*Sedelna, glasul al ?-lea* ,odo<ie= (egra ne întâmpină pe noi mai înainte până ce nu ne roim câ%răjmaşii 6e &ulesc pe 6ine şi ne îngrozesc pe noi, 2ristoase, (umnezeul nostru, pierde cu /ruc6a pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască cât poate credinţa dreptmăritorilor, pentru rugăciuni8ăscătoarei de (umnezeu, <nule, #uitorule de oameni*

/u dumnezeiască strălucire fiind luminat, ai izgonit întunericul patimilor celor de sufpăguitoare, Sfinte Grigorie, pururea pomenite* +nălţându-te spre +nălţimea nepătimirii creacurată, ai re%ărsat uimitor raze de tămăduiri, sălăşluindu-te în 3umina /ea 8eapusă a +mpărăţ

lui 2ristos*

Sedelna raznicului +nainteprăznuirii #ntrării în Biserică a Maicii (omnului, glasul al ?-le,odo<ie= $rătatu-6e-ai astăzi lumii şi 3umina 6a, (oamne s-a însemnat peste noi care cu cunoştin6e lăudăm, %enit-ai şi 6e-ai arătat, 3umina /ea 8eapropiată*

/instita #ntrare a .ecioarei, astăzi mai înainte prăznuind-o luminat credincioşii, cu cântări (umnezeu grăitoare pe dânsa să o lăudăm neîncetat, ca pe /eea ce este cu totul fără pri&ană*



Acatistul Sfântului Grigorie decapolitul



)ugăciunile *ncepătoare

4n numele $atlui, &i al 'iului &i al Sfântului Du# ;min#

Sla Aie, Dumne5eul nostru, Sla Aie BSla Aie, Dumne5eul nostru, Sla Aie BSla Aie, Dumne5eul nostru, Sla Aie B

4mprate ceresc, %ângâietorule, Duul ;derului, care pretutindenea e&ti, &i toate le impline&

+istierul buntilor &i Dttorule de ia, ino &i te sl&luie&te ntru noi, &i ne cure&te pe nde toat intinciunea, &i mântuie&te, =unule, sufletele noastre#

Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi# Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi# Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi#

Sla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du# 9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min#

6reasfânt $reime, miluie&te-ne pe noi@Doamne, cure&te pcatele noastre@Stpâne, iart frdelegile noastre@Sfinte, cercetea5 &i indec neputinele noastre, pentru numele $u#

Doamne, miluie&te B Doamne, miluie&te B Doamne, miluie&te B




$atl nostru, are e&ti n ceruri, sfineasc-se numele $u, ie mpria $a, fac-se oia $precum n cer a&a &i pe pmânt# 6âinea noastr cea spre fiin d-ne-o nou ast5i# 9i ne iarnou gre&alele noastre, precum &i noi iertm gre&iilor no&tri# 9i nu ne duce pe noi n ispit, ci ni5be&te de cel ru# a $a este 4mpria &i puterea &i slaa, a $atlui &i a 'iului &i a SfântulDu, acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min#

%iluie&te-ne pe noi, Doamne, miluie&te-ne pe noi, c nepricepându-ne de nici un rspunaceast rugciune aducem Aie, ca unui Stpân, noi, pcto&ii robii $i, miluie&te-ne pe noi#


Doamne, miluie&te-ne pe noi, c ntru $ine am nd1duit@ nu $e mânia pe noi foarte, nici pomefrdelegile noastre, ci caut &i acum ca un %ilosti &i ne i5be&te pe noi de r1ma&ii no&tri, c$u e&ti Dumne5eul nostru &i noi suntem poporul $u, toi lucrul mâinilor $ale &i numele $cemm#

9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min#

C&a milostiirii descide-o nou,binecuântat <sctoare de Dumne5eu, ca s nu pierim cei nd1duim ntru tine, ci s ne mântuim prin tine din neoi, c tu e&ti mântuirea neamulcre&tinesc#

re5ul red 4ntr-Cnul Dumne5eu, $atl ;toiitorul, 'ctorul cerului &i al pmântului, al tuturor cel5ute &i ne5ute#

9i ntru Cnul Domn isus ?ristos, 'iul lui Dumne5eu, Cnul-<scut, are din $atl S-a nscumai nainte de toi ecii# umin din umin, Dumne5eu aderat din Dumne5eu adera<scut, nu fcut, el de o fiin cu $atl, prin are toate s-au fcut#are pentru noi oamenii &i pentru a noastr mântuire#S-a pogorât din ceruri 9i S-a ntrupat de Duul Sfânt &i din %aria 'ecioara 9i S-a fcut om#9i S-a rstignit pentru noi n 5ilele lui 6ilat din 6ont, 9i a ptimit &i S-a ngropat# 9i a niattreia 5i dup Scripturi # 9i S-a suit la ceruri &i 9ade de-a dreapta $atlui# 9i iar&i a s in cu sla, s 1udece iii morii, ; crui 4mprie nu a aea sfâr&it#9i ntru Duul Sfânt, Domnul de ia 'ctorul, are din $atl purcede,

ela ce mpreun cu $atl &i cu 'iul este ncinat &i slit, are a grit prin prooroci#4ntru-una Sfânt Soborniceasc &i apostoleasc =iseric,%rturisesc un bote5 ntru iertarea pcatelor,;&tept nierea morilor &i iaa eacului ce a s fie# ;min B

6salmul 80%iluie&te-m, Dumne5eule, dup mare mila $a, &i dup mulimea ndurrilor $ale, &tergfrdelegea mea# %ai ârtos m spal de frdelegea mea, &i de pcatul meu m cure&te# frdelegea mea eu o cunosc, &i pcatul meu naintea mea este pururea# Aie Cnuia am gre&it,

ru naintea $a am fcut, a&a ncât drept e&ti $u ntru cuintele $ale &i biruitor când ei 1udec



$u# iat ntru frdelegi m-am 5mislit &i n pcate m-a nscut maica mea# iat aderuai iubit, cele neartate &i cele ascunse ale nelepciunii $ale mi-ai artat mie# Stropi-m-ei cisop &i m oi curi, spla-m-ei &i mai ârtos decât 5pada m oi albi# ;u5ului meu ei dbucurie &i eselie@ bucura-se-or oasele mele cele smerite# 4ntoarce faa $a de ctre pcatemele, &i toate frdelegile mele &terge-le# nim curat 5ide&te ntru mine, Dumne5eule, &i Dudrept nnoie&te ntru cele dinluntru ale mele# <u m lepda de la faa $a, &i Duul $au cel Sfânu- lua de la mine# D-mi mie bucuria mntuirii $ale, &i cu Du stpânitor m ntre&t

4na-oi pe cei fr de lege cile $ale, &i cei necredincio&i la $ine se or ntoarce# 5be&te-mde rsarea de sânge Dumne5eule, Dumne5eul mântuirii mele@ bucura-se-a limba mea ddreptatea $a# Doamne, bu5ele mele ei descide &i gura mea a esti lauda $a# de-ai fi o1ertf, Ai-a& fi dat@ arderile de tot nu le ei bineoi# Eertfa lui Dumne5eu, duul umilit@ inimnfrânt &i smerit Dumne5eu nu o a urgisi# ' bine, Doamne, ntru bunoirea $a, Sionului, s se 5ideasc 5idurile erusalimului# ;tunci ei bineoi 1ertfa dreptii, prinosul &i arderile dtot@ atunci or pune pe altarul $u iei#

ondacele &i coasele!Condacul %=

$părătorul nostru şi folositorul cel fierinte, după datorie mulţumiri aducem ţie, Sfinte, noi ciză%iţi din ne%oi cu rugăciunile tale* /i precum cel ce ai către (omnul îndrăzneală, din toaprimejdiile iză%eşte-ne pe noi, ca să-ţi cântăm ţie 1 =ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinGrigorieB

Icosul %=+ngerească %iaţă alegând a petrece pe pământ, părinte, ca să te ucuri cu îngerii în ceruri, ai părătoate cele %eselitoare ale lumii şi &rănindu-te cu dumnezeiasca dragoste ai alergat la limanul cel dmântuire al si&ăstriei5 pentru care noi minunându-ne zicem ţie1

Bucură-te, că din pruncie ai ridicat pe umeri /rucea Mântuitorului 2ristos5Bucură-te, că pentru dragostea lui 2ristos ai uitat dorul părinţilor tăi5Bucură-te, că ai ales fecioria mai mult decât nunta5Bucură-te, că te-ai logodit ţie curăţia5Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca $dam prin lăcomie5Bucură-te, că prin postire ai domolit săltările trupului5Bucură-te, că ai câştigat în inima ta frica (omnului5Bucură-te, că dintr-însa ai născut du& de mântuire5Bucură-te, căci cu secera rugăciunii ai curăţit spinii patimilor5Bucură-te, căci cu plugul înfrânării ai arat pământul sufletului tău5

Bucură-te, că ai semănat într-însul seminţele dreptei credinţe5Bucură-te, că dintr-însele odrăsleşti nouă roadele tămăduirilor5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al '$lea=Văzându-se pe sine sfântul iză%it de grijile lumeşti, tăinuindu-se de slugile sale, a alergat părintele şi păstorul care l-a în%ăţat rânduiala %ieţii si&ăstreşti, şi l-a trimis a se ne%oi cu pustnicii cce petreceau acolo aproape de dânsul şi cu care a cântat lui (umnezeu1 ;liluiaB

Icosul al '$lea=



+nţelegerea cea răz%rătită a răucredinciosului igumen cunoscând-o, cu îndrăzneală l-ai înfruntat soor mustrându-l5 iar el trufaşul, mâniindu-se, a poruncit ca să te ată fără milă5 tu însă, priminmulţimea lo%iturilor ca nişte rouă cerească, mulţumit-ai lui (umnezeu5 pentru care noi, lăudânrâ%na ta cea dumnezeiască, grăim ţie1Bucură-te, că ai %ădit cu îndrăzneală eresurile celor răucredincioşi5Bucură-te, că ai fugit de locuirea cea împreună cu dânşii5Bucură-te, că pentru dreapta credinţă primind răni te ucurai ca apostolii5

Bucură-te, apărătorul dogmelor celor soorniceşti şi apostoleşti5Bucură-te, râ%nitorul %ieţii îngereşti5Bucură-te, locuitorul pustiei cel ales5Bucură-te, că prin %ărsările lacrimilor ai stins focul păcatului5Bucură-te, că prin stările la pri%eg&eri ai adormit %alurile patimilor5Bucură-te, căci cu dumnezeiască smerenie ai smerit răutatea %răjmaşilor dia%oli5Bucură-te, că nu te-ai amăgit de nălucirile lor cele prefăcute în c&ip de lumină5Bucură-te, că prin si&ăstrie te-ai arătat ca un pom răsădit lângă iz%oarele apelor5Bucură-te, căci cu lucrarea cu%ântului te-ai arătat %iţă mult roditoare5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al 3$lea=uterea /elui reaînalt prin rugăciunile tale cele primite pogorându-se, a gonit pe dia%olii care supărau şi te c&inuiau spre păcatul trupesc5 de care iză%indu-te în %is prin %enirea reacuratMaicii lui (umnezeu ce s-a arătat în c&ipul maicii tale, ai cântat lui (umnezeu1 ;liluiaB

Icosul al 3$lea=$%ând dorire să %ezi pe fratele tău cel după trup, ai trimis la dânsul pe ucenicul tău5 iar tu, fiincuprins de lumina cerească ce s-a pogorât peste tine, ai petrecut în ună mireasmă multe zile, pâ

ce s-a întors ucenicul5 atunci te-ai deşteptat, iar el înţelegând acea taină preamărită, a grăit către tinBucură-te, %ăzătorule de cereşti %edenii5Bucură-te, locaş de cerească lumină5Bucură-te, că prin una mireasmă a ei te-ai iză%it de curgerea sângelui5Bucură-te, că printr-însa ai scăpat de patimi şi de supărările dia%olilor5Bucură-te, că, răstignindu-te lumii, (omnului te-ai adus jertfă5Bucură-te, căci cu sudorile si&ăstriei ai stins cărunii patimilor5Bucură-te, că ai fost pildă tuturor spre mântuire5Bucură-te, că pe mulţi mântuiţi ai adus (omnului5Bucură-te, temelia cea neclintită a pustniceştilor strădanii5

Bucură-te, că ai înflorit ca un trandafir şi crin ine mirositor în %ăile si&ăstriei5Bucură-te, că de la cer ai primit dar în c&ipul focului5Bucură-te, că ai strălucit mai mult decât soarele5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al ($lea=Vifor de gânduri îndoite a%ând sfântul pentru %edenia de care a fost uimit în multe zile, a c&emat punc&iul şi părintele său Simeon ca să %ină la dânsul5 de la care luând ună încredinţare că %edenaceea n-a fost de la întunecaţii dia%oli, ci dumnezeiască şi îngerească, a cântat lui (umneze

;liluiaB



Icosul al ($lea=$uzit-ai glas din cer strigându-te ca pe patriar&ul $%raam1 ieşi din pământul tău şi din rudenia ta mergi în pământul în care %ei putea sluji lui (umnezeu5 şi îndată ascultând dumnezeiasca poruncsculându-te, te-ai dus pentru aceea grăim1Bucură-te, că te-ai făcut următor lui $%raam cu credinţă5Bucură-te, căci ca dânsul ai părăsit patria şi neamul5

Bucură-te, cu #saac moştenitorule al credinţei5Bucură-te, cu #aco% minte %ăzătoare de (umnezeu5Bucură-te, noule Moise cu nerăutatea5Bucură-te, noule (a%id cu lândeţea5Bucură-te, că te-ai arătat nou #o% cu rădarea5Bucură-te, că ai râ%nit credinţa lui #osif5Bucură-te, că pentru credinţă te-ai aprins cu râ%nă ca #lie5Bucură-te, căci cu îndrăzneală ai mustrat ca Botezătorul5Bucură-te, ărat al doririlor du&ului, noule (aniele5Bucură-te, profet %ăzător de cele %iitoare5

=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al &$lea=Stea nerătăcită mult-luminoasă po%ăţuită de (u&ul Sfânt te-ai arătat în pustietăţi şi în oraşstrălucind cu minunile, dia%olii gonind şi olile tămăduind5 pentru care de către toţi %estindu-minunile tale, cu mulţumire se aduce lui (umnezeu cântare1 ;liluiaB

Icosul al &$lea=Văzând popoarele faptele tale cele une şi %iaţa ta cea mai presus de om, cu credinţă au alergat ca

un trimis al lui (umnezeu, primind folosul cererilor5 cu care şi noi împărtăşindu-ne de facerile tade ine, după >%ang&elie preamărind pe 6atăl /eresc cu mulţumire cântăm ţie1Bucură-te, că ai îmogăţit pe cel sărac din riconis ca marele 8icolae5Bucură-te, că te-ai arătat cu lândeţe către cel ce te-a ătut ca pe o iscoadă5Bucură-te, că ai %ădit a%uţia lui Mercurie că era din nedrepte agoniseli5Bucură-te, că ai iză%it din mare pe călugărul ce-ţi slujea ţie5Bucură-te, că la 7oma te-ai arătat mare făcător de minuni5Bucură-te, că de acolo ai fugit de lauda oamenilor5Bucură-te, că în Sicilia ai gonit pe alaurul ce se pornise asupra ta5Bucură-te, că acolo pe femeia cea desfrânată ai îndreptat-o la pocăinţă5

Bucură-te, căci cu rugăciunea ta către (umnezeu ai îmlânzit pe cetăţenii idrisini5Bucură-te, că în c&ip ne%ăzut ai trecut prin oastea de saracini5Bucură-te, că ai %indecat mâna ce se uscase a saracinului pe care o ridicase ca să te jung&ie5Bucură-te, căci cu rugăciunile tale s-a tămăduit cel îndrăcit5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al !$lea=ropo%ăduitor, purtător de (umnezeu fiind, ai în%ăţat a ne înc&ina 6reimii în <nime şi <nimii 6reime şi făcându-te %as ales ca marele a%el, te-ai aprins de râ%nă, dorind de mucenicie pent



sfintele icoane5 iar (umnezeu te-a păzit în %iaţa aceasta ca să foloseşti multora care au cântat 3u;liluiaB

Icosul al !$lea=Strălucind tu ca al doilea a%el în 6esalonic, petreceai în multe lipsuri dintre cele ale %ieţii trupeşdar (umnezeu purtând grijă de tine, te &rănea prin cinstita femeie, ca pe #lie prin cori şi ca p(aniel în groapa leilor prin îngeri5 iar noi, auzind credinţa ce a%eai către (umnezeu în /are

nădăjduit, grăim ţie1Bucură-te, că în multă lipsă fiind nu ai slăit ne%oinţele si&ăstriei5Bucură-te, că pentru dragostea lui 2ristos ai rădat foamea şi lipsa de îmrăcăminte5Bucură-te, că ai folosit pe femeia cea săracă cu iz%orârea de smoală5Bucură-te, că ai %ădit pe cel ce ascunsese din milostenia cea rânduită pentru săraci5Bucură-te, că ai tămăduit pe cel neun îndrăcit ce sărise în spatele tău5Bucură-te, că ai %ădit pe călugărul ce se prefăcea că este îndrăcit5Bucură-te, căci cunoscând %icleşugurile dia%olilor, ca pe nişte păianjeni le-ai risipit5Bucură-te, că întru toate desă%ârşit i-ai ruşinat pe ei5Bucură-te, că mai înainte ai spus pristă%irea stâlpnicului şi a celor doi fraţi5

Bucură-te, că asemenea ai %estit şi altui ătrân să-şi gătească mormântul5Bucură-te, căci cunoscând cu du&ul, ai înfruntat pe cel ce nu îngropase pe cel mort găsit pe cale5Bucură-te, că deştepţi mintea celor ce sunt îngropaţi în mormântul lene%irii5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al +$lea=Vrând odinioară să mergi în părţile slo%enilor spre a %ieţui în mai multă linişte acolo, mergând puţpe cale, te-ai întors degra, căci ai cunoscut urgia lui (umnezeu ce era să cadă peste puţin timasupra lor5 iar ucenicul tău spăimântându-se de mai înainte cunoaşterea ta, a cântat lui (umneze

;liluiaBIcosul al +$lea=$rătat-a (umnezeu prin tine minune preamărită cu oierul cel înc&is în temniţă, căci &otărât fiindde pierzare, ai cunoscut aceasta cu darul lui (umnezeu5 pentru care asemănându-te marelui 8icolaîndată ai alergat la mai-marele cetăţii şi cu multe rugăciuni l-ai iză%it din amara moarte5 iar aducându-ţi mulţumire, a grăit către tine1Bucură-te, iză%itorul celor osândiţi la moarte5Bucură-te, ajutătorul celor în primejdii5Bucură-te, că ai fost liman celor în%ăluiţi de marea acestei %ieţi5Bucură-te, că din ne%oi se iză%eau şi se iză%esc cei ce c&eamă numele tău5

Bucură-te, că mai înainte cunoscând %enirea ucenicului tău l-ai întâmpinat5Bucură-te, că ai iză%it de moarte pe cel muşcat de %iperă5Bucură-te, că ai iză%it pe fecioară de durerile oc&ilor şi de orire5Bucură-te, că ai tămăduit de răceală pe cel olna% ce se culcase pe patul tău5Bucură-te, că ai tămăduit pe cel olna% de friguri prin îmrăcarea cu rasa ta5Bucură-te, că ai iză%it pe o femeie săracă, olna%ă de durerea capului5Bucură-te, că ai gonit pe dia%olul din călugărul ce se c&inuia rău5Bucură-te, primeşte de la noi cei supăraţi de dia%oli, de trup şi de lume5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB



Condacul al 2$lea=Străină %iaţă petrecând pe pământ, fericite părinte Grigorie, cu totul ţi-ai înălţat mintea către cecereşti, minunând pe îngeri şi pe oameni cu rădarea ta5 pentru aceasta acum luând răsplătire de (umnezeu cânţi 3ui neîncetat împreună cu îngerii1 ;liluiaB

Icosul al 2$lea=/u trupul ai fost întru cei de jos ca un om, iar cu mintea nu te-ai dezlipit de cele de sus5 pent

aceasta te-ai în%rednicit a scoate foc din gura ta, care ţi-a luminat faţa mai mult decât soarele5 care înfricoşându-se ucenicul tău, i-ai poruncit ca până la sfârşitul tău să păzească taina, ferindu-de laudele oamenilor5 deci şi noi cu dânsul grăim ţie1Bucură-te, cel ce ai lucrat pri%ind spre cele de sus5Bucură-te, că întotdeauna ai pri%it la sfârşitul lucrării cea de (umnezeu iuită5Bucură-te, că pentru neîncetatele rugăciuni ai primit de la (umnezeu saie aurită5Bucură-te, căci cu dânsa ai tăiat spinul păcatului5Bucură-te, că în trup fiind ai auzit cântare îngerească5Bucură-te, că prin curăţia minţii te-ai în%rednicit de taine dumnezeieşti ca acestea5Bucură-te, căci cu %oinţa cea îndreptată spre (umnezeu te-ai îndumnezeit după dar5

Bucură-te, că în trup fiind te-ai făcut locaş curat reasfintei 6reimi5Bucură-te, că în c&ip ne%ăzut ai mers cu #oan ucenicul tău pe cale5Bucură-te, că de multe ori te-ai arătat unc&iului tău în %remea rugăciunii5Bucură-te, că mai înainte apucând ai mântuit pe stâlpnicul ce era să cadă în păcat5Bucură-te, grăim ţie cei ce ne iză%im de toate păcatele în toată %remea5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al -$lea=6oată latura (ecapolei, $sia, Bizanţul, 6esalia, 7oma, 7ăsăritul şi $pusul propo%ăduiesc lucrar

minunilor tale, cu care pe mulţi din dureri şi din necazuri i-ai iză%it, %rednicule de minune, pe cce au cântat lui (umnezeu1 ;liluiaB

Icosul al -$lea=7itorii cei mult ârfitori, care se fălesc numai cu filozofia cea deşartă, nu pricep cum tu, în trmuritor fiind, ai iruit &otarele firii, %ieţuind ca un fără de trup cu darul lui (umnezeu5 iar nmulţumire aducând /elui ce te-a mărit în %iaţă şi după moarte, cântăm ţie1Bucură-te, că prin multă strădanie ai câştigat înţelepciunea cea de sus5Bucură-te, cel ce ai defăimat înţelepciunea cea deşartă5Bucură-te, cel ce ai fost dulce la cu%ânt şi mângâietor în în%ăţături5

Bucură-te, cel ce multe cetăţi le-ai iză%it din rătăcirea idolilor5Bucură-te, că coraia Bisericii lui 2ristos la liman un a ajunge te-ai ne%oit5Bucură-te, că pentru dânsa te-ai primejduit până la moarte5Bucură-te, că pentru dragostea lui 2ristos te-ai ne%oit până la %ărsarea sângelui5Bucură-te, căci cu râ%na dreptei credinţe te-ai făcut mucenic fără de sânge5Bucură-te, că ai mărturisit pe 2ristos a fi (umnezeu şi om5Bucură-te, că icoană ai zugră%it întrupării 3ui5Bucură-te, căci cu focul du&ului ai ars ârfelile ereticilor, ca pe nişte neg&ină şi plea%ă5Bucură-te, căci cu lopata dreptei credinţe le-ai %ânturat pe ele5

=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB



Condacul al %7$lea=Voind a te asemăna Stăpânului 2ristos, cu nerăutate ai iuit pacea şi dragostea şi n-ai răsplătit rpentru rău5 ci pentru cei ce te-au năpăstuit şi te-au ătut te-ai rugat, ca şi $cela pentru răstignito3ui şi ca întâiul mucenic 9tefan pentru cei ce l-au ucis cu pietre5 cu care acum ucurându-te, cânlui (umnezeu1 ;liluiaB

Icosul al %7$lea=;id neiruit împotri%a patimilor şi tare nesurpat al curăţiei te-ai arătat, părinte cu%ioase, căci pri%eg&erea gonind somnul lenii te-ai făcut casă (u&ului Sfânt şi nici măcar în somn sau în %is n-putut dia%olii cu năluciri să te înşele5 pentru care noi lăudându-te grăim către tine1Bucură-te, păzitorul cel ales al fecioriei5Bucură-te, că urmarea lui 2ristos ca a%el în trupul tău o ai purtat5Bucură-te, că eşti numit cu numele pri%eg&erii5Bucură-te, că te-ai în%rednicit de cămara cea de mire a Mântuitorului 2ristos5Bucură-te, slujitorule al reacuratei .ecioare şi Maicii lui (umnezeu5Bucură-te, apărătorule al cinstitei sale icoane5

Bucură-te, că prin alegerea lui (umnezeu ca un %rednic ai primit preoţia5Bucură-te, că ai adus lui 2ristos jertfă cu inima curată5Bucură-te, că pe mulţi i-ai tras din adâncul pierzării de suflet5Bucură-te, că pe mulţi i-ai făcut îngeri la minte5Bucură-te, că din poftele cele necurate iză%eşti pe mulţi5Bucură-te, că potoleşti aprinderea patimilor noastre celor trupeşti5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al %%$lea=

+mpăratul +mpăraţilor şi (umnezeu %rând să te c&eme la Sine ca să-ţi răsplătească cu ogate darupentru multe ostenelile tale, a îngăduit să pătimeşti de oală cumplită5 din care după rugăciuneaiză%indu-te, ai cerut oala dropicii, prin care s-a făcut mai mult arătată rădarea ta5 iar tu pânăsfârşit ai dat lui (umnezeu laudă, cântând1 ;liluiaB

Icosul al %%$lea=.ăclie primitoare de lumină înţelegătoare te cunoaştem pe tine, părinte, ca râ%nind la unătăţicu%ioşilor celor mai înainte de tine, te-ai aprins de dumnezeiescul foc, pe care (omnul a %enit săarunce pe pământ şi ai ars toată materia cea poftitoare de cele de jos şi către cunoştinţa cdumnezeiască ai po%ăţuit pe cei ce au năzuit către tine pentru care grăim ţie1

Bucură-te, că întru toate te-ai făcut următor al marelui $ntonie5Bucură-te, cel ce cunoşti gândurile ca marele >ftimie5Bucură-te, cel ce înfrânezi poftele ca Sa%a sfinţitul5Bucură-te, în%ăţătorule al pustiei ca marele 6eodosie /&ino%iar&ul5Bucură-te, cel ce iueşti tăcerea ca marele $rsenie5Bucură-te, cel ce îndrepţi spre pocăinţă ca >frem Sirul5Bucură-te, stâlp al rădării şi făcător de minuni5Bucură-te, apărătorule al dreptei credinţe ca şi mărturisitorii MaAim şi 6eodor Studitul5Bucură-te, că ai %ieţuit în lândeţe şi în nerăutatea inimii5

Bucură-te, că te-ai făcut comoară a toată fapta ună5



Bucură-te, că prin aceasta te-ai făcut ună mireasmă a lui 2ristos5Bucură-te, că te desfătezi întru %iaţa %eseliei cea de taină5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al %'$lea=Vrând unc&iul şi părintele tău să te %adă mai înainte de a trece tu din %iaţa aceasta, ţi-a scris să merla dânsul, aflându-se înc&is pentru sfintele icoane5 iar tu, fericite, deşi erai cuprins de oală, ai me

cale îndelungată, ca un diamant mult-rădător, şi sărutându-%ă unul pe altul şi du&o%niceşucurându-%ă, %-aţi despărţit5 şi după pătimirea unui an deplin în cumplită oală ai adormit somncel cu%ios al Sfinţilor, cântând lui (umnezeu1 ;liluiaB

Icosul al %'$lea=/ântând adormirea ta, te lăudăm ca pe cel ce ine te-ai ne%oit, alergare ai să%ârşit, credinţa ai păzpentru care mărturie este cinstitul tău trup, care cu darul lui (umnezeu se păzeşte întreg şi nestric(in el culegem noi nenumărate tămăduiri de oli, de faceri de minuni şi grăim ţie cu credinţă1Bucură-te, cel ce ai fost înger în trup şi acum dănţuieşti cu îngerii5Bucură-te, Sfinte, care te %eseleşti cu toţi sfinţii5

Bucură-te, cu apostolii şi cu mucenicii %oritorule5Bucură-te, cu cu%ioşii şi cu drepţii locuitorule5Bucură-te, că după trup ţi-a fost naşterea şi creşterea (ecapolia5Bucură-te, că în %eci moşteneşti #erusalimul cel de Sus5Bucură-te, comoară nepreţuită a ţării Vala&iei5Bucură-te, că de multe feluri de primejdii pe aceasta o păzeşti5Bucură-te, lauda cea de cinste a sfintei Mănăstiri Bistriţa5Bucură-te, podoaa a tot clerul isericesc5Bucură-te, mângâierea celor deznădăjduiţi5

Bucură-te, ucuria celor scâriţi5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul al %3$lea=:, ărinte Sfinte reacu%ioase Grigorie, plăcutule al lui 2ristos şi ajutătorul tuturor celor în ne%ocare în %iaţa ta pe pământ după >%ang&elie ai fost lumina lumii, iar după moarte din purtarea dgrijă a lui (umnezeu ai fost dat păzitor acestei ţări creştine Dşi acestui sfânt locaşE prin aducersfintelor tale moaşte, primind acum acest puţin dar de la noi smeriţii, mijloceşte către (umnezeu în %eacul acesta să ne iză%ească de toată primejdia şi neputinţa, iar în cel %iitor de %eşnicele c&inuşi împreună cu tine să ne în%rednicească în pământul celor %ii să cântăm 3ui1 ;liluiaB Dacest cond

se zice de trei oriE$poi se zic iarăşi1

Icosul %=+ngerească %iaţă alegând a petrece pe pământ, părinte, ca să te ucuri cu îngerii în ceruri, ai părătoate cele %eselitoare ale lumii şi &rănindu-te cu dumnezeiasca dragoste ai alergat la limanul cel dmântuire al si&ăstriei5 pentru care noi minunându-ne zicem ţie1Bucură-te, că din pruncie ai ridicat pe umeri /rucea Mântuitorului 2ristos5Bucură-te, că pentru dragostea lui 2ristos ai uitat dorul părinţilor tăi5

Bucură-te, că ai ales fecioria mai mult decât nunta5



Bucură-te, că te-ai logodit ţie curăţia5Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca $dam prin lăcomie5Bucură-te, că prin postire ai domolit săltările trupului5Bucură-te, că ai câştigat în inima ta frica (omnului5Bucură-te, că dintr-însa ai născut du& de mântuire5Bucură-te, căci cu secera rugăciunii ai curăţit spinii patimilor5Bucură-te, căci cu plugul înfrânării ai arat pământul sufletului tău5

Bucură-te, că ai semănat într-însul seminţele dreptei credinţe5Bucură-te, că dintr-însele odrăsleşti nouă roadele tămăduirilor5=ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieB

Condacul %=$părătorul nostru şi folositorul cel fierinte, după datorie mulţumiri aducem ţie, Sfinte, noi ciză%iţi din ne%oi cu rugăciunile tale* /i precum cel ce ai către (omnul îndrăzneală, din toaprimejdiile iză%eşte-ne pe noi, ca să-ţi cântăm ţie 1 =ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinGrigorieB

(upă aceea zicem aceste rugăciuni1

)ugăciunea *ntâi către Sfântul Grigorie decapolitul



:, reacu%ioase Sfinte Grigorie, credem că încă în trup %ieţuind te-ai făcut locaş Sfintei 6reimi, /are acum mutat fiind, neîncetat te rogi împreună cu toţi sfinţii şi cu reacurata Maica l(umnezeu pentru întărirea sfintelor Biserici, a patriar&ilor, a împăraţilor, a domnilor, a supuşilorpreoţilor, a călugărilor şi pentru sănătatea şi mântuirea tuturor dreptcredincioşilor creştini*

/u umilinţă cădem la sicriul sfintelor tale moaşte şi le sărutăm cu dragoste, rugându-te1 întăreşte păzeşte acest sfânt locaş, pe care ţi l-ai ales sălaş, această sfântă mănăstire care te are pe ti

apărător întru sine, precum şi toate oraşele şi satele şi pe toţi locuitorii din ele*8u trece cu %ederea nici pe cei ce năzuiesc la sfintele tale moaşte, care cu credinţă căzând se înc&işi le sărută, rugându-se a li se dărui sănătate şi iză%ire de supărarea du&urilor necurate şi de aloli nenumărate, care doândindu-şi dorita iză%ire şi sănătate, împreună cu noi lui (umnezeu sînălţăm sla%ă, iar ţie pentru datornica mulţumire îţi aducem icoasele acestea întru care mărimlăudăm ne%oinţele tale, pri%eg&erile, posturile, rugăciunile, luptele cu dia%olii, ătăile şi toate atale fapte une5 pentru care toţi zicem1 Bucură-te, reafericite ărinte, reaînţelepte Grigorie4

)ugăciunea a doua către Sfântul Grigorie decapolitul

:, întru tot Sfinte reacu%ioase ărinte Grigorie, cel ce din pruncie te-ai dat pe tine (omnulrănindu-te de focul dragostei 3ui şi părăsind toate deşertăciunile lumii ca pe nişte gunoaie, lăsândpe părinţii tăi, ai urmat cu toată dragostea după (ânsul, iuindu-3 mai mult decât toate unătăţcele trecătoare ale lumii acesteia* /ă luminându-ţi-se oc&ii sufletului tău, cu toată curăţia #-ai slu3ui ca un înger în trup, /are te-a preamărit cu darul facerii de minuni în %iaţă şi după moarte, că amăreşte (umnezeu pe cei ce-3 slă%esc pe >l* (e la /are, fericite, după multe trude şi osteneli aflat &ar şi milă, că sfinţindu-te pri%eşti cu cetele îngereşti la lumina cea preadulce a reasfint6reimi*



7ugămu-te dar, Sfinte al lui (umnezeu, primeşte aceste rugăciuni de la noi slugile tale, canădăjduim la ajutorul tău, cei ce ne-am îmogăţit cu Sfintele tale moaşte, care cu darul l(umnezeu re%arsă mireasmă ună şi încu%iinţată celor credincioşi*

(eci a%ându-te către Milosti%ul (umnezeu un părtinitor, aducem ţie această puţină a noastrugăciune şi fii folositor şi rugător pentru noi către (umnezeu, ca prin rugăciunile tale să fim apăr

de luptătorii noştri %răjmaşi %ăzuţi şi ne%ăzuţi, iză%indu-ne şi de toată ispita şi necazul cel negânşi neaşteptat şi de c&inurile cele %eşnice ce %a să fie şi să aflăm milă în ziua judecăţii a ne în%rednşi noi cu tine de nespusele unătăţi, pri%ind lumina cea preadulce şi desfătată a .eţei lui (umnezeslă%ind pe 6atăl, şi pe .iul şi pe Sfântul (u&, acum şi pururea şi în %ecii %ecilor* $min*

(Sursa! ;catistier, .d# =iserica Frtodo ;leandria, 2007, p# 270-288, ;catistul uiosul6rintelui nostru Grigorie, decapolitul)



,araclisul Sfântului Grigorie decapolitul

[Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.]/iteţul1 $min* Sla%ă =ie, (umnezeul nostru, sla%ă =ie4

>ugciunile nceptoare!

4mprate ceresc, %ângâietorule, Duul ;derului, care pretutindenea e&ti, &i toate le impline&+istierul buntilor &i Dttorule de ia, ino &i te sl&luie&te ntru noi, &i ne cure&te pe nde toat intinciunea, &i mântuie&te, =unule, sufletele noastre#

Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi#

Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi# Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi#







$atl nostru, are e&ti n ceruri, sfineasc-se numele $u, ie mpria $a, fac-se oia $

precum n cer a&a &i pe pmânt# 6âinea noastr cea spre fiin d-ne-o nou ast5i# 9i ne iarnou gre&alele noastre, precum &i noi iertm gre&iilor no&tri# 9i nu ne duce pe noi n ispit, ci ni5be&te de cel ru# a $a este 4mpria &i puterea &i slaa, a $atlui &i a 'iului &i a SfântulDu, acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min#

Doamne, miluie&te B Dde @F oriE


+enii s ne ncinm, &i s cdem la 4mpratul nostru Dumne5eu#

+enii s ne ncinm, &i s cdem la ?ristos 4mpratul nostru Dumne5eu#+enii s ne ncinm, &i s cdem la nsu&i ?ristos 4mpratul &i Dumne5eul nostru#

;poi!

,salul %('=Doamne, au5i rugciunea mea, ascult cererea mea, ntru credincio&ia $a, au5i-m, ntdreptatea $a# S nu intri la 1udecat cu robul $u, c nimeni din cei ii nu-i drept naint$a# +r1ma&ul prigone&te sufletul meu &i iaa mea o calc n picioare@ fcutu-m-a s locuiesc

ntuneric ca morii cei din eacuri# %ânit e duul n mine &i inima mea ncremenit nluntrmeu# ;dusu-mi-am aminte de 5ilele cele de demult@ cugetat-am la toate lucrurile $ale, la faptemâinilor $ale m-am gândit# 4ntins-am ctre $ine mâinile mele, sufletul meu ca un pmânseto&at# Degrab au5i-m, Doamne, c a slbit duul meu# <u-i ntoarce faa $a de la mine, cs nu m asemn celor ce se coboar n mormânt# ' s aud dimineaa mila $a, c la $ine meste nde1dea# ;rat-mi calea pe care oi merge, c la $ine am ridicat sufletul meu# Scap-m r1ma&ii mei, c la $ine alerg, Doamne# 4na-m s fac oia $a, c $u e&ti Dumne5eul meDuul $u cel bun s m pouiasc la pmântul dreptii# 6entru numele $u, Doamndruie&te-mi ia# 4ntru dreptatea $a scoate din neca5 sufletul meu# ' buntate de stârpe&te pr1ma&ii mei &i pierde pe toi cei ce nec1esc sufletul meu, c eu sunt robul $u#

Dumne5eu este Domnul &i S-a artat nou# =ine este cuântat el ce ine ntru numeDomnului# (de 3 ori), apoi:

;roparul Sfântului glasul al 0-lea1 /&ip te-ai făcut înfrânării şi prin dumnezeiescul (u&, pe toţiluminat* $legerea dreptei credinţe ai să%ărşit-o şi cu în%ăţăturile tale lumea ai luminat şi ai mustrcugetele celor rău credincioşi* 6rinte preacuioase Grigorie, pe ?ristos Dumne5eu roag- s druiasc nou mare mil#



Sla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du# 9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min# <sctoarei de Dumne5eu)

e tine ce ai mijlocit mântuirea neamului nostru, te lăudăm, 8ăscătoare de (umnezeu .ecioar/ăci cu trupul cel luat de tine, .iul tău şi (umnezeul nostru, prin /ruce luând patimă, ne-a iză%

pe noi din stricăciune, ca un #uitor de oameni*

6salmul 80%iluie&te-m, Dumne5eule, dup mare mila $a, &i dup mulimea ndurrilor $ale, &tergfrdelegea mea# %ai ârtos m spal de frdelegea mea, &i de pcatul meu m cure&te# frdelegea mea eu o cunosc, &i pcatul meu naintea mea este pururea# Aie Cnuia am gre&it, ru naintea $a am fcut, a&a ncât drept e&ti $u ntru cuintele $ale &i biruitor când ei 1udec$u# iat ntru frdelegi m-am 5mislit &i n pcate m-a nscut maica mea# iat aderu

ai iubit, cele neartate &i cele ascunse ale nelepciunii $ale mi-ai artat mie# Stropi-m-ei cisop &i m oi curi, spla-m-ei &i mai ârtos decât 5pada m oi albi# ;u5ului meu ei dbucurie &i eselie@ bucura-se-or oasele mele cele smerite# 4ntoarce faa $a de ctre pcatemele, &i toate frdelegile mele &terge-le# nim curat 5ide&te ntru mine, Dumne5eule, &i Dudrept nnoie&te ntru cele dinluntru ale mele# <u m lepda de la faa $a, &i Duul $au cel Sfânu- lua de la mine# D-mi mie bucuria mntuirii $ale, &i cu Du stpânitor m ntre&t4na-oi pe cei fr de lege cile $ale, &i cei necredincio&i la $ine se or ntoarce# 5be&te-mde rsarea de sânge Dumne5eule, Dumne5eul mântuirii mele@ bucura-se-a limba mea ddreptatea $a# Doamne, bu5ele mele ei descide &i gura mea a esti lauda $a# de-ai fi o1ertf, Ai-a& fi dat@ arderile de tot nu le ei bineoi# Eertfa lui Dumne5eu, duul umilit@ inim

nfrânt &i smerit Dumne5eu nu o a urgisi# ' bine, Doamne, ntru bunoirea $a, Sionului, s se 5ideasc 5idurile erusalimului# ;tunci ei bineoi 1ertfa dreptii, prinosul &i arderile dtot@ atunci or pune pe altarul $u iei#

Canonul Sfântului Grigorie decapolitul



Cântarea % glasul al 2$lea

Iros= $pa trecând-o ca pe uscat, şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul, strig#ză%itorului şi (umnezeului nostru să-# cântăm*

,ripeală= Sfinte preacuioase Grigorie, roag-te lui ?ristos Dumne5eu pentru noi#

Smeritul meu suflet omorât cu dulceţile trupului, în%iază-l, părinte Grigorie, cu rugăciunile tale, %iaţa cea %eşnică ai doândit-o, omorând pe omul cel %ec&i cu ne%oinţele pustniciei*Sfinte preacuioase Grigorie, roag-te lui ?ristos Dumne5eu pentru noi#

+nfrânându-ţi dulceţile trupului cu puterea minţii, din pruncie te-ai făcut %as ales (u&ului, părintarătând lucrurile 3ui prin lândeţe şi smerenie, %ăzătorule de (umnezeu*


/u iuire dumnezeiască, poftele trupului le-ai %eştejit şi ţi-ai doândit soţie curăţia, fericite, din cas-au născut ţie fii unătăţile prea mărite, care te-au făcut pe tine dar ine primit lui (umnezeu*

9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min (a <sctoarei de Dumne5eu)

/eea ce eşti scară cerească, care ajunge de la pământ la cer, prin care /u%ântul lui (umnezeu oamenii S-a unit,reacurată, inecu%ântată, minune negrăită, %edere necuprinsă cu mintea, miluieşpe cei ce se roagă ţie*

Cântarea a 3$a



Iros= (oamne, /ela ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, 6u pe minmă întăreşte întru dragostea 6a, că 6u eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, <n#uitorule de oameni*

Sfinte preacuioase Grigorie, roag-te lui ?ristos Dumne5eu pentru noi#

+n muntele faptelor une alergând, cu%ioase, ai intrat în norul pri%irii la cele de sus şi ai cunoscut

cât ai putut cuprinde pe /el necuprins de fire, fiind plin de lumină, părinte*Sfinte preacuioase Grigorie, roag-te lui ?ristos Dumne5eu pentru noi#

/el ce S-a născut în peşteră pentru mântuirea neamului omenesc, pe tine cel ce ai locuit în peşterprea fericite, cu lumina cerească te-a luminat, ca pe a%el, luminos arătându-te, părinte Grigorie*


<şa cea cerească, reacurată Maică a lui 2ristos, ţie, celui împresurat de asupririle dia%oleş

părinte, ţi-a dat aripi şi puternic asupra potri%nicului te-a făcut, cu &arul (u&ului Sfânt, şi ai irutoate uneltirile lui*


Bucură-te, ceea ce ai născut pe (omnul tuturor5 Bucură-te, ceea ce ai mijlocit %iaţa oameniloBucură-te, munte umrit şi netăiat, întărirea credincioşilor5 Bucură-te, ceea ce eşti cu totul fără pri&ană*

<rmătoarele stihuri se zic după /ântarea a 0-a şi a -a1

#ză%eşte din ne%oi pe roii tăi, 8ăscătoare de (umnezeu, că toţi după (umnezeu, la tine scăpămca şi către un zid nestricat şi folositor*

/aută cu milosti%ire, cu totul lăudată, 8ăscătoare de (umnezeu spre necazul cel cumplit al trupulmeu şi %indecă durerea sufletului meu*

[Preotul zice ectenia: Miluieştene pe noi Dumnezeule... la care pomeneşte pe cei pentru care face paraclisul! Doamne miluieşte "de # ori$. %poi preotul zice ecfonisul: &' milostiv şi iubitor doameni...]

9i îndată Sedealna, glasul al ?-lea1 /u dumnezeiasca strălucire fiind luminat, ai izgonit întunericpatimilor celor de suflet stricătoare, Grigorie pururea mărite5 +nălţându-te spre suirea nepătimirii cprea curată, ai iz%orât prea mărite raze de tămăduiri, sălăşluindu-te în lumina cea neapusă+mpărăţiei lui 2ristos*



Sla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du# 9i acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min <sctoarei de Dumne5eu)

$stăzi toată lumea s-a umplut de ucurie întru praznicul cel inecu%ântat al 8ăscătoarei d(umnezeu, strigând1 .ecioară tu eşti cortul cel ceresc*

Cântarea a ($a

Iros= 6u eşti întărirea celor ce aleargă la 6ine, (oamne, 6u eşti lumina celor întunecaţi şi pe 6in6e laudă du&ul meu*

Sfinte preacuioase Grigorie, roag-te lui ?ristos Dumne5eu pentru noi# /ela ce pentru noi străină pogorâre a a%ut, Grigorie, străin făcându-Se pentru unătate, pe tine străpentru (ânsul %ăzându-te te-a primit şi dumnezeiesc moştenitor al +mpărăţiei Sale strălucit unătăţile te-a făcut*


entru 2ristos, /el ce S-a făcut prunc pentru noi, te-ai dus la şcoala ascultării, prunc cu nerăutafăcându-te, de (umnezeu înţelepţite părinte5 şi cu dumnezeiasca smerenie ai smerit răutat%răjmaşilor, fericite Grigorie*


/u ploile lacrimilor tale, părinte Grigorie, ca şi cu nişte rouă dumnezeiască adăpându-te, întru toafapta ună ai sporit5 toată roada unătăţii ai înflorit5 ca un pom roditor, lângă iz%oarele apel

răsădit, ai adus roadele desă%ârşirii în pustie*


Maica lui (umnezeu inecu%ântată, cu totul fără pri&ană, rănile sufletului meu %indecă-desfătările trupului stinge-le5 inima mea cea întunecată lumineaz-o5 împacă mintea mea şi miză%eşte de toată %ătămarea şi nă%ălirea %răjmaşilor*

Cântarea a &$a

Iros= 3uminează-ne pe noi, (oamne, cu poruncile 6ale şi cu raţul 6ău cel prea înalt5 pacea dă-o nouă, #uitorule de oameni*


/u lucrarea cu%ântului, %iţă aducătoare de roadă te-ai arătat, cu%ioase, care aduce struguri de fapune care dau din sine %in du&o%nicesc de mântuire, părinte, %eselind inimile credincioşilor*




7oma cea mărită, părinte, de la 7ăsărit, pe tine luminător neapus te-a primit prin credinţă şi sluminat cu darurile tale cele cinstite5 că pe 2ristos ai a%ut în suflet ca o lumină, luminând pe cei cte %ăd pe tine, părinte*


e şarpele ce se târa şi păzea călcâiul tău, Grigorie, cu dumnezeiasca pri%eg&ere, în căile %ieumlând ca o slugă a lui (umnezeu, ca un lucrător al poruncilor lui, l-ai omorât cu puterea du&ulu


.olositoare lumii, Maică pururea .ecioară, tu mă ajuţi şi mă po%ăţuieşti la calea cea dreaptă conduci la cărările dreptăţii gândul meu şi mişcările sufletului meu*

Cântarea a !$a

Iros= /urăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică din adâncrăutăţilor, rogu-mă5 căci către 6ine am strigat şi mă auzi, (umnezeul mântuirii mele*


/u %oinţa cea către (umnezeu fiind îndumnezeit, prea sfinte, prin %edeniile cele tainice dumnezeieştile străluciri, ca un prooroc îndumnezeit şi ca o slugă a lui (umnezeu te-ai în%rednicde dumnezeiescul dar*


+n linişte şi tăcere, %iaţa ta petrecând, Grigorie, te-ai arătat mai presus decât %alurile lumeşti şi mînalt decât patimile şi străin a tot ce este pământesc*


/a o oglindă curată ai primit dumnezeiasca rază şi ai împodoit ca un %as sfinţit Biserica cea de su

Grigorie şi ai luminat adunarea celor întâi născuţi*


Marie, Maică reacurată, palat al +mpăratului, pe mine cel ce m-am făcut necurat, peşteră tâl&arilocurăţeşte-mă cu rugăciunile tale, arătându-mă Biserică sfântă /elui ce S-a născut din tine*

[Preotul pomeneşte pe cei pentru care sa f'cut paraclisul, aşa cum sa ar'tat dup' cântarea a #a



<rmătoarele stihuri se zic după /ântarea a 0-a şi a -a1

#ză%eşte din ne%oi pe roii tăi, 8ăscătoare de (umnezeu, că toţi după (umnezeu, la tine scăpămca şi către un zid nestricat şi folositor*

/aută cu milosti%ire, cu totul lăudată, 8ăscătoare de (umnezeu spre necazul cel cumplit al trupul

meu şi %indecă durerea sufletului meu*$poi ecfonisul şi condacul glasului al 0-lea1 Soare luminos, pe tine Biserica te cunoaşte, care podoaele faptelor une şi cu razele tămăduirilor pe toţi luminezi, a lui 2ristos slugă* entru aceasprăznuim dumnezeiasca pomenirea ta şi cinstim ne%oinţele tale, prea fericite părinte, înţelepGrigorie*

,rochien, glasul al ?-lea1 &instit' este înainte Domnului moartea cuvioşilor (ui.

Stih= &e vom r'spl'ti Domnului pentru toate câte nea dat nou'

Hreotul1 (omnului să ne rugăm/redincioşii1 (oamne, miluieştereotul1 /ă Sfânt eşti, (umnezeul nostru***/redincioşii1 $minreotul1 9i pentru ca să ne în%rednicim noi a asculta Sfânta >%ang&elie pe (omnul (umnezenostru să-3 rugăm/redincioşii1 (oamne miluieşte Dde 0 oriEPreotul: &u în)elepciune drep)i, s' ascult'm *fânta +van-elie, Pace tuturor

/redincioşii1 9i du&ului tăuPreotul: Din *fânta +van-elie de la (uca citire] D3uca , @-F0E/redincioşii1 Sla Aie, Doamne, sla Aie[Preotul: *' lu'm aminte]

rmeaz' +van-elia pe care, în lips' de preot, poate so citeasc' şi un simplu credincios, cu toasmerenia, draostea, şi cu toat' frica:

H4n remea aceea, sta isus n loc &es &i mulime mult de ucenici ai Si &i mulime mare dpopor din toat udeea, din erusalim &i de pe rmul $irului &i al Sidonului, care enise ca s-

asculte &i s se indece de bolile lor# 9i cei cinuii de duurile necurate se indecau# 9i toamulimea cuta s se ating de .l, c putere ie&ea din .l &i i indeca pe toi# 9i .l, ridicându-ocii spre ucenicii Si 5icea! 'ericii oi, care flmân5ii acum, c ei stura# 'ericii cei cplângei acum, c ei râde# 'ericii ei fi când oamenii or ur pe oi &i or i5goni dintre &i or bat1ocori &i or lepda numele oastre ca ru, din pricina 'iului Fmului# =ucurai- 5iua aceea &i eselii, c, iat, plata oastr mult este n cerI#

/redincioşii1 Sla Aie, Doamne, sla Aie

Sla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du# glasul al F-lea



6entru rugciunile preacuiosului tu Grigorie, %ilostie, cure&te mulimea gre&elilor noastr


6entru rugciunile <sctoarei de Dumne5eu, %ilostie, cure&te mulimea gre&elilor noastre#

Stih= %iluie&te-ne, Dumne5eule, dup mare mila $a &i dup mulimea ndurrilor tale cure&toate frdelegile noastre#

$poi Stihirea, glasul al -lea cântat sau citit1 6inde mâinile tale către (umnezeu, pentru cei năzuiesc la ajutorul tău, Grigorie, purtătorule de (umnezeu, prea înţelepte şi te roagă pentru dânsă se iză%ească de scâră şi de mânia cea %iitoare*

[Preotul zice: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul /'u, şi binecuvânteaz' moştenirea /a...]

/redincioşii1 (oamne, miluieşte Dde @F oriE

[%poi ecfonisul: &u mila şi cu îndur'rile şi cu iubirea de oameni...]

Cântarea a +$a

Iros= 6inerii cei ce au mers în #udeea în Bailon oarecând, cu credinţa 6reimii %ăpaia cuptorulau călcat-o cântând1 bine e&ti cuântat, Dumne5eu prinilor no&tri#


/u %ărsările lacrimilor ai stins focul păcatului şi apa nepătimirii şi iz%oarele curate ale tămăduiriliz%orăşti, părinte Grigorie, celor ce cântă1 bine e&ti cuântat, Dumne5eu prinilor no&tri#


/u căruţa de %ăpaie a dragostei curate şi a faptelor une te-ai ridicat la înălţime, întru care ţi-agonisit %iaţa, de (umnezeu înţelepţite, strigând1 bine e&ti cuântat, Dumne5eu prinilor no&tri#


Valurile patimilor le-ai secat cu stările la pri%eg&ere şi, adormind cu somnul cel cu%ios al sfinţilopărinte Grigorie, la lumină ai trecut, strigând1 bine e&ti cuântat, Dumne5eu prinilor no&tri#




/eea ce ai născut Viaţa, reacurată .ecioară, în%iază-mă pe mine, cel ce sunt mort prin păcamiluieşte-mă şi de g&eenă iză%eşte-mă pe mine, cel ce cântă1 bine e&ti cuântat, Dumne5eprinilor no&tri#

Cântarea a 2$a

Iros= e +mpăratul ceresc, pe /are-3 laudă oştile îngereşti, lăudaţi-3 şi-3 prea înălţaţi întru to

%ecii*Sfinte preacuioase Grigorie, roag-te lui ?ristos Dumne5eu pentru noi#

rin rugăciunile tale către (umnezeu, a%ând rădare, prea fericite, ai doândit ceea ce ai cerut credinţă, că noaptea dormind, ţi s-a arătat îngerul ce ţi-a dat saie de foc, care ţi-a tăiat patimiinimii, şi cu foc dumnezeiesc te-a luminat, curăţindu-te cu mărire negrăită*


/a un soare prea luminos ai strălucit cu înţelepciunea şi te-ai arătat cu lumina faptelor unpreacu%ioase Grigorie, şi cu strălucirea minunilor ai re%ărsat raze în tot pământul, luminând pe cce cântă cu ună credinţă1 6ineri inecu%ântaţi, preoţi lăudaţi5 popoare prea înălţaţi pe 2ristos %eci*

=inecuântm pe $atl, pe 'iul &i pe Sfântului Du, Dumne5eu

/ântare îngerească ai auzit, părinte Grigorie, în trup muritor fiind, din care ţi-ai îndulcit simţirsufletului şi luminos te-ai cunoscut, strigând Stăpânului1 reoţi inecu%ântaţi, popoare prea înălţpe 2ristos în %eci*


/eea ce ai născut mai presus de cu%ânt pe Cudecătorul şi pe (omnul, pe $cela ca pe .iul tău, roag3, reasfântă, ca în ceasul Cudecăţii de osândă şi de foc şi de întunericul cel neluminat şi scrâşnirea dinţilor să iză%ească pe cei ce cu dreaptă credinţă cântă1 opoare prea înălţaţi pe 2rist

în %eci*

Cântarea a -$a

Iros= Spăimântatu-s-au cerurile şi marginile pământului s-au cutremurat, că (umnezeu S-a arăoamenilor în trup, şi pântecele tău s-a făcut mai desfătat decât cerurile* entru aceasta, pe tin8ăscătoare de (umnezeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti te prea măresc*




/u sudorile pustiniciei ai stins cărunii păcatului şi din cer în c&ipul focului, ai luat &arul care nu ta ars, înţelepte, ci mai mult te-a rourat şi puternic împotri%a păcatului te-a arătat*


/a un trandafir şi ca un crin ine mirositor, ai înflorit în %ăile pustniciei, părinte Grigorie4 entaceasta trupul tău cel sfinţit iz%orăşte &ar cu îmelşugare, că mireasmă plină de %iaţă este şi gura

ca un potir plin de aromate s-a arătat*Sfinte preacuioase Grigorie, roag-te lui ?ristos Dumne5eu pentru noi#

$stăzi, împreună cu noi, adunarea pustnicilor şi a cu%ioşilor se %eseleşte* atriar&ii şi proorocapostolii şi mucenicii, întru pomenirea ta, Grigorie, împreună cu noi prăznuiesc, cu care pomeneşpe cei ce te cinstesc cu credinţă, %rednicule de minuni*

Sla $atlui &i 'iului &i Sfântului Du#Sicriul unde zace cinstitul şi mult pătimitorul tău trup ne iz%orăşte nouă daruri de minuni, părin

Grigorie, sfinţind sufletele şi trupurile noastre, ale celor ce ne îmogăţim cu tine, folositor fierinte sprijinitor a%ându-te*


8oi credincioşii, cu ucurie strigăm către tine, .ecioară, ca şi $r&ang&elul Ga%riil1 Bucură-te, care ai răsărit omul Vieţii5 ucură-te dezlegarea lestemului, încununarea mucenicilor, laucu%ioşilor şi întărirea inecredincioşilor creştini*

$poi urmează aceste stihiri1

+n cereştile locaşuri te %eseleşti cu îngerii, părinte, şi cu îndrăzneală stând înaintea tronului ceresroagă-te (omnului să ne dăruiască nouă iertare de greşeli şi iză%ire de patimi, celor ce să%ârşim pământ pomenirea ta*

/u secera rugăciunii ai tăiat spinii patimilor, părinte Grigorie, cu plugul înfrânării ai arat ogorsufletului tău şi ai semănat într-însul seminţele unei credinţe din care ne răsar nouă mul

tămăduiri*

Vas plin de fapte une te numim, cu%ioase, că ai fost dătător de daruri, iuitor de tăcere, lucrător pri%eg&erii, stâlp înfrânării, locaş necurmat de rugăciune, %istierie (omnului şi fierinte rugătpentru cei ce te cinstesc pre tine*

;id şi temelie a dreptei credinţe te numim pe tine, părinte, şi mucenic ade%ărat, că mustrând pe crău credincioşi, de la dânşii ai rădat c&inuri şi ătăi, pentru care acum, în ceruri, te ucuri, fiinîncununat cu mărire de la 2ristos, Mântuitorul sufletelor noastre*




reasfântă .ecioară, primeşte rugăciunile păcătoşilor şi suspinul celor necăjiţi nu-l trece cu %edereiar pe /el ce S-a născut din pântecele tău cel curat, roagă-3 să ne mântuiască pe noi, cei ce te măripe tine*

(upă aceasta1 uine-se cu aderat s te fericim pe tine <sctoare de Dumne5eu, cea pururefericit &i prea neinoat &i %aica Dumne5eului nostru# eea ce e&ti mai cinstit dec?eruimii &i mai slita fr de asemnare decât Serafimii, care fr stricciune pe Dumne5euântul ai nscut, pe tine, cea cu aderat <sctoare de Dumne5eu, te mrim#

Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi# Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi# Sfinte Dumne5eule, Sfinte $are, Sfinte fr de moarte, miluie&te-ne pe noi#





$atl nostru, are e&ti n ceruri, sfineasc-se numele $u, ie mpria $a, fac-se oia $precum n cer a&a &i pe pmânt# 6âinea noastr cea spre fiin d-ne-o nou ast5i# 9i ne iarnou gre&alele noastre, precum &i noi iertm gre&iilor no&tri# 9i nu ne duce pe noi n ispit, ci ni5be&te de cel ru# a $a este 4mpria &i puterea &i slaa, a $atlui &i a 'iului &i a SfântulDu, acum &i pururea &i n ecii ecilor# ;min#

$poi troparele acestea, glasul al 0-lea

/&ip te-ai făcut înfrânării şi prin dumnezeiescul (u& pe toţi ai luminat* $lergarea dreptei credinţesă%ârşit-o şi cu în%ăţăturile tale lumea ai luminat şi ai mustrat cugetele celor rău credincioşi, părinpreacu%ioase Grigorie, roagă-te lui 2ristos (umnezeu să ne dăruiască nouă mare milă*




e tine, ceea ce ai mijlocit mântuirea neamului nostru, te lăudăm, 8ăscătoare de (umnez.ecioară, căci cu trupul cel luat din tine .iul tău şi (umnezeul nostru luând prin cruce patima ne-iză%it pe noi din stricăciune ca un iuitor de oameni*

[%poi preotul face otpustul mic, iar de nu este preot se zice:]

entru rugăciunile Sfinţilor noştri, (oamne #isuse 2ristoase, .iul lui (umnezeu, miluieşte-ne p

noi* $min*Sfârşit şi lui (umnezeu laudă4

(Sursa! +iaa, acatistul &i 6araclisul Sfântului 6rea uiosului 6rintelui nostru GrigorDecapolitul, Sfânta %nstire =istria, 200, pag# *-8#)

Inografie



;roparul Sfântului /u%ios Grigorie, decapolitul1 /&ip te-ai făcut înfrânării şi prin dumnezeiesc(u& pe toţi i-ai luminat* $lergarea dreptei credinţe o ai să%ârşit şi cu în%ăţăturile lumea ai luminatai mustrat cugetele celor rău credincioşi, ărinte /u%ioase Grigorie, roagă-te lui 2ristos (umnez

să ne dăruiască nouă mare milă*;roparul Sfântului /u%ios Grigorie, decapolitul1 (umnezeul părinţilor noştri /are faci pururea noi după lândeţile 6ale, nu îndepărta mila 6a de la noi5 ci, pentru rugăciunile lor, în paîndreptează %iaţa noastră*

Condacul Sfântului /u%ios Grigorie, decapolitul1 Soare luminos pe tine Biserica te cunoaşte, cacu podoaele faptelor une şi cu razele tămăduirilor pe toţi luminezi, a lui 2ristos slugă* entaceasta prăznuim dumnezeiasca pomenirea ta şi cinstim ne%oinţele tale, prea fericite ărinînţelepte Grigorie*



/ie0ile Sfin0ilor $ Cuviosul ,ărintele nostru Grigorie decapolitul ale cărui oaşte se află la"ănăstirea 1istri0a$/âlcea

;cesta s-a nscut ntr-una din cetile Decapoliei, care se nume&te rinopolis# $atl lui senumea Sergie şi era roit de patimile trupului, încât pentru mântuirea lui nicidecum nu purta degrijă* 6e maica sa o cema %aria şi era inecredincioasă, iuitoare de (umnezeu şi de fii, care,fiind rădăcină ună şi frumoasă stâlpare, a odrăslit pe acest mare Grigorie*

$jungând la %ârsta de opt ani, Grigorie a fost dat la carte* Dup ce s-a neoit reme destul &i anat toate câte i s-au prut c-i sunt de trebuin, alerga totdeauna la biseric cu multelaie &i toate cuintele folositoare &i mântuitoare de suflet, câte le au5ea, le mplinea &i cufapta, ca un cunosctor &i nelept# ;poi, nlându-&i mintea la cele cere&ti, a urât cu totul cele pmânte&ti, iar de trup nici o gri1 nu purta# 9i nu mânca nicidecum ucate une şiscumpe, ci simple şi puţine, cât să împlinească ne%oia trupului, deşi îl sileau părinţii să mănânceşi să se %eselească împreună cu dânşii* (ar fericitul nicidecum nu %oia, ci mai mult sendeletnicea cu cititul dumne5eie&tilor Scripturi, ca un pom rsdit lâng i5oarele apelor, deunde totdeauna adpându-se, &i-a dat rodul la remea sa, după cum se %a arăta mai departe*

$cest /u%ios mergea la dumnezeiasca iserică adeseori şi asculta cu multă luare aminte cântărilelui (a%id, prin care îşi aprindea sufletul către dumnezeiescul dor* (e multe ori, depărtându-se în



loc liniştit, se ruga lui (umnezeu ca să-l în%rednicească a se face ro ade%ărat al 3ui* >ra apoiîndemânatic la multe feluri de lucruri de mână din care îşi câştiga &rana %ieţii, iar cele ce îiprisoseau le dădea săracilor* ărinţii lui îl sileau să se îmrace cu &aine scumpe şi frumoase, iar el, iuitul şi doritul lui (umnezeu, purta &aine proaste, aducându-şi aminte de cu%ântul(omnului /are zicea că cei ce poartă &aine moi, se află în casele împărăteşti*

Dup ce a a1uns la ârsta cea legiuit, au rut prinii s-l nsoare, fr de oia lui@ iar

rednicul de minuni Grigorie, aând dorina s-&i p5easc ntreag nelepciunea &i fecioria,pe ascuns lepdându-se de lume &i de toate cele frumoase &i eselitoare ale ei, de prini &i detoate rudeniile sale, a fugit pe ascuns &i s-a dus ntr-o mânstire# $colo era egumen un episcopîmunătăţit care, din pricina eresului luptătorilor contra Sfintelor icoane, se retrăsese atunci decurând de la episcopia sa fiindcă ereticii erau aătuţi la minte şi supărau pe cei credincioşi*entru aceea, ca să nu-l supere şi să-l silească a cădea din ade%ăratele dogme ale dreptei credinţeşi-a lăsat scaunul şi petrecea prin munţi şi prin peşteri*

$ânrul Grigorie, mergând la pstorul acesta mbuntit, i-a spus c are de gând s se facmona# ar episcopul, 5ându-l plin de rân dumne5eiasc &i ar5ând cu duul, l-a ntrit n

bunul lui scop &i l-a trimis la ni&te monai, care petreceau ntr-un loc prea lini&tit &i ascuns,ca s se deprind mai bine cu neoinele &i deprinderile monaice&ti#

+ntru acestea petrecând Grigorie şi ne%oinţa cea ună să%ârşind, după cu%ântul $postolului,punând suişuri în inima sa, după cum zice psalmistul* 8u după multă %reme a murit Serg&ie, tatălsfântului, iar maica sa dorind să-l %adă şi neştiind unde se află prea iuitul ei fiu, a cercetat cudinadinsul prin toate mânăstirile, sc&iturile, si&ăstriile şi pustietăţile, până când cu multăosteneală şi după multă %reme a aflat pe fiul său cel dorit*Dup ce l-a aflat &i a neles c rea s se fac mona &i s slu1easc lui Dumne5eu ntru

feciorie &i ntru curenie, ea, ca o binecredincioas &i de Dumne5eu iubitoare, nu s-antristat, nici nu l-a mpiedicat de la o cale ca aceasta a mântuirii@ ci mai ales l-a ludat &i l-anat s fie mare la suflet &i ndr5ne ctre neoinele monailor# <umai aceasta l-a rugat!s mearg ntr-o mânstire de ob&te, care se afl la locurile de primpre1ur n care era &i unfrate al lui, ca astfel amândoi s se neoiasc &i s aib unul prin altul mângâiere &i a1utor#

(eci, Sfântul Grigorie, %ăzând că %oia maicii sale nu este potri%nică scopului său, ci mai %ârtosajutătoare spre mântuirea fratelui său - căci numai atunci se cu%enea a nu asculta fiii pe părinţiilor, când aceştia îi sfătuiesc la ce%a împotri%a %oii lui (umnezeu - atunci s-a înduplecat să facă%oia maicii sale şi s-a dus în acea mânăstire al cărei egumen era un eretic, care a%ea mare

dragoste şi prietenie cu ereticii*

$cest lucru, după ce l-a înţeles sfântul, nu l-a suferit, ca un râ%nitor al unei credinţe ce era* (ecinu s-a temut deloc, ci cu îndrăzneală l-a mustrat înaintea tuturor fraţilor mânăstirii aceleia,spunând că nu este %rednic a păstori atâtea oi cu%ântătoare, fiind eretic şi luptător contraSfintelor icoane* ar egumenul acela, nesuferind mustrrile sfântului &i umplându-se demânie, cu mult trufie a poruncit celor ce-i stau nainte s bat pe sfântul fr mil# Sfântul aprimit mulimea loiturilor ca o rou cereasc &i mulumea lui Dumne5eu c l-a nrednicit asuferi aceasta pentru dreapta credin#



(eci a fugit din acea mânăstire, că nu suferea să stea cu ereticul acela la un loc, urmând şicanonul @F@ al Sfântului #oan ustnicul, care dă %oie mona&ului a ieşi din mânăstirea în careegumenul este eretic* .l fugind, s-a dus, purtând pe trupul su rnile care le luase asupr-&i de la egumenul eretic pentru aderata credin# ;poi a mers la alt mânstire, unde eraegumen o rudenie a maicii sale, care se numea Simeon &i care era arimandrit peste toatemânstirile celor dou ceti# ;celuia i-a spus toate câte a ptimit de la egumenul cel eretic,artându-i &i rnile ce le luase de la dânsul#

Simeon a primit pe Grigorie cu toat bucuria, ca pe o rudenie a sa &i, dup ce l-a mângâiat, l-a rânduit s petreac cu ceilali prini &i frai ai mânstirii, dându-i canon &i rânduiala, cums petreac &i n ce cip s se neoiasc. (upă aceea l-a încercat spre toată faptă ună, cealucrătoare, căci şi el era foarte îmunătăţit şi prea iscusit în toate luptele împotri%a du&urilor cele%iclene şi în ne%oinţele cele mona&iceşti*$ânrul Grigorie primea nturile, sfaturile &i ndemnurile ctre faptele bune, aleunciului su, precum se a&ea5 pecetea pe ceara cea moale# entru aceea a sporit în scurtă%reme în faptele une şi în ne%oinţele mona&iceşti* $dică în ascultare, în smerenie, în dreaptajudecată, în cunoştinţă, în rădare, în lândeţe, în dragoste către (umnezeu şi către aproapele şi,

în toate faptele une, încât s-a făcut iuit tuturor fraţilor mânăstirii, care ca pe un înger a lui(umnezeu îl socoteau* ar fericitul Grigorie, cu cât se edea cinstit de ctre toi, cu atât mai mult se smerea, n toate urmând lui Dumne5eu, elui ce S-a smerit pentru noi, &i ne-a nat,5icând! uai asupra oastr 1ugul %eu, &i nai de la %ine c sunt blând &i smerit cuinima#

Deci, dup ce a petrecut n aceast sfânt mânstire a unciului su paispre5ece ani, dup cea adunat n sufletul su fapte bune &i dup ce s-a iscusit n toate luptele minii &i s-a mbrcat cu putere de sus &i cu toate armele lui Dumne5eu - cum 5ice apostolul - s-a narmat &i s-a

fcut rednic a sta mpotria tuturor me&te&ugirilor diaole&ti# ;poi cunoscând c a putea slocuiasc deosebit &i, ca un itea5 osta&, s ias n câmpul de lupt cu du&manul cel ne5ut &i s-l biruiasc, atunci a rugat pe arimandritul mânstirii s-i dea oie a &edea ntr-o cilie nsingurtate, fr a aea nici o gri1 de cele trupe&ti &i pmânte&ti#

;cel bun pstor, cunoscând râna lui cea fierbinte ctre iaa cea desâr&it, &i dragostea lui ctre Dumne5eu, apoi nelegând c darul Sfântului Du s-a sl&luit ntru dânsul pentrucurenia &i smerenia inimii lui, spre folosul ce aea s se pricinuiasc multora, l-a lsat &i s-adus ntr-o pe&ter care era ntr-o prpastie adânc, n care sfântul a intrat bucurându-se, &i care nu era departe de mânstirea aceea# $colo, iză%indu-se de toate gâlce%ile, petrecea în

rugăciune %orind cu (umnezeu* +nsă a aflat şi acolo mare supărare, căci locuiau în peşteraaceea mulţime de draci, încât nu putea nimeni să se apropie de locul acela, ce era de multă %remelocuit de ei fără de nici o supărare*

%ai nainte cunoscând diaolii i5gonirea lor din locul acela, s-au tulburat foarte &i cu toii s-au pornit asupra lui Grigorie, cu multe feluri de miestrii ca s-l i5goneasc de acolo# ci,artându-se n cip de osta&i narmai cu multe feluri de arme, s-au pornit asupra lui strigând cu glasuri groa5nice &i neobi&nuite, 5icând! Je&i din locul nostru n care de mult remelocuim, cci multe rele ei ptimi de la noi, iar mai pe urm te om &i omorJ# Dup aceea s-



au prefcut toi n scorpii &i n balauri nfrico&ai &i au nlit asupra lui, cu gurile cscate,ostenindu-se numai &i numai pentru a-l ngii#

Sfântul, cunoscând %iclenia lor, nu se temea nicidecum de dânşii, şi stătea cu %itejie şi fărătemere, ca un ostaş %iteaz înarmat cu armele lui (umnezeu, înfrângându-i şi iruindu-i* #ar ei, canişte %aluri de mare, după ce s-au izit de piatra cea întemeiată pe nădejdea lui (umnezeu şi s-auîntors ruşinaţi, nu s-au descurajat, nici nu s-au lăsat de a-i da răzoi* i, dup câta reme,

iar&i au nlit asupra lui Grigorie, &i când el fcea rugciune ctre Dumne5eu, ei l mu&caude picioare, iar când sfântul fcea metanii ei se ncolceau pe mâinile lui &i se atârnau de el ca s nu se ridice n sus, l mu&cau de mâini &i l nepau cu limbile ca ni&te ace neninatencât i pricinuiau sfântului mari &i nespuse dureri# ;cestea le fceau iclenii draci ca s-i ndeprte5e mintea de la Dumne5eu, &i s i-o atrag spre cele pmânte&ti#

Sfântul Grigorie, aând nde1de ctre Dumne5eu, nu bga seam de rnile &i mu&cturile lor,ci ca pe ni&te sgetturi copilre&ti le socotea# De aceea, 5ând ticlo&ii diaoli c nu pot s-l i5goneasc &i c nu pot nimic asupra Sfintei ruci, cu care era narmat, ei singuri au plecat din pe&ter# 4ns, nu dup multe 5ile iar&i s-au prefcut n cip de osta&i muli &i au enit n

pe&ter cu sbii, cu sulie, cu arcuri &i cu unelte de r5boi#

;poi, nlind asupra Sfântului cu strigte &i cu ciote se ludau c de nu a ie&i din pe&ter,l or omor# ar el, nsemnându-se dup obicei cu semnul cinstitei ruci, ca pe ni&te pian1eni a risipit toate me&te&ugurile lor, &i pe toi i-a i5gonit# .i, fugind, strigau unele ca acestea! JDereme ce ne-a i5gonit din locul nostru, nedreptul acesta, unde ne om mai duce noi ticlo&iiKJ;cestea 5icând, s-au risipit, cci rugciunea Sfântului i ardea ca o paie de foc &i au fugit toi nfrico&ai#

(upă câte%a zile prea %iclenii dia%oli au încercat altă măiestrie* /ăci după ce au %ăzut că prinispitele cele din stânga, pe care le-au adus asupra Sfântului, nu l-au putut irui, au început să-lispitească cu cele din dreapta* (umnezeu poate %oind astfel, ca să lămurească pe roul Său şi să-lfacă desă%ârşit în toată faptă ună şi astfel să se prea mărească numele Său printr-însul* (eci, cucele din dreapta a început %icleanul să-l ispitească, după cu%ântul $postolului, ca să se facă ostaşal +mpăratului 2ristos şi din nici o parte să nu fie iruit de răzoiul %răjmaşului* Să %edem dar care era măiestria aceea, pe care au încercat să o aducă asupra Sfântului

4n noaptea de nou martie, adic spre 5iua Sfinilor patru5eci de %ucenici ai lui ?ristos,diaolii au mers n pe&ter la uiosul, aând cununi pe capetele lor, ce strluceau ca soarele,

&i au 5is ctre dânsul! J<oi suntem cei patru5eci de mucenici ai lui ?ristos &i am enit s-i dm daruri &i puteri asupra dracilorJ# Dar el, cunoscându-i cu darul lui Dumne5eu carelocuia ntr-nsul, i-a certat &i s-au fcut ne5ui#

(e aceea, %ăzând ei că nici cu o altă măiestrie nu puteau să-l dooare şi să-l scoată din loculacela, au dat în trupul lui atât de mare răzoi de desfrânare, încât ardea de această patimă, ca şicum l-ar fi săgetat cine%a cu săgeţi de fier, înfocate*

;flându-se n acel r5boi cumplit &i cu dinadinsul rugându-se lui Dumne5eu ca s-l

i5beasc de o patim ca aceasta, dumne5eiescul dar, care de-a pururea era cu dânsul &i-i



a1uta ca s fie mai presus de toate ispitele r1ma&ului, i-a dat a1utor &i n aceast ispit# ci i s-a artat n is o femeie cinstit &i cuioas, care semna cu maica sa, &i aceea l-a ntrebat peSfântul, 5icând! JF prea iubitule fiu, care este pricina mânirii taleKJ

ar Sfântul, punându-&i degetul pe pieptul su, i-a artat ei patima sa# ;cea cinstit femeie,pipind cu mâna locul unde i-a artat &i desfcând rana lui cu degetul ca &i cu un brici, i s-aartat c a scos de acolo o bucic putre5it, 5icându-i! Jat, aceasta a fost durerea ta &i nu

te mai ntrista, cci a ncetat# De acum nainte nu a mai eni asupra ta nici o smintealJ#;cestea 5ându-le, s-a de&teptat &i, cunoscând c Domnul a ridicat de la el pofta trupului dedesfrânare, s-a bucurat &i -a mulumit#

(upă aceasta, a%ând dorinţă să %adă pe fratele său, a trimis la dânsul pe ucenicul care îi slujea,când a%ea treuinţă de câte ce%a, ca să-l aducă la dânsul acolo în peşteră*

Deci, rmânând el singur, se ndeletnicea cu gândirea la Dumne5eu n tre5irea minii# ar ntr-o noapte, aflându-se singur stând la rugciune cu dinadinsul ctre Dumne5eu, a enit peste dânsul o uimire &i a aut o edenie minunat# ci a strlucit din cer o lumin ca

soarele &i, ncon1urând toat pe&tera &i locul de primpre1urul ei, a enit o bunmireasm denepoestit, care a inut mai multe 5ile, pân când a enit ucenicul de la fratele lui &i a btut nu&a pe&terii ca s-i esteasc despre acesta#

Sfântul au5ind, s-a tre5it ca dintr-o beie din edenia aceasta# 9i dup ce i-a descis u&a,5ând pe ucenicul su, l-a ntrebat, 5icând! Jum te-ai ntors a&a degrab, frateKJ ci i s-aprut c a lipsit reme de numai un ceas# ar ucenicul a rspuns! J<-am enit curând,printe# ci, neaflând pe cel cutat &i 5boind, acum am enit fr nici o ispraJ# uiosul a ntrebat pe ucenic! JDar câte 5ile sunt de când te-ai dus &i n care 5i ai enitKJ ar el i-a

rspuns! J;m plecat Duminic de aici &i ast5i este 1oi, a doua sptmânJ#;u5ind acestea, pe uiosul Grigorie l-a cuprins mirarea cum au trecut atâtea 5ile, pe când lui i s-a prut c fratele lui a 5boit numai un ceas#

+nsă, temându-se să nu fi fost %reo amăgire dia%olească a găsit cu cale să %estească părinteluisău* entru aceea i-a scris o scrisoare, rugându-l să facă osteneală şi să %ină până la dânsul, căciare să-i spună un cu%ânt prea de ne%oie, iar în scrisoare zicea aşa1 JGrigorie smeritul &i nerednicul mona, scriu prietenului &i dasclului meu Simeon s se bucure# <eaând eu,cinstite printe, alt tat trupesc, &i tu fiind neredniciei mele printe duonicesc &i pouitor,

purttor de gri1 &i rudenie de aproape, n tot cipul te ngri1e&ti de mântuirea prea iubitului tu fiu# 6entru aceea &i eu, ndr5nind ctre tine, ca &i ctre printele meu cel dumne5eiesc &i iubit, trimit ctre tine aceast smerit scrisoare, prin care te n&tiine5 c un lucru mi s-antâmplat n 5ilele acestea, care a tulburat sufletul meu &i pe care nu-mi este cu putin a-l esti altcuia, fr numai ie, printelui meu, &i de la tine doresc s iau ntur &i sftuirepentru cele ce mi s-au ntâmplat# >oag-te pentru mine nerednicul fiul tu &i fr 5baino la mine, cci foarte mult te dorescJ#

ecetluind scrisoarea, a trimis-o prin ucenicul său la pururea pomenitul Simeon* $cesta, după ce

a citit scrisoarea, s-a temut, socotind că poate %a fi pătimit %reo ispită de la %răjmaşul* Sculându-



se îndată s-a dus la dânsul în peştera unde locuia* Sărutându-se unul cu altul cu sărutaredu&o%nicească5 apoi, făcând rugăciune împreună şi după rugăciune şezând, a început să-l întreepe /u%iosul Grigorie, zicând1 J6entru care pricin, fiule, ai trimis la mine ca s inK <ucuma i s-a ntâmplat reo ispit din partea r1ma&uluiKJ

Sfântul Grigorie a rspuns ctre dânsul cu grai blând &i cu mult smerenie! J4n sufletul meu,o, printe, se petrec dou lucruri, cci am &i mânire &i bucurie# %ânire, pentru c m tem

s nu-mi fi ntins r1ma&ul reo curs prin cele ce mi s-au artat@ iar bucurie, fiindcnd1duiesc c lumina ce mi s-a artat &i m-a luminat, poate s fie dumne5eiasc &i mireasmape care am mirosit-o, poate s fie cereasc# .ste o sptmân ast5i de când mi fceam ntr-onoapte rugciunea obi&nuit, rugându-m singur &i slind pe Dumne5eu, când ndat astrlucit foc mare din cer cu lumin nepoestit, care m-a ncon1urat de la cap pân lapicioare &i tot locul s-a umplut de o mireasm negrit#;cea lumin s-a artat &apte 5ile, iar mireasma &i acum o simt# Fdat cu edenia aceasta m-am tmduit de dou neputine mari pe care le aeam mai nainte! de una trupeasc, adic decurgerea sângelui@ &i de alta sufleteasc, adic de patimile &i luptele ce eneau asupra mea dela diaoli# ar acum dumne5eiescul dar m-a tmduit &i am mult pace &i lini&te n inima mea

&i mângâiere n sufletul meu#

Deci, pentru aceea te-am suprat, cci tu, ca un lucrtor &i iscusit n unele ca acestea, s msftuie&ti &i s-mi spui dac acea edenie a fost de la Dumne5eu# .u, pe cât mi-a fost cuputin a ine minte edenia ce am aut-o, am estit-o ntocmai cuio&iei tale# 6entru aceeam rog s m ndrepte5i &i s-mi limpe5e&ti 1udecata, ca s nu am ndoial c a fost dinlucrare diaoleasc &i s m amgeasc pe mine neredniculJ#

$r&imandritul, umplându-se de ucurie du&o%nicească pentru sporirea prea iuitului său fiu în

cele du&o%niceşti, a zis către dânsul1 JF, fiule, s nu ai nici o ndoial pentru aceasta sau reotemere, cci lumina aceea care a strlucit &i te-a luminat pe tine nu a fost de la iclenii diaoli# i a fost lumin dumne5eiasc &i cereasc, cu care 6reabunul &i ubitorul de oameni Dumne5eu, pentru buntatea &i milostiirea Sa, te-a strlucit pe tine@ iar cu bun mireasmte-a i5bit de necuria cea aductoare de moarte#

Deci, neoie&te-te cât poi, &tiind c ai pe Dumne5eu n a1utor, cci a&a rsplte&te &i preamre&te Domnul pe robii Si, care-&i cur mintea &i sufletul de patimile cele trupe&ti &i suflete&ti, &i-i face estii n lume ca pe ni&te aderai robi rednici de mpria ui@ ca astfel s foloseasc &i pe alii cu pilda lor cea bun, urmând faptele lor cele bune, s se mântuiasc

&i, mântuindu-se, s dobândeasc 4mpria erurilorJ#

(eci, după ce s-a curăţit astfel de patimile trupului şi ale sufletului, după ce a primit darulSfântului (u& întru sine şi, ca un alt a%el, a strălucit cu lumină cerească şi dumnezeiască, s-afăcut %as ales, ca să ducă mărturisirea dreptei şi Sfintei credinţe înaintea neamurilor celor aătutela minte cu eresul luptei contra Sfintelor icoane* (upă ce s-a făcut ună mireasmă a lui 2ristosca să dea celor credincioşi ună mireasmă de faptă ună, atunci (umnezeu, /are ştie inimafiecăruia, judecând că nu este cu%iincios a se ascunde această prea luminată făclie su oroculpustiei, l-a c&emat ca pe patriar&ul $%raam, zicând către dânsul1 JGrigorie, dac rei s a1ungi



la desâr&ire, ie&i din pmântul tu &i din rudenia ta &i nstrinea5-te pentru folosul tu &i al celor ce au trebuin de ntura taJ#Dup ce a au5it uiosul acestea, cu sârguin a ie&it din pe&ter &i s-a dus la .fes# 'iind reme de iarn &i neputând merge atunci la onstantinopol, a iernat n ;sia# ar dup ce asosit primara, s-a pregtit s mearg la onstantinopol@ cci cugeta s mearg acolo ca smustre ereticii &i lupttorii contra Sfintelor icoane, care se aflau ntr-acea reme# $flând multecorăii în port, gata să meargă la /onstantinopol, Sfântul s-a rugat să-l primească a merge şi el5

dar corăierii, temându-se de ararii cei negri, care se aflau pe marea aceea, nu ieşeau din port*+nsă Sfântul, îi îmărăta, făcându-i să îndrăznească prin sfaturile şi îndemnurile sale, precum şiprin făgăduinţele ce le dădea, că nu-i %or %edea nicidecum pe acei negri* 9i astfel, prinrugăciunile Sfântului, s-a făcut %reme prielnică şi cu %ânt un*

(eci corăierii, îndemnându-se, au plecat şi cu darul lui (umnezeu au fost ne%ăzuţi de aceiarari5 apoi, plutind cu ună nădejde, degraă au ajuns în ostro%ul roconisului* Sfântul, însă,a%ea multă râ%nă să meargă la /onstantinopol, căci auzise că se înmulţise foarte mult eresulluptei contra Sfintelor icoane şi că mulţi se molipsiseră de acel eres, c&iar însuşi împăratul şioierii di%anului împărătesc, şi aceasta aducea multă supărare creştinilor ade%ăraţi* entru aceea

%oia să meargă acolo să mărturisească ade%ărul, să propo%ăduiască credinţa cea dreaptă şiade%ărată şi să dea anatema pe luptătorii contra icoanelor5 însă a fost împiedicat, poate de proniadumnezeiască*

7ămânând Sfântul în ostro%ul acela câtă%a %reme, nu a fost primit de nici unul din creştinii deacolo* /ăci împăraţii, fiind atinşi de eresul luptei contra Sfintelor icoane, dăduseră înfricoşateporunci ca nimeni să nu primească pe mona&i în casă* 9i aceasta era tot meşteşugirea %răjmaşuluimântuirii oamenilor, ca să nu se afle nimeni care să le mustre rătăcirea lor* $stfel a petrecutSfântul, nea%ând unde să-şi plece capul, căci nimeni nu îndrăznea să-l primească*

Dar un srac, mpotria poruncii mprte&ti, l-a primit n casa lui@ &i astfel Sfântul a 5boit n acea cas câta reme# ar Dumne5eu, ca s rsplteasc fapta bun a primirii de sfini, ambogit pe srac &i l-a ndestulat cu de toate, prin rugciunile Sfântului# ar când oiaSfântul s plece, sracul acela plângea foarte mult, temându-se c a nu cuma s a1ung iar&i srac, precum a fost mai nainte# +5ând Sfântul pe srac c plânge &i nu i este cu oie a seduce de la dânsul, a fugit pe ascuns#

>>>;poi, trecând prin strâmtorile .lespontului, a mers n .nos, n care intrând, l-a ntâmpinat pe

uli un tânr# +5ând pe Sfântul &i, fiind ndemnat de diaol, care de-a pururea scrâ&neaasupra Sfântului, dar nu putea s se apropie de el, s-a pornit cu mânie nedreapt asuprauiosului, btându-l fr in# ar uiosul a rbdat btaia cu mulumire, rugându-se lui Dumne5eu ca s ierte pcatul tânrului aceluia care l-a btut, ca &i Sfântul ntâiul %ucenic;ridiacon 9tefan#

%ai pe urm, de&teptându-se tânrul ca dintr-o beie din mânia cea drceasc, a ntrebat peSfântul! Jine &i de ce neam e&tiKJ ar el a rspuns! JSunt cre&tin, rob aderat al lui ?ristos&i umblu ca s propoduiesc credina cea aderat oamenilor amgii cu eresul luptrii

contra Sfintelor icoane, &i s-i ntorc de la rtcireJ# ar tânrul, 5ând blândeea &i



smerenia Sfântului &i au5indu-i cuintele cele dulci &i blânde, s-a umilit foarte &i c5ând lapicioarele lui &i cerea iertare# Sfântul, sftuindu-l &i do1enindu-l ca s nu fie atât de mâniosasupra aproapelui, nici s-&i mai ridice mâna cu nedreptate asupra cuia, ci s fie gata arbda cu bucurie ocrile &i btile de la cei de aproape, dup cuântul Domnului ?ristos care5ice! De te loe&te cinea peste obra5ul drept, ntoarce-l &i pe cellalt , cu alte cuintedumne5eie&ti sftuindu-l, l-a iertat &i l-a binecuântat# ar tânrul, mult folosindu-se decuintele uiosului &i de iaa lui cea mbuntit, s-a dus mulumind lui Dumne5eu &i

Sfântului#>>>

Sfântul, plecând de acolo cu coraia, a mers la 2risopoil şi ieşind din coraie, a mers pe jos pânăla un râu ce se numea Struma* $colo erau nişte tâl&ari ulgari care străjuiau ţărmurile râuluiaceluia şi prădau corăiile ce treceau* 3a aceştia nimerind /u%iosul, nicidecum nu s-a temut dedânşii* #ar ei, %ăzând îndrăzneala lui, s-au mirat şi au zis unii către alţii1 0&e fel de om estedrume)ul acesta, c'ci nu se teme şi nici nu vorbeşte cu noi, şi are atâta îndr'zneal' ca şi cum ar fi petrecut tot cu noi10

9i au început a se sfii de dânsul şi a-l cinsti ca pe un sfânt al lui (umnezeu* #ar Sfântul făcându-le semn că %rea să treacă râul, ei îndată cu ucurie i-au dat luntrea* $poi l-au trecut de cealaltăparte a râului şi i-au arătat şi calea încotro %rea să meargă şi nu i-au făcut nici un rău* /ăci defaptă ună ştiu a se cucernici şi a o cinsti şi %răjmaşii şi lucrătorii de rele*

LLL

(eci, %rând Sfântul Grigorie să meargă în #talia, s-a dus la 6esalonic şi, după ce a intrat în cetate,a mers la o mânăstire în care era un pustnic %estit şi un egumen care se numea Marcu5 oameni

îmunătăţiţi, cu care a petrecut câte%a zile* (upă aceea plecând de acolo s-a dus pe uscat la/orint, şi de acolo, căutând coraie ca să meargă la Sicilia, a aflat o coraie gata de plecare* +nsăse temeau corăierii să treacă noianul mării de frica ararilor arai, care ţineau drumurile5 dar Sfântul a zis către dânşii1 J4ndr5nii, cci Dumne5eu p5indu- nici un ru nu ei ptimiiJ#(eci, după cu%ântul şi făgăduinţa Sfântului au plecat şi au ajuns la 7ig&ion feriţi de toatăprimejdia*

(upă ce au intrat în 7ig&ion, au a%ut gazdă la un om cucernic şi temător de (umnezeu* $colo%enind nişte cetăţeni din %ecinătate îl rugau pe Sfântul Grigorie să primească ce%a milostenie dela dânşii, pentru c&eltuiala lui, că-l %edeau că nu are nimic* (eci ei îl supărau mult, ca să ia

măcar cât de puţin*

Sfântul cunoscând din dumnezeiescul dar, că aurul care îl dau aceia era adunat cu nedreptate şirăpire, deşi nu %ăzuse până atunci niciodată pe cei ce %oiau să-i dea milostenie, %rând să-i în%eţea se lepăda de nedreptate, a mustrat fapta lor, zicând1 JS nu-mi dea Dumne5eu ca s mnâncdin aerea lui %ercurie nici mcar un ban, cci pe muli sraci &i srmani i-a sugrumat &i le-a luat aerile cu nedreptate# ci %ercurie acesta, când tria, fusese secretar &i logoft al domniei &i, nedreptind pe cei sraci, nmulea aerile domne&tiJ#

III



(eci, de la 7ig&ion, Sfântul intrând în coraie, când %oia să pornească, s-a apropiat de dânsul unmona& tânăr, %rând să meargă şi el la 7oma, slujindu-i în toate treuinţele* (eci, plutind către7oma, s-a făcut furtună mare încât se în%ăluia coraia şi se purta de %aluri şi de-aia, cu marene%oie, a ieşit la uscat* $poi, făcându-se seară, a pus să mănânce* Mergând călugărul în coraieca să aducă ucate la masă, clătinându-se coraia de %aluri, s-a împiedicat şi a căzut în mare* #ar Sfântul, 5ând pe clugr c se neac n mare, &i-a plecat genuncii la pmânt &i a nceput a se ruga lui Dumne5eu cu lacrimi s-l mântuiasc de nec &i s nu-l lase a se scufunda n

mare# ;scultându-i Dumne5eu rugciunea, l-a adus la uscat pe un lemn mic &i l-a i5bit denec#

>>>$jungând la 7oma, a petrecut într-o c&ilie mică, liniştindu-se trei luni, neştiindu-l nimeni, căcinu s-a arătat pentru smerenie* +nsă un îndrăcit, pe care Sfântul Grigorie l-a tămăduit, l-a făcutcunoscut* $poi, %ăzând că-l cinstesc oamenii ca pe un sfânt, a fugit de la 7oma* /ăci, luând de la(umnezeu putere asupra dracilor, pentru %iaţa lui cea îmunătăţită şi pentru smerenia lui, s-a%estit pretutindeni şi nu putea să se ascundă* 3ăsând 7oma, s-a dus în Siracusa Siciliei şi acoloînc&izându-se într-un turn ce era în cetate, se liniştea* 2ar dracii, întro noapte, pe când *fântul

se rua lui Dumnezeu, au pus foc şi iau ars roo3ina pe care se odi-nea, dar *fântul, aflând opiele, se odi-nea pe ea. %tunci ei sau pref'cut în mul)ime de şoareci mari şil sup'rau când dormea, sau când se rua. 4ns', cu ru'ciunea sa, ia izonit şi sau f'cut nev'zu)i.

>>>4n turnul acela era o femeie destr'b'lat', care, pe câ)i b'rba)i şi tineri vedea, întrebuin)adiferite meşteşuuri ca s'i aduc' la desfrânare şi mai ales pe cor'bierii care veneau din locuristr'ine, de la %scalon şi din alte )'ri, care nu ştiau viclenia şi reaua ei lucrare. &'ci îi a3uta şilocul acela, deoarece turnul era la )'rmul m'rii unde poposeau cor'biile. 2ar *fântul lua pe

c'l'tori şii sf'tuia ca s' se fereasc' de acea femeie rea. Dup' aceea o înv')a şi pe ea,aducândui aminte de pedepsele cele cumplite ale muncii veşnice. 5i atât de mult a înduplecat prea în)eleptul cu cuvintele sale pe femeia aceea, încât nu numai sa lep'dat de faptele cele rele,ci sa f'cut şi c'lu'ri)'. 2ar casa ei sa f'cut ca o mân'stire, petrecând de aici înainte toat'via)a ei în cur')enie şi în)elepciune adev'rat'.

>>>(eci, petrecând Sfântul acolo în turnul acela, cu multe osteneli şi sudori pustniceşti, îşi înmulţeafaptele une sufleteşti în toate zilele*

ar diaolul a 5aistuit acest bun lucru, ca un urâtor al binelui omului, &i nu a lsat pe Sfântul n pace@ ci a intrat ntr-un balaur mare &i nfrico&at, ce era ncuibat acolo n acel turn &i l-apornit asupra Sfântului# =alaurul a alergat cu gura cscat &i cu pornire nfrico&at ncât ie&ea paie mare din gura sa &i fcea lucruri groa5nice rând s ngit pe Sfântul# Dar el nicidecum nu s-a temut, nici nu s-a dat n lturi, ci a stat drept naintea lui fr fric &i a 5isctre dânsul! JDac i-a dat Domnul putere ca s m mnânci, apoi nu sta, cci eu sunt gatas m dau spre mâncare# Dac nu poi s e5i pe acei care se tem de Domnul, du-te aiurea de-i gse&te alt cuib spre sl&luire ca s te i5be&ti de mineJ# ;tunci balaurul, o, minune, ca &i cum l-ar fi btut Sfântul, a fugit fr de nici o lucrare#



/ăci şi firea cea necu%ântătoare ştie a se cucernici de roii lui (umnezeu cei %rednici şi a sesupune* $cestea %estindu-se pretutindeni, %eneau mulţi oameni către (umnezeu prin pocăinţă,fiind îndemnaţi de cu%intele în%ăţăturii celei prea dulci ale Sfântului*

>>>

6dat' a venit la dânsul o femeie îndr'cit' şi cu ru'ciunea lui a onit dracul. +ncă şi multe alteminuni a să%ârşit în locul acela* Dar mai ales a t'm'duit un om care avea un drac cumplit şifoarte s'lbatic, care îl stria pe nume pe *fântul. 2ar el, v'zând c' dracul la f'cut cunoscut prinstriare, a izonit pe drac şi a t'm'duit pe om! dar şi el a fugit de acolo după ce s-a făcutcunoscut şi după ce a %ăzut că este cinstit de oameni*

>>>(eci s-a dus într-o cetate, unde l-au prins nişte oameni şi l-au ătut, apoi legându-l la oc&i %oiausă-i taie capul, zicând că este spion* ar Sfântul s-a rugat lui Dumne5eu s mblân5easc fireacea rea &i uciga& a acelor oameni# 9i îndată (umnezeu, /are a zis prin proorocul Său1 J4nctu grind, iat .u sunt de faJ, ascultându-i rugăciunea, a îmlânzit inimile lor şi nu i-au tăiatcapul* /i l-au dus la episcopul acelei cetăţi să %adă ce le %a porunci pentru dânsul* Sfântul,

mergând înaintea episcopului, nu i-a dat cinstea cea cu%enită căci era eretic, ci i-a zis cu lândeţeşi cu smerenie1 J ;&a i nei eparioiiK F, printe episcop, a&a i este cu plcere ca s me5i omorât de ace&ti oameni ri &i netemtori de Dumne5euK) #ar episcopul, %rând să-i ată şisă-i pedepsească pentru aceasta, Sfântul s-a rugat şi i-a iertat*

>>>Plecând de la 2drisa a trecut prin oastea saracinilor şi nimeni nu la v'zut, iar dup' ce a ieşit dintrînsa şi a a3uns la un pu), a aflat acolo un s'r'cin dintraceia sco)ând ap' s'şi adapecalul. 2ar saracinul cum a v'zut pe *fânt a ridicat suli)a, tic'losul şi pierz'torul, ca s'l ucid',

dar îndat' i sa uscat mâna şi stând în v'zdu- întins' şi neputând s' o lase în 3os, urma dup'&uviosul, ruândul s' io t'm'duiasc'. 2ar *fântul 7riorie, apropiinduse de mâna ceaîndr'znea)' şi, atinânduse de dânsa, a t'm'duito.

>>>8u mult mai departe l-a întâmpinat un om îndrăcit care se c&inuia cumplit* (eci, făcându-i-semilă de el, /u%iosul a făcut rugăciune către (umnezeu, zicând1 J Doamne, miluie&te 5idirea $a&i nu o lsa s se tiraniseasc de diaoli J* $tunci îndată a ieşit dracul din omul acela şi s-atămăduit*

>>>$poi s-a dus la 6esalonic pentru a doua oară şi a petrecut în Mânăstirea Sfântului Mina, nea%ândnici un fel de &rană sau acoperământ decât o &aină pe care o a%ea ziua şi noaptea*

/ând flămânzea, ieşea din iserică şi mergea prin casele oamenilor şi unde îi %edea mâncândintra şi el şi şezând la masă cu dânşii, mânca* $şa a petrecut multă %reme* $poi iarăşi se căiapentru fapta aceasta, socotind că nu este cu cu%iinţă să mănânce din osteneli străine, nefiindpoftit sau c&emat de cine%a* entru aceea a luat &otărâre să petreacă nemâncat în iserica mai suspomenită, până când îi %a trimite (umnezeu ajutor dintru înălţime* Deci, precum rnea pe

6roorocul lie prin corbi, pe Daniil n groapa leilor, &i pe muli ali mbuntii robi ai ui n



multe cipuri, a&a &i pe Sfântul Grigorie nu l-a lsat s fie lipsit de ran@ ci a luminat pe ofemeie, poruncindu-i s-i duc ran n fiecare 5i#

>>>(eci, liniştindu-se Sfântul acolo, a %enit la dânsul o femeie săracă şi %ădu%ă* lângând cu amar şi rugându-se cu lacrimi, i-a spus că a a%ut o casă mică, care a putrezit şi a căzut5 deci să-şi facămilă de dânsa şi să-i ajute ca să o zidească din nou* #ar Sfântul, milosti%indu-se, a zis către dânsa1

JDu-te &i ncepe lucrul &i Domnul Dumne5eul sracilor, i a trimite a1utorJ# .emeia aceea,a%ând credinţă mare în cu%ântul Sfântului şi părându-i-se că a luat ce%a în mâinile sale, ducându-se a început să pună temelia casei* 9i îndată din locul acela a iz%orât o mulţime de smoală pe care%ânzând-o, nu numai că şi-a zidit casa, cu preţul cel luat pe smoală, ci şi &rana sa o scoteasporindu-şi toate cele de treuinţă, cu îndestulare*

>>>+n cetatea aceasta era un frate milosti%, care slujea cu îndemânare săracilor* $cestuia, un iuitor de 2ristos, i-a dat trei porci, ca să-i împartă săracilor* >l, tăindu-i şi împărţind carnea la săraci, aoprit o parte pentru sine şi mergând în cealaltă zi la iserica aceea în care se ne%oia Sfântul, seruga lui (umnezeu, ătându-şi pieptul, ca să-i ierte păcatul* #ar /u%iosul, ca un prea%ăzător,

cunoscând fapta lui, s-a apropiat de dânsul şi i-a zis1 J4n 5adar i bai pieptul fr folos, c denu ei mpri la sraci carnea pe care ai oprit-o pentru tine, nu-i ascult Domnul rugciuneaJ# #ar el, auzind acestea, s-a minunat de cunoştinţa Sfântului şi, cerând iertare de la/u%iosul, s-a dus şi a împărţit şi partea cealaltă, ce o oprise pentru sine*

$scultaţi şi alte fapte mai minunate ca să cunoaşteţi cât dar a%ea de la (umnezeu, căci cunoşteacele ce erau departe şi cele %iitoare, ca şi cum ar fi fost de faţă*

>>>

3iniştindu-se Sfântul în c&ilia lui, dia%olul, ca să-l supere, a intrat într-un om neun, care se aflaîntr-acea cetate* $poi, fiind izgonit dracul din om, a alergat la c&ilia Sfântului şi intrând înăuntrua sărit în spinarea /u%iosului şi a început a juca pe genunc&ii şi pe umerii lui, râzând fără ruşine*#ar /u%iosul, rugându-se în taina inimii sale, a c&emat numele lui (umnezeu şi, suflând asupradia%olului, l-a izgonit*

>>>$ltădată, prefăcându-se în şarpe mare, a început a umla pe su rogojina Sfântului, iar alt drac aînceput a az%ârli cu pietre în c&ilia Sfântului şi striga cu glasuri neasemănate ca să-l sperie* /utoate acestea, iruindu-i şi ruşinându-i, dia%olii s-au dus amândoi* ci Sfântul, cu darul lui

Dumne5eu care petrecea ntr-nsul, cunoscând toate me&te&ugurile lor, le strica lesne ca peni&te esturi de pian1en#

>>><n mona& petrecea în acea %reme aproape de iserica Sfântului Mina, şezând deasupra unuistâlp, făcând şi lucru de mâini* #ar Sfântul Grigorie, a%ând mai dinainte cunoştinţă de la (u&ulSfânt de mutarea lui granică din %iaţa aceasta %remelnică, i-a %estit-o, zicând1 Jas-te delucrul mâinilor tale &i ngri1e&te-te de suflet, c s-a apropiat sfâr&itul 5ilelor tale &i ei cltori pe o cale strin, pe care niciodat nu ai cltoritJ# (eci, după cu%ântul /u%iosului, după

puţine zile stâlpnicul s-a dus la (omnul*



>>>

$lt ieromona&, cu numele de 6eodul, a %enit odată la /u%iosul pentru inecu%ântare şi sfătuire*/ând %oia să plece, /u%iosul i-a zis1 J%ergi cu pace &i spune-i printelui tu s-&i pregteascmormântul, c are s se sfâr&eascJ# 9i după puţine zile după proorocirea Sfântului, $%a acela aadormit*

>>>>rau alţi doi fraţi după trup, cunoscuţi şi prieteni ai /u%iosului, pe care îi sfătuia adeseori să sefacă mona&i* (ar ei nu primeau sfaturile lui, aducând multe pricini* Sfântul cunoscând maidinainte cele ce a%ea să li se întâmple, a zis către dânşii1 J.u sftuiesc cele ce sunt defolos, dar de reme ce nu primii sftuirea mea cea folositoare &i socotii nerednici dedânsa, pentru frica, mic&orarea &i mpuinarea oastr de suflet, s &tii c n acest an ei fi luai de oaste, de&i oi nu oii aceastaJ# #ar ei, socotind că Sfântul le zice aceasta despre oasteacea pământească, nu au ăgat în seamă cu%intele lui* (ar nu s-a împlinit anul şi au muritamândoi*

>>><n oarecare mona& pustnic se prefăcea că are drac şi făcea multe neorânduieli ca să-l ocărască şisă-l ată ceilalţi fraţi care petreceau aproape de dânsul* #ar aceia, %ăzându-l făcând neunii, l-auprins, l-au legat şi l-au dus la /u%iosul ca să scoată dia%olul din el* Sfântul, cunoscând ade%ărul,a mustrat scopul cel prefăcut şi neade%ărat al mona&ului aceluia, zicându-i1 J%ini, ticlosule,cci te prefaci c ai drac, dar nu-i folose&te aceast frnicie, cci, dac oie&ti s temântuie&ti &i s dobânde&ti 4mpria erurilor, las-i aceast frnicie &i apuc-te a lucraalt fapt bun@ mai ales roag-te lui Dumne5eu s fug dracii de tine &i cu nlesnire te ei

mântuiJ#>>>

<n om oarecare a%ea multă dragoste şi e%la%ie către Sfântul şi %enea adeseori la el pentru folosulsufletului său* (ar odată, %enind după oicei, i s-a întâmplat de a aflat un om mort în drum şi,trecându-l cu %ederea, s-a dus la Sfântul* #ar /u%iosul, când l-a %ăzut a zis către dânsul1 JFBfrate, pentru ce nu ai ngropat mortul pe care l-ai ntâlnit n drum, &i apoi s fi enit la mine,ci l-ai trecut cu ederea &i nu l-ai socotit ntru nimicKJ #ar el, auzind cu%ântul acesta, foartemult s-a mirat de cunoştinţa lui*

>>><n oier a%ea dregătorie de comit, şi căzând într-o greşeală mare îi stătea înainte moartea, dinpartea stăpânitorului 6esalonicului, care îl şi înc&isese în temniţă şi îi &otărâse pedeapsa* #ar Sfântul nici nu auzise nimic din cele despre dânsul, nici nu îl rugase nimeni să mijloceascăpentru el către domnul cetăţii* /i, de la (umnezeu înştiinţându-se despre pedeapsa lui, îndată s-adus la domnul locului aceluia şi cu multe rugăciuni l-a iză%it din temniţă şi de la moarte*

>>>:dată Sfântul s-a sfătuit cu unul din ucenicii lui să se ducă în părţile Scla%oniei şi să sesălăşluiască în munţii de acolo* (eci, pornind şi mergând puţină cale, îndată s-a întors înapoi cu

foarte mare graă* #ar ucenicul, %ăzând această granică întoarcere, a zis către dânsul1 J(ar



pentru ce, părinte, te-ai întors aşa de repede, căci foarte ine mergeam pe caleJ Sfântul a ziscătre dânsul1 J'rate, doream s mergem &i s locuim n acel loc, dar am 5ut c acolo nu estesoare, &i nu de mult reme, prin oina lui Dumne5eu, a nlit asupra sclaonilor mulimede oaste de barbari care au prdat &i au omorât pe toi locuitorii acelui loc, ncât curgeasângele &iroaie# ;poi au ars cu foc toate cetile &i le-au pustiitJ# entru aceea /u%iosul ziceaacestea1 J'r semn &i fr estire dumne5eiasc nu m oi strmuta din loc n locJ#

>>><n mona& era dator unui tânăr un galen şi mergând mona&ul acela la marele Grigorie, între alte%ore ce a zis către dânsul i-a spus şi aceasta1 că este dator cu un galen cutărui tânăr* #ar /u%iosul, auzind acestea, a zis către dânsul1 JSârguie&te-te a plti cât de curnd, ca s nu rmâi dator n eacul ce a s ie# ci tânrul acela cruia i e&ti dator degrab a muriJ#

(upă ce a auzit acestea, mona&ul acela s-a minunat de cunoştinţa mai înainte a sfântului şidegraă a plătit datoria* #ar tânărul acela, după proorocia Sfântului, peste puţine zile s-a dus către(omnul* (upă moartea şi îngroparea aceluia, s-a dus unul din prietenii săi şi i-a spus /u%iosului*#ar /u%iosul întristându-se de moartea tânărului, a zis către cel care îi adusese %estea1 J'rate,

nicidecum s nu te ntriste5i pentru moartea prietenului tu, ci tu pregte&te-te de aceasta,cci curând te ei duce &i tu dup dânsulJ# 9i după proorocia Sfântului s-a dus şi acesta din%iaţa aceasta*

>>>$lt mona&, anume $tanasie, care a%ea %iaţa împodoită cu fapte une, ne-a po%estit acestea*:dată mi-a %enit în gând să mă duc la /onstantinopol* 9i mergând la Sfântul să iauinecu%ântare pentru călătoria ce a%eam să o fac, /u%iosul mi-a zis1 J;m 5ut un mona,anume ;tanasie, rând s mearg la onstantinopol, &i punându-&i n corabie celetrebuincioase pentru cltorie, a lsat toate acolo &i s-a ntors napoi, iar eu am 5is ctre

dânsul! J;u doar pentru mine i s-a descoperit aceasta, printeKJ ar el a 5is! DaJ#;poi trecând trei sptmâni, noi ne-am pregtit de cltorie &i, punând n corabie celetrebuincioase, a enit la Sfântul Grigorie n acea reme un boier, pe nume George, ca s iabinecuântare, cci oia s se duc &i el n =i5an pe uscat# 9i, aând s treac prin locuri grele, cerea de la Sfântul binecuântare &i rugciune ca s-l p5easc Dumne5eu de prime1dii#;cel boier aea dregtoria de protosingelar, adic mai mare peste o&ti# ar printele nostruGrigorie, apucându-m de mân, a mpreunat mâna mea cu mâna lui George &i strângându-le pe amândou a 5is! J%ergând cu a1utorul lui Dumne5eu, iat c trimit &i peacest frate cu tine, cci din multe neca5uri &i strâmtorri te a scoate Dumne5eu prin dânsulJ#

(eci eu, uitând de toate cele ce pusesem în coraie, am urmat pe G&eorg&e, după porunca/u%iosului* 9i luând iarăşi inecu%ântare, am pornit* (upă ce ne-am apropiat de 2risopoli,slugile cârmuitorului îndată au prins pe G&eorg&e, care mergea cu mine, şi l-au dus legat la el*/ăci împăratul poruncise cârmuitorului să pună străji la cetatea aceea* (ar, fiindcă eu eramcunoscut cu cei care au prins şi au legat pe G&eorg&e, m-am rugat lor cu multă sârguinţă şi de-aia l-am iză%it din legături*

Mergând noi de acolo şi ajungând la o cetate ce se numea Voleri, un oier al cârmuitorului iarăşi

a prins pe G&eorg&e şi %rând să-i facă rău, eu m-am rugat oierului aceluia cu multă smerenie şi



cu dumnezeieştile rugăciuni cele ine primite ale /u%iosului Grigorie, G&eorg&e s-a iză%it dene%oia ce a%ea să pătimească* (upă ce am scăpat de acolo şi am călătorit puţină cale, am ajuns laun râu ce se numea Maronul, pe care l-am trecut*

$poi mai călătorind, am ajuns la mare şi, intrând în coraie, am plutit cu ună sporire şi fără nicio supărare din partea tâl&arilor de mare, care pândeau pe acolo* $şa am ajuns la Bizanţ, şi eu am&otărât să locuiesc acolo* #ar G&eorg&e, ispră%indu-şi toate treurile sale cu ine şi luând o

oierie de la împăratul care se numeşte #lustrie, întorcându-se acasă, a mers la /u%iosul şiîmrăţişând şi sărutând cinstitele sale picioare cu multă e%la%ie, îi po%estea toate supărările cepătimise în călătorie, şi cum, prin dumnezeieştile lui rugăciuni, l-a iză%it (umnezeu din toateacelea prin mijlocirea lui $nastasie, prietenul său*

(upă trei luni a %enit şi /u%iosul de la 6esalonic la /onstantinopol, unde petreceam eu şi,zăo%ind puţină %reme, ne-am dus amândoi la muntele :limpului şi acolo petrecând puţin acunoscut cu du&ul că %ine un ucenic al lui de la 6esalonic* (eci, ieşind din muntele :limpului, amers întru întâmpinarea ucenicului său* #ar ucenicul, %ăzând pe părintele său că %ine spre dânsul,i-a zis1 Jrea cinstite părinte, pentru tine am %enit căci doream foarte mult să te %ădJ* #ar

/u%iosul a zis1 J9i eu iar&i pentru tine am enit de la Flimp, ca s nu te ostene&ti cutându-mJ#

>>><n mona& pe nume ;a&aria, petrecea în 6esalonic, unde a zidit o iserică frumoasă în numeleSfântului Mare Mucenic Mina* 3ângă acea dumnezeiască iserică locuia o femeie %ădu%ă* (ecimona&ul acela nesuferind pe femeie să petreacă acolo, aproape de iserică, pentru sminteală,%oia s-o izgonească* #ar femeia s-a dus la /u%iosul şi s-a rugat cu lacrimi să-l sfătuiască pemona&ul ;a&aria să nu o supere, alungând-o din casa ei* (eci /u%iosul a rugat pe ;a&aria să nu

necăjească pe femeie, Jc n-ai - a 5is el ctre dânsul - nici o suprare de la dânsaJ* #ar ;a&arian-a %rut nicidecum să asculte sfaturile /u%iosului, ci mâniindu-se încă şi mai rău a poruncit să-idărâme casa ei*

/u%iosul, %ăzând firea lui cea nemilosti%ă şi fără de omenie, lăsându-l în pace, se liniştea dupăoiceiul lui şi se ruga lui (umnezeu ca să iconomisească lucrul după %oia 3ui* #ar (umnezeu,/are este 6atăl orfanilor şi scutitorul %ădu%elor, degraă a făcut izânda asupra mona&ului celnemilosti% şi nesupus, trimiţând asupra lui un drac cumplit, care-l c&inuia foarte rău şi n-a pututîn alt fel să scape de dracul cel cumplit, până când l-au dus la /u%iosul şi a făgăduit că %a împlinitoate câte l-a sfătuit el* $uzind /u%iosul făgăduinţa lui şi milosti%indu-se spre dânsul, a făcut

rugăciune către (umnezeu şi îndată s-a iză%it de drac*$poi, %enindu-şi în fire, a mulţumit /u%iosului, iar pe femeie n-a mai supărat-o*

>>>$lt mona&, anume etru, iuind tăcerea şi liniştea /u%iosului şi râ%nind %ieţii lui celeiîmunătăţite, a %rut să-şi facă c&ilie aproape de a /u%iosului Grigorie, ca a%ându-l de-a purureapildă %ie înaintea oc&ilor săi, să se îndemne către urmarea faptelor une ale lui* (eci, începând alucra la c&ilie, au ieşit nişte %ipere dintr-o piatră şi l-a muşcat una de picior şi alta de mână* 9imâ&nindu-se foarte mult şi temându-se de moarte a alergat la /u%iosul şi căzând înaintea lui, i-a

arătat rănile unde îl muşcaseră %iperele*



#ar el smerindu-se, nici n-a %rut să se uite spre răni, ci a zis către dânsul1 JDu-te &i te atinge demormântul 6reacuiosului Daid &i el te a tmduiJ# #ar etru, durându-l muşcăturile%iperelor, a zis către /u%iosul1 J:, părinte sfinte, nicidecum nu mă %oi depărta de la tine, şi nu%oi înceta supărându-te, până când, milosti%indu-te, mă %ei tămădui şi mă %ei iză%i de durerilemorţii ce m-au înconjurat, căci cred că poţi să mă tămăduieştiJ* $tunci /u%iosul, făcându-i-semilă de dânsul, s-a rugat lui (umnezeu să-l %indece de muşcăturile acelea, şi numaidecât s-a

făcut sănătos şi a mulţumit Sfântului*>>>

: fecioară a%ea o mare durere la oc&i, încât era să se primejduiască a-şi pierde %ederea* Venindla Sfântul, se ruga cu lacrimi, zicând1 J >obule al lui Dumne5eu, fie i mil de mine pctoasa &i m i5be&te de cumplita durere a ocilor, c m prime1duiesc a-mi pierde luminaJ* #ar el,rugându-se lui (umnezeu şi făcând cu sfânta lui mână semnul Sfintei /ruci pe oc&ii aceleiolna%e, îndată s-a tămăduit şi a prea mărit pe (umnezeu*

etrecând /u%iosul în c&ilia sa, liniştindu-se şi îndeletnicindu-se cu ne%oinţele cele pustniceşti,

de-a pururea %orea cu ucenicul său cu%inte du&o%niceşti şi pline de tot folosul sufletesc* ar nuna din nopile acelea, n care uiosul se ndeletnicea cu unele ca acestea, &e5ând &i orbind dup obicei cu ucenicul su, acesta a 5ut ie&ind din gura uiosului foc &i lumina toat faalui, cci ddea ra5e ca soarele# 9i nu numai o dat, sau de dou ori a 5ut aceasta, ci de mai multe ori#

+5ând aceast minune, s-a nfrico&at ucenicul, &i c5ând la picioarele uiosului s-a rugat s-i descopere lui acea tain minunat, pe care adeseori o edea când &edea de orb cudânsul# ar uiosul, cu blândee &i cu smerenie, dup obiceiul su, a 5is ctre dânsul!

J;ceasta o pricinuie&te credina ta, fiule, cci eu m &tiu pe mine c sunt om pctos# 4ns 5icie! c de se a curi omul pe sine de patimile trupului &i ale sufletului, atunci, dup cumnsu&i ?ristos a 5is! J$atl &i 'iul &i Sfântul Du in s se sl&luiasc n unul ca acelaJ#Deci, dup ce se a nrednici s se fac ntr-acest cip, atunci nu mai grie&te el, ci Dumne5eu, el ce locuie&te ntru el# Dup cum 5ice! +oi eni &i loca& la el oi face # 9i cuântul Domnului , dup cum 5ice psalmistul, este cu foc lmurit J#

J4ns &i tu, fiule, dac te ei neoi a te curi pe tine de patimile trupului &i ale sufletului, &i dac ei tia cu sabia Duului spinii patimilor, &i dac te ei ruga struitor lui Dumne5eu, ca4nsu&i s-i de5rdcine5e &i focul cel dumne5eiesc s ard materia cea plin de patimi rele &i

s nmuleasc n sufletul tu rodul faptelor bune, atunci &i tu te ei face loca& ndemânatic,curat &i rednic de sl&luirea lui Dumne5eu n tine@ iar cuintele tale or strluci, dup cuma fcut Dumne5eu cu smerenia mea, pentru milostiirea ui cea nemsurat# Dar eundr5nesc s 5ic ctre dragostea ta, c pentru nencetatele rugciuni, care de-a pururea senal ctre .l, 5iua &i noaptea, din adâncul inimii mele, m-a cercetat cu dumne5eiasca ui mil#

;poi mi-a trimis sabie cu amândou prile ascuite &i aurit, a crei frumusee nu pot a ospune, &i dintr-nsa strlucesc ra5e luminoase ca fulgerul, pe care Dumne5eu, ca un milosti

i-a descoperit ie de le-ai 5ut# Deci, p5e&te-te s nu spui taina aceasta nimnui, cât oi fi n



ia, ca nu, au5ind, oamenii s socoteasc cea de laud pentru mine, cci atunci oi cdeadin slaa lui Dumne5eu, pentru slaa de la oameni# eu numai ie i-am spus, ca unui ucenic al meu, iubit &i neoitor ctre fapte buneJ#

>>><n mirean a%ea multă dragoste şi e%la%ie către /u%iosul, şi %enind odată să ia inecu%ântare dela el, când %oia să se întoarcă, /u%iosul i-a zis1 JGte&te-te de moarte, c s-a apropiat remea

ducerii tale din iaa aceasta remelnicJ# #ar el ascultând cu%intele acestea, ca de la un înger allui (umnezeu, îndată şi-a împărţit toată a%erea la săraci şi făcându-se mona& iscusit, după puţină%reme a răposat în (omnul*

>>>: femeie care a%ea mare durere de cap şi pătimea rău, ca şi cum ar fi fost îndrăcită, nea%ândaltce%a ce să facă, a %enit la Sfântul şi, luând inecu%ântare, i-a spus patima durerii capului*$poi, căzând cu totul la picioarele /u%iosului, se ruga cu lacrimi să o tămăduiască* #ar /u%iosul,apropiindu-se de dânsa, şi-a pus mâinile pe capul ei şi, făcând rugăciune către (umnezeu, i-aşters sudorile de pe faţă şi în acest c&ip a iză%it-o de acea mare fierinţeală şi durere* #ar ea s-adus la casa ei ucurându-se, prea mărind pe (umnezeu şi mulţumind /u%iosului*

>>><n om pe care îl prindeau frigurile, c&eltuindu-şi toată a%erea sa la doctori, n-a putut nici într-unc&ip să se tămăduiască, ci dimpotri%ă, mai rău îi era* (eci a %enit în taină la /u%iosul şi s-aîmrăcat cu rasa lui, pe când îl scuturau frigurile şi îl c&inuiau5 iar când s-a dezrăcat de rasă,îndată a scăpat de friguri şi s-a făcut sănătos*

>>><n mona& a%ea du& necurat ce îl muncea foarte tare* (eci a mers la /u%iosul, neştiindu-l nimenică este îndrăcit, căci toţi socoteau că pătimeşte de o oală firească* +nsuşi dracul din dânsul grăia

către /u%iosul, zicând1 JGrigorie, iarăşi ai %enit să mă izgoneşti şi de aiciJ /ăci îl mai izgonise/u%iosul pe acest drac dintr-un om, pe care îl lo%ise cu oală grea la şale şi la pântece* 9i iarăşi aînceput dracul a striga, zicând1 JGrigorie, cu rugăciunile tale mă arzi şi mă izgoneşti şi de aici4#ar acum că intră în iserică, a ridicat mâinile către (umnezeu şi se roagă 3ui, ca să măizgonească şi de aici* (e aceea iată ies şi mă duc de frica 3ui, şi de acum înainte nu %oi mai intraîn zidirea lui (umnezeuJ* $cestea zicând, a ieşit dia%olul în faţa tuturor şi îndată s-a tămăduitmona&ul din ceasul acela*

>>><n ucenic al /u%iosului, anume #oan, ărat cucernic şi împodoit cu tot felul de fapte une, ne-

a po%estit multe fapte folositoare de suflet, între care şi următoarea1 J#eşind noi din c&ilie, într-odimineaţă, ca să mergem unde%a, pentru oarecare treaă, şi mergând pe cale, mi s-a întâmplat dem-am depărtat de /u%iosul şi de fraţii cu care eram, şi m-am rătăcit5 apoi căutând pe /u%iosulprin multe locuri, nu l-am aflat nicidecum* +ntr-al şaselea ceas din zi, umlând şi căutându-l şiuitându-mă înapoi, am %ăzut pe /u%iosul %enind după mine*#ar când am zis1 J#ată-l pe părintele4J el îndată s-a făcut ne%ăzut oc&ilor mei* 9i aia după treizile întorcându-mă, am %enit la /u%iosul şi i-am zis1 Jărinte, dar nu te-ai arătat mie alaltăieri încutare locJ #ar el, smerindu-se, %oia să ascundă cele ce s-au întâmplat, însă în urmă, fiind silit demine, mi-a spus acestea1 J4ntr-ader, n 5iua aceea mergeam cu tine pe cale, fiule, pân te-ai

dus n cutare sat@ atunci m-am desprit de tine precum &i tu singur &tiiJ#



>>>+nsă şi Simeon, despre care am pomenit de multe ori, ne-a po%estit astfel, zicând1 J/ă de multeori am stat în iserică şi mi s-a arătat /u%iosul, cântând împreună cu mine, şi îndată se făceane%ăzut din calea mea* +nsă după puţină %reme iarăşi mi se arăta, stând în acelaşi loc unde stăteaşi altădată*)

>>><n om, fiind cuprins de răceală, se ruga /u%iosului ca să-l scape de acea neputinţă, însă dânsulnu %oia* #ar olna%ul, aflând %reme potri%ită, când s-a sculat /u%iosul de pe cinstitul săuaşternut, atunci îndată s-a culcat acolo olna%ul cu mare credinţă* /u%iosul, %enind şi găsindu-lculcat în aşternutul său, %oia să-l izgonească* (ar el a zis către dânsul1 J8u mă %oi scula, până numă %oi face sănătos4J $tunci, atingându-se /u%iosul cu mâna de cel olna%, îndată s-a iză%it deacea oală, sculându-se sănătos*

>>><n cu%ios care petrecea pe un stâlp, trimiţând odată pe ucenicul său la ascultare, %răjmaşul,

urâtorul mântuirii oamenilor şi pierzătorul, a meşteşugit şi a adus o femeie să slujeascăstâlpnicului aceluia, până când îi %a %eni ucenicul, zicând că este cunoscută şi rudenie aucenicului* (eci zăo%ind ucenicul într-acea ascultare şi petrecând ea multă %reme lângăstâlpnicul şi slujindu-l, aşteptând %enirea lui, semănătorul de neg&ini a început a aprinde în trupulstâlpnicului dorinţă necinstită* .iind şi femeia aprinsă de aceeaşi dorinţă, se silea să se suie lastâlpnic, ca să se înfăptuiască fărădelegea şi să se nască păcatul*

/unoscând-o aceasta /u%iosul, cu darul lui (umnezeu, a înţeles că treuie să alerge acum săajute fratelui său, în %remea ne%oinţei, după cu%intele înţeleptului, care zice1 J.raţii întru ne%oi,

de ună treaă să fieJ, şi J.rate pe frate ajutând, sunt ca o cetate neiruităJ5 deci, dacă nu se %agrăi a scoate pe fratele din gura %icleanului, îndată se %a face roul celui străin şi de mareucurie dia%olilor* 9i deşi era foarte sla cu trupul, îndată luându-şi toiagul, s-a dus acolo şi agonit pe femeie cu mare ruşine* #ar pe stâlpnic, dojenindu-l şi mult în%ăţându-l pentru folosulsufletului, şi întărindu-l, l-a lăsat în pace*

4ns dac am oi s poestim toate minunile câte a fcut uiosul Grigorie, ele coâr&escmintea noastr &i cuântul nu poate s le cuprind, iar remea nu a1unge a poesti faptelebune &i darurile ce le luase de la Dumne5eu, cum &i la ce nlime de fapte bune se suise acest sfânt de Dumne5eu nelepit# Dar din cele ce am scris, poate s cunoasc fiecare cât

ndr5neal aea ctre Domnul# ci, adunând toate faptele bune, s-a fcut loca& al Sfântului Du &i a a1uns la culmea faptelor bune#

/u dumnezeiască cugetare netezea calea pustniciei, stricând toate împiedicările %răjmaşilor şipo%ăţuind la calea pocăinţei* /u pri%eg&erea a izgonit lene%irea şi atât de mult a risipitîntunericul ei, încât nici c&iar în somnul lui n-a putut să-i arate %răjmaşul %reo nălucire, precumare oiceiul de a se arăta în %is celor iuitori de înţelepciune* /ăci el, după numirea lui, erapri%eg&etor întru faptele une, încât nicidecum nu era cuprins de somnul cel purtător de moarte*+nfrânarea ucigătoarelor patimi şi izgonirea plăcerilor, atât de mult a păzit-o, încât petrecea ca un

înger, căci se &rănea cu darul rea Sfântului (u&*



Srcia lui era apostolic &i mbrcmintea eangeliceasc, cci numai cu o ain proast&i acoperea trupul# u astfel de petrecere trind el, atât de mult &i-a curit sufletul &i trupul de toate patimile, ncât s-a fcut rednic de preoie &i irotonindu-se dup lege, a fost preot rednic &i de Dumne5eu ales, slu1ind Sfânta iturgie cu inima 5drobit &i cu duul smereniei#

$%ea încă şi rădare multă, încât toate ispitele ce i se întâmplau, ori de la draci, ori de la oameni,cu multă lândeţe le înlătura, urmând pe părinţii cei mai înainte de 3ege1 pe #o%, întru pătimiri şiîntru munci5 pe #osif, întru ispite5 pe $%raam, întru credinţă şi pe toţi ceilalţi* /u smerenia lui asmerit şi pe cei tineri şi mândri5 îngâmfarea sla%ei deşarte a lepădat-o şi a urât-o, precum îl arăta&aina lui cea smerită şi proastă* Sfiala n orbire era neasemnat, cci orbea cu multblândee &i cucernicie, de aceea a mo&tenit pmântul, cum 5ice Domnul#Dragostea &i milostiirea atât de mult le-a câ&tigat-o uiosul Grigorie, ncât nu pomeneanicidecum rul cuia &i toate suprrile ce-i eneau asupra, le rbda ca pe ni&te pricini debucurie, p5ind pân la sfâr&itul ieii sale aceast ludat doime a faptelor bune, adicdragostea &i milostiirea# (ar mai înainte de toate, a păzit cu de-amănuntul credinţa cea dreaptă,

şi în cu%inte şi în fapte, a%ând către dânsa râ%na nemărginită şi înfocată*

e eretici îi gonea cu toată puterea sa şi pe toţi îi în%ăţa cu cu%intele sale, să se înc&ine Sfintelor icoane şi să le cinstească după predania Bisericii, nu ca pe un (umnezeu, precum ârfesc cei fărăde minte şi neuni* entru aceea a iză%it pe mulţi de urâciunea aceasta şi i-a po%ăţuit la dreaptacredinţă, făcându-i să-şi %erse şi sângele pentru aceasta5 după cum şi el mărturiseşte, către toţi, căera gata, pentru cinstirea Sfintelor icoane, să primească moartea* (eci, cu mărturisirea aceasta s-a făcut mucenic, şi fără ătăi şi fără răni a luat cununa mucenicească*

6e lâng toate aceste fapte bune, era nrdcinat &i sfânta rugciune n inima lui, aând mintea sa totdeauna pironit la Dumne5eu &i se eselea orbind cu .l, pe are mpreun cusfinii ngeri ludându- &i slindu-, a luat de la .l aruna 4mpriei erurilor &i negritadulcea a fericirii dumne5eie&ti#

(eci, petrecând cu astfel de cu%ioşie şi %ăzând cele cereşti fiind încă pe pământ, a %enit %remeasă se ducă către /el dorit* 9i rând Dumne5eu ca s-l ceme la Sine &i s-l a&e5e n ceatangereasc ca pe un nger pmântesc, ca s-l prea mreasc cu lumina cereasc &i s-l odineasc n bucuria drepilor &i prea cuio&ilor, ca unui drept &i prea cuios pustnicdesâr&it, a trimis asupra lui o boal foarte grea, a epilepsiei, ncât 5cea pe pat nemi&cat#

6entru aceea se ruga lui Dumne5eu fierbinte, ca s-l u&ure5e de boala aceea &i s-i dea boalaidropicei, ca s se umfle &i s putre5easc trupul lui# Deci Dumne5eu a ascultat rugciunealui &i a ridicat de la dânsul patima aceea &i i-a dat- o pe cea care a cerut-o@ &i atât de mult i s-aumflat trupul, ncât se edea ca o folie umflat de ânt &i numai dup glas se cuno&tea#

;cestea ptimindu-le uiosul n ora&ul ;lon, lâng cetatea $esalonicului, a au5it de boalalui prea cuiosul Simeon, pe care de multe ori l-am pomenit mai sus, care era &i stare &i unci al uiosului# ;cesta s-a ntristat foarte &i a trimis scrisoare cu mare rugminte cemându-l la sine, scriindu-i astfel! 08iule, 7riorie, am auzit de boala ta şi foarte m' mâ-nesc şi ca s' nu

se scurteze via)a mea, f'r' de vreme, cu amar' şi 3alnic' moarte, din pricina întrist'rii despre



boala ta, vino te ro, fiule, ca s' ne mai vedem întru aceast' via)', c'ci cred c' dac' vei rua peDumnezeu, )ie î)i va da putere şi vei putea veni, ca şi auzind înv')'turile tale bune şi vorbeledulci şi de suflet folositoare, s' ne bucur'm împreun' şi s' mul)umim bun't')ii lui Dumnezeu0.

Deci fericitul primind scrisoarea de la unciul &i stareul su, de&i era foarte slab &i obosit debtrânee &i de neoinele pustnice&ti, cum &i de boala cea cumplit ce-l cuprinsese, punându-&i nde1dea n Dumne5eu &i ntrindu-se cu a1utorul ui, apoi fiind ndemnat &i de dragostea

&i dorul ctre duonicescul su printe &i ntor, a trecut toate cu ederea, btrânee,slbiciune, boal &i lungimea cltoriei, &i pornind n cale ncet-ncet, cu a1utorul lui Dumne5eu, a trecut lungimea cii &i cu mult osteneal a a1uns la onstantinopol# ;colo aaflat liber pe unciul su Simeon, cci pân atunci fusese ncis n temni, din porunca lui eon ;rmeanul, care mprea atunci, pentru mrturisirea bunei credine &i pentru cinstireaSfintelor icoane#

Deci, 5ându-se unul cu altul, cu nespus bucurie s-au mângâiat foarte, apoi, srutându-secu dragoste duoniceasc, uiosul Grigorie a c5ut la pmânt &i a mbri&at picioarelestareului &i printelui su duonicesc# ar unciul su, Sfântul Simeon, a srutat pe

uiosul Grigorie, ca pe un iubit fiu &i rudenie dup trup, cci din tânra ârst l crescuse &i-l pouise la calea mântuirii &i a ieuirii pustnice&ti# ;poi dup ce s-au bucurat &i s-aumângâiat din destul, ndulcindu-se cu orbirile duonice&ti &i de folos sufletului, s-audesprit#

Sfântul Simeon s-a dus iarăşi la mânăstirea sa, iar /u%iosul a rămas la /onstantinopol*

(eci, c&inuindu-se /u%iosul un an întreg cu acea oală cumplită şi necăutîndu-se cu nici un felde doctorie, căci se pregătise de moarte, şi-a cunoscut mai înainte mutarea sa şi a zis către fraţii

care erau cu dânsul1 J'railor, ndr5nii, c sfâr&itul ieii mele s-a apropiat# Deci luai-m &i ducei-m n casa cea primitoare de strini, cci dup douspre5ece 5ile a fi sfâr&itul meuJ*$ceia pregătindu-i patul, l-au pus pe dânsul şi ridicându-l, l-au dus acolo unde le-a poruncit* 9idupă douăsprezece zile, adică în a douăzecea zi a lunii noiemrie, şi-a dat cinstitul său suflet lui(umnezeu* $tunci omul ceresc s-a dus la ceruri şi a adormit cu părinţii lui, ajuns întru ătrâneţiadânci şi desă%ârşit în faptele pustniceşti*

'raii, dup fericitul lui sfâr&it, au pregtit cele de ngropare &i când l duceau pe nslie (pat)ca s ngroape cinstitele &i sfintele lui moa&te, s-a apropiat cu credin un bolna care aea oboal cumplit, ncât nu putea s stea drept, ci era aplecat &i gârboit# ;cesta cum s-a apropiat

de nslie, parându-i c a pus cinea mâna pe el, s-a ntors &i a ntrebat pe fratele care eraaproape de dânsul! J;u tu te-ai atins de mineKJ ar el a rspuns! J<u, nu euJ# Deci atunci acunoscut c era puterea lui Dumne5eu care umbrea moa&tele sfinte ale uiosului &i i-a dat ndat tmduire &i s-a ndreptat de gârboirea lui, neaând nici urm de boal#

>>>Dup ce s-au ngropat sfintele moa&te n pmânt, un alt om aând un du necurat care l cinuia cumplit, eni &i se apropie de mormântul Sfântului &i, stând acolo, cema numele lui n a1utor#



.raţii care erau şi petreceau în acea mânăstire unde era îngropat Sfântul, judecând cu toţii că nuse cade să îngroape în pământ un asemenea odor scump ca acela, au scos afară racla cu Sfintelemoaşte* ar cel ndrcit, petrecând puine 5ile lâng racla Sfântului, a scpat de duul cel necurat cu rugciunile lui &i fcându-se cu totul sntos, s-a dus acas slind pe Dumne5eu#

>>><n altul iarăşi era supărat de un du& necurat, ca şi cel dintâi* $cesta, cum a %enit şi s-a atins de

moaştele Sfântului, îndată s-a iză%it de du&ul cel necurat şi s-a dus la casa sa ucurându-se*>>>

<n om a%ea la un picior o uă ce se numea carc&in DcancerE şi mulţi ani pătimind de acea oalăne%indecată, a %enit la sfintele moaşte ale Sfântului şi numai ce s-a uns la ua sa cu picăturilece ieşeau din racla Sfântului, îndată s-a tămăduit*

>>><n altul, a%ând o rană ne%indecată de mulţi ani şi neputând nici un doctor să-i folosească, nici cualte uruieni %indecătoare a-l %indeca, acela numai ce a %enit şi s-a uns cu mir de la Sfântul şiîndată s-a tămăduit*

>>>: femeie oarecare se c&inuia de trei zile şi nicidecum nu putea să nască* $ceasta trimiţând lasfintele moaşte şi aducându-i-se untdelemn din candela Sfântului, numai ce s-a uns cu dânsul şiîndată a născut fără nici o durere*

>>>: altă femeie, a%ând o oală grea în părţile ascunse, pătimea foarte rău şi nu se putea tămădui cunici un c&ip* #ar după ce a %enit la sfintele moaşte şi şi-a pus capul pe sicriul Sfântului,

mărturisindu-şi patima cu credinţă, numaidecât a primit tămăduire precum a dorit*>>>

<n om a%ea mare durere de cap şi nemaiputând răda durerea, a %enit la sfintele moaşte şi s-aatins cu capul de racla Sfântului Grigorie, şi întru acea noapte i s-a arătat Sfântul în %is şi l-aapucat de creştet şi i-a despicat capul în două, şi, scoţând o ucată de carne putredă, i-a zis1Jat, din aceast pricin i-a enit durerea capului# Deci acum mergi cu pace &i fii sntosJ#9i sculându-se din somn, s-a simţit cu totul sănătos şi s-a dus mulţumind şi slă%ind pe(umnezeu*

>>>$lt frate a%ea atâta răzoi şi sminteală în trupul lui, încât îi primejduia mântuirea* $cesta,ducându-se la mormântul Sfântului Grigorie, şi-a mărturisit patima cu lacrimi şi a cerut ajutor dela dânsul* 9i îndată, o minune4 a încetat răzoiul din trupul lui şi a rămas fratele nesupărat şineispitit, slă%ind pe (omnul şi mulţumind Sfântului*

>>><n mona&, anume etru, a fost roit de tătari şi, ţinut fiind multă %reme înc&is în temniţăîmpreună cu mulţi alţii, într-una din zilele acelea i s-a spus că a doua zi %or să le taie capul la

toţi* #ar etru, auzind răspunsul cel de pierdere, a făcut rugăciune stăruitoare către Sfântul



Grigorie toată noaptea, ca să-l iză%ească de moartea cea fără de %reme* 9i, adormind puţin,către ziuă, i s-a arătat sfântul în %is şi i-a zis1 J<u te teme, 6etre, c nu ei muriBJ 9i făcându-seziuă, toţi cei ce erau înc&işi îşi aşteptau moartea* #ar Sfântul, cu rugăciunile sale către (umnezeu,mai presus de toată nădejdea, i-a iză%it de roie, din înc&isoare şi de la moarte* 9i întorcându-secătre sfintele moaşte ale Sfântului, i-au dat mulţumire pentru iză%ire*

>>>

: femeie fiind îndrăcită de paisprezece ani şi %enind la Sfântul ca la un liman liniştit, şipetrecând câte%a zile, cu rugăciunile Sfântului Grigorie, s-a iză%it de dracul ce o muncea, şi s-aîntors acasă sănătoasă* (upă câtă%a %reme, iar a căzut într-un păcat şi iarăşi s-a îmolnă%it, mairău ca înainte* (eci c&inuindu-se foarte rău de du&ul cel necurat, iarăşi a alergat la raclaSfântului, mărturisindu-şi păcatul cu zdroire de inimă, cu lacrimi şi cu făgăduinţă că de acumînainte nu %a mai păcătui* 9i, cerând iză%ire cu credinţă neîndoită, îndată s-a iză%it de du&ulcel necurat şi s-a dus acasă ucurându-se, slă%ind pe (umnezeu şi mulţumind Sfântului Grigorie*

Sfintele lui moa&te au rmas mult reme n acea sfânt mânstire n care s-a sâr&it Sfântul &i ddeau tmduiri nencetat, pentru toate felurile de boli, tuturor celor ce alergau cu

credin nendoit ctre dânsele# $stfel, străătea %estea minunilor sale pretutindeni*

;tunci, prea binecredinciosul ban =arbu raioeanul, care se trgea din neamul =asarabilor,acei care au umplut Aara >omâneasc de sfinte mânstiri, 5idind din temelie Sfânt%ânstire =istria, ntru cinstirea ;dormirii 6reasfintei <sctoare de Dumne5eu &i pururea'ecioara %aria, n 1udeul +âlcea, pe apa =istriei, &i rând s o mpodobeasc cu un odor scump &i sfânt ca acesta, cu mult sârguin &i mult rugciune ctre Dumne5eu &i ctreSfântul, le-a adus cu mare celtuial din mânstirea unde se aflau, n sfânta mânstire ceadin nou 5idit &i le-a a&e5at acolo, cu mult cinste &i elaie, n sfânta biseric n partea

dreapt#De atunci pân n 5iua de ast5i se afl acolo nestrmutate, ntregi &i nestricate, i5orând mireasm prea frumoas &i dând tmduiri pentru tot felul de boli, ca &i mai nainte, la cei cealearg cu credin ctre ele# /ăci darul şi sfinţenia aleşilor lui (umnezeu este neîmpuţinată* #ar ţara o păzeşte şi o ocroteşte de multe feluri de necazuri şi de primejdii*

/red că ajung cele scrise până aici, pe care, pe scurt le-am scris, pentru dragostea %oastră, ca săse arate fapta cea ună şi îndrăzneala Sfântului Grigorie către (umnezeu* /ăci de aş fi a%ut -zice scriitorul %ieţii sfântului - zece limi şi tot atâtea guri, tot nu mi-ar fi ajuns să-l laud după

cu%iinţă şi de ajuns*



ar tu, oB fericite prta& al cuio&ilor prini, orbitorule cu sfinii ngeri, Sfinte al lui Dumne5eu 6rinte Grigorie, cerescule om, pmântescule nger, roag-te totdeauna pentrunoi, slugile &i robii ti, &i i5gone&te de la noi toat ispita &i toat greutatea, i5gone&te cu toiagul rugciunii tale mperecerile din =iserica lui ?ristos Dumne5eu, c au ncon1urat-o acumereticii din toate prile, ca ni&te lei &i ca ni&te pui de lei, &i caut s o rpeasc &i s o ngit#

;&a, sfinte al lui Dumne5eu, alung departe de la dânsa tot eresul, c poi câte oie&ti, cci teafli n lumin naintea Domnului &i locuie&ti n loca&urile cele nestriccioase, dup ce ai p5it nestins fclia faptei bune celei pustnice&ti#

9i acum prime&ti negritele bunti ale desftrii &i ale fericirii e&nice ntru ?ristos isusDomnul nostru, ruia se cuine slaa &i stpânirea, m-preun cu el fr de nceput al lui 6rinte, &i cu Sfântul Du, n ecii ecilor#

;min#

Sinaxar $ ,oenirea ,reacuviosului şi de #unezeu purtătorului ,ărintelui nostru Grigoridecapolitul



+n această lună, în ziua a douăzecea, pomenirea reacu%iosului şi de (umnezeu purtătorulărintelui nostru Grigorie (ecapolitul

;cest sfânt era din sauria, nscut &i crescut ntr-una din cele 5ece ceti, ce se ceam rinopofecior al lui Sergie &i al %ariei, n remurile necredincio&ilor lupttori mpotria icoanelor#

/ând a fost de opt ani a fost dat la carte şi în%ăţând s-a făcut de %ârstă şi se găteau părinţii săînsoare5 iar el fugind pe ascuns, mai ales pentru eresul luptătorilor împotri%a icoanelor umla din l

în loc, sărutând pe cei ce mărturiseau pentru sfintele icoane şi strângând la sine de la aceia folsufletesc*

;poi, supunându-se pe sine la toat nfrânarea &i aspra petrecere, s-a luptat cu multe ispite mai ales cu cele aduse de la demoni@ pentru care s-a &i artat mare fctor de minuni#

$cesta a mers şi în $sia şi la Bizanţ dorind să mărturisească pentru sfintele icoane* #ar de acolo sdus la 7oma şi, străătând tot $pusul şi spăimântând pe mulţi cu semnele şi cu minunile ce făceiarăşi s-a întors la Bizanţ5 şi de acolo s-a dus la muntele :limpului*

(eci suindu-se acolo şi topindu-se foarte, s-a îmolnă%it de idropică, încât numai după glas ecunoscut de cei ce-l ştiau* (eci pogorându-se din munte s-a dus la 6esalonic şi de acolo %eniniarăşi la Bizanţ a aflat pe Simeon mărturisitorul şi purtătorul de (umnezeu înc&is în temniţa pentsfintele icoane* 9i înc&inându-i-se şi rugându-l mult să se roage pentru el, cu pace s-a să%ârşit*

Sfintele moa&te, ale acestui Sf# Grigorie, se afl ntregi n >omânia la sfânta %nstire =istri+âlcea, care este fcut din temelie de rposatul ban =arbu raioescul#



$cesta cu multă c&eltuială a adus aceste sfinte moaşte la această sfântă mănăstire, unde se află până astăzi făcătoare de minuni, prin care şi sfânta mănăstire de multe primejdii este ferită pământul acesta multă folosinţă şi ajutor are5 iar cine merge la sfântul cu smerenie &i cu credinafl folosin &i tmduire atât trupe&te cât &i suflete&te#

Sinaxar $ Cuviosul Grigorie #ecapolitul



/u%iosul Grigorie (ecapolitul a trăit în secolul al #K-lea i era de loc din #rinLpolis Dîn (ecapolș

>duca ia cre tină a primit-o de la mama sa, Maria cea care, cu adâncă credin ă în 2ristos, ț ș ț

înzestrat pe fiul său cu cele mai alese %irtu i propo%ăduite de >%ang&elie*ț

Mai târziu, Grigorie a de%enit mona&, ne%oindu-se continuu pentru a se desă%âr i du&o%nice te* ș ș

deoseea de ceilal i mona&i mai ales prin culti%area cumpătării* /onsidera că acest lucru eț

asolut necesar pentru cură irea min ii i pentru potolirea patimilor trupului* 6uturor celor careț ț ș

întreau de ce dă atâta importan ă acestei %irtu i, le răspundea cu acele cu%inte %e nice înscrise ț ț ș

>%ang&elie1 ,,#ar oricine se luptă, se înfrânează de la toate* 9i aceia, ca să ia o cunună stricăcioasiar noi, nestricăcioasă) D@ /orinteni, , FNE* $dică, fiecare cre tin care se ne%oie te, se înfrânează ș ș

la toate, inclusi% de la mâncare i ăutură* Sunt asemenea acelor atle i care se pregătesc pentș ț

întrecerile din arene, acolo unde se luptă pentru a doândi o coroană trecătoare* 8oi, însă, atle ii ț

2ristos, ne ne%oim pentru a doândi cununa cea %e nică, nestricăcioasă*ș

Grigorie, însă nu s-a arătat numai a fi un mona& desă%âr it* >l a luat parte acti% în timpș

încercărilor prin care Biserica a trecut în timpul împăra ilor iconoma&i* $ făcut foarte multe călătoț

i în cele din urmă a ajuns la 6esalonic, unde a i rămas la Mănăstirea Sfântul Mina* S-a consacș ș

scrisului i a adormit întru (omnul la /onstantinopol în anul !@*ș

;ropar, glasul al #V-lea1 (umnezeul ărinţilor noştri, /are faci pururea cu noi după lândeţile 6anu depărta mila 6a de la noi, ci pentru rugăciunile lor, în pace ocârmuieşte %iaţa noastră*

$lt tropar, glasul al ###-lea1 /&ip te-ai făcut înfrânării i prin dumnezeiescul (u& pe to i i-ș ț

luminat* $lergarea dreptei credin e o ai să%âr it i cu în%ă ăturile lumea ai luminat, i ai mustrț ș ș ț ș

cugetele celor rău credincio i ărinte /u%ioase Grigorie, roagă-te lui 2ristos (umnezeu să ș

dăruiască nouă mare milă*

Sedealnă, glasul al #V-lea1 /u dumnezeiască strălucire fiind luminat, ai depărtat întunericpatimilor celor de suflet păguitoare, Grigorie, pururea mărite, înăl ându-te spre înăl imț ț

nepătimirii cea prea curată, ai re%ărsat cu strălucire raze de tămăduiri, sălă luindu-te întru lumiș

cea neapusă a împără iei lui 2ristos*ț



,r.Ioanichie 1ălan $ ,atericul )oânesc $ Sfântul Grigorie decapolitul de la 1istri0a/âlc4secolele /IIII56

a. /ia0a

Sfântul Grigorie, ale crui moa&te se pstrea5 ntregi la %ânstirea =istria, din 1udeul +âlces-a nscut n 1urul anului "*0, n sauria - ;sia %ic, din prini ortodoc&i deotai, anumSergie &i %aria, &i a copilrit n una din cele 5ece ceti ale sauriei, rinopolis, din care cause nume&te pân ast5i HDecapolitulI#

Bizanţul fiind lo%it atunci de eresul iconoclast, fericitul Grigorie, după terminarea studiilor, renunla nuntă şi intră în ne%oinţa mona&ală, ostenindu-se mult pentru apărarea :rtodoAiei şi cinstir

sfintelor icoane în /onstantinopol, în $sia Mică, la 7oma şi în Macedonia* <eoindu-se mult postul &i rugciunea, a biruit toate cursele ne5uilor diaoli &i s-a nrednicit de darul facerii minuni &i al nainteederii#

4n ultimii ani ai ieii s-a ostenit n %ânstirea Sfântul %ina, aproape de $esaloninrednicindu-se de arul preoiei# 9i aici a fcut multe minuni &i indecri de boli, estind ceiitoare#



>enumit n tot =i5anul pentru sfinenia ieii lui, la btrânee, Sfântul Grigorie Decapolitul mbolne&te de idropic &i se mut la ?ristos, la 20 noiembrie, anul *72, fiind nmormântat o mânstire din onstantinopol#

$cest mare cu%ios şi mărturisitor al lui 2ristos era cinstit ca sfânt şi făcător de minuni încă d%iaţă* (ar şi după moarte se %indecau olna%ii la mormântul lui* Văzând aceasta, mona&ii acelmânăstiri i-au scos sfintele sale moaşte din pământ şi le-au pus în iserică spre înc&inare şi ajutor

tuturor*4n anul 783, c5ând =i5anul sub turci, moa&tele Sfântului Grigorie sunt duse n priDunrii, a1ungând n mâinile unui dregtor turc# ;u5ind de minunile ce se fceau la acesmoa&te, banul Arii >omâne&ti, =arbu raioescu, le cumpr cu muli bani, prin anul 7*, le duce la %ânstirea =istria M >âmnicu-+âlcea, ctitoria sa, unde se afl &i ast5i# >acla dargint, n care se pstrea5 cu sfinenie acest odor de mare pre, a fost lucrat la =ra&o, n an:8:#

Sfântul Grigorie (ecapolitul se prăznuieşte în fiecare an la F" noiemrie*

<. ?apte şi cuvinte de *nvă0ătură

Sfântul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumne5eu s mrturiseasc pe ?ristos &i dreapcredin pe pmânt nc din pântecele maicii sale# #nima lui era rănită din pruncie pentru cecereşti, iar sufletul lui nu a%ea odi&nă în %âltoarea grijilor pământeşti* (e aceea, renunţând căsnicie, s-a logodit cu 2ristos pentru a trăi în %eci cu >l*

#ntrând în ne%oinţa %ieţii mona&ale, Sfântul Grigorie râ%nea două lucruri, fără de care nici un creşt

nu se poate mântui* Mai întâi c'uta s' se dezbrace de cuetele rele şi s' se îndumnezeiasc' prin ru'ciune, pr post şi prive-ere, prin citirea *fintei *cripturi, prin smerenie şi iubire. %poi dorea s' m'rturiseasc' domele dreptei credin)e şi s' apere 6rtodo9ia de tot felul eresuri care loveau în vremea sa Biserica lui ristos.

$jutat de &arul (u&ului Sfânt, în puţină %reme a iruit ispitele tinereţii şi toate cursele %răjmaşuldia%ol* $poi, Sfânta >%ang&elie şi în%ăţăturile dumnezeieştilor ărinţi i-au întărit credinţa şi l-pregătit, ca pe un un ostaş al lui 2ristos, să intre în lupta cea du&o%nicească împotri%a &ulitoril

iconoclaşti care distrugeau sfintele moaşte şi sfintele icoane, numindu-le idoli*

u atâta trie se mpotriea pe fa lupttorilor de icoane, aprându-le, ncât mergea din loc loc, din mânstire n mânstire, de la onstantinopol n ;sia %ic, de la Decapole n $esaloniapoi la >oma, n Sicilia &i din nou la $esalonic# este tot apăra cultul ortodoA al sfintelor icoanîn%ăţând, îmărătând, mustrând şi uneori rădând ătăi, prigoniri şi ameninţări cu moartea pentcinstea sfintelor icoane*

(ar unul ostaş al lui 2ristos nu se temea de cei care ucid trupul, nici nu asculta &ulele ereticilor,

pe toţi îi în%ăţa



– c' Hcinstea pe care o dm sfintelor icoane se ridic la cipul cel dintâiI, dup ntu Sfântului +asile cel %are# ;dic, cinstind &i ncinându-ne la icoane, cinstim &i nncinm %ântuitorului &i sfinilor pictai pe ele#

– %poi înv')a c' cel care a f'cut prima icoan' este 4nsuşi /at'l &are a n'scut pe 8iul ;mnainte de toi ecii <, c'ci 8iul lui Dumnezeu este icoana /at'lui.

– +l înv')a c' şi omul creat de Dumnezeu este c-ipul, adic' icoana Preasfintei /reimi, dup

cuvântul de la 8acere = cu >?: S facem om dup cipul &i asemnarea noastr# instea pcare o dm 'iului se nal deopotri &i celorlalte persoane ale 6reasfintei $reimi, icinstea pe care o dm icoanelor se nal 4nsu&i %ântuitorului &i sfinilor pictai pe ele#

e măsură ce se ostenea pentru apărarea icoanelor şi dogmelor ortodoAe, Sfântul GrigorDecapolitul ducea, totodată, o nalt ia duoniceasc# 6entru aceasta, a1ungând as ales Sfântului Du, a primit darul facerii de minuni &i al cunoa&terii celor iitoare#

$mintim câtea din numeroasele sale minuni sâr&ite n timpul ieii#

+ntr-o noapte, făcând rugăciune din inimă către (umnezeu, a căzut în uimire şi a %ăzut strălucidin cer o lumină ca soarele, înconjurând peştera şi locul din jur, urmată de o ună mireasmă careumplut c&ilia şi inima cu%iosului* 3umina şi mireasma cerească au ţinut mai multe zile*

$jungând la măsura desă%ârşirii, (umnezeu nu a lăsat această făclie su oroc* :dată, pe când ruga, a auzit acest glas de sus1 HGrigorie, dac oie&ti s a1ungi la desâr&ire, ie&i din pmânttu &i de la rudele tale &i te nstrinea5 pentru folosul tu &i al celor ce au neoie de nturtaI# (in ceasul acela, /u%iosul Grigorie a părăsit liniştea pustiei şi ajuta lumea pe calea mântuirii*

>>>:dată dorea să meargă cu coraia în #talia, dar stăpânul ei nu %oia să plece, căci se temea de tâl&a$tunci a zis sfântul către corăieri1 H4ndr5nii, cci Dumne5eu a p5i &i nu ei ptimi nici uruI# +ntr-ade%ăr, au călătorit ine, fără nici o primejdie, căci mâna (omnului era cu SfântGrigorie*

Mulţi oameni stăpâniţi de du&uri rele erau %indecaţi cu rugăciunea Sfântului Grigorie*

>>>$stfel, o femeie, a%ând du& necurat, a fost iză%ită numai prin cu%ântul lui* <n om cuprins de u

demon cumplit a fost tămăduit cu rugăciunile sfântului* $ltădată, %ăzând sfântul un om c&inuit dia%ol, s-a rugat pentru el, zicând1 HDoamne, miluie&te 5idirea $a &i n-o lsa s fie stpânit diaolulI# (upă aceste cu%inte, îndată a fugit du&ul rău din om* (ar, %ăzând cu%iosul că îl caută şilaudă oamenii, îndată a fugit din locul acela* $ltădată, un om diaolizat a sărit în spatele cu%iosulşi îşi ătea joc de el* (ar fericitul, rugându-se din inimă, a izgonit dia%olul din acel om*

>>>: femeie săracă şi %ădu%ă, stricându-i-se casa, a cerut milostenie de la Sfântul Grigorie ca să-zidească alta, iar el i-a spus1

M 'emeie, du-te &i ncepe lucrul, &i Dumne5eul sracilor i a trimite a1utorB



unând temelie, %ădu%a a găsit în pământ smoală, pe care %ânzând-o, şi-a terminat casa şi şicumpărat cele de ne%oie %ieţii*

>>><n mona& si&astru din apropiere, cu mâinile lucra şi cu uzele se ruga* #ar Sfântul Grigorcunoscând că i-a sosit sfârşitul %ieţii, i-a zis1

M 'rate, las lucrul mâinilor &i te ngri1e&te de suflet, c i s-a apropiat sfâr&itul &i ei cltori pcale strin, pe care niciodat n-ai cltoritB

(upă câte%a zile, acel si&astru şi-a dat sufletul în mâinile (omnului*

>>><n ieromona&, 6eodul, a %enit la cu%iosul pentru cu%ânt de folos* 3a plecare, Sfântul Grigorie ispus1

M %ergi cu pace &i spune printelui tu duonicesc s-&i pregteasc mormântul, cci n curâna pleca la DomnulB

(upă puţine zile, ătrânul acela a adormit cu pace*

>>>$ltădată, un mona& numit etru a fost muşcat de două %ipere şi, fiind foarte aproape de moartealergat la ajutorul /u%iosului Grigorie, care, milosti%indu-se spre el, s-a rugat lui (umnezeu îndată cel muşcat de %ipere s-a făcut sănătos*

>>><n om olna% de friguri de mulţi ani a %enit pe ascuns la c&ilia Sfântului Grigorie şi s-a îmrăcat rasa lui, pe când îl scuturau frigurile, şi îndată s-a făcut sănătos*

>>><n alt om cuprins de răceală se ruga cu%iosului să-l %indece, însă el nu %oia* $tunci, olna%ul sculcat pe ascuns, cu mare credinţă, în patul Sfântului Grigorie* Găsindu-l în aşternutul lui, cu%iosi-a zis să plece de acolo* (ar ătrânul i-a răspuns1 '8u mă %oi scula din patul tău, părinte, până mă %oi face sănătos4) $tunci, cu%iosul, atingându-se de acel olna%, l-a %indecat, şi s-a ridic

sănătos din patul lui*

>>>: dată şi de mai multe ori %orind ucenicul cu dascălul său, a %ăzut ieşind foc din gura /u%iosulGrigorie, care îi lumina faţa cu raze ca de soare* (eci, căzând ucenicul la picioarele sfântului, lrugat să-i descopere acea taină minunată*

/u%iosul a zis către dânsul1M ;ceasta o pricinuie&te credina ta, fiule, cci eu m &tiu pe mine om pctos# 4ns, de se

curi omul pe dânsul de patimile trupului &i ale sufletului &i se a face curat &i rednic d



primirea Duului Sfânt, atunci, precum a 5is ?ristos, $atl &i 'iul &i Sfântul Du in &i sl&luiesc n el# ;tunci, nu mai grie&te omul, ci Dumne5eu, are locuie&te n el# Deci &i tufiule, dac te ei neoi a te curi pe tine de patimile trupului &i ale sufletului &i dac ei tia csabia Duului spinii patimilor &i dac te ei ruga cu struin lui Dumne5eu, ca .l 4nsu&i s ardcu focul cel dumne5eiesc materia patimilor &i s nmuleasc n sufletul tu roadele faptelbune, atunci te ei face lca& curat &i sfânt al lui Dumne5eu, iar cuintele tale or strluci dputerea &i lumina Duului Sfânt#

(upă mutarea la cer a Sfântului Grigorie (ecapolitul şi după căderea Bizanţului în mâinile turciloau ajuns cinstitele lui moaşte în mâinile unui dregător turc* .laiosul ban al raioei, =arbraioescu, au5ind despre aceste moa&te &i de nenumratele minuni care se fceau aici,celtuit mari sume de bani &i, n anul 7*, a adus moa&tele Sfântului Grigorie Decapolitul %ânstirea =istriaM+âlcea, ctitoria sa, spre mângâierea tuturor#

4n tradiie se spune c turcul a ândut sfintele moa&te pe bani de aur, punându-se la cântar# Dacu rugciunile sfântului, moa&tele sale au deenit u&oare la cântar &i turcul n-a primit mulbani, a&a cum dorea# %ai târ5iu turcul, 5ându-se amgit de cre&tini, a enit la %ânstire

=istria s ia moa&tele napoi sau s i se dea mai muli bani# ;tunci, fericitul ctitor, clugrit aicu numele de Scimonaul 6aomie, au5ind de enirea turcului, a ascuns sfintele moa&te ntrpe&ter din muntele apropiat, unde s-a ridicat &i un mic paraclis n cinstea Sfântului Grigor;&a au scpat sfintele moa&te din mâna pgânilor# ;poi turcul, mâniindu-se, a 1efuit mânstir&i, dându-i foc, s-a dus n ara lui# titorul a 5idit mânstirea din nou &i a adus din pe&tersfintele moa&te, care se pstrea5 n biserica mare pân ast5i, ca un odor de mare pre# <umn remuri de mare prime1die se ascund n pe&ter#

(e-a lungul celor cinci secole de eAistenţă a moaştelor Sfântului Grigorie (ecapolitul pe pământ

ţării noastre, s-au făcut multe şi nenumărate minuni şi %indecări de oli, care s-au uitat cu %reme(intre cele puţine care s-au scris, amintim câte%a minuni să%ârşite, mai ales, în zilele noastre*

Dup o ece tradiie ortodo, n remuri de prime1die &i de mare secet, se fceau procesiuprin ora&e, prin sate &i pe câmp cu moa&tele Sfântului Grigorie Decapolitul &i cu icoanmiraculoase# Moaştele se scoteau de oicei %ara, în =ara 7omânească şi mai ales în :ltenia, timp de secetă, şi, cu rugăciunile cu%iosului, trimitea (omnul pe pământ ploaie timpurie şi târz/ea mai %ec&e procesiune pentru ploaie cu moaştele Sfântului Grigorie, cunoscută în =a7omânească, a a%ut loc în %ara anului @N* 7ecoltele lo%ite de secetă au fost sal%ate şi poporul cinecredincios a fost iză%it de moarte*

>>>+n %ara anului @@0, de &ramul Mânăstirii Bistriţa, a fost adusă la moaştele Sfântului Grigoriefemeie tânără, paralizată de amele picioare* .iind atinsă de sfintele moaşte, i s-a făcut SfântMaslu de trei ori şi, după trei săptămâni, a %enit la mânăstire pe picioarele sale, să mulţumeassfântului pentru %indecarea ei*

>>>+n anul @F", unei femei numită Maria din satul /aco%aOVâlcea, căzând dintr-un prun, i-a paraliz

tot corpul şi a fost adusă după câte%a zile în mânăstire, la Sfântul Grigorie* .ăcându-i-se Sfânt



Maslu, olna%a a desc&is oc&ii mari, şi-a %enit în simţire şi a cerut să fie ridicată în picioare* $poia întors la casa ei %indecată, cu rugăciunile Sfântului Grigorie făcătorul de minuni*

>>>+n %ara anului @FN, a fost adus la moaştele Sfântului Grigorie un tânăr din comuna SirineasaVâlcea, stăpânit de un du& rău* .iind atins de sfânta raclă şi făcându-i-se Sfântul Maslu în fiecare după şapte zile a plecat acasă sănătos* 3a fel a fost %indecată o tânără din satul Vaideeni, care î

pierduse mintea* (upă şapte zile de rugăciuni şi Sfântul Maslu lângă sfintele moaşte, s-a întosănătoasă în familie*

>>>

+n %ara anului @F, fiind secetă, s-a scos sfânta raclă în procesiune prin sate* roprietarul faricii c&erestea din Brezoi O un oier necredincios O nu a %rut să lase oamenii lui la rugăciune* +nsă s-făcut rugăciuni de ploaie şi, cu mijlocirea cu%iosului, a dat (umnezeu o ploaie ună pe toată Val:ltului* (ar, în aceeaşi zi, l-a pedepsit (omnul pe oierul rău şi necredincios, că i-a luat foc farişi a ars toată până în temelii*

>>>.iind secetă, în %ara anului @0N, se purta sfânta raclă în procesiune de ploaie prin satele Băen#oneşti, :rleşti* +n dreptul unei fântâni, racla Sfântului Grigorie s-a oprit rusc* $tunci, preoţii spus să se cerceteze ce poate fi în acea fântână* Scoţând oamenii toată apa, au aflat un prunc mic ea* >ra, proail, aruncat de o femeie ucigaşă* (upă ce oamenii au îngropat pruncul, imediat aplecat cu sfintele moaşte mai departe*

>>>

+n satul Băileşti O (olj, în anul @0F, era o creştină, >lena, paralizată din tinereţe* $uzind că se adîn sat moaştele Sfântului Grigorie pentru ploaie, a %rut să fie dusă şi ea la Biserică să se înc&in(upă ce a fost atinsă de sfânta raclă a cu%iosului, a cerut să fie aşezată su masa pe care stătesfintele moaşte* 6imp de trei ore cât a durat sluja în iserică, creştina >lena s-a rugat în taincerând, cu multe lacrimi, sănătate şi iertare* (upă ce preoţii şi credincioşii au plecat în procesiupe câmp cu moaştele Sfântului Grigorie, femeia olna%ă s-a %indecat definiti% de paralizie, sîntors acasă şi a mai trăit încă F" de ani*

>>>+n %ara secetoasă a anului @0? se făceau rugăciuni şi procesiune pentru ploaie cu moaşte

Sfântului Grigorie de la Bistriţa, în satul 3ungeşti O Vâlcea* /ând procesiunea trecea prin mijlocsatului şi ţăranii, cu făclii aprinse în mâini, aruncau uc&ete de flori înaintea sfântului, a %enitmamă cu o fetiţă de ? ani, olna%ă de epilepsie* +ndată ce femeia şi-a atins copila cu fruntea dsfintele moaşte, s-a făcut sănătoasă* /opila a crescut, a de%enit mamă şi o ună creştină* >a numea >lena Spălăţel*

>>>Sofia atric&i, o pensionară din Bucureşti, în @N s-a îmolnă%it de o infecţie la faţă, suspectă cancer, ce nu se mai %indeca* $uzind de minunile Sfântului Grigorie de la Bistriţa, a alergat

moaştele lui, s-a atins cu credinţă şi lacrimi de sfânta raclă şi s-a rugat mult, cerându-i sănătate*



doua zi, când s-a deşteptat din somn, nu mai a%ea nici o urmă de infecţie pe faţă şi se %indecasede cataracta de la oc&i

Sfinte 6reacuioase 6rinte Grigorie, roag-te lui Dumne5eu pentru noiB

#aaschin Coravu Severineanu /ia0a şi nevoin0ele Sfântului Grigorie

$lesul în ceata sfinţilor lui (umnezeu s-a ucurat de o cinstire deoseită printre credincioBisericii :rtodoAe 7omâne* a aceasta a contribuit &i faptul c moa&tele sale se afl nc de sfâr&itul eacului al N+-lea n ara noastr, la mnstirea =istria din 1udeul +âlcea#

(ate referitoare la Sfântul Grigorie se găsesc în primul rând în Viaţa sa scrisă de către #gna(iaconul* >a cuprinde puţine elemente istorice* /u toate acestea, lucrarea rămâne foarte importan



deoarece autorul ei a fost contemporan cu sfântul, a scris după relatările ucenicilor acestuia pe caadesea îi menţionează ca surse de informare* 8ăscut în jurul anului !", el a trăit la /onstantinopode unde a putut să se documenteze cât mai ine asupra suiectului tratat D @eferitor la 2naDiaconul, vezi: A2C . ECFGHIFHJFKLN, 2OFHJQN, MRHSQTQUKHN VJWIKIN, în XSIWRYHJWZ WIK ZJW\OWYWUQTIKLRJI, %tena, =?^, col. _=^_=? "unde se d' o boat' bibliorafie$.E*

+n lima română, Viaţa Sfântului Grigorie (ecapolitul a fost tradusă, fie după %ersiuni sla%e, f

după originalul grec, şi a circulat şi circulă atât în redactarea scurtă, de sinaAar, cum a fost pulicade mitropolitul (osoftei în Viaţa şi petrecerea sfinţilor, şi în toate ediţiile de până acum aMineiului pe noiemrie, la sinaAarul sfântului din ziua a douăzecea, cât şi în redactarea dez%oltaD %ceast' redactare ampl' se 'seşte tip'rit', prima dat', în &artea osebit' a *fântului 7riorDecapolitul, @âmnic, =_^#. èzi 2. Bianu, V. odoş, Bibliorafia româneasc' vec-e, vol. Bucureşti, ==, p. =>==>>.E*

$lte date referitoare la Sfântul Grigorie (ecapolitul sunt cuprinse în Viaţa Sfântului #o#mnograful D %cesta sa n'scut în *icilia la =?, de unde sa refuiat cu familia în anul > Peloponez, datorit' ocupa)iei arabe. %poi sa dus la /esalonic, unde sa c'lu'rit întro m'n'stir

ulterior fiind -irotonit ieromona-. %ici a cunoscut pe *fântul 7riorie Decapolitul, c'ruia idevenit vestit ucenic. % plecat la &onstantinopol cu *fântul 7riorie, care la trimis apoi în misiula @oma, îns' a fost r'pit de pira)i şi dus în &reta. +liberat, sa reîntors la &onstantinopol. &prieten al Patriar-ului 2natie a fost e9ilat împreun' cu el în ^! în timpul revenirii acestuia şi al doilea patriar-at al lui 8otie a de)inut func)ia de sc-evofila9 la *fânta *ofia. % murit în ? şi fost recunoscut ca sfânt, fiind cinstit la # aprilie, dup' mineiul recesc, şi la aprilie, dup' cromânesc. ìa)a sa a fost scris' de mona-ul /eofan, care ia fost contemporan şi care d' informapre)ioase asupra le'turilor sale cu *fântul 7riorie Decapolitul, şi a fost reluat' de 2oan Diaconşi de /-eodor Pediasimos. *fântul 2osif a compus canoane, sti-iri şi condace, carei poart' nume

şi care în ma3oritate se 'sesc în c'r)ile de cult. %cestea se confund' adesea cu cele scrise de c't2osif *tuditul. %st'zi cei mai mul)i critici socotesc canoanele aflate în mineie ca apar)inând lui 2o2mnoraful. @eferitor la alte date despre el, vezi: IF. E. SZGHQY, 2CGZ ghFQOSIQN, enciclopedia citat', vol. _, %tena, =?^, col. ==#==^.E, Studiul cel mai important şi mai compreferitor la Sfântul Grigorie (ecapolitul a fost pulicat în @F şi aparţine unui sa%ant catolic cD 8r. Dvorni, (a vie de *aint 7reorie le Decapolite et 2es slaves macedoniens au 2e siecle, Par=>?.E* +n ceea ce pri%eşte lucrările cercetătorilor români asupra aceluiaşi suiect D D. @usso, *tudistorice recoromâne, vol. 2, Bucureşti, =#, p. =^=_! Draoş P. Petroşanu, *fântul 7riorDecapolitul din m'n'stirea Bistri)a`âlcea, Bucureşti, =>, e9tras din ;Biserica 6rtodo@omân'<, (2 "==$, nr. ===>, p. ?>_#! D. Bodin, 7riorie Decapolitul şi 2oan

&apestrano, în ;@evista istoric' român'<, vol. 2` "=$, fasc. 222, Bucureşti, =^, p. #_#=âcestea se ocupă mai mult de moaştele şi de scrierile referitoare la sfânt şi mai puţin de cercetar%ieţii sale*

Sfântul Grigorie D +9punerea o facem dup' 2natie Diaconul. Pentru informa)iile complementarvom face trimiteri.E s-a nscut la rinopolis, ora& n Decapolea sauriei ;siei %ici, ctre anii "*"0 D Datare propus' de 8r. Dvorni, op. cit., p. = şi >?>_, nota ?. E dintr-o familie nstrit# $atsu, Sergie, era nclinat ctre plcerile trupe&ti, n scimb mama sa, %aria, era o femeie foarelaioas# 3a %ârsta de opt ani, Grigorie a fost dat la şcoală, unde s-a străduit %reme îndelunga

să-şi însuşească cunoştinţele necesare, făcând progrese remarcaile în acest sens* 4nc din timp



studiilor, el a manifestat o nclinare deosebit ctre cele duonice&ti, frecentând biserica cmult elaie, cercetând &i aplicând cele folositoare mântuirii# 7e%enind în sânul familiei, a dus%iaţă simplă, fără fast, deşi părinţii îl îndemnau la un alt fel de trai* +şi câştiga cele necesare trupulprin sudoarea frunţii, iar prisosul îl dăruia săracilor* 'recenta biserica, citea Sfânta Scriptur &i retrgea adesea n locuri lini&tite unde struia n rugciunea ctre Dumne5eu, de a-l facaderat slu1itor al Su#

$juns la %ârsta căsătoriei, părinţii i-au ales o tânără şi l-au trimis la ea pentru înc&eierea logodnei,prezenţa a doi slujitori ai familiei sale* (ar, mpins de un imbold diin, Grigorie se otr&te s lepede de lume, s pstre5e fecioria &i s se retrag n muni#

;ici a ntâlnit un episcop al Decapolei, care fugise din cau5a persecuiei iconoclaste D 4n veacul `222lea şi în prima 3um'tate a veacului al 2lea, Biserica a avut mult de suferit din pricinîncerc'rii unor împ'ra)i de a desfiin)a cultul icoanelor. Prioana la care au fost supuşi cei cacinsteau icoanele sa numit ;iconoclasm< "distruerea icoanelor$ sau ;iconoma-ie< "lupta conticoanelor$. %ceşti împ'ra)i, influen)a)i probabil de atitudinea iudaismului şi a islamismului fa)' icoane, vedeau în cultul lor idololatrie. &riza iconoclast' sa desf'şurat în dou' mari faze. Prim

dintre ele, care a fost cea mai violent' şi în timpul c'reia un mare num'r de creştini ortodoc"clerici, c'lu'ri şi mireni$ care nu au renun)at la cinstirea icoanelor au murit ca martiri, a începcu primul împ'rat iconoclast, (eon al 222lea 2saurul "_=__=$, şi sa terminat la *inodul al `22l+cumenic de la Viceea "__$, care a restabilit cultul icoanelor şi al sfintelor moaşte în timpîmp'r'tesei 2rina.0 &ea de a doua faz' a crizei iconoclaste sa desf'şurat dup' aceea, înc-einduîn timpul împ'r'tesei /eodora, printrun sinod din &onstantinopol "#$, care a declarat valabiltoate -ot'rârile celor şapte *inoade +cumenice, restabilind astfel cultul icoanelor şi anatematizânpe to)i ereticii de pân' atunci. 4n timpul celei de a doua faze a luptei iconoclaste, *fântul 7riorDecapolitul a activat în spri3inul ap'r'rii drepteicredin)e, având un rol important în aceas

direc)ie.E* .primându-i dorina fierbinte de a deeni clugr, episcopul l trimite ntrmnstire din apropiere, pentru a se iniia n iaa monaal#

+ntre timp, tatăl său a murit* %ama sa a %enit la mănăstire şi %ăzându-i zelul pentru %iaţa pe careales-o, l-a întărit şi îndemnat să perse%ereze în ne%oinţele mona&ale* -a rugat totodat s meargla o alt mnstire de ob&te din apropiere, n care se afla de1a un alt frate al su, pentru cmpreun s se strduiasc, s se a1ute &i s se mângâie reciproc# (ând curs dorinţei mamei sas-a stailit în acea mănăstire* /urând însă şi-a dat seama că egumenul de aici împreună cu acălugări de%eniseră eretici prin adeziunea lor la iconoclasm* lin de zel pentru apărarea dreptecredinţe, Grigorie mustră în faţa oştii atitudinea rătăcită a egumenului, fapt pentru care acesta

poruncit să fie ătut* u trupul plin de rni, el caut refugiu la unciul su dup mam, Simeoegumenul uneia din mnstirile Decapolei, unde a rmas timp de 7 ani, neoindu-se ntru ceduonice&ti, prin practicarea irtuilor#

>ânind ctre o ia desâr&it, cere permisiunea s se retrag &i s triasc singur ntrpe&ter pustie# $ici are de luptat cu du&urile necurate, care luau diferite înfăţişări, căutând făîncetare să-l îndepărteze de (umnezeu, să-l izgonească din peşteră şi să-l atragă la plăceritrecătoare* Sfântul Grigorie biruie&te toate aceste ispite prin puterea rugciunii, cu semnul Sfintruci &i cu a1utorul arului ceresc#



(upă aceea, dorind să-şi %adă fratele de la mănăstire, a trimis după el un ucenic* (upă plecaracestuia, *ntr$o noapte stând la rugăciune are o vedenie. 9 luină din cer inunda peşteralocul unde se ruga un iros plăcut răspândindu$se *n :urul său. +napoierea ucenicului, care nugăsise fratele, l-a trezit din această stare* $tunci el se încredinţa că ucenicul plecase de mai muzile, în timp ce lui i se părea că această stare fericită durase foarte puţin* S-a tulurat, temându-se nu fie %reo nouă ispită de la dia%ol şi, pentru a se lămuri, i-a scris rudei şi părintelui sdu&o%nicesc, Simeon* Venind la el, ătrânul l-a asigurat că această %edenie %enea de la (umnezeu

;stfel, dup ce s-a curit de patimile trupe&ti &i suflete&ti &i a primit arul Sfântului DuSfântul Grigorie a au5it, ca altdat ;raam, o oce de sus, care l-a ndemnat, spre folosul su al altora, s prseasc pe&tera &i locurile natale# Dând curs oii dumne5eie&ti, mbuntitsiastru ncepe o serie de cltorii#

• %stfel a3une el la +fes, unde, întro m'n'stire, este silit s'şi petreac' iarna.• 6dat' cu venirea prim'verii, doreşte s' mear' la &onstantinopol. Marinarii îns' n

îndr'zneau s' plece cu cor'biile de frica sarcinilor. Vevoitorul îi convine îns' pe marinac' nu se e9pun la nici nu risc dac' pleac'! şi astfel a3un la Proconez. De aici voia s'continue drumul la &onstantinopol, pentru a propov'dui credin)a cea adev'rat' şi a must

pe ereticii iconoma-i.4ns' prin pronia divin' a r'mas câtva timp în Proconez, unde a fost 'zduit de un nevoiaş, în ciudporuncilor severe ale împ'ratului, care interziceau primirea celor suspec)i "îndeosebi c'lu'ri$. (ru'ciunile sfântului, Dumnezeu binecuvânteaz' casa s'racului cu cele necesare: traiului, fappentru care acesta doreşte ca 7riorie s' nu mai plece de la el.

• Dar el îl p'r'seşte pe ascuns şi a3une în oraşul +nos.

%ici, un tân'r furios îl acoper' cu lovituri, dar este ruşinat de purtarea sfântului care a imitat pprimul martir 5tefan, ruând pe Dumnezeu s'l ierte.

• De acolo *fântul 7riorie a plecat cu corabia în ristopolis şi mai departe pe 3os pân' la urâu pândit de pira)i, care 3efuiau cor'biile comerciale. Pira)ii, mira)i de îndr'zneala deveni în mi3locul lor nu iau f'cut nimic, ba lau transportat pe cel'lalt mal şi iau ar'tdrumul pe care voia s'l urmeze.

• %3uns la /esalonic, a mers la o m'n'stire al c'rui eumen era Marcu, unde a stat câteva zil• %ici a cunoscut un c'lu'r dornic s' plece la @oma şi c'ruia i se al'tur'. Pornesc împreun

pe uscat pân' la &orint, de unde voiesc s' ia corabia. Marinarii ezitau îns' din cau pira)ilor arabi din *icilia. 7riorie îi asiur' c' nu vor suferi nici un r'u şi astfel sosesc cbine la @e-ion. %ici refuz' o sum' de bani de la unii oameni de vaz' pe motiv c' ei nu câştiau în mod cinstit.

• %poi continu' c'l'toria pe mare pân' la Veapole.

&'lu'rul carel înso)ea cade în ap' şi, neştiind s' înoate, era în pericol s' se înece. +ste salvîns' prin ru'ciunile *fântului 7riorie.



• *osind la @oma "Dup' cum observ' 8r. Dvorni, e foarte probabil c' *fântul 7riorie a mela @oma pentru a cere a3utor Bisericii de aici în certurile iconoclaste, în favoarea cinsti

sfintelor icoane.$, el r'mâne aici trei luni şi duce, din smerenie, o via)' ascuns' de c-ilie.• `indecarea unui demonizat îl descoper' şi, pentru a fui de cinstirea de sfânt pe care i

acordau oamenii, pleac' la *iracuza *iciliei şi se înc-ide întrun turn. %colo încep ispitele luptele sale împotriva du-urilor necurate, care luau diferite înf')iş'ri, c'utând s'l scoadin turn.

6 femeie de moravuri uşoare se stabileşte şi ea acolo, atr'ând la desfrâu pe trec'tori şi mai alpe marinari. 4ns' sfântul îi îndep'rteaz' pe aceştia de la p'cat prin îndemnuri du-ovniceşti şi c-ipe femeie o convine s' se lase de viciu. /ot aici el îşi arat' puterea asupra demonilor, vindecândoi îndr'ci)i, o femeie şi un b'rbat.

• Dup' aceea p'r'seşte turnul şi mere la idros.

%ici e prins şi maltratat de ereticii iconoclaşti care voiau s'l omoare şi carel duc în faepiscopului. %cesta la eliberat şi *fântul 7riorie trece printro reiune ocupat' de mauri. ndin p'âni voia s'l ucid', îns', printro minune, mâna care se îndreptase cu suli)a s'l loveascparalizeaz' şi numai la interven)ia sfântului se înzdr'veneşte. Pu)in mai departe, el vindec' pe ualt demonizat.

• (a /esalonic, neobositul nevoitor se stabileşte la m'n'stirea *fântul Mina, unde cât'vreme are de luptat cu lipsuri materiale.

%poi, întro zi, o femeie s'rac' vine la el şii cere a3utor, spunândui c' i sa d'râmat casa şi nu acu ce so refac'. *fântul o îndeamn' s' se apuce de reconstruc)ie. %scultândul, ea 'seşte temelie o cantitate mare de smoal', pe care v'zândo, îşi reface casa şii mai r'mân bani şi pentr

alte nevoi ale sale.

4n curând Sfântul Grigorie deine foarte cunoscut prin puterea sa de a preedea iitorul &iscruta con&tiinele.

– nui c'lu'r îns'rcinat cu slu3irea s'racilor i sau dat trei porci, pentru a le împ'r)i carneacestora. +l îns' opreşte o parte pentru sine, dar este mustrat de sfânt.

– Dup' aceea prezice moartea unui stâlpnic, îns'rcineaz' pe ieromona-ul /eodul s'înştiin)eze p'rintele spiritual c' în curând va muri şi

–

îndeamn' pe doi fra)i s' intre în mona-ism, prevestindule sfârşitul! toate cele prezise saîmplinit întocmai.– n credincios care venea s'l viziteze pe sfânt a 'sit în calea sa cadavrul unui om ca

fusese ucis, dar şia continuat drumul. %bia sosit, 7riorie, f'r' s' fie informat, a def'im purtarea acestuia, pentru c' nu a înropat cadavrul.

– %poi sfântul intervine la st'pânitorul /esalonicului şi salveaz' via)a unui condamnat moarte.

– n c'lu'r era dator unui tân'r care studia un ban de aur. *fântul îndeamn' pe mona- sînapoieze banul, deoarece tân'rul va muri curând, ceea ce sa şi întâmplat. +l face aceea

prevestire şi celui care aducea ştirea decesului.



>>>3a 6esalonic, lângă mănăstirea Sfântul Mina, locuia într-o căsuţă o femeie %ădu%ă şi ne%oiaşă canu tulura în nici un fel pe călugări* 6otuşi mona&ul ;a&aria, ctitorul isericii, căuta s-o alunge, ila inter%enţia sfântului în fa%oarea ei, acesta i-a dărâmat casa* (emonul a pus atunci stăpânire p;a&aria şi nu a fost elierat decât prin rugăciunile lui Grigorie, după ce promisese că %a repanedreptatea făcută*

>>><n alt mona& %oia să-şi construiască o c&ilie alături de a sfântului, însă a fost muşcat de dou%ipere* >l s-a %indecat şi a fost iză%it de moarte numai în urma rugăciunilor acestuia*

>>>(e asemenea, o tânără în pericol să-şi piardă %ederea este %indecată, după ce sfântul s-a rugat pentea şi i-a pus mâinile*

Dumne5eu nsu&i a artat sfinenia slugii Sale, Grigorie# Ccenicul acestuia a obserat c n timce i orbea, el aea faa ncon1urat de o lumin# -a mrturisit acest fapt neobi&nuit, daGrigorie i-a inter5is s-l mai amintesc, pentru a nu fi slit de oameni &i a pierde astfel cinstire

lui Dumne5eu#

6uterea asupra demonilor se arta ciar la distan#

n c'lu'r st'pânit de du-uri necurate a fost vindecat, iar cel r'u, p'r'sindul, a m'rturisit c'ieşit din mona- la puterea ru'ciunilor sfântului, care se afla atunci la slu3b' în biseric'.

(upă mărturia ucenicului #oan şi a unc&iului şi fostului egumen, Simeon, Sfântul Grigorie s-a arăacestora în timp ce în realitate se afla în alt loc* /&iar lucrurile erau sfinţite prin prezenţa sa*

bolnav sa vindecat dup' ce sa culcat în patul acestuia, f'r' ştirea sa..l interenea n mod nea&teptat spre folosul semenilor#

%stfel, un nevoitor "stâlpnic$ şia trimis ucenicul la o ascultare. %tunci o femeie împins' de diavc'uta s'l corup'. &ând acesta era ata s' cad' în ispit', a intervenit sfântul care a alunat pfemeie şi a mustrat pe stâlpnic.

;tingând culmea sfineniei, Sfântul Grigorie a fost socotit rednic s primeasc $aina 6reoici ntr-ader, irtuile cu care s-a mpodobit omul lui Dumne5eu au fost numeroas

nfrânarea, srcia, rbdarea, blândeea, smerenia, milostenia, priegerea n rugciundragostea, cugetarea la cele dumne5eie&ti &i aprarea dreptei-credine# entru în%ăţătura cade%ărată a a%ut o râ%nă deoseită* $ mustrat şi condamnat cu toată %igoarea pe toţi ereticii îndeosei pe iconoma&i* Mulţi dintre cei pe care i-a po%ăţuit sfântul la dreapta-credinţă şi-au %ărsc&iar sângele pentru aceasta* >l însuşi mărturisea că pentru cinstirea sfintelor icoane era gata primească moartea*

Sfârşitul sfântului se apropia* Voind să-l c&eme la Sine, (umnezeu i-a dat o oală grea* (e 6esalonic, unde se găsea, %estea suferinţei s-a răspândit până la /onstantinopol, aflând-o şi Simeo

care atunci era în temniţă pentru ataşamentul său la cultul icoanelor* Simeon trimite o scrisoare



Grigorie, în care îşi eAprimă dorinţa de a-l re%edea* 3a primirea ei, în ciuda olii sale, a neputinţelătrâneţii şi a slăiciunii pro%enite din ne%oinţele pustniceşti, sfântul porneşte cu un ucenic că/onstantinopol* 3a sosirea sa, Simeon a fost găsit în stare de liertate* +ntâlnirea s-a do%edemoţionantă* De aceea, simind c-i ine sfâr&itul, a cerut s fie dus la mnstirea la care eg5duit# ; murit la 2 5ile dup sosirea sa la onstantinopol, dup cum pre5isese, la 20 noiembr*72 D %n propus de 8r. Dvorni, op. cit., p. >?>_. *fântului 7riorie i sa atribuit un tratat contmaurilor "sarazinilor$. *e pare, îns', c' el nu sa ocupat de mauri. %tribuirea acestei opem'rturiseşte îns' reputa)ia de care se bucura el "ibidem, p. >>$.

E*%ormântul Sfântului Grigorie deine repede estit prin minunile care se sâr&eau la el#

>>>%stfel, pe când era dus pentru în-umare, un om ârbov atinânduse de sfintele sale moaşte svindecat de boal'.

>>>n demonizat a venit la mormânt şi cerea a3utor sfântului.

+ntre timp, fraţii şi mona&ii mănăstirii unde era îngropat Sfântul Grigorie au socotit că este ine

sfintele sale moaşte să fie dezgropate şi puse în raclă* Petrecând câteva zile lân' racdemonizatul sa vindecat. <n alt îndrăcit s-a tămăduit îndată ce s-a atins de moaştele sfântului* $om olna% s-a %indecat prin ungerea ranei cu mirul ce ieşea din racla sfântului* 3a fel s-a întâmplşi cu un alt olna% a%ând o rană de mai mulţi ani*

iar uleiul de la candela ce se afla la racla sfântului aea puterea tmduitoare#

– femeie care nu putea s' nasc' de trei zile, a n'scut f'r' dureri de îndat' ce sa uns cu uldin candela sfântului.

–

6 alt' femeie şi un b'rbat sau vindecat la atinerea cu capul de racla sfântului.– n frate a fost izb'vit de ispite, cerând a3utor sfântului la mormântul acestuia.– Mona-ul Petru c'zând în mâinile saracinilor urma s' fie e9ecutat. % f'cut ru'ciuni c't

*fântul 7riorie ca s'l salveze! acesta ia ap'rut în vis, promi)ândui c' nu va muri, ceea sa şi întâmplat. De aceea, el a venit la mormântul sfântului, ca s' aduc' mul)umD +9punere pe scurt, f'cut' dup' ìa)a *fântului 7riorie Decapolitul, de 2natie Diaconul.

(in cele relatate reiese clar că ne%oitorul lui 2ristos a fost considerat sfânt încă din timpul %ieţiirecunoscut ca atare imediat după moartea sa*

>m&iele pmânte&ti s-au odinit n mnstirea ntemeiat de ctre osif mnograful, ucenicsu, n onstantinopol# 4n acest loc au stat moa&tele fctoare de minuni ale Sfântului GrigorDecapolitul mult timp, probabil pân la 783, când capitala =i5anului a c5ut sub turci# (utradiţie D/radi)ie consemnat' în ìe)ile *fin)ilor pe luna noiembrie, începând cu edi)ia de Veam)u, ===! Bucureşti, =#? şi Bucureşti, =#, p. #. 2n le'tur' cu aducerea moaştelor )ar' de c'tre banul Barbu &raiovescu, sunt consemnate aici şi dou' minuni s'vârşite de sfânt. èşi %t-anasie Mironescu, *fânta +piscopie a @âmnicului Voul *everin în trecut şi acum, Bucureş=?, p. >#.E, ele au ajuns în mâna unui demnitar* (e la acesta D Dup' o alt' tradi)ie, consemnaîn scris de c'tre mitropolitul Matei al Mirelor şi de Paul de %lep, când turcii erau pe punctul s



cucereasc' &onstantinopolul, c'lu'rii care p'zeau racla cu moaştele *fântului 7riorie au luatşi au trecuto în Bularia sau în *erbia "vezi: &'l'tori str'ini despre j'rile @omâne, vol. `Bucureşti, =_?, p. =$ şi au aşezato întro m'n'stire. Moaştele sfântului au s'vârşit şi aiminuni, ducânduse vestea pretutindeni. Din acest loc lear fi cump'rat, cu mult' c-eltuial', banBarbu &raiovescu şi lea dus la m'n'stirea Bistri)a.E, banul =arbu raioescu, cunoscâncinstirea de care se bucurau ele n rândul credincio&ilor, le-a cumprat cu mare pre &i lea&e5at n mnstirea =istria din 1udeul +âlcea, ctitorie a sa, pe la 7*# ;ici, el nsu&i s

clugrit, luând numele de 6aomie &i a rmas pân la moarte, care se pare c a surenit 828# .le se afl n aceast mnstire pân ast5i#

7acla de argint aurit Dèzi inscrip)ia şi descrierea raclei la /-eodora òinescu, Din le'turiartistice ale j'rii @omâneşti cu /ransilvania, în ;*tudii şi cercet'ri de istoria artei<, 222 "=^?$, n=, p. ^. /ot pe racl', la picioarele sfântului şi deasupra donatorilor, mai este ad'uat' urm'toarea inscrip)ie! ;&u binecuvântarea Preasfin)itului episcop al epar-iei @âmnicului Vo*everin, D. D. 7-enadie, sa reparat acest sicriu prin st'ruin)a şi c-eltuiala p'rintelui 8ilip8lorescu, superiorul acestea sfinte m'n'stiri, a personalului deservent şi a altor binecredinciocreştini. =^ auust ===. %rintar: 8ra)ii Popescu<.E în care se găsesc moaştele Sfântului Grigor

este opera meşterilor din Braşo% şi poartă o inscripţie din anul @N*

(reptmăritorii creştini români, de-a lungul %eacurilor, au înconjurat cu o deoseită e%la%ie moaşteSfântului Grigorie (ecapolitul, %enind să se înc&ine aici generaţie după generaţie D 2n timp de secesau de molim', acestea au fost purtate prin jara @omâneasc' şi mai ales prin 6ltenia "vez%le9andru (ep'datu, 6 procesiune reliioas' în Bucureşti la =_?^, în ;Biserica 6rtodo@omân'<, `222 "==^$, nr. =, p. ^_?^.E, oferind diferite danii mănăstirii care le adăposteca prinos al recunoştinţei lor pentru multele inefaceri dăruite de sfânt*

: do%adă a cultului de care se ucură el este şi faptul că iserici, ca aceea a sc&itului ăpuDjudeţul VâlceaE şi aceea a mănăstirii opânzăleşti Djudeţul (oljE, îi poartă &ramul iar la /raio%între anii @FF-@0", a funcţionat Seminarul de %ocaţie 'Sfântul Grigorie (ecapolitul)*

$ltă do%adă de cinstire o constituie, în afara teAtelor deşi origine greceşti aflate unele în Mineiul noiemrie, faptul ca românii i-au înc&inat ocrotitorului lor ceresc următoarele tipărituri1

- Sluja Sfântului Grigorie (ecapolitul, compusă de Matei al Mirelor, s-a pulicat în originalgrecesc împreună cu Sluja Sfintei arasc&i%a, la Bucureşti, în anul @F D D. @usso, op. cit., p. =^=?>.E*

- /arte oseită a Sfântului Grigorie (ecapolitul, 7âmnic, @N0* >ste cea mai completă ediţideoarece cuprinde sluja ce se face la &ramul său, %iaţa pe larg, paraclisul şi o rugăciune către sfânamele se rostesc în %reme de ciumă* /artea a fost tradusă după un original sla%on, care se află mănăstirea Bistriţa D 2. Bianu şi V. odoş, Bibliorafia româneasc' vec-e, Bucureşti, ==, vol. 2p. =>==>>. E*

- 3a F" decemrie @!F, mona&ul artenie, zugra%ul mănăstirii Bistriţa, mărturiseşte în pomelnicsău că a scris două paraclise ale Sfântului Grigorie (ecapolitul* $cesta le-a transcris la @ noiemr

@!0@ şi se află în manuscris Dèzi Draoş Petroşanu, op. cit., p. >>.E*



- Sc&imona&ul aisie, de asemenea zugra%ul mănăstirii Bistriţa, copiază araclisul SfântuGrigorie în două manuscrise, unul din @N septemrie @!0, iar celălalt din @" aprilie @!0, care pafi prelucrări după piesele mona&ului artenie*

(in cele de mai sus reiese cu prisosinţă cinstirea deoseită de care s-a ucurat Sfântul Grigor(ecapolitul în rândul dreptmăritorilor creştini de pretutindeni* $ceasta i-a inspirat pe imnografi sdedice sluje, paraclise şi rugăciuni, încă de la trecerea sa spre cele %eşnice şi până în zilele noastr

+n mod deoseit, Sfântul Grigorie (ecapolitul s-a în%rednicit de %eneraţia credincioşilor ortodocdin ţara noastră, care îl cinstesc ca pe unul din sfinţii români*

(Sursa! 6atriaria =isericii Frtodoe >omâne, Sfini români &i aprtori ai egii strmo&e&.##=#%#=#F#>#, =ucure&ti, *", p# 27*-28", Sfântul Grigorie Decapolitul Hde la =istriaI+âlcea#)

,r. ,rof. #r. "ircea ,ăcurariu $ Sfântul Grigorie decapolitul de la "ănăstirea 1istri0a$/âlc



Minunata ctitorie a oierilor /raio%eşti adăposteşte, încă de la sfârşitul %eacului al KV-lea, moaşteunui sfânt cu numele Grigorie (ecapolitul* <nele ştiri pri%itoare la %iaţa sa se găsesc într-o lucrascrisă de #gnatie (iaconul, care, fiind contemporan cu Grigorie, a cunoscut mai mulţi ucenici de-săi, care i-au relatat felurite aspecte legate de %iaţă şi ne%oinţele sale du&o%niceşti*

(e aici aflăm că el s-a nscut n ora&ul rinopolis din Decapolea sauriei, n sud-estul ;siei %icare aparţineau pe atunci #mperiului izantin* Se crede c s-a nscut prin anii "*0-"0, deci tocmn remea când a aut loc Sinodul al +-lea ecumenic de la <iceea, din anul "*", care condamnat iconoclasmul, adic pe cei care respingeau cultul icoanelor# .ăcea parte dintrfamilie înstărită, mama sa Maria fiind şi o femeie foarte e%la%ioasă* 3a %remea potri%ită, a fost d

la în%ăţătură, pentru a putea fi mai târziu de folos semenilor săi* 4nc de copil manifest o nclinaspre cele duonice&ti# ua parte la slu1be, se ruga, citea Sfânta Scriptur, fcea fapte dmilostenie, arata o dragoste sincer fa de toi cei din 1urul su# ;desea se retrgea n locuascunse pentru a se ruga &i a medita# $poi a respins îndemnul părinţilor săi de a se căsători cutânără aleasă de aceştia şi s-a retras în Munţii #sauriei* $colo a cunoscut pe un fost episcop d(ecapole, refugiat din pricină că se do%edise un %rednic apărător al cultului icoanelor* $rătândudorinţa de a se călugări, episcopul l-a îndemnat să intre într-o mănăstire din apropiere, pentru a iniţia în tainele %ieţii mona&ale*

+ntre timp, tatăl său a murit* Mama sa, aflând unde este, l-a îndemnat să plece într-o altă mănăstirunde era un alt frate al său, ca împreună să-şi ducă mai uşor %iaţa de călugăr, înc&inată numai l(umnezeu* $ ascultat deci îndemnul e%la%ioasei sale mame şi s-a aşezat în acea mănăstire, alătude fratele său* (ar în curând şi-au dat seama că egumenul mănăstirii, ca şi unii călugări, trecuseră partea iconoclaştilor, adică a duşmanilor icoanelor* 6lin de rân pentru aprarea dreptei credin&i a otrârilor luate de Sinodul al &aptelea ecumenic, Grigorie a aut cura1ul s mustre pegumen n faa tuturor clugrilor din ob&tea respecti# ;cesta a poruncit ns c Grigorie s fbtut# n aceast situaie, cu trupul plin de rni, tânrul mona a fugit ntr-o alt mnstire dDecapole, unde era egumen un frate al mamei sale, cu numele Simeon# ;ici a rmas timp de ani#



Crcând mereu pe treptele ieii duonice&ti, a cerut ngduina s se retrag ntr-o pe&ter d%unii sauriei, pentru a tri singur# ; trit aici mai muli ani, luptând cu ispitele &i cu lipsa dran, dar struind mereu n rugciune &i meditaie, n legtur tainic nencetat cDumne5eu# urit astfel de patimile trupe&ti &i suflete&ti, mbuntitul siastru a au5it cemare de sus care l-a ndemnat s prseasc pe&tera &i locurile natale, pentru ca s poatde folos &i altora#

(ând urmare indemnului %enit de sus, Grigorie se îndreaptă spre $pus, întâmpinând multe lipsuric&iar prigoane* etrece o iarnă întreagă într-o mănăstire din >fes, apoi cu o coraie ajunge în oraşroconez, unde a fost găzduit în casa unui om sărac, a cărui casă (umnezeu o inecu%ântează cele treuitoare traiului* ărăseşte pe acest creştin ospitalier în ascuns şi ajunge la >nos, Macedonia, unde este ătut de un tânăr, dar cu%iosul se roagă lui (umnezeu să-l ierte* /u o coraajutat de nişte piraţi, uimiţi de curajul său, ajunge în 6esalonic, unde este găzduit într-o mănăstire către egumenul Marcu* +mpreună cu un călugăr de aici, se îndreaptă spre 7oma* $u mers pe uscpână la /orint, în sudul Greciei* Se îmarcă pe o coraie, ajungând până la 7oma*

$colo a trăit câte%a luni neştiut de nimeni* Vindecarea unui demonizat îl face însă cunoscut, darpleacă în ascuns în Siracuza Siciliei, unde s-a ascuns într-un turn* $ %indecat şi aici câţi%a olnaprin rugăciunile sale şi a îndrumat spre o %iaţă curată pe mulţi locuitori ai oraşului*

(in Sicilia se reîntoarce în Grecia, la 2idros, unde era să fie ucis de ad%ersarii icoanelor, dar esiză%it prin %oia lui (umnezeu, după cum a scăpat şi din alte încercări* ;1uns n $esalonic sa&e5at n mnstirea Sfântul %ina# ;ici deine foarte cunoscut prin darul su de a pre5iiitorul, dar &i prin iaa sa aleas# #gnatie (iaconul, care i-a scris %iaţa, aminteşte multe d%indecările să%ârşite de el prin puterea rugăciunii, ca şi multe din cu%intele de mustrare pe care

rostea, atunci când era ne%oie, împotri%a ereticilor sau a necredinciosiciosilor* $%ea o putedeoseită asupra demonilor* Mai mulţi călugări şi credincioşi stăpâniţi de du&uri necurate au fo%indecaţi în urma rugăciunilor cu%iosului Grigorie*

+irtuile cu care era mpodobit, ca &i darul indecrilor l-au fcut pe Grigorie rednic sprimeasc taina preoiei# 9i-a continuat %iaţa cu aceeaşi râ%nă spre cele sfinte, în folosul semenilsăi*

Spre sfârşitul %ieţii, (umnezeu i-a dat o oală grea* Vestea suferinţei sale s-a răspândit repedajungând până la /onstantinopol, unde se găsea şi unc&iul său Simeon, acum foarte ătrân, d

aruncat în înc&isoare pentru dârzenia cu care apăra cultul icoanelor* $cesta îl înştiinţează Grigorie unde este, arătându-i dorinţa de a se re%edea* 4n ciuda bolii de care suferea, Grigorpleac din $esalonic la onstantinopol, unde l afl pe unciul su eliberat din temni# 4curând a &i murit ntr-o mnstire din capitala imperiului, n 5iua de 20 noiembrie *72#

Dup' câteva luni, în martie #, a fost convocat la &onstantinopol un sinod local, care a restabipentru totdeauna cultul icoanelor, a aruncat anatema asupra tuturor ereticilor din primele oveacuri de via)' creştin' şi a rânduit Duminica 6rtodo9iei şi anume prima din postul Paştilor, cade biruin)' a dreptei credin)e asupra tuturor duşmanilor ei.



4n scurt timp mormântul uiosului Grigorie a deenit cunoscut, datorit minunilor care sâr&eau acolo# Sunt cunoscute %indecarea unui om gâro% care s-a atins de trupul său, ce era dspre în&umare, precum şi a unor îndrăciţi* (upă trecerea unui timp, călugării din mănăstirea în caera îngropat au &otărât să-i scoată trupul şi să-l aşeze într-o raclă* 7ămăşiţele sale pământeşti erîntregi şi neputrezite, încât acum puteau fi socotite ca sfinte moaşte* 8u ştim când s-a făcut slujspecială de canonizare a noului sfânt, numit de acum înainte Grigorie (ecapolitul, după pro%inciacare se născuse*

.le au rmas ntr-o mnstire din onstantinopol, ntemeiat de ucenicul su osif mnografu;u rmas aici mai bine de &ase eacuri, probabil pân dup anul 783, când onstantinopolulfost cucerit de turci# F tradiie spune c racla cu moa&te a fost dus atunci, de monaii care o p5eau, n Serbia, spra le feri de profanare din partea turcilor# ;colo au fost a&e5ate ntr-o mnstire, sâr&indu-alte minuni n 1urul lor# Din acest loc le-a cumprat, n ultimii ani ai secolului al N+-lea, banu=arbu raioescu, care le-a adus n mnstirea =istria din Fltenia, ctitoria familiei sale# =arbnsu&i s-a clugrit aici sub numele de 6aomie#

(e atunci şi până astăzi cinstitele sale moaşte se găsesc tot în mănăstirea Bistriţa* (rept aceecredincioşii români - mai ales cei din :ltenia - au arătat o cinste deoseită moaştelor SfântulGrigorie (ecapolitul, %enind să se înc&ine în faţa lor şi să-i ceară ocrotire*

<n în%ăţat mitropolit grec, Matei al Mirelor DP @F?E, care a trăit mulţi ani la mănăstirea (ealu, ialcătuit o slujă, la rugămintea egumenului 6eofil al Bistriţei, %iitor episcop al 7âmnicului, apmitropolit al =ării 7omâneşti* $ceasta a fost tipărită în greceşte la Bucureşti, în @F Dîmpreună Sluja Sfintei arasc&e%aE* Mitropolitul (osoftei al Moldo%ei prezintă pe scurt %iaţa SfântulGrigore în cunoscuta sa lucrare ag&iografică Viaţa şi petrecerea sfinţilor * +n @N0 s-a tipărit

7âmnic o /arte oseită a Sfântului Grigorie (ecapolitul, care cuprinde %iaţa sa pe larg, sluja case să%ârşeşte în ziua trecerii sale la (omnul, adică la F" noiemrie, precum şi paraclisul său* mănăstirea Bistriţa s-au copiat mai multe manuscrise care cuprind %iaţa şi paraclisul său* Sluja%iaţa lui DsinaAarulE au fost trecute apoi în toate ediţiile româneşti ale Mineiului pe noiemrie* (asemenea, este trecut în toate Vieţile de sfinţi care s-au tipărit în româneşte* /&ipul său este zugră%în mai multe iserici din ţara noastră*

Bucurându-se de această aleasă cinstire, la F! feruarie @N" Sfântul Sinod a &otărât generalizarcultului său în toată Biserica :rtodoAă 7omână* (e-acum înainte el %a fi cinstit în toate lăcaşuride cult ortodoAe româneşti, prin sluje şi rugăciuni, prin ridicarea de iserici cu &ramul său, pr

pictarea icoanelor cu c&ipul său* S-a procedat la această generalizare în cadrul unor mari solemnitisericeşti în octomrie @NN*

Viaţa Sfântului Grigorie, de smerenie, rădare, lândeţe, milostenie, stăruinţă în rugăciune, dragosde (umnezeu şi de semeni, ca şi dârzenia cu care a apărat dreapta credinţă, poate constitui şi pentnoi, credincioşii de neam român, o pildă %rednică de urmat*

Să-l rugăm să ne ocrotească şi să-l cinstim zicând1 ;prtorul nostru &i folositorul cel fierbindup datorie mulumiri aducem ie, Sfinte, noi cei i5bii din neoi cu rugciunile tale# i c



unul ce ai ndr5neal ctre Domnul, din toate prime1diile i5be&te-ne pe noi, ca s-i cântie! =ucur-te, Sfinte 6reacuioase 6rinte GrigorieJ Ddin $catistul sau, /ondacul @E*

Sfântul Grigorie decapolitul Inografie şi iconografie



Sfântul /u%ios şi de (umnezeu purtătorul ărintele nostru Grigorie (ecapolitul s-a născut sfârşitul secolului V###, în jurul anului "* ; dus o ia monaal eemplar &i a rmas renumpentru dâr5enia cu care a aprat cultul icoanelor# $ murit într-o mănăstire din /onstantinopol,

ziua de F" noiemrie !?F*

institele sale moa&te, dup mai multe eacuri de mutri datorate itregiei remurilor, au foaduse la %nstirea =istria din 1udeul +âlcea, unde se afl &i n pre5ent# +n anul @N" SfânSinod a &otărât generalizarea cultului său în toată Biserica :rtodoAă 7omână, prăznuirea sa fiind F" noiemrie*

mnografie

;ropar, glasul al 0-lea1&-ip teai f'cut înfrân'rii şi prin dumnezeiescul Du- pe to)i iai luminat! alerarea dreptei credinai s'vârşito şi cu înv')'turile lumea ai luminat şi ai mustrat cuetele celor r'u credincioşi. P'rin&uvioase 7riorie, roa'te lui ristos Dumnezeu s' ne d'ruiasc' nou' mare mil'.

Condac, glasul al 0-lea1*oare luminos pe tine Biserica te cunoaşte, cu podoabele faptelor bune şi cu razele t'm'duirilor pto)i luminezi, a lui ristos slu'. Pentru aceasta pr'znuim dumnezeiasc' pomenirea ta şi cinstinevoin)ele tale, preafericite P'rinte, în)elepte 7riorie.

conografie

(ionisie din .urna arată că Sfântul Grigorie Decapolitul se 5ugre&te ca un om de statumi1locie, nu prea btrân, cu cipul usci &i palid, cu cre&tetul ple&u, cu prul negru pân ureci &i barb tot neagr, rotund &i cu câtea fire albe@ se 5ugre&te n e&minte preoe&ti san e&minte monaale &i cu capul acoperit cu camilafc H Dionisie din 8urna, +rminia pictubizantine, *op-ia, Bucureşti, >, pp. ==, >#.Q*



Sfântul 8icolae /eliirovici $ ,roloagele de la 9hrida $ ,oenirea Sfântului ,reacuviosGrigorie decapolitul



Sfântul Grigorie s-a născut în (ecapolea isauriană din părinţi foarte noili şi ogaţi, Serg&ie Maria*

(upă ce şi-a înc&eiat studiile, părinţii lui au dorit să îl căsătorească, dar el a fugit lapustie şi s-a tuns mona&*

>l a %ieţuit în diferite locuri1 la Bizanţ, la 7oma, şi în Muntele :limp* (ar pe oriunde trecea, eluimea pe oameni cu ne%oinţele şi cu puterea lui făcătoare de minuni*

Cneori deasupra capului lui se edea o lumin cereasc &i naintea lui se artau ngeri ai lDumne5eu#

• +l a privit la frumuse)ea înerilor şi a auzit cânt'rile lor cereşti.• +l a dus o via)' îndelunat' şi pl'cut' lui Dumnezeu pe p'mânt şi sa s'vârşit c't

Dumnezeu cu pace în veacul al nou'lea, la &onstatninopol.

Sufletul lui s-a sălăşluit în ceruri, întru ucuria (omnului 2ristos*

Sfintele lui moaşte se află la Mănăstirea Bistriţa-Vâlcea* - /f* `ie)ile *fin)ilor peVoiembrie, >ditura >piscopiei 7omanului şi 2uşilor, @0, p* 0*



"oaştele Sfântului Grigore decapolitul

ărticele din Moaştele Sfântului se află la1– Mănăstirea Bistriţa, comuna /osteşti, jud* Vâlcea, la nord de 2orezu5



– Biserica 2agiu din București



– Mănăstirea $rnota, comuna /ostești, jud* Vâlcea cu &ramul JSfinţii $r&ang&eli Mi&ailGa%riilJ aici se găseşte un deget al Sfântului5



– Mănăstirea Secu, o altă nestemată încrustată pentru %eşnicie în diadema %estitelor focare credinţă şi spiritualitate românească ale judeţului 8eamţ se află la aproAimati% FF Rm oraşul 6ârgu 8eamţ, pe %alea pârâului Secu D(/ @"E, ce se desc&ide în stânga şoselei caduce spre ipirig şi oiana 3argului peste Muntele etru Vodă5



+n pronaos se găseşte o raclă frumos sculptată, din lemn de tei, conţinând mai multe odoare sfinte1 cruce în care se 'seşte o p'rticic' de lemn din *fânta &ruce pe care a fost r'stin

Mântuitorul 2isus ristos! c-ivotul în care sa p'strat un frament din piciorul *fântului 2oan Botez'torul! p'rticele din moaştele *fântului %postol %ndrei, ale *fântului Marelui Mucenic 7-eor-e, a

*fântului Marelui Mucenic şi /'m'duitor Pantelimon, ale *fântului Mucenic %rtemie, a*fântului *fin)it Mucenic aralambie, ale *fântului 2erar- 2oan 7ur' de %ur, ale *fin)il

Mucenici ucişi în Muntele *inai, @ait şi în 2erusalim, ale *fântului %postol 8ilip, ale *fântul 2oan cel Vou de la *uceava, ale *fântului %r-idiacon 5tefan, ale *fintei Mare Muceni Marina, ale *fântului 7riorie Decapolitul.



Veşmântul ce a în%elit Moaştele Sfântului Grigorie (ecapolitul se află la1– Mănăstirea 7oaia, com* Muşăteşti, jud* $rgeş, FN Rm 8> de /urtea de $rgeş5 D%eşmânt

moaşteE5– Biserica Sf* $leAie, /alea 9eran Vodă 8r* @F0* D%eşminte preoţeşti atinse de moaşteE*– Schitul Dragoslavele, com. Dragoslavele, jud. Argeş (veşmânt de moaşte);

– Mănăstirea (er%ent, /om* :stro%, jud* /onstanţa D%eşmânt de moaşteE5– Mănăstirea 'Sf* 6ecla), com* redeşti, jud* (olj Dla @@ Rm de /raio%aE D%eşmânt de moaşteE– Mănăstirea Saon, com* 8iculiţel, jud* 6ulcea D%eşmânt de moaşteE5– Sc&itului Sf* Maria /rico% O Cercălăi), com* Cercălăi, jud* ra&o%a D%eşmânt de moaşteE*– aro&ia JSfânta VineriJ O ajura DBucureştiE



+n Sfânta 7aclă se află spre înc&inare două Sfinte Veşminte1

`eşmântul cu care au fost acoperite *fintele Moaşte ale *fintei &uvioase Parasc-eva de la 2aşi, una dintre ocrotitoarele *fintei Biserici şi

`eşmântul *fântului &uvios 7riorie decapolitul, de la m'n'stirea Bistri)a "6ltean'kude)u`âlcea$

Sfântul Grigorie, decapolitul



%nstirea =istria - +âlcea (sec# +)

el mai scump odor duonicesc al Flteniei este racla cu moa&tele Sfântului GrigorDecapolitul de la %nstirea =istria - +âlcea# /titorie mare, din secolul al KV-lea, fondată oierii /raio%eşti, Mănăstirea Bistriţa a a%ut un important rol du&o%nicesc de-a lungul celor cinsecole de eAistenţă* +n centrul acti%ităţii sale du&o%niceşti au stat dintotdeauna moaştele /u%iosulGrigorie (ecapolitul*

+n jurul sfântului s-au adunat generaţii întregi de călugări iuitori de 2ristos, care se străduiau dup

puteri să-i urmeze ne%oinţa* $ici alergau oierii, sfetnici ai %oie%ozilor, şi înşişi domnitorii ca să roage şi să ceară ajutorul sfântului* +n jurul lor îngenunc&eau ţăranii noştri iuitori de (umnezeu, i cereau uşurare în oli, mângâiere şi cele de folos în %iaţă*

%oa&tele Sfântului Grigorie Decapolitul sunt dintre cele mai eci din ar, dup cele de Suceaa, &i sunt foarte cinstite de credincio&i, mai ales de cei din 5ona subcarpatic# #ar pentcredinţa lor, ca şi pentru petrecerea îngerească a /u%iosului Grigorie, aici se fac numeroase minunSfintele lui moa&te sunt ntregi &i binemirositoare# .le se afl n racla de argint, n partea stânga naosului, unde se fac 5ilnic rugciuni de laud &i de cerere n cinstea Sfântului Grigoripentru mângâierea credincio&ilor#

Scurt istoric

Sfântul Grigorie, decapolitul era de loc din sauria - ;sia %ic, grec de neam, nscut n secolal +-lea# (in tinereţe, renunţând la căsătorie, s-a dus la mănăstire şi a ajuns călugăr desă%ârş$poi, pe remea iconoclasmului, a mrturisit despre sfintele icoane n multe ceti! =i5ansauria, >oma &i $esalonic# a btrânee s-a urcat singur pe %untele Flimpului &i a sistacolo n mari &i grele neoine, n ispite &i lupte de la diaoli# $poi, îmolnă%indu-se de &idropica coorât din munte şi s-a să%ârşit la /onstantinopol, în secolul al #K-lea* uiosul Grigorie, 5isDecapolitul, a fost preot, mare pustnic &i nebiruit aprtor al sfintelor icoane# Fricând era ga

s-&i dea &i iaa pentru ele#



6entru sfinenia ieii lui, l-a proslit Dumne5eu cu neputre5irea trupului &i cu darul facerii dminuni, atât n ia, cât &i dup mutarea sa#

;u5ind de aceste sfinte moa&te, boierii raioe&ti, =arbu, 6âru, Danciu &i >adu, ctito%nstirii =istria Fltean, au rscumprat cu bani &i au adus cu mult celtuial sfintemoa&te ale uiosului Grigorie, la ctitoria lor, n ultimul deceniu al secolului al N+-lea (70

ână astăzi se află făcător de minuni, precum şi sfânta mănăstire de multe primejdii este ferită pământul acesta multă folosinţă şi ajutor are, şi cine merge la sfântul cu smerenie şi cu credinţă, affolos şi tămăduire, atât trupeşte, cât şi sufleteşteJ*

Din anul 70 pân ast5i sfintele moa&te se afl nestrmutate de la %nstirea =istria#

Datorit deselor atacuri &i incursiuni ale ungurilor asupra Arii >omâne&ti, clugrii d%nstirea =istria Fltean au spat n secolul al N+-lea o pe&ter foarte ascuns n stânc, un Oilometru de mnstire, unde ascundeau moa&tele Sfântului Grigorie n remuri de prime1diu timpul n aceast pe&tera s-a fcut un mic paraclis pictat, de o rar frumusee, num

6araclisul Sfântului Grigorie# 4n remuri de restri&te, aici se ascundeau sfintele moa&dimpreun cu clugrii@ iar n paraclis se fcea 5ilnic iturgia &i toat praila# <ltimul călugcare s-a ne%oit singur în peştera Sfântului Grigorie a fost protosing&elul Varna%a 3ascodu&o%nicul Mănăstirii Bistriţa* $ decedat în anul @N!*

Singura dată când s-a încercat strămutarea sfintelor moaşte ale /u%iosului Grigorie (ecapolitul la Mănăstirea Bistriţa :lteană, a fost în %ara anului @?!* Memrii Sfântului Sinod au &otărât aceste sfinte moaşte să fie strămutate la catedrala episcopală din 7âmnicu Vâlcea* (ar credinciodin satele Bistriţa şi /osteşti, care sunt foarte legaţi du&o%niceşte de Mănăstirea Bistriţa şi d

moaştele Sfântului Grigorie, s-au opus*+n ziua când s-a pregătit procesiunea de transportare a sfintelor moaşte spre 7âmnicu Vâlcea, sătenau ieşit foarte re%oltaţi înaintea preoţilor* .emeile plângeau de-a lungul şoselei, iar altele s-au aşezîn mijlocul drumului, iar ăraţii erau &otăraţi să întoarcă sfintele moaşte înapoi*

$ fost o zi grea pentru toţi4 $ fost o zi de doliu pentru credincioşi, fiind ameninţaţi să rămână fămoaştele Sfântului Grigorie, singura lor mângâiere în necazuri* (espre aceste lucruri însă nu s%orit aproape nimic* (ar credincioşii nu uită4 >i treuie crezuţi, iertaţi şi admiraţi* /ă ei apără mtare ca noi credinţa* >i respectă şi transmit tradiţia, se roagă mai mult ca noi, se smeresc mai mu

suferă mai mult şi plâng mai mult ca noi4 (e aceea au ne%oie de părinţi du&o%niceşti, de cu%inlânde şi de mângâiere, mai mult ca noi toţi*

Strămutarea sfintelor moaşte ale Sfântului Grigorie (ecapolitul, din %ara anului @?!, nu s-a mfăcut* (e la marginea satului Bistriţa s-au întors înapoi la ctitoria fericitului Baru /raio%escu, unau stat nestrămutate cinci sute de ani* $tunci şi ţăranii s-au întors la casele lor împreună cu femeşi copiii*

S-a făcut din nou linişte la Mănăstirea Bistriţa* (ar după câţi%a ani, călugăriţele de aici au fo

transferate la alte mănăstiri, soorul lor s-a risipit în toate părţile şi Mănăstirea Bistriţa a răm



goală* +n c&iliile maicilor au fost aduse câte%a sute de copii săraci şi reduşi mintal, ca să freeducaţi aici* 3iturg&ia zilnică şi pra%ila călugărească au încetat din anul @"* Singure, moaşteSfântului Grigorie (ecapolitul, uitate de cei mai mulţi, stăteau de %eg&e permanent în iserică*

+n prezent, după anii de tristă amintire pentru Biserica :rtodoAă 7omână, lucrurile s-au sc&imatla frumoasa mănăstire %âlceană, unde se află sfintele moaşte ale Sfântului Grigorie (ecapolituViaţa mona&ală a renăscut şi aici, ca pretutindeni* Sute, mii de pelerini, din toate părţile, aleargă

sfintele moaşte ale Sfântului Grigorie (ecapolitul, doândind sănătate şi ajutor*

Dintre minunile Sfântului Grigorie, decapolitul

%oa&tele Sfântului Grigorie Decapolitul s-au artat de la nceput fctoare de minuni, mai alindecri de boli &i i5biri de grele cumpene &i prime1dii# Bătrânii satelor, călugării şi, în ultimani, călugăriţele din partea locului, mărturisesc că aici %eneau tot felul de olna%i din împrejurimi

din alte regiuni ale ţării şi, după rugăciuni făcute la moaştele Sfântului Grigorie, se %indecau suferinţele lor*

<na din cele mai mari minuni să%ârşite de /u%iosul Grigorie este faptul că prin rugăciunile lui, sude ani a fost cruţată Mănăstirea Bistriţa :lteană de pustiire, de foc, de dărâmare, de tot felul dprimejdii* $tât ea, cât şi %ieţuitorii acestui sfânt lăcaş au fost păziţi de marile nenorociri care ântuit peste alte mănăstiri*

$poi, cu rugăciunile Sfântului Grigorie, aici s-a dus o %iaţă du&o%nicească deoseită, de ade%ărcălugări şi sc&imnici* 6re5ena moa&telor Sfântului Grigorie era permanent un a1utor, un ndem



&i, n acela&i timp, o obligaie moral de trire aderat, dup Sfânta .angelie, de sporire cre&tere n Duul Sfânt# Mănăstirea Bistriţa a dat, de-a lungul celor cinci %eacuri de eAistencălugări cu %iaţă sfântă, du&o%nici renumiţi, stareţi mari şi ierar&i numeroşi în trecutul Bisericromâneşti*

4n anul 3, la 8 august, de ramul %nstirii =istria, a fost adus la moa&tele SfântulGrigorie o femeie tânr, parali5at de ambele picioare# .ra de loc dintr-un sat nu departe d

>âmnicu +âlcea# Sttuse de1a n spital : luni, dar fr nici un re5ultat# >udele au a&e5at-o mntâi la Sfintele Daruri, apoi au ncinat-o la sfintele moa&te, au trecut-o pe sub racl, i s-a fcuSfântul %aslu &i a fost dus din nou acas# Dup trei sptmâni, femeia a reenit la SfântGrigorie, ns de data aceasta mergea pe picioarele sale, ca s-i mulumeasc pentru minunfcut cu dânsa#

Sorin ,reda $ "oaştele Sfântului Grigore decapolitul şi inunile sale



+nșirată ca o mărgea în șiragul de mănăstiri din nordul județului Vâlcea, %ec&ea ctitorie mona&ade la Bistrița ascunde o comoară puțin știută de lume1 moaștele unui sfânt împlinitor de miracole

(rumul se oprește rusc, în c&iar poarta Mănăstirii Bistrița :lteană* 8u mai ai unde să înaintezi*

spatele c&iliilor, pus de-a curmezișul, stă de netrecut muntele $rnota, cu ascunzișurile sale peșteri și %ăgăuni, în care au si&ăstrit ana&oreți îndârjiți și fără nume*

(e la @?" și până astăzi, șiruri nesfâr șite de mona&i par să nu fi a%ut decât un singur gând - încreștineze muntele, legând marea la%ră de la poale, cu ne%ăzute cărări ce se cocoață spre fagude grote și paraclisuri adâncite în peretele calcaros* Suite pe colțuri de stâncă și înconjurate minuscule li%ezi, isericuțele arnotene scrutează %igilent depărtările1 Bolnița, eștera, ăpușa s$rnota, unde se află, uitat de lume, mormântul marelui Matei Basara* Eos, la poalele muntelui, afl odorul cel mai scump al %nstirii =istri a! sfintele moa te ale uiosului Grigoț ș

Decapolitul, cel care, reme de 800 de ani, a p5it ara Fltului de nliri otomane, de secet, Ț

cium i alte nenorociri# ș .ără prezența și ocrotirea lui, ținutul Vâlcei ar fi fost acum un loc pustși fără nume* <n loc al nimănui*

Cimitoarea poeste a gsirii sfintelor moaște

Se%eră ca o cazarmă austriacă, cu două rânduri succesi%e de ziduri grele și înalte, MănăstirBistrița pare o cetate înăuntrul altei cetăți* /u greu accepți gândul că până în @!" a stat părăsită, ani la rând a fost temniță politică, școală de sergenți sau cămin de copii cu gra%e deficiențe psi&ic3a Bistrița, frumusețea nu este la %edere, ci stă ascunsă tainic în iserica înaltă ca o catedrală,



icoane și ornamente rânco%enești* Singur nu te descurci* $i ne%oie de însoțirea pricepută a maiMelentia Dg&idul mănăstiriiE, ca să descoperi pictura lui 6ăttărescu și catapeteasma de tei aurit adude la Viena, icoana cu fețe și clopotul de aproape o tonă, dăruit de /onstantin Brânco%eanu* (istoria și ctitoria de altădată, nu au mai rămas decât Bolnița lui Baru /raio%escu și câte%a sfinodoare, deopotri%ă cu o po%este teriilă și miraculoasă, înscrisă ne%ăzut în ziduri, în stratursuccesi%e de cărămidă și piatră - incendiate, distruse și refăcute de mai multe ori, din @?" și pâacum*

egenda spune c banul =arbu raioescu (clugrit la btrâneț e sub numele de 6aomie) aștepta moartea ntr-o temni ț la Stambul# 4n noaptea de dinaintea eecuț iei, marele boier srugat necontenit și cu lacrimi amare la Sfântul Grigore# S-a rugat pân a pierdut șirul oreloral gândurilor negre, când, deodat, s-a tre5it ntr-o biseric plin de candele și icoane mbrcan argint# .ra peste mri și ț ri, tocmai la =istri ț a, ncon1urat de câț ia clugri, speriaț i ad un om cu straiele rupte și lanț uri la picioare, despre care nimeni nu putea spune cumcând anume a intrat n biseric# Drept mul ț umire pentru salarea lui cu totul miraculoas=arbu raioescu a nceput s colinde Frientul, pân când, ntr-un târ5iu, a gsi moașteuiosului Grigore Decapolitul, ț inute cu mult cinste de ctre un negustor turc, care, demusulman, edea și el sporul adus n cas de lucrarea Sfântului# u greu s-a lsat coninturcul s ând moaștele uiosului, și asta numai dup ce boierul oltean i-a propus s urracla pe talgerul unui cântar, iar pe cellalt talger s pun aur# <egustorul a acceptat, neștiinc Sfântul a mai sâr și o minune! pus pe cântar, trupul lui a deeni atât de ușor, ncât =arbraioescu a ndreptat balanț a doar cu o mân de galbeni, spre ciuda turcului care ar fi spuJ=ac, bac, giaurumJ# ;dic! JGiaurul la giaur trageJ#

4ntâmpinat cu mare fal și bucurie la Dunre de ctre mitropolitul ț rii și un ntreg sobor preoț i, =arbu raioescu a decis s-l lase pe Sfânt s-și aleag singur locul și casa# ; pus, de

racla din lemn de piersic, ornamentat cu stili5ri de aur și argint, ntr-un rdan tras de cJnenț aț iJ și a pornit la drum, decis s-l lase pe uios s se duc unde a oi n Flteniaii au ocolit $ismana și o5ia, au trecut pe lâng multe alte mnstiri âlcene, și nu s-au opdecât la por ț ile =istri ț ei, de unde nu au mai rut s plece sub nici un cip# Sfântul otrâse# 4 gsise, n sfâr șit, locul și lini ștea#

<emi șcat, cu degetele mâinii reunite etern ntr-un semn de binecuântare, moaștele uiosulGrigore Decapolitul refu5 de 800 de ani s prseasc micuț ele și sfinț ita lui cas de =istri ț a# 8imeni nu a reușit %reodată să-i încalce %oia* /ând /onstantin Șeran Voie%od a %rut s

răpească pentru a-l așeza în Mitropolia Bucureștilor, Sfântul s-a împotri%it* /u greu au ridicat racdregătorii domnești, dar și mai greu le-a fost să treacă apa :ltului, căci J pe la 1umtatea apei, sfcut din oia Sfântului o furtun atât de mare, ncât n-au putut trece firul Fltului nicidecum# era a se neca cu toț ii, de nu s-ar fi ntors din drum, reașe5ând moaștele la locul lor J*

6ot așa s-a întâmplat și pe %remea domnitorului G&ica, a c&iar și în @?!, când Sfântul - %ăzâgândurile de răpire ale oamenilor - se îngreuna peste fire, încât nici o căru ță trasă de patru oi numai putea clinti din loc*



(oar în anumite momente și cu să%âr șirea mai multor rugăciuni de înduplecare, Sfântul dădea %osă fie purtat, la %reme de secetă, prin sate sau c&iar să îngăduie aducerea lui la București, unde@N, a sal%at /apitala de ciumă, spre ucuria domnitorului Ștefan 7aco%iță, care %a scuti sporuncă și lestem Mănăstirea Bistriței de orice dare Dasemenea lui Vlad Voie%od sau 8eagBasaraE*

%aica 6orfiria și clugria ei alb

+n iserica Sfântului Grigore (ecapolitul e liniște și miroase a tămâie* 7etrasă într-un colț,măicuță cu straie ponosite se sprijină în două ețe și se roagă* > atât de ătrână, încât nici nu se mpoate pleca în genunc&i* Maica Melentia și celelalte surori îi fac metanie până în pământ șiocolesc cu mult respect* : c&eamă orfiria și e singura măicuță care a mai rămas din %ec&ea oșalungată în lume de către comuniști, pe la începutul anilor "* /ele mai multe mona&ii s-au risipprin țară, s-au căsătorit ori au luat drumul priegiei* Maica orfiria, cu alte câte%a surori, nu a %rsă-și lepede jurământul și a rămas lângă mănăstire, cumpărându-și o cocioaă și o fâșie îngustă pământ* $ rămas neîntinată, ducând în felul ei pra%ila călugăriei ale* 8u-i pare rău, c&it că acum are nici o pensie și trăiește din mila sătenilor* Știe că a ales ine, și o oare de lacrimi îi apare

oc&i, atunci când %ine %ora despre maica Maftidia, cea care a murit anul trecut, la de ani* ade%ărată sfântă, o ade%ărată mireasă a lui 2ristos, care adusă la mănăstire de la 0 ani, nu a mpărăsit-o niciodată, până a murit* /&iar și după decretul comunist de alungare din anul @N!, earămas să păzească iserica și moaștele Sfântului, fără nici o plată, fără nici un %enit, locuind mizerie, într-o c&ilie ruinată, doar în post și rugăciune*

Maica orfiria trăiește pe mai departe în cocioaa ei umilă, cu ziare pe jos în loc de co%or și ucăți de carton în loc de acoperiș, dar nu se poate despăr ți cu nici un c&ip de mănăstire* +n fiecazi, la utrenie și %ecernie, %ine în iserică, sprijinindu-se în cele două ețe și repetând mereu, cu gl

scăzut, rugăciunea lui #isus* 3a cei ! de ani ai săi, a %ăzut multe minuni să%âr șite la racla Sfântul

Sub ocii ei, o femeie din ostești s-a indecat de parali5ie# ; enit adus pe braț e de neamuria doua 5i a intrat n biseric pe picioarele ei, pentru a mul ț umi uiosului Grigore#

Cn alt brbat, bolna de cancer de piele, s-a tmduit ungându-se cu ulei de la candela aprinsla icoana Sfântului, n 5ilele urmtoare minunând pe medicul care de1a l programase durgenț pentru operaț ie#

4n 8:, un bieț el din =ilești, bolna de epilepsie, s-a indecat doar trecând n genunci (așcum este obiceiul) pe sub sfânta racl#

iar și n 5ilele noastre, maica a 5ut o femeie stpânit de draci și prins n lanț uri de rudcare doar atingând moaștele s-a tre5it ca dintr-un somn adânc, a nceput s plâng și s-cear iertare oamenilor din biserica, pentru toate câte fcuse reme de 0 ani, spre mirareabucuria familiei#

Maica orfiria nu %orește din auzite* $ trăit aproape tot secolul trecut, rugându-se și păzimoaștele Sfântului care, în %remea răzoiului din urmă, fuseseră ascunse în eștera pregăt



special pentru el, cu două paraclise și o tainiță știută doar de puțini mona&i* 8u-i place %orească despre minuni, ci doar le pomenește în treacăt, ca niște întâmplări de peste considerând că lucrarea Sfântului se %ădește mult mai apăsat în c&iar %iața ei, în ucuria fără egde a fi fost îngăduită lângă mănăstire și de a fi cunoscut pe ultimul si&astru ne%oitor din eșteră, părintele Varna%a 3asconi sau pe marele cărturar aulin 3ecca, pedepsit cu domiciliul for țat $rnota, și care îi spunea, întărind-o1 J Vu te întrista, sor'. Vecazul și încercarea vin de Dumnezeu. @oadele ru'ciunii lui 2isus sunt și lacrimile. Plânând, nu mai ești tu cel care te ro

ci Du-ul *fânt se roa' pentru tineJ*J;i primit n gând ispitaK 6catul e pe 1umtate mplinitJ

> ătrână maica și pri%irea ei este cea a unui om deja împăcat cu lumea, cu gândul cel din urmă mor ții* /u ea, (umnezeu a fost darnic* /elelalte surori de mănăstire, plecate și căsătorite în lumau ajuns - fără eAcepție - rău* <na a fost călcată de mașină, alta a murit într-un incendiu* /jurământul călugăriei nu te joci* >a nu s-a lăsat de 2ristos și, drept răsplată, i s-a dat ca ajutor Sfântul Grigore* 3a el îi sunt mereu gândul și rugăciunea* +i cere necontenit ajutorul* :dată i-anc&ilozat de tot mâinile* 8u mai putea întoarce nici filele unei căr ți* $ fost suficient să intre

iserică și să întindă mâna spre candela de la căpătâiul Sfântului* .ără să-și dea seama ce face, strezit sc&imând uleiul și aprinzând fitilul* Se %indecase într-o clipă*

6răind în lume, maica %ede multe rătăciri la cei tineri, dar nu-i judecă, ci zice1 J$inereț ea e oarbdar mcar ai bunoinț a și descide ocii J* 6otul pleacă de la gând* $colo este lupta cea marJGândul e poarta faptei și a pcatului J, spune ea, citând din Sfinții ărinți* J ;i primit n gânispitaK 6catul e pe 1umtate mplinit#J > o luptă fără sfâr șit* /&iar și pe ea, la %ârsta pe care o ao c&inuie gândurile - la pra%ilă, la Sfânta 3iturg&ie, în somn sau la grădină*

Greșesc cumplit cei care cred că dia%olul nu eAistă* Viu și încotoșmănat cu %ore mieroase, stăurec&ea ta și îți șoptește numai lucruri plăcute1 despre somnul cel dulce de dimineață, despmâncare* 6e prinde cu plăceri de fum* 6e amăgește, ducându-te unde %rea el* JGândul e o fiar cpântecul mare# $e ngite cu totul dac nu-i dai de lucru, dac nu-l pui la rugciune#J

Maica orfiria nu alungă gândurile, cum fac alții* 8ici nu încearcă* 3e sc&imă, repetând mersalmul N" sau spunând1 J Doamne, $u m-ai 5idit, $u ai gri1 de mineB $u ai mil de psricerului, darmite de mineB $u ești fratele și mama mea# $u ești tot ce amJ*

(eși nu o recunoaște, maica ține dosită în suflet tristețea că, fiind ătrână și fără pensie, nimeni o mai primește în manăstire* 8u suferă prea mult, gândind că acesta e canonul ei și că-l are pe Sfâaproape* 3a el aleargă când e oosită și simte că nu mai poate5 la el se roagă atunci când treprintr-un necaz* (acă o întrei despre o minune mai recentă să%âr șită de /u%iosul Grigo(ecapolitul în %iața ei, maica cumpănește în tăcere %orele, după care, inocentă ca un copil, zicJum s nuK at, m duc de dou ori pe 5i la biseric și toat iarna asta nu am c5ut pe geț uniciodat# De câte ori m clatin, mâna Sfântului m prinde de subț iori și nu m las# F sim.ste aieea# F mân puternic și aderatJ*

(n 'ormula ;S <r# :8 / 200



"ănăstirea 1istri0a $ :ude0ul /âlcea

Mănăstirea Bistrița, ctitorie a oierilor /raio%ești DBaru, Banul /raio%ei și frații săi âr%u%ornicul, (anciu armașul și 7adu postelniculE, a fost zidită între anii @?F-@??*

.a se afl n satul =istri a apar inând de comuna oste ti din 1ude ul +âlcea, pe pitoreascaț ț ș ț ale a râului cu acela i nume# 6rima atestare documentar a sa este un act din : martie 77 ș

al lui +lad lugrul#



atapeteasma a fost reali5at la +iena, din lemn de tei, aurit

Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mi&nea Vodă la @N"* <n document al %remiispecifică că Mi&nea Vodă, care lupta împotri%a /raio%eștilor, Jși mnstirea lor, carea o fcuseei pre râul =istri ț ii din temelie o au risipit J*

.ste refcut n timpul lui <eagoe =asarab ntre 88 - 8 tot de ctre boierii raioești#

%arele ban =arbu raioescu al Flteniei aduce de la onstantinopol cea mai de preț comoar a lcașului, moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul# $rupul sfântului nu a putre5it niciodat și s-a doedit purttor de mari daruri! indec bolile trupești și sufletești, aduc

ploaia pe timp de secet, lucru ce face ca lcașul s fie asaltat de numeroși pelerini#egenda spune c moaștele sfântului au fost cumprate de =arbu raioescu de la un turc cuaur#$urcul bnuia c a lua o sum important ecialent cu greutatea moaștelor# 4nsdragostea banului faț de moaște are alt de5nodmânt! așe5ate pe un taler, ntr-ader cântresc greu, dar când banul raioescu pune galbenii talerul se ecilibrea5 la o summic# ;cest lucru face ca turcul s eclame!J+e5i, e5i, cum creștin la creștin trageJ#

Se mai spune c la ":3 când epidemia de cium cuprinsese =ucureștiul, este adus racla cumoaștele Sfântului Grigorie Decapolitul n faț a %itropoliei, iar n urma rugciunilor ț inuteciuma a nceput s dea napoi disprând definiti#



4n anul :8: onstantin +oieod, donea5 o racl de argint n care s fie așe5ate sfintelemoaște#

7emarcăm prezența lui JMi&ai fugarJ în toamna anului @"" care cumpără Jsatul /osteștiimoșnenescJ pe care-l dăruie mănăstirii*

onstantin =râncoeanu donea5 mnstirii un clopot , obiect de o inestimabil aloare și icoana fctoare de minuni a Sfintei ;na#

+n urma cutremurului din anul @!@", lăcașul este afectat serios, lucru ce face ca în timpuldomniei lui G&eorg&e Biescu și Baru Știrei, între anii @!? - @!NN mănăstirea să fie rezidită*

3a toate acestea se adaugă %aloarea neprețuită a picturile interioare făcute de maestrul peneluluiromânesc G&eorg&e 6ăttărescu în anul @!N"* e pereți se află pictați ctitorii1 Baru /raio%escu,/onstantin Brânco%eanu, Maria (oamna, (espina (oamna și Baru Știrei*

(ar mănăstirea Bistrița înseamnă pentru români și un focar de aleasă cultură* Viitorul domn8eagoe, nepotul /raio%eștilor a fost printre primii %eniți pentru a căpăta Jîn tinerețea luicunostința de limă și de literaturăJ*

Se pare că aici ar fi fost tipărită prima carte în lima română, J3iturg&ierulJ Dcomform unui&riso% al lui Mi&nea Vodă a apărut la @" noiemrie @N"!E* +ncă din secolul KV## aicifuncționează o școală, atestată documentar pe un manuscris a lui /onstantin grămatic din satul/oreasa-Vâlcea1 Jsă se știe că am șezut la mănăstirea Bistrița ca să în%ățăm carteJ* $ici de-alungul timpului s-au transcris numeroase căr ți și &risoa%e, iar unul din cele mai %ec&i acte

românești datând din @N0, de fapt al doilea după scrisoarea lui 8eacșu din /âmpulung, a fostredactat tot la acest lăcaș*

Mai târziu, în @F" Mi&ail MoAa scrie aici Jprima istorie uni%ersalăJ de pe meleagurile noastreintitulată J/ronograful Țării 7omâneștiJ* Manuscrisul este descoperit la această mănăstire în@!?N de un filolog rus, V Grigoro%ici, care-l pulică la /azan în anul @!N* +n prezentmanuscrisul se află Mosco%a*#mportanța lui constă în aceea că după ce autorul tratează laînceput proleme generale ale istoriei Juni%ersaleJ, ajunge ca la final să %orească despre Jcânds-a început a se descăleca Țara Moldo%eiJ* Vorește printre altele de lupta lui Ștefan cel Mare dela 8icopole la care participă și JMircea %oie%od cu rumâniiJ* entru realizarea lucrării saleMi&ail MoAa folosește importante documente ale epocii1 /ronica lui Manasses, /ronografia pescurt izantino-sla%ă, 3etopisețul sâresc, /ronica anonimă ulgară*

F lucrare despre iaț a Sfântului Grigore Decapolitul este scris de %atei al %irelor, unerudit nscut n .gipt care studia5 la onstantinopol și %oscoa, refugiat la mnstire niarna anilor :0 - :# 3ucrarea are o prefață istorică importantă deoarece prezintă o scurtăcronică a răzoaielor lui 7adu Șeran*



3a c&emarea episcopului de 7âmnic, #larion, %ine și-și desfășoară acti%itatea la Bistrița între@? - @"? $leAandru (ascălul* # se atriuie lucrările1 :tocenic sau atetic, /&eia în țelesului,: odă pentru cititori și JgogiomaniiJ Bisericii Sf* 8icolae din Sc&eii Brașo%ului*

/ei care au contriuit sustanțial la îmogățirea culturii românești strâns legați de Bistrița prinnumeroasele copii și traduceri după manuscrise, sunt numeroși* Menționăm pe 6eofilD>%ang&elie în%ățătoare - @??E, 6eofan Dsaltire sla%onă - @@E, #larion Dsaltire cu tâlcE,

Ștefan ieromona&ul D/azaniaJJ - @F?E, #oac&im din Bărătești - gramatic D #storia 6roadei -@E* (e remarcat că Ștefan ieromona&ul, cel care mai tâziu ajunge mitropolitul Țării7omânești, este fiu al meleagurilor %âlcene născut la 7âmești - 2orezu, după ce mai întâi a fostpisar la Bistrița și călugăr și egumen la mănăstirea 6ismana*

(espre importanța căr ților aflate în ilioteca mănăstirii Bistrița în dez%oltarea culturii noastrenaționale, despre truda, dăruirea și iscusința cărturarilor timpului, iată ce spunea ;leandruFdobescu într-un raport prezentat Ministrului /ultelor1J6rin unele din aceste mnstiri și mai ales n =istri ț a și n o5ia, am gsit, ntre altele, și câtea cr ț i care nefiind de trebuinț seiciului bisericesc, stau aruncate n nengri1ire și ameninț ând a se perde# ;ceste cr ț i ns,manuscripte și tiprite, sunt de o importanț mare pentru limba noastr și cea slaon,precum arta tipografiei n ț ar la noi! sunt rare și care lipsesc din =iblioteca naț ionalJ#

7emarcăm că în anii @! - @!!! pe durata 7ăzoiului de independen ță aici a funcționat unspital militar* 6ot aici între anii @!!0 - @!! a funcționat o școală militară*

ână în anul @?!, la această mănăstire a funcționat diferite școli, în special pentru fete, c&iar șio școală normală pentru pregătirea de institutoare pentru școli primare* regătirea școlară a fostdesființată odată cu instaurarea regimului Jpopular democraticJ* 7emarcăm faptul că aici în

mănăstire a eAistat un atelier renumit de confecționat co%oare JpersaneJ Dzona fiind renumităprin oieritE* (e asemeni, aici se mai află un dispensar, care se ocupa de sănătatea locuitorilor comunei /ostești și a muncitorilor forestieri, condus cu multă pasiune de o doctoriță-călugăriță,aceasta fiind trimisă la studii de oștea de călugărițe* +n anul @N, mănăstirea este desființată șicălugărițele trimise JacasăJ*

$ urmat o perioadă oarecum enefică pentru o categorie de copii lo%iți de soartă, copii cudeficiențe mentale mai puțin sau mai mult gra%e, oligofreni în termeni medicali, când în clădirilemănăstirii a funcționat, și mai funcționează, o școală specială pentru aceștia* $u fost instruiți

aici serii de copii, atât teoretic la ni%elul lor de înțelegere, dar mai ales practic* Su îndrumareaunor maiștri, de eAcepție dat fiind ucenicii cu care lucrau, aceștia au realizat moile din lemnmasi% sculptat, lucrări care au luat calea eAportului*

+nsă în anul @!?, prin străduința reasfințitului G&erasim, episcopul >piscopiei Vâlcii,$rgeșului și :ltului, pentru %iața mona&ală a acestui așezământ s-au i%it noi orizonturi, acestareușind să reînoade %ec&iul fir, reînființând mănăstirea* $ refăcut clădirile și su preteAtulinființării unui muzeu al tipografiei, încet, încet așezământul a fost repopulat* (upă anul @!,%iața mona&ală a căpătat noi %alențe*



(in anul @, stăreția mănăstirii a luat su conducerea ei și Mănăstirea $rnota, printransformarea acesteia din mănăstire de călugări în mănăstire de maici*

8*B* 3a @" septemrie @?!, regimul comunist ia măsura deportării a două sute de călugărițegreco-catolice de la mănăstirile din :reja și Cucu la Mănăstirea Bistrița, unde au fost supusepresiunii de a aandona Biserica 7omână <nită cu 7oma* (upă cât%a timp stareța ortodoAă ainformat autoritățile comuniste că mai multe maici ortodoAe înclină să treacă la catolicism,

fiindcă maicile din $rdeal câștigaseră simpatia și respectul lor* +n consecință a fost interziscontactul dintre maicile ortodoAe și cele greco-catolice, care au fost treptat dispersate în altelocații, iar superioarele lor arestate de către Securitate*



Arhiandritul /eniain "icle $ ,eştera Sfântului Grigorie decapolitul

eştera Sfântului Grigorie decapolitul, aflată în purtarea de grijă a maicilor de la Mănăstirea Bistr- judeţul Vâlcea, ocupă un loc particular printre celelalte peşteri din ţara noastră* <umele acestenu ine de la locul de neoin al sfântului, ci de la faptul c aici se adposteau, n reme dneca5, Sfintele sale %oa&te#



$spectelor naturale, ca poziţia între stânci arupte, drumul greu accesiil şi intrarea caracteristicse adaugă şi importantul rol a%ut în istoria poporului român, împletindu-şi eAistenţa cu %iastrămoşilor noştri* /&iar în prima atestare documentară, ea apare ca loc de adăpost şi refugiu în faurgiilor re%ărsate peste glia străună*

3a început, %atra de si&ăstrie a pustnicilor de pe Valea Bistriţei, eştera Sfântului Grigo

decapolitul de%ine, în a doua jumătate a secolului al KV-lea, sal%atoarea tezaurului şi a locuitorilsfintei mănăstiri fondate de oierii /raio%eşti*

Galeriile întunecoase răsfirate înlăuntru ei, amenajate cu multă iscusinţă de călugării istriţende%in cele mai sigure tainiţe pentru comorile de artă, documente ctitoriceşti şi %oie%odale, creaculturale şi de spiritualitate ortodoAă* .ără ea, Jmulte dintre comorile păstrate s-ar fi risipit ca cedin alte mănăstiri), afirmă $leAandru :doescu*

De-a lungul istoriei, 6e&tera Sfântului Grigorie decapolitul ocrote&te iaa unor personalitilustre &i ofer spaiu de pustnicie pentru numero&i clugri, retra&i n acea singurtate, undpracticau asce5a monaal &i creau aloroase opere culturale, iar n bisericuele din stâncoficiau sfintele slu1be pentru folosul ntregii omeniri#

Mai presus de orice, eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul e%ocă un fragment din zuciuma

istorie a poporului român, care a înfruntat ostacolele şi a iruit greutăţile, străătând cu înţelepciune şi dârzendrumul %ieţii, deşi uneori a fost mai prăpăstios decât cel care urcă peste stânci spre eşteră*

6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul - de-a lungul istoriei

otri%it unei tradiţii consemnate de arimandritul iriac >âmniceanu, 6e&tera SfântulGrigorie Decapolitul a fost descoperit de Jun cioban ântor, mai nainte de a fi fost 5idisfânta %nstire =istriaI#



/unoscută din %ec&ime, documentar este menţionată aia la începutul secolului al KV##-lea* (atunci şi până astăzi, numeroşi oameni de ştiinţă şi cultură au făcut interesante comunicări despacest spaţiu suteran, ogat în e%enimente istorice şi trăiri spirituale, aparţinând strămoşilor noştri*

rimul care %oreşte despre eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul este mitropolitul %atei %irelor , refugiat aici din egumena de la Mănăstirea (ealu, fiind constrâns de e%enimentepro%ocate de nă%ălirea în =ara 7omânească a principelui 6ransil%aniei Gariel Bat&orT D@"@@0E, la finele anului @@"*

+n /ronica sa, citim1 Jar noi, orfani de domn, n spelunci &i muni, cum 5ice 6ael, &i n guripmântului ascun5ându-ne, temându-ne de nfi&area lui =atorP Gabor@ lipsii, apsamaltratai, a&teptând reme de bace, dac a fi oia lui Dumne5eu@ stpânii deci de aceste lipsugro5ae &i luptându-ne cu ele, mergând din loc n loc &i ntorcându-ne, am enit n %nstir5is =istria, unde aflând o pe&ter foarte mare, n care nu puteau ptrunde r1ma&ii#I

3a mijlocul secolului al KV##-lea, peştera este %izitată de aridiaconul 6aul de ;lep# +n opera concepută cu ocazia călătoriei sale, ca însoţitor al patriar&ului Macarie al $ntio&iei prin =a7omânească, scrie1 Jând ne-am urcat s edem acea pe&ter, ne-am suit pe o singur potecunul câte unul, pe un urcu& greu, aând n dreapta noastr o prpastie nspimânttoare pân1os la albia râului# Din aceast cau5, pe cea mai mare parte a drumului, ei pun balustra

prinse din copac n copac# ;m a1uns la acel loc cu mare greutate &i cu mult osteneal#

De la poârni&ul dealului pân la pe&ter, cam cât o arunctur de piatr, sunt ni&te scândulungi &i nguste ca de pode, slu1ind drept balustrade@ când se tem de reo prime1die, le ridic# aici stau n siguran, c nici ciar dracii nu-&i pot face drum la ei#



a poart sunt dou ferestruici de fier, prin care am ptruns ca animalele, n patru labe@ &i acontinuat s naintm de-a lungul tunelului, unul câte unul, la lumina torelor, pân ce eraaproape mori de oboseal# 4n sfâr&it, am ie&it ntr-un loc ntins &i neted, unde am cercetat c

elaie biserica cldit ntr-o mare nfundtur ce comunica cu eteriorul, &i alturi de ea estecilie curat, locuit ntotdeauna de un clugr#

âng biseric, la rsrit, este o alt nfundtur mare, care comunic cu eteriorul &i cu aleunde, dup cum se spune, numai n 5ori ptrunde o ra5 de soare# 4n pe&ter este un i5or cu aplimpede, care curge mereu din plin# ;cest loc nu are nimic de 1ur mpre1ur, ci numai un munnalt &i râpos, care se ridic dincolo de râu#I

/ălătorul antio&ian mai precizează că, în %remuri de primejdie, domnitorul ţării trimite aici soţia a%uţiile sale, iar apro%izionarea se face prin desc&izătura dinspre /&eile Bistriţei, cu ajutorul un

scripet*

$juns mitropolit al Arii >omâne&ti, <eofit retanul D@0!-@N0E, întreprinde două călătopastorale prin ţară, în anii @? şi @?, %izitând şi >par&ia 7âmnicului* #erar& cu multippreocupări culturale, redactează, în drumul său un interesant JCurnal), care cuprinde %aloroaînsemnări despre monumente şi localităţi, precum şi numeroase inscripţii şi pisanii isericeşti*

+n prima sa călătorie, mitropolitul ajunge şi la eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul, despre canotează1 J%ai sus puin de mnstire, ca la un sfert de or, &i tot pe malul drept al râului =istri

ce curge de la mia5noapte la mia55i, se afl o pe&ter foarte sigur, n care am intrat &i noi, ne-am minunat@ fiindc intrarea ei este ntr-un loc râpos, &i nluntru nu poate intra cinea decplecându-se@ apoi la reo doi stângeni de asemenea intrare, se ntâlne&te o poart de fier, &i la acinci stângeni alt poart de fier# %ergând ns cinea &i mai nluntru, afl lumin &i atâspaiu c ar putea s ncape peste dou mii de oameni# ;ici se afl nluntru &i dou biserici i5or de ap, &e5ând &i un ieromona pentru sericiul diin# 9i ca s 5ic pe scurt, aceast pe&tereste o fortificaie pentru locuitorii de acolo#I



+n anul @, eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul este menţionată într-un &riso% emis de Grigor### G&ica D@0-@E, %oie%odul =ării 7omâneşti* 5bucnind r5boiul ruso-turc (":*-""7egumenul de la %nstirea =istri, ieromonaul Grigorie (":*-""7), ascunde n pe&temoa&tele Sfântului Grigorie Decapolitul, pentru a nu fi profanate sau rpite#

=ara 7omânească intrase su stăpânirea eligeranţilor, iar mănăstirile erau jefuite* Din aceascauz', la => septembrie, domnitorul împuterniceşte conducerea m'n'stirii s' caute 0în )ar'< patoameni de încredere spre 0ai rândui paz' la peşter', unde se afl' *fintele Moaşte ale *fântul&uvios P'rinte 7riorie Decapolitul<.

6ot în secolul al KV###-lea, peştera este menţionată în JGenealogia /antacuzinilor)* 7edactorul banul %iai antacu5ino, tratând despre fondarea Mănăstirii Bistriţa, relatează că este zidită Jpoalele unui munte nalt, n care munte este o pe&ter foarte ciudat# ;re ntr-nsa trgârliciuri, &i toate r5bat ntr-o larg sprtur n coasta muntelui, la care loc se lumineape&tera# Dar a intra sau a ie&i pe la acea sprtur nu se poate, pentru c n toate prile, &i n su&i n 1os, este râp, ca &i cum ar fi muntele ntr-adins tiat, &i mpotria sprturii este alt munrâpos, printre care muni curge apa =istriei, c5ând din piatr n piatr, are o edere frumoas&i face un sunet nostim# 4n maidanul acelei sprturi, pot ncpea ca la &apte5eci de oameni# Su

dou odi &i dou paraclise n pe&ter, n care, dup ce banul =arbu =asarab a mbtrânit, sclugrit &i acolo a scinicit pân la moartea sa#I



<n mare cărturar al mona&ismului românesc, ieromona&ul (ionisie >clesiar&ul, cunoscut în istor

culturii naţionale ca poliglot, miniaturist, caligraf şi cronicar, a lăsat posterităţii o imagine ilustratăeşterii Sfântului Grigorie (ecapolitul*

Volumul al ##-lea de acte şi &risoa%e din ar&i%a păstrată în Mănăstirea Bistriţa, redactat în anul @cuprinde şi un document referitor la Jmile şi scutiriJ domneşti pri%ind JSc&itul eşterăJ5 caligrafartistic, frontispiciul actului %oie%odal este ornamentat cu peisajul peşterean, surprins de pe stânmalului opus al râului*

Se oser%ă o scară de lemn pre%ăzută cu un mecanism care permitea ridicarea ei în caz de peric

uşa de fier5 Biserica Sfinţii $r&ang&eli, imaginată cu turlă, desigur inter%enţia miniaturistului penta indica locaşul de cult5 o c&ilie, separată de iserică, în a cărei apropiere se află un dispozitiasemănător unui fus de puţ cu roată, de care atârnă o funie şi o găleată* /u ajutorul acestei instalascoteau călugării apa din alia Bistriţei şi ridicau diferite materiale, metoda practicată până secolul al KK-lea de mona&ii Manăstirilor de la Meteora, din 6esalia* Stâncile din jurul peşterii suacoperite cu razi şi tufişuri, printre care zoară păsări şi mişună şerpi*

eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul apare şi într-un document din aprilie @, prin cadomnitorul ;leandru psilanti D@-@E miluieşte si&ăstria de aici, după eAemplul înaintaşilsăi* rintre altele, se spune1 J'iindc Scitul =istria din +âlcea, ce este n pe&tera de 80 d

stân1eni, la care este ramul Sfinilor ;rangeli, unde locuiesc prini siastrii, cu un trfoarte greu, apa o trag acolo sus din pârâul de 1os, de *0 de stângeniI, este scutit de Jdi1mrit 8de stupi, 80 de oi, &i s ia anual din ama 1udeului 80 de taleri@ s mai ia 20 de taleri anual de inrici &i s in doi oameni scutiiJ#

+n secolul al K#K-lea, eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul trece în literatură* +n anul @!?F, poetGrigore ;leandrescu D@!@"-@!!!E întreprinde, împreună cu #on G&ica D@!@-@!E, o călătorprin ţară, pentru %izitarea monumentelor istorice şi naturale, printre care şi Mănăstirea Bistriţa*



/onduşi la peşteră de un călugăr %ârstnic, scriitorul relatează1 J<e trebui mai mult de un ceas pâns a1ungem, poteca era strâmt, nainte &i n dreapta prpstii, n ale râul ce poart numemnstirii, mpotri stânci râpoase &i goale, &i n stânga pe&tera, n care intrarm pe brânci cntr-o i5uine, cu toate c nluntru e destul de larg# 'iecare dintre noi inea câte o fclaprins# 4nluntru pe&terii sunt dou mici altare n faa prpastiei#J

oposind la Mănăstirea Bistriţa în anul @!N!, scriitorul ;leandru 6elimon D@!FF-@!!@E, cunoscpentru călătoriile sale, este condus de ieromona&ul 7oman la monumentele din zona1 MănăstirBistriţa, Sc&itul ăpuşa, /&eile Bistriţei şi eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul*

3ucrarea sa, J#mpresiunii de călătorie în 7omânia), redă sugesti% eAcursia la peşteră, relatând1 J<urcarm pe poteci pân la brâul dealului situat la captul mnstirii &i a1unserm la gura grotecare are la intrare-i o porti# ;ici gsirm mai muli i5itatori care, ca &i noi, tocmai intra;prinserm mai multe fclii &i ne puserm a parcurge prin toate prile &i a cerceta deosebitestânci boltite n piatr, unde domnea tot acel ntunerec care fu n grota cea de la Dâmboi'orma ns a acestei de aici este altfel, precum &i pmântul de o alt natur#

Stalactite lipsesc sau sunt foarte puine &i nensemnate, nluntrul grotei se afl acel ntunerec

o nespus umiditate# Se gsesc dou mici paraclise 5idite nluntrul ei, &i un mic râule cari5or&te &i se pierde prin atâtea nârtituri &i deosebitele canaluri formate de natur#

4ntr-o parte mai cu seam, bolta lua, din cau5a umiditii, un desen foarte admirabil, parc arconstruit toat dintr-o marmur cu inetele@ &i mii de lilieci, atârnai unii de alii ca ni&ciucuri &i agai de colurile bolilor &i prin toate ungiurile, ncepur a 5bura mpre1urunostru, ndat ce ptrunser la ei lumina fcliilor#



;dmirarm mult aceast minune &i, dup ce trecurm de câte dou ori prin fiecare parte saprin fiece boltitur, ie&irm cu toii dintr-nsa &i traserm n urma noastr portia de la intrar<e coborârm iar&i pe acele drumulee fcute n piatr sau potecile pe unde suisem, pâna1unserm dinaintea unor stânci mari aruncate de timpuri n mi1locul apelor#I

rimele date istorice despre eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul pro%in de la cercettor;leandru Fdobescu D@!0?-@!NE, apreciatul iniiator al studiilor areologice din ara noastr$%ând misiuni ştiinţifice, %ine de trei ori la Bistriţa, între anii @!N!-@!@* +n @!", împuternicit Ministerul /ultelor şi #nstrucţiunilor ulice, descrie şi catalog&ează toate oiectele de patrimoncultural şi artistic din mănăstirile judeţelor $rgeş şi Vâlcea*

$tunci %izitează şi peştera, despre care spune1 J4n dosul mnstirii, dar sus pe râp &i la un lmai puin accesibil, este o pe&ter, n care se intr de-a bu&elea, printr-o crptur ngustndat ns pe&tera se lrge&te, formând boli nalte &i uneori suprapuse cu felurite accidente dteren, cu scurgeri mpietrite &i ciar cu o cistern fireasc n fundul unei caiti#

;ici, din remi nememorate, au locuit pustnici@ aici s-au pstrat n ecime %oa&tele SfântulGrigorie Decapolitul@ aici, n sfâr&it, s-au pus la adpost, n timpuri de 1afuri &i de ina5obiectele de pre ale mnstirii, astfel ncât ast5i gsim la =istria mai multe odoare &i cr

eci decât n alte mnstiri#



Fsebit de tradiie ns nu aem alt mai ece mrturisire despre locuirea acestei pe&teri, deccapela ce s-a 5idit la anul :3", de ctre mitropolitul rii $eofil, sub patrona1ul Sfinilo+oieo5i, la un loc unde pe&tera se descide la lumin printr-o gur larg, drept deasupra unrâpe nalte ce d perpendicular n râu# ;ceast capel s-a drâmat, &i n locu-i s-a fcut alta capoart urmtoarea inscripie, ce se gse&te nc acolo pe o piatr spat cu mult ineperien sculptur &i de stil!J;ceast sfânt biseric este 5idit de mitropolitul $eofil la leat "78, &i rmâind la pustiire &i dtot la risipire@ iar la leat "278, robul lui Dumne5eu %acarie ieromonaul o a dres mai de i5noaprefcut## &i a prinilor >afail eromonaul &i ana e&nic pomenire# ;m scris eu, %acarieromonaul, la "32, iunie 3#I

6e la anul *2* a ars &i aceast bisericu cu ciliile ce se fcuse alturi, &i n care locuscinicul larion, cel din urm clugr pe&terean@ de atunci s-a mai reparat numai capela dpiatr, nelindu-se cu &indrila, &i s-a 5ugrit pe la anul *3, dar acum a rmas &i ea cu totpustie# <ici ciliile, nici scripetul, pe care se ridica n ecime sicriul Sfântului Grigorie celelalte odoare, nu mai eist#

+ecea credina tradiional, ce priea acea sfinit pe&ter ca o protectoare a mnstirii din ala pierit mpreun cu neoia de refugiu &i cu frica urgiilor din timpurile barbare@ pe&tera, cntunecimile ei misterioase, cu bolile-i locuite de mii de lilieci, a rmas numai ca o curio5itapitoreasc pentru i5itatorii localitii@ dar pentru areolog ea pstrea5 nc multe preioaamintiri@ fr ea, poate ne-ar fi ast5i greu a constata prin obiecte eistente, eci relaii nsemnate producte ce doedesc cultura strbunilor no&triJ# e lângă cele două iserici deşteră, $leAandru :doescu menţionează şi Jlocul unde oia 9tirbei s fac nc unaJ#



/ontemporan cu $leAandru :doescu, france5ul ancelot, pasionat cltor , %izitează eşteSfântului Grigorie (ecapolitul în anul @!"5 el consemnează unele relatări ale localnicilor, potri%cărora, nişte %ânători îndrăzneţi, urmărind o ursoaică, au pătruns în peşteră, transformând-o adăpost*<lterior, Jpe&tera a fost locuit, n remile eci &i uitate, de pustnicii de prin aceste pri, &i poate admite ciar c, ea s fi fost locuit, cu mult mai nainte de oameni preistorici, de anumiii locuitori ai pe&terilorJ#

+n continuare, el menţionează Jruinele a dou paraclise, unul 5idit, aând &i cilii mpre1ur, altul spat n piatrJ, iar Jclugrii ascei, care locuiau n acel mic scit, scoteau ap cu urciorlegat de funie, din apa =istriei care trece prin fundul acestei prpstii#J

(e asemenea, autorul mai precizează că1 Jn remuri de grea cumpn, de nliri du&mane, durgie &i de 1afuri, de sabie &i foc, aici se ascundeau clugrii de la %nstirea =istria, codoarele preioase, cu actele &i documentele, cu crile &i manuscrisele %nstiriiJ , dar acuJtotul este n ruin# 6e&tera nu mai este ast5i locuit de oameni#J

4natul arimandrit Genadie .naceanu, pulicând în anul @! J8otele de călătorie amitropolitului 8eofit #), redă şi câte%a informaţii despre eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul, acum arată atunci1 J4n aceast pe&ter, ast5i se afl numai u&a de fier cea dintâi, a doua lipse&t4nluntru se mai afl o bisericu &i cilia unui ascet care, murind mai n anii trecui, snmormântat lâng cilia sa# =isericua, de&i n stare de ruin, repre5int anticitate, &i poate fie tot aceea 5ut de mitropolitul <eofit@ cilia este ns o construcie cu totul modern# ;tbisericua cât &i cilia sunt epuse la soare, ntr-un loc foarte râpos, iar calea ce conduce aieste pe sub pmânt#J



$les episcop al 7âmnicului, G&enadie >naceanu desfăşoară o %astă acti%itate pastorală, cercetân

paro&iile şi mănăstirile din epar&ia sa5 în anul @!" se află la Mănăstirea Bistriţa* +n lucrarea sJVizite canonice), relatează că1 J4n muntele dinspre mia5noapte sus &i n paralel cu alb=istriei este o pe&ter ece, unde s-a pstrat la remi %oa&tele Sfântului Grigorie Decapolitucare pe&ter se compune dintr-o sal lung &i nalt, aând lumin prin crpturile stâncilor, co intrare larg numai de un metru ptrat# n gura are tocul &i u&a ferecate n fier# ;st5i a a1unadpostul liliecilor care, 5iua n numr enorm de mare, stau atârnai unul de altul ca ni&candelabre &i de peretele ce compune taanul pe&terii, iar noaptea, umplu spaiul dimpre1uculegând nictiridele de tot felul#J

3a sfârşitul secolului al K#K-lea, peştera este %izitată de scriitorul şi publicistul ;leandru +lauD@!N!-@@E care face o călătorie prin ţară* #mpresiile culese le pulică în anul @"@ su titlJ7omânia pitorească), unde scrie despre peşteră următoarele1 Jiar din spatele mnstirii intri eile =istriei, n lumea prpastiilor &i âltorilor! tot muntele e crpat de sus pân 1os, &i pfundul acestei tieturi, ntre nalii perei de piatr, s-a5ârle =istria, i1elios btându-&i apele dstânci, c-un 5gomot asur5itor#

4n peretele din dreapta, la o nlime ameitoare, deasupra torentului se descide 6e&teSfântului Grigorie Decapolitul# F potecu cu trepte scobite n piatr te duce de-a lungul ceilope sub creasta muntelui, la gura unei i5uini nguste, prin care de abia te strecori &i mergi târ

prin ntunerec ca reo 5ece pa&i pân dai sub o bolt nalt care prime&te puin lumin de afaprin crpturile peretelui din dreapta@ apoi te cobor pe sfârmituri de piatr n tinda pe&terii, paraclisul Sfântului Grigorie@ de aici se despart dou rube adânci, ntunecoase@ una liliecilorJ, unde ntr-ader u5uresc ace&ti 5burtori ai nopii ca n propriul lor domeniu, alJa cilieiJ, care te suie prin tot felul de cotituri la o cilioar prsit, cu icoane &terse, cu pereafumai, acoperii de eci pisanii - urmele pustnicilor care, retra&i de lume, &i-au ncis iaa dbunoie n tainiele acestea umede &i ntunecoase#J



.piscopul ;tanasie %ironescu al >âmnicului D@!!-@"E, cu ocazia participării la &ramul d@"0 al Mănăstirii Bistriţa, %izitează eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul* 7eporterul însoţitprezintă în paginile re%istei J/u%ântul $de%ăruluiJ impresii din această eAcursie1 JSpre nord mnstire, pe malul drept al albiei se ridic %untele =istria, pe care &erpuie&te o crare ce ducla pe&ter# Sui&ul e greoi# De la un loc, crarea se pogoar pe un poârni& prapstios repede sprgura pe&terii# a captul crrii, o scar de fier bine fiat a1ut coborârea#a intrare, o u& cptu&it cu fier, a&e5at n tocuri groase de ste1ar &i ntrite n stâncnfi&ea5 i5itatorului, de1a tulburat de nlimile fioroase din trecere, o desci5tuntunecoas sub stânci# $reci apoi ntr-o intrare mai 1oas de un stat de om, a&a c pentrunainta trebuie pe unele locuri s-i incoi mult corpul#

Strâns de stânci ntr-un spaiu a&a de mic, o icoan de nimicnicie i se nfi&ea5 n minte, &infiorare 5guduitoare te cuprinde, &i când ai pierdut nde1dea de a da de sfâr&itul acestei intr

subpmântene, deodat npra5nic spaiul se lrge&te &i se nal nfi&ând priirii ncpendemânatice, locuine ale unor fiine fantastice din pe&ter#J6ot de la începutul secolului se păstrează o descriere a peşterii, datorită protoiereului %ele>autu, inclusă în lucrarea sa JMonografia eclesiastică a judeţului Vâlcea), tipărită în anul @"unde citim1 J6e coasta muntelui din stânga râului =istria, pe o potec mai mult sau mai pupracticabil, pe unde o singur gre&eal de pas te arunc n prpastia matcii, dup un sfert dor de obositor urcu&, te tre5e&ti n faa unui prag de stânc, &i pe o scar de fier te pogori ntr-ufel de anticamer cu o latur descis deasupra prpastiei, de unde spre stânga te strecori mmult pe brânci, pe un gârliciu cu pereii lustruii de coatele &i, &oldurile milioanelor de locuitodin toate eacurile, pân a1ungi la o u& strâmt de ste1ar cptu&it cu plci de fier#



%ai departe mergi prin ntortoceatele galerii n fundul crora gse&ti o biseric n miniaturspat n pereii grotei, n care se mai pstrea5 urmele cipurilor 5ugrite &i ale sfintelmpriri, precum &i mica ascun5toare din dreapta tâmplei# 4n aceast pe&ter &i, ndeosebi, aceast bisericu, de foarte multe ori s-au ascuns &i pstrat %oa&tele Sfântului GrigorDecapolitul, toate odoarele sfinite &i tot autul transportabil al sfintei %nstiri =istria#

4ns mâna sacrileg a celor de neam bun, dar ru obi&nuii, n-a cruat nici aceste sfinte locucci nu e cip de sfânt, nici col de lature, pe care s nu e5i sute &i mii de isclituri ale acelor

care prin acte de tot felul or s-&i eterni5e5e numele#J

(e asemenea, autorul spune că peştera este Jo catacomb minunat, care permite omului a plimba ceasuri ntregi prin interiorul munilor, &i care a oferit loc de adpost sigur oamenilor sfintelor odoare ameninate la remi itrege de furia du&manilor lacomi de sânge cre&tinesc nesio&i de auii române&ti#J

eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul - cărăruia spre peşteră şi intrarea în aceastaspre eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul se pleacă din Mănăstirea Bistriţa* +n partea %esticăansamlului ar&itectonic, câte%a coloane de piatră cioplită prefaţează gangul deasupra căruia înalţă monumentala clopotniţă*



6recerea pe su clopotniţă conduce în eAterior, unde o admirailă perspecti%ă se desc&ide spMuntele Bistriţa, la poalele căruia domină castani seculari care, potri%it tradiţiei, au fost plantaţi însuşi Sfântul 8icodim de la 6ismana DP@?"E, în secolul al K#V-lea, când a %enit să cercetesi&aştrii adăpostiţi prin peşterile în%ecinate*

;st5i, urcarea spre 6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul este mult mai u&oar &i plcut# data de septembrie 70 a nceput construirea actualei poteci, spat n stânc sau nielaunde a permis terenul# De-a lungul ei, balustradele mpiedic prbu&irea n prpstiile adânci adefileului din eile =istriei#

/ondiţiile actuale permit %izitatorului să admire natura înconjurătoare, cu frumuseţi şi formfantastice, mai ales că Jnici o zonă nu se impune în relief cu atâta personalitate, nu imprimpeisajului %igoare şi farmec ca rocile calcaroaseJ, cum afirmă un mare cunoscător al frumuseţilpatriei noastre*+n faţa desc&iderii înguste şi joase, care duce spre o lume suterană, necunoscută, în sufletfiecăruia se nasc sentimente şi emoţii greu de eAprimat5 trăite intim, mărturisite sau redate în scramintesc de aridiaconul 6aul de ;lep care recunoaşte că1 J<u ne enea s dm cre5a

simurilor noastre când am ie&it la lumina 5ilei &i ne-am coborât din nou la mnstire#J

/&iar la intrare, impresionează uşa, pa%ăza contra nepoftiţilor* +n %ec&ime, când peştera adăpostnumeroase oiecte artistice şi culturale de %aloare inestimailă, intrarea era foarte ine păzită* mi1locul secolului al N+-lea, mitropolitul <eofit menionea5 dou u&i# .l scrie! Ja reo dstân1eni de la intrare se ntâlne&te o poart de fier, &i la ali cinci stân1eni, alt poart de fier#J



este o sută de ani, $leAandru elimon relata că Jla ura roteiJ se află Jo porti)'J, despre cafrancezul 3ancelot zice că era Juşa ferecat' cu fier J* G&enadie >naceanu, cu ocazia %izitei din an@!", spune că1 0(a ur', are tocul şi uşa ferecate în fier.0

+n anul @"0, o descriere mai amănunţită face episcopul $tanasie Mironescu, consemnând că, 0intrarea în peşter', o uş' c'ptuşit' cu fier, aşezat' în tocuri roase de ste3ar şi înt'rite în stâncînf')işeaz' vizitatorului, de3a tulburat de în'l)imile fioroase din trecere, o desc-iz'tur' întunecoasub stânci.0

7elatare asemănătoare aflăm şi la protoiereul Meletie 7autu, care menţionează 0o uş' strâmt' ste3ar, c'ptuşit' cu pl'ci de fier0. <n locuitor al Bistriţei, Baranguta (amian, po%esteşte că u

respecti%ă a fost az%ârlită de un răufăcător în alia râului, unde a stat mult timp, apoi a dispăru<lterior a fost confecţionată uşa actuală din ţe%i metalice, cu o cruce de fier aplicată, montată înun toc solid, fiAat între stânci* +n %ec&ime, pentru asigurarea pazei dinlăuntru, uşile erau aricadaprin interior cu are mari de lemn*

$r&idiaconul aul $lep este primul care descrie 0intrarea anevoioas'0 în peşteră* <nii au numit0un fel de anticamer', cu o lature desc-is' deasupra pr'pastiei0 5 alţii, 0un tunel foarte 3os, care n)i permite mersul normal, ci numai foarte aplecat0.



Mitropolitul 8eofit # precizează că Jintrarea ei este întrun loc râposJ, unde nu poate pătrunJcineva, decât aplecânduseJ, iar Grigore $leAandrescu spune că Jintrar'm pe brânci ca întrvizuin'J* $leAandru :doescu scrie că J se intr' dea buşelea printro cr'p'tur' înust'J, iar 7omânia pitorească citim că e o intrare îngustă, J prin care deabia te strecori, şi meri târâş prîntuneric ca vreo zece paşiJ*

#mpresii asemănătoare au şi ierar&ii râmniceni* >piscopul G&enadie %edea Jo intrare lar' numai un metru p'trat J, iar episcopul $tanasie, Jo intrare mai 3oas' de un stat de om, aşa c', pentruintra, trebuie, pe unele locuri, s')i încovoi mult corpul J*

>moţiile trăite de unul dintre însoţitorii ultimului ar&iereu menţionat sunt redate admirail, prcu%intele1 0*trâns de stânci întrun spa)iu aşa de mic, o icoan' de nimicnicie )i se înf')işeaz' minte şi o înfiorare zuduitoare te cuprinde, şi când ai pierdut n'de3dea de a da de sfârşitul acestintr'ri subp'mântene, deodat' spa)iul se l'reşte şi se înal)', înf')işând privirii înc'peîndemânatice, locuin)e ale unor fiin)e fantastice din peşter'.0

Străătând ane%oios, în prezent ca în trecut, culoarul scund şi îngust, lung de aproAimati% 0" dmetri, 0aplecat de spate pân' a3une ur' la enunc-i0 , cum scrie istoriograful $ureliSacerdoteanu, %izitatorul pătrunde în JSala MareJ a eşterii Sfântului Grigore (ecapolitul* $celaautor afirmă că1 0înl'untru, adâncul întunecat se m'reşte şi v''unile misterioase se despart în mmulte p'r)i. nite toate, la început formeaz' o imens' catedral' desc-is' spre r's'rit0.

#mpresie asemănătoare i-a sugerat interiorul suteran şi sa%antului $leAandru :doescu care scriJ 4ndat' îns' aceea peşter' se l'reşte, formând bol)i înalte şi uneori suprapuse.0 entru iluminse foloseau lumânări, cum relatează Grigore $leAandrescu1 08iecare dintre noi )inem câte o f'claprins'.0

6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul - interiorul pe&terii



eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul este situată în creasta calcaroasă a Munţilor /ăpăţân;rimandritul iriac >âmniceanu scrie c, pe&tera Js-a aflat nc din ecime, fcut Dumne5euJ# /ert este că, de-a lungul mileniilor, apele Bistriţei au dălţuit-o în stâncă, la altitudinde !N" metri*

7aportată la alte peşteri din ţara noastră, este relati% mică, de FN" de metri lungime5 nu are stalacti

nici stalagmite, acele minunăţii supământene, care atrag şi farmecă turiştii* Se ştie că unele peşteau fost numite c&iar după aceste capodopere naturale, ca cea a JagodelorJ din carstul BuilVânturariţa, sau altele, înlăuntrul cărora, cercetătorii au descoperit JcatedraleJ, JdomuriJ, JisericJaltareJ, Jam%oaneJ, ori săli ale JminunilorJ, ale JtăceriiJ, sau Jlumea frământatăJ, JmorminteJ etceştera Sfântului Grigorie (ecapolitul oferă toate acestea în realitate, anume1 două isericuţade%ărate ijuterii ale artei religioase medie%ale, unde s-au înc&inat %oie%ozi şi ierar&i, călugărimulţime de credincioşi, iar la sfintele altare au liturg&isit ierosc&imona&i iuitori de linişte sfinţenie, transformând peştera într-o ade%ărată Jsală a tăceriiJ spirituale, cum scrie 6rinteDumitru =la&a! J.ist un loc de profund meditaie, unde n noapte perpetu se 5mislegânduri curate de ia &i cultur bisericeascJ# (in Jam%oaneleJ isericuţelor s-a %es

>%ang&elia Mântuitorului nostru #isus 2ristos, iar mormintele unor şi&astrii peştereni se păstreatainic prin ung&erele întunecate ale acestui spaţiu suteran*

eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul prezintă o importanţă deoseit de mare şi prin elementesale istorice, prin completările şi funcţionalităţile atriuite ei de către om, caz aproape unic în ţanoastră*

nteriorul 6e&terii Sfântului Grigorie Decapolitul se i5itea5 fr dificulti# uloarul ptrundere conduce ntr-o Jgalerie principalI, asemenea unei sli spaioase# 4naintea unJscriI, cam la 0 metri, se afl o Jlespede suspendatI@ de pe ea se a1unge ntr-un JculoanfundatI, repre5entând Jeta1ul superiorI al pe&terii# Din Jgaleria principalI, se urc un mJpragI &i se ptrunde ntr-un JculoarI, unde se gse&te Ji5orulI - dou mici fire de ap#



6unctele de atracie ale 6e&terii Sfântului Grigorie Decapolitul, n 1urul crora s-a desf&uratast actiitate cultural &i spiritual cu re5onane istorice, sunt cele dou bisericue# DJgaleria principalI, culoarul stâng, duce n direcia estic, unde este situat J=isericuFideniaI, &i tot n acel punct, o scar coboar spre est, ctre Jdesci5tura mareI a pe&terunde este amplasat J=isericua Sfinii ;rangeliI#(ec&iderea, numită J.ereastra eşteriiJ, aflată la 0" de metri deasupra aliei râului Bistriţa, permipătrunderea luminei zilei şi c&iar a razelor soarelui, care încălzesc şi luminează o parte a spaţiului*

6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul Mecimea monumentelor din pe&ter

otri%it opiniilor emise de unii specialişti în domeniul istoriei naţionale şi isericeşti, în eşteSfântului Grigorie (ecapolitul eAistă un locaş de cult mult mai %ec&i decât cele de astăzi* +irgDrgiceanu presupune c aici a luat fiin una dintre cele mai eci a&e5ri biserice&ti de la ndin ar, care ar coincide cu Jnceputurile ieii noastre naionale &i biserice&tiJ, iar printeDumitru =la&a consider c! JSia&trii olteni au ridicat din timpuri necunoscute un altar ncinciune n aceast pe&ter#J

#deea o găsim c&iar în secolul al KV##-lea la aridiaconul 6aul de ;lep care, referindu-se începuturile Mănăstirii Bistriţa, scria1 JFriginea ntemeierii sale este aceasta! un eci pustnideosebit prin irtuile sale, a gsit n ârful acestui munte care se ridica dinspre mia5-noaptdeasupra mnstirii, gura unei pe&teri &i, cu ndemânare &i struin, a descis poteci caduceau acolo &i a fcut n pe&ter o biseric spre slaa Sfântului %iail#J

e temeiul afirmaţiilor menţionate, se poate susţine că primul altar creştin a fost zidit în JfereastpeşteriiJ, unde pustnicii a%eau unele condiţii mai une, datorită luminii şi aerului curat* Semnificaeste şi faptul că, în naosul Bisericuţei Sfinţii $r&ang&eli, pe peretele nordic, lângă catapeteasmeste zugră%it c&ipul Sfântului Mare Mucenic rocopie care ne aminteşte, potri%it tradiţiei, de u%ec&i sc&it, anterior secolului al KV-lea* 8-ar fi eAclus ca relatarea lui aul de $lep să pri%eastocmai acel sc&it*



:dată însă cu noua organizare a mona&ismului ortodoA român, realizată de Sfântul 8icodim de 6ismana în secolul al K#V-lea, peştera îşi pierde din importanţă ca centru pustnicesc* Si&aştriipărăsesc şi zidesc în apropierea ei Bisericuţa cu &ramul Sc&imarea la .aţă, su influenţa curentulisi&ast adus de la Sfântul Munte $t&os, iar sc&itul din peşteră s-a ruinat odată cu trecerea anilor*

6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul - pictorii bisericuelor

(acă numele fondatorilor isericuţelor din eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul pot fi stailite ptemeiul documentelor, identificarea pictorilor care au zugră%it sfintele locaşuri ridică numeroadificultăţi*

+n perioada când a fost construită Biserica :%idenia, la Mănăstirea Bistriţa acti%a renumita ec&ide zugra%i, formată din (oromir şi ucenicii săi, (umitru şi /&irtop* (e la ei, au în%ăţat arta pictuc&iar unii dintre mona&ii istriţeni, ajungând la înalte ni%ele de perfecţiune*

>ste suficient a semnala eAistenţa celor două Jicoane împărăteştiJ, păstrate în pronaosul isericmari, realizate la începutul secolului al KV#-lea, opere remarcaile aparţinând unui maestru anonim(e asemenea, împodoirea unui 6etrae%ang&el, donat de postelnicul Marcea în @N@, s6etrae%ang&elul scris din porunca egumenului Misail ieromona&ul în @N0, sau împodoir>%ang&eliarul sla%on, tipărit în @N@F de ieromona&ul Macarie şi descoperit în fondul de carte %ec

din Mănăstirea Bistriţa5 toate acestea do%edesc acti%itatea unor pictori şi miniaturişti, formaţi suîndrumarea unui mare artist, stăpân pe arta desenului şi a culorii*

Bisericuţa Sfinţii $r&ang&eli a fost pictată în trei rânduri* rofesorul Valentin Saca relatează că, JeAtrema nordică a zonei mediane a asidei altarului, o spărtură eAistentă în zid a dat la i%eală trstraturi de pictură cu decor geometrico-floral asemănătorJ* rimul strat de pictură datează dsecolul al KV##-lea, contemporan cu edificarea locaşului, fiind realizat de un autor necunoscut*



+n decursul timpului, pictura din Biserica Sfinţii $r&ang&eli a suferit anumite refaceri sau retuşurima inter%enţie are loc în anii @!@-@!F, potri%it datei din inscripţia lui J(aniil ot eşteraJ1 F8ici autorul inter%enţiei picturale nu este cunoscut*

+n zonă, acti%a atunci zugra%ul Jpopa #oanJ5 de la el se păstrează o icoană cu Sfântul Grigor(ecapolitul în Biserica din /ioroeşti, realizată în anul @N* roail este J>frem zugra%ulJ, capictează în @ Biserica Sc&itului ?? de #z%oare din ietreni, ctitoria ieromona&ului 9tefa

egumenul Bistriţei* 9i acolo, ca la Sfinţii $r&ang&eli, alături de 9tefan egumenul se află şi Grigorproegumenul*

$ doua re%enire asupra picturii are loc în anul @!F, datorită unui incendiu produs în @!F!, p%remea sc&i%nicului #larion, când isericuţa şi c&ilia cad pradă flăcărilor* :pinia profesorulValentin Saca, potri%it căreia, Jse pare - aprecierea rămâne su rezer%a - că autorul celei de a dorefaceri mari a fost ieromona&ul zugra% artenie, care a zugră%it şi cele două icoaneJ, se ade%ereşcu precizarea că zugra%ul era numai Jmona&J*

(in Jomelnicul mareJ al Mănăstirii Bistriţa, aflăm că acest călugăr, numit artenie ;oa,desfăşurat o %astă acti%itate artistică* +n Biserica Bolniţa a >piscopiei din 7âmnicu Vâlcea păstrează Jicoanele împărăteştiJ, singurele sal%ate în @!?, când s-a produs de%astatorul incendiu

oraşului5 pe una dintre ele, o inscripţie se referă la mona&ul zugra%, a%ând următorul cuprinJ$ceste patru icoane s-au făcut cu toată c&eltuiala rea Sfinţiei Sale c&ir /liment, episcop7âmnicului, la leat FN D@?!-@?E, şi s-au prefăcut acum prin osârdia lui artenie mona&, #osif/liment, @!@*J

3a mănăstire, zugră%eşte iserica mare, restaurează patru icoane păstrate în Jtinda isericiiJ retuşează c&ipurile sfinţilor care au fost degradate de turci5 a spălat tâmpla isericii şi a zugră%cişmeaua* /u pri%ire la peşteră, se precizează că mona&ul artenie Ja zugră%it două icoane** iserica şi dinafarăJ* (eci, acest document do%edeşte limpede că ultima inter%enţie la pictura d



Biserica Sfinţii $r&ang&eli aparţine mona&ului istriţean artenie ;oa, terminată la F" decemr@!F, când s-a consemnat în pomelnic*

6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul - clugrii sia&tri pe&tereni

3oc ideal de si&ăstrie sau %iaţă pustnicească, eştera Sfântului Grigorie atrage numeroşi călugăpasionaţi de ne%oinţe mona&ale mai aspre* otri%it tradiţiei ascetice, preocuparea lor principală e

postul, pri%eg&erea şi rugăciunea, împletită de multe ori cu îndeletniciri cărturăreşti, mai alecopiatul cărţilor şi pictura*

6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul deine atr de ia sistreasc din cele mai ectimpuri# ;leandru Fdobescu scria c! J;ici din remi nememorate au trit pustnici#J (asemenea, tradiţia atriuie galeriilor acestei peşteri cele mai %ec&i aşezări călugăreşti din zonBistriţei*

Dup ntemeierea statului naional, n secolul al N+-lea, pustnicii prsesc pe&tera &i 5idebiserica din piatr &i crmid, cu ramul Scimbarea la 'a, sub influena curentului isiaadus de la Sfântul %unte ;tos de Sfântul <icodim cel Sfinit de $ismana, organi5ator

monaismului ortodo român#

6radiţia consideră printre caludarii si&aştri peştereni c&iar pe ctitorul Mănăstirii Bistriţa, marele Baru /raio%escu* :pinia consemnată de JGenealogia /antacuzinilor) nu are însă temei istoriBaru a deţinut funcţia de mare an până la adânci ătrâneţe, fiind menţionat ultima dată în di%andomnesc la @" ianuarie @NF"5 călugărit, se stinge din %iaţă peste câte%a luni*

(o%ezi istorice despre pustnicii din peşteră a%em aia din secolul al KV##-lea* e la începutsecolului a fost adăpostit aici mitropolitul Matei al Mirelor, unde se află şi egumenul 6eofil

Bistriţei* +mpreună cu ei se găseau şi alţi călugări care oficiau sfintele sluje în Biserica :%ideni



datorită prezenţei Sfintelor Moaşte, şi se preocupau de cele necesare întreţinerii %ieţii înaltelor feisericeşti*

+nsă prima atestare documentară o a%em de la aridiaconul 6aul de ;lep, din anul @N* Scriidespre Biserica Sfinţii $r&ang&eli, notează că, Jalturi de biseric se afl o cilie curat, locuipermanent de un clugrJ5 documentele nu i-au păstrat însă numele*

entru identificarea unor călugări si&aştri peştereni, un mare sprijin %ine de la JomelnicuMănăstirii Bistriţa* /opiat, după cel %ec&i, la sfârşitul secolului al KV###-lea, include în cuprins

său şi Jomelnicul Si&ăstriei eştera)5 el a fost identificat după cel al lui Macarie ierosc&imona&şi al lui (aniil, despre care eAistă documente că au si&ăstrit acolo*

rezentarea unor pustnici din eştera Sfântului Grigorie infirmă opinia unora, potri%it căreia, Jaau trăit şi s-au să%ârşit de-a lungul secolelor câţi%a pustnici cu %iaţă sfântă ale căror nume s-au uitde urmaşii lor*J >%ident, numărul lor este mult mai mare, dar îi prezentăm pe cei păstraţi documentele de epocă1 scimonaii Dionisie, 6aomie, onicie &i %iail@ ieroscimona%acarie@ ieromonaii >afael &i Dionisie@ monaii Dosoftei &i Daniil@ ieroscimonaii ;tanas;ntonie &i $eofil@ scimonaii eontie, oanicie, leopa &i iriac@ ieroscimonaul oaniciieroscimonaul aco@ scimonaul larion &i ieromonaii +arnaa asconi &i +arlaam#

6e&tera Sfântului Grigorie Decapolitul - n secolul al NN-lea

(in secolele anterioare, despre eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul se păstrează cu deoseidescrieri generale, eAcepţie făcând $leAandru :doescu, care transcrie Jisania) Bisericii Sfin$r&ang&eli*

+n prima jumătate a secolului al KK-lea, creşte interesul oamenilor de ştiinţă şi cultură faţă de acespaţiu suteran, încărcat de istorie şi spiritualitate românească şi ortodoAă* $tât peştera, cât



monumentele religioase dinlăuntrul ei %or cunoaşte o cercetare mai amănunţită, fiind studiate specialişti în domeniul speologic, ar&eologic, istoric şi de arta isericească monumentală*

$stfel, după înfiinţarea J#nstitutului de Speologie din /luj), în anul @F" - primul de acest gen dlume - însuşi fondatorul său, sa%antul >mil 7aco%iţă D@!!-@?E, însoţit de colaoratorii sapropiaţi - francezii 7ene Ceannel, zoolog specialist, şi ierre-$lfred /&appuis, &idroiologefectuează aici cercetări ştiinţifice, încununate de rezultate eAcepţionale, peştera intrând în literatu

de specialitate, în anul @F*

/ercetările de io-speologie descoperă o ogată faună ca%ernicolă, fa%orizată de marile cantităţi JguanoJ pro%enit de la coloniile liliecilor stailiţi în ta%anul galeriilor5 spaţiile prezentând cea mestică apariţie de faună trogloiontă din /arpaţii Meridionali, fapt ce le atriuie o importanţă ispeologică deoseit de mare*/ercetările efectuate în deceniul al patrulea de specialişti din J/omisiunea Monumentelor #storicîn eştera Sfântului Grigorie, precum şi asupra celor două monumente isericeşti ajung la o serie rezultate interesante*

+n anul @00, +irgil Drgiceanu, %orind despre fondarea mănăstirii, scrie1 Ju mult mai nainns era un loca& de rugciune &i un a5il n remuri grele n 6e&tera =istriei, care se scobe&te piatra calcaroas a muntelui, la o nlime de peste 00 metri deasupra prpastiei n care rostogole&te =istria# F intrare dintre cele mai periculoase, printr-un gang scund, prin care dabia te târ&ti, duce spre ncperile ce se lrgesc spre interior# Studiul 6e&terii este de cel mmare interes, pentru nceputul ieii noastre naionale &i biserice&ti# ;ici, napoia micii u&ulie dlemn, ferecat de fier, ca la romani n catacombele lor, ncepuserm a face cele dintâi rugciuadresate lui Dumne5eu# 4n ceti de felul acestor pe&teri, inepugnabile, ne conserarm fiinnaional#J



(upă descrierea formei şi dimensiunilor Bisericii :%idenia, +irgil Drgiceanu transcrie Jisaniadespre care spune că Jaia se citeşteJ* $utorul relatează că, Jafar de aceast biseric, se ridiuna mai mare la desciderea cea mare a pe&terii spre râul =istriei# De&i ruinat, pare c acumfost terminat de mâna omeneasc, din pricina acoperi&ului alb de &indrilJ5 de asemenenotează că isericuţa Jare o inscripie cu torul &tears sub 5gârieturile i5itatorilor J care, Jprdesul obicei al isclitului, au distrus cu totul frumuseea 5ugrelilor &i au drâmat cia5idurile#J

storicul &i profesorul uniersitar ;urelian Sacerdoteanul , tratând în anul @0N, despmonumentele istorice şi religioase din raza comunei /osteşti, menţionează şi Jdou capete aSfântului Grigorie Decapolitul din 6e&tera =istrieiJ# .ără a intra în domeniul datelor istoricautorul descrie numai peisajul şi amplasarea peşterii, precizând că cine doreşte să o %iziteze, treusă meargă Jspre pe&tereni &i s urce crarea spre pe&ter, la captul drumului, o crare lat de1umtate de metru l a duce la o scri de fier pus n gura pe&terii#J

/u pri%ire la %ec&imea monumentelor aflate acolo, nu aduce nici o noutate5 citează doar p$leAandru :doescu, potri%it căruia, amele isericuţe Jau fost 5idite de mitropolitul $eofil :3"# =iserica din fa a fost refcut n "32, ars &i iar nnoit la *2*-*3#J



roail, urmare propunerii secretarului-director al J/omisiunii Monumentelor #storice), Virg(r ăg&iceanu, de Ja se înc&ide uşa de la intrarea peşterii, astfel ca să nu se poată intra decât prmijlocirea unei taAe de intrare, cu care s-ar putea ţine un călăuz Dsu supra%eg&erea stareţuluiE, casă conducă pe %izitatoriJ, în anul @0?, protosing&elul #larion /ristea D@@-@?@E înaintea>piscopiei 7âmnicului un raport, specificând că peştera se găseşte Jînafar ă de %atra sfinmănăstiriJ5 din această cauză, Ja fost şi este la discreţia tuturor*J +n consecinţă, propune să

inter%ină Jpe lângă autorităţile în drept, ca atât peştera, cât şi terenul, să fie date pentru totdeauna grija şi răspunderea stăreţiei sfintei Mănăstiri Bistriţa*J

3a inter%enţia conducerii Mănăstirii, nu s-a adoptat o măsură fa%orailă ocrotirii peşterii şimonumentelor religioase amplasate acolo, ci s-a comunicat că1 Jîn conformitate cu ordinul /asădurilor nr* @@0@U@0, şi ca răspuns la cererea d%s* de a %i se încredinţa eştera SfântulGrigorie (ecapolitul şi terenul din jurul acesteia, în suprafaţă de circa F,N" &a, a%em onoarea a comunica, că prin &otărârea /omitetului de (irecţie al /asei ădurilor de la Curnalul nr* @@0@U@şi consemnată în rocesul-Veral nr* @FU@0, s-a aproat să se lase lier, ca şi până în prezenaccesul sfintei Mănăstiri în eşteră, să se facă toate înlesnirile ca să se restaureze şi să se întreţină ună stare cele două sc&ituri din peşteră*J 6erenul nu s-a aproat, in%ocându-se moti%ul că, Jfiistâncos, nu ar aduce nici un folos mănăstiriiJ, deşi mănăstirea nu urmărea Jnici un folosJ,

protejarea peşterii cu monumentele din ea*

8ecesitatea sal%ării monumentelor din peşteră a de%enit tot mai acută, datorită degradărilor produde %izitatorii nesupra%eg&eaţi* (in această cauză, la F" ianuarie @?@ s-a format J/omitetul restaurare a isericuţelor din eşteră), format din1 #eromona&ul 6eofil 8iculescu, eAar&manăstirilor din :ltenia5 protosing&elul #larion /ristea, stareţul de la Mănăstirea Bistriieromona&ul 8icandru 8eacşu, stareţul de la Mănăstirea $rnota5 ieromona&ii Vama%a 3asconi#noc&e&tie 2ăţiş din oştea istriţeană*



Memrii /onitetului intenţionau ca, după restaurarea isericuţelor, Jsă fie redate cultului şi pe lânacestea să putem face şi câte%a c&ilii de adăpostire a mona&ilor care %or %oi să-şi înc&ine %iaţa mmult lui (umnezeu prin retragere completă din lume*J (eci, se preconiza renaşterea %iepustniceşti, caz unic în istoria modernă a monar&ismului ortodoA român*

/omitetul de restaurare înaintează un memoriu Mitropoliei :lteniei, ca să inter%ină la Sfântul Sinpentru oţinerea aproării de reînfiinţare a stră%ec&iului aşezământ religios, su denumirea JSc&itul eşterii Sfântului Grigorie (ecapolitulJ* +n scopul realizării unui fond financiar, necesînceperii lucrărilor, memrii /omitetului &otărăsc ca, fiecare să depună J@U? lunar, din modestsalarJ, iar ieromona&ul #noc&entie 2ăţiş donează suma de *""" lei* +n luna iunie @?@ este numpreşedinte al /omitetului protosing&elul #larion /ristea, iar ieromona&ul 6eofil 8iculescu, stareţ sfintei Mănăstiri Bistriţa*

6ânăr, energic şi un organizator, adoptă o serie de măsuri în domeniul spiritual şi gospodăresacordă importanţă majoră monumentelor istorice şi religioase din compleAul mănăstiresc1 Bolniţa la Bistriţa şi Bisericuţele din eşteră*



+n acest sens, la @N octomrie @?@ înaintează un memoriu ine documentat preşedinteJ/omisiunii Monumentelor #storice), solicitând trimiterea unui delegat care să Jcerceteze şi pictuisericuţelor din eştera Sfântului Grigorie (ecapolitul, pentru a fi completată acolo unde escăzută*J

(e asemenea, întreprinde o serie de măsuri pri%ind realizarea proiectelor întocmite la începutanului, când deţinea funcţia de preşedinte al /omitetului* +n consecinţă, raportează că s-au eAecut

la iserica mare din peşteră, următoarele lucrări1 J.acerea din nou a două uşi şi patru ferestrprecum şi uşa de la intrare în camera preotului, toate din stejarJ, iar printr-o adresă, comuniar&itectului şef că, întrucât (e%izul pre%ede ca, pardoseala isericii de la JSc&itul Gura eşteSfântului Grigorie (ecapolitul) să fie de cărămidă, precizează următoarele1 0&um îns' în aceasbisericu)' voim a face permanent serviciul divin şi cum c-iar în cuprinsul peşterii este umezeal', pentru preîntâmpinarea îmboln'virii celor ce vor slu3i aici, aceast' pardoseal' s' fie f'cut' dscândur'.0



6ot în decursul aceluiaşi an, cere Mitropoliei aproarea pentru Jînceperea lucrărilor de zidărie iserica mare din peşterăJ, în a doua jumătate a secolului nostru, s-au efectuat unele cercetistorice şi artistice asupra monumentelor religioase din eştera Sfântului Grigorie (ecapolitu6reotul Dumitru =la&a sinteti5ea5 re5ultatele obinute pân n anul 8" cu priire Sistriile Fidenia &i Sfinii ngeri@ dou studii, ntocmite de profesorul +alentin Saca, urmre- a&a cum preci5ea5 autorul - Jo anali5 mai profund a elementelor ce au conferit statutul dmonumente de art, acestor loca&uri de ncinare, n acest sens cercetarea fiind efectuat d

perspectia timpului &i a spaiului cultural &i artistic din care fac parte# De&i nu se integrea5 sfera marilor ctitorii, repre5int totu&i alori de meninere &i manifestare a preocuprilartistice, la cumpna eacurilor N+ &i N+#J

$dministrată o perioadă de către JMuzeul judeţean VâlceaJ, care electrifică întregul spaţiu suteraeştera Sfântului Grigorie (ecapolitul a re%enit din @0 Mănăstirii Bistriţa* /unoscând %aloareaimportanţa acestui monument natural şi ale celor două monumente de artă isericească, urmează prin purtarea de grijă a conducerii sfintei mănăstiri să fie restaurat întregul ansamlu şi redcircuitului de %alori culturale şi artistice al patrimoniului spiritual din ţara noastră*

;eodor #analache $ ,eştera ascetică de la "ănăstirea 1istri0a



6e&tera de la %nstirea =istria, numit adesea &i H6e&tera Sfântului Grigorie Decapolituleste o pe&ter natural, aflat puin mai sus de ansamblul monaal 5idit de boierii raioe&eştera se află săpată în creasta calcaroasă a Munţilor /ăpăţânii, la altitudinea de !N" met;ceasta pe&ter &i-a primit numele pentru ascunderea aici a %oa&telor Sfântului GrigorDecapolitul, n remuri de grele ncercri, iar nu pentru ieuirea aici a sfântului, precum s-putea crede#

+ncă dintru început, peştera a fost %ăzută şi folosită pe post de ascunzătoare, lărgimea interioară accesul eAtrem de greu în aceasta făcând din ea o tainiţă perfectă* $stfel, încă din a doua jumătatesecolului al KV-lea, peştera de la Bistriţa de%ine sal%atoarea tezaurului şi a locuitorilor sfintmănăstiri* ;leandru Fdobescu considera că, dacă nu eAista această peşteră, Jmulte dintcomorile pstrate pân a5i s-ar fi risipit, ca cele din alte mnstiriJ#

6e&tera ascetic de la %nstirea =istria

6otriit arimandritului iriac >âmniceanu, pe&tera de la %nstirea =istria Ha fodescoperit de un cioban ântor, mai nainte de a fi fost 5idit sfânta %nstire =istria(ocumentar însă, peştera este menţionată aia la începutul secolului al KV##-lea*



4n cronica mitropolitului %atei al %irelor, scris pe la sfâr&itul anului :0, gsim scris! Jnoi, orfani de domn, n spelunci &i muni, cum 5ice 6ael, &i n gurile pmântului ascun5ând

ne, temându-ne de nfi&area lui =atorP Gabor@ lipsii, apsai, maltratai, a&teptând reme dbace, dac a fi oia lui Dumne5eu@ stpânii deci de aceste lipsuri gro5ae &i luptându-ne cu elmergând din loc n loc &i ntorcându-ne, am enit n %nstirea 5is =istria, unde am aflatpe&ter foarte mare, n care nu puteau ptrunde r1ma&ii#J

%ai apoi, pe la 1umtatea secolului al N+-lea, pe&tera de la %nstirea =istria este i5itat de 6aul de ;lep, aridiaconul patriarului %acarie al ;ntioiei, care spune! Jând ne-am urcs edem acea pe&ter, ne-am suit pe o singur potec, unul câte unul, pe un urcu& greu, aânn dreapta noastr o prpastie nspimânttoare, pân 1os, la albia râului# Din aceast cau5, pcea mai mare parte a drumului, ei pun balustrade prinse din copac n copac# ;m a1uns la acel locu mare greutate &i cu mult osteneal# De la poârni&ul dealului pân la pe&ter, cam cât arunctur de piatr, sunt ni&te scânduri lungi &i nguste ca de pode, slu1ind drept balustradcând se tem de reo prime1die, le ridic# 9i aici stau n siguran, c nici ciar dracii nu-&i pface drum la ei# a poart sunt dou ferestruici de fier, prin care am ptruns ca animalele, patru labe@ &i am continuat s naintm de-a lungul tunelului, unul câte unul, la lumina torelopân ce eram aproape mori de oboseal# 4n sfâr&it, am ie&it ntr-un loc ntins &i neted, unde acercetat cu elaie biserica cldit ntr-o mare nfundtur ce comunic cu eteriorul, &i altude ea este o cilie curat, locuit ntotdeauna de un clugr# âng biseric, la rsrit, este o alnfundtur mare, care comunic cu eteriorul &i cu alea, unde, dup cum se spune, numai



5ori ptrunde o ra5 de soare# 4n pe&ter este un i5or cu ap limpede, care curge mereu din pli;cest loc nu are nimic de 1ur mpre1ur, ci numai un munte nalt &i râpos, care se ridic dincolo râu#J

4n anul ":*, i5bucnind r5boiul ruso-turc, egumenul Grigorie ascunde n aceast pe&te%oa&tele Sfântului Grigorie Decapolitul, pentru a nu fi profanate sau rpite# $stfel, peştera emenţionată într-un &riso% emis de Grigorie al ###-lea G&ica, domnul =ării 7omâneşti, în anul @4ncepând cu acest an, pe&tera a1unge s fie cunoscut &i sub denumirea de H6e&tera SfântulGrigorie DecapolitulJ#+n %remuri de prigoană şi de in%azii, domnitorul ţării îşi trimitea aici soţia şi a%uţiile, apro%izionarfăcându-se prin desc&izătura dinspre /&eile Bistriţei, cu ajutorul unui scripet* (e-a lungul %remînsă, pe lângă rolul ei de tainiţă, peştera a constituit şi un loc ideal pentru pustnicie, numerocălugări ducând aici luptele cele pentru mântuire*

4n anul :3", n pe&ter a fost 5idit bisericua ncinat Sfinilor ;rangeli, de ctmitropolitul $eofil# (ărâmându-se, această isericuţă a fost rezidită în anul @0F, pisania mărturisind următoarele1 J;ceast sfânt biseric este 5idit de mitropolitul $eofil la leat "78, rmâind la pustiire &i de tot la risipire@ iar la leat "278, robul lui Dumne5eu %acarieromonaul o a dres mai de i5noaa prefcut### &i a prinilor >afail eromonaul &i ane&nic pomenire# ;m scris eu, %acarie ieromonaul, la "32, iunie 3#J



+n anul @!F! însă, isericuţa şi c&iliile de lângă ea %or fi cuprinse de flăcări, cu%iosul #larion fiiultimul sc&i%nic care s-a ne%oit astfel în acest loc* Mai apoi, în anul @!0@, iserica %a fi oarecureparată şi zugră%ită, însă nu %a fi iarăşi locuită*

6ornind din culoarul de acces, n partea stâng se merge spre J=isericua rupestr Fideniaiar n partea dreapt se coboar spre desci5tura cea mare a pe&terii, unde se afl J=isericu5idit a Sfinilor ;rangeliJ# /ele două isericuţe din peşteră sunt deoseit de %aloroase, în juracestora desfăşurându-se o %astă acti%itate du&%nicească şi culturală*

J=isericua rupestr FideniaJ



Sursa1 &ttp1UUsa%alaura*logspot*comUF""!U"Udin-nou-la-manastirea-istrita-la*&tml

Sfântul Grigorie decapolitul gra<nic a:utător *n prie:dii şi râvnitor al dreptei credin0e.)ugăciune la vree de prie:die

http://savalaura.blogspot.com/2008/07/din-nou-la-manastirea-bistrita-la.html

http://savalaura.blogspot.com/2008/07/din-nou-la-manastirea-bistrita-la.html



De n-am aea pe sfinii $i rugtoriQ

Multe necazuri şi strâmtorări %in asupra noastră, de pretutindeni* #spite şi primejdii din partpatimilor care zac în noi, ispite şi primejdii din partea lumii, a trupului, a dia%olului, şi, cel mdureros, ispite şi primejdii c&iar şi din partea celor apropiaţi ai noştri* 9i îndrăzneală că

(umnezeu nu a%em, din pricina păcatelor noastre*4n astfel de momente, s ne aducem aminte, ns, de Sfinii lui Dumne5eu# RDoamne, de n-aaea pe sfinii $i rugtori &i buntatea $a milostiindu-$e spre noiQI de mult am fi pierit dfaa $a, din pricina mâniei $ale care cu dreptate se porne&te asupra noastr#

(e n-ar fi Sfinţii 6ăi rugători pentru noi, am pieri din pricina atâtor scâre pe care nu le-am putduce* (umnezeu, însă, în marea Sa milosti%ire asupra noastră, ne-a dăruit Sfinţii*

Cnul din marii no&tri Sfini a1uttori &i protectori este Sfântul Grigorie Decapolitul, cu moa&te

aflate la %nstirea =istria-+âlcea# 4n rând cu Sfânta 6arascea, Sfântul Dimitrie =asaraboSfânta %c# 'ilofteia, Sfântul %c# oan cel <ou de la Suceaa, &i Sfântul Grigorie Decapoliteste un mare dar al lui Dumne5eu ctre noi, aând moa&tele la noi n ar aproape ntregi# Salergm, a&adar, cu credin, la a1utorul Sfântului 6rinte Grigorie Decapolitul, la adpostlacrimilor saleB

e lângă minunile sale, Sfântul Grigorie Decapolitul trebuie cunoscut ca un mare aprtor dreptei credine# (e altfel, ne%oinţele sale monastice au fost însoţite de 5el apostolic propoduire &i de mrturisire a ortodoiei# ildă sa treuie redescoperită şi înţeleasă în %remur

noastre, deoarece arată, iară şi iară, cum calea 6rinilor =isericii este cea a cura1ului,



mrturisirii cu orice pre a ;derului, &i nu cea a compromisului sau a unei smerenii falsfarnice#

4nc de la nceputul clugririi sale, Sfântul Grigorie Decapolitul, dup cum aflm din iaa sl mustra (B) pe stareul mnstirii sale deoarece acesta era eretic, spri1initor al iconoclasmuluSă ne folosim de %iaţa şi pilda sfântului, precum şi de prezenţa sa lângă noi, rugându-l mijlocească pentru noi la 2ristos, pe care 3-a urmat până la capăt*

)ugăciune la vree de prie:die

6oată îndrăzneala ce o ai către (umnezeu /el ce te-a preamărit pe tine, pune-o pentru noi,reafericite ărinte Grigorie, şi cu sudorile lacrimilor tale stinge %ăpaia care pierde cuînfricoşarea neamul omenesc* .rica ce ne-a cuprins ne-a făcut să îndrăznim a alerga la ajutorultău ca să rogi pe $totţiitorul făpturii să înceteze dreapta Sa mânie care este asupra noastră, ca sănu pierim cu totul întru fărădelegile noastre*

Vedem că rodul muncii noastre se distruge repede şi cu totul se risipeşte5 auzul se îngrozeşte şi

%ederea se înspăimântă, iar a%ându-te pe tine, reasfinte, ărinte Grigorie, luminător şi rugător şisprijinitor, ne rugăm grăeşte de îmlânzeşte cu fierinţile tale rugăciuni pe +mpăratul cerurilor,/el ce ne-a iuit pe noi, să ne iză%ească din primejdii ca să nu pierim mai înainte de %remepentru păcatele noastre*/ine %a suferi mulţimea păcatelor noastre, şi adâncul milosti%irii 6ale cine-l %a pricepe,preaunule Stăpâne (oamne* 9i către cine altul să alergăm ca să ne scape de această pierzare ces-a pornit din iuţimea mâniei 6ale pentru păcatele noastre*/i, o, (umnezeule, şi ;iditorule a toată făptura, frica ce s-a adunat în noi ne-a slăit putereanoastră, deci împreună cu rugătorii care din %eac ţi-au plăcut =ie, şi noi păcătoşii, cu genunc&ii

plecaţi şi cu du&ul umilit, ridicăm oc&ii noştri, fiind cuprinşi de spaimă5 cu smerenie ne rugăm=ie, adu-=i aminte de milele 6ale cele dintru început şi nu trece cu %ederea glasurile noastre, alenemulţumitorilor, şi ocroteşte pe cei ce i-ai zidit după c&ipul 6ău, ca să nu sufere moştenirea 6aatâta pierzare* Să nu fie făptura 6a ucuria dia%olilor şi a necredincioşilor care nu te cunosc pe6ine, ci pe noi ne primeşte între aleşii 6ăi, ca în ună stare şi neclintită nădejde să preamărimmulţimea nenumărată a milelor tale*



/ia0a Acatistul ,araclisul şi noi inuni ale Sfântului Grigorie decapolitul carte

https=@@.scri<d.co@doc@'(-+'-22'@/iaBC&BA3a$Acatistul$,araclisul$BC&B-?i$noi$

inuni$ale$Sfantului$Grigorie$decapolitul

https://www.scribd.com/doc/249729882/Via%C5%A3a-Acatistul-Paraclisul-%C5%9Fi-noi-minuni-ale-Sfantului-Grigorie-decapolitul






Icoane



Sfântul uios 6aisie de la <eam, Sfântul Grigorie Decapolitul, Sfântul %ucenic Dasie &i Sfântul uios ;ntonie de la e5er



Sfântul Grigorie Decapolitul, Sfântul uios $eoctist, mrturisitorul &i Sfântul 6roclu, patriaronstantinopolului - coan sec# NN, Grecia - olecia Sinaar la Sfinii 5ilei (icoanele

litografiate se gsesc la atedrala %itropolitan din a&i)

sfântul grigorie, decapolitul (20 noiembrie) - viaţă, acatist şi paraclis

Documents