acatist şi viața sfântului grigorie palama

8/7/2019 Acatist şi Viața Sfântului Grigorie Palama

http://slidepdf.com/reader/full/acatist-si-viaa-sfantului-grigorie-palama 1/55

Acatist i Via a Sfântului Grigorie Palama

14/27 noiembrie

Acatistul Sfântului Grigorie Palama - Arhiepiscopul Tesalonicului - 14/27

noiembrie .............................................................................................................. 2

Viaa Sfântului Ierarh Grigorie Palama ............................................................12

Sfântul Grigorie Palama i cetatea Tesalonicului .............................................36

Viaa Sfântului Grigorie Palama ....................................................................36

Canonizarea .....................................................................................................39

Iconografie .......................................................................................................39



Arhimandritul Efrem, Egumenul Sfintei Mnstiri Vatopedi - Calea spre

sfinire a Sfântului Grigorie Palama ..................................................................47

Cugetare la prznuirea Sfântului Grigorie Palama ..........................................55

Acatistul Sfântului Grigorie Palama - Arhiepiscopul Tesalonicului - 14/27

noiembrie

(Facere a monahului Gherasim Micraghiannaitul)

În numele Tatlui, i al Fiului i al Sfântului Duh. Amin.

Slav ie, Dumnezeul nostru, Slav ie ! Slav ie, Dumnezeul nostru, Slavie ! Slav ie, Dumnezeul nostru, Slav ie !

Împrate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevrului, care pretutindenea eti, i

toate le implineti, Vistierul buntilor i Dttorule de via, vino i te

salaluiete întru noi, i ne curete pe noi de toat intinaciunea, i mântuiete,

Bunule, sufletele noastre.



Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fr-de moarte, miluiete-ne pre noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fr-de moarte, miluiete-ne pre noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fr-de moarte, miluiete-ne pre noi.

Slav Tatlui i Fiului i Sfântului Duh. i acum i pururea i în vecii vecilor. Amin.

P reasfânt Treime, miluiete-ne pe noi; Doamne, curete pcatele noastre;Stpâne, iart frdelegile noastre;Sfinte, cerceteaz i vindec neputinele noastre, pentru numele Tu.

Doamne, miluiete ! Doamne, miluiete ! Doamne, miluiete !

Slav Tatlui i Fiului i Sfântului Duh. i acum i pururea i în vecii vecilor.Amin.

Tatl nostru, Care eti în ceruri, sfineasc-se numele Tu, vie împria Ta,fac-se voia Ta precum în cer aa i pe pmânt. P âinea noastr cea spre fiind-ne-o nou astzi. i ne iart nou grealele noastre, precum i noi iertmgreiilor notri. i nu ne duce pe noi în ispit, ci ne izbvete de cel ru.

P entru rugciunile P reasfintei Nsctoare de Dumnezeu, ale Sfinilor P rinilor

notri i ale tuturor Sfinilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,

miluiete-ne pe noi. Amin.

Condacele i Icoasele

Condacul 1: Lumintorule al dreptei credine, sprijinul Bisericii i învtorule, podoaba

monahilor, aprtorul cel nebiruit al teologilor, fctorule de minuni Grigorie,lauda Tesalonicului, propovduitorule al harului, roag-te pururea s se mântuiascsufletele noastre.Pe pstorul Tesalonicului, cel prea vrednici pe Lumintorul Bisericii cel prealuminatS-l ludm în cântri dumnezeietiCci s-a artat loca al luminii celei neptrunse



i druiete luminare i har îmbelugatTuturor celor ce strig: Bucur-te, Printe Grigorie!

Icosul 1 : Înger în lume, vztor al celor de sus, te-ai artat Grigorie preafericite i cu viaa tacea dumnezeiasc te-ai învrednicit de daruri îngereti; pentru aceea, minunându-nede strlucirea ta, Printe, strigm:Bucur-te, cel prin care lumina dumnezeiasc strlucete;Bucur-te, cel prin care întunericul a fost alungat;Bucur-te, pajite prea bine mirositoare a înelepciunii;Bucur-te, prta al învturii celei prea bune;Bucur-te, înlime neajuns cu privirea a celor înalte;Bucur-te, adânc neatins al darurilor duhovniceti;Bucur-te, c eti strlucire a Bisericii;

Bucur-te, c te-ai artat întrire ortodocilor;Bucur-te, al credinei lumintor prea luminat;Bucur-te, fclie de neptruns a harului;Bucur-te, prin care gritorii de nebunii vor tcea;Bucur-te, prin care gritorii de Dumnezeu se vor bucura;Bucur-te, Printe Grigorie!

Condacul al 2-lea :

Ochii sufletului tu, din tineree, Printe, la Hristos Împratul ridicându-i, i-aiîntors faa ta de la curile împrteti i slava celor pmânteti ai prsit, i cunevoine duhovniceti urmând pe Domnul, ai auzit: Aliluia!

Icosul 2 :Toat tiina cea din afar ai dobândit, prea fericite, ca un cunosctor i preaînelept; dar te-ai artat, mai apoi, înfocat iubitor al frumuseii celei nepieritoare aînelepciunii lui Dumnezeu, Grigorie, înelepind cu dumnezeietile tale cuvinte, pecei care cu evlavie strigm ctre tine:Bucur-te, carte a purtrilor celor cuvioase;

Bucur-te, vistierie a luminii celei nematerialnice;Bucur-te, pom cel mult roditor cu rdcini de lumin;Bucur-te, al evlaviei binemirositor laur;Bucur-te, floare de amarant rsrit din lucrarea cea tainic;Bucur-te, finic plin de roadele rodirii celei sufleteti;Bucur-te, c i-ai întors faa de la rtcirea cea din lume;Bucur-te, c ai primit harul cel druit de Dumnezeu;



Bucur-te, slujitor preafierbinte al lui Hristos;Bucur-te, cel ce eti mai presus de tot ce este striccios;Bucur-te, cel ce ai fcut s vieze puterile sufletului;Bucur-te, cel ce ai omorât nvlirile patimilor;B

ucur-te,P

rinte Grigorie!

Condacul al 3-lea :Te-ai îmbrcat cu putere Sfânt în Athos, luând schima monahiceasc i înslbiciunea trupului, te-ai supus pe tine la nevoine, Grigorie fericite, strigândCelui ce te întrea pe tine: Aliluia!

Icosul 3 :Strlucind cu isihia i cu nevoin struitoare, în toate faptele i vieuirea ta, i prinrugciunea minii te-ai unit cu Mântuitorul în tain, umplându-te de lumina

dumnezeiasc i luminând pe cei ce strig ctre tine:Bucur-te, candel a isihiei;Bucur-te, pilda a înfrânrii;Bucur-te, lucrtor al rugciunii minii;Bucur-te, comoar a vieuirii adevrate;Bucur-te, vas de mare pre al suflrii Mântuitorului;Bucur-te, gur de Dumnezeu purttoare a vorbirii Duhului;Bucur-te, c ai trecut dincolo de hotarele stricciunii;Bucur-te, c vezi slava lui Dumnezeu;Bucur-te, cel ce vezi lumina cea dumnezeiasc;Bucur-te, cel ce vezi pe Dumnezeu i eti vzut de Acesta;Bucur-te, cel ce ai zdrnicit nebunetile tâlcuiri;Bucur-te, cel ce ai alungat grozave ameninri;Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 4-lea :Trind în linite, ca un înger, Printe, te-ai umplut de dumnezeiasca strlucire, ifiind plin de lumina dumnezeiasc, ai ieit din Athos ca un soare, Grigorie, deDumnezeu înelepitule, înclzindu-i pe cei care strig ie: Aliluia!

Icosul 4 :Cu dumnezeiesc cuvânt, cu puterea înelepciunii i cu învturile Sfinte, airespins, cugettorule de Dumnezeu, învtura cea rea a lui Varlaam, minunându-ipe toi cu harul tu, artându-te învtor dumnezeiesc celor ce strig ctre tineacestea:Bucur-te, lir a evlaviei;



Bucur-te, cdere a necredincioilor;Bucur-te, mare învtor al Bisericii;Bucur-te, cel plin de strlucire dumnezeiasc nematerialnic;Bucur-te, cuvânttor prea înelept al învturilor celor drepte;Bucur-te, sabie cu dou tiuri împotriva tuturor vrjmailor;Bucur-te, cel ce tai din rdcin neghinele cugetului;Bucur-te, grdinar al virtuilor cereti;Bucur-te, cel mult în cuvântul harului;Bucur-te, cel blând în toate i fr rutate;Bucur-te, cel ce arzi pricinile patimilor;Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 5-lea :Cu limba ta gritoare de cuvinte dumnezeieti, în Sinod cu adevrat ai înfiat

dogmele cele Sfinte, Grigorie, ca unul ce ai fost de aceeai simire cu Prinii,împreun cu care strigi: Aliluia!

Icosul 5 :Ierarh cugettor de Dumnezeu, vistierie a virtuilor i tainic tritor aldumnezeietilor înlri, ai fost cu dumnezeiasc alegere pstor al Tesalonicului,dumnezeiesc i înelept, cuvioase, auzind de la noi acestea:Bucur-te, gura teologilor;Bucur-te, trie a ortodocilor;Bucur-te, canon cel preadrept al preoilor;Bucur-te, icoan de Dumnezeu furit a pstorilor;Bucur-te, trâmbia dumnezeiasc a învturilor celor Sfinte;Bucur-te, izvor de Dumnezeu izvorât, care izvorti apa cea nou;Bucur-te, strlucit arhipstor al Tesalonicului;Bucur-te, aprtor dumnezeiesc al ortodoxiei;Bucur-te, slujitor al luminii dumnezeieti;Bucur-te, învtor al vieii celei neprihnite;Bucur-te, cel ce cureti intinciunea sufletelor;Bucur-te, cel ce trezeti râvna credincioilor;

Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 6-lea :Propovduitor al luminii dumnezeieti, cu cuvinte dumnezeieti ai devenit, ca unulce ai fost prta al acesteia înc din viaa aceasta, i ai întunecat cu strlucireacuvintelor pe cei care împotriva acesteia au ridicat glasul, pe toi trezindu-i laadevr, Grigorie, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul 6 :Strlucind in Sinod, ca un luminat teolog, cu gura înelepciunii celei de negrit, aiînvat c fiina lui Dumnezeu este de neîmprtit, dar lucrarea lui Dumnezeu seîmprtete celor ce strig, Printe:Bucur-te, mare arttor al celor Sfinte;Bucur-te, dumnezeiescule arttor de Dumnezeu;Bucur-te, tâlcuitorule al strlucirii celei de sus;Bucur-te, strlucitule scriitor al îndumnezeirii;Bucur-te, dumnezeiescule îndrumtor al trezviei minii;Bucur-te, cluzitorule al rugciunii celei dinluntru nertcite;Bucur-te, c te-ai umplut de daruri dumnezeieti;Bucur-te, cel ce ai vzut strlucirea lui Dumnezeu;Bucur-te, cel ce întuneci patimile înelepilor;

Bucur-te, temelie a dogmelor ortodoxe;Bucur-te, izvor de ape dumnezeieti;Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 7-lea :Mare între ierarhi cu adevrat te-ai artat, Grigorie înelepte, descoperitor al celor dumnezeieti, ca unul ce ai dus viaa ca a Apostolilor i te-ai împodobit cuminunatele lor înfptuiri, Cuvioase, i pe toi ai sculat s cânte: Aliluia!

Icosul 7 :Nectar dumnezeiesc nematerialnic i man hrnitoare de suflet i miere din piatrizvorât, cum a spus David Împratul, sunt întocmirile cuvintelor tale, Grigoriepreaminunate, bucurându-i pe cei ce strig unele ca acestea:Bucur-te, limb preadulce;Bucur-te, vedere dumnezeiasc;Bucur-te, urmtor al Mântuitorului i cel de un chip cu El;Bucur-te, râvnitor al Prinilor i cu ei împreun slluitor;Bucur-te, cereasc boare care împrosptezi sufletele;Bucur-te, duhovniceasc rou care ne rcoreti pe noi;

Bucur-te, mireasm Sfânt a vieuirii celei curate;Bucur-te, hran desvârit a ospului sufletesc;Bucur-te, vas al nectarului celui nemuritor;Bucur-te, mustrtor al mincinoaselor învturi;Bucur-te, far dumnezeiesc al celor înelepi;Bucur-te, cluz a popoarelor ortodoxe;Bucur-te, P rinte Grigorie!



Condacul al 8-lea :Har strin s-a dat, îmbelugat în revrsare, buzelor tale, arttorule de Dumnezeu,din tine un râu mare ca din Rai izvorând, Grigorie, care ud Biserica toat, strigândDomnului: Aliluia!

Icosul 8 :Muntele Athosului, Printe, împreun cu Tesalonicul, vestesc strlucitele talelupte, i toat Biserica credincioilor te cinstete ca pe un dumnezeiesc arttor alînelesului Luminii celei mai presus de minte, prin care luminezi pe cei ce strig:Bucur-te, gura cea purttoare de lumin;Bucur-te, vasul cel purttor de mir;Bucur-te, organ al strlucirii celor trei sori;Bucur-te, arina desvârit a isihiei;

Bucur-te, cas de Dumnezeu luminat a lucrrii celei dumnezeieti;Bucur-te, bogie de neînchipuit a vieii în duh;Bucur-te, c ai primit daruri dumnezeieti;Bucur-te, c ai rsturnat vorbria deart a lui Varlaam;Bucur-te, cel prin care Athosul este cinstit;Bucur-te, faima strlucit a Tesalonicului;Bucur-te, putere neclintit a Ortodoxiei;Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 9-lea :Râuri din pântecele tale curg, prin tainica revrsare din cer, cum a spusMântuitorul, Printe Cuvioase Grigorie, adpând inimile însetate cu apa vieii,strigând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9 :Cu uurin, Printe, ai îndurat feluritele încercri, pentru mrturisirea cea bun, iprecum aurul în foc încercat fiind tuturor, ai strlucit urcând spre cele mai bune pecei care cu evlavie îi strig ie acestea:Bucur-te, piatr a curajului;

Bucur-te, stânc a rbdrii;Bucur-te, cel ce nu te înfricoezi de a ispitelor nval;Bucur-te, cel care ai stins focul patimilor;Bucur-te, zid de neclintit al Bisericii lui Hristos;Bucur-te, fclie mult luminoas a poporului binecredincios;Bucur-te, c ai îndurat necazurile cu bucurie;Bucur-te, c Domnului te-ai înfiat cu slav;



Bucur-te, propovduitor al tainelor lui Dumnezeu;Bucur-te, cel ce dai credincioilor cele mântuitoare;Bucur-te, al sufletelor iconom dumnezeiesc;Bucur-te, prieten preaîndumnezeit al lui Hristos;Bucur-te, Printe Grigorie!

Condacul al 10-lea :Cu cuvintele gurii tale, credina ortodox se propovduiete în Duhul celDumnezeiesc; cci dumnezeietilor Prini de altdat împreun vieuitor iîmpreun simitor fcându-te, graiurile lor laolalt le-ai pus, Cuvioase, strigând:Aliluia!

Icosul 10 :Cu razele luminii celei necreate hrnindu-te, a celei ce a strlucit pe Tabor, slava i

frumuseea i strlucirea acesteia le descri cu Sfinenie, i-I trezeti, Sfinte, spreîmprtire de ea pe cei care strig acestea:Bucur-te, al luminii celei necreate tainic cunosctor;Bucur-te, al patimilor ucigtoare de suflet izbvitor;Bucur-te, al slavei celei viitoare pregustare;Bucur-te, al sufletelor celor întristate mângâiere;Bucur-te, c ai artat nebuna înelepciune a lui Varlaam;Bucur-te, c ai fcut cunoscut bucuria Duhului;Bucur-te, podoab dumnezeiasc a Arhiereilor;Bucur-te, vistierie luminoas a teologiei;Bucur-te, oglind a luminii celei nemateriale;Bucur-te, secer a învturilor celor strine;Bucur-te, bucurie a ortodocilor i cinste;Bucur-te, cel ce faci s plece fruntea dumanilor;Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 11-lea :Cu înalt cugetare i cu înelepciune dumnezeiasc ai propovduit mreiile luiDumnezeu i faci s creasc darurile roadelor celor dumnezeieti ale Duhului,

Grigorie, celor curai cu duhul, de care se împrtesc cei ce strig: Aliluia!

Icosul 11 :Lumintoare cu razele virtuilor s-a artat viaa ta, Grigorie gritorule deDumnezeu i plin de lumin cu adevrat învtura ta, fericite, cci lui Dumnezeuîi duci cu învturile tale pe toi cei care strig unele ca acestea:Bucur-te, izvor al învturii;



Bucur-te, temelie a ortodoxiei;Bucur-te, pild de vieuire Sfânt;Bucur-te, diadem a bisericii celei Sfinte;Bucur-te, minunat tâlcuitor al vieii de curenie;Bucur-te, gritor Sfânt al cuvântului Harului;Bucur-te, cel care curteti toat întinciunea sufletelor;Bucur-te, c îndrepi pe a mântuirii cale;Bucur-te, fclie a strlucirilor celor nemateriale;Bucur-te, lumintor al cunotinelor celor de sus;Bucur-te, prin care Biserica dnuiete;Bucur-te, prin care tot credinciosul se bucur;Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 12-lea :

Har dumnezeiesc cere, i mântuirea sufletelor, Grigorie, înelepte ierarhe, pentrucei ce vin la tine cu evlavie i cinstesc luptele tale cele strlucite, cci ca un slujitor luminat strluceti celor ce strig: Aliluia!

Icosul 12 :Cântând suferinele tale i dumnezeietile lupte, pe care le-ai svârit pentruBiseric, ceata binecredincioilor totdeauna te laud pe tine, Grigorie, i cu gurmulumitoare, strig ctre tine neîncetat unele ca acestea:Bucur-te, trie a Bisericii;Bucur-te, neîntrecut vorbitor al credinei;Bucur-te, cel care ai ruinat pe vorbreul Achindin;Bucur-te, cel care ai artat puterea cea druit de Dumnezeu;Bucur-te, cel care împreun cu Apostolii slluieti, ca unul ce le-ai urmat întoate;Bucur-te, luceafr strlucitor al Tesalonicului;Bucur-te, dulcea a sufletului meu;Bucur-te, lupttor dumnezeiesc al ortodoxiei;Bucur-te, strlucire a bisericii tale celei cinstite;Bucur-te, dulce strlucire a poporului tu credincios;

Bucur-te, P rinte Grigorie!

Condacul al 13-lea :O, dumnezeiescule Printe, cunosctor al tainelor celor negrite, Grigorie, culme aPrinilor, primete vocile poporului tu, i druiete acopermântul tu tuturor;cci cu credin alergm i Sfintei Treimi strigm: Aliluia! (de trei ori).



Apoi se zice iari Icosul întâi :Înger în lume, vztor al celor de sus, te-ai artat Grigorie preafericite i cu viaa tacea dumnezeiasc te-ai învrednicit de daruri îngereti; pentru aceea, minunându-nede strlucirea ta, Printe, strigm:Bucur-te, cel prin care lumina dumnezeiasc strlucete;Bucur-te, cel prin care întunericul a fost alungat;Bucur-te, pajite prea bine mirositoare a înelepciunii;Bucur-te, prta al învturii celei prea bune;Bucur-te, înlime neajuns cu privirea a celor înalte;Bucur-te, adânc neatins al darurilor duhovniceti;Bucur-te, c eti strlucire a Bisericii;Bucur-te, c te-ai artat întrire ortodocilor;Bucur-te, al credinei lumintor prea luminat;

Bucur-te, fclie de neptruns a harului;Bucur-te, prin care gritorii de nebunii vor tcea;Bucur-te, prin care gritorii de Dumnezeu se vor bucura;Bucur-te, P rinte Grigorie!

i Condacul întâi :Lumintorule al dreptei credine, sprijinul Bisericii i învtorule, podoabamonahilor, aprtorul cel nebiruit al teologilor, fctorule de minuni Grigorie,lauda Tesalonicului, propovduitorule al harului, roag-te pururea s se mântuiascsufletele noastre.Pe pstorul Tesalonicului, cel prea vrednici pe Lumintorul Bisericii cel prealuminatS-l ludm în cântri dumnezeieti;Cci s-a artat loca al luminii celei neptrunsei druiete luminare i har îmbelugatTuturor celor ce strig: Bucur-te, P rinte Grigorie!



Viaa Sfântului Ierarh Grigorie Palama

(Notele de lectur la viaa Sfântului Grigorie Palama le avem din viaa sa scris deSfântul Filotei al II-lea Kokkinos al Constantinopolului, Cuvânt la cel întru Sfini,Printele nostru, Grigorie, Arhiepiscopul Tesalonicului, apud Sfântul GrigoriePalama, Tomosuri dogmatice. Viaa. Slujba, Scrieri I, cu studiu introd. i trad. deArhidiac. Prof. Dr. Ioan I. Ic jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2009, p. 457-645.)



Între paranteze rotunde se va cita pagina sau paginile unde se regsete informaiasau textul prezentat.

***

ÄMarele Grigorie´ (457): prima elogiere a Sfântului nostru Printe, de ctreucenicul su, Sfântul Fiotei al Constantinopolului. Dei sunt prieten al SfântuluiGrigorie, spune Sfântul Filotei, Äprietenia«nu ne va putea mitui cuvântul, cum ar putea crede cineva«iar discursul se adreseaz unor cunosctori´ (458) ai teologieii ai vieii sale.

El va încerca s scrie despre Sfântul Grigorie, Äevitând deopotriv atât lipsa demsur (a discursului), cât i concizia (prea mare), imitându-l astfel, dup putini putere, pe acela´(459), adic pe Sfântul Grigorie.

Sfântul Grigorie P alama are prini de neam bun i se nate la Constantinopol. Eîntâiul-nscut al prinilor si (459) i cf. Idem, p. 459, n. 2, se nate în toamna lui

1296 i a avut cel pu in înc doi fra i, pe Macarie i Teodosie i dou surori, pe

Epiharis i Teodota.

În timpul bazileului Andronic II Paleologul [1282-1328], tatl Sfântului GrigoriePalama era membru al senatului imperial (460) i, datorit virtuilor sale, a devenitdasclul i educatorul personal al nepotului bazileului, adic al lui Andronic III,

nscut în 1296 (461). Tatl Sfântului Girgorie îl povuia îns i pe împrat (461),pentru c el avea virtui i cuvinte înelepte, nu se ataa de bani, de câtiguri sau deslav deart ci avea o minunat iubire de aproapele (461).

Tatl Sfântului Grigorie era respectat pentru evlavia sa i simpatizat pentru cefcea, fiind totodat Äaprtor al multor brbai i femei care sufereau nedrepti´(462). Pe al doilea fiu al bazileului, pe Constantin Paleologul, tatl SfântuluiGrigorie l-a sftuit i convins s îndrepte nedreptatea fcut unei vduve srace(462).

Fa de copiii si, tatl Sfântului Grigorie nu avea o intimitate relaxat, pentru cÄde copii lui, înc fragezi, nu se lipea des cu mâinile i cu buzele, nici nu râdea ise juca cu ei dup obiceiul firesc i comun prinilor´ (463), pentru c dorea s nuse ataeze de ei în mod ptima (463).



Unul dintre fraii Sfântului Grigorie Palama a murit sub ochii tatlui su de o boalgrea, dar acesta a cunoscut c acela s-a mântuit i s-a bucurat întru Domnul pentruel (464). Tatl Sfântului Grigorie petrecea mult timp Äîn convorbiri cu monahi,dascli i prini duhovniceti´ i îi cluzea i pe copiii lui spre unii ca acetia

(464).

Tatl Sfântului Grigorie, mergând odat cu toat familia sa spre preotul isihast dela schitul Sfântului Focas, prinde un pete mare, în mod minunat, cu mâna goal, întimp ce era în barc, pe ap (464-465).

În paragraful al 18-lea se citeaz Cuvântarea 43, 7 a Sfântului Grigorie Teologul,cf. Idem, p. 465, n. 4.

Spre sfâr itul vieii, tatl Sfântului Grigorie Palama devine monah (466). În

paragraful al 19-lea al Vieii aflm despre moartea tatlui Sfântului Grigorie i cmama Sfântului Grigorie, ca mireanc se numea Kalli iar ca monahie Kalloni (466).

Tatl Sfântului Grigorie nu a dorit s îi lase familia sub protecia împratului ci alsat-o pe seama Împrtesei cerurilor, adic Maicii lui Dumnezeu (466). Dinparagraful al 23-lea aflm c tatl Sfântului Grigorie Palama, de care s-a vorbitpân acum, ca mirean se numea Constantin iar ca monah: Constan iu (467).

La moartea lui Constaniu, tatl Sfântului Grigorie, acesta nu avea nici 7 ani (Änudepise înc apte ani´) (467) dar dorea i el ca s se fac monah (467).

Sfântul Grigorie Palama se dedic Äexerciiului discursurilor (oratoriei n.n.) ieducaiei profane´ (467). Cf. Idem, p. 468, n. 5, coala elementar de laConstantinopol, din vremea lui, cuprindea bazele gramaticii i aritmeticii. Începeala vârsta de 7 ani i dura 4 ani, dup care începea coala de retoric, care dura ali 4ani. Dup retoric urma coala de filosofie unde se înva logic, fizic imetafizica lui Aristotel.

Sfântul Grigorie Palama are la coal probleme cu memorarea, la începutulinstruirii sale, fapt pentru care se roag continuu Maicii lui Dumnezeu (468) i, cuajutorul Maicii lui Dumnezeu aceast problem a sa se remediaz (468). Tot daruriale Stpânei noastre sunt i dispoziiile de generozitate i de comptimire aleSfântului Grigorie fa de ceilali copii de-o seam cu el (468).



Sfântul Grigorie era vzut ca un om Sfânt înc de când era copil (469). AreÄrezultate atât de excepionale în gramatic i retoric, încât atât în discursuri, câti în scrieri era admirat în exces de toi, chiar i [de ctre] cei care erau pe atunciprofesori i vârfurile culturii´ (469) vremii.

Teodor Metochites e uimit de ceea ce înelesese Sfântul Grigorie Palama dintratatul de logic al lui Aristotel, fapt pentru care afirm: ÄÎnsi Aristotel, dac ar fi fost prezent i l-ar fi auzit pe acesta, cred c l-ar fi ludat nu puin. Iar eu spun cde astfel de suflete au nevoie i astfel de firi trebuie s fie cei ce se ocup dediscursuri i tratate, mai cu seam de cele filosofice i scrise de acest Aristotel înmulte astfel de tratate´ (469).

Pasajul supra e o mrturie a Sfântului Grigorie despre sine, cuprins în ultimalucrare a vieii sale: Contra lui Gregoras I, 14, ca petrecut pe la vârsta de 17 ani,adic în jurul anului 1313, cf. Idem, p. 469, n. 6.

Împratul se mândrea cu Sfântul Grigorie Palama i dorea s îl aib cu sine, pecând el dorea monahismul (469-470), supunându-se Ämonahilor i prinilor sârguincioi i dascli ai virtuii, mai cu seam celor mai de seam i maisârguincioi dintre cei ce se coborau din Sfântul Athos, care-i spuneau c grea iabrupt este calea evanghelic i dur i apstor jugul uor al Domnului´ (470).

Sfântul Grigorie P alama, împreun cu al i tineri, primete sftuire

duhovniceasc de la Sfântul Teolipt al Filadelfiei, un mare isihast al secolului su (471). Despre Sfântul Teolipt, Sfântul Filotei, biograful Sfântului Grigoriespune, c el Äi-a fost printe (Sfântului Girgorie P alama n.n.) i ini iator în cele

mai bune înc de pe timpul prin ilor lui´ (471), adic de pe când triau prin ii Sfântului Grigorie P alama i el era mirean.

Sfântul Teolipt l-a înv at pe Sfântul Grigorie Äsfânta trezie i rugciune a

min ii´, fapt pentru care Äa ajuns în chip minunat la deprinderea ei înc petrecândîn tumulturi i în lume´ (471), adic a învat s practice i a sporit în rugciunea

lui Iisus înc de când era mirean.***

Paragraful al 32-lea vorbete despre adolescena Sfântului Grigorie Palama:

Äpractica o simplitate a hainelor, dar i a înclmintei, a aternutului, precum i a

oricrei alte conduite i un regim atât de excesiv´ (471) încât îi intriga pe cei din



jur. Norma sa de via era compus din înfrânare, post i priveghere, mâncând

Äfoarte puin pâine i ap´ (471).

Învinge pofta trupului în adolescena sa, dei era înc în societate (472). Îl

convinge i pe bazileul Andronic II ca s îl lase s devin monah (472). Ba, mai

mult, Sfântul Grigorie îi convinge întreaga familie s intre în monahism, pe

unii din neamul lui i pe unii servitori, dup care pleac, din Constantinopol,

spre mnstire, împreun cu doi frai ai si (473).Pleac spre Sfântul Munte Athos la sfâritul verii anului 1317, pentru ca s rmânacolo (473). Trece prin Tracia, ajunge la Papikon (un munte sfânt din vechime,dintre Tracia i Macedonia) i hotrte s ierneze aici (473). Aici îi uimete pe toiprin viaa sa, pentru c aceia Ävedeau într-un corp înc nedesvâr it i tânr un

cuvânt, o fptuire i o gândire cu adevrat de btrân, monah i filosof´ (473).

Sfântul Grigorie încearc s conving un grup de bogomili, din apropiere, dertcirea lor (474) i reuete s îi conving pe unii, care devin ortodoci (477).

Spune Sfântul Filotei, c aceste dispute au fost de iniiere, de introducere pentru

Sfântul Grigorie, în cele ulterioare (477) i c Äa inut piept singur încpânrii

ereziei i atât de marii ei flecreli´ (477): iat, dou Ävirtui´ (încpânarea de a

sta în erezie i argumente peste argumente false pentru a-i justifica erorile)

prezente i la ereticii de azi.

Îns ereticii bogomili, ne spune Sfântul Filotei, atunci când nu reueau s îi

conving pe ortodoci de erezia lor Äîi lichidau în ascuns sau pe fa pe cei care-icontraziceau´ (477-478). Adic treceau de la polemica religioas«la omorul

calificat deosebit de grav. De aceea, bogomilii neconvini, ca s se rzbune pe

monahii care îl cazaser pe Sfântul Grigorie Palama, le-a trimis mâncare otrvit(478).Sfântul Grigorie îi d seama de vicleugul bogomililor i, prin exemplul câinelui

care moare imediat ce mnânc din mâncarea trimis«toat obtea monahal

scap nevtmat (478). Monahii de la Papikon devin i mai uimii de Sfântul

Grigorie dar nu pot s îl conving s rmân la ei (478).Î n primvara lui 1318, Sfântul Grigorie i cei doi fra i ai lui ajung la Athos i

urc la Vatoped (478). Devine ucenicul Sfântului Nicodim Äbrbat minunat în

fptuire i în contemplare´ (479). Sfântul Nicodim, P rintele duhovnicesc al



Sfântului Grigorie P alama, fusese ini ial nevoitor pe colina Sfântului Auxen iu

din fa a Constantinopolului i apoi a venit aici, la Vatoped (479).

E tuns monah de Sfântul Nicodim i face ascultare desvâr it fa de acesta (479).

În al doilea an de monahism, adic în 1320, Sfântul Grigorie P alama, trind în

Äpost, priveghere, trezvie i rugciune neîncetat´, are o vedenie dumnezeiasc,

în care Sfântul Ioan Evanghelistul vine cu un mesaj ctre el de la Maica lui

Dumnezeu (479).

În vedenie, Sfântul Ioan Evanghelistul îl întreab de ce el se roag zi i

noapte: ÄLumineaz-mi întunericul!´ (I Cor. 4, 9). Primete încredinare de la

Maica lui Dumnezeu, prin Sfântul Ioan Teologul, c Aceasta îl va ajuta mereu

(480).

Dup ceva ani, însui Sfântul Grigorie a confesat aceast experien mistic a sa

lui Dorotei Vlatis, un bun ucenic al su (480), cf . Idem, p. 480, n. 8, acesta fiindcofondatorul Mnstirii Vlatadon din Tesalonic i, între 1371-1379, urmaul

Sfântului Grigorie Palama în scaunul de mitropolit al Tesalonicului.Avem aici o alt mrturie a Sfântului Grigorie Palama despre evlavia sa imenspentru Prea Curata Stpân înc de când era copil (480-481).În anul al 3-lea de monahism al Sfântului Grigorie Palama, Printele su, SfântulNicodim, pleac la Domnul în data de 11 iulie 1320 (481 ). C f. Idem, p. 481, n. 10,Sfântul Nicodim, Printele Sfântului Grigorie Palama, e pomenit la 11 iulie în

sinaxarul athonit.Sfântul Grigorie pleac din chilia Printelui su i merge în marea lavr a

Sfântului Atanasie, monahii de acolo fiind deja cucerii de faima lui, unde st 3 ani

întregi (vara lui 1320-vara lui 1323) (481). Aici Sfântul Grigorie are ascultarea dea avea grij de Äo parte a mesei comune a frailor«i s stea împreun cu cei ce

cânt la Biseric i s cânte împreun cu ei cântrile dumnezeieti´ (481).

Îi uimete Äpe toi deopotriv, btrâni i tineri, chinovii i anahorei, înelepi i

netiutori de carte´ (481-482). ci asta, pentru c se nevoia s împlineasc toate

virtuile i nu una mai mult i alta mai puin, Äatât fptuirea, cât i cuvântul, atât(pe) cele universale, cât i (pe) cele par iale, încât sufletul lui era o convergen i

un sla al oricrui bine´ (482).

Atât de mult i-a învins somnul, încât Ätimp de 3 luni de zile i-a petrecut toate

nopile veghind ca unul fr trup, rezervând somnului doar foarte puin în fiecare



zi, dup masa de amiaz, ca nu cumva, cred, creierul su s sufere ceva ireparabil,întors de la funcionarea lui natural din pricina uscciunii´ (482) aduse de

oboseal i de nesomn.

Dup cei 3 ani de chinovie, devine anahoret la schitul Glossia (482-483), cf. Idem,

p. 483, n. 12, acesta fiind un schit în dependen de Marea Lavr a Athosului. Aiciîl gsete pe Sfântul Grigorie, care nu e Sfântul Grigorie Sinaitul, originar din

Constantinopol, cf. Idem, p. 483, n. 13, Ävestit în isihie, trezvie i contemplare´

(483) i care e cinstit la data de 2 aprilie în sinaxarul athonit, cf. Idem, p. 483, n.

14.Sfântul Grigorie Palama primete de la Sfântul Grigorie povuire i confesiuni

despre vederile sale extatice (483) i aici Sfântul Grigorie Palama crete mult

duhovnicete (483-484). Îns, dup 2 ani de zile a fost nevoit s se mute de acolo

din cauza atacurilor turcilor asupra Sfântului Munte Athos (485).În vara lui 1325 ajunge în Tesalonic, împreun cu ali 12 monahi (485), conform

Idem, p. 485, n. 17, acum prsind Athosul, de la Schitul Magula, i Sfântul

Grigorie Sinaitul împreun cu ucenicii si, între care se aflau i viitorii patriarhi de

Constantinopol: Isidor i Calist.

Nu doreau s rmân în Tesalonic ci doreau s plece cu toii la Ierusalim (485).

Îns, în urma unei vedenii a Sfântului Grigorie P alama, el i ucenicii si rmân

la Tesalonic (486), în elegând c cel care i se artase în vedenie era Sfântul

Dimitrie Izvorâtorul de mir (486). Sfântul Grigorie Palama primete preoia în Tesalonic la cererea monahilor venii

dimpreun cu el (487). Îns, înainte ca s primeasc preoia, a deschis Apostolul,

cutând un semn de la Dumnezeu i deschizând la Gal. 1, 1«s-a încredinat c e

chemat de Dumnezeu spre ea (487). Cf. Idem, p. 488, n. 18, mitropolitul

Tesalonicului, Ieremia (1315-1327) a fost cel care l-a hirotonit preot, în 1326, pe

Sfântul Grigorie P alama, pe când acesta împlinea vârsta de 30 de ani.

Sfântul Grigorie începe s se nevoiasc într-un munte din apropierea Veriei,împreun cu ali 10 monahi, 5 zile pe sptmân ducând via anahoretic iar

sâmbta i duminica venind la cei 10 pentru Sfânta Liturghie i convorbiri

duhovniceti (488).



Sfântul Filotei scrie, c atunci când Sfântul Grigorie Palama a primit preoia avea

Äun trup sntos´ (488), fapt pentru care s-a dedat la i mai mari nevoine,

Ätopindu-i trupul cu postiri i privegheri lungi´ (488). Practica rugciunea isihast

(488) i îi uimea pe cei din împrejurimi nu numai cu Äînlimea fptuirii´ sale,

adic a nevoinei sale, ci i cu cuvântul su, prin predicile sale (489).

El, cel plin de lacrimi i de rugciune, producea admiraie în inima celor care îl

vedeau i când tcea, numai privindu-l (489).

La scurt timp dup hirotonirea sa întru preot afl c mama sa, monahie acum, aadormit întru Domnul (489). Surorile lui, i ele monahii, îl roag, printr-o

scrisoare, ca s le viziteze (489). Sfântul Grigorie pleac, împreun cu cei 10

monahi ai si la Constantinopol i se bucur de nevoina surorilor lui (489). Laplecarea lor, cele dou surori urmeaz corului de monahi al Sfântului Grigorie ipe ele le las în Veria iar ei se întorc la asceza lor din munte (490 ).

P rima sor a Sfântului Grigorie, care adoarme întru Domnul, e monahia

Epiharis (490). Ea î i prezisese cu 10 zile mai înainte adormirea, a prezis i

moartea celui de al doilea frate al lor, Teodosie i faptul c Sfântul Grigorie

P alama, împreun cu fratele su Macarie, se vor întoarce la Athos, vor avea

multe încercri, dar totul se va termina cu bine (490-491). Toate s-au petrecut

dup cum a prorocit Sfânta Epiharis (491).

Sfântul Grigorie Palama are o discuie cu monahul Iov, care era Äsârguitor în

conduit, simplu la fire«(i) strlucind prin blândee, buntate i toate cele bune´

(491). P entru c era totui om simplu, monahul Iov, auzindu-l pe Sfântul

Grigorie vorbind despre rugciunea neîncetat i isihie nu i-a dat dreptate (491-

492). Î ns, printr-un Î nger, Domnul l-a pov uit pe Iov i i-a spus acestuia ca s

îl asculte pe Sfântul Grigorie în ceea ce privete rugciunea isihast i s nu i se

mai împotriveasc (492).



Monahul Iov îi cere iertare de la Sfântul Grigorie în urma vedeniei avute i devine

un om nedespr it de Marele Grigorie Palama i adoarme la scurt timp, bucuros c

a învat multe de la el (492-493).

Dup 5 ani de nevoin în acest munte, în 1331, invazia albanezilor în acel inut îloblig pe Sfântul Grigorie s revin în Athos (493). E primit bine de monahii dinMarea Lavr îns alege s se nevoiasc în schitul Sfântului Sava, venind înmnstirea mare numai pentru Sfânta Liturghie i celelalte Sfinte Taine (493). Tot

restul zilelor îns le tria Äîntr-o isihie extrem, singur cu el însui i cu

Dumnezeu´ (493).

Iar isihia sa o fcea în colib, din care nu ieea i nici Änu venea s vorbeasc i s

vad pe absolut nimeni´, fiind ajutat în tot acest timp de cineva care îi slujea custrictul necesar al vieii (493). Dar sâmbta i duminica venea în mnstirea mare

i era Ävzut i abordat i de ceilali´ (493).

În partea fptuitoare, spune sfântul su biograf, Sfântul Grigorie Äera aproapedesvâr it i rivaliza«cu cei mari i sârguitori´ (494), fiind un Äexemplu minunat

de simplitate i de neataare extrem, de post i umilin i de orice fel de

înfrânare, retragere, plâns i tcere´ i de toate virtuile asemenea (494-495).

Dar, în acelai timp, în partea contemplativ, era un vztor al celor dumnezeieti,

lucru care se vede din belug din tratatele scrise de sine contra ereticilor

catolicizani, care nu aveau experien mistic personal ci tiau numai basme i

neadevruri despre vederea lui Dumnezeu (495). ci Sfântul Filotei d un citat

extins (496-500) din teologia Sfântului Grigorie, ca s arate cunoaterea sa

contemplativ, mistic, în urma cruia conchide: Äele (cuvintele teologice aleSfântului Grigorie Palama n.n.) sunt în acord, întru toate, cu scrierile i cuvintele

Brbailor purttori de Dumnezeu i sunt incontestabile i sigure în toate´ cele

scrise (500).

Într-o zi de Joi Mari, pe când era la slujba de sear, înBiserica Marii Lavre, a

avut o vedere extatic, în cadrul creia l-a vzut pe Macarie, care sttea lâng



el, în vemânt arhieresc, lucru care se va petrece peste 11 ani, când acesta va

deveni mitropolit al Tesalonicului (502). Cf. Idem, p. 502, n. 31, Macarie, cel

vzut în vedenie de Sfântul Grigorie, a fost mitropolitul Tesalonicului între

1343 i 1345 iar vedenia avut de Sfântul Grigorie a fost trit de el în 1332.

Într-un vis a avut parte de o vedenie dumnezeiasc, pentru c a vzut-o pe

Maica lui Dumnezeu, cum a spus Sfinilor care o urmau s fie ajuttori

permaneni ai Sfântului Grigorie (502).

Dup 2 ani petrecui la schitul Sfântului Sava, în al 3-lea an de sihstrie acolo,

în anii 1333-1334, are o alt vedenie, tot în somn, în care primete harisma

cuvântului i a scrisului (503). E îndemnat în vedenie s împart învtura sa

i altora, indiferent dac exist sau nu cei care o caut cu vrednicie (503),

adic cu dorina de a se mântui i nu de form.

ci aceast vedenie i-a fost confesat tot lui Dorotei Vlatis (503). Ascult de voia

Domnului Sfântul Grigorie Palama i începe s vorbeasc tututor, Äfr invidie, din

Duhul tras de sus, aducând cuvinte ale lui Dumnezeu´ (504).Toi din Athos, mai

ales cei în vârst, Äsocoteau c acela era un lucru dumnezeiesc i suprafiresc i erau

uimii peste msur de comoara harului ascuns în el´ (504).

ci prima lucrare scris de Sfântul Grigorie, dup primirea harismei Teologiei, a fost

viaa Sfântului Petru Athonitul (505), pe care printele profesor Ic jr. a tradus-o în

vol. al 2-lea al operelor Sfântului Grigorie Palama, dup care a scris tratatulteologic despre viaa Maicii lui Dumnezeu (505), în ediie româneasc fiind

cuprins tot în vol. al 2-lea din integrala gregorian.

Spre sfâr itul anului 1334, Sfântul Grigorie Palama e ales, prin vot comun, stare al

Esfigmenului, care avea pe atunci 200 de monahi (505, 507). Aici îl vindec pemonahul Evdokim de înelare demonic, pentru c dracii îi artaser monahului

Änite fantasme i imagini îneltoare i mincinoase´ (507). ci nu numai c îl scap

de Ätoat lucrarea demonic«(ci îl arat) sntos, dar i probat sau bine probat



profetic, c în Varlaam se împlinesc cuvintele Prinilor de dinainte, cum c Äva

ptrunde o erezie´ în generaia lor (511).

ci Sfântul Grigorie îl denumete pe Varlaam drept instrument al Satanei (512),

Sfântul Filotei, biograful su, vorbind de o descenden istoric a ereticilor: Äaacum, în vechime, Eunomie i-a succedat lui Arie, i Sever acefalul lui Eutihie i

Dioscor, contaminându-se fiecare de molima celor (de) dinainte, tot aa i

Akindynos (i-)a succedat lui Varlaam (din Calabria n.n.), care a pierit în chipfoarte ru, contaminându-se de molima lui, ajungând cpetenie a foarte relei ereziia acestor tgduitori ai energiei divine sau a politeitilor ori ateitilor, i de la el i-

a luat numele acel viclean sinedriu´ (512).

Varlaam ereticul începe s lupte, prin scrisul i propovduirea sa, împotrivaexperienelor mistice ale monahilor isihati i nu era nimeni, în afar de Sfântul

Grigorie Palama, ca s îi rspund teologic (512). Sfântul Isidor alConstantinopolului, cf. Idem, p. 512, n. 38, fiind patriarh între 1347-1350, ucenical Sfinilor Gherasim Sinaitul, Grigorie Sinaitul i Grigorie Palama, îl cheam pe

Sfântul Grigorie Palama ca s combat atacurile eretice ale lui Varlaam (513).

Sfântul Grigorie Palama înelege c acum e timp pentru rzboi în favoarea dreptei

credine i nu pentru retragere isihast i accept s vin i s citeasc unele pr idin scrierile lui Varlaam (513). Încearc, prin tot felul de metode intermediare,Sfântul Grigorie Palama ca s îl sftuiasc pe Varlaam s înceteze. Îns acelaÄsporea zi de zi blasfemia i cearta, aprindea cât putea focul i nu simea c pune în

micare, la lupt, leul´ (514), adic pe Satana împotriva Bisericii.

Mai apoi îl sftuiete pe Varlaam, Äîn prezena a muli i buni prieteni s se abin

de la cearta nepotrivit cu monahii i de a vorbi i scrie despre rugciune i isihie,

mai cu seam împotriva acestora i a Purttorilor de Dumnezeu Prini, care auînvat acestea´ (514).

Varlaam atac cu i mai mare insolen ÄBiserica i lucrurile ei sfinte i tainice´

(515), adic experiena mistic, contemplativ, a nevoitorilor ortodoci. De aceea



Sfântul Grigorie Palama a fost for at de Varlaam ca s scrie teologie Äi s

rstoarne, cu tratatele (sale) sfinte, tratatele«spurcate´ ale lui Varlaam (515).

Auzind Varlaam c Sfântul Grigorie Palama a început s scrie împotriva lui a venit

la el i a început s îl lingueasc în mod farnic (515), dar Sfântul Grigorie îirspunde cu înelepciune duhovniceasc i cunoscând caracterul lui duplicitar

(516-517).

Î mpotriva lui Varlaam, Sfântul Grigorie P alama scrie 9 tratate /discursuri

teologice, împr ite în 3 triade (517). P rimele 3 tratate le editeaz în vara lui

1338 (517), în ele discutând despre cultura profan i limitele ei, despre lini tire

i vederea lui Dumnezeu, rspunzând, în mod fundamental, problematicii lui

Varlaam, dei nu primise înc tratele lui Varlaam în întregime ci scrisese numai

asupra problemelor despre care auzise c Varlaam se lega în mod nebunete

(517).

Î n vara lui 1339 scrie a doua triad de tratate teologice împotriva lui Varlaam,

care combteau tratatele prime ale acestuia«i le scrie în timp ce Varlaam era

în Italia (518). Cf. Idem, p. 518, n. 41, Sfântul Grigorie Palama a scris a douatriad în 1339, în timp ce Varlaam era la Avignon, la papa Benedict al XII-lea,

unde fusese trimis în misiune de împratul Constantinopolului, de unde s-a întorsla începutul anului 1340.

Î n a doua triad explic ce e rugciunea min ii, ce e vederea extatic i care sunt

semnele reale ale acesteia (518). Citind Varlaam, la întoarcerea sa din delegaie,

tratatele teologice ale celei de a doua triade, scrise de ctre Sfântul GrigoriePalama, acesta Äi-a transformat i prefcut cea mai mare parte a tratatelor lui, ca

s fug, chipurile, de demascri i absurditate, dar czând, mai potrivit vorbind, din

prpastie în prpastie i în groap´ (518), pentru c a început s îi considere peisihati mesalieni (518).

Î ns Sfântul Grigorie P alama, la sfâr itul anului 1340, public a 3-a triad a

tratelor sale împotriva lui Varlaam (519), fundamentând patristic i experen ial



teologia mistic a Bisericii Ortodoxe. Varlaam îns începe s îi canalizeze

întreaga lupt împotriva Sfântului Grigorie Palama (522).

Fiind indezirabil pentru cei din Tesalonic, Varlaam revine la Constantinopol în

1340. Între 1338-1341, Sfântul Grigorie Palama a trit în Tesalonic, scriindteologie împotriva lui Varlaam i nefiind mai puin isihast în vieuirea sa în ora

(523).

În timpul privegherii de ziua Sfântului Antonie cel Mare, i se arat, în mod

extatic, Sfântul Antonie, Sfântului Grigorie Palama, care se ruga cu

rugciunea inimii în chilia sa i îi spune c acum e necesar Ästarea împreun

i comuniunea de rugciune i de psalmodie, precum i în celelalte lucruri

duhovniceti, împreun cu fraii, care duc aceeai via i au aceeai purtare´(524). ci Sfântul Grigorie Palama merge i se roag i face priveghere în

Ätoat acea sfânt noapte´ cu ceilali monahi (524).

Sfântul Grigorie ajunge la concluzia c trebuie s le arate i monahilor athonii

mrturia lui teologic, fapt pentru care scrie Tomosul aghioritic, adic o rezumarea teologiei sale anterioare (524-525). ci merge, împreun cu Sfântul patriarh Isidor,

i le arat monahilor athonii tomosul su i le cere votul pentru el, adic

consimirea lor la cele scrise de ctre el (525).

Prinii athonii sunt de acord cu tomosul Sfântului Grigorie i îl accept cu cu

toat inima i îl isclesc, cf. Idem, p. 525, n. 48, Sfântul autor al Vieii Sfântului

Grigorie Palama fiind, în momentul semnrii Tomosului aghioritic, ieromonah laMarea Lavr, i participând, în vara lui 1340, la sinodul în care s-a semnat tratatul

Sfântul Grigorie Palama.Sfânta Teodota, sora Sfântului Grigorie Palama era grav bolnav«atepta s îi

dea duhul«îns a dorit ca el s vin i s-i spun ultimele cuvinte (525). SfântulGrigorie prezice faptul c el va merge acolo, înainte ca ea s adorm«lucru carese împlinete (526).

Dei toi ateptau ca Sfânta Teodota s moar«într-un mod mai presus de fire,

timp de 8 zile a trit Äfr hran, fr somn, fr dureri i fr s vorbeasc,



încredinând faptul c era vie numai prin respiraia scurt i prin ochi, ateptând

venirea fratelui potrivit prezicerii´ (526).Cine poate explica o asemenea iubire i o asemenea încredere în sfinenia fratelui

su, a Sfântului Grigorie Palama?

Dup 8 zile, seara, Sfântul Grigorie a venit la Sfânta Teodota, sora lui, Äa stat lacptâiul ei i i-a vorbit; iar ea simind aceasta, ridicându-i spre el ochii, deodat,

i rostind cu sufletul i cu mintea: S lav ie, Doamne!, dup puin timp, l-a trimis

în chip slvit la Dumnezeu´ (256).ci când Sfânta Teodota i-a dat sufletul, Äfaa ei a fost slvit în chip minunat de

lumina dumnezeiasc, care a zugrvit, i pentru cei din afar, sfânta i nespusa ei

strlucire´ (526). La prohodirea ei, Äunii dintre cei prezeni i însui Marele

Grigorie au simit o asemenea bunmireasm, încât, din pricina mrimii ei, n-au

putut-o tâlcui´ (526-527).Când era singur, Sfântul Grigorie Palama avea urmtoarea form de via: era atent

Äla isihie, trezvie, rugciune i artrile (extazele / vedeniile n.n.) dumnezeieti´

(527).

Varlaam din Calabria era, din octombrie 1339, la Constantinopol, i se juca cu

cele dumnezeieti ca la jocul de zaruri sau ca i când ar fi la pariurile de la cursele

de cai (527). Ocupaia de cpetenie a ereticului Varlaam era Äprefctoria i

impietatea´ (527), scriind teologie tocmai pentru ca s o fac harcea-parcea (527).ci, zice Sfântul Patriarh Filotei, autorul V ie ii Sfântului Grigorie Palama, dup cum

Äiudeii, mai înainte, împotriva lui Hristos, aa i el l-a introdus pe Beelzebul (pe

dracu n.n.) în locul harului Duhului [cf. Mat. 3, 22], numindu-i rtci i pe cei

deiformi (pe cei îndumnezeii n.n.), acuzându-i pe Sfini de erezie i numindu-i

blasfemiatori, înela i i cacodoci (adic ru credincioi n.n.), el, reaua vistierie a

cacodoxiei i instrumentul exact (deplin n.n.) al blasfemiei i amgirii (introducerii

în eroare, în erezie n.n.)´ (527).Adic, mai actualizat, Varlaam din Calabria era un romano catolic, un luteran, ungreco catolic, un adventist, un baptist, un mormon etc«.care se cred mai ortodoci

decât toi Sfinii Ortodoxiei la un loc.



ci Varlaam corupe spre erezie pe cei din jurul patriarhului de Constantinopol (528)

i Äi-a convins pe toi s abjure închinarea riguroas, potrivit bunei cinstiri/dreptei

credine i s voteze împotriva ei´ (528).

Patriarhul Constantinopolului trece de partea ereticului Varlaam, fapt pentru care

patriarhul îl cheam pe ÄSfinitul Grigorie i pe cei dimpreun cu el ca pe nitevinova i´ (528). Sfântul Grigorie Palama vine Äîndat, fr ovire i fr

întârziere´ la patriarhul Constantinopolului, având drept companioni Äpe Isidor [Buchir] i pe Marcu [Vlatis], prietenii si de cpetenie, i pe bunul Dorotei

[Vlatis]´ (528).Când ajunge Sfântul Grigorie Palama la Constantinopol mai gsete ortodoci doar

Äunul sau doi dintre cei mai buni´ (529), adic dintre cei care mai cunoteau

teologie i nu dintre cei oarecare, fr cunotin.

Ce reuete acolo Sfântul Grigorie Palama? Ca, prin propovduirea sadumnezeiasc, pe toi de acolo, împreun cu patriarhul i Sfântul Sinod al

Constantinopolului, s îi învee s cread drept (529). Adic unul «îi înva pe

to i. Doar unul «

ci astfel, dup ceva timp, cei de la Constantinopol, când Äau ajuns la oceanul

tratatelor lui (ale Sfântului Grigorie Palama n.n.), discutând zile i nopi întregi,

ascultând minunatele lui cuvinte împotriva lui Varlaam i a glsuirilor lui dearte,

i gsind, în chip asemntor, glsuirile lui din scrieri i tratate drept glsuiri ale lui

Dumnezeu, toi, împreun, l-au mrturisit, în chip rspicat, minte sfânt´ (529), pe

Sfântul Grigorie Palama.P atriarhul începe s îi datoreze recunotin , cât i cei din jur (529-530), pentru

c i-a luminat în problema vederii lui Dumnezeu i a harului necreat.

Se întrunete un sinod la Constantinopol, inut în primvara lui 1341, când, cf.

Idem, p. 530, n. 51, împratul romeic, al Constantinopolului, Andronic III Paleologul, s-a întors dintr-o campanie militar, victorioas, în Epir i Acarnania.

Isihastul Dionisie (vieuitor în Paroria, cf. Idem, p. 532, n. 54) îl va vedea peSfântul Grigorie Palama într-o vedenie, cum devine ierarh, dar i pe omule ii cu

Äfa urât i neagr´, adic pe Varlaam i Akindynos, ereticii (532-533).

Sfântul Grigorie Palama particip la Sinodul din 10 iunie 1341 de la Sfânta Sofiadin Constantinopol (535). Varlaam de Calabria e demascat ca eretic aici i,

nemaigsind alt scpare, spune Sfântul Filotei, autorul Vieii Sfântului Grigorie



Palama, Äa simulat ipocrit regretul i mrturisirea adevrului´ (535). Varlaam se

întoarce Äla latini´ (535), adic la romano-catolici, pe când Sfântul Grigorie eaplaudat i ludat de ctre ortodoci (535).

Împratul, marii funcionari imperiali i rudele Sfântului Grigorie încep s îlaprecieze foarte mult pe Sfântul Grigorie Palama (536). Îns dup plecarea luiVarlaam ereticul, vine Äsucitul Akindynos´(536), un alt eretic, care continu erezialui Varlaam (536). Sfântul Grigorie demasc erezia lui Akindynos i acesta i-o

retrage de ochii lumii (537). Împotriva lui Akindynos, care îi d pe fa erezia la

scurt timp, se face Sinodul din iulie 1341.

Îns la nici dou luni dup sinodul din iulie 1341, patriarhul ecumenic Ioan al

XIV-lea îi devine ostil Sfântului Grigorie Palama (538). Dac patriarhul îi dezbinape ortodoci, Sfântul Grigorie Äpleda i îndemna în permanen la pace i

înelegere între toi´ (539).

Patriarhul caut s se rzbune pe Sfântul Grigorie (539). Dându-i seama de starea

de lucruri din Biserica Constantinopolului, Sfântul Grigorie se retrage în isihie,ieind din ora i, cf. Idem, p. 540, n. 58, locuiete lâng Sfânta Mnstire Mihail,

la câiva kilometrii de capitala imperiului romeic.

Patriarhul ecumenic îl recomand pe ereticul Akindynos în locul SfântuluiGrigorie Palama (541). Ba, mai mult, Sfântul Grigorie Palama e acuzat de patriarhde Ädelicte publice, pentru conspiraie sau rebeliune´ (541).

Cf. Idem, p. 541, n. 60, într-un sinod din iunie 1342, fcut împotriva SfântuluiGrigorie Palama, s-a dat sentina de a se arde scrierile sale, pentru ca în septembrie

1342, cf. Idem, p. 541, n. 62, Sfântul Grigorie s fie arestat i internat în Mnstiri

din Constantinopol. Conform ultimei note citate, între primvara lui 1343 i lunafebruarie a anului 1347, Sfântul Grigorie Palama, pentru vini imaginare, va tri înarestul palatului imperial.

Va fi întemniat împreun cu Äpreabunul su ucenic i prieten Dorotei [Vlatis]´

(542). Pe când Sfântul Grigorie era închis, cf. Idem, p. 542, n. 63, patriarhul Ioan al



XIV-lea al Constantinopolului îl hirotonete pe Akindynos diacon, apoi preot i

dorea s îl fac mitropolit al Tesalonicului.

Împrteasa Ana îl atenioneaz pe patriarh c nu e drept ce face cu ereticul

Akindynos (545), în detrimentul Sfântului Grigorie Palama, fapt pentru ea însi îlalung din Biseric pe Akindynos (545).

Sfântul Filotei red un fragment din scrisoarea Sfântului Grigorie Palama ctrefratele su Macarie, din anul 1355 ( cf. Idem, p. 546, n. 67) i aici autorul nostru îi

exprima durerea c a fost tratat de împrai ca un duman i ca un rebel (547). Tot

aici, Sfântul Grigorie numete sinoadele patriarhale îndreptate împotriva lui drept

Äaparene de sinoade´ (547), pentru c cele fcute împotriva lui au fost fcute din

rutate (548).

Unul dintre adepii lui Akindynos, care primise scrierile eretice ale aceluia, e

convertit de o vedenie dumnezeiasc (549-551). Aceast vedenie determincurmarea celor 4 ani de arest ai Sfântului Grigorie (552-553).

Iese bolnav i slbit din carcer i cu nevoie continu de medicamenta ie, dar i

cu râvna imens pentru aprarea dreptei credin e (553). Cf. Idem, p. 555, n. 71,

în cei 4 ani de arest, Sfântul Grigorie P alama a scris cele 7 antiretice împotriva

lui Akindynos, adic cea mai ampl colec ie teologic a sa.

Numai c, dup ieirea Sfântului Grigorie Palama din arest, împratul romeic Ioan

XIV Calecas îl voteaz mitropolit de Tesalonic pe Iachint Cipriotul, ucenicul luiAkindynos (555 i Idem, p. 555, n. 72). Îns datorit împrtesei Ana ereticii sunt

dezbrcai de preoie i scoi afar din Biseric (556-557).

Cu voia lui Dumnezeu i cu încuviinarea Bisericii i a familiei imperiale, ajungepatriarh de Constantinopol Isidor, în luna mai a anului 1347 iar Sfântul GrigoriePalama ajunge mitropolitul Tesalonicului (558).Fiind recent ales mitropolit al Tesalonicului, Sfântul Grigorie Palama nu e lsat sintre în cetatea sa mitropolitan de un grup de credincioi extremist, îns unul

dintre preoii oraului, încrezându-se în Sfântul Grigorie primete vindecarea



copilei sale, Äcare avea toate membrele trupului paralizate de o boal grea i zcea

de 3 ani în cas (fiind) intuit la pat´ (559).

Se întoarce în Athos (560), pentru c zeloii extremiti, cf. Idem, p. 560, n. 75, în

septembrie 1347 i-au închis por ile oraului i astfel a fost nevoit s stea în Athospân în primvara lui 1348. Aici se va întâlni cu cneazul sârb ctefan Duan (561)

cruia nu îi d curs cererii de a se coaliza cu el.

În toamna lui 1348 revine în Tesalonic Sfântul Grigorie (562) dar e din nou alungatde aceeai partid extremist (563). E nevoit s mearg Äîn Lemnos cu votul

Bisericii comune´ (563). Aici îi vindec pe oameni de ciuma neagr, cf. Idem, p.564, p. 76, care se abtuse asupra lor (564).

E chemat la Tesalonic dup alungarea împotrivitorilor si (564-565). L-au primitcântându-i, în mod inspirat, imnele cântrii Patilor, dei nu era perioada

praznicului celui mare (566). La 3 zile dup instalarea sa a iniiat o procesiune

solemn în cetate (566). Îi iart pe cei care s-au împotrivit intrrii sale în Tesalonic(567).

La prima Sfânta Liturghie pe care o svâr ete în Tesalonic, ca mitropolit, în

catedrala Sfânta Sofia de aici (cf. Idem, p. 567, n. 80), se vindec un copil demonizat prin primirea Sfintei Euharistii de la Sfântul Grigorie P alama (568).

Îi înva pe slujitorii bisericeti despre slujirea preoeasc (568) dar i pe toi

deopotriv (570).

Particip la Sinodul de la 1351 de la Constantinopol (571), care a inut între 28 mai

i 9 iunie 1351 (573). Definiia sa teologic a fost aprobat de sinod Ädrept coloan

a Ortodoxiei´ (573). În toamna lui 1351 se întoarce pe mare i furtuna iscat pemare e biruit de rugciunile sale (575).

Dar împratul Ioan al V-lea Paleologul îi interzice, la întoarcerea în Tesalonic,intrarea în cetate (575), fapt pentru care e nevoit s se reîntoarc în Athos (576).Împrteasa Ana îl readuce îns pe Sfântul Grigorie în Tesalonic (576-577).



Aici o vindec pe monahia Eleodora de nevederea ochiului stâng (577-579). În1353 Sfântul Grigorie se îmbolnvete dar Domnul îl ridic din boal (579).

Dar pe 10 martie 1354 e luat captiv de ctre otomani i e dus în Asia (580). Încaptivitate are o discuie teologic cu Ismael, nepotul emirului Orhan (581). ci,

dei Sfântul Grigorie îi spune acestuia adevruri foarte grele despre islam i acela

era unul Ädintre cei mai cruzi i nebuni împotriva cretinilor´ (582), el nu se

rzbun pe Sfântul Grigorie ci vorbete cu acesta în mod panic.

La Niceea, Sfântul Grigorie are un dialog teologic Äcu chionii, care apostaziaserde la cretinism´ (582). Dup propria sa mrturie, în timpul captivitii, Ästrjerii

ne-au lsat liberi´ (583), fapt pentru care a putut cunoate viaa ortodox de aici.

Prin tlmaci, îi întreab pe turci despre ritualul lor de înmormântare, la care SfântulGrigorie asistase din public (584). Are un dialog teologic i aici, descris între p.

584-588 ale Vieii sale, cf. ed. rom. a Arhidiac. Prof. Dr. Ioan I. Ic jr., pe care o

analizm acum. Discuia cu chionii de care aminteam a avut loc în iulie 1354 (589-

598), în urma cruia demnitarii turci îl respect, pe când unul dintre chioni îl ia lapalme pe Sfântul Grigorie (598).

Captivitatea sa a durat între primvara lui 1354 i primvara lui 1355 (599). În

primvara lui 1355 se întoarce la Constantinopol i editeaz, în dou cr i (600),

tratatele despre purcederea Sfântului Duh împotriva romano-catolicilor, cf. Idem,p. 600, n. 102.

Preotul Porfirie e vindecat de durerea la coasta stâng de ctre Sfântul Grigorie(601-602) i tot pe el îl vindec i de sufocare (602-603). Vindec i pe o copil

demonizat, cruia demonul îi producea defecarea în timpul somnului (603-604).Vindec apoi un copil de 5 ani, care suferea, de 15 luni, de curgere a sângelui(604).

P redic dumnezeiete i vindec de boli (605). Spune Sfântul autor al Vie ii sale,

c Sfântul Grigorie P alama Äajunsese la orice form de virtute, atât a



cuvântului, cât i a fptuirii´ (606). Era blând i plin de o smerenie covâr itoare

a sufletului (607). Nu primea cu uurin cele spuse lui despre al ii (607). Nu

era linguitor, avea mult rbdare, nu se lsa doborât în încercri, nu ceda

patimilor, era plin de lini te, senintate, dulcea i gra ie a inimii (607).

Era admirat, pentru c îl vedeau Ämereu concentrat, treaz i exersând strpungerea

inimii´ (607), prin continua umilire de sine. El era un Ätezaur de smerenie´ (608),îns pe vrjmaii lui Äîi aprindea, în fiecare zi, strin invidie, sfad i lupt cu

Dumnezeu´ (609).La 3 ani dup ultima sa întoarcere de la Constantinopol (611), Sfântul GrigoriePalama editeaz o carte, în 4 tratate, împotriva ereticului Nichifor Gregoras (612).

Anul urmtor îns, Marele Grigorie s-a îmbolnvit de o Äboal grav de intestine´,care i-a cauzat moartea (612). În ciuda bolii îns, spune Sfântul Filotei, autorulVieii sale, acesta Än-a lsat i n-a încetat s svâr easc, ca de obicei, datoriile sale

dumnezeieti i înalte´, adic s slujeasc, s predice, s apere dreapta credin

(612).

Boala îl intuiete la pat (612). În pat fiind, predic celor din jur i îi prevestete

ieirea din aceast via, spunând c va adormi dup praznicul Sfântului Ioan Gur

de Aur (13 noiembrie) (612-613). Sfântul Ioan Gur de Aur îi apruse într-o

vedenie, în timpul somnului i i-a prevestit acest lucru (613), fapt pentru care

a adormit pe data de 14 noiembrie 1359, cf. Idem, p. 613, n. 108.

Tot de aici, din ultima not citat aflm, c a host hirotonit arhiereu / mitropolit

în luna mai a anului 1347, arhipstorirea sa a fost de 12 ani i jumtate i c a

trit 63 de ani, pentru c s-a nscut în toamna lui 1296.

Î n momentul când sufletul su a prsit trupul în care a locuit 63 de ani, odaias-a umplut de lumin dumnezeiasc (613), Äfcându-i s strluceasc fa a,

schimbat, în chip strin, de prisosul fulgerrii, dei aceasta era mistuit i

foarte cadaveric cu mult înainte de moarte´ (614). Lumina dumneazeiasc, ce a

emanat din sufletul su, a fost vzut de ctre doi preo i (614).



La slujba sa de prohodire, Biserica unde era depus era plin de oameni pân larefuz i pe afar fiind mulime de oameni (614). Simeau cu toii harul vieii sale,

pentru c Äharul Duhului, care locuia în el, a rmas pentru totdeauna

nedespr it, atât de sfântul lui suflet, cât i de oasele i pulberea lui, i a fcut

din sfântul lui mormânt o cas a luminii dumnezeieti, un izvor al minunilor, o

ânire a sfintelor haruri i un spital obtesc i gratuit ́ (614).

*** Dup moartea sa, Sfântul Grigorie P alama îl vindec pe un monah, care

suferea, de 7 ani, de dureri mare de cap, fapt pentru care scotea tot felul de

ipete, fiind crezut nebun (615). Sfântul Grigorie i-a aprut în vedenie, în vis,

acestui om suferind, l-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci i acesta s-a trezit

vindecat (616).

*** Dup 6 zile de dureri acute de colici renali, Sfântul Grigorie a vindecat pe un om

de vaz al oraului, aprându-i i lui în vedenie (619). Vindec apoi de paralizia

mâinii drepte pe un protopsalt al Bisericii din Tesalonic (618-619). ci acestuia i

s-a artat în vedenie i i-a vorbit în mod blând (619).

*** Î l vindec de dizenterie pe un estor al vemintelor imperiale (620). ci lui i s-a

artat în vedenie, în timpul somnului (621), Sfântul Grigorie, ca i celor 3oameni vindeca i anterior, despre care d mrturie Sfântul patriarh Filotei,

biograful su.

*** Vindec pe un medic, acum bolnav, care zcea în pat iar Ätrupul lui era plin de

rni, iar rnile erau pline de viermi´(622). De aceast dat Sfântul Grigorie i s-a

artat fetei medicului în vedenie, tot în vis, i i-a artat cum se va vindeca acesta

(622).

*** Vindec pe o femeie de neam nobil de uscarea mâinii (623). P e ea a vindecat-o,

par ial, pentru c i-a frecat mâna de piatra de deasupra mormântului lui (625),

pentru ca, dup 3 zile, când s-a înnoptat, s îi vindece, în mod deplin, mâna

dreapt (625).



*** Vindec apoi i mâna uscat a unei vduve, care suferea de Äreumatism

maladiv´ (625). Aceasta s-a vindecat, în mod treptat, dup ce a mers la Sfintele

sale Moate de dou ori (626).

*** Apoi Sfântul Grigorie vindec o monahie în vârst de surzenie i pe o alta,

tânr, de scurgerea de ochi (627).

*** Vindec i mâna unui vechi prieten al su (627). Acestuia îi crescuser în palma

stâng Ä4 noduli, foarte mari ca umfltur, duri i tari ca aspect´ (628). A

suferit aceast boal timp de 8 ani de zile i se vindec frecându-i palma de

piatra mormântului Sfântului Grigorie P alama (628).

*** Î l vindec pe un alt monah care a venit la mormântul su (630).

*** O vindec pe nobila Zoe, care avea scurgere de sânge de 7 ani, dintre care 2 ani

a stat paralizat la pat (632). Ea e vindecat în timpul Sfântului Maslu de

Sfântul Grigorie (633).

*** Î l vindec pe monahul Efrem de umflarea piciorului i de supurarea rnilor

(634). P e acesta îl vindec tot în vedenie avut în timpul somnului (635).

*** Vindec de moarte pe copilul lui Tzimiskis din Veria, care fusese eretic i cruia

i se arat în vedenie, în timpul somnului(637-638). Î l vindec pentru a doua oar

de moarte pe acest copil, artându-i-se în vedenie mamei copilului, vedenie avut

tot în somn (639).

*** O vindec de la moarte i pe sora femeii lui Tzimiskis, aprându-i, pentru a doua

oar, în vedenie, în vis, femeii acestuia (639-640).

***



Sfântul Grigorie Palama i cetatea Tesalonicului

Sfântul Grigorie Palama ( : 1296-1359), Arhiepiscop deTesalonic, a fost dintre cei mai profunzi i mai originali teologi ai BisericiiOrtodoxe din secolul al XIV-lea. Este considerat un sfânt printe al Bisericii.

El este înscris în calendarul ortodox cu zi de prznuire la data de 14noiembrie, dar fiind cinstit în chip aparte în Duminica a doua a Sfântului iMarelui Post, numit i Duminica Sfântului Grigorie Palama.

Viaa Sfântului Grigorie Palama

Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a nscut în anul 1296 înConstantinopol. Tatl Sfântului Grigore a devenit un important demnitar la curtealui Andronicus al II-lea Paleologul (1282-1328), dar a murit la scurt timp,Andronicus devenind tutorele copilului Grigore rmas orfan. Înzestrat cu abilitiintelectuale i ambiie, Grigore a stpânit toate subiectele de studiu care fceauparte la vremea aceea din cursul complet de educaie superioar medieval.Împratul spera ca tânrul s se îndrepte spre munca în cadrul guvernului, dar Grigore, abia împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (dup

unele surse 1318) devenind novice la Mnstirea Vatoped, sub îndrumareamonahiceasc a Printelui Nicodim de la Vatoped (prznuit în 11 iulie). Acolo afost tuns i a pornit pe calea sfineniei. Un an mai târziu, Sfântul Evanghelist IoanTeologul i-a aprut în vis i i-a promis c-l va proteja pe calea saduhovniceasc. Mama i surorile lui Grigore au devenit i ele clugrie.



Dup svârirea Printelui Nicodim, Sfântul Grigore a stat opt ani sub îndrumareaduhovniceasc a Printelui Nichifor, iar dup moartea Printelui Nichifor, Grigores-a tranferat la Lavra Sfântului Atanasie Athanitul (prznuit în 5 iulie). Aici a slujitla trapez i apoi a devenit cântre în biseric. Dup trei ani s-a mutat la schitulGlossia, nevoindu-se mai abitir pentru a atinge perfeciunea spiritual. De lastareul mnstirii a învat meteugul rugciunii neîncetate pe care o practicmonahii, începînd cu marii pustnici ai deertului din secolul al IV-lea, EvagriePonticul i Sfântul Macarie al Egiptului (prznuit în 19 ianuarie).

Mai târziu, în secolul al XI-lea, Sfântul Simeon Noul Teolog (prznuit în 12martie) a dat indicaii amnunite despre activitatea mental pentru cei carepracticau rugciunea exterioar, iar sfinii din Athos au pus-o în aplicare.Practicarea rugciunii minii sau a inimii pentru care este nevoie de solitudine ilinite se numete isihasm (de la grecescul "hesychia" care înseamn calm i

linite), iar practicanii se numesc isihati.

În timpul ederii sale în Glossia viitorul ierarh Gregore a fost complet absorbit despiritul isihast, acesta devenind noul su mod de via. În anul 1326, datoritameninrii invaziei turce, împreun cu ceilali frai ai schitului, s-a retras înTesalonic, unde a fost hirotonit ca preot.

Sfântul Grigore a combinat îndatoririle sale preoeti cu viaa de pustnic. Cinci zile pe sptmân le petrecea în linite i rugciune, iar sâmbta i duminicavenea în mijlocul oamenilor, slujind sfintele slujbe i predicînd, smulgînd

oamenilor sentimente de iubire, dar i multe lacrimi prin cuvintele sale. Uneoriparticipa la întrunirile duhovniceti ale tinerilor educai conduse de viitorul patriarhIsidor. Dup reîntoarcerea din Constantinopol, Sfântul Grigore a gsit un locpotrivit în care s vieuiasc în solitudine, lâng Tesalonic, la Bereia. Aici a adunatîn jurul lui în timp scurt mai muli clugri, pe care i-a îndrumat timp de cinci ani.

În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viaa Bisericii de Rsrit, înurma crora Sfântul Grigore a fost plasat printre cei mai importani apologeiuniversali ai Ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului.

Prin 1330 învatul clugr Varlaam sosea în Constantinopol din Calabria, Italia.Acesta a fost autorul unor tratate de logic i astronomie, fiind renumit pentrucalitile sale oratorice ieite din comun. Varlaam a primit o catedr launiversitatea din capital i a început s adânceasc studiul scrierilor SfântuluiDionisie Areopagitul (prznuit în 3 octombrie), a crui teologie "apofatic"



("negativ", în contrast cu cea"katafatic" sau "pozitiv") era în mod egal apreciatatât în Bisericile de Rsrit, cât i în cele de Apus.

La scurt timp, Varlaam a cltorit la Muntele Athos, unde s-a familiarizat cu viaaspiritual a isihatilor. Susinînd imposibilitatea cunoaterii esenei lui Dumnezeu,el a declarat c rugciunea minii era o eroare eretic. În cltoriile sale laConstantinopol i Tesalonic, clugrul Varlaam a intrat în dispute cu clugrii,încercînd s demonstreze natura material creat a luminii din timpul Schimbrii lafa a Mântuitorului de pe Muntele Tabor. Acesta ridiculiza învturile clugrilor despre metodele rugciunii i despre lumina necreat vzut de isihati.

Sfântul Grigore, la rugmintea clugrilor athonii, a rspuns prin admonestriverbale la început, dar vzînd c nu au nici un rezultat, a început s atearn pehârtie argumentele sale teologice. Astfel a aprut "Triade în aprarea sfinilor

isihati" (1338). Prin 1340 sfinii din Muntele Athos au compilat, cu ajutorulsfântului, un rspuns general împotriva atacurilor lui Varlaam, grupat sub titlul"Tomul Aghiorit". La Sinodul din Constantinopol din 1341 inut la BisericaSfintei Sofia, Sfântul Grigore a polemizat cu Varlaam, axîndu-se pe ideea naturiiluminii de pe Muntele Taborului. În 27 mai 1341 Sinodul a fost de acord cupunctul de vedere al Sfântului Grigore, i anume c, Dumnezeu, de neatins prinesena Sa, ni se descoper prin energiile Sale direcionate spre lume ipercepute de noi, cum a fost lumina de pe Muntele Taborului, dar acestea nusunt nici materiale i nici create. Ipotezele lui Varlaam au fost condamnate caerezii, acesta fiind anatemizat i izgonit în Calabria.

Dar disputele dintre Palamii i Varlaamii erau departe de a se fi încheiat.Acestora din urm li s-au alturat discipolul lui Varlaam, clugrul bulgar Akyndinos, precum i Patriarhul Ioan XIV Kalekas (1341-1347); împratulAndronicus III Paleologul (1328-1341) înclina i el spre punctul lor de vedere.Akyndinos, al crui nume însemna "cel care nu face ru", de fapt a cauzat un mareru prin învturile sale eretice. Akyndinos a scris o serie de mici tratate în care îidenuna pe Sfântul Grigore i pe clugrii athonii drept provocatori de tulburri încadrul Bisericii. La rândul su, sfântul a scris un rspuns detaliat în care

demonta erorile lui Akyndinos.Î ns patriarhul îl susinea pe Akyndinos i l-anumit pe Sfântul Grigore vinovat de toate tulburrile din cadrul Bisericii. Î n

1344 l-a închis în temni timp de patru ani. Î n 1347, când Ioan al XIV-lea a fost înlocuit de Isidor (1347-1349), Sfântul Grigore a fost eliberat i numit Arhiepiscop al Tesalonicului.



În 1351 Sinodul din Vlaherne a aprat cu solemnitate caracterul ortodox alînvturilor sale, îns poporul nu l-a acceptat uor pe Sfântul Grigore, astfel încâtel a trebuit s se mute dintr-un loc în altul. Într-una din cltoriile sale laConstantinopol pe un vapor bizantin, a czut în mâinile turcilor. Chiar încaptivitate, Sfântul Grigore a predicat atât prizonierilor cretini, cât i rpitorilor si musulmani. Hagarenii au fost uimii de înelepciunea cuvântului su, dar musulmanii nu au putut suporta acestea i l-au btut, ba chiar l-ar fi omorât cuplcere, dac n-ar fi ndjduit într-o rscumprare mare. La un an, Sfântul Grigorea fost rscumprat i s-a întors la Tesalonic.

Sfântul Grigore a fcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morii sale,vindecînd muli bolnavi. În ajunul morii sale, Sfântul Ioan Gur de Aur i-aaprut într-o viziune, adresîndu-i cuvintele: "Spre înlimi! Spre înlimi!" Sfântul Grigore P alama a adormit întru Domnul în 14 noiembrie 1359.

Canonizarea

În 1368 a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol. Pentru lupta dus contraereticilor i pentru teologia sa profund, contemporanii l-au cinstit pe GrigoriePalama ca pe un "al doilea Atanasie" (referirea este la Sfântul Atanasie cel Mare).La câiva ani dup moartea lui, în anul 1386, a fost proclamat sfânt de ctre unsinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei (1354-1355, 1364-1376) - care ascris viaa sfântului i slujbele adresate acestuia -, iar pomenirea lui se face în chipaparte în a doua Duminic din Postul Mare, ca o prelungire a srbatorii triumfului

Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor.

Iconografie

Conform E rminiei lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, Bucureti, 2000, p. 152),Sfântul Grigorie Palamas trebuie reprezentat în veminte episcopale, crunt, cubarba lat.



Cetatea Tesalonicului; vedere de la Mnstirea Vlatadon



Catedrala mitropolitan din Tesalonic, unde se afl cinstitele moate ale

sfântului Grigorie P alama



R acla cu moatele sfântului Grigorie Palama



Imagini cu interiorul Bisericii sfântului Grigorie P alama din Tesalonic



Arhimandritul Efrem, Egumenul Sfintei Mnstiri Vatopedi - Calea spresfinire a Sfântului Grigorie Palama

Prea Sfinite, iubii frai în Hristos

Dup cum sunt relatate de Sfântul Filotei Kokkinos, Patriarhul Constantinopolului,care a scris Viaa acestui mare Printe al Bisericii noastre Ortodoxe, SfântulGrigorie Palama, s le comparm cu realitatea contemporan spre problematizarei s identificm elementele cele mai importante care au fcut posibil calea spresfinire a lui Palama.

S-a nscut în 1296 în Constantinopol din prini binecredincioi. Tatl su erasenator i se bucura de o mare preuire din partea împratului Andronic al II-leaPaleologul. P rinii sfântului au avut grij nu doar pe ei înii s se dedice zilnic

discuiilor cu monahii i prinii duhovniceti, ci i pe copiii lor s-i predispuni s-i cluzeasc spre aceasta. Avea obiceiul s viziteze mnstirile din vastaregiune, s întâlneasc monahi isihati, s se desfteze de învtura lor i sprimeasc rugciunile lor.

Se întâmpl la fel i în vremea noastr? Încercm s formm cele mai potriviteacorduri duhovniceti în familie? Educaia se face în baza întregirii duhovniceti acopilului su are ca scop doar o formare seac care îi va asigura o carierprofesional sau una tiinific? Exist un duhovnic pentru familie? Copiii sespovedesc la duhovnic? Existena printelui duhovnicesc constituie o condiie de

baz pentru realizarea i înaintarea în viaa noastr duhovniceasc.Sfântul Siluan Atonitul în vremea Tainei Spovedaniei l-a vzut pe duhovnicîntr-o slav necreat de negrit, Äîn chipul lui Hristos³.

Micul Grigorie i-a început educaia sa preliminar de la o vârst foarte mic, cevaasemntor colii Primare de azi. Avea îns oarecare dificulti în memorare, de

aceea i-a luat un canon s nu înceap s citeasc înainte de a face trei metanii inantea icoanei Maicii Domnului i s citeasc o rugciune ctre ea. Propunemi noi rugciunea copiilor notri care au oarecare dificulti la învtur saustruim cu violen asupra lor?

Grigorie a dobândit o strlucit educaie filosofic sub îndrumarea renumitului peatunci filosof i marelui logoft Teodor Metohitis, în aa msur, încât într-o zi, întimp ce dialoga cu el înaintea împratului asupra scrierilor lui Aristotel, marelelogoft atât de mult s-a minunat de ideile lui Grigorie, încât adresându-se



împratului i-a spus cu entuziasm: ÄDac însui Aristotel ar fi fost de fa i l-ar fiauzit pe acesta, peste msur l-ar fi ludat³.

Sfântul a început la vârsta de 17 ani s simt chemarea ctre monahism i cu

toate c se afla în Constantinopol i era aproape de împrat, tria în cumptare i înascez, întreinându-se cu monahii care veneau din Sfântul Munte, timp în care adobândit o legtur duhovniceasc cu Sfântul Teolipt al Philadelphiei, isihastaghiorit, ucenic al Cuviosului Nichifor din Singurtate, ale cror scrieriîmpodobesc Filocalia Sfinilor Neptici. Sfântul Teolipt a devenit pentru tânrul

Grigorie printe i mistagog în cele dumnezeieti i l-a iniiat desvârit în sfântatrezvie i în rugciunea minii. Astfel, Grigorie se îndeletnicea cu rugciuneaminii înc de pe când tria în mijlocul zgomotelor lumii. Î n cele din urm,chemarea sa ctre monahism a biruit în faa laudelor lumii i la vârsta de 20 deani prsete lumea. Fiind o personalitate energic a influenat i mediul familial, aa încât mama sa i dou surori au devenit clugrie, în timp ce el însui împreun cu 2 frai ai si au plecat spre Sfântul Munte.

Dar nu cumva se întâmpl acelai lucru i astzi? Muli tineri cu studii de invidiat,studii care ar fi putut s le asigure o carier profesional important, aud glasulDomnului ÄVino dup Mine!´ i ies din lume. Alii, iari, se pot afla în perioadastudiilor când Domnul îi cheam, pentru c nimeni dac nu este de Dumnezeuchemat nu va putea s rspund înaltei chemri a monahismului. Este o marebinecuvântare a Maicii Domnului ca în epoca actual a incertitudinii tuturor,

Sfântul Munte se afla într-o mare înflorire din punctul de vedere al populrii, alduhovniciei, dar i al reînlrii cldirilor lui mree i al conservrii bogatului luitezaur.

Care este îns reacia din partea mediului intim al acestor tineri care sunt atrai demonahism? Foarte puini prini i rude le dau binecuvântarea, înelegând aceastmare chemare a afierosirii monahale, i se simt recunosctori fa de Dumnezeu, cau oferit Äo jertf vie´ lui Hristos ± pe copilul lor. Cei mai muli simt c a czutcerul pe ei i i-a zdrobit. i aceasta este o dovad c omul contemporan nu

cunoate valoarea i ofranda monahismului. Fericitul printe Iustin Popoviciaccentua c Äfiina Ortodoxiei este monahismul´ i, atunci când vedem renatere înmonahism, aceasta prevestete renatere în întreaga Biserica, în poporul luiDumnezeu, în trupul lui Hristos. Î n epoca Sfântului Grigorie idealul pentru unaristocrat al spiritului era s devin monah. Pentru acesta întâlnim muli monahiînvai în acea epoc; dar chiar i împraii deveneau monahi, precum Ioan al VI-



lea Cantacuzino, care a devenit monah primind numele de Ioasaf i s-a dovedit unmare teolog al vremii sale.

Lepdându-se de lume, Palama a preferat s se supun unui renumit isihast,

Äfaimosului Nicodim, brbat minunat în fapte i contemplaie, dup cum îlcunoèteau toì i cei ce locuiau în Athos³, i care tria într-o chilie apropiat deMnstirea Vatopedi. gi aceasta prin dumnezeiasca Pronie: pentru a uceniciviitorul isihast i vztor al Luminii necreate la cuviosul, experimentatul èidistinsul stareì . Acolo a primit schima monahal de la stareì ul su i a ucenicitlâng el 3 ani pân la moartea cuviosului Nicodim.

În aceast chilie a mnstirii Vatopedi i s-a artat lui Palama Sfântul IoanTeologul, trimis de Doamna Nsctoare de Dumnezeu, ca s-l întrebe de ce se

roag neîncetat ei cu cuvintele ÄLumineaz-mi întunericul! Lumineaz-miîntunericul!´? El, care mai târziu avea s devin purttorul i teologul prinexcelen al Luminii necreate. Sfântul, cu infinit smerenie, a rspuns: ÄCealtceva a fi putut s cer, om ptima i plin de pcate fiind, decât s fiu miluiti s fiu luminat, pentru ca s cunosc i s îndeplinesc voia lui Dumnezeu?³, dup care Sfântul Ioan Teologul îi fgduiete ca Maica Domnului îi va fiajuttoare i impreun-luptatoare i în prezent i în viitor.

Palama, ca un monah aghiorit, o simea pe Nsctoarea de Dumnezeu ca pe

sprijinul prin excelen în calea desvâririi lui în Hristos. Din scrierile sale, dar înprincipal din Omiliile sale, se arat dragostea sa fierbinte fa de MaicDomnului. O considera ca hrnitoare a monahilor, model al vieii isihaste, iar atunci când scrie Viaa Cuviosului Petru Athonitul, amintete i accentueazfgduinele ei fa de monahii aghiorii. Este singurul P rinte i scriitor bisericesc care descoper analitic prin istorisirile Evanghelitilor c MaicaDomnului a fost prima care L-a vzut pe Hristos înviat. Aceast dragoste fa deMaica Domnului, care este evident în scrierile lui Palama, constituie o însuirecaracteristic a sfinilor. Sfinii nutresc un dor inexplicabil i o dragosteasemntoare fa de Nsctoarea de Dumnezeu, iar ea le rspltete pe msur

dragostei lor.

În continuare, s-a inchinoviat în Marea Lavr, èi imediat, pentru linite mai mult,a plecat la Schitul Glossia. Din cauza incursiunilor turce, a plecat din SfântulMunte èi a mers în Tesalonic, unde a primit vrednicia preoiei în urma rugminiipoporului, dar èi dup ce el însui s-a încredinat c este voia lui Dumnezeu. Cevaasemntor se întâmpl i astzi în monahism: nici un monah nu primete



vrednicia preoiei chemat de el însui, ci printele lui duhovnicesc va mrturisi ceste vrednic s primeasc acest dar.

Dup aceea s-a dus la un schit din Veria, unde a rmas nevoindu-se aspru cuzvorârea, postul i rugciunea minii vreme de cinci ani. Asceza cretin are ca

scop curirea de patimi. Monahul nu devine un uciga al trupului, ci uciga alpatimilor. Ceea ce caracterizeaz viaa ascetic a Sfântului Grigorie Palama,care este ascetic autentic a monahismului ortodox, este întoarcerea spre sineînsui.

În Omilii, în Epistole, chiar èi în tratatele cu coninut dogmatic nu înceteaz s accentueze sensul interiorizrii pentru dobândirea curì irii în Hristos, aadevratei vieì i duhovniceti. Despre omul ptima care îi începe pocina prininteriorizare, Sfântul spune c

Äatunci când mintea se îndeprteaz de orice lucru sensibil este ridicat din

furtuna zgomotului ce o înconjoar i îl privete pe omul luntric, i numai cevede masca îneltoare care a fost meteugit de înelarea din partea de jos,alearg s o curì easc prin plâns; èi când ridic acest acopermânt fr chip(urât), chiar atunci, pentru c sufletul nu este împrtiat de feluritele legturi,îi afl pacea i se apropie de adevrata linite i rmâne în ea însigândindu-se pe ea însi, sau mai bine zis prin ea însi, atât cât este cuputin pe Dumnezeu, pentru care exist. Atunci îi depete firea i seîndumnezeiete prin participare, înaintând mereu ctre ce este mai bun³.

Interiorizarea se constituie din vederea sinelui nostru i pzirea minii. Minteaomului, care constituie ochiul sufletului, este pururi-mictoare, i dac este alipitde patimile rutii, iubirii de plcere, lcomiei, urii, se îmbolnvete i seîntunec. Nu poate s contientizeze aezarea sa luntric cu adevrat dureroas,deoarece i-a întunecat partea vztoare a sufletului, mintea. Mintea omuluicontemporan s-a întors ctre fpturi cu o dispoziie idolatr i luciferic denereinut. Pentru c mintea omului Äcând nu se afl în contemplarea lui Dumnezeusau se face demonic sau animalic´. Incontient caut auto-indumnezeirea, sdevin dumnezeu nu ca Äminte vztoare de Dumnezeu³, ci ca Äminte care vedefapturile, bunurile materiale³.

Astfel, cretinul dac se nevoiete cu atenie i interiorizare, conlucrând cu harul dumnezeiesc, se cur de patimi i ± precum spune Palama: ÄCând mintea,alungând toate patimile casnice, a provocat în suflet neptimirea, i întorcându-se cu desvârire nu doar spre ea însi, ci i spre celelalte puteri ale sufletului³, atunci, Äofer multe dovezi ale frumuseii lui Dumnezeu i trupului cu care este



unit, mijlocind între harul dumnezeiesc i grosimea trupului i druindu-i puterea de a lucra cele imposibile³. Din aceast lucrare interioar a minii Äprovine obinuina cu chip dumnezeiesc i de negrit în virtute, desvâritimobilitate sau dificil mobilitate spre rutate, facerile de minuni i puterea de a

vedea i de a prevedea i de a vorbi cineva despre toate câte se întâmpl înlocurile îndeprtate ca i cum acestea ar fi în faa ochilor si´.

În 1332, se întoarce în Sfântul Munte i la o priveghere îl vede pe stareul deatunci al Marei Lavre, Macarie, îmbrcat în veminte arhiereti, fapt care s-aindeplinit cu adevrat 11 ani mai târziu, când a devenit mitropolit alTesalonicului. Dar i astzi exist monahi inainte-vztori în Sfântul Munte.

În 1334, a avut o vedenie, în care i s-a dat harisma cuvântului i a scrierii,dup aptesprezece ani de asceza monahal. Ce putem s spunem despre zilele

noastre, în care oricine dorete scrie i editeaz o sumedenie de cri? Pentrucretini nu trebuie s fie aa. Doar atunci când i s-a dat de sus harisma, atuncitrebuie s scrie i cu adevrat va folosi. Pentru c harisma învtoreasc, ca dar allui Dumnezeu, urmeaz c lucreaz în cel care a ajuns la unica lumânare, la stareade sla al harului, având cunotina i experiena din Predania Patristic; în celcare s-a curat de patimi i se împrtete în chip unic i sensibil cu harul luiDumnezeu. Aceasta a reuit-o Grigorie dup aptesprezece ani de ascez prin har.

La 1337, a aflat despre tratatele teologice ale monahului i filosofului Varlaam dinCalabria, reprezentant al teologiei apusene secularizate, aa cum aceasta a fost

formulat sub influena neoplatonismului i scolasticii. Din acest moment începeperioada incertitudinii ei în ceea ce privete Predania Ortodox isihast. Am spunec Varlaam s-a fcut pricina artrii Sfântului Grigorie, pentru c dac n-ar fiexistat un motiv, Sfântul nu ar fi scris i ar fi rmas netiut.

P entru aprarea i consolidarea învturii despre isihasm, P alama a dat o mareimportan scrierii ÄTomosul Aghioritic´. Aici vedem smerenia Sfântului. Îiîntreab pe cei mai btrâni, pe cei mai distini monahi ai Sfântului Munte dac suntde acord cu învtura sa, i, atunci când primete rspunsul lor scris, semnând

Tomosul, simte o mare bucurie i siguran în sufletul su. Mai târziu, în oriceîmprejurare, înaintea sinoadelor sau în dialog cu cei ce cugetau împotriva lui, vaface trimitere la Tomos ca la un document al adevrului i fidelitii învturiisale. Aceasta nu ne amintete i de Apostolul Pavel care s-a dus la Ierusalim s-iîntrebe pe Apostolii Petru i Iacov despre evanghelizarea neamurilor, nu cumva Äînzadar s alerge³? Aceasta este calea smereniei: ÄÎntreab-l pe tatl tu i îi vavesti, pe cei mai btrâni ai ti i îi vor rspunde³. Aceast cale este urmat i



astzi? Sau poate c în orice problem a noastr devenim singurii notri sftuitori?Marele Vasile accentueaz c Äomul care se sftuiete pe sine însui, îi estepropriul rzboinic³.

Polemica întâmpinat de învtura Sfântului Grigorie, ca s nu se fac cunoscut

sau s fie rstlmcit i ru famat, nu s-a întâmplat cu nici un alt sfânt alBisericii noastre. Au trecut exact 640 de ani de la adormirea sa i nu au încetatclevetirile împotriva sfântului. i aceasta se întâmpl deoarece învtura SfântuluiGrigorie Palama constituie chintesena Ortodoxiei i în consecin devine intatuturor potrivnicilor si.

Pân în veacul al 17-lea se scriau tratate care în realitate erau scrieri pline debatjocuri împotriva Sfântului. i nu este ceva ciudat în viaa Bisericii ca un sfânt sfie bârfit, fie pentru caracterul su, fie pentru învtura sa în interpretarea dogmeidespre Dumnezeu. Dar principalul instigator al tuturor acestor clevetiri i batjocuri

a fost i este chiar diavolul, care se folosete ca de nite unelte de oameni ptimai,iubitori de sine i fr pic de cuviin. De aceea, i credinciosul nu trebuie s sesminteasc în astfel de situaii, ci s se roage în principal pentru cel care a pricinuitsminteala, pentru c Domnul a vorbit apocaliptic: ÄVai, acelui om prin care vinesminteal!´. Astfel de clevetitori împotriva lui Palama au fost i Varlaam,Achidin, Gregoras, Chidonis, care sunt anatematizati în Sinodiconul Ortodoxieicare se citete în prima Duminic din Postul Mare, a Ortodoxiei. Dar propagandapapalo-catolic nu a rzboit doar învtura Sfântului prin diferitele ei mijloace, cia încercat s opreasc i srbtorirea pomenirii lui. Pururea-pomenitul ArhiepiscopHrisostom Papadopoulos observ: ÄClerul catolic a reuit s considere ca dovad a

credinei i afierosirii la papism din partea trdtorilor credinei ortodoxe,delimitarea lor de srbtoarea Sfântului Grigorie Palama³.

În secolul nostru, cercettorii contemporani ai lui Palama în occident, care suntrecunoscui i de ctre teologii notri ca nite cercettori importani, îl critic pePalama ca diteist, ca neoplatonist i iconomah. Dar i teologii notri academici,care acum nu se mai afl în via, nu au dat nici un imbold studenilor lor sstudieze scrierile lui Palama, ci mai mult decât atât, le-au marginalizat i de multori le-au considerat fcturi cu aparen intelectualist sau sentimentalist. Dincontr, în zilele noastre se observ o aplecare intens asupra teologiei palamite în

spaiul pur universitar, i o dovad a acestui lucru este i convocarea acestuicongres.

Cercettorii autentici ai scrierilor lui Palama i purttori ai predaniei isihaste aufost cuvioii ce au strlucit sub turcocraie: David din Evvia, Cuviosul MucenicIacov Aghioritul, Maxim Vatopedinul, Cosma Etolianul, Colivazii cu SfântulNicodim Aghioritul în frunte, Acachie Cavsocalivitul, la care au ucenicit trei noi



mucenici, Macarie Notra, care i el a artat trei noi mucenici i atâia alii. Noiimucenici, i în principal cei care mai întâi apostaziaser, de obicei mergeau înSfântul Munte ca s se spovedeasc, s triasc în pocin, s se lege de un printeduhovnicesc care s-i învee rugciunea minii, viaa ascetic pentru curireainimii, ca s ajung la lumânare i la slluirea în ei a harului dumnezeiesc, cândar fi putut deja, fr pericolul lepdrii, s mrturiseasc i s primeasc muceniciapentru Hristos, când li s-ar fi dat prilejul.

În 1347, Palama a fost ales mitropolit al Tesalonicului dup multe rugmini aleîmpratului Ioan al VI-lea Cantacuzino i ale Patriarhului Isidor. Se menioneazîn viaa sa c sfântul nu i-a dorit aceasta, nu a fost de sine chemat, ci deDumnezeu chemat i de popor ales. Viaa duhovniceasc trebuie s meargînaintea treptelor preoiei. Sfântul Grigorie fiind desvârit, îndumnezeit, Äa fost aezat în sfetnic´ ca s cluzeasc fr rtcire i prin exemplul vieii lui i pealii, turma sa, pe calea îndumnezeirii i a sfinirii.

Însa în scaunul su s-a dus abia dup trei ani, pentru c în Tesalonic era încdiviziune, certuri interne i tulburri din cauza situaiei politice instabile a cetii;iar Sfântul le primea pe toate cu smerenie. Nu a cerut drepturi i nu s-a luptat ca s-i ia locul în tronul arhieresc; pe toate le lsa în purtarea de grij a lui Dumnezeu.În ziua intrrii lui în cetate a rostit o rugciune emoionant, iar dup trei zile oOmilie foarte important ÄDespre pacea întreolalt³. În lucrarea sa pastoral estecuprins i îndrumarea turmei sale ctre pocin sincer i participarea la

dumnezeistile Taine. Era fctor de pace i primea pe oricine avea vreo nevoie laorice or, înfrunta ereziile cu autoritatea lui teologic, stigmatiza neîndurarea inedreptatea social, îi chema pe preoi la Sinaxe i le tâlcuia înaltele lor îndatoriripreoeti. Îns lucrul cel mai important poate a fost c a rmas întotdeauna isihastîn mijlocul zgomotelor din lume, a încercrilor lui, a întemnirilor i c pstraneîntrerupt negrita lui unire cu Dumnezeu.

Era ÄP storul cel bun´, care se jertfea pentru mântuirea turmei sale, model pentru pstorii actuali ai Bisericii, iar poporul îl iubea foarte mult, simea i se

desfta în dragostea lui printeasc. Aceast dragoste neprtinitoare a fost pricin ca sfântul s lucreze minuni înc din via. Harisma tmduirilor senate din dragostea aceluia care se jertfete pe el însui ca s triasc aproapele. În epoca noastr, muli înva din amvonul Bisericii, i bine fac, dar poporul luiDumnezeu vrea s vad i s comunice cu prinii duhovniceti, cu adevraiipstori.



Palama a adormit în noiembrie 1359 («). Îns Sfântul nu i-a prsit turma sa.Sfântul Filotei Kokkinos, în Cuvântul sau de laud pentru Palama, adun 15minuni ale Sfântului care au avut loc cu puin timp dup adormirea sa. Astfel searat universalitatea unui sfânt care îmbrieaz cu dragostea sa întreaga lume ise intereseaz de ea chiar i dup moartea lui. i acest lucru nu se întâmpl i astzicu sfinii notri contemporani, Printele Iacov, Printele Porfirie, care alearg, amzice, în toate marginile pmântului ca s mângâie, s tmduiasc, s svâreascminuni?

Am încercat s semnalm în aceast concis omilie a noastr urmtoarele puncte:

Sfântul din vârsta sa prunceasc a avut o via duhovniceasc, a îmbriat cu dragoste monahismul i a trit pân la sfâritul vieii lui ca

monah cu un cuget autentic isihast i patristic, a fost un slujitor înflcrat al Nsctoarei de Dumnezeu,

a devenit exemplu de pstor, a rbdat cu smerenie i credina în pronia lui Dumnezeu nedreptele bârfiri

i judeci, pe când învtura lui a fost încorporat în învtura Bisericii Ortodoxe ca o autentic i nertcitoare cale a cunoaterii lui Dumnezeui a îndumnezeirii omului, cu toat polemica pe care a suportat-o i dinpartea anti-isihatilor i latino-cugettorilor ulteriori.

În seara aceasta în care prznium pomenirea sa, în cadrul lucrrilor Congresului,dorim ca fiecare dintre noi s îl cinsteasc sincer pe lumintorul Ortodoxiei, pedasclul i sprijinul Bisericii, pe propovduitorul harului, pe podoaba

monahilor, pe teologul apologet, pe Sfântul Grigorie Palama fctorul deminuni, cu încercarea noastr de a-l imita. Clerul, avându-l ca exemplu de monahi de pstor, iar poporul urmându-i i împlinindu-i învtura care are ca scopprincipal trirea harului dumnezeiesc. Astfel se va adeveri cuvântul SfântuluiIoan Gur de Aur: ÄCinstea Sfântului, imitarea Sfântului´ ( ÄCel mai bun mod de a-i cinsti pe sfini este imitarea lor³).

(Tradus din grecete de Leontie monahul dup ÄO Osios Grigorios³, ediiaanual a Sfintei Mnstiri Grigoriu din Sfântul Munte Athos, perioad a doua,

anul 2003, nr.28, pp. 5-18)



Cugetare la prznuirea Sfântului Grigorie PalamaSfântul Grigorie Palam i-a edificat mare parte a învturilor lui de credin prindescoperire dumnezeiasc. Dup ce a petrecut trei ani ca zvorât într-o chilie de laMarea Lavr, lui i s-a artat c trebuie s ias printre oameni i s le împrteasci lor din cunoaterea i trirea lui astfel dobândite, spre mântuire. Dumnezeu i-adescoperit lui aceasta printr-o descoperire minunat: într-o zi, ca i când ar fi fost printr-un somn uor, Sfântul Grigorie s-a vzut pe sine prefcut în vin, care s-arevrsat peste marginea vasului, udând mâinile i vemintele Sfântului.

Apoi un tânr luminos i s-a artat lui i i-a zis: ÄDe ce nu mergi s dai i altoradin aceast butur minunat pe care iat, o risipeti în zadar, cu atâta nebgarede seam? Au nu vezi c acesta darul harului lui Dumnezeu este?´

Atunci Sfântul Grigorie a zis: ÄDar dac nimeni în zilele acestea nu mai dorete

aceast butur, cui i-o voi aduce atunci?´

Tânrul a rspuns i a zis: ÄFie dac i puini sunt aceia, fie i dac nu sunt deloc, tu inut eti s-i împlineti datoria i s nu te pori cu nebgare de seamcu darul lui Dumnezeu.´

Sfântul Grigorie a tâlcuit c laptele este cunotina vieuirii drepte i cu fricde Dumnezeu a poporului, iar vinul, învturile cele dogmatice.

Când Sfântul Grigorie Palama s-a retras într-un al doilea rând în tcerea mnstirii,

aceea a fost vremea în care a redactat P rincipiile Ortodoxiei.

Î n ajunul praznicului Sfântului Antonie cel Mare, monahii i-au vestit începereaslujbei privegherii de toat noaptea, dar Sfântul a rmas scriind la chilie pâncând toi fraii au plecat la biseric. Sfântul Antonie cel Mare atunci i s-a artat lui i i-a zis: ÄBun este desvârita linite, dar uneori de trebuin este s fii i cu fraii.´ Bine înelegând vedenia druit lui de Domnul, Sfântul Grigorie aintrat grabnic în sfânta biseric, spre bucuria cea mare a obtii frailor.

acatist şi viața sfântului grigorie palama

Documents