naşterea domnului nostru iisus hristos - acatist şi predici (25 decembrie)

8/3/2019 Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos - Acatist şi predici (25 decembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/nasterea-domnului-nostru-iisus-hristos-acatist-si-predici-25-decembrie 1/796

Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos(25 decembrie)

1



Cuprins

Evanghelia şi Apostolul zilei.................................7Canon de rugăciune la Praznicul Naşterii Domnului(Crăciunul) ()...................................................!Canon de rugăciune la Praznicul NaşteriiDomnului (Crăciunul) (")..................................#

Acatistul Naşterii Domnului nostru $isus %ristos. ."7Acatistul Naşterii Domnului nostru $isus %ristos(tradus din lim&a rusă)......................................'#ugăciune.......................................................

Acatistul Naşterii Domnului nostru $isus %ristos. .'

ugăciune.......................................................*'Comentarii patristice + Evanghelia NaşteriiDomnului..........................................................*,-ieile /0nilor + Naşterea Domnului Dumnezeu şi12ntuitorului nostru $isus %ristos.......................#!/ina3ar + Prăznuirea Naşterii celei după trup aDomnului Dumnezeului şi 12ntuitorului nostru$isus %ristos......................................................4"

Predici şi editoriale............................................4Părintele Cleopa $lie + Predică la praznicul NaşteriiDomnului.........................................................4*Părintele Cleopa $lie 5 Cuv2nt la NaştereaDomnului.....................................................!,

/62ntul $oan ură de Aur + Cuv2nt la ziua naşteriiDomnului nostru $isus %ristos.........................#/62ntul $oan ură de Aur + Cuv2nt la Naşterea

Domnului....................................................."*/62ntul $oan ură de Aur + 8rice lucrare ce are cascop m2ntuirea su9etelor este supusă de la :nceput atacurilor.........................................'/62ntul Nicolae -elimirovici + Predică la NaştereaDomnului + Evanghelia ;nt2iului Născut...........'*

2



/62ntul Nicolae -elimirovici + Predică la NaştereaDomnului + Evanghelia despre P2inea ceacerească din iesle.........................................,#/62ntul Nicolae -elimirovici + Predică la Naşterea

Domnului + Evanghelia despre 1agii de la ăsărit...................................................................*"/62ntul Nicolae -elimirovici + Despre pricinapentru care 12ntuitorul /+a născut :n iesle....7*/62ntul Nicolae -elimirovici + Proloagele de la8hrida + Prăznuirea Naşterii celei după trup aDomnului Dumnezeului şi 12ntuitorului nostrulisus %ristos.................................................74

/62ntul Nicolae -elimirovici + <iua cea &ună +Naşterea Domnului.......................................#7/62ntul Nicolae -elimirovici + Poporul cuo&iceiurile sale este copil al lui Dumnezeu.....#4=nui &ăieel care vrea o poveste de Crăciun. .4=nui viitor :nchinător> despre peştera de la?etleem.......................................................4,=nei :nsingurate despre Crăciunul $ovan@ăi.. .47

Despre pricina pentru care %ristos a tre&uit săse nască> nu pur şi simplu să se arate..........."!!/62ntul eo6an <ăvor2tul 5 Cuv2nt la Naşterea lui%ristos ($)......................................................"!"/62ntul eo6an <ăvor2tul 5 Cuv2nt la Naşterea lui%ristos ($$)..................................................."!*/62ntul eo6an <ăvor2tul 5 ;n aBunul Naşterii lui%ristos + 2lcuirea prorociilor despre 1esia. ."!

/62ntul eo6an <ăvor2tul + 2lcuiri din /62nta/criptură 5 Naşterea Domnului......................"*/62ntul eo6an <ăvor2tul 5 Cuv2nt :n a doua zi apraznicului Naşterii Domnului.......................""!

3



/62ntul eo6an <ăvor2tul + 12ntuitorul vine şiaduce m2ntuirea> :ncălzii+vă su9etele cu dorinade m2ntuire................................................""'

/62ntul rigorie de Nazianz (eologul) 5 Cuv2nt la

Naşterea Domnului........................................""*/62ntul -asile cel mare + 8milia la /62nta Naşterea lui %ristos..................................................."''/62ntul $oan Damaschin + Cuv2nt despre NaştereaDomnului.......................................................",/62ntul $oan de ronstadt + Predică la Naşterea lui%ristos..........................................................",/62ntul $oan de ronstadt + El a restaurat opera

m2inilor /ale................................................"7/62ntul $oan 1a3imovici + Predică la NaştereaDomnului......................................................."#/62ntul $oan 1a3imovici + Epistolă la NaştereaDomnului....................................................."*"

1itropolitul lorinei> Augustin andiotis + =rări laevenimentul cosmo+istoric al Naşterii Domnului$isus %ristos şi la noul an................................"**

/62ntul eolipt al iladel0ei + 2lcuire mistică laNaşterea Domnului........................................"*7Două scrisori ale /tareului Am&rozie de la 8ptinala Naşterea Domnului + Foiag din rădăcina lui$esei> şi 9oare dintr+:nsul> %ristoase> din ecioarăai odrăslitG...................................................."7/62ntul eodor /tuditul + %ristos a ales cele maismerite şi mai lepădate ale lumii> ca să ruşineze

pe cele slăvite şi &ogate ale oamenilor............"7*-lădica %ierotheos -lachos 5 Naşterea Domnuluinostru $isus %ristos 5 Predică şi t2lcuire teologicăe3haustivă asupra ainei :ntrupării................."77/62ntul /era0m /o&olev + Predică la NaştereaDomnului.......................................................'!

4



/62ntul Proclu> episcop de Cizic + 8milii la;ntruparea Domnului......................................'!#/62ntul Proclu al Constantinopolului + 8milia a '+a la ;ntrupare...............................................',

Cuviosul Paisie AghioritulH $nima noastră +adevărata peșteră din ?etleem.......................'7Cuviosul $osi6 $sihastul + Cuv2nt la prazniculNașterii Domnului...........................................'4/62ntul Antim $vireanul + Cuv2nt de :nvăătură laNaşterea Domnului nostru $isus %ristos ($)......'"/62ntul Antim $vireanul + Cuv2nt de :nvăătură laNaşterea Domnului nostru $isus %ristos ($$)....'"7

Părintele Arsenie ?oca + Cuv2nt la NaştereaDomnului.......................................................'',1i+e dor de Cer> mi+e dor de veşnicie> mi+e dor de$isusI 2nărul părinte $oanichie ?ălan> :n 4 +t2nguire duhovnicească de Crăciun> din Jurnalulsău................................................................''4Părintele Constantin aleriu + Predică a lapraznicul Naşterii Domnului............................','

Părintele heorghe Calciu + ;nvăăminteadevărate pentru săr&ătoarea Crăciunului.......'"Părintele $achint =nciuleac + Panegiric la NaştereaDomnului nostru $isus %ristos.........................',Părintele Arsenie Papacioc 5 Cuv2nt la NaştereaDomnului.......................................................'*"Părintele Dumitru /tăniloae + Cel ce /e naşte dinecioară ca om e Dumnezeu...........................'*,

$erom. $oan ?uliga + ?ucuria :ntr+o noapte de iarnă.....................................................................'*#Părintele Nicolae ănase + /ă 0m 6ericii deCrăciun........................................................'7!Pr. Dorin Picioruş + Predică la Naşterea Domnului.....................................................................'7

5



Părintele $on C2rciuleanu + Naşterea Domnului '7*Părintele $osi6 ri6a 5 K12ntuitorule Doamne> intrăşi :n peştera su9etului meuF.........................'#"Părintele $osi6 ri6a + $ată Peştera /62ntă :n care

/+a născut 12ntuitorul.................................'#raian Dorz + 8 săr&ătoare a sincerităii şi asmereniei + ;nt2i să 0m...................................'#4raian Dorz + Leagănul de aur.......................'4!raian Dorz + Al patrulea mag........................'47raian Dorz 5 Dumnezeul nostru tare.............,!"raian Dorz + A a Naştere> $isuse..................,!,raian Dorz + Copil iu&it................................,!*

raian Dorz 5 Clopoel din turlă veche............,!#raian Dorz + /tă :ncă crucea+stea.................,!raian Dorz + -ine iul /62ntului....................,"

$osi6 heorghiă + 8> vino> dulce :nger...........,,Pro6. univ. Corneliu ?er&ente + La ?etleem> :n zori.....................................................................,Pr. AnthonM 1. Coniaris + Naşterea Domnului + Ceai primit de Crăciun......................................,7

Pr. eorge Dimopoulos + Naşterea Domnului +Cuv2ntul s+a 6ăcut trup...................................,",Pr. heorghe Neamiu + Naşterea Domnului.....,"7Pr. $oan A&adi şi Pr. Ale3andru ?uzalic + NaştereaDomnului + Naşterea după corp a Domnului şiDumnezeului şi 12ntuitorului nostru $isus %ristos.....................................................................,'Părintele ?oris ăduleanu + Predică pentru ziua

de Crăciun.....................................................,'*Părintele Am0lohie 5 Cum putem gusta &ucuriaunică a Naşterii Domnului.............................,,"Pr. $oan -alentin $strati + Cineva pl2nge de Crăciun.....................................................................,,7

6



1aica Arsenia + Cum să ne pregătim pentru a trăi&ucuria Naşterii Domnului.............................,,4Părintele Ciprian Negreanu + Predică :n a doua zide Crăciun ("!*)...........................................,

Pr. Constantin /turzu + De ce vrei să e :ntrupezi>Doamne.......................................................,*"Părintele Constantin NeculaH Crăciunul tre&uieprăznuit aşa cum este H Naşterea Domnului%ristos..........................................................,*Preot Constantin Necula + %ristos /e naşte>mării+L %ristos din Ceruri> :nt2mpinai+L....,*4Preot Constantin Necula + <iua :n care Cerul e

mai aproape de păm2nt................................,7Preot Constantin Necula + Drumei pe calea1agilor........................................................,7'Preot Constantin Necula + ?iruii indi6erena şi&2r6a...........................................................,7

Prea /0nitul Petru> episcop de %2ncu + Predică laNaşterea Domnului $isus %ristos.....................,77Episcop+vicar al arhiepiscopiei $aşilor Calinic>

&otoşăneanul + Ce reprezintă pentru noiCrăciunul.....................................................,#,$P/ $rineu Pop+?istrieanul + Predică la NaştereaDomnului () + Dumnezeu este cu noi..............,#$P/ $rineu Pop+?istrieanul + Predică la NaştereaDomnului (")................................................,#4

P/ Justinian Chira + Pastorală la NaştereaDomnului.......................................................,4'

F%ristos /+a născut să ne 0e rate> prea+umil/luBitor> care ne spală picioarele și ne ștergelacrimile. /+a născut> aici> Bos> :n miBlocul durerii șinevoii> să nu ne lase singuri> părăsițiG.............,44FDacă ar 0 să se nască din nou astăzi %ristos>oare lumea noastră cum l+ar primiG+ Pastorală la

7



Naşterea Domnului ("!*) a P/ /e&astian>episcopul /latinei şi omanailor> cuv2nt curaBos>mărturisitor şi ş0chiuitor la adresa 6ormelor vechişi noi de Fpervertire a omului modern și

postmodernG> a Fs6orarilor şi manipulatorilorvieii noastreG şi a Fideologiilor reeducăriiomuluiG.........................................................!#Patriarh Daniel Cio&otea + Naşterea Domnului>&ucuria copiilor şi a părinilor.........................ABunul Crăciunului> zi de post aspru................"!1ai sunt c2teva zile p2nă la Crăciun> cum ar 0&ine să 0e petrecute aceste zile....................",

/imeon raiopoulos + Pregătire pentrudumnezeiasca :mpărtăşire de Crăciun ($)........."*/imeon raiopoulos + Pregătire pentrudumnezeiasca :mpărtăşire de Crăciun ($$)......'!

/imeon raiopoulos + Cum ne :ndreptăm spreCrăciun........................................................'"Arhimandritul imotei ili0s + Naşterea lui %ristos :n viaa mea...................................................'

Pr. Eugen ănăsescu + $u&irea se 6ace Prunc.Naşterea Domnului şi ocultarea Crăciunului.....'*Pace şi &unăvoină.........................................,8> ce veste I uitată sauH =nde este %ristos deCrăciun........................................................,'-irgil heorghiu + Pe cine a invitat Dumnezeu lanaşterea /a..................................................,4rezvia..........................................................

-irgil heorghiu + /ă 0m 6ericii de Crăciun...."1ihai+Ale3 8lteanu + De aş dărui dragostea mea........................................................................'$arăşi CrăciunulH FDin iu&ire> %ristos se 6ace Pruncneputincios> la 6el ca noiIG. /+a născut nouă12ntuitor (poem duhovnicesc)......................

8



Oie> 1ăicuă dulce a inimilor noastre I Fu eştilumina cea s62ntă> Precistă &lagoslovităI u eştiizvor de viaă> Adăpi &ine cu dulceaăG...........*Colindă+mă> Doamne.....................................7'

Care sunt nelămuririle noastre cu privire la/ăr&ătoarea Naşterii Domnului.....................#"De ce " decem&rie......................................#,Pr. Dan ?ădulescu 5 " decem&rieH data adevăratăa Naşterii Domnului........................................##Arhim. 1ihail Daniliuc + Crăciunul> o săr&ătoare :nvăluită :n lumină.........................................4*Arhim. 1ihail Daniliuc + =n Crăciun 6ără %ristos

.....................................................................44$rina Nastasiu + Ce a mai rămas din Crăciunul dealtădată.......................................................*!"Prin nașterea /a> $isus dovedește lumii că esteDumnezeu.....................................................*!?radul de Crăciun> o perspectivă ortodo3ă......*!#Pomul de Crăciun şi radiia ortodo3ă.............*!/teaua ta te aşteaptă.....................................*

1itropolitul %risostom al Edesei + ugăciunea şic2ntarul.........................................................*'Crăciunul lui eron ihon...............................*Povestioară pentru su9et + Al patrulea mag.....**$storioară + 1inunea Naşterii Domnului...........*#8 scrisoare către pruncul $isus........................*"!=n vis :n noaptea de aBun...............................*"ABunul Crăciunului..........................................*"#

De ce e3istă Crăciun.....................................*'/62ntul Cuvios $oan de la Neam + De /62ntaNaştere.........................................................*',Nicolae Pintilie + -i9aimul 5 un colind cu su9et *'*Cosmin /toica + Colind spre ?ethleem.............*'#Cosmin /toica + La noi :n Colind.....................*,!

9



Cosmin /toica + Colind....................................*,"Părintele 1ihail /t2nciu + 1ărturiile icoaneiNaşterii Domnului............................................*,'Dan Camen + $coana Naşterii Domnului..............*4

eodor Danalache + ?iserica Naşterea Domnului din?etleem..........................................................*7"eodor Danalache + C2mpul Păstorilor din ?etleem.......................................................................*#adu Ale3andru + Darurile magilor....................*4'Pelerin :n Oara /62ntă......................................*47$coane.............................................................7,*

Evanghelia şi Apostolul zilei

10



Evanghelia

Ev. Matei 2,1-12

11



1. Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Ird re!ele, iatăma!ii de la "ăsărit au venit în Ierusalim, întreb#nd$2. %nde este re!ele Iudeilr, &el ce S-a născut' &ăci am văzut la "ăsărit steaua

ui i am venit să ne înc*inăm ui.

+. i auzind, re!ele Ird s-a tulburat i tt Ierusalimul îmreună cu el.. i adun#nd e t/i ar*iereii i cărturarii rului, căuta să a0le de la ei$%nde este să Se nască rists'5. Iar ei i-au zis$ n Betleemul Iudeii, că aa este scris de rrcul$3.4i tu, Betleeme, ăm#ntul lui Iuda, nu eti nicidecum cel mai mic întrecăeteniile lui Iuda, căci din tine va iei &nducătrul care va ate e rul

Meu Israel4.. 6tunci Ird c*em#nd în ascuns e ma!i, a a0lat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua.7. i trimi/#ndu-i la Betleem, le-a zis$ Mer!e/i i cerceta/i cu de-amănuntul

desre 8runc i dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi i mie, ca, venind i eu, să mă înc*in ui.9. Iar ei, ascult#nd e re!e, au lecat i iată, steaua e care văzuseră în "ăsărit mer!ea înaintea lr, #nă ce a venit i a stat deasura, unde era 8runcul.1:. i văz#nd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare 0arte.11. i intr#nd în casă, au văzut e 8runc îmreună cu Maria, mama ui i căz#nd la ăm#nt, s-au înc*inat ui; i desc*iz#nd vistieriile lr, I-au adus ui daruri$ aur, tăm#ie i smirnă.12. Iar lu#nd întiin/are în vis să nu se mai întarcă la Ird, e altă cale s-au

dus în /ara lr. Apostol

Epistola către Galateni a Sfntului Apostol !avelGalateni "#"$%

12



.Iar c#nd a venit linirea vremii, <umnezeu, a trimis e =iul Său, născut din 0emeie, născut sub e!e,5.&a e cei de sub e!e să-i răscumere, ca să db#ndim în0ierea.3.i entru că sunte/i 0ii, a trimis <umnezeu e <u*ul =iului Său în inimile

nastre, care stri!ă$ 6vva, 8ărinte>.6st0el dar, nu mai eti rb, ci 0iu; iar de eti 0iu, eti i mtenitr al lui <umnezeu, rin Iisus rists.

&anon 'e rugăciune la !raznicul Naşterii Domnului (&răciunul) (*)

13



+ropar la praznicul Naşterii Domnului (Crăciunului), glasul al 4-lea: Naşterea Ta,Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că ntru !"nsa ceice slu#eau stelelor !e la $tea s-au n%ăţat să se nc&ine 'ie, $oarelui !reptăţii şi săTe cunoască pe Tine, ăsăritul Cel !e sus, Doamne, $la%ă 'ie

+ropar la praznicul Naşterii Domnului (Crăciunului), glasul al *-lea: +n Taină Te-ai născut n peşteră, !ar cerul pe Tine tuturor Te-a propo%ă!uit, pun"n! $teauanainte ca o gură, "ntuitorule .i a a!us 'ie pe magi, care 'i s-au nc&inat cucre!inţă; mpreună cu care miluieşte-ne pe noi

+ropar la praznicul Naşterii Domnului (Crăciunului), glasul al *-lea: ăsărit-ai,Hristoase, ca un $oare nţelegător al !reptăţii; şi $teaua Te-a arătat ncăput n

peşteră, pe Tine, Cel Nencăput /e magi i-ai n!reptat spre nc&inarea Ta, cu carempreună Te slă%im, Dătătorule !e %iaţă, $la%ă 'ie

&ntarea *

Irmosul, Hristos $e naşte, slă%iţi-0 Hristos !in ceruri, nt"mpinaţi-0 Hristos pe păm"nt, nălţaţi-%ă C"ntaţi Domnului tot păm"ntul şi cu %eselie lău!aţi-0 popoare,că $-a prea slă%it

Stih, Slavă ?ie, <amne, Slavă ?ie>

14



/e cel căzut pentru neascultare, pe cel 1ăcut !upă c&ipul lui Dumnezeu, pe cel ceera cu totul n stricăciune, pe cel lipsit !e %iaţa !umnezeiască cea 2ună iarăşi lnnoieşte, ca un nţelept 3i!itor, că $-a prea slă%it


ăz"n! 3i!itorul pe omul pe care l-a zi!it cu m"inile pierin!, plec"n! cerurile, $-a pogor"t şi pe acesta, +ntrup"n!u-$e !in !umnezeiasca 5ecioară, l zi!eşte cu totul!in nou, cu a!e%ărat, că $-a prea slă%it


+nţelepciunea, Cu%"ntul şi /uterea, 5iul şi $trălucirea Tatălui, Hristos Dumnezeu,tăinuin!u-$e !e /uterile cele cu mult mai presus !e lume şi !e cele ce sunt pe

păm"nt şi +ntrup"n!u-$e ne-a nnoit pe noi; că $-a prea slă%it

&ntarea a -$a

Irmosul, 5iului, Celui Născut 1ără stricăciune !in Tatăl mai nainte !e %eci şi mai pe urmă !in 5ecioară +ntrupat 1ără săm"nţă, lui Hristos Dumnezeu să-6 strigăm: Celce ai nălţat 1runtea noastră, $1"nt eşti, Doamne


Cel ce s-a mpărtăşit !e insu1larea celei prea 2une, 7!am cel !in ţăr"nă şi nstricăciune a alunecat prin amăgirea 1emeii, !in 1emeie %ăz"n! pe Hristos a strigat:Cel ce pentru mine, ca mine Te-ai 1ăcut, $1"nt eşti, Doamne


7semenea la c&ip cu amestecarea cea !e #os !in ţăr"nă 1ăc"n!u-Te, Hristoase şi cumpărtăşirea trupului căzut, l-ai mpărtăşit pe acesta !e 1irea cea !umnezeiască, 8m1ăc"n!u-Te şi răm"n"n! Dumnezeu, Cel ce ai nălţat 1runtea noastră, $1"nt eşti,

Doamne


9etleeme, +mpăratul !omnilor 6u!eii, %eseleşte-te Că Cel ce paşte pe 6srael şi stă pe umeri !e Heru%imi, Hristos, !in tine strălucitor a ieşit şi a nălţat 1runtea noastrăşi peste toţi mpărăţeşte

15



&ntarea a "$a

Irmosul, Toiag !in ră!ăcina lui 6esei şi 1loare !intr-nsul, Hristoase, !in 5ecioarăai o!răslit, Cel 0ău!at, !in muntele cel cu um2ra !easă enit-ai, +ntrup"n!u-Te !incea neispitită !e 2ăr2at, Cel 1ără !e trup şi Dumnezeu $la%ă /uterii Tale, Doamne


Tu, Cel pe care !e !emult mai nainte 0-a numit 6aco2, 7şteptarea neamurilor, !inseminţia lui 6u!a ai răsărit, Hristoase şi puterea Damascului şi prăzile $amariei ai%enit să le primeşti, pre1ăc"n! nşelăciunea n cre!inţă plăcută lui Dumnezeu$la%ă /uterii Tale, Doamne


/e nţelepţii ucenici ai cu%intelor %ră#itorului alaam, cel !e !emult, pe cititorii nstele, pe cei ce se a!uceau p"rgă !in păg"ni, !e 2ucurie i-ai umplut, răsărin!u-leTu, $tăp"ne, stea !in 6aco2 şi i-ai primit cu a!e%ărat pe aceia care 'i-au a!us !aruri

2ine primite


Ca ploaia pe l"nă Te-ai pogor"t n p"ntecele 5ecioarei, Hristoase şi ca nişte picăturice picură pe păm"nt au căzut naintea Ta, "ntuitorule, etiopienii şi tarsienii,insulele ara2ilor, $a2a şi cei ce stăp"nesc tot păm"ntul mi!ienilor $la%ă /uteriiTale, Doamne

&ntarea a .$a

Irmosul, Dumnezeu 1iin! al păcii, Tată al n!urărilor, ai trimis nouă pe +ngerul$1atului Tău celui mare, !ăruin!u-ne pace; !eci po%ăţuiţi 1iin! la lumina cu-noştinţei !e Dumnezeu, !e noapte m"nec"n!, Te slă%im pe Tine, 6u2itorule !e

oameni

Stih, Slavă ?ie, <amne, Slavă ?ie>Cu ro2ii Te-ai nscris, poruncii Cezarului plec"n!u-Te şi pe noi, cei ce eram ro2i%ră#maşului şi păcatului, ne-ai eli2erat, Hristoase; sărăcin! cu totul pentru noi şi pecel !in ţăr"nă prin unire şi mpărtăşire l-ai n!umnezeit

16




6ată 5ecioara, precum s-a zis !e !emult, n p"ntece zămislin!, a născut pe Dumne-zeu, Cel ce $-a 1ăcut 8m şi a rămas 5ecioară, prin care mpăc"n!u-ne noi păcătoşiicu Dumnezeu, pe aceasta ce este cu a!e%ărat Născătoare !e Dumnezeu, cucre!inţă, o lău!ăm

&ntarea a /$a

Irmosul, Din p"ntece pe 6ona, ca pe un prunc, l-a lepă!at 1iara mării, precum l-a primit 6ar Cu%"ntul n 5ecioară $ălăşluin!u-$e şi Trup lu"n!, a ieşit lăs"n!-onestricată; că Cel ce n-a pătimit stricăciune, pe Ceea ce 0-a născut a păzit-one%ătămată


enit-a +ntrup"n!u-$e Hristos, Dumnezeul nostru, pe care Tatăl !in p"ntece mainainte !e 0ucea1ăr 0-a Născut şi Cel ce ţine 1r"nele /reacuratelor /uteri n ieslea!o2itoacelor este Culcat; cu scutece este +n1ăşat, !ar !ezleagă legăturile cele cumulte mpletituri ale păcatelor


/runc t"năr !in 1răm"ntătura lui 7!am $-a Născut 5iul şi $-a !at cre!incioşilor7cesta este /ărinte şi Domn al %eacului ce %a să 1ie şi $e c&eamă +nger !e mare$1at 7cesta este Dumnezeu tare, Care ţine c"rmuirea 1ăpturii

Con!ac, glasul al -lea !o'o0ie, 5ecioara astăzi, pe Cel mai presus !e 1iinţă naşteşi păm"ntul peştera Celui Neapropiat a!uce +ngerii cu păstorii sla%oslo%esc şimagii cu $teaua călătoresc Că pentru noi s-a născut /runc T"năr, Dumnezeu, Celmai nainte !e %eci

&ntarea a %$a

Irmosul, Tinerii n !reapta cre!inţă 1iin! crescuţi, păg"neasca poruncă ne2ăg"n!-on seamă, !e groaza 1ocului nu s-au nspăim"ntat; ci n mi#locul %ăpăii st"n!, auc"ntat: Dumnezeul părinţilor, 2ine eşti cu%"ntat


17



/ăstorii cei ce petreceau noaptea n c"mp au primit cu spaimă arătarea 0uminii; că$la%a Domnului i-a ncon#urat cu strălucire şi +ngerul le-a strigat: c"ntaţi, că $-anăscut Hristos Dumnezeul părinţilor, 2ine eşti cu%"ntat


Deo!ată cu cu%"ntul +ngerului, 8ştile cereşti au strigat: Slavă întru cei de sus lui <umnezeu i e ăm#nt ace, între ameni bunăvire. Hristos a $trălucitDumnezeul părinţilor, 2ine eşti cu%"ntat


Ce cu%"nt este acesta, zis-au păstorii eniţi să %e!em pe Cel ce $-a născut, peDumnezeu Hristos .i a#ung"n! la 9etleem s-au nc&inat 0ui şi Celei ce 0-a născut,

c"nt"n!: Dumnezeul părinţilor, 2ine eşti cu%"ntat

&ntarea a 1$a

Irmosul, Cuptorul cel răcorit a nc&ipuit c&ipul inunii celei mai presus !e 1ire;că nu a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici 5ocul Dumnezeirii p"ntecele5ecioarei, n care a intrat /entru aceasta, c"nt"n!, să strigăm: să 2inecu%"ntezetoată 1ăptura pe Domnul şi să-0 prea nalţe ntru toţi %ecii

Stih, Slavă ?ie, <amne, Slavă ?ie>5iica 9a2ilonului trage la sine, !in $ion, pe tinerii lui Da%i! cei ro2iţi şi trimiteslugi pe magii a!ucători !e !aruri, ca să se roage 1iicei lui Da%i!, Celei primitoare!e Dumnezeu /entru aceasta, c"nt"n! să strigăm: să 2inecu%"nteze toată 1ăptura

pe Domnul şi să-0 prea nalţe ntru toţi %ecii


<alea a n!epărtat organele c"ntării, că 1iii $ionului n-au mai c"ntat c"ntări n

păm"nt străin; iar Hristos, Cel ce a răsărit n 9etleem, a stricat toată nşelăciunea9a2ilonului şi armonia c"ntăreţilor /entru aceasta c"nt"n!, să strigăm: să

2inecu%"nteze toată 1ăptura pe Domnul şi să-0 prea nalţe ntru toţi %ecii


18



/răzile mpărătesei $ionului şi 2ogăţia cea agonisită cu sa2ia le-a luat 9a2ilonul;!ar Hristos cu po%ăţuirea $telei a tras n $ion %istieriile acestuia şi pe agii cei nstele cititori /entru aceasta c"nt"n!, să strigăm: să 2inecu%"nteze toată 1ăptura peDomnul şi să-0 prea nalţe ntru toţi %ecii

&ntarea a 2$a

Stih, Mărete, su0lete al meu, e cea mai cinstită i mai mărită dec#t @tile celede sus, e =eciara 8reacurată, de <umnezeu Aăscătarea.

Irmosul, Taină minunată şi neo2işnuită %ă!, cer 1iin! peştera, $caun !e Heru%imi5ecioara, ieslea sălăşluire, ntru care $-a culcat Cel Nencăput, Hristos Dumnezeu,

pe Care lău!"n!u-0 +l slă%im

Stih, Mărete, su0lete al meu, e <umnezeu, &el ce S-a născut cu ru din=eciară.

Stih, Mărete, su0lete al meu, e măratul, &el ce S-a născut în eteră din=eciară.

+roparul, inunata mergere a $telei celei noi şi neo2işnuite, !e cur"n! i%ită,naintea căreia se plecau cerurile, %ăz"n!-o magii, au mărturisit pe Hristos+mpăratul născut pe păm"nt, n 9etleem, spre m"ntuirea noastră

Stih, Mărete, su0lete al meu, e <umnezeu, &ăruia I S-au înc*inat ma!ii.

Stih, Mărete, su0lete al meu, e &el ce a 0st vestit de Stea ma!ilr.

+roparul, agii ntre2"n!: un!e este /runcul +mpărat, Cel !e cur"n! Născut, aCărui $tea s-a arătat, că am %enit să ne nc&inăm 0ui, s-a m"niat 6ro! şi s-atul2urat, semeţin!u-se luptătorul mpotri%a lui Dumnezeu, a omor pe Hristos

Stih, Mărete, su0lete al meu, e 8reacurata =eciară i sin!ura de <umnezeu

Aăscătarea, care a născut e rists măratul.

Stih, Ma!ii i ăstrii au venit să se înc*ine lui rists, &elui ce S-a născut încetatea Betleemului.

19



+roparul, Cunoscut-a cu !ina!insul 6ro! %remea $telei, prin ale cărei po%ăţuiri s-au nc&inat magii n 9etleem lui Hristos, cu !aruri şi !e +nger 1iin! po%ăţuiţi cătreţara lor, au lăsat 2at#ocorit pe cumplitul ucigător !e prunci

Stih, 6stăzi =eciara nate e Stă#nul înăuntru, în eteră>Irmosul, ai lesne este, 5ecioară, pentru noi să iu2im tăcerea, căci este lucruneprime#!ios, !ec"t a mpleti !in !ragoste c"ntări cu os"r!ie alcătuite, căci estelucru ane%oios Ci, o, aică, pe c"t 2ine%oieşti !ă-ne şi nouă această putere

Stih, 6stăzi Stă#nul Se nate ca un 8runc din =eciară.

Stih, 6stăzi ăstrii văd e M#ntuitrul în scutece în0ăat i în iesle culcat.

Stih, 6stăzi Stă#nul &el Aeiăit în scutece Se în0aă ca un 8runc.

Stih, 6stăzi tată zidirea se bucură i se veselete, că rists S-a născut dint#năra =eciară.

+roparul, C&ipurile cele nelămurite şi um2rele %ăz"n!u-le s1"rşite, o, aică/reacurată a Cu%"ntului, Cel ce $-a arătat !e cur"n! !in uşă ncuiată şi socotin! a1i =l 0umina a!e%ărului, !upă %re!nicie 2inecu%"ntăm p"ntecele tău

Stih, 8uterile cereti vestesc lumii e M#ntuitrul, <mnul i Stă#nul, &el ce S-a născut.

+n loc !e Slavă atălui i =iului i S0#ntului <u*.

Stih, Mărete, su0lete al meu, Stă#nirea <umnezeirii &elei în rei Istasuri i Aedesăr/ită.

+n loc !e i acum i ururea i în vecii vecilr. 6min (a Aăscătarei).

Stih, Mărete, su0lete al meu, e &el ce ne-a izbăvit e ni din blestem.

+roparul, Dorul !o2"n!in!u-şi şi n%re!nicin!u-se !e %enirea lui Hristos, poporulcel plăcut lui Hristos se roagă acum, cu lacrimi, să-i !ai, /reacurată 5ecioară şi&arul naşterii celei !e a !oua, cel !e %iaţă 1ăcător, ca să se nc&ine $trălucirii tale

20



&atavasie,Taină minunată şi neo2işnuită %ă!, cer 1iin! peştera, $caun !e Heru%imi5ecioara, ieslea sălăşluire, ntru care $-a culcat Cel Nencăput, Hristos Dumnezeu,

pe Care, lău!"n!u-0 +l slă%im

&atavasie, ai lesne este, 5ecioară, pentru noi să iu2im tăcerea, căci este lucru

neprime#!ios, !ec"t a mpleti !in !ragoste c"ntări cu os"r!ie alcătuite, căci estelucru ane%oios Ci, o, aică, pe c"t 2ine%oieşti !ă-ne şi nouă această putere

$e!elna, glasul al >-lea !o'o0ie, /orunca cea cu taină lu"n!-o ntru cunoştinţă,cel 1ără !e trup, n casa lui 6osi1 !egra2 a stătut nainte, zic"n! celei ce nu ştia !enuntă: Cel ce a plecat cu pogor"rea cerurile ncape, 1ără sc&im2are, tot ntru tine/e Care şi %ăz"n!u-0 n p"ntecele Tău, lu"n! c&ip !e ro2, mă spăim"ntez a strigacătre tine: 9ucură-te, ireasă, pururea 5ecioară

$ă se 2ucure cerul, să se %eselească păm"ntul Că $-a născut pe păm"nt ielul luiDumnezeu, !"n! iz2ă%irea lumii Cu%"ntul, Cel ce era n $"nurile Tatălui, a ieşit1ără !e săm"nţă !in 5ecioară; !e 7cela magii s-au nspăim"ntat, %ăz"n!u-0născ"n!u-$e n 9etleem ca un /runc; pe Care toate +l slă%esc

&anon 'e rugăciune la !raznicul Naşterii Domnului (&răciunul) (3)

21



+ropar la praznicul Naşterii Domnului (Crăciunului), glasul al 4-lea: Naşterea Ta,Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că ntru !"nsa ceice slu#eau stelelor !e la $tea s-au n%ăţat să se nc&ine 'ie, $oarelui !reptăţii şi săTe cunoască pe Tine, ăsăritul Cel !e sus, Doamne, $la%ă 'ie

+ropar la praznicul Naşterii Domnului (Crăciunului), glasul al *-lea: +n Taină Te-ai născut n peşteră, !ar cerul pe Tine tuturor Te-a propo%ă!uit, pun"n! $teaua

nainte ca o gură, "ntuitorule .i a a!us 'ie pe magi, care 'i s-au nc&inat cucre!inţă; mpreună cu care miluieşte-ne pe noi

+ropar la praznicul Naşterii Domnului (Crăciunului), glasul al *-lea: ăsărit-ai,Hristoase, ca un $oare nţelegător al !reptăţii; şi $teaua Te-a arătat ncăput n

peşteră, pe Tine, Cel Nencăput /e magi i-ai n!reptat spre nc&inarea Ta, cu carempreună Te slă%im, Dătătorule !e %iaţă, $la%ă 'ie

&ntarea *

Irmosul, inune 1ăc"n! a m"ntuit pe popor, $tăp"nul, usc"n! oarec"n! %alulmării .i !in 5ecioară născ"n!u-$e, ne-a !esc&is calea spre ceruri /e Cel !e o5iinţă cu Tatăl şi cu noi oamenii +l slă%imStih, Slavă ?ie, <amne, Slavă ?ie>

22



/"ntecele s1"nt a purtat pe Cu%"ntul Cel +nc&ipuit c"n!%a n rugul ce ar!ea şi nu semistuia, Dumnezeu 1iin! şi n c&ip omenesc %ăzut, Care a !ezlegat !in 2lestemulcel !e !emult p"ntecele =%ei, pe 7cela +l slă%im


$teaua a arătat magilor pe Cu%"ntul, Cel ce a %enit să oprească păcatul /e Celilosti% n peşteră săracă şi n scutece %ăz"n!u-0 ei n1ăşat, s-au 2ucurat !e =l, ca!e un 8m şi Domn

&atavasie, Hristos $e naşte, slă%iţi-0 Hristos !in ceruri, nt"mpinaţi-0 Hristos pe păm"nt, nălţaţi-%ă C"ntaţi Domnului tot păm"ntul şi cu %eselie lău!aţi-0 popoare,că $-a prea slă%it

&atavasie, inune 1ăc"n! a m"ntuit pe popor, $tăp"nul, usc"n! oarec"n! %alulmării .i !in 5ecioară născ"n!u-$e, ne-a !esc&is calea spre ceruri /e Cel !e o5iinţă cu Tatăl şi cu noi oamenii +l slă%im

&ntarea a -$a

Irmosul, ino spre c"ntarea ro2ilor Tăi, 9unule, smerin! spr"nceana nălţată a%ră#maşului; păzin!, 5ericite 7tot%ăzătorule, pe c"ntăreţi mai presus !e păcat,ntăriţi neclintit pe temeiul cre!inţei


Naşterea s1"ntă a celei /reacurate, mai presus !e g"n! %ăz"n!-o păstorii, s-aun1ricoşat !e inunea cea mare +ngerii c"nt"n!, lău!au pe $tăp"nul, 1ără săm"nţă+ntrupat !in 5ecioară


Din nălţimea cerului, +mpăratul %ine la noi, !in Curata 5ecioară, Dumnezeu 1iin!,

!ar n %remea !in urmă Cu%"nt +ntrupat; ca să c&eme la $ine !in stricăciune peomul cel zi!it nt"i

&atavasie, 5iului, Celui Născut 1ără stricăciune !in Tatăl mai nainte !e %eci şimai pe urmă !in 5ecioară +ntrupat 1ără săm"nţă, lui Hristos Dumnezeu să-6strigăm: Cel ce ai nălţat 1runtea noastră, $1"nt eşti, Doamne

23



&atavasie, ino spre c"ntarea ro2ilor Tăi, 9unule, smerin! spr"nceana nălţată a%ră#maşului; păzin!, 5ericite 7tot%ăzătorule, pe c"ntăreţi mai presus !e păcat,ntăriţi neclintit pe temeiul cre!inţei

&ntarea a "$aIrmosul, +nnoirea neamului omenesc !e !emult c"nt"n! proorocul 7%acum, mainainte a %estit-o, n%re!nicin!u-se n c&ip !e negrăit a-i %e!ea +ntruc&iparea; că/runc t"năr !in muntele 5ecioarei a ieşit Cu%"ntul, spre nnoirea popoarelor


+ntocmai la c&ip cu oamenii %enit-ai, !e %oie lu"n! Trup !in 5ecioară, Doamne; casă-i curăţeşti pe toţi !e %eninul şarpelui, a!uc"n!u-i !in porţile ia!ului la 0umina

cea !e %iaţă purtătoare


Toţi cei ce eraţi cu1un!aţi n pierzare, iz2ă%in!u-%ă !e su2 m"na celui rău, ri!icaţi-%ă cu c"ntări !e lau!ă, slă%in! pe Hristos, pe 9ine1ăcătorul, Cel ce a %enit la noi!in marea 0ui milă


Din ră!ăcina lui 6esei o!răslin!, &otarul 1irii l-ai !epăşit, 5ecioară; căci tu ai născut pe Cu%"ntul Tatălui Cel 1ără !e ani, precum a 2ine%oit; Care te-a păzit nestricată,$tăp"nă

&atavasie, Toiag !in ră!ăcina lui 6esei şi 1loare !intr-nsul, Hristoase, !in 5ecioarăai o!răslit, Cel 0ău!at, !in muntele cel cu um2ră !easă enit-ai, +ntrup"n!u-Te !incea neispitită !e 2ăr2at, Cel 1ără !e trup şi Dumnezeu $la%ă /uterii Tale, Doamne

&atavasie, +nnoirea neamului omenesc !e !emult c"nt"n! proorocul 7%acum, mai

nainte a %estit-o, n%re!nicin!u-se n c&ip !e negrăit a-i %e!ea +ntruc&iparea; că/runc t"năr !in muntele 5ecioarei a ieşit Cu%"ntul, spre nnoirea popoarelor

&ntarea a .$a

24



Irmosul, Din noaptea lucrurilor ntunecatei rătăciri, curăţire eşti, Hristoase, nouăcelor ce c"ntăm acum 'ie c"ntare cu pri%eg&ere, ca unui 5ăcător !e 2ine; să %ii!ăruin!u-ne şi cărare lesnicioasă, pe care um2l"n!, %om a1la lau!ă


Cumplita %ra#2ă ntre 3i!itor şi 1ăptură prin %enirea $a tăin!-o $tăp"nul, a pier!ut!e tot pe pierzătorul %ră#maş şi lumea unin! cu /uterile cele !e sus, a apropiat pe3i!itor !e oameni


Neamul ce era altă!ată n um2ră a %ăzut acum 0umină strălucită; iar pe cei păg"ni5iul a!uc"n!u-i Tatălui moştenire, a mpărtăşit &ar tainic acolo un!e stăp"nea

nainte păcatul

&atavasie, Dumnezeu 1iin! al păcii, Tată al n!urărilor, ai trimis nouă pe +ngerul$1atului Tău celui are, !ăruin!u-ne pace; !eci po%ăţuiţi 1iin! la luminacunoştinţei !e Dumnezeu, !e noapte m"nec"n!, Te slă%im pe Tine, 6u2itorule !eoameni

&atavasie, Din noaptea lucrurilor ntunecatei rătăciri, curăţire eşti, Hristoase, nouăcelor ce c"ntăm acum 'ie c"ntare cu pri%eg&ere, ca unui 5ăcător !e 2ine; să %ii

!ăruin!u-ne şi cărare lesnicioasă, pe care um2l"n!, %om a1la lau!ă&ntarea a /$a

Irmosul, /etrec"n! 6ona n a!"ncurile mării, se ruga să %ină %alul şi să-l aline 6ar eu, rănit 1iin! cu a tiranului săgeată, pe Hristos, /ierzătorul celor răi, +l c&em!egra2 să %ină spre a mea alinare


Cu%"ntul, Cel ce este Dumnezeu !in nceput, %ăz"n! 1irea cea !e #os neputincioasă,o ntăreşte, aşez"n!u-$e +nsuşi ca o a !oua +mpărtăşire şi o arată slo2ozită !e

patimi


25



7 %enit Hristos !in coasta lui 7%raam, pe cei rău căzuţi n păcate !e moarte %r"n!să-i ri!ice =l, Cel ce stă n 0umină şi care ca un /runc n iesle $e co2oară, !in

2unătate spre m"ntuirea lumii

&atavasie,Din p"ntece pe 6ona, ca pe un prunc, l-a lepă!at 1iara mării, precum l-a

primit 6ar Cu%"ntul n 5ecioară $ălăşluin!u-$e şi Trup lu"n!, a ieşit lăs"n!-onestricată; că Cel ce n-a pătimit stricăciune, pe ceea ce 0-a născut a păzit-one%ătămată

&atavasie, /etrec"n! 6ona n a!"ncurile mării, se ruga să %ină %alul şi să-l aline6ar eu, rănit 1iin! cu a tiranului săgeată, pe Hristos, /ierzătorul celor răi, +l c&em!egra2 să %ină spre a mea alinare

Con!ac, glasul al -lea !o'o0ie, 5ecioara astăzi, pe Cel mai presus !e 1iinţă naşte

şi păm"ntul peştera Celui Neapropiat a!uce +ngerii cu păstorii sla%oslo%esc şimagii cu $teaua călătoresc Că pentru noi s-a născut /runc t"năr, Dumnezeu, Celmai nainte !e %eci

&ntarea a %$a

Irmosul, De !ragostea +mpăratului a toate 1iin! aprinşi tinerii, 2at#ocorit-au pă-g"na lim2ă cea &ulitoare, a tiranului celui ce se m"nia 1ără măsură; !e la aceia s-an!epărtat 1ocul cel mult, !e la cei ce grăiau $tăp"nului: n %eci 2ine eşti cu%"ntat


ăpaia !e 1oc, ca un turn ri!icat, pe necre!incioşi puternic i-a nimicit; iar !e tineriicei cu !reapta cre!inţă nici nu s-a atins, păziţi 1iin! !e Domnul; că i-a rourat,

pentru !reapta lor cre!inţă


/e cel potri%nic oamenilor, Hristoase, +ntrup"n!u-Te, amarnic l-ai ruşinat .i

2ogăţie !e n!umnezeire ne-ai a!us nouă, celor ce nă!ă#!uim, care am căzut !e susn ntuneric


26



/ăcatul lumii cel cu totul săl2atic, ce se nălţa plin !e nelegiuire, Tu l-ai nimicit cu puterea cea mare .i pe cei ţinuţi !e el mai nainte, +ntrup"n!u-Te, i-ai m"ntuit caun 9un

&atavasie,Tinerii n !reapta cre!inţă 1iin! crescuţi, păg"neasca poruncă ne2ăg"n!-

o n seamă, !e groaza 1ocului nu s-au nspăim"ntat; ci n mi#locul %ăpăii st"n!, auc"ntat: Dumnezeul părinţilor, 2ine eşti cu%"ntat

&atavasie, De !ragostea +mpăratului a toate 1iin! aprinşi tinerii, 2at#ocorit-au păg"na lim2ă cea &ulitoare, a tiranului celui ce se m"nia 1ără măsură; !e la aceia s-a n!epărtat 1ocul cel mult, !e la cei ce grăiau $tăp"nului: n %eci 2ine eşticu%"ntat

&ntarea a 1$a

Irmosul, Tinerii, cei nearşi !e 1oc n 0egea %ec&e, au nc&ipuit p"ntecele cel nearsal 5ecioarei, care mai presus !e 1ire a născut, pecetluită 1iin! şi am"n!ouă lucr"n!o 1acere !e minuni, pe popoare la c"ntare le ri!ică Darul


Toată 1ăptura cu mult cutremur scăp"n! !e ispitirea !e !emult a celui rău, cutinereţe lau!ă pe Cu%"ntul, Cel ce $-a smerit şi-0 slă%eşte cu 1rică; stricată 1iin!,

!ar tot nă!ă#!uieşteStih, Slavă ?ie, <amne, Slavă ?ie>

enit-ai la noi să ntorci 1irea oamenilor la păşunea cea n1lorită !in munţii pustiei,Tu, i!icarea lumii şi să nimiceşti puterea %ră#maşului, arăt"n!u-Te 8m, eşnicule$tăp"n

&atavasie, Cuptorul cel răcorit a nc&ipuit c&ipul inunii celei mai presus !e 1ire;că nu a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici 5ocul Dumnezeirii p"ntecele

5ecioarei, n care a intrat /entru aceasta, c"nt"n!, să strigăm: să 2inecu%"ntezetoată 1ăptura pe Domnul şi să-0 prea nalţe ntru toţi %ecii

&atavasie,Tinerii, cei nearşi !e 1oc n 0egea %ec&e, au nc&ipuit p"ntecele celnears al 5ecioarei, care mai presus !e 1ire a născut, pecetluită 1iin! şi am"n!ouălucr"n! o 1acere !e minuni, pe popoare la c"ntare le ri!ică Darul

27



&ntarea a 2$a

Stih, Mărete, su0lete al meu, e cea mai cinstită i mai mărită dec#t @tile celede sus, e =eciara 8reacurată, de <umnezeu Aăscătarea.

Irmosul, Taină minunată şi neo2işnuită %ă!, cer 1iin! peştera, $caun !e Heru%imi5ecioara, ieslea sălăşluire, ntru care $-a culcat Cel Nencăput, Hristos Dumnezeu,

pe Care lău!"n!u-0 +l slă%im

Stih, Mărete, su0lete al meu, e <umnezeu, &el ce S-a născut cu ru din=eciară.

Stih, Mărete, su0lete al meu, e măratul, &el ce S-a născut în eteră din=eciară.

+roparul, inunata mergere a $telei celei noi şi neo2işnuite, !e cur"n! i%ită,naintea căreia se plecau cerurile, %ăz"n!-o magii, au mărturisit pe Hristos+mpăratul Născut pe păm"nt, n 9etleem, spre m"ntuirea noastră

Stih, Mărete, su0lete al meu, e <umnezeu, &ăruia I S-au înc*inat ma!ii.

Stih, Mărete, su0lete al meu, e &el ce a 0st vestit de Stea ma!ilr.

+roparul, agii ntre2"n!: un!e este /runcul +mpărat, Cel !e cur"n! Născut, aCărui $tea s-a arătat, că am %enit să ne nc&inăm 0ui, s-a m"niat 6ro! şi s-atul2urat, semeţin!u-se luptătorul mpotri%a lui Dumnezeu, a omor pe Hristos

Stih, Mărete, su0lete al meu, e 8reacurata =eciară i sin!ura de <umnezeu Aăscătarea, care a născut e rists măratul.

Stih, Ma!ii i ăstrii au venit să se înc*ine lui rists, &elui ce S-a născut încetatea Betleemului.

+roparul, Cunoscut-a cu !ina!insul 6ro! %remea $telei, prin ale cărei po%ăţuiri s-au nc&inat magii n 9etleem lui Hristos, cu !aruri şi !e +nger 1iin! po%ăţuiţi cătreţara lor, au lăsat 2at#ocorit pe cumplitul ucigător !e prunci

Stih, 6stăzi =eciara nate e Stă#nul înăuntru, în eteră>

28



Irmosul, ai lesne este, 5ecioară, pentru noi să iu2im tăcerea, căci este lucruneprime#!ios, !ec"t a mpleti !in !ragoste c"ntări cu os"r!ie alcătuite, căci estelucru ane%oios Ci, o, aică, pe c"t 2ine%oieşti !ă-ne şi nouă această putere

Stih, 6stăzi Stă#nul Se nate ca un 8runc din =eciară.Stih, 6stăzi ăstrii văd e M#ntuitrul în scutece în0ăat i în iesle culcat.

Stih, 6stăzi Stă#nul &el Aeiăit în scutece Se în0aă ca un 8runc.

Stih, 6stăzi tată zidirea se bucură i se veselete, că rists S-a născut din#năra =eciară.

+roparul, C&ipurile cele nelămurite şi um2rele %ăz"n!u-le s1"rşite, o, aică

/reacurată a Cu%"ntului, Cel ce $-a arătat !e cur"n! !in uşă ncuiată şi socotin! a1i =l 0umina a!e%ărului, !upă %re!nicie 2inecu%"ntăm p"ntecele tău

Stih, 8uterile cereti vestesc lumii e M#ntuitrul, <mnul i Stă#nul, &el ce S-a născut.

+n loc !e Slavă atălui i =iului i S0#ntului <u*.

Stih, Mărete, su0lete al meu, Stă#nirea <umnezeirii &elei în rei Istasuri i

Aedesăr/ită.+n loc !e i acum i ururea i în vecii vecilr. 6min (a Aăscătarei).

Stih, Mărete, su0lete al meu, e &el ce ne-a izbăvit e ni din blestem.

+roparul, Dorul !o2"n!in!u-şi şi n%re!nicin!u-se !e %enirea lui Hristos, poporulcel plăcut lui Hristos se roagă acum, cu lacrimi, să-i !ai, /reacurată 5ecioară şi&arul naşterii celei !e a !oua, cel !e %iaţă 1ăcător, ca să se nc&ine $trălucirii tale

&atavasie, Taină minunată şi neo2işnuită %ă!, cer 1iin! peştera, $caun !eHeru%imi 5ecioara, ieslea sălăşluire, ntru care $-a culcat Cel Nencăput, HristosDumnezeu, pe Care, lău!"n!u-0 +l slă%im

&atavasie, ai lesne este, 5ecioară, pentru noi să iu2im tăcerea, căci este lucruneprime#!ios, !ec"t a mpleti !in !ragoste c"ntări cu os"r!ie alcătuite, căci estelucru ane%oios Ci, o, aică, pe c"t 2ine%oieşti !ă-ne şi nouă această putere

29



$e!elna, glasul al >-lea !o'o0ie, /orunca cea cu taină lu"n!-o ntru cunoştinţă,cel 1ără !e trup, n casa lui 6osi1 !egra2 a stătut nainte, zic"n! celei ce nu ştia !enuntă: Cel ce a plecat cu pogor"rea cerurile ncape, 1ără sc&im2are, tot ntru tine/e Care şi %ăz"n!u-0 n p"ntecele Tău, lu"n! c&ip !e ro2, mă spăim"ntez a strigacătre tine: 9ucură-te, ireasă, pururea 5ecioară

$ă se 2ucure cerul, să se %eselească păm"ntul Că $-a născut pe păm"nt ielul luiDumnezeu, !"n! iz2ă%irea lumii Cu%"ntul, Cel ce era n $"nurile Tatălui, a ieşit1ără !e săm"nţă !in 5ecioară; !e 7cela magii s-au nspăim"ntat, %ăz"n!u-0născ"n!u-$e n 9etleem ca un /runc; pe Care toate +l slă%esc

30



Acatistul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos

4ugăciunile 5ncepătoare

n numele atălui, i al =iului i al S0#ntului <u*. 6min. Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie > Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie > Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie >

mărate ceresc, M#n!#ietrule, <u*ul 6devărului, care retutindenea eti, i tate le imlineti, Cistierul bunătă/ilr i <ătătrule de via/ă, vin i tesălăluiete întru ni, i ne cură/ete e ni de tată intinăciunea, i m#ntuiete,

Bunule, su0letele nastre.

S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni. S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni. S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni.

Slavă atălui i =iului i S0#ntului <u*. i acum i ururea i în vecii vecilr. 6min.

31



8reas0#ntă reime, miluiete-ne e ni; <amne, cură/ete ăcatele nastre; Stă#ne, iartă 0ărădele!ile nastre; S0inte, cercetează i vindecă neutin/ele nastre, entru numele ău.

<amne, miluiete > <amne, miluiete > <amne, miluiete >


atăl nstru, &are eti în ceruri, s0in/ească-se numele ău, vie îmără/ia a, 0acă-se via a recum în cer aa i e ăm#nt. 8#inea nastră cea sre 0iin/ă

dă-ne- nuă astăzi. i ne iartă nuă !realele nastre, recum i ni iertăm !rei/ilr ntri. i nu ne duce e ni în isită, ci ne izbăvete de cel rău. &ă a aeste mără/ia i uterea i slava, a atălui i a =iului i a S0#ntului <u*, acumi ururea i în vecii vecilr. 6min.

Miluiete-ne e ni, <amne, miluiete-ne e ni, că nerice#ndu-ne de nici unrăsuns, această ru!ăciune aducem ?ie, ca unui Stă#n, ni, ăcătii rbii ăi,miluiete-ne e ni.

Slavă atălui i =iului i S0#ntului <u*. <amne, miluiete-ne e ni, că întru ine am nădăDduit; nu e m#nia e ni 0arte, nici meni 0ărădele!ile nastre, ci caută i acum ca un Milstiv i neizbăvete e ni de vrăDmaii ntri, că u eti <umnezeul nstru i ni suntem

rul ău, t/i lucrul m#inilr ale i numele ău c*emăm.

i acum i ururea i în vecii vecilr. 6min.

%a milstivirii desc*ide- nuă,binecuv#ntată Aăscătare de <umnezeu, ca să

nu ierim cei ce nădăDduim întru tine, ci să ne m#ntuim rin tine din nevi, cătu eti m#ntuirea neamului cretinesc.

&rezul &red ntr-%nul <umnezeu, atăl 6t/iitrul, =ăcătrul cerului i al ăm#ntului,al tuturr celr văzute i nevăzute.

32



i întru %nul <mn Iisus rists, =iul lui <umnezeu, %nul-Aăscut, &are dinatăl S-a născut, mai înainte de t/i vecii. umină din umină, <umnezeuadevărat din <umnezeu adevărat, Aăscut, nu 0ăcut, &el de 0iin/ă cu atăl, rin&are tate s-au 0ăcut.

&are entru ni amenii i entru a nastră m#ntuire.S-a !r#t din ceruri i S-a întruat de la <u*ul S0#nt i din Maria =eciara i S-a 0ăcut m. i S-a răsti!nit entru ni în zilele lui 8ilat din 8nt, i a ătimit i S-a în!rat. i a înviat a treia zi duă Scrituri . i S-a suit la ceruri i ade de-a dreata atălui. i iarăi va să vină cu slavă, să

Dudece viii i mr/ii, 6 cărui mără/ie nu va avea s0#rit. i întru <u*ul S0#nt, <mnul de via/ă =ăcătrul, &are din atăl urcede,&ela ce îmreună cu atăl i cu =iul este înc*inat i slăvit, &are a !răit rin

rrci. ntru-una S0#ntă Sbrnicească i astlească Biserică,

Mărturisesc un btez întru iertarea ăcatelr, 6tet învierea mr/ilr i via/a veacului ce va să 0ie. 6min >

&on'acul *Tu, Doamne, ai ales !intre toate neamurile o /reacurată 5ecioară şi !in ea s-anăscut cu trupul 5iul Tău, Hristos Dumnezeul nostru, pentru care noi, ro2ii Tăi, +ţia!ucem, $tăp"ne, c"ntare !e mulţumire Tu nsă, a%"n! nespusă milosti%ire,iz2ă%eşte-ne !in toate necazurile, pe noi cei care c"ntăm: Iisuse, =iul lui

<umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, Slavă ?ie.

Icosul *ulţime !e ngeri s-a a!unat să %a!ă Naşterea cea negrăită şi %ăz"n! pe 3i!itorullor culcat n iesle ca un prunc, s-au mirat şi cu 1rică mare s-au nc&inat Celui

Născut şi Celei ce 0-a născut, c"nt"n!:$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu, Cel ce Te-ai născut !in Tatăl mai nainte !e %eci$la%ă 'ie, Cel ce toate le-ai 1ăcut mpreună cu Tatăl şi cu Du&ul;$la%ă 'ie, Cel ce ai %enit să m"ntuieşti pe cei pier!uţi;$la%ă 'ie, că ai luat c&ip !e ro2;$la%ă 'ie, /o%ăţuitorul celor rătăciţi;

$la%ă 'ie, "ntuitorul celor ce pier;$la%ă 'ie, Cel ce ai !ăr"mat peretele %ra#2ei;$la%ă 'ie, că iarăşi ai !esc&is raiul cel nc&is prin neascultare;$la%ă 'ie, că ai iu2it, n c&ip negrăit neamul omenesc;$la%ă 'ie, că ai pre1ăcut n Cer peştera !e pe păm"nt;$la%ă 'ie, că ai 1ăcut pe 5ecioara care Te-a născut, /restol !e &eru%imi;

Iisuse =iul lui <umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, slavă ?ie.

33



&on'acul al 3$leaăz"n! +ngerii cei netrupeşti pe $tăp"nul lor lu"n! trup !in /reacurata 5ecioară, s-au spăim"ntat şi au zis: preaslă%ită şi nepătrunsă este pentru noi această Taină şi cu1rică au c"ntat: 6liluia.

Icosul al 3$leaToată 1ăptura cea nţelegătoare s-a spăim"ntat şi mulţumin! c"ntă taina NaşteriiTale, $tăp"ne, iar puterile cereşti se 2ucură, glăsuin!: $la%ă intru cei !e sus, luiDumnezeu, şi păm"ntul cu oamenii se 2ucură, iar noi c"ntăm nencetat:$la%ă 'ie, Cel ce eşti slă%it intru cele !e sus ca Dumnezeu;$la%ă 'ie, Cel ce ai 1ăcut pace pe păm"nt;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai mpăcat cu Tatăl;$la%ă 'ie, Cel ce Te-ai arătat nouă pe păm"nt;$la%ă 'ie, Cel ce Te-ai ntrupat negrăit !in 1ecioară;

$la%ă 'ie, Cel ce ai strălucit ca o stea;$la%ă 'ie, că prin aceasta pe magi i-ai c&emat la nc&inare;$la%ă 'ie, Cel ce ai primit !arurile lor cu milosti%ire;$la%ă 'ie, Cel ce ai n%ăţat toată 1ăptura să slu#ească 'ie;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai nţelepţit pe noi să-'i c"ntăm 'ie;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai unit pe noi cu Tine;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai m"ntuit pe noi;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, slavă ?ie.

&on'acul al -$lea/uternic intru tărie, Dumnezeu al păcii şi Tată al 2unătăţilor ai %enit pe păm"nt săm"ntuieşti lumea ce pierea n necazuri 7cum, Tu Te naşti la 9etleem, ca un prunc,!in 5ecioară care s-a arată aică şi i#locitoare a m"ntuirii tuturor celor ceslă%esc ntruparea Ta cu c"ntarea: 6liluia.

Icosul al -$lea7%"n! pe aica Ta cea /reacurată rugătoare nencetată, %eselin!u-ne, c"ntămTaina ntrupării Tale, $tăp"ne, şi Naşterea !in 5ecioară 2ineplăcută lui Dumnezeu,grăin!:

$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu, Cel ce Te-ai ntrupat pentru noi;$la%ă 'ie, Cel ce Te-ai născut n c&ip negrăit !in 5ecioară;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai arătat nouă a!"ncul iu2irii Tale !e oameni;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iu2it pe noi n c&ip nespus;$la%ă 'ie, Cel ce ai căutat oaia cea pier!ută;$la%ă 'ie, Cel ce Te-ai 2ucurat cu ngerii !e găsirea ei;$la%ă 'ie, Cel ce ai pus-o pe umerii Tăi;

34



$la%ă 'ie, Cel ce ai !us-o la Tatăl;$la%ă 'ie, Cel ce ai 1ăcut cu oamenii şi cu ngerii o singură turmă;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai arătat nouă mare şi negrăită milă;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iu2it pe noi mai mult !ec"t toată zi!irea;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, slavă ?ie.&on'acul al "$lea5urtună !e g"n!uri n!oite a%"n! mai nainte nepri&ănitul 6osi1, acum, nlăuntrul

peşterii Dumnezeieşti, %e!e cele peaslă%ite ăz"n! insă că un om se naşte !in5ecioară, a nţeles !in lucrare că este Dumnezeu a!e%ărat şi !e aceea s-a nc&inat,c"nt"n!: 6liluia.

Icosul al "$lea7uzin! păstorii pe +ngerul ce le-a %estit că s-a născut "ntuitorul lumii n cetatea

lui Da%i!, au alergat n gra2ă şi 0-au %ăzut pe 7cesta n iesle ca un miel ne%ino%at,!in p"ntecele 5ecioarei născut, n iesle culcat şi au slu#it cu 2unăcu%iinţă Celei ce anăscut şi n 1aţa lui 6osi1 cu 1rică au stat, po%estin! cele spuse lor şi nc&in"n!u-seCelui Născut au zis:$la%ă 'ie, ielul lui Dumnezeu şi "ntuitorul lumii;$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu, Cel ce ne-ai arătat nouă minuni negrăite;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai n%re!nicit pe noi să ascultăm c"ntare ngerească;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai n%ăţat să Te slă%im mpreună cu ngerii;$la%ă 'ie, Cel ce ai nţelepţit pe ngeri şi pe oameni să-'i c"nte 'ie;

$la%ă 'ie, Cel ce ai 1ăcut 2ucurie pe păm"nt şi n ceruri;$la%ă 'ie, că pentru Tine se 2ucură cele cereşti cu cele păm"nteşti;$la%ă 'ie, că prin Tine se unesc cele păm"nteşti cu cele cereşti;$la%ă 'ie, Cel ce ai arătat neputincioasă puterea !ia%olului;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iz2ă%it !e c&inurile aceluia;$la%ă 'ie, 2ucuria negrăită a celor ce cre! n Tine;$la%ă 'ie, !ulceaţa nespusă a celor ce Te iu2esc pe Tine;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, cel ce e-ai întruat entru ni, slavă ?ie.

&on'acul al .$lea

$teaua cea mult strălucitoare %estin! Naşterea lui Hristos, a 1ost %ăzută !e magiicei iu2itori !e stele şi, con!uc"n!u-se !upă ea, au a#uns la Cel Nea#uns, 0-au %ăzut

pe Cel Ne%ăzut şi, 2ucur"n!u-se, 6-au c"ntat: 6liluia.

Icosul al .$leaăz"n! mpăraţii cal!eeni n m"inile 5ecioarei pe +mpăratul mpăraţilor, ce stăteaca pe un tron !e Heru%imi şi socotin! a 1i $tăp"nul, c&iar !acă a primit c&ip !e ro2,

35



s-au gră2it a-6 a!uce !aruri: aur, precum unui +mpărat a toate; tăm"ie, precum luiDumnezeu; smirnă, precum unui muritor şi, nc&in"n!u-se, 6-au c"ntat:$la%ă 'ie, Cel ce ai răsărit tuturor, lumină;$la%ă 'ie, Cel ce prin stea ne-ai c&emat să ne nc&inăm 'ie;$la%ă 'ie, Cel ce ai mustrat m"nia !e 1iară a lui 6ro!;$la%ă 'ie, Cel ce ai arătat la %e!ere uneltirea lui za!arnică;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iz2ă%it !e nşelăciunea acestuia;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai n%ăţat să ne nc&inăm 'ie, $oarele !reptăţii;$la%ă 'ie, Cel ce ai luminat toate cu lumina cunoştinţei;$la%ă 'ie, Cel ce prin Naşterea Ta ai lepă!at nc&inarea la i!oli;$la%ă 'ie, Cel ce ai nimicit stăp"nirea %ră#maşului p"nă la s1"rşit;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai n%ăţat să ne nc&inăm 'ie mpreună şi Tatălui şi Du&ului;$la%ă 'ie, Cel ce pentru noi ai z!ro2it capul şarpelui amăgitor;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iz2ă%it !e %eşnica moarte;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, &el ce entru ni e-ai întruat, Slavă ?ie.

&on'acul al /$leaestirile !umnezeieşti cele pentru Tine, "ntuitorule, mplinin!u-se, pe păm"ntTe-ai arătat, şi acum n peştera sărăcăcioasă Te-ai născut !in curata 5ecioară Tu

2ogat 1iin!, pentru noi !e 2ună %oie ai sărăcit, pentru ca oamenii să sem2ogăţească şi să-'i c"nte cu cre!inţă: 6liluia.

Icosul al /$lea

ăsărit-ai !in 5ecioară şi !in aica Ta Neispitită !e nuntă, 6isuse, lumin"n! precum soarele şi alung"n! minciuna ntunericului, iar !emonii neră2!"n! tăria Ta,"ntuitorule, toţi s-au cutremurat şi ia!ul %ăz"n! minunea, s-a temut, iar noi cumulţumire ţi c"ntăm:

Slavă ?ie, M#ntuitrul lumii;$la%ă 'ie, $1ăr"mătorul !emonilor;$la%ă 'ie, Cel ce ai n1ricoşat cu naşterea ta pe ncepătorul minciunii;$la%ă 'ie, Cel ce ai z!ro2it nc&inarea la i!oli;$la%ă 'ie, Cel ce ai luminat toate cu lumina cunoştinţei !e Dumnezeu;$la%ă 'ie, Cel ce ai izgonit ntunericul necunoştinţei;

$la%ă 'ie, Cel ce ca o /iatră ai iz%or"t tuturor apa m"ntuirii;$la%ă 'ie, Cel ce ai potolit setea lui 7!am şi a lui Da%i!;$la%ă 'ie, că prin Naşterea Ta, precum un soare toate le-ai luminat;$la%ă 'ie, Cel ce ai ncon#urat păm"ntul cu razele luminii &arului;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai arătat nouă pe păm"nt 1ăgă!uinţă;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iz2ă%it pe noi !e 2lestemul părintesc;


36



&on'acul al %$leaCr#nd să ne desceri taina cea din veac ascunsă, din tată zidirea ai alessluDitri ai tainei, M#ntuitrule. <e la în!eri e avriil, de la ameni e=eciară, din ceruri steaua, de e ăm#nt etera, unde ai binevit să te nati,

iar ni, minun#ndu-ne de în/eleciunea a cea ne!răită, c"ntăm: 7liluia

Icosul al %$lea5ăptură nouă Te-ai arătat, lu"n! trup 3i!itorule al tuturor; !in p"ntece 1ără săm"nţăai răsărit şi păstr"n!u-l nestricat ne-ai arătat pe i#locitoarea m"ntuirii, iar noic"ntăm:$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu, Cel ce ne-ai !at nouă amă pe aica milosti%irii ceTe-a născut;$la%ă 'ie, că pe aceasta şi !upă Naştere ai păstrat-o 5ecioară;$la%ă 'ie, Cel ce ai %enit să m"ntuieşti pe 7!am;

$la%ă 'ie, Cel ce ai potolit lacrimile;$la%ă 'ie, Cel ce ai %enit să m"ntuieşti toate;$la%ă 'ie, Cel ce ai rupt zapisul păcatelor noastre;$la%ă 'ie, Celui ce ne-ai arătat c&ipul smereniei;$la%ă 'ie, Cel ce pentru noi ai sărăcit;$la%ă 'ie, că prin sărăcia Ta pe noi ne-ai m2ogăţit;$la%ă 'ie, că ne-ai m2răcat cu &aina m"ntuirii;$la%ă 'ie, că prin iu2irea Ta pe noi ne-ai m"ntuit;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, Slavă ?ie.

&on'acul al 1$leaCăz#nd străină i reaslăvită Aaterea a ce s-a săv#rit în eteră, să neînstrăinăm mai mult de lumea cea deartă i mintea la cele dumnezeieti să suim. Că pentru aceasta s-a arătat Dumnezeu pe păm"nt om smerit, ca să-i ri!ice laCeruri pe cei ce c"ntă 0ui: 6liluia.

Icosul al 1$leaTot eşti iu2ire, tot eşti !ulceaţă pentru cei ce te iu2esc pe Tine, HristoaseDumnezeule, şi co2or"rea Ta Dumnezeiască o slă%im, că !in 1ecioară curată Te-ai

născut pe păm"nt ca să ne ri!ici la ceruri pe noi, cei ce +ţi c"ntăm:$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu,Cel ce pe păm"nt Te-ai născut;$la%ă 'ie, Cel ce n c&ip negrăit Te-ai ntrupat !in 5ecioară;$la%ă 'ie, că Te-ai arătat nouă;$la%ă 'ie, că !eparte 1iin!, pe noi la Tine ne-ai c&emat;$la%ă 'ie, că eşti a noastră 2ucurie nespusă;$la%ă 'ie, !ulceaţa inimilor noastre;

37



$la%ă 'ie, că prin Naşterea Ta lumina m"ntuirii ne-ai strălucit;$la%ă 'ie, Cel ce ai %ărsat lacrimi pentru m"ntuirea noastră;$la%ă 'ie, că prin acestea 1ocul patimilor noastre l-ai stins;$la%ă 'ie, că !e necurăţia patimilor ne-ai spălat;$la%ă 'ie, că !in moarte ne-ai curăţit;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, cel ce entru ni te-ai întruat, Slavă ?ie.

&on'acul al 2$leaată în/eleciunea i tată mintea în!erească i menească nu t să riceaăaina Aaterii ale ne!răite, ttui, reabunule Stă#ne, rimete dra!stea i credin/a nastră i ne m#ntuiete e ni care c"ntăm: 6liluia.

Icosul al 2$lea/e ritorii cei mult %or2itori i %e!em ne!umeriţi , ca pe nişte peşti 1ără !e glas,

neştiin! ce să spună !espre ntruparea Ta, $tăp"ne, că 1iin! Dumnezeu !esă%"rşitte-ai arătat şi om !esă%"rşit şi !in 5ecioară neispitită !e nuntă cum Te-ai născut

Noi nsă nepun"n! la n!oială această Taină, cu o singură cre!inţă Te slă%im,c"nt"n!:$la%ă 'ie, 6postasul nţelepciunii lui Dumnezeu;$la%ă 'ie, negrăită 9ucurie a tuturor;$la%ă 'ie, că pe nţelepţi i-ai arătat nenţelepţi;$la%ă 'ie, că pe cei ce Te-au ispitit i-ai ruşinat;$la%ă 'ie, că toată mpletitura !e 2asme ai stricat;

$la%ă 'ie, că pe toţi i-ai luminat cu lumina cunoştinţei !e Dumnezeu;$la%ă 'ie, că n toate cu nţelepciune ai lucrat;$la%ă 'ie, că pe mulţi cu pricepere i-ai luminat;$la%ă 'ie, că nouă calea m"ntuirii ne-ai arătat;$la%ă 'ie, că eşti a!"nc nea#uns !e milosti%ire;$la%ă 'ie, că eşti noian !e 2unătăţi şi !e iu2ire !e oameni;

Iisuse =iul lui <umnezeu, cel ce e-ai întruat entru ni, Slavă ?ie.

&on'acul al *6$lear"n! să m"ntuiască lumea ce se a1lă pe calea pierzării, ca un prunc se naşte !in

5ecioară şi n scutece n iesle se n1aşă, !ezleg"n! legăturile cele multe ale păcatelor noastre: El este =iu al lui <umnezeu i se arată =iu al =eciarei> .i petoate cu nţelepciune le tocmeşte ca să m"ntuiască pe cei ce c"ntă 0ui: 7liluia

Icosul al *6$lea/eretele şi st"lpul răutăţii celei potri%nice lui Dumnezeu şi ro! al 1ără!elegii s-aarătat 6ro! , %r"n! să ia %iaţa /runcului 6isus şi pe pruncii cei ne%ino%aţi i-a secerat

38



cu sa2ia, precum spicele necoapte ale ţarinii, iar noi, lepă!"n! orice răutate ainimilor noastre $ă-0 proslă%im pe cel ce a %enit să ne m"ntuiască şi să-i c"ntăm:$la%ă 'ie, Cel ce uneltirea lui 6ro! za!arnică ai arătat-o;$la%ă 'ie, că pruncii ucişi !e acesta cu ngerii i-ai numărat;$la%ă 'ie, pierzătorul răutăţii;$la%ă 'ie, n%ăţătorul smereniei şi n!reptătorul celor rătăciţi;$la%ă 'ie, Cel ce ai luminat tuturor lumina !reptăţii;$la%ă 'ie, Cel ce ai n%ăţat pe toţi smerenia şi 2l"n!eţea;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai n%ăţat a te cunoaşte pe Tine;$la%ă 'ie, că prin Naşterea Ta ai s1inţit p"ntecele ce Te-a născut;$la%ă 'ie, Cel ce ai primit !aruri !e la magi şi !e la păstori;$la%ă 'ie, că şi pe cele necu%"ntătoare le-ai n%ăţat a slu#i 'ie;$la%ă 'ie, Cel ce ai s1inţit toată 1ăptura;

Iisuse =iul lui <umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, Slavă ?ie.

&on'acul al **$leaToată c"ntarea pe care %rem să o a!ucem cu %re!nicie ntrupării Tale, se 2iruieşte şimai lesne este să tăcem Căci !acă 'i-am a!uce c"ntări nenumărate, precum nisipulmării, +mpărate /reas1"nt, nimic nu 1acem cu %re!nicie Deci cu 1rică ţi c"ntăm:

6liluia.

Icosul al **$lea0umină Nenserată strălucin! !in 5ecioară Te-au %ăzut pe Tine cei ce şe!eau n

ntunericul şi n um2ra morţii, "ntuitorul nostru, şi s-au luminat cu 1ocul!umnezeirii Tale şi 'ie, Dătătorule !e lumină, 'i-au c"ntat:$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu, 0umina cea neapusă;$la%ă 'ie, $oarele !reptăţii, că prin Naşterea Ta toate le-ai luminat;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai luminat cu multa lumină a cunoştinţei Tale;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iz%or"t nouă r"ul &arului cel nesecat;$la%ă 'ie, Cel ce ai a!ăpat cu n!estulare pe cei nsetaţi !e m"ntuire;$la%ă 'ie, că celor ce te iu2esc pe Tine le-ai arătat uşoare #ugul şi sarcina Ta;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai uşurat !e greutatea păcatelor noastre;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai iz2ă%it !e munca %ră#maşului;

$la%ă 'ie, că prin %enirea Ta pe păm"nt toate le-ai 2ucurat;$la%ă 'ie, că ne-ai 2ucurat pe noi prin 1acerea !in nou a lumii;$la%ă 'ie, că te-ai arătat &otar al nă!e#!ilor noastre;$la%ă 'ie, că noi, 1iin! %ră#maşi cu Tatăl nostru, ne-ai mpăcat;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, Slavă ?ie.

&on'acul al *3$lea

39



&el ce ai venit să dai ar i să dezle!i ăcatele tuturr, rin întruarea a, M#ntuitrule, rin aceasta iartă !reelile nastre i rue zaisul ăcatelr natre, iar noi Naşterea Ta cea nespusă slă%in!, %om c"nta nencetat: 6liluia.

Icosul al *3$lea&#nt#nd întruarea a, e lăudăm, e binecuv#ntăm i ne înc*inăm ?ie, M#ntuitrul nstru, i credem că <mn i <umnezeu eti m#ntuindu-i e t/i cei ce nădăDduiesc întru ine i Aaterea a ne!răită din =eciară rslăvesc i c#ntă aşa:$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu, Cel ce eşti nc&inat intru cei !e sus mpreună cuTatăl şi cu Du&ul;$la%ă 'ie, Cel ce eşti slă%it !e mulţimile celor păm"nteşti şi al celor cereşti;$la%ă 'ie, Cel ce ne-ai !escoperit Taina cea !in %eac ascunsă;$la%ă 'ie, că prin Tine ni s-a arătat nouă iu2irea cea negrăită;

$la%ă 'ie, +mpo!o2itorul a toată 1ăptura; Slavă ?ie, M#ntuitrul nstru &el 8reamilstiv;$la%ă 'ie, Cel ce ntăreşti scepturile celor !e pe păm"nt cu smerenie mpărătească;$la%ă 'ie, Cel ce eşti 9isericii temelie şi ntărire;$la%ă 'ie, po!oa2a şi m"ntuirea tuturor cre!incioşilor;$la%ă 'ie, Cel ce i mpo!o2eşti pe ierar&ii şi preoţii e%la%ioşi cu nţelepciune şimărire;

Slavă ?ie, că eti truurilr nastre <ctr i vindecare; Slavă ?ie, că eti 8daba i M#ntuitrul su0letelr nastre;

Iisuse, =iul lui <umnezeu, cel ce te-ai întruat entru ni, Slavă ?ie.&on'acul al *-$lea (acest con'ac se zice 'e - ori)/rea!ulce şi /rea2unule 6isuse, "ntuitorul nostru, 3i!itorule şi $tăp"ne /rimeşteacum această nensemnată rugăciune şi mulţumire a noastră, precum ai primitnc&inarea şi !arurile magilor, şi ne păzeşte pe noi, ro2ii Tăi, !e tot necazul, şi ne!ăruieşte iertare păcatelor şi ne iz2ă%eşte !e c&inurile cele %eşnice pe noi, cei ce cucre!inţă slă%im naşterea Ta !in 5ecioară şi c"ntăm 'ie: 6liluia. $e zice iarăşi:

Icosul *ulţime !e ngeri s-a a!unat să %a!ă Naşterea cea negrăită şi %ăz"n! pe 3i!itorullor culcat n iesle ca un prunc, s-au mirat şi cu 1rică mare s-au nc&inat Celui

Născut şi Celei ce 0-a născut, c"nt"n!:$la%ă 'ie, 5iul lui Dumnezeu, Cel ce Te-ai născut !in Tatăl mai nainte !e %eci$la%ă 'ie, Cel ce toate le-ai 1ăcut mpreună cu Tatăl şi cu Du&ul;$la%ă 'ie, Cel ce ai %enit să m"ntuieşti pe cei pier!uţi;

40



$la%ă 'ie, că ai luat c&ip !e ro2;$la%ă 'ie, /o%ăţuitorul celor rătăciţi;$la%ă 'ie, "ntuitorul celor ce pier;$la%ă 'ie, Cel ce ai !ăr"mat peretele %ra#2ei;$la%ă 'ie, că iarăşi ai !esc&is raiul cel nc&is prin neascultare;$la%ă 'ie, că ai iu2it, n c&ip negrăit neamul omenesc;$la%ă 'ie, că ai pre1ăcut n Cer peştera !e pe păm"nt;$la%ă 'ie, că ai 1ăcut pe 5ecioara care Te-a născut, /restol !e &eru%imi;


&on'acul *Tu, Doamne, ai ales !intre toate neamurile o /reacurată 5ecioară şi !in ea s-anăscut cu trupul 5iul Tău, Hristos Dumnezeul nostru, pentru care noi, ro2ii Tăi, +ţia!ucem, $tăp"ne, c"ntare !e mulţumire Tu nsă, a%"n! nespusă milosti%ire,

iz2ă%eşte-ne !in toate necazurile, pe noi cei care c"ntăm: Iisuse, =iul lui <umnezeu, &el ce e-ai întruat entru ni, Slavă ?ie.

41



Acatistul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos (tra'us 'in lim0a rusă)

42




n numele atălui, i al =iului i al S0#ntului <u*. 6min.

Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie > Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie > Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie >



S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni.

S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni. S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni.


8reas0#ntă reime, miluiete-ne e ni;

43



<amne, cură/ete ăcatele nastre; Stă#ne, iartă 0ărădele!ile nastre; S0inte, cercetează i vindecă neutin/ele nastre, entru numele ău.

<amne, miluiete >

<amne, miluiete > <amne, miluiete >


atăl nstru, &are eti în ceruri, s0in/ească-se numele ău, vie îmără/ia a, 0acă-se via a recum în cer aa i e ăm#nt. 8#inea nastră cea sre 0iin/ădă-ne- nuă astăzi. i ne iartă nuă !realele nastre, recum i ni iertăm

!rei/ilr ntri. i nu ne duce e ni în isită, ci ne izbăvete de cel rău. &ă a aeste mără/ia i uterea i slava, a atălui i a =iului i a S0#ntului <u*, acumi ururea i în vecii vecilr. 6min.


Slavă atălui i =iului i S0#ntului <u*.

<amne, miluiete-ne e ni, că întru ine am nădăDduit; nu e m#nia e ni 0arte, nici meni 0ărădele!ile nastre, ci caută i acum ca un Milstiv i neizbăvete e ni de vrăDmaii ntri, că u eti <umnezeul nstru i ni suntem



%a milstivirii desc*ide- nuă,binecuv#ntată Aăscătare de <umnezeu, ca sănu ierim cei ce nădăDduim întru tine, ci să ne m#ntuim rin tine din nevi, că

tu eti m#ntuirea neamului cretinesc.


i întru %nul <mn Iisus rists, =iul lui <umnezeu, %nul-Aăscut, &are dinatăl S-a născut, mai înainte de t/i vecii. umină din umină, <umnezeu

44



adevărat din <umnezeu adevărat, Aăscut, nu 0ăcut, &el de 0iin/ă cu atăl, rin&are tate s-au 0ăcut.&are entru ni amenii i entru a nastră m#ntuire.S-a !r#t din ceruri i

S-a întruat de la <u*ul S0#nt i din Maria =eciara i S-a 0ăcut m.

i S-a răsti!nit entru ni în zilele lui 8ilat din 8nt, i a ătimit i S-a în!rat. i a înviat a treia zi duă Scrituri . i S-a suit la ceruri i ade de-a dreata atălui. i iarăi va să vină cu slavă, să


rrci. ntru-una S0#ntă Sbrnicească i astlească Biserică, Mărturisesc un btez întru iertarea ăcatelr, 6tet învierea mr/ilr i via/a veacului ce va să 0ie. 6min >

&on'ac *Cela ce !in %eci Te-ai născut !in Tatăl şi la plinirea %remii Te-ai ntrupat !e laDu&ul $1"nt şi Te-ai născut cu trup !in $1"nta 5ecioară aria ca să ne m"ntuieşti!in ro2ia păcatului, pace lumii Tale !ăruieşte şi ne iz2ă%eşte pe noi !e toate ispiteleşi necazurile, ca să c"ntăm 'ie cu uşurinţă aşa: Iisuse =iul lui <umnezeu, &ela cecu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-mă>

Icos *

+ngerii !in cer mir"n!u-se, ziceau: Cum Te %a ncăpea pe Tine Cela ce eştinecuprins, cum Te %a &răni pe Tine, 5ecioara, Cela ce eşti &rănitorul tuturor 6ar noi!e o taină ca aceasta minun"n!u-ne strigăm 'ie:6isuse, Cela ce !in peşteră Te-ai născut, !ă-ne nouă &ar să ne naştem spre %iaţa !e%eci6isuse, Cela ce prunc Te-ai 1ăcut, !ă-ne nouă ne%ino%ăţia pruncilor6isuse, Cela ce cu lapte te-ai &rănit, &răneşte-ne şi pe noi cu 2unătăţile Tale cele!u&o%niceşti6isuse, Cela ce cu scutece Te-ai n1ăşat, !ezleagă-ne pe noi !e 2lestemul păcatului6isuse, Cela ce n 2raţe Te-ai purtat, scoate-ne pe noi !in g&earele !ia%olului

Iisuse, &ela ce de stea ai 0st arătat, 0ă să strălucească i este ni luminadumnezeirii ale.6isuse, $oarele Dreptăţii, scoate-ne !in ntunericul păcatului6isuse, /ăstorul Cel 9un,caută-mă pe mine oaia cea rătăcită6isuse, Cela ce !in cer Te-ai pogor"t, smerin!u-Te pentru mine, !ă-mi şi miesmerenie ca să mă nalţ la cer6isuse, Cela ce ai luat c&ipul ro2ului, scoate-mă !in ro2ia păcatului

45



6isuse, Cela ce ai %enit să m"ntuieşti lumea, m"ntuieşte-mă pe mine, !intre toţi celmai păcătos

Iisuse, =iul lui <umnezeu, &ela ce cu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-mă>

&on'ac 36ată %ine Hristos, pe cel %iclean să-l s1arme, pe cei !in ntuneric să-i lumineze şi să!ezlege pe cei legaţi !e păcate, pe care cu ngerii nt"mpin"n!u-0 să-i c"ntăm:

6liluia.

Icos 3Cu su1lete curate, cu 2uze nespurcate, cu inima smerită, %eniţi să mărim pe Hristos"ntuitorul nostru, care se naşte cu trup, pentru m"ntuirea noastră, strig"n!:6isuse, Cela ce pe păm"nt Te-ai pogor"t, nalţă-ne pe noi la cer

6isuse, Cela ce ai luat trup ca al nostru, scapă-ne pe noi !e patimile trupeşti6isuse, Cela ce eşti Domnul /ăcii, !ă-ne nouă celor n%ră#2iţi pacea ta6isuse, Cela ce ai 1ost lău!at !e toată 1ăptura cea necu%"ntătoare, !ă-ne nouă celor necu%"ntători să Te lău!ăm nencetat6isuse, Cela ce pe păstori, prin ngeri, i-ai c&emat la Tine, c&eamă-mă şi pe minesmeritul6isuse, Cela ce !arurile magilor le-ai primit, primeşte şi rugăciunile noastre pornite!in inimi smerite6isuse, Cela ce la naştere n-ai a%ut locaş !e sălăşuire, 1ă-ţi locaş !in inimile noastre

6isuse, Cela ce toate uşile le-ai găsit ncuiate, !esc&i!e inima mea cea ză%or"tă !e păcat6isuse, Cela ce Te-ai născut la marginea cetăţii, !ă-ne nouă să 1ugim !e!eşertăciunea lumii acesteia6isuse, Cela ce Te-ai născut n liniştea nopţii, !ă şi su1letului meu z2uciumatalinare6isuse, Cela ce prima !ată ai %enit la miezul nopţii, c"n! %ei %eni a !oua oară laaceeaşi oră, miluieşte-mă6isuse, Cela ce Te-ai născut n taina nopţii, %iaţa mea cea plină !e păcate n tainanopţii o ascun!e, m"ntuieşte-mă


&on'ac -$teaua a %estit agilor pe $oarele Dreptăţii, Cel ce s-a născut negrăit, n peşteră,ca să mă m"ntuiască pe mine, cel ce m-am 1ăcut peşteră a toată necurăţia, princălcarea poruncilor 0ui, pentru care pocăin!u-mă, c"nt: 6liluia.

46



Icos -Cu%"ntul Tatălui, prin care toate s-au 1ăcut, 1ără pătimire şi 1ără stricăciune se naştecu trup, !in $1"nta 5ecioară aria, ca să m"ntuiască lumea, pe care nt"mpin"n!u-0 aşa să-i strigăm:6isuse, Cela ce cu Tatăl şi cu Du&ul $1"nt eşti lău!at !e ngeri, miluieşte-mă6isuse, Cela ce !e ngeri eşti lău!at, 1ă ca şi noi pe păm"nt, nencetat să te mărim6isuse, Cela ce pe păm"nt născ"n!u-Te, !e cer nu Te-ai !espărţit, cu smerenie ţislu#im6isuse, care ai mpreunat prin naşterea ta, pe ngeri cu oamenii, pe tine te lău!ăm6isuse, Cela ce prin naşterea Ta, ne-ai !esc&is uşile raiului, nc&ise prinneascultarea lui 7!am, 'ie ţi mulţumim6isuse, Cela ce ai omor"t moartea, prin naşterea Ta 1ăc"n!u-ne părtaşi %ieţii celei%eşnice, Te prea mărim

6isuse, Cela ce ai !epărtat %ra#2a şi lumii pace ai a!us, prin naşterea Ta, 'ie ţislu#im6isuse care prin naşterea Ta, m"ntuire lumii ai a!us, !ă-ne nouă iertare !e păcate

Iisuse, &ela ce ne-ai descerit nuă, rin naterea ta, e <umnezeu în reime,?ie ne înc*inăm.


&on'ac "

Ca să mă iz2ă%eşti !in ro2ia celui %iclean, ai 2ine%oit a Te m2răca n c&ip !e ro2,Cu%inte cel 1ără !e nceput şi !e o 1iinţă cu Tatăl şi cu Du&ul $1"nt, pentru careslă%im milosti%irea ta, c"ntăm nencetat: 6liluia.

Icos "Dumnezeu oamenilor asemenea s-a arătat şi n peşteră s-a născut şi a sărăcit cutrupul, ca noi să ne m2ogăţim n &ar, pentru aceasta cre!incioşii cu g"n! curat să-0

primim c"nt"n!u-6:6isuse, născ"n!u-Te Tu, mpărăţia păcatului s-a nimicit6isuse, cugetele cele rele, născ"n!u-Te Tu, !in multe inimi s-au !escoperit

6isuse, %enin! Tu, puterea !ia%olului a slă2it şi oamenii asupra lui s-au ntărit6isuse, născ"n!u-Te Tu, !e ispitele ce %in !e la lume ne-am iz2ă%it6isuse, trup lu"n!, !e ispitele trupului ne-am m"ntuit6isuse, născ"n!u-te Tu, trupurile şi su1letele !e patimi le-am curăţit6isuse, prin ntruparea Ta, trupul nostru cel stricăcios cu stricăciunea l-aimpo!o2it6isuse, pogor"n!u-Te Tu, !in oameni păm"nteşti, prin &ar, ngeri ai 1ăcut

47



6isuse, răsărin! Tu, lumina a!e%ărului peste toţi a strălucit6isuse, născ"n!u-Te Tu, Dreptatea şi 7!e%ărul pe păm"nt s-au pogor"t6isuse, arăt"n!u-Te Tu, pe Dumnezeu cel ntr-o 1iinţă am cunoscut6isuse, lumea prin naşterea Ta, !e 2ucuria m"ntuirii s-a umplut


&on'ac .Hristos, cu trupul arăt"n!u-se, se sălăşuieşte n noi n c&ip negrăiteniţi toţicre!incioşii să %e!em sla%a 0ui, sla%ă ca a ?nuia născut !in Tatăl şi să-6 c"ntăm:

6liluia.

Icos .Cel ce a 1ăcut cerul şi păm"ntul, astăzi se naşte trupeşte ca un om !in Tine aica

Domnului, păzin!u-te şi !upă naştere 5ecioară, pentru care 2ucur"n!u-ne, aşa-6strigăm:6isuse, născ"n!u-te cu trup !in $1"nta 5ecioară aria, o ai 1ăcut Născătoare !eDumnezeu şi plină !e Har6isuse, Cela ce Te-ai ncre!inţat spre ngri#ire aicii /reacurate, /runc 1iin!,ncre!inţează-ne şi pe noi purtării ei !e gri#ă6isuse, Cela ce n 2raţe Te-ai purtat, !esc&i!e şi nouă păcătoşilor 2raţele milosti%iriiTale6isuse, Cela ce cu scutece Te-ai n1ăşat, ncinge-ne şi pe noi cu puterea Crucii Tale,

ca să 2iruim pe %ră#maşii noştri6isuse, Cela ce cu lapte Te-ai &rănit, &răneşte-ne şi pe noi 1lăm"nzii şi nsetaţii !in!arurile Tale6isuse, Cela ce la s"nul $1intei 5ecioare Te-ai o!i&nit, !ă-ne şi nouă să a1lăm linişten s"nul 9isericii Tale6isuse, ce Te-ai arătat supus $1intei 5ecioare, !ă-ne şi nouă să ne supunem %oieiTale celei Dumnezeieşti6isuse, Cela ce ai primit !ragostea aicii Tale, primeşte şi !e la noi această puţină!ragoste şi o nmulţeşte naintea Ta6isuse Cela ce ai primit !aruri !e la agi, primeşte şi !e la noi aceste puţine

lacrimi, prin care curăţeşte păcatele noastre6isuse, Cela ce primeşti pe toţi păcătoşii care se pocăiesc, primeşte-mă şi pe minecel cu1un!at n păcate, pentru s1"ntă naşterea Ta6isuse, Cela ce %oieşti să m"ntuieşti pe toţi oamenii, m"ntuieşte-mă şi pe mine !upămare mila Ta

Iisuse, =iul lui <umnezeu, cela ce cu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-mă>

48



&on'ac /Cu gura şi cu inima pe Hristos Cel ce s-a născut cu trupul n peşteră !in Curata5ecioară, %eniţi cre!incioşii cu un g"n! să-0 lău!ăm, c"nt"n! mpreună cu ngerii:

6liluia.Icos /8, minune nouă, o, 2unătate, o, nespusă ră2!are, că iată ca un prunc se socoteşteCel ce locuieşte n Cele !e $us, pe care !e 2ună%oie primin!u-0 n casa su1letuluinostru, aşa să-6 strigăm:6isuse, Cela ce Te-ai ntrupat, !e 1ariseismul lui 6ro!, iz2ă%eşte-mă6isuse, Cela ce Te-ai născut n peşteră, !e păcatul lui 6ro! păzeşte-mă6isuse, Cela ce n peşteră te-ai culcat, !e necre!inţa lui 6ro! scapă-mă6isuse, Cela ce ai !escoperit g"n!urile cele rele ale lui 6ro!, !escoperă g"n!urile

rele ale %ră#maşilor noştri6isuse, mielul cel ne%ino%at, nu-mi !a mie, ca, prin păcatele mele, să 1iu ucigaş caşi 6ro!

Iisuse, &ela ce cunti !#ndurile amenilr, mintea mea de !#ndurile cele rele cură/ete.6isuse, Cela ce Te-ai ascuns !e 6ro! cel rău, nu te ascun!e !e mine păcătosul6isuse, Cela ce ai 1ugit !e m"nia lui 6ro!, acoperă-mă şi pe mine !e m"niaoamenilor, care se pornesc cu răutate asupra mea6isuse, Cela ce pe 6ro!, ca pe un 1ăcător !e rele l-ai arătat, arată şi pe cei ce n

ascuns mi 1ac mie rău6isuse, Cela ce iu2eşti pe toţi oamenii, !ă-mi şi mie să iu2esc pe toţi şi c&iar pe%ră#maşii mei


&on'ac %$teaua pe agi i-a trimis la Cel ce s-a născut, ca să m"ntuiască lumea !e păcate,iar 6ro! cel rău, ostaşi a trimis să uci!ă pe !umnezeiescul /runc, !e a cărui răutate1ugin!, ca şi agii, nencetat să c"ntăm: 6liluia.

Icos %/entru m"ntuirea noastră, 9unule Doamne, ai %enit n 9etleem şi n peşteră Te-ainăscut, Cela ce ai Cerul scaun şi n iesle Te-ai culcat, prunc 1iin!, Cela ce eştinecuprins, cu scutece Te-ai n1ăşat şi cu lapte Te-ai &rănit, !in !ragoste pentru noi,

pentru care cu smerenie lău!"n!u-te strigăm 'ie:

49



Iisuse, &ela ce în eteră te-ai născut, vin în etera su0letului meu i măm#ntuiete.6isuse, Cela ce eşti necuprins şi Te-ai lăsat cuprins !e o iesle mică, 1ă ca puterea Tasă cuprin!ă şi inima mea cea micşorată !e patimi6isuse, Cela ce n-ai socotit locaşul acesta mo!est, ne!emn !e măreţia Ta, 1ă-ţi locaşsmeritul meu trup6isuse, Cela ce nu Te poate cuprin!e cerul şi păm"ntul, iar prin naşterea Ta Te-ailăsat cuprins !e 1iecare !intre noi, miluieşte-mă6isuse, Cela ce prin naşterea Ta ai luat 1irea noastră cea căzută, ri!ică-mă şi pe minecel căzut n a!"ncul răutăţilor6isuse, Cela ce Te-ai născut n c&ip !umnezeiesc, 1ă ca şi su1letul meu să nascălucruri !u&o%niceşti6isuse, Cela ce Te-ai purtat !e trup 1ecioresc, curăţeşte şi trupul meu cel ntinat !e

patimile !es1r"nării

6isuse, Cela ce ai 1ăcut ca $1"nta 5ecioară, născ"n!u-Te să nu simtă !ureri,tămă!uieşte toate !urerile trupului meu6isuse, Cela ce născ"n!u-Te, aica /reacurată a rămas 1ecioară, păstrează su1letulşi trupul meu n 1eciorie !u&o%nicească6isuse, Cela ce ai ales, spre a Te naşte, pe cea mai curată !intre păm"nteni, cu &arulTău a#ută-mă să-mi păstrez curăţenia trupului şi a su1letului6isuse, Cela ce pentru a Te naşte, pe $1"nta 5ecioara o ai um2rit cu puterea$1"ntului Du&, pe 7cesta sălăşuieşte-0 n su1letul meu6isuse, Cela ce prin naşterea Ta s-a 2iruit r"n!uiala 1irii, !ă-mi să 2iruiesc 1irea mea

cea stricată prin păcate Iisuse, =iul lui <umnezeu, &ela ce cu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-mă>

&on'ac 1$ă alergăm, cre!incioşii, la 9etleem şi naintea ieslei celei !e Dumnezeu

primitoare, să a!ucem lau!ă mpreună cu ngerii şi cu păstorii, lui 6isus, Cu%"ntullui Dumnezeu, care !in !ragoste pentru noi trup s-a 1ăcut, c"nt"n!: 6liluia.

Icos 1

$mereniei Tale nc&in"n!u-ne Hristoase, Cela ce !in Tatăl mai nainte !e %eci Te-ainăscut, iar pentru m"ntuirea noastră, la plinirea %remii, cu trup Te-ai născut !in $15ecioară, cu c"ntări ca acestea Te lău!ăm:6isuse, Cela ce pentru mine te-ai smerit, !e păcatul m"n!riei scapă-mă şi n &ainasmereniei mă m2racă6isuse, Cela ce pe magi i-ai c&emat la nc&inarea Ta, c&eamă-mă şi pe mine canencetat cu smerenie să mă nc&in 'ie

50



6isuse, care pe păstorii !e la oi i-ai c&emat la mărita naşterea Ta, c&eamă-mă şi pemine care stau !eparte !e Tine, păzin! turma păcatelor6isuse, care prin naşterea Ta, Te-ai 1ăgă!uit să 1ii cu noi tot!eauna, 1ii şi cu mine

păcătosul şi ntunecatul6isuse, care Te-ai născut !in Tatăl 1ără mamă şi !in mamă 1ără tată, miluieşte-mă pemine cel născut n păcate6isuse, Cela ce Te-ai zămlisit !e la Du&ul $1ant n p"ntecele 5ecioarei, curăţeşte-măşi pe mine, cel zămislit n 1ără!elegi6isuse, Cela ce Te-ai născut peste 1ire, !e păcatele cele peste 1ire iz2ă%eşte-mă6isuse, Cela ce Te-ai născut nu !in po1tă trupească, ci !e la Du&ul $1"nt, potoleştetoată po1ta cea trupească !e la ro2ii Tăi

Iisuse, Sarele <retă/ii, cu lumina cuntin/ei de <umnezeu, luminează-mă.6isuse, prin naşterea Ta, 2ucurie a %enit la toată lumea, căci cu noi este Dumnezeu6isuse, prin naşterea Ta, raiul s-a !esc&is, satana s-a 2iruit şi noi ne-am m"ntuit


&on'ac 2Cea negrăită smerenia Cu%"ntului lui Dumnezeu, cu oc&ii minţii, mai nainte%ăz"n!-o 7%acum a strigat: !e la miazăzi %a %eni Dumnezeu "ntuitorul nostru, pecare nt"mpin"n!u-0 să-6 c"ntăm: 6liluia.

Icos 2

7şa a iu2it Dumnezeu lumea, nc"t pe ?nicul său 5iu, Domnul nostru 6isusHristos, 0-a trimis să m"ntuiască !e păcate lumea, pe care %ăz"n!u-0 n peşterănăscut cu smerenie să- 0 lău!ăm strig"n!:

Iisuse, &ela ce din dra!ste entru ni e-ai născut, umle inima mea dedra!ste entru ine.6isuse, Cela ce pe păm"nt Te-ai arătat ca să iz2ă%eşti lumea !e păcate, !ă-mi mie săurăsc toate păcatele6isuse, Cela ce !in !ragoste pentru oameni Te-ai smerit, n c&ip !e ro2, !ă-mi!ragoste şi r"%nă pentru 2inele aproapelui

Iisuse, &ela ce e-ai arătat ascultătr viei atălui, dă-mi i mie ascultare de

tate runcile ui. Iisuse, &ela ce runc e-ai adus de S0#nta Maică în Biserică, dă-mi să iubesc Biserica a. Iisuse, &ela ce rin stea ai luminat e Ma!i, luminează i inima mea, e care aîntunecat- 0ta cea rea.

Iisuse, &ela ce entru binele menirii ai venit în lume, nu mă lisi e mine debinele ău cel ceresc.

51



6isuse, Cela ce ai apărat pe agi !e răutatea lui 6ro!, apără-mă şi pe mine !e toatărăutatea omenească6isuse, n1lăcărează-mi inima !e !or pentru Tine precum ai n1lăcărat inima celor trei agi6isuse, con!u-mă pe calea cea sigură, care !uce la Tine, precum ai con!us pe magi

prin stea6isuse, !ă-mi şi-n %iaţa aceasta şi-n cea %iitoare să au! corul cel !ulce al ngerilor6isuse, care pentru m"ntuirea noastră Te-ai născut 8m, m"ntuieşte-mă pe mine

păcătosul Iisuse, =iul lui <umnezeu, &ela ce cu truul în eteră te-ai născut, m#ntuiete-mă>

&on'ac *6!runcule Iisuse# 'ă$ne nouă să +e iu0im pe +ine mai mult 'ect am iu0it

păcatul şi să facem 'e acum numai voia +a , cea s1"ntă c"nt"n! nencetat: 6liluia.

Icos *6/e Hristos, Cela ce s-a născut !in 5ecioara aria n c&ip negrăit, cu ngerii toţi să-0 lău!ăm strig"n!:6isuse, curăţenia !esă%"rşită, !e toată ntinăciunea curăţeşte-mă6isuse, iz%orul %ieţii, !ă-mi %iaţă %eşnică6isuse, 1rumuseţea !esă%"rşită, !ă-mi 1rumuseţea cea !int"i pe care !in cauza

păcatelor am pier!ut-o6isuse, 2l"n!eţea !esă%"rşită, !ă-mi să 1iu 2l"n! cu semenii mei6isuse, iz%orul nţelepciunii nţelepţeşte-mă6isuse, lumina cea pururi %eşnică, luminează-mă6isuse, 1ăcătorul meu, nu mă lăsa să pier

Iisuse, de blile cele trueti, care vin entru ăcatele mele tămăduiete-mă. Iisuse, de atimile cele su0leteti cură/ete-mă. Iisuse, de !#ndurile cele rele izbăvete-mă. Iisuse, de biceiul cel rău al atimilr m#ntuiete-mă. Iisuse, =iul lui <umnezeu, &ela ce cu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-

mă.

&on'ac **$la%ă ntru cei !e sus, cetele ngereşti n 9etleem naintea păstorilor au stătutc"nt"n!, la naşterea Ta Hristoase, iar noi păcătoşii pe păm"nt Te lău!ăm strig"n!:

6liluia.

52



Icos **Dumnezeu oamenilor s-a arătat asemenea şi n peşteră s-a născut cu trup, ca pe noicei căzuţi n păcate să ne 1acă 1iii 0ui, pentru care cu mulţumire aşa-6 c"ntăm:6isuse, Cela ce ai %enit n lume cu trupul !ă-mi să Te iu2esc mai mult !ec"t amiu2it plăcerile lumii6isuse, Cela ce ai luat trup pentru mine păcătosul, !ă-mi să te iu2esc mai mult !ec"tn!ulcirile trupeşti6isuse, Cela ce pentru păcătoşi Te-ai născut, 1ă să urăsc !in tot su1letul păcatul6isuse, Cu%"ntul lui Dumnezeu cel ntrupat, !ă-mi să nu spun nicio!ată cu%intenecu%iincioase6isuse, Cela ce %oieşti să se m"ntuiască toţi oamenii 1ă să nu piară nici un su1let !incauza purtării mele celei rele6isuse, Cela ce prin ntruparea Ta, ne-ai !at nouă spre %iaţă %eşnică $1"ntul Trup şiCinstitul $"nge al Tău, 1ă-ne %re!nici mpărtăşirii acestora

6isuse, Cela ce Te-ai născut n peşteră săracă nu te sc"r2i nici !e sărăcia su1letuluimeu c"n! %ii să locuieşti n el prin mpărtăşirea cu $1intele Taine

Iisuse, c#nd mă arii de ine în S0intele aine, 0ă-mă să vin cu tatăcucernicia, cu 0rica, cu credin/a i cu dra!stea.6isuse, c"n! mă apropii !e Tine, 1ereşte-mă !e răutatea lui 6ro!

Iisuse, e re/ii ăi, c#nd sluDesc S0#nta itur!*ie, cură/ete-i de tată ne-cură/ia i-i 0ă vrednici sluDirii acestei aine dumnezeieti.

Iisuse, e credinciii ăi, care iau arte la S0#nta itur!*ie, de darurile alecele cereti îi îmărtăete.

Iisuse, e cei ce iubesc bună cuviin/a Bisericii ale, cu darurile cele venice îi răslătete. Iisuse, =iul lui <umnezeu, &ela ce cu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-mă>

&on'ac *3Tatăl a 2ine%oit, Cu%"ntul trup s-a 1ăcut şi 5ecioara a născut pe Dumnezeu ntrupat,cu um2rirea $1"ntului Du&, $teaua %esteşte, agii se nc&ină, păstorii seminunează şi toată 1ăptura se 2ucură c"nt"n!: 6liluia.

Icos *3 Iată a venit c*emarea tuturr, ristase, cură/irea, lumina, izbăvirea, acea,sănătatea, bunătatea, e care rimindu-le, credinciii, cu inimi curate să-I stri!ăm$6isuse, Domnul păcii, potoleşte răz2oaiele şi !ă lumii pacea Ta6isuse, iz%orul păcii, mpacă pe toţi care sunt n%ră#2iţi

53



6isuse, 1ăcătorul păcii, pe soţii care sunt !espărţiţi, uneşte-i iarăşi n pace şi n!ragoste6isuse, Cela ce pe păm"nt Te-ai arătat ascultător /ărintelui Tău, ntoarce pe 1ii cu!ragoste către părinţii lor6isuse, pe cei tineri nţelepţeşte-i şi pe calea n%ăţăturilor Tale i călăuzeşte6isuse, pe 2ătr"ni i spri#ineşte şi cu !arul ră2!ării şi al nţelepciunii i mpo!o2eşte6isuse, pe cei 2uni n 2unătate i păzeşte6isuse, pe cei răi !e la răutatea lor i ntoarce6isuse, pe cei rătăciţi !e la a!e%ăr, pe calea cea !reaptă i ntoarce cu 2unătatea Ta6isuse, pe cei 2olna%i şi su1erinzi i tămă!uieşte

Iisuse, e S0. Biserica a în ace i în linite ăzete. Iisuse, =iul lui <umnezeu, &ela ce cu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-mă>

&on'ac *- (de trei ori)8, /rea !ulce 6isuse, Cela ce n peşteră Te-ai născut cu trupul, primeşte şi !e la noiaceastă smerită rugăciune, precum ai primit !aruri !e la agi şi c"ntare !e la

păstori şi !epărtează !e la noi toată răutatea, cearta, %ră#măşia, o2iceiul cel rău şitoate ispitele şi necazurile ce %in asupra noastră, ca trăin! n pace şi 2ună nţelegereunii cu alţii, cu un g"n! să Te lău!ăm pe tine, Dumnezeul Cel !e $us, c"nt"n!:

6liluia.

Icos *

+ngerii !in cer mir"n!u-se, ziceau: Cum Te %a ncăpea pe Tine Cela ce eştinecuprins, cum Te %a &răni pe Tine, 5ecioara, Cela ce eşti &rănitorul tuturor 6ar noi!e o taină ca aceasta minun"n!u-ne strigăm 'ie:6isuse, Cela ce !in peşteră Te-ai născut, !ă-ne nouă &ar să ne naştem spre %iaţa !e%eci6isuse, Cela ce prunc Te-ai 1ăcut, !ă-ne nouă ne%ino%ăţia pruncilor6isuse, Cela ce cu lapte te-ai &rănit, &răneşte-ne şi pe noi cu 2unătăţile Tale cele!u&o%niceşti6isuse, Cela ce cu scutece Te-ai n1ăşat, !ezleagă-ne pe noi !e 2lestemul păcatului6isuse, Cela ce n 2raţe Te-ai purtat, scoate-ne pe noi !in g&earele !ia%olului

Iisuse, &ela ce de stea ai 0st arătat, 0ă să strălucească i este ni luminadumnezeirii ale.6isuse, $oarele Dreptăţii, scoate-ne !in ntunericul păcatului6isuse, /ăstorul Cel 9un,caută-mă pe mine oaia cea rătăcită6isuse, Cela ce !in cer Te-ai pogor"t, smerin!u-Te pentru mine, !ă-mi şi miesmerenie ca să mă nalţ la cer6isuse, Cela ce ai luat c&ipul ro2ului, scoate-mă !in ro2ia păcatului

54



6isuse, Cela ce ai %enit să m"ntuieşti lumea, m"ntuieşte-mă pe mine, !intre toţi celmai păcătos


&on'ac *Cela ce !in %eci Te-ai născut !in Tatăl şi la plinirea %remii Te-ai ntrupat !e laDu&ul $1"nt şi Te-ai născut cu trup !in $1"nta 5ecioară aria ca să ne m"ntuieşti!in ro2ia păcatului, pace lumii Tale !ăruieşte şi ne iz2ă%eşte pe noi !e toate ispiteleşi necazurile, ca să c"ntăm 'ie cu uşurinţă aşa: Iisuse =iul lui <umnezeu, &ela cecu truul în eteră e-ai născut, m#ntuiete-mă>

4ugăciune

55



Stă#ne, <amne <umnezeule, 6tttiitrule, c#nd e-ai născut din =eciara Maria în Betleemul Iudeii, cu saimă 0ăturile s-au minunat i lumea s-abucurat de naterea a, &ela ce ai 0ăcut e m duă c*iul i asemănarea a, i l-ai dat btezul sre căin/ă; care ne-ai adus e ni la rea curatele zilele

acestea entru în0r#narea atimilr, sre nădeDdea învierii i ne îndretezi e ni sre adevărul dumnezeirii ale i ai luminat mintea nastră sre a e cunate

e ine, =iul lui <umnezeu, care ridici ăcatele a tată lumea.

u i acum Stă#ne, iubitrule de ameni rimete e rbii ăi recum ai rimit e 8etru, care se a0undase în mare, iar mai e urmă, leăd#ndu-se de ine, dar l#n!#nd cu amar, iarăi l-ai rimit. &ă am auzit !las !răind i Ma!ii înc*in#ndu-se cu daruri i în!erii c#nt#nd, iar e Ird tulbur#ndu-se că

<umnezeu în tru s-a arătat sre m#ntuirea nastră.

8e ine acum Stă#ne, Iubitrule de ameni, tată 0ătura te laudă !răind$ rists se nate mări/i-, rists din ceruri înt#mina/i-, rists e ăm#nt înăl/a/i-vă.

8uterile în!erilr se veselesc văz#nd mărita i cinstita serbare i t/i duăvrednicie laudă cu inima i cu buzele. i acum Bunule, Iubitrule de ameni

rimete e rbii tăi recum i lecarea !enunc*ilr i umilin/a nastră, ca

56



rimind runcile ale, cura/i i neri*ăni/i, aDun!#nd acum la cinstita natereaa, să ne îmărtăim cu 8rea &uratul ru i &institul S#n!e al ău, <mnul nstru Iisus rists. &ăruia I se cuvine cinstea i înc*inăciunea îmreună cuatăl i cu <u*ul S0#nt, acum i ururea i în vecii vecilr. 6min.

Acatistul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos

57




n numele atălui, i al =iului i al S0#ntului <u*. 6min. Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie > Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie > Slavă ?ie, <umnezeul nstru, Slavă ?ie >



S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni. S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni. S0inte <umnezeule, S0inte are, S0inte 0ără de marte, miluiete-ne e ni. Slavă atălui i =iului i S0#ntului <u*. i acum i ururea i în vecii vecilr. 6min.

58



8reas0#ntă reime, miluiete-ne e ni; <amne, cură/ete ăcatele nastre; Stă#ne, iartă 0ărădele!ile nastre; S0inte, cercetează i vindecă neutin/ele nastre, entru numele ău.

<amne, miluiete > <amne, miluiete > <amne, miluiete >


atăl nstru, &are eti în ceruri, s0in/ească-se numele ău, vie îmără/ia a, 0acă-se via a recum în cer aa i e ăm#nt. 8#inea nastră cea sre 0iin/ă

dă-ne- nuă astăzi. i ne iartă nuă !realele nastre, recum i ni iertăm !rei/ilr ntri. i nu ne duce e ni în isită, ci ne izbăvete de cel rău. &ă a aeste mără/ia i uterea i slava, a atălui i a =iului i a S0#ntului <u*, acumi ururea i în vecii vecilr. 6min.


Slavă atălui i =iului i S0#ntului <u*. <amne, miluiete-ne e ni, că întru ine am nădăDduit; nu e m#nia e ni 0arte, nici meni 0ărădele!ile nastre, ci caută i acum ca un Milstiv i neizbăvete e ni de vrăDmaii ntri, că u eti <umnezeul nstru i ni suntem



%a milstivirii desc*ide- nuă,binecuv#ntată Aăscătare de <umnezeu, ca să

nu ierim cei ce nădăDduim întru tine, ci să ne m#ntuim rin tine din nevi, cătu eti m#ntuirea neamului cretinesc.


59



i întru %nul <mn Iisus rists, =iul lui <umnezeu, %nul-Aăscut, &are dinatăl S-a născut, mai înainte de t/i vecii. umină din umină, <umnezeuadevărat din <umnezeu adevărat, Aăscut, nu 0ăcut, &el de 0iin/ă cu atăl, rin&are tate s-au 0ăcut.

&are entru ni amenii i entru a nastră m#ntuire.S-a !r#t din ceruri i S-a întruat de la <u*ul S0#nt i din Maria =eciara i S-a 0ăcut m. i S-a răsti!nit entru ni în zilele lui 8ilat din 8nt, i a ătimit i S-a în!rat. i a înviat a treia zi duă Scrituri . i S-a suit la ceruri i ade de-a dreata atălui. i iarăi va să vină cu slavă, să


rrci. ntru-una S0#ntă Sbrnicească i astlească Biserică,

Mărturisesc un btez întru iertarea ăcatelr, 6tet învierea mr/ilr i via/a veacului ce va să 0ie. 6min >

&on'acul *7părătorul cel mare, Domnul şi $tăp"nul lumii, Cel ce te-ai născut astăzi pentrum"ntuirea noastră, şi 1iin! n1ăşat n scutece Te-ai culcat n ieslea !o2itoacelor, cusmerenie te-ai arătat oamenilor ca un prunc omenesc; !e aceea ne nc&inăm 'iestrig"n! cu umilinţă: Iisuse, 8runcule 8reas0inte, m#ntuiete-ne e ni>

Icosul *+ngerul nt"i stătător, 1iin! trimis către 5ecioara Născătoare !in Nazaret, i-a zis:@ Bucură-te că vei nate 8runc care va m#ntui lumeaA$păim"nt"n!u-se, 5ecioara!e această %este, s-a nc&inat spun"n!:A=ie mie duă cuv#ntul tăuA 6ată astăziaceastă s1"ntă proorocie, mplinin!u-se, strigăm către cel ce $-a născut !in5ecioară pe păm"nt pentru m"ntuirea noastră:6isuse, /runcule /reas1inte, Te salutăm %enit azi pe păm"nt;6isuse, /runcule /reas1inte, ne nc&inăm 'ie Celui n1ăşat n scutece;6isuse, /runcule /reas1inte, Te slă%im, Cel culcat n iesle;6isuse, /runcule /reas1inte, Te mărim +mpărate născut n iesle;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai primit smerenia nenc&ipuită;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce Te-ai m2răcat n sărăcia omenească;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce eşti născut !in Tatăl mai nainte !e %eci;6isuse, /runcule /reas1inte, 5ăcătorul ngerilor care ai luat c&ipul omenesc;

Iisuse, 8runcule 8reas0inte, m#ntuiete-ne e ni>

60



&on'acul 3Braiurile străine auzin! păstorii, !egra2 au %enit să %a!ă 9et&leemul şi a1l"n! nieslea !o2itoacelor /runcul, +mpăratul mpăraţilor, cu 1rică s-au nc&inat, %ăz"n!u-ltotul n lumină şi strig"n!: 6liluia>

Icosul 3Cu gura şi cu inima mărim pe Hristos, Cel ce a %enit şi $-a năcut cu trup n peştera!in Curata 5ecioară, cu cre!inţă ne nc&inăm /runcului născut, strig"n! acestea:6isuse, /runcule /reas1inte, pe care-0 slă%esc ngerii;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel căruia 6 s-au nc&inat păstorii;6isuse, /runcule /reas1inte, Celui ce 'i s-au a!us !aruri;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai iu2it lumea şi ai %enit s-o m"ntuieşti;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai umplut !e 2ucurie toată lumea cu naşterea Ta;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai n%eselit cerurile cu naşterea Ta;

6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai ngrozit cele !e!esu2t cu naşterea Ta;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai strălucit cu lumina neapropiată, peştera;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce astăzi ai mplinit proorociile;


&on'acul -+ngerii măresc pe cel ce astăzi $-a născut pe păm"nt, magii po%ăţuiţi a!uc !aruri,

păstorii aleargă să %a!ă pe aica ţin"n! n 2raţe /runcul născut şi n1ăşat nscutece strălucite !e lumină, iar noi păcătoşii, cu mulţumire strigăm Celui născut:

6liluia>Icosul -@ Au te mira, Maică, văz#ndu-mă ca un runc e Mine, &are mai înainte delucea0ăr M-a născut atăl, că am venit să ridic i să reamăresc 0irea meneascăcea căzutăA /entru aceasta şi noi, cu !ragoste şi recunoştiinţă, Te mărim cu acestec"ntări:6isuse, /runcule /reas1inte, Care Te-ai arătat ca un prunc omenesc pe păm"nt;6isuse, /runcule /reas1inte, Care eşti locaş al 2ucuriei negrăite;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai nnoit toată 1ăptura cu naşterea Ta;

6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai arătat m"ntuirea noastră prin naşterea Ta;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce eşti soarele !reptăţii;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce luminezi pe cei !in ntuneric;6isuse, /runcule /reas1inte, steaua neapusă a celor ce Te caută cu cre!inţă;6isuse, /runcule /reas1inte, mieluşelul care ai ri!icat păcatele lumii;


61



&on'acul "7stăzi se naşte n peşteră, se n1aşă n scutece, $e culcă n iesle ca să se nnoiascătoată 1ăptura cea stricată prin călcarea poruncii, pe care l slă%im, c"nt"n!u-6 cu!ragoste: 6liluia>

Icosul "Taina r"n!uită n %eci !e Tatăl, pre%estită !e pro1eţi, astăzi s-a arătat, Dumnezeu $-a 1ăcut om, lu"n! trup !in 5ecioară, născ"n!u-se ca un prunc nezi!it+mpăratulmpăraţilor %ine pe păm"nt De aceea, noi Te lău!ăm pe Tine, Cel n1ăşat nscutece, strig"n! cu mirare:6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce eşti 0umină !in 0umină;6isuse, /runcule /reas1inte, 2ine eşti cu%"ntat;6isuse, /runcule /reas1inte, Dumnezeul nostru născut astăzi n 9et&leem;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce Te-ai arătat cu trupul !e la miazăzi;

6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce %oieşti a Te 2oteza n apele 6or!anului;6isuse, /runcule /reas1inte, Dumnezeul Care Te-ai ntrupat !e la 5ecioara aria;6isuse, /runcule /reas1inte, Care n a Ta naştere ai rămas ne!espărţit !e $1"ntaTreime;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel nesc&im2at n naşterea Ta;


&on'acul .Tot păm"ntul se %eseleşte %ăz"n! naşterea Ta, magii a!uc !aruri, cerul %esteşte prin

stea, ngerii !oologesc, păstorii 1luier"n! se minunează, ieslea primeşte năuntruca un scaun n c&ipul 1ocului, iar noi, pe păm"nt, plini !e %eselie strigăm /runculuiDumnezeu: 6liluia>

Icosul .+n 9et&leem se naşte 5ăcătorul a toate, Cereştile puteri se unesc cu cele păm"nteşti,ngerii cu oamenii mari ser2are să%"rşesc, cei curaţi a!uc !aruri Celui curat şi pe5ecioară, ca pe un scaun !e &eru%imi, %e!em ncăp"n! pe Dumnezeu cel nencăputnicăieri şi purt"n! pe 7cela pe care-l poartă &eru%imii cu 1rică, iar noi păcătoşii lslă%im cu c"ntări:

6isuse, /runcule /reas1inte, Dumnezeul nostru şi Dumnezeul tuturor;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce !ai su1letelor noastre mare milă;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce primeşti astăzi !e la ngeri !oologie;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce primeşti astăzi !e la magi: aur, smirnă şi tăm"ie;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce primeşti astăzi !e la păstori nc&inare;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce primeşti astăzi !e la noi, păcătoşii lau!e;6isuse, /runcule /reas1inte, 3i!itorul a toate, 1ii cu noi ne!espărţit;

62



6isuse, /runcule /reas1inte, m"ntuieşte-ne !in muncile ia!ului; Iisuse, 8runcule 8reas0inte, m#ntuiete-ne e ni>

&on'acul /

Să mer!em t/i unde se nate rists, av#nd în minte steaua credin/ei, aclmer!#nd cu !#ndul să-l înt#minăm. +n 9et&leem l %om %e!ea pe D"nsulnăsc"n!u-se şi, a!uc"n!u-6 ca !aruri 1aptele noastre 2une, să-6 strigăm: 6liluia>

Icosul /$ă !ăm mărire lui Dumnezeu, cre!incioşilor, Celui ce pentru multă milosti%ire $-antrupat şi cu smerenie şi sărăcie $-a m2ogăţit, iar noi să lău!ăm pe Cel ce a !at1rumuseţea cea !int"i celor ce strigă cu cre!inţă aceste lau!e:6isuse, /runcule /reas1inte, Cel născut ntr-o taină mare;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce n naşterea Ta ai !at o nţelegere mai mare !ec"t

cerurile;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel nencăput, ai ncăput n p"ntecele aicii Tale;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai ieşit prin s1"ntul piept al aicii Tale;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce &răneşti toată lumea;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai 1ost &rănit !e ama Ta, 5ecioară;6isuse, /runcule /reas1inte, 3i!itorul lumii, Care cu naşterea Ta ai inoit zi!irea Ta;6isuse, /runcule /reas1inte, cu naşterea Ta au luat s1"rşit prezicerile pro1eţilor;


&on'acul %+mplinin!u-se proorociile, astăzi a sosit %remea naşterii şi nici un loc nu era !esălăşluire n 9et&leem un!e %enise $1"nta 5ecioară pentru nscriere, şi ca un palat1rumos s-a arătat peştera rists se nate ca să ridice c*iul căzut , pentru careminune noi strigăm: 6liluia>

Icosul %eniţi să ne 2ucurăm !e Domnul, această taină !e acum, %ăz"n! c&ipul celnesc&im2at al Tatălui; c&ipul 5iinţei 0ui Cel !e-a pururi primeşte c&ipul ro2ului,ieşin! !in aică care nu ştie !e nuntă, nesu1erin! sc&im2area, răm"n"n!

Dumnezeu a!e%ărat şi ceea ce n-a 1ost a luat, om 1ăc"n!u-se pentru iu2irea !eoameni 7cestuia i c"ntăm:6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce 1iin! Dumnezeu ai luat c&ip !e ro2;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce cu naşterea Ta ai luminat toate;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ntrupat !in Du&ul $1"nt şi 5ecioara aria;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel strălucit n toată lumea;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai primit !e la păm"nt, peşteră;

63



6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai primit !e la pustiu ieslea;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai !esc&is =!enul;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai golit ia!ul;


&on'acul 1Cerul şi păm"ntul $-au unit astăzi $ă-l slă%ească pe Hristos 7stăzi Dumnezeu pe

păm"nt a %enit iar omul la cer a suit/entru aceasta şi noi lău!"n!u-0 i strigăm: 6liluia>

Icosul 17stăzi se %eseleşte cerul şi păm"ntul +ngerii cu oamenii !u&o%niceşti ser2ează căDumnezeu n trup $-a arătat celor ce şe!eau n ntuneric, născ"n!u-se !in 5ecioară,

peştera şi ieslea primin! agii !e la ăsărit !aruri n 9et&leem a!uc, iar noi cu

2uze ne%re!nice, lau!e cu ngerii a!ucem:6isuse, /runcule /reas1inte, aşteptarea 1ăgă!uită neamurilor;6isuse, /runcule /reas1inte, iz2ă%itorul nostru !in ro2ia %ră#maşului;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce eşti astăzi %ăzut !e oameni;6isuse, /runcule /reas1inte, Care !in 1ire eşti Dumnezeu ne%ăzut;6isuse, /runcule /reas1inte, Care cu naşterea Ta ai a!us pace pe păm"nt;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce eşti Cu%"ntul Tatălui Dumnezeu;6isuse, /runcule /reas1inte, Care ai 1ost trimis !e Tatăl ceresc pe păm"nt, pentru an!umnezeii pe cei %re!nici;

6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce cu naşterea Ta, ri!ici n cer pe cei ce cu umilinţăşi !ragoste se nc&ină şi slă%esc %enirea Ta astăzi pe păm"nt; Iisuse, 8runcule 8reas0inte, m#ntuiete-ne e ni>

&on'acul 2Dănţuiesc ngerii toţi n ceruri, se 2ucură şi saltă toată 1ăptura că Te-ai pogor"t, Te-ai sălăşluit n p"ntecele 1ecioarei 1ără sc&im2are, născ"n!u-te astăzi ca un pruncomenesc, iar noi ştiin! că acestea ai 1ăcut pentru m"ntuirea noastră, strigăm cumulţumire: 6liluia>

Icosul 2Toată 1irea s-a minunat pentru că Domnul şi "ntuitorul, Cel ce $-a născut n9et&leem a ncetat nşelăciunea i!olească şi mpărăteşte n %eci; iar noiminun"n!u-ne !e a Ta naştere şi n!umnezein!u-ne prin a Ta naştere, cu mulţumireţi c"ntăm:6isuse, /runcule /reas1inte, +mpăratul mpăraţilor cel %eşnic;6isuse, /runcule /reas1inte, Dumnezeul lumii;

64



6isuse, /runcule /reas1inte, "ntuitorul nostru !esă%"rşit;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce cu scutecele Tale ai !ezlegat legăturile

păcatului;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce cu naşterea Ta ai ri!icat pe strămoşul 7!am !inmuncă %eşnică;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai %in!ecat !urerea şi ntristarea =%ei;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce eşti 5iul lui Dumnezeu, Cel 1ără !e ani;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai 1ost sus pe scaun iar #os n iesle;


&on'acul *6 Mărire intru cei de sus lui <umnezeu i e ăm#nt ace. 7stăzi 9et&leemul primeşte pe cel ce şa!e pururi mpreună cu Tatăl, astăzi ngerii măresc pe Domnul,Cel ce $-a născut cu !umnezeiasca cu%iinţă, iar noi pe păm"nt intru %eselie

c"ntăm: 6liluia>

Icosul *67 1ost o %este minunată şi !e lume aşteptată naşterea Domnului Hristos, căciDomnul a %oit şi pe om a m"ntuit, căci cu !arul lui Hristos a 1ost scos neamulomenesc !in muncă %eşnică agii, !eci călătorin! pe esia căut"n!, au 1ăcut calumea toată să cunoască acea %este minunată7#ung"n! şi pe la noi o primim cu

2ucurie, lău!"n!u-l cu aceste c"ntări:6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce cu naşterea Ta ai 1ăcut mare tul2urare ntre

mpăraţii cei păg"ni;6isuse, /runcule /reas1inte, naşterea Ta a 1ăcut pe 6ro! cel mai mare !uşman alTău;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce prin ngerul trimis magilor ai !escoperit %iclenialui 6ro! !e a se nc&ina;6isuse, /runcule /reas1inte, 1iin! Dumnezeu ai surpat cu cutremur n =gipt zeii1ăcuţi !e m"nă omenească;6isuse, /runcule /reas1inte, ntorc"n!u-Te n Nazaret ai !us %iaţa păm"ntească;6isuse, /runcule /reas1inte, n su!oarea 1eţei Tale ai c"ştigat p"inea pentru toatezilele;

6isuse, /runcule /reas1inte, la %"rsta !e E ani ai uimit 1ariseii şi cărturariispun"n!u-le toate legile pe !e rost;


&on'acul **

65



De 2ună %oie Te-ai pogor"t pe păm"nt lu"n! trup omenesc ca să curăţeşti păcatelenoastre, a!uc"n! pe toţi la lumina cea !e %iaţă purtătoare; pentru care 1ericire ţistrigăm: 6liluia>

Icosul **/runc t"năr s-a născut !in amestecătura lui 7!am şi s-a !at cre!incioşilor ca un părinte şi Domn al %eacurilor, Dumnezeu care ţine c"rmuirea 1ăpturiiNu trece cu%e!erea pe noi, care cu !ragoste +ţi c"ntăm:6isuse, /runcule /reas1inte, pierzătorul celor răi;6isuse, /runcule /reas1inte, a#utătorul celor 2uni;6isuse, /runcule /reas1inte, in!umnezeitorul ro2ilor Tăi;6isuse, /runcule /reas1inte, care cu naşterea Ta ai surpat mpărăţia ia!ului careeista p"nă la %enirea Ta;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai 1ăcut peştera palat 1rumos şi 2ogat;

6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai 1ăcut ieslea scaun !e &eru%imi; Iisuse, 8runcule 8reas0inte, m#ntuiete-ne e ni>

&on'acul *3Harul tău primin! prin naşterea Ta minunată, o!ată cu primirea !arurilor: smirnacare nseamnă moartea Ta; aurul, care nseamnă puterea mpărătească, tăm"ia, carenseamnă puterea Ta !umnezeiască, prin toate acestea luminează su1letele noastre,curăţeşte-ne inimile noastre, s1inţeşte trupurile noastre cu s1"nta Ta naştere, iar noicu mulţumire +ţi %om c"nta: 6liluia>

Icosul *3$lă%in! naşterea Ta cea minunată, cre!em şi mărturisim că Tu, 1iin! astăzi /runc,eşti Dumnezeu a!e%ărat, Care Te-ai pogor"t pentru a ne ri!ica sus n ceruri un!estai nencetat la !reapta Tatălui, iar noi %ăz"n! sărăcia, ro2ia şi smerenia Ta, +ţic"ntăm:6isuse, /runcule /reas1inte, primeşte !e la noi n loc !e smirnă, 1apte 2une;6isuse, /runcule /reas1inte, primeşte !e la noi n loc !e aur, c"ntări !e aur;6isuse, /runcule /reas1inte, primeşte !e la noi n loc !e tăm"ie, rugăciunile smeriteşi cu umilinţă;

Iisuse, 8runcule 8reas0inte, sălăluiete-te întru ni i 0ii nedesăr/it;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce cu peştera, ieslea şi scutece ai arătat smereniaTa;

Iisuse, 8runcule 8reas0inte, întărete-ne e ni în dra!ste i smerenie, 0ără decare nu este m#ntuire;

Iisuse, 8runcule 8reas0inte, aDută-ne la căin/ă sinceră i ne miluiete;

66



Iisuse, 8runcule 8reas0inte, rimete de la ni c#ntarea de mul/umire$ Slavăintru cei de sus lui <umnezeu iar e ăm#nt ace, între ameni bună vireA;


&on'acul *- (!e trei ori):

8, /reas1inte /runc 6isuse, primeşte aceste ne%re!nice lau!e care le a!ucem 'ie naceastă zi a naşterii Tale, nc&in"n!u-ne s1intelor Tale scutece şi, pe noi, caremărim cu !ragoste şi cu umilinţă %enirea Ta pe păm"nt, iz2ă%eşte-ne !e toatene%oile, necazurile şi muncile %eşnice, ca să-'i c"ntăm cu mulţumire: 6liluia>

7poi se zice iarăşi:

Icosul *+ngerul nt"i stătător, 1iin! trimis către 5ecioara Născătoare !in Nazaret, i-a zis:

@ Bucură-te că vei nate 8runc care va m#ntui lumeaA$păim"nt"n!u-se, 5ecioara!e această %este, s-a nc&inat spun"n!:A=ie mie duă cuv#ntul tăuA 6ată astăziaceastă s1"ntă proorocie, mplinin!u-se, strigăm către cel ce $-a născut !in5ecioară pe păm"nt pentru m"ntuirea noastră:6isuse, /runcule /reas1inte, Te salutăm %enit azi pe păm"nt;6isuse, /runcule /reas1inte, ne nc&inăm 'ie Celui n1ăşat n scutece;6isuse, /runcule /reas1inte, Te slă%im, Cel culcat n iesle;6isuse, /runcule /reas1inte, Te mărim +mpărate născut n iesle;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce ai primit smerenia nenc&ipuită;

6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce Te-ai m2răcat n sărăcia omenească;6isuse, /runcule /reas1inte, Cel ce eşti născut !in Tatăl mai nainte !e %eci;6isuse, /runcule /reas1inte, 5ăcătorul ngerilor care ai luat c&ipul omenesc;


&on'acul *7părătorul cel mare, Domnul şi $tăp"nul lumii, Cel ce te-ai născut astăzi pentrum"ntuirea noastră, şi 1iin! n1ăşat n scutece Te-ai culcat n ieslea !o2itoacelor, cusmerenie te-ai arătat oamenilor ca un prunc omenesc; !e aceea ne nc&inăm 'iestrig"n! cu umilinţă: Iisuse, 8runcule 8reas0inte, m#ntuiete-ne e ni>

După aceea zicem această:

67



4ugăciune

6stăzi se s0#resc rrciile, astăzi se 0ace marea taină rin care <umneze-=iul se nate ca runc menesc.

6stăzi se încee m#ntuirea lumii$ 8ăm#ntul îl rimete în eteră, în lc de alate b!ate i 0rumase ustiul îi 0eră ieslea în lc de lea!ănul cel scum. <umnezeu le rimete cu smerenie e tate ca să ne înve/e i e ni smereniacare este baza m#ntuirii.

Se cbară <umnezeu &uv#ntul, nedesăr/it de atăl i de <u*ul S0#nt, săînve/e menirea cum trebuie să ducă via/a nastră e ăm#nt, care este dată

0iecăruia numai ca să se re!ătească entru cea venică i 0ericită;

<ăn/uiete lumea astăzi, mărete cu în!erii i ăstrii e cel ce S-a arătat 8runcazi, <umnezeul cel înainte de veci.

Iisuse, 8runcule 8reas0inte, &el ce ai îmdbit cerul cu stele, cel ce /ii cu m#natate mar!inile ăm#ntului, arată-?i mila a cea mare nuă, celr ce cu

dra!ste i credin/ă cinstim Aaterea a cea minunată i, înc*in#ndu-nescutecelr ale, cu recuntin/ă /i stri!ăm$ Slavă intru ei de sus lui <umnezeu,i e ăm#nt ace, între ameni bunăvire>F

6min>

68



&omentarii patristice $ Evanghelia Naşterii Domnului

@?n!e este regele 6u!eilor, Cel ce $-a născut Căci am %ăzut la ăsărit steaua 0uişi am %enit să ne nc&inăm 0uiA

Naşterea Domnului (=% atei: E, -E)

(7t8 3# *) Iar 'acă S$a născut Iisus 5n 9etleemul Iu'eii# 5n zilele lui Iro' regele#iată magii 'e la 4ăsărit au venit 5n Ierusalim# 5ntre0n'8

/atriar&ul 6aco% a proorocit aceste %remuri ale naşterii lui 6isus atunci c"n! a zis:

Au va lisi scetru din Iuda, nici tia! de c#rmuitr din casele sale, #nă ceva veni îmăciuitrul, &ăruia se vr suune arele (=c. 9, 1:) . (+ncep"n! cu #umătatea %eacului al 66-lea, %ersetele !e la 5acere 4F, G- au 1ost interpretate !ecătre 6ustin, 6polit, 8rigen, =use2iu şi alţii că o pro1eţie &ristologică 7st1el,

proorocia se re1erea la 1aptul că p"nă la naşterea Domnului %or eista mpăraţi !oar !in casa lui 6u!a, ntr) atei a a!ăugat n relatarea sa şi aceste proorocii pentrua !o%e!i cu a#utorul lor că toate s-au să%"rşit mplinin! cu%intele prorocilor /e !e-

69



o parte, arăt"n! prin aceasta că Hristos %a %eni !in 9etleem aşa cum a pro1eţit proorocul i&eia (i& I,E) , iar pe !e altă parte, că pro1eţia lui 6aco% a%ea să se petreacă n zilele lui 6ro! 0a nceput, p"nă la capti%itatea 2a2ilonică, stăp"nitori aineamului au 1ost cei !in casa lui Da%i!, a!ică !in seminţia lui 6u!a (1ratele lui0e%i) , nsă !upă aceea, arii /reoţi, care erau !in seminţia lui 0e%i, au a#uns să seamestece cu cea a lui 6u!a, pro!uc"n!u-se un amestec ntre tri2ul le%it, n specialntre cei ce a#ungeau n 1uncţia !e are /reot şi neamul mpărătesc al lui 6u!a ait"rziu, c"n! 1raţii 7risto2ul şi Hircan au pornit răz2oi ntre ei pentru a mpărăţi, aa#uns să c"ştige un al treilea, pe nume 6ro!, care !upă neam nu era e%reu, ci era 1iuli!umeanului 7ntipater +n %remea acestui 6ro! s-a născut Hristos Domnul, a!icăatunci c"n! nu mai era nimeni !intre e%rei la !omnie

(edr de Msuestia,=ra!mentul 3, traducere entru <Gl!ia.r de ucian=ili)

(t E, ) 6ar !acă $-a născut 6isus n 9etleemul 6u!eii, n zilele lui 6ro! regele, iatămagii !e la ăsărit au %enit n 6erusalim, ntre2"n!

Ce nseamnă 1aptul că, n timpul unui rege crunt, Dumnezeu s-a pogor"t !in cer, că!umnezeirea a intrat n trup şi că o unire cerească s-a petrecut cu un trup

păm"ntesc Ce nseamnă Cum ar 1i 1ost posi2il ca un tiran să 1ie nlăturat !e unulcare nu este rege, care %a eli2era pe oamenii săi, care %a nnoi 1aţa păm"ntului şi %are!a li2ertatea +nseamnă că 6ro!, un apostat, a cucerit 1ără nici un !rept păm"ntul

iu!eilor, le-a 1urat li2ertatea, le-a p"ngărit locurile s1inte, a nlăturat legea şi a opritnc&inarea religioasă De aceea a tre2uit ca Dumnezeu să a#ute şi să ntăreascăacest neam lipsit !e orice a#utor !in partea omului 7şa cum se cu%enea,Dumnezeu a !ezlegat neamul pe care m"na nici unui om n-a putut-o 1ace Tot la1el, Hristos %a %eni !in nou, să nimicească pe anti&rist, să eli2ereze lumea, sărestaureze aiul, să ntărească li2ertatea lumii şi să nlăture orice ro2ie

(8etru risl!ul, 8redici 153, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(t E, ) 6ar !acă $-a născut 6isus n 9etleemul 6u!eii, n zilele lui 6ro! regele, iată

magii !e la ăsărit au %enit n 6erusalim, ntre2"n!

8 stea s-a arătat pe cer, c&em"n! !e !eparte pe cei trei magi să 1acă o călătorielungă ca să se nc&ine la Cel n1ăşat n scutece şi a1lat ntr-o iesle /roorocii !e!emult au pro1eţit %enirea $a, iar acestea şi toate celelalte 1apte petrecute au 1ostmai presus !e om (=ste etraor!inar 1aptul că Dumnezeu a ales să să%"rşească unlucru at"t !e mare ntr-o %reme at"t !e 2lestemată /recum Dumnezeu nu i-a părăsit

70



pe iu!ei nici n timpul tiranului 6ro!, la 1el nu %a lăsa nici pe noii oameni ai luiDumnezeu ntr)

S0#ntul Ian ură de 6ur, Evan!*elia duă Matei, @milia .+, traducere entru

<Gl!ia.r de ucian =ili)(t E, E) ?n!e este regele 6u!eilor, Cel ce $-a născut Căci am %ăzut la ăsăritsteaua 0ui şi am %enit să ne nc&inăm 0ui

Tre2uie să ne ntre2ăm !e ce atunci c"n! "ntuitorul nostru $-a născut, păstorilor !in 6u!eea le-a apărut un nger, iar o stea şi nu un nger i-a a!us pe magii !e laăsărit ca să se nc&ine 0ui 6ată răspunsul: iu!eilor le-a propo%ă!uit o 1iinţă curaţiune (prin această #utapunere a raţionalului şi a iraţionalului, $1"ntul Brigoriecaută să arate superioritatea iu!eilor 1ată !e păg"ni, n măsura n care cunosc

a!e%ărul !escoperit lor prin $1intele $cripturi ntr) , un nger, pentru că erau persoane care puteau să-şi 1olosească raţiunea pentru a cunoaşte aceste lucruri +nsă pe neamuri, nepregătiţi să se 1olosească pe !eplin !e raţiune ca să cunoască peDomnul, i-a con!us un semn şi nu o %oce De aceea spune şi /a%el că: or2irea nlim2i este semn nu pentru cei cre!incioşi ci pentru cei necre!incioşi; iar proorocianu pentru cei necre!incioşi, ci pentru cei ce cre! (6 Cor 4, EE) .i ast1el, pro1eţia a1ost !ată iu!eilor ca unii ce erau cre!incioşi şi nu necre!incioşi, iar semnele au 1ost!ate neamurilor ca unor necre!incioşi şi nu cre!incioşi

82ser%aţi că apostolii au propo%ă!uit pe "ntuitorul tot acestor neamuri atuncic"n! era a!ult, iar atunci c"n! era !oar un prunc, o stea 0-a propo%ă!uit acestora, pentru că nici =l nu putea ncă să %or2ească Tre2uia ca lucrurile 1ără glas să-0 propo%ă!uiască atunci c"n! nici =l nu %or2ea, iar apostolii să ni-0 1acă cunoscut peDomnul, %or2in!u-ne !espre =l, !upă ce şi =l ncepuse să %or2ească

(De ce a 1ost steaua semnul călăuzitor pentru magi, n timp ce păstorii au auzit%ocea ngerului /entru că at"t %ocea, c"t şi semnele au 1ost 1olosite pentru a-0

propo%ă!ui pe 6isus =%reii, reprezentaţi !e către păstori, au 1ost primitorii %ocilor pro1etice; iar neamurile, reprezentate !e către magi, au 1ost primitorii semnelor 1ără

!e grai ntr)

(S0#ntul ri!rie cel mare, 8atruzeci de @milii la Evan!*elii 1:.1, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili) (7t8 3# -) :i auzin'# regele Iro' s$a tul0urat şi tot Ierusalimul 5mpreună cu el8

71



/entru că era rege, era 1iresc ca 6ro! să se teamă at"t pentru sine, c"t şi pentrucopiii săi Dar !e ce se tul2urase şi 6erusalimul /entru că, !eşi proorocii +lanunţaseră că "ntuitorul, iluitorul şi 6z2ă%itorul care %a %eni !e sus,6erusalimul a rămas tul2urat !e aceleaşi inclinaţii i!olatre care mai nainte i1ăcuseră să plece !e la Dumnezeu, c&iar atunci c"n! =l +şi re%ărsa cele mai mari!aruri ale $ale asupra lor +n timp ce Dumnezeu le o1erea !in nou li2ertatea, ei şi-au n!reptat !in nou g"n!ul către căl!ările cu carne (6es *, ) ale ro2iei egiptene

0uaţi seama la eactitatea proorocilor care mai nainte pro1eţiseră !espre acesta:/runc s-a născut nouă, un 5iu s-a !at nouă, a Cărui stăp"nire e pe umărul 0ui şi sec&eamă numele 0ui: n!er de mare s0at, S0etnic minunat, <umnezeu tare,biruitr, <mn al ăcii, 8ărinte al veacului ce va să 0ie. i mare va 0i stă#nirea

ui i acea ui nu va avea *tar. Ca îmără/i e trnul i este îmără/ia lui <avid, ca s- întărească i s- întemeieze rin Dudecată i rin dretate, de acum

i #nă-n veac. "#vna <mnului Savat va 0ace aceasta (s. 9, 5-3) .

Deşi erau tul2uraţi, totuşi n-au ncercat să priceapă ceea ce se petrecea, să urmeze pe cei trei magi sau să ia aminte la ce%a /"nă atunci n-au 1ăcut altce%a !ec"t să 1ie 2"r1itori şi nepăsători, nt"mpl"n!u-se să 1ie ast1el c&iar atunci c"n! cei !in6erusalim, a1laţi su2 !omnia lui 6ro! a%eau moti% !e a se m"n!ri că un rege s-anăscut !intre ei 0ucru care a atras c&iar şi atenţia celor !in /ersia 6u!eii se a1lauc&iar pe punctul ca totul să meargă n 1a%oarea lor, ca şi cum neguţătoriile lor ar 1imers spre un pro1it 1oarte mare Dar cei mai mulţi nici măcar n-au o2ser%at Deşi

parte a unui imperiu care !e%enise at"t !e mare, ei n-au arătat nici un progres, căci6erusalimul n-a 1ost eli2erat !ec"t !e cur"n! ai 2ine le-ar 1i 1ost !acă ar 1i g"n!itn 1elul acesta: !acă perşii tremură naintea acestui ege numai la naşterea $a, oarenu se %or şi cutremura mai mult atunci c"n! %a creşte $e %or teme !e =l şi 6 se %or supune, iar soarta noastră %a 1i mai mare şi mai glorioasă !ec"t cea a 2ar2arilorC&iar !acă n-ar 1i ştiut nimic !espre taina re%elaţiei şi ar 1i tre2uit să #u!ece !oar !upă interesul propriu pentru %remurile prezente, sigur ar 1i a#uns să g"n!eascăast1el Dar lor nu le-a trecut nimic !e genul acesta prin minte, at"t !e leneşi erau na nţelege pro1eţiile şi ro2iţi !e cele lumeşti

8 asemenea tr"n!ă%ie şi ro2ie tre2uie smulsă !in minţile noastre Tre2uie să 1immai arzători !ec"t 1ocul pentru a putea sta naintea unei asemenea ameninţări/entru aceasta a spus Hristos: =c am venit să arunc e ăm#nt i c#t a vrea să

0ie acum arins> (c. 12, 9) , iar Du&ul !in aceste cu%inte s-a arătat prin 1oc (Dincauza tr"n!ă%iei lor 1aţă !e pro1eţii şi ro2iei !in partea lucrurilor lumeşti,6erusalimul lui 6ro! n-a mai %ăzut c&emarea şi şansa sa istorică atunci c"n! s-au

72



agăţat !e i!olatrie şi ro2ie 7şa!ar, erau tul2uraţi !e semnul că tre2uie să sesc&im2e ntr)

(S0#ntul Ian ură de 6ur, Evan!*elia duă Matei, @milia 3., traducere

entru <Gl!ia.r de ucian =ili)(7t8 3# /) :i tu# 9etleeme# pămntul lui Iu'a# nu eşti nici'ecum cel mai mic

5ntre căpeteniile lui Iu'a# căci 'in tine va ieşi &on'ucătorul care va paşte pepoporul 7eu Israel8

6aco% a 1ost numit primul 6srael c"n! a %ăzut scara şi pe ngerii lui Dumnezeu carese suiau şi se pogorau pe ea (5ac E>, E) 7poi s-a luptat cu cel care i s-a arătat şil-a auzit spun"n!u-i:De acum nu-ţi %a mai 1i numele 6aco%, ci 6srael te %ei numi, căte-ai luptat cu Dumnezeu şi cu oamenii şi ai ieşit 2iruitor (5ac E, E>) Cu acest

nume a 1ost numit ntregul neam al lui 6srael, un nume ales !e Dumnezeu şi prinaceasta ose2in!u-i !e celelalte neamuri 7st1el, 6srael nseamnă minte care %e!e peDumnezeu (sau Dumnezeu stăp"neşte) iar 9iserica !intre neamuri este şi ea numită6srael, !ar nu !upă trup, ci !upă &arul !i%in

(S0#ntul &*iril al 6leGandriei,=ra!mentul 2, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(7t8 3# %) Atunci Iro'# chemn' 5n ascuns pe magi# a aflat 'e la ei lămurit 5n

ce vreme s$a arătat steaua8C"n! 6ro! a a1lat !e naşterea +mpăratului nostru, a recurs la %icleşuguri pentru campărăţia $a păm"ntească să nu 1ie prime#!uită şi a cerut să 1ie şi el anunţat un!e

putea 1i găsit /runcul /retinz"n! că %rea să 6 se nc&ine, 0-ar 1i ucis !acă 0-ar 1ia1lat la timp Dar oare ce putere are răutatea umană n 1aţa planului !i%in Nu estenici nţelepciune, nici pricepere şi nici s1at care să ai2ă putere naintea Domnului(/il!e E, G) $teaua s-a arătat ca să-i con!ucă pe magi, iar ei 0-au a1lat şi 6-aua!us !aruri 7poi, li s-a spus n %is !e către nger să nu se ntoarcă la 6ro! ca să nu-0 poată găsi pe 6isus, pe Cel pe care +l căuta at"t !e mult 6ro! sim2olizează pe toţi

cei 1ăţarnici !e astăzi, care +l caută pe Domnul, !ar nu reuşesc nicio!ată să-0 a1le

(S0#ntul ri!rie cel mare, 8atruzeci de @milii la Evan!*elii 1:.2, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

73



(t E, J) 7tunci 6ro!, c&em"n! n ascuns pe magi, a a1lat !e la ei lămurit n ce%reme s-a arătat steaua

Nu cu%intele magilor l-au tul2urat pe 6ro!, ci s1aturile n%ăţătorilor 0egii nlegătură cu cu%intele !repţilor proroci agii căutau un rege, iar iu!eii spuneau!espre Hristos că $-a născut Din acest moti%, lăs"n! !eoparte pe magi, 6ro!c&eamă pe iu!ei şi-i ntrea2ă un!e ar 1i tre2uit Hristos să se nască, =l, Cel pe care iauzi acum pe magi anunţ"n!u-0 +n 1elul acesta, uneori, s-ar putea că %ră#maşiia!e%ărului să-l mărturisească 1ără să %rea Dar ei za!arnic interpretează ntreaga

proorocie, nereuşin! să găsească ceea ce ar putea 1i 1olositor

(S0#ntul &*iril 6leGandrinul, =ra!ment 1:.+, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(7t8 3# 1) :i trimi;n'u$i la 9etleem# le$a zis, <7erge;i şi cerceta;i cu 'e$amănuntul 'espre !runc şi 'acă =l ve;i afla# vesti;i$mi şi mie# ca# venin' şi eu#să mă 5nchin >ui?8

6ro! i tratează pe magi ca pe nişte am2asa!ori, pentru că ntr-un 1el, ei %eniseră laegele 6sraelului ca să mi#locească pacea ntre ei şi israeliţi sper"n! că şi pentruneamuri şi pentru iu!ei %a 1i o turmă şi un păstor (+n G, *)

(S0#ntul &*iril al 6leGandriei, =ra!mentul 1:, traducere entru <Gl!ia.r de

ucian =ili)(7t8 3# 1) :i trimi;n'u$i la 9etleem# le$a zis, <7erge;i şi cerceta;i cu 'e$amănuntul 'espre !runc şi 'acă =l ve;i afla# vesti;i$mi şi mie# ca# venin' şi eu#să mă 5nchin >ui?8

+ncercarea !e a omor pruncul ce tocmai se născuse nu a 1ost !oar o 1aptă !ene2unie, ci şi una prostească, pentru că tot ceea ce i se spusese a 1ost mai mult!ec"t !estul ca să nu-l lase să 1acă aşa ce%a /entru că aceste nt"mplări nu eraunici!ecum unele naturale şi omeneşti K nsă nimic nu-l putea ţine n 1r"u pe 6ro!,

pentru că acesta este 1elul n care lucrează răutatea, mpie!ic"n!u-se !e proprialăcomie, tot!eauna urmărin! teluri za!arnice Ce cumplită ne2unie +n orice 1el am

pri%i-o, ne2unia sa era una nemaipomenită 7 1ost o şi mai mare ne2unie !in partealui să crea!ă că magii +l %or %in!e pe /runcul pentru care %eniseră !e la o aşa mare!istanţă !oar ca să-0 %a!ă şi !espre care %or2ea şi pro1eţia 8are cum g"n!ea 6ro!că %a putea con%inge pe aceşti magi să-0 %"n!ă pe Copil, c&iar nainte !e a %e!ea

pe Cel pe care-0 aşteptaseră Cu toate acestea, oric"te moti%e 1olositoare ar 1i a%ut

74



care să-l oprească, 6ro! a continuat cu planul său !emonicK Tre2uia să-şi 1iimaginat că e%reii şi %or !ori at"t !e mult să-0 ocrotească pe Copil şi nu %or renunţa nicio!ată la =li2eratorul şi "ntuitorul lor naţional 7%"n! n mintea satoate aceste planuri greşite, a c&emat n taină pe magi, căut"n! să a1le c"n! s-aarătat steaua +nsă ţelul său nu era steaua, ci altce%a =u cre! că steaua tre2uie să se1i arătat cu mult timp nainte, pentru că magilor le-a luat 1oarte mult timp săcălătorească ca să-0 a1le pe /runc n scutece Dacă steaua ar 1i apărut n momentulnaşterii $ale !in /alestina, atunci ar 1i 1ost %ăzută !e către mulţi !in %estuln!epărtat, iar călătoria la 6erusalim ar 1i !urat ce%a timp

6ar !espre omor"rea copiilor !e !oi ani şi mai n #os !e către 6ro!, aceasta arată c"t!e mare era m"nia şi teama sa ne2unească !e a nu lăsa pe nici unul să scape

Datorită cre!inţei lor, magii n-au ascultat nimic !intre acestea Nu s-ar 1i aşteptat

nicio!ată ca 6ro! să apeleze la o asemenea ticăloşie, a!ică să ncerce să 1ăureascăun plan mpotri%a unei minuni at"t !e mari (=ra oare 6ro! !oar cru! sau era şinesă2uit 6ro! ne arată c"t !e prostească poate !e%eni răutatea, c&iar şi atunci c"n!să%"rşeşte cele ale sale, mpie!ic"n!u-se continuu !e lăcomia şi m"n!ria sa,!e%enin! nu !oar un rău n sine, ci şi un ne2un n toate pri%inţele ntr)

(S0#ntul Ian ură de 6ur, Evan!*elia duă Matei, @milia .2-+, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(t E, >) .i trimiţ"n!u-i la 9etleem, le-a zis: @ergeţi şi cercetaţi cu !e-amănuntul !espre /runc şi !acă +l %eţi a1la, %estiţi-mi şi mie, ca, %enin! şi eu, sămă nc&in 0uiA

După ce 6ro! a auzit răspunsul, a crezut, a%"n! !ouă mărturii: una !intre ele i1usese spusă !e către preoţi, iar cea !e-a !oua a 1ost con1irmată !e către prooroci,!ar nu s-a nc&inat egelui ce a%ea să se nască, ci şi-a &rănit răutatea, căut"n! prin%iclenie moartea lui 6isus Cei răi pot pricepe ceea ce are legătură cu Dumnezeua2ia atunci c"n! nu reuşesc să mplinească cele ale $ale +nţelepciunea omului a1ost creată !e către Dumnezeu, n timp ce 1aptele omului iz%orăsc !in li2era sa

%oinţă 6ro! a %ăzut ce cinste a%eau magii pentru Hristos şi nu a putut să-im"nuiască prin ameninţări cu moartea sau să-i a!emenească cu aur pentru a-i 1ace

părtaşi la omor"rea %iitorului ege De aceea a căutat să-i amăgească Dar c&iar şilinguşiţi, ei nu puteau %in!e pe Cel pentru care 1ăcuseră o călătorie at"t !e grea şinici nu puteau anunţa alt rege pentru că ei aparţineau !e un alt imperiu şi nu a%eaunimic !e-a 1ace cu 6ro! sau cu Cezar =i nu puteau 1i intimi!aţi să-0 %"n!ă !e către

75



nimeni pentru că nu-şi !oreau nimic mai mult !ec"t pe Hristos, căruia +i a!useseră!aruri at"t !e preţioase !e la o !istanţă at"t !e mare

6ro! a %ăzut că nu i-a mai rămas nimic !e 1ăcut +n timp ce-şi ascuţea sa2ia, el a promis cre!inţa, a!ică şi-a m2răcat %iclenia n &ainele smereniei 7şa 1ac toţi c"n!%or să rănească pe cine%a: simulează smerenia şi prietenia

(6utr necunscut, @ere incmlete la Matei, @milia 2, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(t E, >) .i trimiţ"n!u-i la 9etleem, le-a zis: @ergeţi şi cercetaţi cu !e-amănuntul !espre /runc şi !acă +l %eţi a1la, %estiţi-mi şi mie, ca, %enin! şi eu, sămă nc&in 0uiA

ergeţi şi cercetaţi cu !e-amănuntul !espre /runc şi !acă +l %eţi a1la, %estiţi-mi şimie /e !rept cu%"nt, 6ro! a spus: estiţi-mă, căci cel ce-şi !oreşte să %ină laHristos se lepă!ă ntot!eauna !e !ia%ol C"n! preotul ntrea2ă pe %iitorul creştin:Te lepezi !e $atana 7cesta răspun!e: ă lepă! De aceea, magilor li se spune săa!ucă !e %este lui 6ro!, care a realizat că ia locul !ia%olului $atana ştia cum sănşele pe om: %enin! şi eu, să mă nc&in 0ui rea să mintă, nsă nu reuşeşte =l,cel care !eg&izase nc&inarea, %a %eni să se plece ca să ocărască, să ngenunc&ezeca să a!ucă pe!eapsă şi să se ncline ca să 1acă răuK +nsă, atunci c"n! s-aumprăştiat norii răutăţii, pe cerul senin su2 care s-a nălţat cre!inţa creştină, magii

au %ăzut !in nou steaua naintea lor, arăt"n!u-le calea pe care să a#ungă la s1"ntullocaş al naşterii Domnului

(8etru risl!ul, 8redici 157, 7-9, traducere entru <Gl!ia.r de ucian=ili)

(7t8 3# 2) Iar ei# ascultn' pe rege# au plecat şi iată# steaua pe care o văzuseră 5n 4ăsărit mergea 5naintea lor# pnă ce a venit şi a stat 'easupra# un'e era!runcul8

.i iată, steaua pe care o %ăzuseră n ăsărit mergea naintea lor, p"nă ce a %enit şi astat !easupra, un!e era /runcul $teaua i-a călăuzit p"nă la un loc un!e a tre2uit săntre2e pe iu!ei un!e s-a născut Hristos şi prin aceasta, să se 1acă cunoscută tuturor naşterea $a, iar !upă aceea, li s-a arătat !in nou 0uaţi seama la or!ineae%enimentelor: magii au zărit steaua, au 1ost primiţi !e către iu!ei şi !e către regelelor; au auzit pro1eţia care le-a t"lcuit apariţia stelei; li s-a arătat ngerul şi i-as1ătuit, iar mai apoi au călătorit !e la 6erusalim la 9etleem su2 călăuzirea stelei

76



Din toate acestea cunoaştem că nu era o stea oarecare, pentru că nici o stea nu are puterea !e a călăuzi, nici măcar să se mişte, ci !oar să lumineze, căci o stea nu poate merge nainte cui%a, călăuzin!u-l pe o anumită cale

$teaua a mai rămas o perioa!ă !easupra locului un!e i-a a!us, ca să lumineze pe/runc şi ca acesta să poată 1i %ăzut la c&ip /entru că nu este nimic ieşit !in comuncu acel loc Casa !e oaspeţi era una o2işnuită ama nu era !e seamă şi nici nu eracunoscută =ra ne%oie ca steaua să arate şi să lumineze smeritul loc, p"nă ce magiia%eau să a#ungă la iesle (8are ei 0-au recunoscut !oar printr-un singur lucru Nu,ci iconomia !umnezeiască a lucrat ntr-o aşa natură, prin pro1eţii şi arătări ngereşti

pentru a 1ace cunoscută treptat această naştere 1ără !e seamăn ntr) (Tetul 2i2lic nu pomeneşte ieslea la %enirea magilor, ci arată prezenţa pruncului şi amamei ntr-o casă 7cest e%eniment s-a ntmplat !upă o anumită perioa!ă !e lanaşterea Domnului, pro2a2il !upă patruzeci !e zile, c"n! părinţii a!uc la templu o

#ert1ă speci1ică celor săraci, !o%a!ă că ncă nu primiseră !arurile !e la magi ne!)

(S0#ntul Ian ură de 6ur, <esre natura de neîn/eles a lui <umnezeu .+,traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(t E, F) 6ar ei, ascult"n! pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o %ăzuseră năsărit mergea naintea lor, p"nă ce a %enit şi a stat !easupra, un!e era /runcul

/ri%iţi o1ran!a a!usă !e către stea, căci !e%enin! conştienţi !e importanţa egeluiau spus ntre ei: Cum se poate aceasta, ca o stea să a!ucă o1ran!ă unui rege păm"ntesc Ce mare minune, căci nainte !e a răsări $oarele !reptăţii steaua i-aa!us o1ran!ă $teaua a mers naintea lor, ca să arate prin aceasta că toate lucrurilemateriale a!uc o1ran!ă celor care caută pe Dumnezeu 7şa!ar, !acă consi!eri unlucru minunat că o stea a a!us o1ran!ă lui Hristos, ia seama c"t sunt !e minunateacele lucruri care ţi-au a!us ţie o1ran!ă atunci c"n! tu ai 1ost 1ăcut om /ri%eşte lasoare ce răsare pentru tine şi la lună care nicio!ată nu ncetează să străluceascăDacă lucrurile ţi a!uc ţie o1ran!ă,care ai 1ost creat, !e ce crezi că-i o minune căstelele a!uc o1ran!ă lui Hristos, Creatorul tău Dacă lucrurile ţi a!uc ţie o1ran!ă

care eşti un păcătos, !e ce crezi că e minune 1aptul că steaua a mers naintea celor ce-l căutau pe Hristos .i !acă ngerii a!uc o1ran!ă oamenilor, cei pe careDumnezeu i-a creat, c"t este !e minunat că lucrurile care au 1ost create pentruoameni le a!uc lor o1ran!ă 7uzin! acestea, este !e !atoria noastră se ne 2ucurămşi să ne n1ricoşăm n acelaşi timp, pentru că, cu c"t sunt mai mari 2inecu%"ntărilere%ărsate peste oameni cu at"t mai grea %a 1i #u!ecata pregătită pentru cei păcătoşi

77



6ar steaua a stat !easupra capului copilului parcă zic"n!: 7ici este /entru că nu putea să arate spre =l prin grai, a 1ăcut-o răm"n"n! ntr-un singur loc

(6utr necunscut, @ere incmlete la Matei, @milia 2, traducere entru

<Gl!ia.r de ucian =ili)(Mt. 2, 1:) i văz#nd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare 0arte.

+n c&ipul acesta o minune se leagă !e o alta: magi care se nc&ină şi o stea caremerge naintea lor, arăt"n!u-le calea C&iar şi at"t este !estul pentru a prin!e oinimă !e piatră Dacă ar 1i 1ost !oar magii sau !oar proorocii sau !oar ngerii carear 1i spus aceste cu%inte, poate ar 1i 1ost luaţi n r"s, nsă acum, mpreună cu toateaceste 1elurite mărturii, c&iar şi gurile celor mai necre!incioşi sunt nc&ise

ai mult !ec"t at"t, atunci c"n! steaua s-a oprit !easupra pruncului, a statnemişcată, arăt"n! că nu era orice 1el !e stea, ci o putere mult mai mare: prima!ată, ca să se ascun!ă, apoi să se arate şi n 1inal, să stea nemişcată Cu a#utorul ei,toţi cei care pri%eau ceea ce se petrecea au 1ost ncura#aţi să crea!ă De aceea s-au

2ucurat magii, pentru că găsiseră ceea ce căutau $-au !o%e!it a 1i mesageri ai7!e%ărului, iar lungul lor !rum nu a 1ost 1ără roa!ă Dorinţa lor !e a %e!ea pe Cel?ns a 1ost mplinită Cel care se născuse era !i%in şi ei au mărturisit aceasta nnc&inarea lor

(S0#ntul Ian ură de 6ur, <esre natura de neîn/eles a lui <umnezeu .,traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(t E, G) .i %ăz"n! ei steaua, s-au 2ucurat cu 2ucurie mare 1oarte

.i %ăz"n! ei steaua, s-au 2ucurat cu 2ucurie mare 1oarte, pentru că n-au 1ostamăgiţi cu o asemenea speranţă, ci li s-a a!e%erit şi mai mult, că n-au !us n %an

po%ara unei asemenea călătorii /rin arătarea semnului stelei la %remea cu%enită,au ştiut că naşterea acestui ege le-a 1ost !escoperită !e către o putere!umnezeiască /rin taina stelei, ei au cunoscut că !emnitatea egelui care se

născuse ntrecea !emnitatea oricărui rege păm"ntesc pentru că era cu neputinţăalt1el, !ec"t să preţuiască pe acest ege mai mare !ec"t steaua, care cu cinste 6 s-anc&inat 0ui Ce altce%a puteau să 1acă aceşti oameni, !ec"t să 6 se supună c"n! au%ăzut că şi stelele cerului 6 se supun Cum putea să se răz%rătească păm"ntulnaintea Celui pe care cerurile +l aşteptau

78




(Mt. 2, 11) i intr#nd în casă, au văzut e 8runc îmreună cu Maria, mama ui

i căz#nd la ăm#nt, s-au înc*inat ui i desc*iz#nd vistieriile lr, I-au adus ui daruri$ aur, tăm#ie i smirnă.

$ă pri%im c"t !e mare era cinstea cu care a 1ost preţuit egele !upă naşterea $a,!upă ce magii n călătoria lor au rămas supuşi stelei, căci !e-n!ată ei au căzut la

păm"nt şi s-au nc&inat Celui născut ca lui Dumnezeu 71lat c&iar n leagănul $ău,6 s-au nc&inat a!uc"n!u-6 !aruri, !eşi 6isus era !oar un prunc ?n lucru magii au

pri%it prin oc&ii lor trupeşti, iar pe celălalt, prin cei ai minţii $merenia trupului pecare şi-0 asumase era cu uşurinţă a 1i recunoscută, iar sla%a !i%inităţii $ale eraacum arătată =ste %ăzut ca un 2ăiat, nsă este cinstit ca Dumnezeu, căci taina

sla%ei $ale !umnezeieşti răm"ne cu neputinţă a 1i eprimată Ne%ăzuta şi %eşnicănatură !umnezeiască nu a şo%ăit să ia pentru noi, pe !easupra slă2iciunea, trupuluinostru 5iul lui Dumnezeu, Care este Dumnezeul lumii se naşte ca om n trup şi selasă aşezat n iesle, a%"n! cu =l cerurile şi este ţinut ntr-un leagăn, un leagăn pecare lumea nu-l poate cuprin!e Dumnezeu este auzit n %ocea unui prunc care

pl"nge =l este acelaşi, !e a Cărui %oce toată lumea se %a n1ricoşa n ceasul/ătimirilor $ale 7cesta este Dumnezeul sla%ei şi Domnul atotputernic, pe caremagii +l recunosc c&iar !acă este !oar un prunc =l este Cel care c&iar şi ca prunc,este cu a!e%ărat Dumnezeu şi ege %eşnic $pre =l a arătat prorocul 6saia,

spun"n!: Mare va 0i stă#nirea ui i acea ui nu va avea *tar. Ca îmără/i etrnul i este îmără/ia lui <avid, ca s- întărească i s- întemeieze rin Dudecată i rin dretate, de acum i #nă-n veac (s. 9, 3) .

(&rma/ius, ratat la Matei 5, 1, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(t E, ) .i intr"n! n casă, au %ăzut pe /runc mpreună cu aria, mama 0ui şicăz"n! la păm"nt, s-au nc&inat 0ui şi !esc&iz"n! %istieriile lor, 6-au a!us 0ui!aruri: aur, tăm"ie şi smirnă

6ntr"n! n casă, au %ăzut pe /runc mpreună cu aria, mama 0ui +nţelegem !e ce,la %e!erea unei asemenea pri%elişti s-au 2ucurat pentru /runc, /runcul pe care 0-aucăutat ca pe ege şi pentru Care au purtat po%ara unei călătorii at"t !e mari 7u%ăzut ei oare un palat !e marmură 7u %ăzut ei oare pe mama $a ncoronată cu!ia!emă ori aşezată pe un pat !e aur 8are au %ăzut un prunc m2răcat n purpurăşi aur şi un &ol mpărătesc plin cu 1eluriţi oameni Dar totuşi, ce-au %ăzut 7u%ăzut un staul smerit şi ntunecat, mai potri%it pentru animale !ec"t pentru oameni,

79



n care nimeni nu s-ar culca !ec"t !acă ar 1i o2ligat !e mpre#urările călătoriei 7u%ăzut pe aica $a, m2răcată cu o &aină pe ea, nsă nu cu o &aină aleasă, ci era unac"t să-i acopere trupul, o &aină aşa cum ar a%ea o soţie !e t"mplar, portul unuiimigrant /runcul era m2răcat n cele mai smerite scutece şi era aşezat n cea maismerită iesle căci locul era at"t !e str"mt, nc"t nu găseau nici un loc n care să-0aşeze

7poi, !acă ar 1i căutat un rege al acestei lumi şi !acă ar 1i găsit unul ca acesta,atunci ar 1i 1ost mai !egra2ă uimiţi !ec"t 2ucuroşi, pentru că ar 1i 1ăcut e1ortul uneiasemenea călătorii !egea2a +nsă, pentru că +l căutau pe egele ceresc, !eşi n-au%ăzut nimic regesc la =l, tot s-au 2ucurat, ncre!inţaţi n mărturia stelei 8c&ii lor nu puteau să %a!ă un prunc ne%re!nic, pentru că !u&ul !in inima lor +l n1ăţişanaintea lor ca pe o 1iinţă care este mai presus !e 1ire Dacă l-ar 1i căutat ca pe unrege al acestei lumi, ar 1i rămas cu =l, aşa cum 1ac oamenii care părăsesc pe un

rege şi se alipesc !e un altul n sc&im2, 6 s-au nc&inat şi s-au ntors la casa lor caast1el să poată a%ea pe 6isus ca rege al su1letelor lor, iar pe regele ţării un!e le eracasa ca rege peste trupurile lor

(6utr necunscut, @ere incmlete la Matei, @milia 2, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)H

(t E, ) .i intr"n! n casă, au %ăzut pe /runc mpreună cu aria, mama 0ui şicăz"n! la păm"nt, s-au nc&inat 0ui şi !esc&iz"n! %istieriile lor, 6-au a!us 0ui

!aruri: aur, tăm"ie şi smirnă$-au nc&inat 0uiCre!eţi %oi că s-ar 1i nc&inat unui prunc care nu nţelege cinsteanc&inării lor !acă n-ar 1i crezut că Dumnezeu era n =l De aceea, n-au am"nat%remea prea slă%irii $ale, ca şi cum ar 1i 1ăcut-o 1aţă !e un prunc lipsit !e raţiune$-au purtat 1aţă !e =l ca 1aţă !e unul a Cărui !umnezeire le cunoaşte pe toate

C&iar şi 1elul !arurilor pe care 6 le-au a!us au mărturisit că ei a%eau o oarecarenţelegere şi !ialog cu pruncul Dumnezeiesc


80




Desc&iz"n! %istieriile lor, 6-au a!us 0ui !aruri: aur, tăm"ie şi smirnă /rin aceastamagii mplineau recunoaşterea lui Hristos !in partea tuturor popoarelor =i acummplineau pro1eţia lui 6saia, care spune: &aravane de cămile te vr aceri i drmadere din Madian i E0a. ate ssesc din eba, încărcate cu aur i cutăm#ie, c#nt#nd laudele <mnului. ate turmele &*edarului la tine se vr aduna, berbecii din Aebait te vr sluDi e tine i ca Dert0ă binelăcută se vr urca e Dert0elnicul Meu i temlul ru!ăciunii Mele se va slăvi (Isaia 3:, 3-).

De-n!ată 0-au recunoscut şi şi-au !esc&is cu1erele ca să-6 arate o1ran!ele, !arurile popoarelor /entru că ştiau că este un rege, 6-au o1erit roa!ele cele mai 1rumoase şi

cele mai !e preţ, cu%enite !oar Celui $1"nt 6-au o1erit aurul pe care-l str"nseseră pentru ei şi mai mult !ec"t at"t, recunosc"n!u-6 sorgintea !i%ină şi cerească !eun!e a %enit la ei, 6-au !ăruit tăm"ie, un !ar prea 1rumos precum %or2a 2l"n!ă aDu&ului $1"nt 7poi, cunosc"n! că %iaţa trupească nu este pentru =l !ec"t unmorm"nt, 6-au !ăruit şi smirnă



7ici se a1lă mult mai multe nţelesuri care se pot !esprin!e !in !arurile 1ăcute !emagi, !in aurul, !in smirna şi !in tăm"ia a!usă !e către ei 6ată că şi $olomon nea!e%ereşte că aurul sim2olizează nţelepciunea, atunci c"n! spune: &mri de re/ i untdelemn (se !ăsesc) în casa (!ura) celui în/elet, dar mul cel nebun lerisiete (8ild. 21, 2:) , iar psalmistul a!uce mărturie că rugăciunea care se a!ucelui Dumnezeu este ca o tăm"ie: Să se îndreteze ru!ăciunea mea ca tăm#ia

înaintea a; ridicarea m#inilr mele, Dert0ă de seară (8s. 1:, 2). $mirna aratăspre 1irea muritoare a trupurilor noastre, !espre care $1"nta 9iserică %or2eşte că arelucrători care se luptă c&iar p"nă la moarte pentru Dumnezeu: 6ute să-i !esc&i! m-am ri!icat, !in m"nă mir mi-a picurat, mir (smirnă ntr) !in !egete mi-a curs penc&izătoarea uşii 7semenea şi noi a!ucem !aruri !e aur egelui născut !acăstrălucim naintea $a !e lumina nţelepciunii celei !e sus .i noi +i !ăruim tăm"ie!acă aprin!em pe altarul inimilor noastre, prin %oinţa noastră cerească, g"n!urile

81



minţii trupeşti prin s1"nta rugăciune, ca prin aceasta să a!ucem naintea luiDumnezeu o mireasmă !ulce .i noi +i a!ucem smirnă !acă omor"m patimiletrupurilor noastre prin #ert1ă !e sine $e a!uce smirnă, !upă cum am spus, catrupurile moarte să nu se !escompună /entru că un trup 1ără %iaţă este la 1el ca untrup !e-al nostru care !e%ine ro2 stricăciunii a!use !e !es1r"nare 8amenii care nug"n!esc !ec"t cu trupul şi s1"rşesc %iaţa n !u&oarea !es1r"nării De aceea, noia#ungem să i a!ucem smirnă lui Dumnezeu atunci c"n! ne #ert1im pe noi nşine casă păstrăm acest trup păm"ntesc al nostru !eparte !e putrezirea care %ine !in!ecă!ere (7urul nţelepciunii, tăm"ia rugăciunii şi smirna #ert1ei !e sine sunt!arurile o1erite copilului Hristos ntr)

(S0#ntul ri!rie cel Mare, 8atruzeci de @milii la Evan!*elii 1:.3, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(7t8 3# *3) Iar lun' 5nştiin;are 5n vis să nu se mai 5ntoarcă la Iro'# pe altăcale s$au 'us 5n ;ara lor8

8, ce cre!inţă au aceşti magi =i n-au nesocotit s1atul ngerului, spun"n!: 7m %enitcale lungă, trec"n! printr-o mulţime !e ţări, 1ără să ne temem Nu ne-amcutremurat !eloc !e regi care nspăim"ntează pe alţii c"n! am trecut prin ţara lor, ciam stat !repţi şi cu cre!inţă n egele care se născuse şi ca unui Dumnezeu 6-ama!us !arurile cu%enite .i acum, ca unor scla%i ne porunceşti să 1ugim mai !eparteşi să ne ntoarcem pe o altă cale !ec"t cea pe care ar tre2ui să ne ntoarcem n mo!

normal Nu, ci st"n! !e#a cu cre!inţă, nu s-au temut să se arate cine sunt şi nici nu s-auruşinat să se ntoarcă n secret Nu se putea ca cei care au %enit !e la 6ro! la Hristossă se ntoarcă la 6ro! Căci cei care, a2an!on"n! pe Hristos, şi croiesc calea către6ro!, totuşi se pot ntoarce cu uşurinţă la Hristos, nsă cei care se leapă!ă !e 6ro! şi%in la Hristos !in toată inima lor nu mai !oresc să se ntoarcă la 6ro! Cu altecu%inte, cei care păcătuin! trec !e la Hristos la !ia%ol se pot ntoarce 1oarte uşor laHristos +nsă cei care se leapă!ă !e !ia%ol pentru Hristos nu se mai ntorc prea uşor la !ia%ol 7ceasta este pentru că cel care nu a 1ăcut nicio!ată lucrările !ia%olului, ci

a cunoscut !oar inocenţa, at"t timp c"t răul n-a 1ost trăit, poate 1i nşelat şi trece cuuşurinţă la !ia%ol +nsă, atunci c"n! a trăit răul şi şi-a reamintit !e 2inele pe care l-arisipit, se ntoarce !e-n!ată la Dumnezeu, !e la Care s-a a2ătut Cel care s-aimplicat n cele ale !ia%olului, !ar care a trecut la 2ine, at"t timp c"t se 2ucură n

2inele pe care l-a a1lat şi-şi aminteşte !e răul !e care a scăpat, este c&emat cu greunapoi !e către !ia%ol

82




(t E, E) 6ar lu"n! nştiinţare n %is să nu se mai ntoarcă la 6ro!, pe altă cale s-au!us n ţara lor

7ceasta este pentru noi o pil!ă !e smerenie şi cre!inţă, pentru că !e-n!ată ce ama#uns să cunoaştem şi să ne nc&inăm lui Hristos că ege, tre2uie să lepă!ăm calea

pe care păşeam nainte, care era calea greşelii şi să continuăm pe calea pe careHristos este călăuza noastră, cale care !uce napoi la locul nostru, loc !in care a1ost izgonit 7!am 7cest loc este pomenit n psalmi ca locul n care am 2ineplăcutDomnului n păm"ntul celor %ii (/s 4, F) agii, 1iin! s1ătuiţi să se ntoarcă pealtă cale, au răsturnat planurile tiranului +n acest c&ip, prin magi, /runcul care $-anăscut ege a 1ost 1ăcut cunoscut, n timp ce %icleşugurile tiranului 6ro! au 1ost

2iruite De !emult, s-a prorocit că pruncul 6isus, Domnul şi "ntuitorul nostru, %a1i 2iruitor c&iar !e la nceputul %ieţii $ale trupeşti 7ceasta a spus-o prorocul 6saia:+nainte ca 2ăiatul să zică: @tată şi mamăA, toată 2ogăţia Damascului şi pra!a$amariei %or 1i !use naintea regelui 7siriei /ra!a $amariei reprezintă nc&inareala i!oli, a!ică greşeala superstiţioasă a $amariei, !e la care =l a a2ătut pe magi Ceicare mai nainte au 1ost pra!ă a !ia%olului !in cauza 1alsei lor religii, cunosc"n! peHristos, au !e%enit pra!ă a lui Dumnezeu egele 7siriei se re1eră la 6ro! sau !e1apt la !ia%ol, căruia magii i-au !e%enit !uşmani, nc&in"n!u-se 5iului luiDumnezeu, Domnului şi "ntuitorului nostru

(&rma/iu, ratat la Matei 5, 2, traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

(t E, E) 6ar lu"n! nştiinţare n %is să nu se mai ntoarcă la 6ro!, pe altă cale s-au!us n ţara lor

+ntoarcerea acasă a magilor pe o altă cale sugerează o interpretare !u&o%nicească: precum ei au 1ost s1ătuiţi să o ia pe o altă cale, la 1el suntem şi noi s1ătuiţi Casanoastră este aiul !in care am căzut şi n care suntem opriţi să ne ntoarcem C"n!a#ungem să cunoaştem pe 6isus, ne putem ntoarce pe aceeaşi cale pe care şi =l a

%enit 7m părăsit aiul n care am 1ost aşezaţi prin m"n!ria şi neascultarea noastră,!"n! o prea mare importanţă lucrurilor %ăzute şi ce!"n! ispitei !e a gusta !in1ructul oprit 7cum ne mai putem ntoarce acolo numai prin ascultare şi lacrimi,lepă!"n! pe cele %ăzute şi sc&im2"n! calea po1telor noastre trupeşti

.i noi, ca şi magii, să ne ntoarcem la casa noastră pe o altă cale !ec"t cea pe caream pornit 6nclinaţiile noastre !ia%oleşti ne-au n!epărtat !e la 2ucuriile aiului şi

83



!e aceea, ntoarcerea noastră n pocăinţă ne c&eamă să %enim napoi pe o altă cale+n 1elul acesta, iu2iţii mei, suntem treziţi la 1rica !e Dumnezeu 5iţi cu 2ăgare !eseamă la aceasta 1raţilor 7şezaţi naintea oc&ilor inimii %oastre 1alsitatea 1aptelor %oastre Trataţi cu seriozitate asprimea <u!ecăţii !e apoi 0uaţi aminte ce #u!ecatăaspră are să %ină Hristos l ameninţă pe cel nepocăit cu spaimă, nsă nu 1ără a-i !atimp !e pocăinţă =l este cu noi şi !e aceea am"nă, pentru ca să găsească c"t mai

puţine !e os"n!it atunci c"n! %a a%ea să %ină că să ne #u!ece (/rin ntoarcerea lor pe o altă cale, magii sugerează $1"ntului Brigorie o analogie mai largă: ntoarcereanoastră acasă la relaţia originală cu Dumnezeu, prin cre!inţă şi pocăinţă ntr)

(S0#ntul ri!rie cel mare, 8atruzeci de @milii la Evan!*elii 1:., traducere entru <Gl!ia.r de ucian =ili)

84



@ie;ile Sfin;ilor $ Naşterea Domnului Dumnezeu şi 7ntuitorului nostru IisusHristos

Naşterea lui 6isus Hristos ast1el a 1ost: 1iin! logo!ită /reacurata aica 0ui,5ecioara aria, cu 6osi1, 2ăr2at !rept şi 2ătr"n cu anii - căci era !e >G !e ani şi, su2c&ipul nsoţirii, !upă mărturia $1"ntului Brigore !e Nissa şi a $1"ntului =pi1anie alCiprului, a 1ost !ată lui pentru paza 1ecioriei şi pentru purtarea !e gri#ă pentru!"nsa, mai nainte p"nă a nu se a!una ei 6osi1 era numai cu părerea 2ăr2at ariei,iar !e 1apt era păzitor al 1ecioriei ei celei s1inţite lui Dumnezeu, martor cu oc&ii şi%ăzător al %ieţii ei celei 1ără pri&ană Căci aşa a %rut Dumnezeu, să tăinuiască

85



naintea !ia%olului taina ntrupării $ale !in /reacurata 5ecioară, acoperin! prinlogo!ire 1ecioria /reas1intei aicii $ale, ca să nu cunoască %ră#maşul că aceastaeste 1ecioara aceea, !espre care a zis 6saia mai nainte: Iată 0eciara va lua în

#ntece.

7cest lucru l mărturiseşte şi Sfntul Atanasie# arhiepiscopul Alean'riei,zic"n!: 4<e trebuin/ă era Isi0 sre sluDirea tainei, să se sctească ca i cum

0eciara ar avea bărbat; iar cu lucrul să se tăinuiască de diavl, ca să nu tiecele ce vr să 0ie, anume că <umnezeu viete a etrece cu amenii4.

7semenea şi Sfntul @asile cel mare grăieşte: 48entru ca să se tăinuiască dedmnul veacului acestuia, s-a ecnmisit să se 0acă l!dire cu Isi04.

.i Sfntul Ioan Damaschin zice: 4Se l!dete Isi0 cu Maria ca i cu unbărbat, ca nu cumva, cunsc#nd diavlul naterea lui rists din 0eciară 0ărăde bărbat, să se dea în lături, adică să înceteze a-l m#nia e Ird i a îndemna eiudei sre zavistie.

/entru că !ia%olul, ncă !e atunci !e c"n! a proorocit 6saia: Iată 0eciară în #ntece va lua i va nate, p"n!ea pe toate 1ecioarele, c"n! %a zămisli %reuna!intr-nsele 1ără !e 2ăr2at şi să nască 1iin! 1ecioară Deci, a iconomisit purtarea !egri#ă a lui Dumnezeu, să se logo!ească 5ecioara aria cu 6osi1, pentru ca să setăinuiască !e către !omnul ntunericului, 1ecioria /reacuratei Născătoare !e

Dumnezeu şi ntruparea Cu%"ntului lui Dumnezeu

Deci, mai nainte !e să%"rşirea nsoţirii prin cunoştinţa trupească, /reacurata5ecioară s-a a1lat a%"n! n p"ntece !e la Du&ul $1"nt şi creştea s1"ntul ei p"ntece!upă ce a ncăput n sine pe Dumnezeu cel nencăput ai ales !upă ce s-a ntors lacasa ei, !upă o şe!ere !e trei luni la =lisa2eta, s-a cunoscut că este ngreuiată, !inzi n zi cresc"n! !umnezeiescul ro! şi apropiin!u-se !e naşterea $a, prin mplinirea%remii celei o2işnuite

7cest lucru %ăz"n!u-l 6osi1, a căzut n nepricepere şi n mare ntristare, căci osocotea că este 1urată !e nuntă .i, tul2ur"n!u-se 2ătr"nul 1oarte, zicea n sine: 4<eunde i s-a 0ăcut ei aceasta' Eu e d#nsa nu am cunscut- i nici măcar cu

!#ndul n-am !reit i iată că se vede în!reuiată, vai mie, ce s-a 0ăcut, cu cine acăzut' &ine a înelat- e d#nsa' i ce vi 0ace eu' Au tiu> @ vi vădi e ea, ca

e călcătare de le!e sau vi tăcea ruinea ei i a mea' 8entru că de vi vădi e d#nsa, ai cu adevărat, duă le!ea lui Mise, vr ucide cu ietre i eu mă

86



%ă!ească pe !"nsa, ci %oia să o lase pe ascuns şi să se !ucă !e la !"nsa un!e%a!eparte

6cestea !#ndind el, iată în!erul <mnului i s-a arătat în vis, zic#nd$ Isi0e, 0iul

lui <avid, nu te teme a lua e Maria, 0emeia ta. 7ici ngerul numeşte pe 1ecioară,1emeie a lui 6osi1, nlătur"n! părerea acestuia !espre !es1r"nare - căci 6osi1 socoteacă aria prin !es1r"nare a zămislit L1emeia cea logo!ită este a ta, iar nu a altui

2ăr2atL

+eofilact aa zice$ 4=emeie a lui Isi0, numete în!erul e Maria, arăt#nd că ceal!dită nu este cu altcineva îns/ită, încă i entru aceea numete 0emeia lui

Isi0, că îmreună cu 0eciria să 0ie cinstită i nunta cea duă le!e4. 7şasocoteşte şi Sfntul @asile cel mare, 4i 0eciară, zice, cu bărbat l!dită, ca i

0eciria să se cinstească i nunta să nu se de0aime4.5ecioria a 1ost aleasă, !eci ca una ce era !e tre2uinţă pentru s1inţire; iar logo!irea,ca ceea ce este ncepătura nunţii, s-a r"n!uit ca legiuită, să nu se socotească că acelnăscut este născut !in 1ără!elege 7poi, ca 6osi1 să 1ie martor a!e%ărat al curăţiei, şiea să nu 1ie su2 !e1ăimare, ca una ce şi-ar 1i ntinat 1ecioria, pentru că a%ea c&iar pelogo!nic martor al %ieţii sale şi păzitor Deci, zice ngerul: Nu te teme a lua pe

Maria, femeia ta, ca şi cum ar 1i zis: L 8rimete e 0emeia ta duă l!dire, iar 0eciară duă 0ă!ăduin/a ei, cu care s-a 0ă!ăduit lui <umnezeu; că în neamul evreiesc numai această 0eciară s-a 0ă!ăduit lui <umnezeu, cea dint#i ca să-i

ăzească 0eciria neîntinată #nă la s0#rit. Au te teme, că cel ce s-a zămislit într-însa de la <u*ul S0#nt este$ va nate 0iu i-i vei c*ema numele ui ca untată, dei nu eti ărta la naterea 6celuia. <e vreme ce este bicei ca ărin/ii sădea nume 0iilr lr, recum 6vraam a dat nume 0iului său Isaac i tu, măcar cănu eti tată 0iresc, însă duă ărere 0iindu-i tată, îi vei sluDi ărintete un#ndu-i numeL

$1"ntul Teo1ilact mai spune !espre nger că a zis ast1el lui 6osi1: 4Măcar că nu ai nici îmărtăire la natere, însă această dre!ătrie ărintească viesc să /i-

dau, ca să dai nume &elui născut. u vei da nume 8runcului, dei nu estenaterea ta, dar trebuie să te ară/i ca un ărinte. Iar numele ce vei da va 0i Iisus,care înseamnă M#ntuitr, entru că 6cesta va m#ntui e rul Său de

ăcate4.

$cul"n!u-se 6osi1 !in somn a 1ăcut !upă cum i-a poruncit ngerul Domnului: a luat pe 1emeia sa cea logo!ită, pe 1ecioara cea 1ără pri&ană, care, prin 1ăgă!uinţa

88



1ecioriei, era s1inţită Domnului, ca să 1ie aica $tăp"nului şi care !e la Du&ul$1"nt a zămislit pe "ntuitorul lumii /e aceasta a primit-o ca pe o logo!nică a sa,iar ca pe o 1ecioară a Domnului, cinstin!-o 1oarte mult şi slu#in!u-i ca aicii"ntuitorului, cu 2ună cre!inţă şi cu 1rică, n-a cunoscut-o p"nă c"n! a născut şi,!upă mărturia lui Teo1ilact, nu s-a atins !e !"nsa nicio!ată

6osi1 1iin! !rept, nu putea să se atingă !e aceea, care nu pentru nuntă i 1usese !ată!in 2iserica Domnului, ci, !upă o2iceiul nunţii, spre paza 1ecioriei Cum putea săse atingă !e o 1ecioară a Domnului, care 1ăgă!uise 1eciorie %eşnică lui DumnezeuCum putea să se atingă !e aica Domnului, 3i!itorului $ău, !e aceea care era 1ără

pri&ană Iar ceea ce zice Evan!*elia$ #nă ce a născut, acest cuv#nt, #nă ce, l-a us S0#nta Scritură în lc de vreme neîncetată. Căci şi Da%i! grăieşte: Jis-a

<mnul <mnului Meu$ ezi de-a dreata Mea, #nă ce vi une e vrăDmaii ăi aternut iciarelr ale. Nu tre2uie să nţelegem că numai p"nă atunci %reaDomnul, ca 5iul să şa!ă !e-a !reapta $a, p"nă c"n! %a pune pe %ră#maşi aşternut

picioarelor 0ui, iar !upă punerea %ră#maşilor nu %a a%ea să mai şa!ă Ci, c&iar !upă ce %a pune pe %ră#maşi su2 picioare, are să şa!ă mai cu slă%ire, ca un 2iruitor n %eacuri nes1"rşite

7semenea şi !espre $1"ntul 6osi1 se scrie: Nu a cunoscut-o pe ea, până ce anăscut. Nu se nţelege că !upă aceea a%ea să o cunoască, precum au socotit unii!intre eretici, care este lucru străin !e cre!inţa 9isericii Dar !upă naşterea unui5iu ca 7cela, Care este Dumnezeu ntrupat şi !upă at"tea minuni ce s-au 1ăcut n

%remea naşterii - pe care singur 6osi1 le %ăzuse - nu numai că nu a n!răznit a seatinge !e !"nsa, !ar şi mai mult o cinstea ca un ro2 pe !oamna sa, slu#in!u-i caunei aici a lui Dumnezeu, cu 1rică şi cu cutremur

/entru acest cu%"nt, până ce, Sfntul +eofilact %or2eşte ast1el: 4S0#nta Scriturăsune aa recum i desre t !răiete$ Au s-a mai întrs crbul în crabie,

#nă ce s-a uscat aa de e ăm#nt.F Dar el nici !upă aceea nu s-a ntors C&iar Domnul nostru 6isus Hristos grăieşte: &u vi sunt #nă la s0#ritul veacului. 8arese nţelege că !upă s1"rşitul %eacului nu %a mai 1i cu noi 7tunci mai %"rtos %a 1i

cu noi n %eacurile cele nes1"rşite 7şa şi aici zice, până ce a născut. 7!ică, nicimai nainte !e naştere, nici !upă naştere n-a cunoscut-o; precum şi Domnul şi n%eacul acesta şi !upă s1"rşitul %eacului %a 1i cu noi Deci cum putea să se atingă !ecea /reacurată, !upă nştiinţarea negrăitei naşteri

89



De aici se arată cu !ina!insul şi !upă naştere 1ecioria /reacuratei Născătoare !eDumnezeu Căci, atunci c"n! s-a arătat ngerul lui 6osi1, care se n!oia !ensărcinarea 1ecioarei şi o socotea că este 1urată !e nuntă, ngerul a numit atunci pearia 1emeia lui 6osi1: Nu te teme, a lua pe Maria, femeia ta, şi cu aceasta, precums-a zis mai sus, a surpat părerea !espre !es1r"nare C"n! acelaşi nger s-a arătat lui6osi1, care acum se ncre!inţase !espre curăţenia ariei şi !espre Cel născut !inDu&ul $1"nt, !upă naşterea lui Hristos - nger care s-a arătat şi n 9etleem şi n=gipt - !upă aceea nu mai numeşte pe /reacurata 5ecioară aria, 1emeie a lui, cinumai aica Celui născut Că aşa se scrie: <uc#ndu-se ma!ii, iată în!erul

<mnului s-a arătat în vis lui Isi0, zic#nd$ 4Scală-te, ia 8runcul i e mama ui - iar nu pe 1emeia ta - i 0u!i în E!it " .i n =gipt iarăşi i zice: BScoală$te# iapruncul şi pe maica lui şi 'u$te 5n pămntul lui IsraelB8

7ici se arată că nu spre nuntă r"n!uia pe 6osi1, ci spre a slu#i /runcului şi mamei

sale Deci nu numai p"nă ce a născut pe 5iul său cel +nt"i născut, aria n-a 1ostcunoscută !e 6osi1 ca 1emeie, ci şi !upă naşterea 7celuia, asemenea a rămas1ecioară, precum !espre aceasta ntr-o unire mărturisesc toţi $1inţii /ărinţi şi!ascălii cei mari ai 9isericii creştine

$e po%esteşte şi aceasta, că 5ecioara aria 1iin! ngreuiată, un oarecare !intrecărturari, cu numele 7nin, %enin! n casa lor - aceasta !upă arătarea ngerului n%is lui 6osi1 - şi %ăz"n! pe 1ecioară ngreuiată, a alergat !egra2ă la ar&iereu şi la totso2orul, zic"n!: "Iosif, teslarul, pe care toţi l-aţi mărturisit că este drept, a făcut

fărădelege; căci pe fecioară, care a luat-o din biserica omnului spre pa!ă, acunoscut-o n ascuns #i acum este ngreuiată".

Duc"n!u-se n casa lui 6osi1 slugi trimise !e ar&iereu, au găsit pe aria !upă cumspusese cărturarul acela şi lu"n!-o cu 6osi1, au !us-o la ar&iereu şi la so2or7r&iereul a zis către 1ecioara aria: "$i uitat pe omnul umne!eul tău, tu careai fost crescută n %fânta sfintelor, care ai primit &rană din mâinile ngerului #i aiau!it cântări ngere#ti. e ce ai făcut aceasta'" 6ar ea, pl"ng"n!, zicea: "iu este

omnul umne!eul meu, că sunt curată #i nu #tiu de bărbat" 7tunci ar&iereul azis către 6osi1: "e ce ai făcut aceasta'" 6osi1 a răspuns: "iu este omnul

umne!eul meu că sunt curat faţă de dânsa". .i i-a zis ar&iereul: "e reme ce n-ai plecat capul tău sub mâna cea tare a lui umne!eu ca să fie binecuântată

seminţia ta #i fiindcă, nespunând fiilor lui Israel, pe ascuns te-ai unit cu fecioaracea adusă dar omnului, pentru aceasta eţi bea apa ădirii, ca să arate omnul

păcatul ostru naintea tuturor".

90



=ra #u!ecată r"n!uită !e la Dumnezeu prin oise, precum se scrie n cartea a patraa lui oise, capitolul al cincilea: acă reo faţă bărbătească sau femeiască ar fi

fost pri&ănită pentru desfrânare #i n-ar fi mărturisit adeărul, i se dă aceleia săbea apa *urământului n casa omnului, cu lucrările #i rânduielile cele scriseacolo, deosebit .i se 1ăcea !upă 2ăutura aceea, prin #u!ecata lui Dumnezeu,oarecare semn asupra acelora ce au păcătuit, !upă care semn se cunoştea1ără!elegea 1ăcută Deci cu acea apă, !upă r"n!uiala ce se cu%enea, ar&iereul aa!ăpat nt"i pe 6osi1, apoi şi pe aria +nsă nu s-a 1ăcut asupra lor nici un semn,nc"t se mira poporul că nu s-a a1lat ntr-nşii păcat 7poi a zis către !"nşiiar&iereul: L acă omnul umne!eu n-a arătat păcatul ostru, să mergeţi de aicicu paceL 6osi1, lu"n! pe 1ecioara aria, s-a !us la casa sa, 2ucur"n!u-se şi lău!"n!

pe Dumnezeul lui 6srael

După aceasta a ieşit poruncă !e la Cezarul 7ugust ca să se nscrie toată lumea .imergeau toţi !e se nscriau, 1iecare n a sa cetate S-a dus i Isi0 din alileea, dincetatea Aazaret, în Iudeea, în cetatea lui <avid, care se numete Betleem -

entru că el era din casa i 0amilia lui <avid - ca să se înscrie cu Maria ceal!dită cu el, ea 0iind însărcinată. 9etleemul este o cetate mică, nu !eparte !e6erusalim, n partea !inspre miazăzi, l"ngă !rumul ce merge la munte către He2ron,cetatea preoţilor, n care era casa lui 3a&aria, un!e /reacurata 5ecioară, !upă 2una%estire a 7r&ang&elului, a cercetat şi a sărutat pe =lisa2eta, maica ergătorului+nainte

Deci, ntre 6erusalim şi He2ron se a1lă la mi#loc 9etleemul; şi !e la cetatea Nazaretul Balileii, p"nă aici este cale !e trei zile şi ce%a $e numeşte 9etleemul,cetatea lui Da%i!, căci ntr-nsa s-a născut Da%i! şi s-a uns ca mpărat 7colo amurit şi a&ila şi se %e!e morm"ntul lui 6esei, tatăl lui Da%i! ai nainte numele9etleemului era =1rata 6aco2, păsc"n! acolo !o2itoacele sale, l-a numit casa

p"inii, mai nainte %ăz"n! cu !u&ul şi mai nainte %estin! că a%ea să se nască ntr-acel loc p"inea, care s-a pogor"t !in cer, a!ică Hristos Domnul 7proape !e9etleem, către răsărit - n prea#ma puţului lui Da%i!, un!e a nsetat el o!ată şi a zis:LCine mă %a a!ăpa pe mine cu apă !in 1"nt"na cea !inaintea porţilor 9etleemuluiL

- acolo se a1lă o peşteră ntr-un munte !e piatră, pe care stă cetatea 9etleemului/eştera aceea era aproape !e o &ol!ă a $alomeii, care locuia acolo n 9etleem şicare era ru!enie a am"n!orura, a!ică 5ecioarei aria şi lui 6osi1

&#nd s-a ariat Isi0 de cetate, s-au îmlinit zilele ca să nască Mireasa ceaneisitită de nuntă i căuta casă de di*nă, în care ar utea avea lc lesnicis casă nască, adică să-i dea în lume rdul #ntecelui său cel binecuv#ntat. Dar nu

91



au găsit gaz!ă, !in pricina mulţimii poporului care %enise să se nscrie, căci seumpluse nu numai gaz!a cea !e o2şte, ci şi toată cetatea Deci s-au ntors la peşteraaceea, pentru că nu găseau loc !e găz!uit şi ziua era pe s1"rşite 8etera aceeasluDea ca !raDd de dbitace, unde 8reacurata i 8reabinecuv#ntata =eciară, în

miezul n/ii, ru!#ndu-se lui <umnezeu cu 0ierbin/eală i cu ttul 0iind cumintea la <umnezeu, arz#nd de drirea i de dra!stea ui, a născut 0ără durere e <mnul nstru Iisus rists, în duăzeci i cinci ale lunii decembrie /entrucă ast1el se şi cu%enea să nască, 1ără !urere, aceea care a zămislit 1ără păcat LNuam cunoscut, zice, plăcerea nunţii, 1iin! nensoţităL

/recum a zămislit curată, tot aşa a şi născut 1ără !e stricăciune, !upă cum grăieşteSfntul Grigorie al Nissei, 4=eciara a zămislit, =eciara a urtat, =eciară arămas i nici minune din cele ce s-au 0ăcut e ăm#nt nu a 0st mai mare caaceasta4.

6ar Sfntul Damaschin zice: 4@ minune mai nuă dec#t tate minunile cele dedemult. &ăci cine a cunscut să 0i născut maică 0ără de bărbat'4 Da, 1ără !e

2ăr2at, a!ică asemenea lui 7!am, !in care s-a 1ăcut =%a, 1ără 1emeie

De care grăieşte Sfntul Ioan Gură 'e Aur, ast1el: 4&ă recum 6dam 0ără 0emeie a adus în lume 0emeie, e Eva, tt ast0el i 0eciara astăzi, 0ără de bărbat a născut bărbat, lătind entru Eva datria bărba/ilr. i recum 6dam a rămasnevătămat, duă luarea castei trueti, tt aa a rămas i =eciara duă ieirea

8runcului dintr-însa4.

7st1el s-a mplinit $criptura cea !e mai nainte, !espre rugul cel nears şi !esprearea oşie L&ăci recum ru!ul n-a ars 0iind arins, cum c#ntă biserica, ast0el =eciară ai născut i =eciară ai rămasL .i iarăşi zice: L Marea "ie duătrecerea lui Israel a rămas neumblată, iar cea 0ără ri*ană, duă naterea lui

Emanuel, a rămas nestricatăL 7st1el, 1ără %ătămarea 1ecioriei sale, pururea5ecioara aria a născut pe Dumnezeu ntrupat, 1ără a#utor şi 1ără slu#2a ceao2işnuită a moaşei 7ceasta mărturiseşte Sfntul Atanasie al Alean'riei - !espre

cu%intele acestea ale =%ang&eliei: 6 născut e =iul său &el înt#i născut, -aîn0ăat i -a us în iesle - socotin!, zice ast1el: LCezi naterea cea cu taină a=eciarei; sin!ură a născut i sin!ură a în0ăat. 8e c#nd la 0emeile cele lumeti,una nate i alta în0aă, iar la 0eciară nu s-a înt#mlat ast0el, ci sin!ură anăscut i sin!ură a în0ăat, sin!ură Maică, 0ără steneală i 0ără maăînvă/ată, aa că n-a lăsat e nimeni să se atin!ă cu m#ini necurate de aceea care

92



era cu ttul curată, sin!ură a sluDit &elui dintr-însa i mai resus de ea, ai sin!ură -a în0ăat i -a culcat în iesleL

7semenea şi Sfntul &iprian zice: 4ntru natere i duă natere, cu

dumnezeiască utere a 0st 0eciară, care a născut 0ără durere. Au aveatrebuin/ă de nici sluDbă de-a maei, ci sin!ura Aăscătare a 0st i sluDitare anaterii, cu bună cucernicie, arăt#nd 8reaiubitului său rd sluDba cea de maică,îmbră/i#ndu-, sărut#ndu-, alăt#ndu- i 0ăc#nd tate lină de bucurie,

entru că întru natere n-a avut nici durere i nici neutin/ă a 0irii4.

După aceasta, Născătoarea !e Dumnezeu cea 1ără !e pri&ană şi singură slu#itoareanaşterii sale, n1ăş"n! pe !ulcele său 5iu cu scutece al2e, curate şi su2ţiri, ce erau

pregătite mai nainte şi a!use cu sine !in Nazaret şi, pun"n!u-0 n ieslea ce erantr-aceeaşi peşteră, s-a nc&inat 0ui ca lui Dumnezeu, 3i!itorul $ău De acestlucru pomeneşte fericitul Iosif# făcătorul 'e canoane către /reacurata, zic"n!:4=eciară, e &el întruat i e &el în0ăurat cu asemănarea menească,

/in#ndu- în m#inile tale, înc*in#ndu-te ui i sărut#ndu-, ai zis ca maică$ 8readulcele meu =iu, cum e /in e ine, &el ce /ii cu m#na tată 0ătura'4

Deci ncre!inţat lucru este că !umnezeiasca 1ecioară s-a nc&inat p"nă la păm"ntCelui născut !intr-nsa, Care era culcat n iesle şi pe Care cu mirare, +l ncon#uraune%ăzut, cetele ngereşti, a!e%erin! !espre aceasta 9iserica, ast1el: 4n!erii încnDurau ieslea ca e un scaun de *eruvimi, căci vedeau etera ca un cer,

0iind culcat într-însa Stă#nul.F 0"ngă iesle erau legaţi un 2ou şi un asin ca să semplinească $criptura: cunscut-a bul e cel ce-l are e el i asinul ieslea <mnului său. 9oul acela şi asinul erau a!uşi !e 6osi1 !in Nazaret 7sinul sea!usese pentru 5ecioara cea ngreuiată ca s-o !ucă !easupra sa pe cale, iar pe 2oul a!usese 6osi1, ca să-l %"n!ă şi să plătească !atornicul 2ir mpărătesc, şi ca săcumpere cele !e tre2uinţă 7cele !o2itoace necu%"ntătoare st"n! l"ngă iesle, cua2urul lor ncălzeau pe /runc n 1rigul iernii şi aşa slu#eau $tăp"nului şi5ăcătorului

7poi 6osi1 s-a nc&inat Celui născut, cum şi aceleia ce 0-a născut, căci atunci acunoscut că Cel născut !intr-nsa este !e la Du&ul $1"nt, precum grăieşte şi SfntulAtanasie: 4&u adevărat nu a cunscut- Isi0 e d#nsa, #nă ce a născut e=iul său &el înt#i născut. &#t a urtat 0eciara e &el zămislit, nu tia Isi0.

Au tia ce este într-însa, nu tia ce se întrua. <uă ce a născut, atunci acunscut uterea 0eciarei i de ce s-a învrednicit ea. 6tunci a cunscut, văz#nd

e =eciara *rănind iet i ăzind 0larea 0eciriei. 6tunci a cunscut, c#nd

93



0eciara a născut, iar cele ce sunt ale celr ce nasc nu le-a riceut. 6tunci acunscut c#nd a dat late, iatra cea netăiată, ietrei celei !#ndite. 6tunci acunscut Isi0 că entru d#nsa a scris Isaia$ Iată, 0eciara în #ntece va lua4.

/"nă aici sunt cu%intele lui 7tanasie, care ncre!inţează că n acea %reme acunoscut 6osi1 puterea tainei şi, cunosc"n!, s-a nc&inat cu 1rică şi cu 2ucurie,mulţumin! lui Dumnezeu Cel ntrupat, Care l-a n%re!nicit a 1i singur %ăzător şislu#itor al tainei Ciua naşterii lui Hristos# se scrie 'e către mul;i scriitorivre'nici 'e cre'in;ă# că ar fi fost sm0ăta spre Duminică# la miezul nop;ii8

7şa se arată şi !e $o2orul al şaselea ecumenic, care grăieşte pentru prăznuirea zileiDuminicii, zic"n! că

n această !i a făcut omnul lumina.

+ntru această !i a plouat mană din cer. +n această !i omnul a bineoit a %e na#te. +ntru aceasta a luat omnul bote!ul n Iordan de la Ioan. +ntru această !i, reamilostiul ăscumpărător al neamului omenesc aniat din morţi, pentru mântuirea noastră.

+ntru aceasta a trimis pe u&ul %fânt peste ucenici.

Că precum %ineri, !upă mărturii %re!nice !e cre!inţă, $-a zămislit n p"ntecele cel1ecioresc, prin 2una %estire a 7r&ang&elului şi %ineri a pătimit, aşa Duminică $-a

născut şi Duminică a n%iatCu cu%iinţă era a $e naşte Hristos n ziua Duminicii, căci n care zi Dumnezeu a zissă se 1acă lumină şi s-a 1ăcut lumină - ntru aceea +nsuşi =l 1iin! 0umina ceaneapropiată să răsară lumii 6ar că a%ea să $e nască Hristos noaptea şi n ceasurileei, cu proorocie s-a spus mai nainte n cărţile +nţelepciunii ast1el: L 8entru călinitită tăcere curinz#nd tate i natea întru a sa !răbire înDumătă/indu-se,&uv#ntul ău cel 6ttuternic din cer, de la scaunul îmără/iei, asru răzbinic,a venit în miDlcul ăm#ntului celui ierzătr L

$-au 1ăcut şi minuni mari n %remea naşterii Domnului n toată lumea, căci n acelceas prin care a trecut Domnul nostru prin poarta 1ecioriei cea pecetluită cu curăţia,tot n acela, n peşteră a iz%or"t !in piatră iz%or !e apă +n oma a ieşit !in păm"ntun iz%or !e unt!elemn şi a curs n r"ul Ti2rului 8 capişte i!olească, ce se numea%eşnică, a căzut şi i!olii s-au s1ăr"mat şi tot acolo s-au arătat pe cer trei sori +n$pania n aceeaşi noapte s-a arătat un nor mai luminos !ec"t soarele +n păm"ntul

94



6u!eii au o!răslit %iile cele !in =nga!i, 1iin! iarnă 6ar, mai ales, !upă cum se scrien =%ang&elie, cu c"ntare s-au pogor"t ngerii !in cer şi s-au arătat oamenilor n%e!erea oc&ilor

n reaDma eterii acelea, în care S-a născut rists, era un turn ca la mie dest#nDeni dearte, ce se numea 6der, sluDind de lcuin/ă ăstrilr. 6cl în aceanate s-a înt#mlat că nu drmeau trei ăstri, care îi străDuiau turma lr i iată, cel mai înt#i stătătr între uterile cereti - e care îl sctete S0#ntul &irian că este binevestitrul avriil - s-a arătat lr în mare lumină, strălucind cu slavă cerească i cu aceeai lumină strălucindu-i i e d#nii, iar ei, văz#ndu-l, 0arte s-au în0ricat. <ar în!erul ce s-a arătat, le-a runcit să lase 0rica i sănu se teamă i le-a vestit bucuria ce venise la tată lumea rin naterea

M#ntuitrului. 6i le-a sus i semnul bunei sale vestiri, celei nemincinase$Ce/i a0la, zice, un 8runc în0ăat culcat în iesle.

6cestea vrbind în!erul către d#nii, îndată s-au auzit în văzdu* cete în!ereti,lăud#nd e <umnezeu i zic#nd$ Slavă întru cei de sus lui <umnezeu i e

ăm#nt ace, între ameni bunăvire. După %e!erea aceea a ngerului şi !upăc"ntările auzite, s1ătuin!u-se păstorii, s-au !us !egra2ă p"nă la 9etleem ca să %a!ă!e sunt a!e%ărate, cele ce li s-au spus lor !e către nger .i au a1lat pe /reacurata

95



5ecioară aria, Născătoarea !e Dumnezeu, pe $1"ntul 6osi1, logo!nicul ei, precumşi /runcul n1ăşat şi pus n iesle

Crez"n! 1ără n!oială că 7cela este Hristos Domnul, esia cel aşteptat, Care a%enit n lume să m"ntuiască neamul omenesc, s-au nc&inat 0ui şi au spus toatecele ce au auzit şi ceea ce li s-a spus !e nger, !espre /runcul 7cela 7tunci toţi ceice auzeau, a!ică 6osi1, $alomeea şi cei ce se nt"mplaseră !e %eniseră n acea%reme acolo, se mirau !e cele grăite !e păstori ai ales /reacurata 5ecioarăaria, care născuse 1ără stricăciune, păstra toate graiurile acestea pun"n!u-le ninima sa .i s-au ntors păstorii, lău!"n! şi 2inecu%"nt"n! pe Dumnezeu

7şa a 1ost Naşterea Domnului nostru 6isus Hristos, Căruia, şi !e la noi păcătoşii,să-6 1ie cinste şi sla%ă, nc&inăciune şi mulţumire, mpreună cu Cel 1ără !e nceputal 0ui /ărinte şi cu Cel pururea !e o 1iinţă, $1"ntul Du&, acum şi pururea şi n %ecii

%ecilor 7min

96



Sinaar $ !răznuirea Naşterii celei 'upă trup a Domnului Dumnezeului şi7ntuitorului nostru Iisus Hristos

+n această lună, n ziua a !ouăzeci şi cincea, prăznuirea Naşterii celei !upă trup aDomnului Dumnezeului şi "ntuitorului nostru 6isus Hristos

Bunul <umnezeu, văz#nd neamul menesc c*inuit de diavl, I s-a 0ăcut milă deel. 6 trimis e 6r*an!*elul avriil să zică Aăscătarei de <umnezeu$ 4Bucură-te ceea ce eti lină de *ar, <mnul este cu tine>4. .i n!ată $-a zămislit Domnulnostru 6isus Hristos, 5iul şi Cu%"ntul lui Dumnezeu, n preacuratul ei p"nteceC"n! s-au mplinit nouă luni !e la zămislire, ieşit-a poruncă !e la cezarul 7ugustca să se nscrie toată lumea şi a 1ost trimis Muirinius n 6erusalim ca să 1acă

97



nscrierea Deci a %enit şi 6osi1, păzitorul Născătoarei !e Dumnezeu, cu !"nsa ca săse nscrie n 9etleem i c#nd a venit vremea să nască =eciara, n-a !ăsit casă,că era multă lume; de aceea a intrat într- eteră săracă i acl a născut, 0ărăstricăciune, e <mnul nstru Iisus rists. -a în0ăat ca e un runc i -a

culcat în ieslea vitelr. 6cl, între vite, au us e Jiditrul tuturr, entru căavea să ne m#ntuiască e ni de întinăciune.

+roparul Naşterii Domnului,LNaşterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, răsărita lumii lumina cunoştinţei; căntru !"nsa, cei ce slu#eau stelelor !e la stea s-au n%ăţat să se nc&ine 'ie, $oareluiDreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, ăsăritul cel !e sus, Doamne, sla%ă 'ieL

&on'acul Naşterii Domnului,L5ecioara astăzi pe Cel mai presus !e 1iinţă naşte şi păm"ntul peşteră Celui

neapropiat a!uce +ngerii cu păstorii sla%oslo%esc şi magii cu steaua călătoresc Că pentru noi $-a născut prunc t"năr, Dumnezeu Cel mai nainte !e %eciL

t în această zi, menirea înc*inării ma!ilr.

+n %remurile !e !emult, era ntr-o ţară !in ăsărit un prezicător numit alaam, carea prezis multe şi a spus şi acestea: La răsări o stea !in 6aco2 şi %a z!ro2i

98



căpeteniile oa2uluiL /rezicerea aceasta a 1ost lăsată moştenire celorlalţi prezicători şi ei au 1ăcut-o cunoscută şi mpăraţilor !in ăsărit .i aşa a a#uns prezicerea şi la aceşti trei magi, care se uitau pe cer să %a!ă o ast1el !e stea =i, caoameni n%ăţaţi şi cunoscători !e stele, c"n! au %ăzut pe cer că o stea nu merge cacelelalte stele !e la răsărit la apus, ci !e la miazănoapte la miazăzi, au cunoscut căaceastă stea arată naşterea unui mare mpărat .i au mers !upă stea p"nă la6erusalim şi au ntre2at: 4%nde este măratul iudeilr, &el ce S-a născut, că amvăzut steaua ui i am venit să ne înc*inăm ui'4. .i auzin! mpăratul 6ro! s-atul2urat 7 c&emat n ascuns pe magi şi le-a spus:

LDuceţi-%ă şi cercetaţi cu !e-amănuntul !espre /runc; !acă l %eţi găsi, %estiţi-mă,ca să mă !uc şi eu să mă nc&in 0uiL $punea aceasta ca să a1le un!e este şi să-0omoare 7poi a c&emat pe cărturari şi i-a ntre2at: L?n!e spune $criptura că $e %anaşte HristosL =i i-au spus: Ln 9etleemul 6u!eiiL De la 6ro! magii au plecat şi

iată steaua pe care o %ăzuseră n răsărit mergea naintea lor şi a stat !easupralocului un!e era /runcul .i intr"n! au găsit pe Hristos Domnul 7u căzut ngenunc&i, 6 s-au nc&inat şi i-au a!us !aruri: aur, smirnă şi tăm"ie 0a poruncangerului nu s-au mai !us la 6ro!, ci s-au ntors n ţara lor pe altă cale 6ro!, %ăz"n!că a 1ost amăgit !e magi, s-a m"niat 1oarte şi a trimis oştile lui ca să omoare pecopiii !in 9etleem !e la !oi ani n #os /entru aceasta a 0st trimis în!er de la

<umnezeu i a sus lui Isi0$ 4Scală-te, ia 8runcul i e Mama ui i 0u!i în E!it4. i Isi0 a 0ăcut aa. 6 luat 8runcul i e Mama ui i s-a dus în E!it.

t în această zi, menirea ăstrilr care au văzut e <mnul.Celui născut n peşteră sla%ă 6 se cu%ine n %ecii %ecilor 7min

99



!re'ici şi e'itoriale

100



!ărintele &leopa Ilie $ !re'ică la praznicul Naşterii Domnului

=eciara astăzi, e &el mai resus de 0iin/ă nate i ăm#ntul eteră, &elui neariat, aduce. n!erii cu ăstrii slavslvesc i ma!ii cu steaua călătresc.&ă entru ni S-a născut 8runc t#năr, <umnezeu &el mai înainte de veci.(ondacul pra!nicului)

/ărinţilor şi 1raţilor, ncă !e la nceputul lumii acesteia simţite şi %ăzute, /rea9unul şi /rea +n!uratul Dumnezeu pe strămoşii noştri, 7!am şi =%a, care căzuserăn păcat, i-a m"ng"iat cu nă!e#!ea iz2ă%irii şi a m"ntuirii

7 căzut mai nt"i 1emeia n păcat, şi s-a 1ăcut pricină !e moarte şi lui 7!am, şi latot neamul omenesc 7!am, a!uc"n!u-şi aminte !e cu%"ntul lui Dumnezeu, pe carel-a zis către el, că K... în ziua în care vei m#nca din el (din m), cu marte vei muriF (=acerea 2, 1), era 1oarte sc"r2it şi !eznă!ă#!uit, căci cre!ea că n!ată %amuri şi el, şi 1emeia lui Dar auzin! !e la Dumnezeu cu%"ntul pe care l-a zis cătreşarpe, că săm#n/a 0emeii sale va zdrbi caul arelui (=acerea +, 15), a nţelescă el nu %a muri n!ată, ci are a trăi şi a naşte 1ii .i nţeleg"n! că prin săm"nţa1emeii sale are a se iz2ă%i !e tirania !ia%olului, 1oarte s-a 2ucurat şi, !inco%"rşitoarea 2ucurie ce a luat !in această tainică nţelegere, a numit e s/ia sa

Eva, adică via/ă (=acerea +, 2:).

i acest lucru l-a 0ăcut strămul nstru 6dam entru duă ricini$ înt#i, că Evaavea să 0ie maica tuturr celr vii (=acerea +, 2: ), iar al dilea, că dintru d#nsa,

rin Aăscătarea de <umnezeu, era să se nască Cia/a, rists, &are avea să 0acă vii e t/i cei mr#/i cu ăcatele ( &uvisul Aicdim 6!*iritul, 8aza celr cinci sim/uri, ca. IL, Mănăstirea Aeam/, 1723 . +73).

101



Dar iată, părinţilor şi 1raţilor, că cele ce atunci n c&ip um2ros se nc&ipuiau, astăzicu totul se luminează şi la să%"rşire a#ung 7stăzi 2ucuria cea %ec&e a lui 7!am sennoieşte şi 2ucuria lui 2ucurie !e o2şte se 1ace la tot neamul omenesc 5iin!căastăzi săm"nţa 1emeii a %enit n lume, prin care capul şarpelui celui nţelegător s-as1ăr"mat ($1"ntul 7m2rozie şi 5ericitul 7ugustin, precum şi alţi !umnezeieşti/ărinţi nţeleg că Hristos săm"nţa 1emeii se numeşte, ca unul ce nu s-a născut !insăm"nţă 2ăr2ătească; %ezi şi la Cu%iosul Nico!im 7g&ioritul, /aza celor cincisimţuri, pp>I->*)

6stăzi, rin Eva cea tainică, rists via/a (Ian 3, +5, ) în lume a intrat. 6stăzi 6dam &el Au vine să m#ntuiască e cel vec*i i =iul lui <umnezeu se 0ace =iual @mului (Ian 1+, +1), ca e ni, amenii, 0ii ai lui <umnezeu să ne 0acă (Ian1, 12). 6stăzi, &el ce este Se zămislete, &el nezidit Se zidete i &el neîncăut Se

0ace încăut. 6stăzi, <umnezeu vine la ni cu 0ire străină de a Sa, anume cu cea

menească ( S0#ntul ri!re B!slvul, &uv#nt la S0intele lumini eGaimern, . 155, Bucureti, 1723). Deci, !acă auzim n !umnezeiasca$criptură că Dumnezeu $e răzg"n!eşte, şi !acă răzg"n!irea lui Dumnezeu duăt#lcuirea dumnezeiescului 8ărinte MaGim Mărturisitrul este sc*imbareamdului rviden/ei Sale (S0#ntul MaGim Mărturisitrul, =ilcalia, vl. III) ,apoi iată că astăzi %e!em cu toţii sc&im2at oarecum planul proniei celei prea2une alui Dumnezeu pri%itor la m"ntuirea neamului omenesc

Dar %a zice cine%a: cum i în ce 0el s-a sc*imbat astăzi c*iul rniei celei

reabune a lui <umnezeu rivitr la m#ntuirea nastră' $pre a nţelege acestlucru, %oi !a o pil!ă Să ne aducem aminte cum i în ce 0el a binevit <umnezeua se aria de rul lui Israil, ca să-i dea le!ea cea vec*e. <umnezeiasca

Scritură ne arată desluit că acl cu mare slavă i nesu0erită saimă a venit <umnezeu la rul Său. &u tunete, cu 0ul!ere, cu sunet de tr#mbi/e, cu nr des (Ieirea 19, 13) i cu ucidere de ietre, cu să!e/i i cu marte a amenin/at ecei ce se vr aria de Muntele Sinai, întru care !r#se (Ieirea 19, 12-1+).

Iar acum, c#nd vine să linească le!ea (8salmii 17, 7) i altă le!e nuă să deaneamului menesc iată, cele vec*i au trecut> , Se arie de ni e cale cuttul nuă 0a/ă de cea din Muntele Sinai.

6tunci i-a ales un munte entru arierea de rul Său, iar acum =eciară 8rea S0#ntă i 8rea &urată.

6cl, e v#r0ul muntelui S-a !r#t (Ieirea 19, 2:); aici, în mitrasul cel rea curat al 0eciarei Se sălăluiete, în etera cea curată Se nate i înieslea dbitacelr Se une (uca 2, ), ca e ni, amenii, cu *arul Săusă ne *rănească i de dbitceasca via/ă să ne izbăvească.

102



6cl Se cbară cu mare slavă i saimă, aicea vine cu lumină i neasemănată bl#nde/e i rin cea binuită a nastră Se arie deneamul menesc, născ#ndu-Se ca ni i entru ni (vezi S0#ntul Ian

<amasc*in, el!*in. nsemnări la cartea I, ca. CIII, . 59, Iai,

17:3).

6cl, de !lasul tunetelr i al tr#mbi/elr care răsunau cu tărie i de 0ume!area muntelui, rul lui Israil s-a cutremurat i săim#ntat 0arte(Ieirea 19, 13). Iar aici, în linitea n/ii Se nate i stea, e cer trec#nd, vestete ma!ilr că măratul Slavei S-a !r#t la ni.

6cl tunete, i 0ul!ere, i nrii cei întuneca/i, recum i tr#mbi/ele, carerăsunau cu !las tare, vestesc arierea lui <umnezeu de rul Său.

<umnezeu zice lui Mise să rească rul, să nu se arie sre avedea slava ui, ca să nu mară mul/ime din ei (Ieirea 19, 21). Iar aici,un în!er, cu multă bl#nde/e se arie de ăstrii cei ce 0ăceau străDi de

nate îmreDurul turmelr de i i le zice$ KAu vă teme/i, căci iată vestescvuă bucurie mare, care va 0i la tt rul> &ă astăzi în cetatea lui <avid vi s-a născut M#ntuitr, &are este rists <mnulF (uca 2, 9-1:). i dată cu vestirea în!erului celui bl#nd, astea lui din cer cu mare bucurieslăvea e <umnezeu, zic#nd$ KSlavă întru cei de sus lui <umnezeu i e

ăm#nt ace, între ameni bunăvireF (uca 2, 1).

6cl nimeni a0ară de Mise nu se utea aria de <umnezeu, ca să numară (Ieirea 19, 21). Iar aici, =eciară nevinvată /inea e bra/elesale e 6tt/iitrul <umnezeu i rea0ericitul Isi0 în etera cea săracă

!ăsete lc &elui retutindeni neîncăut, care are &erul scaun i ăm#ntul reazem iciarelr Sale (=atele 6stlilr , 9). <bitacelecele necuv#ntătare stau arae de =ăcătrul a tate i nici nu se ard,nici nu se mistuie de <umnezeul nstru, &are este 0c mistuitr (Ieirea +,2; 8salmii 93, +). Ma!ii i ăstrii vin cu evlavie să se înc*ine lui

<umnezeu &elui întruat i nu se ucid cu ietre, nici nu se ard cu 0ul!ere.&el ce a dat le!ea lui Mise în Muntele Sinai, acum nu se mai ascunde înne!ură i nri întuneca/i, ci Se arată runc reabl#nd i reanevinvat.&el nevăzut atunci, acum Se vede, &el ascuns atunci, acum Se arată. &el neariat Se arie i araele nstru cu rissin/ă se 0ace.

6cl, la Muntele Sinai, rul lui Israil, văz#nd muntele sume!#nd i cutremur#ndu-se i 0umul din el suindu-se ca dintr-un cutr (Ieirea 19,17 ), dearte de munte st#nd, cu mirare i saimă rivea i de !lasul tr#mbi/elr, care din ce în ce mai tare sunau, recum i de lumina 0cului i de 0ul!erele care sintecau văzdu*ul, 0arte în0ric#ndu-se, s-a dat înai de l#n!ă munte, tremur#nd cu mare saimă. i nesu0erind slava cucare Se !r#se <umnezeu în Muntele Sinai, ru!ă e Mise să

103



vrbească el cu d#nii i nu <umnezeu, ca să nu mară (Ieirea 2:, 19). Iar acum, &el de neîndurat i de necurins nu mai vine încnDurat de 0c,de ne!ură i de lumină mare, ci în scutece cilăreti rea sărace, i t/i,ric#/i ar vi, t să- rivească i să-i vrbească ui 0ără de 0rică.

6tunci din cer <umnezeu vrbete casei lui Iacv i 0iilr lui Israil (Ieirea 2:, 22), iar acum, e ăm#nt !r#ndu-Se <umnezeu, semnele !r#rii Sale le vestete nuă rin cele de sus, rin în!erii ăstrilr i rin steaua ma!ilr, ca să în/ele!em că, c*iar i Ds !r#ndu-Se, cele desus i sluDesc ca lui <umnezeu, &arele retutindeni este i tate lestă#nete.

7cestea cuget"n!u-le noi, să ne rnim din inimă a lăuda i a slăvi bunătatea,milstivirea i bl#nde/ea cea nemăsurată cu care 8rea Bunul i 8rea Milstivul nstru M#ntuitr S-a !r#t la ni i a venit să Se 0acă asemenea cu rbii Săi,

ca e t/i din rbia cea amară să ne izbăvească. Slavă milei i milstivirii ui,slavă bunătă/ii ui celei 0ără de mar!ini i îndurării ui> &u adevărat se cuvinea zice$ KMare este <mnul nstru i mare este tăria ui, i riceerii ui nu estenumărF (8salmii 13, 5). .i iarăşi %om zice: K<umnezeul nstru, în cer i e

ăm#nt, tate c#te a vrut a 0ăcutF (8salmii 11+, 11).

<ar are, 0ra/ii mei, care a 0st ricina acestei !r#ri ne!răite a lui <umnezeula neamul menesc' &ine a silit e &el nesilit să Se !are i să vie la ni i să

Se 0acă asemenea nuă i de ni atît de arae' De %om ntre2a $1"nta şi

Dumnezeiasca $criptură, ea ne %a răspun!e nouă că dra!stea ui ceanemăr!inită a 0st ricina !r#rii Sale la neamul menesc. 7cest a!e%ăr ni-larată 'umnezeiescul +eolog şi Evanghelist Ioan, zic"n!: K&ă aa a iubit

<umnezeu lumea, înc#t i e %nul-Aăscut =iul Său -a dat, ca tt cel ce credeîn El să nu iară, ci să aibă via/ă venicăF (Ian +, 13). Dar şi marele apostol!avel a!e%ereşte acest lucru c"n! zice: K<umnezeu i-a întărit dra!stea Sacătre ni rin aceea că rists a murit entru ni c#nd încă eram ăcătiF ("mani 5, 7).

De această nemăsurată dra!ste a lui <umnezeu 0a/ă de neamul menesc

%or2in! c"n!%a şi Sfntul otie, a arătat că: K&u rissin/ă suntem datri ni,amenii, de a iubi e <umnezeu, &are ne-a iubit e ni. i ar 0i de trebuin/ă a

ătimi ceva i a nu ne deărta de El. 8entru ce' 8entru aceea că mai înt#i El ne-a iubit e ni. i anume e cine' 8e ni, cei care eram vrăDmaii ui i nerăzbiam cu El.F 7poi, minun"n!u-se !e această !ragoste negrăită a lui Dumnezeucătre noi, zice: KCăzut-ai cv#rire, văzut-ai c#tă este datria' <ar adau!ă i ecea mai mare$ nu numai că n-a 0st iubit, ci a 0st i necinstit de ni, i ălmuit,

104



i răsti!nit, i între cei mr/i S-a sctit. i rin tate acestea a arătat dra!stea Sa cea către niF.

.i apoi zice: K@, dra!ste care ai însăim#ntat e în!eri, i e ameni la cer i-ai

înăl/at, i tirania dracilr ai surat> &ine nu va iubi e 6cest Iubitr; iar mai v#rts cine, lucr#nd, ceva vrednic de darul cel at#t de mare va săv#ri, saumăcar c#t de u/ină datrie va lăti' &ă măcar de nenumărate ri de ar muri,nimica mare nu a 0ăcut. &ă entru =ăcătrul de bine, entru Iubitrul 0ace,dar nu entru vrăDmai i răzbinici, recum 6cela a ătimitF (%ezi 6cumenie, nt"lcuirea =pistolei către omani)

0a 1el şi ericitul Augustin, arăt"n! că !ragostea a 1ost pricină !e pogor"re a luiDumnezeu la neamul omenesc, zice: K<umnezeu din dra!ste vine la ni i Se

0ace m. <umnezeu &el nevăzut, din dra!ste S-a 0ăcut asemenea rbilr Săi i

din dra!ste S-a rănit entru 0ărădele!ile nastre. <umnezeu din dra!ste atrimis e =iul Său ca să răscumere e rbi, a trimis i e <u*ul S0#nt, ca să

0acă 0ii duă dar, e rbi; e =iul Său -a dat ca re/ al răscumărării nastre,iar e S0#ntul <u* entru înt#ietatea dra!stei 0a/ă de ni... i e Sinei se 0acem sre mtenirea în0ierii nastre. <umnezeu entru m S-a 0ăcut m, ca să 0ie

El i Jiditr, i Izbăvitr. i ca să se nască amenii de la <umnezeu, născutu-s-aînt#i <umnezeu din ameni (%ezi =i&ir, cap E)

Deci, 1raţii mei, să în/ele!em i cu statrnicie să credem că nimeni n-a utut să-

silească e <umnezeu i să- îndemne a Se !rî #nă la smerenia nastră, 0ără numai dra!stea ui i bunătatea ui cea 0ără de mar!ini. <in aceastăne!răită natere runc se nate în iesle, se în0aă în scutece, se culcă, ai cretesub ascultarea mului, rimete btez de la m, ia asura Sa tate atimile cele

0ireti i neri*ănite ale nastre (Sfntul Ioan Damaschin, Dogmatica, pp4J şiEJ): 0lăm#nzete, se stenete, su0eră durere, întristare i cele asemenea. 6i

Se numete e Sine =iu al @mului, sluDete ucenicilr Săi, săl#ndu-le iciarele, sluDete tuturr rin 0acerea de bine, su0eră batDcură de la ameni. Iar în vremea s0intelr i reacuratelr Sale atimi, at#ta îmreună !r#re a rimit i at#ta S-a deertat de slava Sa entru dra!stea cea către ameni, înc#t,

duă cum zice marele Grigorie +eologul$ KS-a ărut că arae S-a 0ăcut a0arăde Sinei i a0ară de vrednicia dumnezeirii SaleF (Cu%"nt la Naşterea Domnului)

<ar are, 0ra/ii mei, această !r#re neasemănată a lui <umnezeu &uv#ntul I-a ricinuit ui vre micrare sau scădere de slavă' Nici!ecum Ci mai %"rtosa!ăugire !e sla%ă şi nălţare mai mare 7cest a!e%ăr l arată nouă 'umnezeiescul

105



apostol !avel, zic"n!: K&u c*iul a0l#ndu-Se ca m, S-a smerit e Sine, 0ăc#ndu- Se ascultătr #nă la marte i marte de cruceF.

<ar care a 0st slava care a urmat acestei !r#ri a lui rists' 7celaşi mareapostol ne spune n continuare:

K8entru care, <umnezeu -a reaînăl/at i I-adat ui nume, care este este tt numele$ ca întru numele lui Iisus tt !enunc*iul să se lece, al celr cereti, al celr ăm#nteti i al celr dededesubt. i tată limba să mărturisească că Iisus rists este <mn, întru slavalui <umnezeu-atălF (=ilieni 2, 7-11). Deci ntru totul a!e%ărat este că ascultăriişi smereniei celei preamari a Domnului nălţare şi sla%ă ncă mai mare i-a urmatCă lui Dumnezeu şi pogor"rea !in nălţime prea%estită sla%ă 6 se 1ace, !upă cum şi'umnezeiescul Grigore al +esalonicului, 5n cuvntul cel 'e la Naşterea luiHristos# a'evereşte# zicn', K<e vreme ce <umnezeu este din 0ire mai resus i mai înalt dec#t tate i nu are a se sui la înăl/ime mai sus i la slavă mai mare,

de nicăieri de aiurea nu utea a Se slăvi i a Se înăl/a, 0ără numai din cele de Ds, adică din îmreuna Sa !r#re i din îmreună smerirea cu zidirile Sale.&ă slava &elui nalt este !r#rea la cele smerite, ca să le arate lr, care dindarul înăl/imii i al slavei s-au stricat, cale reabună de înăl/are i de slavăadevărată rin smerenieF. Dar şi aceasta e 2ine a o cunoaşte, părinţilor şi 1raţilor,că pogor"rea şi iconomia ntrupării lui Dumnezeu Cu%"ntul nu s-a 1ăcut numai o

pricină !e preamare şi negrăită sla%ă, ci prin această iconomie n trup a Domnului,mai mult ca prin toate lucrurile lui Dumnezeu, s-a cunoscut co%"rşitoarea şinemăsurata putere a lui Dumnezeu, 2unătatea $a, nţelepciunea $a şi !reptatea $a

Căci !upă mărturia !umnezeieştilor /ărinţi, aceste patru nsuşiri au lucrat la tainaaceasta a iconomiei n trup

Bunătatea Sa cea desăv#rită s-a arătat, întruc#t nu a trecut cu vederea zidirea Sa, cea zdrbită de diavlul, ci milstivindu-se, de a dua ară a zidit. 6i,în/eleciunea cea desăv#rită, întruc#t a a0lat c*iul zidirii de a dua ară i al vindecării. Iar dretatea, entru că nu cu tirania a 0ăcut m#ntuirea mului,celui ce de vie se stă#nea de ăcat i de diavlul. i uterea, că nu a slăbit delc rin acest 0el de a dua ară zidire i m#ntuire a amenilr (vezi 8azacelr cinci sim/iri, ed. I, Mănăstirea Aeam/, 1723, . +7). Deci, cu mare cu%iinţă

se ca!e nouă a ne minuna şi a ne 2ucura !e 2unătatea lui Dumnezeu, !enţelepciunea $a, !e !reptatea şi !e puterea $a, prin care a 2ine%oit a lucra pentrum"ntuirea noastră (%ezi pe larg op cit, pp J>-JF) &u adevărat minunate i adevărate 0arte sunt tate cele ale lui <umnezeu în taina aceasta a înmenirii =iului Său, c#nd vedem că 0eciara a născut e Emanil (Isaia , 1).

106



6ceasta ne arată că naterea este mai resus de nateri, căci =eciara, care a zămislit rin auz ( Sfntul Ioan Damaschin , . cit., . 1), astăzi nate duăle!ile 0irii i în acelai tim mai resus de 0irea naterii e M#ntuitrul lumii, rists (ibidem). Aate 0ără de dureri i 0ără stricăciune, 0iindcă nici

dulcea/a i nici stricăciunea de la bărbat nu a cunscut (ibid., . 2+). 6stăzi vedem minuni ni urm#nd celr vec*i. =irea dă îmrumut 0irii. 6 născut 6damla înceut 0emeie 0ără de 0emeie (=acerea 2, 21-22) i a rămas întru 0ecirie. Iar acum, 8rea S0#nta =eciară nate bărbat 0ără bărbat, răm#n#nd ururea=eciară (ibid., . 25). Mai resus de în/ele!ere i de cuv#nt, <umnezeu nsui a lucrat în taina întruării Sale. &ă la El nici un lucru nu este cu neutin/ă(uca 1, +). <eci, e cele mai resus de minte i reaslăvite se cade nuă cutăcere să le cinstim i cu saimă i cu minunare a min/ii să le răznuim (SfntulNico'im Aghioritul , . cit., . +9 i :). +n%ăţaţii şi 1iloso1ii şi cei 2ogaţi să1iloso1eze precum magii şi spre minunile cele !in itleem astăzi cu g"n!ul să

călătorească, iar păstorii cu 2ucurie să c"nte $ăracii şi străinii să se %eselească, pentru că Hristos ca un străin şi n străin c&ip n ieslea cea săracă se naşteDu&o%nicesc este praznicul acesta, şi !u&o%niceşte se preacinsteşte, şi cu cinstes1"ntă şi !u&o%nicească se ca!e nouă să prăznuim <umnezeu ne înva/ă cum secade a etrece sărbătrile Sale, zic#nd$ Kt lucrul truesc nu vei 0ace într-înseleF (<euternmul ca. 5; eviticul 2+, +).

Ci/i să ti/i i să în/ele!e/i care sunt lucrurile truului i 0atele lui' +ntre2aţi pemarele apostol !avel şi el %ă %a spune: KIar 0atele truului sunt cunscute ca

unele ce sunt$ reacurvia, curvia, necură/ia, arinderea, înc*inarea la idli, 0ermecătria, vraDbele, certurile, zavistiile, m#niile, !#lcevile, dezbinările,eresurile, izmuirile, uciderile, be/iile, c*e0urile i altele asemeneaF (alateni 5,19-21). rei să ştii şi care sunt asemenea cu cele !e mai sus 7scultă: !ănţuirilecele ne2uneşti, g&icirile, plim2ările cele nepermise, pier!erea %remii prin c"rciumişi restaurante, pe la clăci, pe la nunţi, ascultarea şi %e!erea tuturor acelora care%estesc ţie cele ce !ăr"mă morala şi s1inţenia %ieţii tale 7şa!ar, acestea şi celeasemenea sunt răutăţile pe care le %esteşte Dumnezeu şi le pe!epseşte cu munca%eşnică, !e le %om lucra n săr2ătorile 0ui Căci !e %om săr2ători 1ăc"n! aceste1ără!elegi, +l %om auzi pe Dumnezeu zic"n!: KSărbătrile vastre le urăte

su0letul MeuF. .i, n alt loc, zice: %r#t-am, leădat-am sărbătrile vastre i nuvi mirsi Dert0ele vastreF (Isaia 1,1, dar i 57, +-). ezi că nu le zice acestorasăr2ători ale $ale, ci ale %oastreA 7!ică ale %oastre sunt, că %oi păg"neşte, nucreştineşte le păziţi Nu sunt săr2ătorile ele, nici praznicele ele ca săr2ătorile%oastre cele p"ngărite şi ca nelegiuirile %oastre

107



Sărbătrile Mele sunt s0inte i du*vniceti; deci cu s0in/enie, du*vnicetetrebuie răznuite. Dar %ei zice: cum se răznuiesc du*vnicete' <e vrei săîn/ele!i aceste lucruri, ascultă$

cel ce în zi de sărbătare i de raznic mare lasă lucrul din m#inile sale i mer!e la biserică, se îmacă cu t/i cei ce au 0st suăra/i, din 0amilie saudin vecini, i în biserică ascultă dumnezeiasca sluDbă cu evlavie i cu 0ricăde <umnezeu, unul ca ascela du*vnicete răznuiete.&el ce în sturi i în zile de sărbătare etrece în cură/ie cu s/ia sa,du*vnicete răznuiete.&el ce înva/ă e altul să nu lucreze cele rele i să ierte e cel ce a !reit,acela du*vnicete răznuiete.&el ce citete dumnezeietile Scrituri i miluiete e săraci în zi desărbătare, acela du*vnicete răznuiete.

&el ce înva/ă e cel netiutr calea cea bună a lui <umnezeu i m#n!#ie e cei întrista/i, e cei ce au căzut în arecare rimeDdii i sc#rbe, i-i aDutăcu tt ce se ate, unul ca acela du*vnicete răznuiete.&el ce în zi de sărbătare se duce să cerceteze e cei blnavi i e cei bătr#ni i neutincii, aDut#ndu-le în nevia lr, acela du*vnicete

răznuiete.&ei ce înva/ă în zi de sărbătare e ciii lr sau e al/ii să 0ie cumin/i, săînve/e ru!ăciuni către 8rea Bunul <umnezeu, să nu 0ure i să nu 0acănici un alt 0el de rău, t/i aceia du*vnicete răznuiesc i cu bucurie de

<umnezeu etrec s0intele sărbătri ale lui <mnului.6ată, 1raţii mei, prin aceste puţine cu%inte %-am 1ăcut cunoscut !e ce tre2uie să ne1erim n praznicele şi săr2ătorile noastre şi cum tre2uie să prăznuim !u&o%niceşte,ca nişte a!e%ăraţi creştini şi 1ii ai 9isericii lui Hristos

6ar !acă cine%a, şi !upă ce a auzit aceste n%ăţături, mpotri%ă %a lucra, unul caacela nu %a a%ea cu%"nt !e răspuns n ziua morţii sale şi la n1ricoşata #u!ecată a luiHristos

Cu acestea nc&ei şi zic: mila <mnului <umnezeu i M#ntuitrului nstru Iisus rists, i aDutrul ru!ăciunilr 8rea S0intei Sale Maici i ale tuturr s0in/ilr să 0ie cu ni i să ne aDute a lucra la m#ntuirea su0letelr nastre. 6min>

108



!ărintele &leopa Ilie &uvnt la Naşterea Domnului

5iin!că ne a1lăm n %remea !e prăznuire a Naşterii lui 6isus Hristos, "ntuitorul şiDumnezeul nostru, m-am g"n!it să spun c"te%a cu%inte n legătură cu acest

prealuminat şi !umnezeiesc praznic al m"ntuirii ntregii lumi

7ţi %ăzut că atunci c"n! %ine primă%ara - 1iecare !in noi am apucat at"tea primă%eri c"ţi ani a%em -, mai nt"i ncepe să se ncălzească %remea, soarele ncepesă ar!ă mai cu putere, să stră2ată cu razele sale p"nă la noi 7poi ncepe a ncolţiiar2a, păm"ntul se umple !e iar2ă %er!e şi !e 1lori; neamul păsărilor ncepe să

c"nte 1rumos n co!ri, n !um2ră%i, n c"mpii şi pe !ealuri Do2itoacele ies la păşune, păstorii c"ntă !in 1luiere !e 2ucuria primă%erii, soarele stră2ate cu putere printre %ii şi li%ezi, co!rii n1runzesc şi toată po!oa2a păm"ntului se sc&im2ă sprennoire şi se 1ace un 1el !e rai pe păm"nt .i 1iecare are o mulţumire su1leteascăa#ung"n! să %a!ă această mpo!o2ire şi nnoire a sti&iilor %remii, şi !e 2ucurie şimulţumire !ă sla%ă lui Dumnezeu

7şa s-a nt"mplat şi c"n! a a#uns la noi plinirea %remii, primă%ara cea!u&o%nicească a naşterii Domnului, Dumnezeului şi "ntuitorului nostru 6isusHristos =a pe toate le-a 2ucurat, cum a zis 7r&ang&elul Ba%riil către păstori: Iată,vă binevestesc vuă bucurie mare (0uca E,G) $-au 2ucurat cerul şi păm"ntul !eaceastă primă%ară şi nnoire a neamului omenesc

Dar oare !e c"n! a %enit la noi această primă%ară +ncă !e c"n! a zis Dumnezeucătre şarpe !espre =%a: 6ceasta î/i va zdrbi caul (5acere , I) =ra o proorocie

109



a lui Dumnezeu Tatăl, că prin 1emeie a căzut neamul omenesc, şi tot prin 1emeie, la plinirea %remii, se %a z!ro2i capul şarpelui, a!ică al satanei

<ar de ce se c*eamă rists săm#n/a 0emeii' 7postolii spun că Hristos !insăm"nţa 1emeii $-a născut /entru ce /entru că =l nu este săm"nţa !e 2ăr2at !upătrup &ăci zice 'umnezeiescul 7aim 7ărturisitorul în 4&uv#nt tel!ic4 laîntruarea lui <umnezeu sau în caetele cuntin/ei$ 4Su0letul M#ntuitrului în

ersana istasului s-a luat de la <u*ul S0#nt, iar truul din s#n!ele 8reas0intei i 8reacuratei =eciare Maria4 (=ilcalia 2, . 215, într. 15, Sibiu,19, trad. de 8r. dr. <. Stănilae).

Cam cu o mie cinci sute !e ani nainte !e %enirea Domnului n trup, trăia nesopotamia, n ţara cea !intre !ouă r"uri, Tigru şi =u1rat, care se mai c&ema peatunci L/oarta lui DumnezeuL, un mare %ră#itor pe care-l c&ema alaam =l era

!intr-o regiune numită /etor (Numerii EE, I)Tot n %remea aceea, poporul lui 6srael era n nemernicia lui cea !e patruzeci !eani, n pustie, şi a#unsese n păm"ntul amoreilor După ce l-a 2ătut pe $i&on,mpăratul amoreilor, trecuse n păm"ntul asanului 7colo l-a 2ătut pe 8g,mpăratul lor, şi mare groază a 2ăgat n popoarele !e !incolo !e 6or!an şi !in

păm"ntul lui oa2, care era !incoace !e 6or!an, !eşi poporul ncă nu trecuse6or!anul +mpărăţia lui oa2, care era l"ngă poalele untelui Carmel şi l"ngă6eri&on, a%ea pe atunci un mpărat cu numele 9alac

.i acesta, c"n! a %ăzut că poporul lui 6srael - căruia i a#uta Dumnezeu n %remeaaceea, că era singurul popor ce se nc&ina a!e%ăratului Dumnezeu - ia ţară !upăţară şi popor !upă popor, şi a a#uns l"ngă &otarele lui, a 1ost cuprins !e marespaimă şi gri#ă De aceea mpăratul 9alac a str"ns 2oierii curţii sale !in a!iam şia zis: 8rul acesta măn#ncă acum ttul îmreDurul nstru, cum măn#ncă bul iarba c#mului (Numerii EE, 4)

Deci, s1ătuin!u-se ei şi socotin! că nu %or putea ţine piept unui popor care se aratăaşa !e puternic, au &otăr"t că nu este altce%a mai 2un !e 1ăcut !ec"t să c&eme na#utor pe alaam !in /etor Că la popoarele păg"ne era mare cre!inţă n acest

%ră#itor pe %remea aceea 7t"ta cre!inţă a%eau n acel mare %ră#itor, nc"t lsocoteau ca pe un !umnezeu

.i a trimis 9alac mpăratul o !elegaţie peste =u1rat n esopotamia, cu mari !arurişi cu mare cinste la alaam !in /etor, să %ină să-i a#ute cu 1armecele sale, mai 2inezis cu puterea !răcească, să 2ată pe poporul lui 6srael, că !acă nu, ţara lor %a 1i

pier!ută

110



.i l-a !us pe %"r1ul muntelui /eor şi acolo i-a 1ăcut #ert1elnice Dar alaam, !upăce i-a %or2it Dumnezeu prin gura asinei, n loc să 2lesteme poporul lui 6srael anceput să proorocească cele !espre naşterea lui 6isus, zic"n!: &#t sunt de

0rumase sălaurile tale, Iacve, crturile tale, Israele>... stea răsare din Iacv;

un tia! se ridică din Israel i va lvi e căeteniile Mabului i e t/i 0iii lui Set îi va zdrbi. <in Iacv se va scula &el ce va stă#ni cu utere... (Numerii E4,I, J-F)

.i ast1el alaam a proorocit !e trei ori 2ine pentru 6srael, !espre steaua care tre2uiasă se arate n %remea naşterii "ntuitorului, şi că 7cesta %a !a lo%itura !e moartelumii păg"ne şi i!olatre şi %a mpărăţi peste toate popoarele lumii, p"nă n %eac7poi, scul"n!u-se, s-a napoiat n ţara sa

7cestea a proorocit pentru că Du&ul lui Dumnezeu a um2rit pe alaam %ră#itorul

9ăgaţi !e seamă că acestea s-au nt"mplat cu IGG !e ani nainte !e %enirea"ntuitorului, pe %remea lui oise, c"n! trăia 9alac, mpăratul oa2ului Deatunci tra!iţia aceasta era n tot păm"ntul /ersiei şi n păm"ntul un!e se a1lă astăzi6raOul şi 6ranul

.i aşa, !in tra!iţie n tra!iţie, a a#uns proorocia aceasta, pe care o istoriseşte!umnezeiasca $criptură, p"nă n %remea naşterii lui 6isus Hristos .i s-a arătatsteaua n =gipt, n /ersia şi n alte părţi cu !oi ani mai nainte

C"n! au %ăzut magii o stea at"t !e mare, care nu-şi mai 1ăcea !rumul ca şicelelalte, !e la răsărit la apus, ci %enea !e la miazăzi la miazănoapte -, ştiin! şi proorocia lui alaam -, au putut cunoaşte !espre steaua care %a răsări !in 6aco%, !in6srael, !in protopărintele neamului e%reiesc, măratul care va zdrbi tateîmără/iile lumii i va îmără/i în veac în îmără/ia cea du*vnicească i 0ărăde s0#rit (con1 0uca , )

<ar cine erau ma!ii care au rnit să se înc*ine M#ntuitrului' $ă nu cre!eţi căerau %ră#itori ca alaam !in /etor Nu +n /ersia, magi se numeau cei mai mari1ilozo1i şi astronomi, g&icitori n stele sau astrologi =i a%eau cărţi %ec&i rămase !e

la alaam şi !e la alţi naintaşi şi ştiau, !in tra!iţia !e un mileniu şi #umătate, că se%a arăta o stea neo2işnuită, o stea 1ăc"n!u-şi !rumul alt1el, nu aşa cum i-a zis3i!itorul !e la nceput, şi atunci $e %a naşte un +mpărat care %a mpărăţi toatălumea .i p"n!eau, că erau astronomi, să %a!ă c"n! %a apărea steaua care să-şi 1acă!rumul ei, nu aşa ca toate celelalte

8are nu te-ai speria să %ezi acum o stea că %ine !e la miazăzi spre miazănoapte

111



7cum ai zice că e satelit, că seamănă cu stelele, !ar atunci nu erau sateliţi Deci seştia că acesta este un semn minunat nemaint"lnit L8are ce-i cu steaua aceasta 81i steaua !espre care a spus alaam !in /etorL

i de ce a aărut steaua cu di ani mai înainte de natere' 7 1ost o r"n!uială

!umnezeiască să se arate cu !oi ani mai nainte, ca să ai2ă ei c"n! se pregăti pentruo călătorie lungă, !in /ersia p"nă n 6erusalim, căci tre2uiau să meargă peste GGG!e Om, şi pe atunci nu era at"t !e uşor ca acum

.i cei trei mari 1iloso1i şi magi au pornit cu cămilele ncărcate cu &rană şi cu !aruri,să-0 găsească pe +mpăratul lumii

/atru au pornit, !ar numai trei au a#uns ?nul !in ei cu numele 7rta%an, 1iin!mpie!icat !e !ia%olul, n-a putut să %ină să se nc&ine "ntuitorului n 9etleem, ci

a a#uns mai t"rziu, c"n! Hristos era răstignit pe Cruce

6u2iţi cre!incioşi,

<ar cum s-a săv#rit această taină du*vnicească' Nouă ne istoriseşte=%ang&elistul atei aşa: Iar naterea lui Iisus rists aa a 0st$ că l!dită

0iind Maria, mama ui, cu Isi0, mai înainte de a 0i ei îmreună, s-a a0lat av#nd în #ntece de la <u*ul S0#nt (atei , >)

<ar de ce a trebuit să se l!dească cu bărbat cea 8reas0#ntă i 8reacurată=eciară, dacă a născut de la <u*ul S0#nt i a 0st cămară lină de tatedarurile S0#ntului <u*'

<uă cum arată dumnezeietii 8ărin/i, Maica <mnului a 0st l!dită entruduă ricini.

!rima# pentru că tre0uia să fie min;it satana8 Cu JGG !e ani nainte !e%enirea Domnului, /roorocul 6saia, e%ang&elistul ec&iului Testament, aspus la capitolul J, %ersetul 4: Iată, 0eciara în #ntece va lua i va nate

0iu i vr c*ema numele lui Emanuel, ce se t#lcuiete, cu ni este <umnezeu.

$atana a nţeles, prin gura acestui prooroc, că o 1ecioară %a zămisli n c&ip negrăitla plinirea %remii, prin lucrarea lui Dumnezeu, şi !in ceasul acela a nceput să

p"n!ească pe toate 1ecioarele c"te erau pe 1aţa păm"ntului, să a1le care !in ele %anaşte 1ără 2ăr2at, ca să pună pie!ici planului m"ntuirii neamului omenesc Căci,

112



!acă o a1la poporul a%"n! n p"ntece ne1iin! logo!ită, o uci!ea cu pietre, !upălegea lui oise

Dar satana s-a nşelat, că nu poate el nicio!ată să mpie!ice lucrarea lui Dumnezeuşi să nt"rzie taina m"ntuirii Că zice !reptul 6o%:

El (<umnezeu) destramă lanurile celr vicleni... El rinde e în/ele/i în iste/imea lr i s0atul celr înelătri iese rst (6o% I, E-)

De aceea Dumnezeu .i-a arătat nţelepciunea şi pru!enţa, c"n! a !at logo!nic5ecioarei, ca să crea!ă toată lumea şi nsuşi satana că este 1emeie ca toate 1emeile,şi el (satana) să nu 2ănuiască că ea este 1ecioara cea !in %eci aşteptată şi aleasă sănască pe esia

Iar a 'oua pricină a fost şi mai tainică8 Sfntul Grigorie +eologul şi

7arele @asile sun că s-a dat l!dnic 0eciarei, ca nu cumva satana,cunsc#nd de la înceut taina m#ntuirii, să nu intre în lută cu rists.(Marele Casile, #lcuire la salmul i S0#ntul ri!rie el!ul,&uv#nt la Aaterea <mnului).

Căci Hristos tre2uia să pătimească, să 1ie 2at#ocorit, ocăr"t, sc&ingiuit, răstignit şila urmă să 1ie omor"t, şi satana ştia că noi prin rănile 0ui ne %om %in!eca Toateacestea erau prezise !e 6saia, care a zis: <ar El a luat asura-i durerile nastrei cu su0erin/ele nastre S-a îmvărat... i rin rănile ui ni t/i ne-am

vindecat (I, 4-I)6ată ce tre2uia să pătimească =l, con!ucătorul lumii, !e la om .i !acă ar 1i ştiutsatana că această 1ecioară are să nască pe Hristos, nu a%ea oare să 1ugă !eparte !e=l 7r 1i luat lui Hristos orice prile# !e a 1i ocăr"t şi 2at#ocorit şi omor"t, ca să nuse plinească n 1elul acesta m"ntuirea lumii, care tre2uia să %ină prin Cruce

7tunci satana n-a%ea să mai ntăr"te pe e%rei, pe 1arisei, pe cărturari N-a%ea să-lmai 1acă %"nzător pe 6u!a; nu apela la /ilat, nici la 6ro!, să-0 prigonească Dar !ece Ca nu cum%a să 2iruie Hristos şi să ne m"ntuim noi Dar aşa, necunosc"n!

taina, a nceput să-0 prigonească c&iar !upă 2otez, socotin! că-i un !rept sau un prooroc

Că auzi ce-6 spune satana n muntele Carantaniei, căci nu ştia sigur cine este: <eeti u =iul lui <umnezeu, zi ca ietrele acestea să se 0acă #ini (atei 4, ) 6ar altă!ată, c"n! !u&ul necurat a strigăt !in n!răcitul !in ţinutul g&erg&esenilor: &eai cu mine, Iisuse, =iul lui <umnezeu &elui 8reaînalt' (0uca >, E>)

113



7 spus acestea pentru că !ia%olul ştia scriptura care zice: Eu am zis$ <umnezei sunte/i i t/i 0ii ai &elui 8reaînalt (/salm >, *) Deci satana l socotea pe"ntuitorul ca pe un 1iu al lui Dumnezeu !upă !ar, asemeni rrcilr i dre/ilr către care a 0st cuv#ntul lui <umnezeu (6oan G, I), neştiin! că este5iul lui Dumnezeu !upă 1iinţă, Cel care %a pră!a ia!ul şi %a omor moartea

Dar cu c"ţi oameni nu se luptase el !e at"tea mii !e ani Cu c"ţi patriar&i, cu c"ţi!repţi, cu c"ţi 1ăcători !e minuni, care au n%iat şi morţii =l ştia că tre2uia să %ină

proorocul prezis !e oise, !ar nu ştia că %a %eni n persoana lui Hristos 6ată, !eci,cele !ouă pricini pentru care a pus Dumnezeu logo!nic l"ngă /reacurata 5ecioarăaria

6u2iţi cre!incioşi, !!ar să mergem cu =%ang&elia mai !eparte .i 6osi1, c"n! a%ăzut că aica Domnului are n p"ntece, s-a ntristat =l ştia că a luat pe această

1ecioară !in m"na proorocului 3a&aria, să-i păzească 1ecioria nestricată şi s-o păzească cu totul n n%ăţătura $1intelor $cripturi .i c"n! a %ăzut-o grea, a nceputa se spăim"nta, a se m"&ni cu g"n!ul, cum c"ntă 9iserica: L Săim#ntatu-s-a

Isi0...L şi L Au te m#*ni, Isi0e...L

$-a m"&nit 6osi1, g"n!in! cum se poate ca o 1ecioară !e I ani, curată şi preas1"ntă, pe care a luat-o !in $1"nta $1intelor, pe care a &rănit-o 7r&ang&elul Ba%riil E ani,ncre!inţată lui ca unui om 2ătr"n şi %ă!u%, cum se poate !eci că această cămară atainelor, această 1loare a raiului şi a cerului, să 1ie acum grea Cine a nşelat-o pearia Cine a greşit cu !"nsa Cum !e s-a ncumetat cine%a să se apropie !e un%as al Du&ului $1"nt

7cestea erau ntre2ările pe care 2ietul şi !reptul 6osi1 şi le punea, m"&nin!u-se!upă !reptate 7%ea !reptul să se m"&nească, 1iin!că toată gri#ă !e a o păzi eraasupra sa L Mă tem - gândea el - că de oi spune lui /a&aria aceasta, o să mămustre, că de ce n-am pă!it-o; iar dacă a afla poporul, pe dânsa o a ucide cu

pietre. a - #i !icea el -, mai bine am s-o las n taină #i mă ducL

.i cuget"n! el acestea, iată 5ngerul Domnului i s$a arătat 5n vis# grăin', Iosife#

fiul lui Davi'# nu te teme a lua pe 7aria# logo'nica ta# că ceea ce s$a zămislit 5ntr$5nsa este 'e la Duhul Sfnt8 6ar 6osi1 a primit aceste cu%inte ca şi cum +nsuşiDumnezeu i-ar 1i spus: LNu te teme că a nşelat-o cine%a Nu te teme că !ecomoara aceasta a Du&ului $1"nt s-a atins cine%a să ţi-o 1ure Nu =ste preas1"ntă,

preacurată /entru !"nsa am 1ăcut cerul şi păm"ntul şi am zi!it toată 1ăptura 6a-o,şi nu te temeL

114



.i aşa, ntărit !e nger, 6osi1 a luat-o .i zice mai ncolo $criptura: i n-a cunscut- e ea #nă c#nd a născut e =iul Său cel %nul-Aăscut, &ăruia I-a us numele

Iisus (atei , EI) De la acest cu%"nt p"nă c"n!, pornesc neoprotestanţii !e tot1elul şi nu %oiesc s-o lau!e şi s-o cinstească pe aica Domnului Ci zic: 7uzi cespune $criptura: .i n-a cunoscut-o pe ea p"nă c"n!, ca şi cum ar !a a nţelege că!upă aceea, !upă ce a născut pe Cel ?nul-Născut, s-o 1i cunoscut 6osi1

Dar ne2uni sunt şi sla2i la minte toţi cei care cugetă asemenea cu !"nşii $ăcerceteze $criptura mai nt"i şi să %a!ă ce nseamnă cu%"ntul p"nă c"n! .i atuncisă %a!ă a!e%ărul, care străluceşte mai mult !ec"t soarele n =%ang&elie şi n toate!umnezeieştile $cripturi

&uv#ntul 4#nă c#nd4 înseamnă venicie, se sune în <!matica S0#ntului Ian <amasc*in.

0i citind n scrierile dumne!eie#tilor ărinţi, edem tâlcuit că, atunci când au!im !icându-se n psalmul 1234 ezi de-a dreata Mea, #nă ce vi une

e vrăDmaii ăi aternut iciarelr ale , să nu nţelegi că de la *udecatănainte, de când a !drobi 5ristos toată ră*mă#ia #i pe diaolul #i pe cei

potrinici, nu a mai #edea de-a dreapta 6atălui, spre a mpărăţi cu 7l pestetoate eacurile, deoarece #tim bine #i este scris, că îmără/ia ui nu vaavea s0#rit (8uca 1, 99).%au când au!im de soţia lui aid, Micol, fata lui %aul cea mai mică, se !icecă n-a aut copii până n !iua morţii ei (II egi :, 9). +nseamnă că a născut după ce a murit' âtă nebunie ar fi să cre!i că a născut după ce a ngropat-o'< eci a arătat e#nicia, că niciodată nu a mai născut.%au despre corbul lui Noe, ce !ice' 0i nu s-a mai ntors corbul n corabia lui

Noe până ce a secat apa de pe pământ (=acerea >, ?). ar s-a ntorsreodată, sau o să se mai ntoarcă' Nu< orumbelul s-a ntors a doua oară,dar corbul nu s-a mai ntors<

<eci cuv#ntul #nă c#nd înseamnă venicie> 7şa şi !espre aica DomnuluiC"n! auzi că n-a cunoscut-o pe ea p"nă c"n! nseamnă că n %ecii %ecilor n-a

cunoscut 2ăr2at şi n-a cunoscut-o nimeni

Ce spune !umnezeiasca =%ang&elie mai !eparte .i a luat pe aria, logo!nica sa,că a %enit poruncă !e la cezarul 7ugust, c"n! !omnea n $iria Muirinius, să meargă1iecare să se nscrie ?n!e +n cetatea sa

.i a %enit 6osi1 cu aria n cetatea 9etleem De ce au %enit n 9etleem 9etleemul

115



era cetatea lui Da%i!, căci aţi auzit mai sus ce i-a spus ngerul lui 6osi1, logo!nicul5ecioarei: 6osi1e, 1iul lui Da%i! .i 1iin!că şi 6osi1 şi aica Domnului se trăgeau!in neamul şi !in casa lui Da%i!, !upă !reptate au %enit n 9etleem să se nscrie, cutoate că acum locuiau n altă parte

9etleemul, numit n %ec&ime şi =1rata, se mai c&ema şi cetatea lui Da%i!, căci ntr-nsa s-a născut şi s-a uns ca mpărat marele strămoş al "ntuitorului, !upă trupDar s-a mai numit şi LCasa /"iniiL, !e către 1ericitul patriar& 6aco%, care, păsc"n!u-şi turmele oilor sale pe acele locuri, mai nainte a %ăzut şi a proorocit că acolo a%easă se pogoare şi să $e nască /"inea cea %ie care $-a pogor"t !in cer, Domnul nostru6isus Hristos

<ar unde se a0lă Betleemul' +n /alestina Este o cetate mică# la Fumătatea căii 5ntre Ierusalim şi He0ron# un'e s$a născut Sfntul Ioan 9otezătorul şi un'e

Avraam a vor0it la steFarul 7amvri cu cei trei 5ngeri# mai 0ine$zis cu Sfnta+reime8 7colo era 9etleemul

<ar de ce S-a născut M#ntuitrul în Betleem' =ra %reo proorocie că 9etleemul%a 1i locul !e naştere al lui 6isus Hristos =ra /roorocul i&eia a spus mai naintecu %reo 4-IGG !e ani !e %enirea lui Hristos n lume: i tu, Betleeme, ăm#ntul lui

Iuda, nicidecum nu eti mai mic între vievdatele lui Iuda, căci din tine va iei 8vă/uitrul, &are va ate e rul Meu Israel (i&eia I, ; atei E, *)

7ceastă proorocie au cunoscut-o şi ar&iereii şi cărturarii, căci atunci c"n! i-antre2at 6ro!: L?n!e %a să se nască HristosulL, ei au răspuns: L+n 9etleemul 6u!eiiL.i i-au spus proorocia aceasta

Deci, c"n! a %enit 6osi1 n 9etleemul 6u!eii cu aica Domnului, mplinin!u-senouă luni, tocmai atunci a sosit %remea !e naştere .i atunci, a1l"n!u-se n9etleem, căutau un loc un!e să poată naşte

6u2iţi 1raţi, poate şi !umnea%oastră şi noi am stat n una !in nopţi a1ară, c"n! cerulera nstelat şi stelele aşa !e 1rumoase şi !e strălucitoare, ca n timpul !e iarnă !e

acum Ce aţi 1ace !acă aţi %e!ea !eo!ată că stelele şi cerul tot %in şi %in şi %in spre păm"nt şi se apropie .i !in ce se apropie mai tare, mai tare luminează; şi !e at"taor2ire şi !e 1rică, negreşit, mai că %-ar ieşi su1letul Ce s-ar nt"mpla C"tă spaimăar 1i

$au !acă am %e!ea !eo!ată n timpul zilei că soarele ncepe să %ină către noi şi tot%ine şi or2eşte lumea şi ar!e lumea cu razele sale şi miliar!e !e raze străpung

116



%ăz!u&ul, arz"n! toate şi lumin"n! toate C"tă 1rică ar 1i atunci şi c"t cutremur să%ezi stelele şi soarele %enin! spre păm"nt

=i, !ar nimic n-ar 1i aceasta 1aţă !e ce s-a nt"mplat la naşterea lui Hristos Că nucerul, nu soarele s-a co2or"t atunci la noi, ci 3i!itorul cerului şi al păm"ntului Celce a zi!it soarele şi a pus lumina, razele şi căl!ura n el, şi a pus luminători pe tăriacerului 7cela a %enit

C"tă spaimă, c"t cutremur n-ar tre2ui să ne cuprin!ă pe noi g"n!in! că Cel Care a1ăcut toate !in nimic, a %enit p"nă la 1irea noastră .i n-a vit să vină să se nascăîn alatele cezarilr "mei sau la 0aranii E!itului, unde era numai aur, ci într- iesle simlă, într- eteră. Era eteră cu iesle entru vite, care aveacam 2:-+: de iciare lă/ime, unde se adăsteau vitele de căldura mare. Era

etera unde <avid înc*idea ile c#nd era ăstr.

<eci M#ntuitrul a vit să Se nască c*iar în etera unde <avid, strămul Săuduă tru, a trăit. A-a ales alatele din "ma, nici e cele din 8ersia, ci eteralui <avid, ca să-i arate smerenia c*iar de la înceut, de la natere.

<ar de ce S-a născut într- eteră' /entru că ea este sim2olul ntunericului =l a%enit să a!ucă lumină şi n temniţa ia!ului şi n lumea care era n noapte, că zicemarele 7postol /a%el: ntunericul veacului acestuia. eacul !e acum şi mai alescel p"nă la Hristos era o noapte lungă, n care lumea era oar2ă, stătea n ntunericul

slu#irii !e i!oli şi al păcatului i S-a născut rists natea, la miezul n/ii i în eteră, ca să arate că El avenit să aducă lumină, să risiească întunericul. ?n!e 0a peşterile !e care aspus 6saia, căci zice: eterile lr - %or2eşte !e peşterile ia!ului - în veci cuîntuneric sunt 0ăcute. .i a %enit să risipească ntunericul !in peşterile ia!ului şintunericul păcatului !e pe 1aţa păm"ntului

<ar de ce S-a născut Iisus rists la miezul n/ii' 6 venit să lumineze eterileîntunericului veacului aceluia, întunecat de at#tea mii de ani, entru că rists

era lumina cea adevărată, care luminează e tt mul care va să vie în lume. El de la înceut era lumina lumii i a venit să lumineze i să strălucească în tate

ăr/ile cu razele sarelui dumnezeirii Sale.

<ar ti/i în care zi a sătăm#nii S-a născut rists' /oate %ă ntrea2ă cine%a7!u-ţi aminte !in $1"nta $criptură ziua n care a 1ăcut Dumnezeu lumina, c"n! a

117



zis: 4Să se 0acă lumină4 i a 0st lumină> (5acerea , ) 3iua nt"i a săptăm"nii,Duminica sau L3iua soareluiL

uminica %-a născut 5ristos; uminica %-a bote!at, cum arată %finţii ărinţi de la %oborul I 7cumenic. uminica a niat din morţi (Matei >, 1). uminica a turnat 5ristos din u&ul %fânt peste %finţii %ăi ucenici #i $postoli. uminica %finţii $postoli făceau %fânta 8iturg&ie.6ot uminica s-a descoperit #i $pocalipsa, că %fântul 7ang&elist Ioan !ice4

6m 0st în du* în zi de <uminică (1, 12).

6ată !ar, c"te sunt legate !e ziua Duminicii

De aceea a s1inţit Dumnezeu ziua Duminicii şi cu naşterea $a, pentru că n ziuaaceasta, cum %-am spus, a 1ăcut Dumnezeu lumina 8arcă ne-ar 0i sus

M#ntuitrul$ 4Eu nsumi am 0ăcut lumina cea zidită atunci, i am venit să aduclumina cea s0in/ită i du*vnicească la tată lumea. Eu am adus lumină estett mul i vi lumina este tt mul care vine în lume ca lumină s0in/ită. Eu am

0ăcut lumină atunci c#nd am 0ăcut sarele i lumina zilei, i Eu am venit acumcu lumină !#ndită, ca lumină du*vnicească4. 6ată pentru care pricină Hristos $-a născut Duminică şi la miezul nopţii

6u2iţi cre!incioşi, magii, c"n! au a#uns n 6u!eea, s-au !us la stăp"nitorul 6ro! şi auntre2at un!e este +mpăratul care $-a născut .i nţeleg"n! 6ro! că n 6u!eea şianume n 9etleem se %a naşte Hristos, cu mare %icleşug le-a spus magilor: Mer!e/i i cerceta/i cu de-amănuntul desre 8runc i, dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi i mie,ca, venind i eu, să mă înc*in ui (atei E, >)

N-a%ea el !e g"n! să-0 cinstească, ci %oia numai să a1le un!e este, ca să-0 piar!ăDar cum %-am mai spus, planul lui Dumnezeu nu-l poate opri nimeni Nici !racii,nici ngerii, nici oamenii, nici popoarele, nimeni, nimeni =l naintează %eşnic cumeste r"n!uit !e Dumnezeu

S-au dus deci ma!ii, duă cum ti/i, i au a0lat steaua deasura eterii din Betleem. 6i s-au înc*inat cu mare bucurie i cinste <mnului nstru Iisus rists, i I-au adus daruri$ aur, smirnă i tăm#ie. 7ur, ca unui mpărat, tăm"ie,ca unui Dumnezeu şi smirnă ca unui mort (muritor) .i lu"n! nştiinţare n %is sănu se mai ntoarcă la 6ro!, au pornit napoi pe altă cale

118



6ro!, %ăz"n! că a 1ost 2at#ocorit, s-a umplut !e mare 1urie şi !e mare tul2urare .ia!uc"n!u-şi aminte !e cele spuse !e magi, că steaua s-a arătat cu !oi ani mainainte, a trimis ostaşi n 9etleemul 6u!eii şi n #ur, să taie toţi pruncii !e !oi ani şimai #os, că numai aşa %a 1i sigur !e uci!erea acelui +mpărat, Care este Hristos

Dar nainte !e aceasta, ngerul Domnului se arătă lui 6osi1 n %is şi-i spuse: Scală-te, ia runcul i e mama ui i 0u!i în E!it i stai acl #nă ce-/i vi sune,

0iindcă Ird are să caute 8runcul ca să- mare (atei E, )

6/i văzut urtarea de !riDă a lui <umnezeu entru =iul Său' <ar de ce i-a zis$4=u!i4' @are S-a temut rists de Ird' <e ce 0u!e <umnezeu de m' Se temeare de el' Doamne 1ereşte De c"te ori nu a trecut Hristos prin mi#locul 1ariseilor c"n! au %rut să-0 prin!ă

7ceasta a 1ăcut-o spre a ne !a nouă pil!ă, ca să 1ugim !in calea prime#!iei c"n!%e!em că %ine asupra noastră; pentru că zice Sfntul Ioan Gură 'e Aur$ 4<acăvezi că vine rimeDdia, să n-ai cutezan/ă i m#ndria cu!etului să stai în calea

rimeDdiei. <acă stai, va lua <umnezeu darul de la tine, 0iindcă te încrezi în tine. <acă <umnezeu vrea să ătimeti martiriul i să te încununeze, te !ăsetedumanul. <ar tu eti datr să te ăzeti, să nu crezi că eti mai tare dec#t 8etrui 8avel i să stai în calea rimeDdiei4.

Dar c"ţi !in !repţi n-au 1ugit şi nu s-au 1erit De c"te ori n-a 1ugit Da%i! !e 1uria

lui $aul, care l urmărea ca să-l piar!ă$1"ntul 7tanasie cel are a 1ugit !e 1uria arienilor; =milian al Cizicului, treizeci !eani a um2lat 1ugar; Teo1ilact al Nicomi!iei, !ouăzeci şi opt; 6larion cel Nou a statla o %ă!u%ă 2ătr"nă şapte ani ntr-o gră!ină, ntr-un 2or!ei; $1"ntul Nic&i1or,/atriar&ul Constantinopolului, a stat !oisprezece ani pe malul mării la un pescar,1iin!că l urmărea 0eon, mpăratul iconoclast; $1"ntul Teo!or $tu!itul !ouă-zeci !eani a 1ost 1ugar şi !e asemenea ucenicul său, Nicolae ărturisitorul

Deci, %e!em !in %remea prigoanelor cum s-au 1erit creştinii şi s1inţii, ca să nu ai2ă

m"n!ria să spună: Lă !uc la moarteL /entru că nu suntem pregătiţi !e moarte, şiDumnezeu, c"n! %e!e că omul se reazemă pe puterile lui, i ia !arul =ste mai 2inesă zicem: LDoamne, sunt păcătos, sunt neputincios şi 1ricos, !e aceea 1ug Dacă%rei să mă ntăreşti Tu, scoate-mă; !acă nu, 1ugL Ce spune /roorocul 6saia nc"ntarea a patra Mer!i, rul Meu, încuie ua ta, ascunde-te u/in, c#tui de

u/in, #nă va trece m#nia <mnului (6saia E*, EG)

119



7uzi $ă ne ascun!em puţin, c"tuşi !e puţin, p"nă %a trece m"nia Domnului Nua%em poruncă să ieşim n %ileag, !ar nici să ne lepă!ăm !e Hristos c"n! suntem!escoperiţi

.iSfntul An'rei al &ezareei , în t#lcuirea 6calisei, entru ri!ana ceamare care va 0i către s0#ritul lumii entru tată Biserica de e 0a/a ăm#ntului,

zice$ 4n vremea aceea va aDuta Bisericii lui rists ustia cea !#ndită i ceasim/ită4.

ustia cea gândită este atunci când omul a ţine credinţa n taină #i se aruga din inimă lui umne!eu să se pregătească pentru mucenicie #i pentrumoarte.

Iar pustia cea simţită or fi codrii, munţii, dealurile, ăile adânci,desi#urile, care or adăposti pe robii lui umne!eu #i i or acoperi.

7şa tre2uie să 1acem Negreşit, n toată %remea şi n tot locul, creştinul tre2uie să1ie pil!ă, să mărturisească prin toată %iaţa sa că este cu a!e%ărat lumina lumii şisarea păm"ntului, să ai2ă mereu n minte cu%"ntul 7postolului: &u inima se credesre dretate, iar cu !ura se mărturisete sre m#ntuire (omani G, G)

Dar şi aceasta să o n%ăţăm !in =%ang&elia !e azi: că este 2ine, şi !upă $1inţii/rooroci şi !upă $1inţii 7postoli, să te 1ereşti !in calea prime#!iei c"n! poţi C"n!nu, stăm naintea Domnului şi =l %a ntări pe cele neputincioase şi %a plini cele cu

lipsă ale noastre

6u2iţi cre!incioşi, iată ce s-a nt"mplat Scul#ndu-se Isi0 a luat 8runcul i emama ui i au 0u!it în E!it. i au stat acl, duă mărturia unr s0in/i i aunr mari istrici, ate ani, că 6ro! a !omnit ani, cum arată marele istorice%reu 6osi1 5la%iu

i S-a dus M#ntuitrul în E!it entru duă ricini$

prima ca să mplinească proorocia lui @sea4 <in E!it am c*emat e =iul

Meu (@sea 11, 1; Matei , 1A), precum trebuia să plinească la reme #i proorocia despre răstignire, &rănirea cu oţet, trestia #i toate celelalte. ar #i pentru altă pricină s-a făcut aceasta4 +n secolele II-I după 5ristosau ie#it ni#te ere!ii numite gnostice4 montani#tii, arienii #i altele. 0i o seamădin ei au nălucit că 5ristos %-a născut nu după fire, ci după nălucire. eci,dacă nu %-ar fi ascuns 5ristos, ace#ti eretici ar fi nălucit că 7l nu ar fi fost

#i om după trup, ci numai umne!eu, care după nălucire %-a ntrupat.

120



Dar !acă a 1ugit !e sa2ia lui 6ro!, =l a 1ugit ca om, ca să arate că poartă şi 1ireomenească şi că sa2ia l-ar 1i tăiat Deci a 1ăcut aceasta ca să se 1olosească 9isericamai t"rziu 7 1ugit !eci că să mplinească proorocia care spune că !in =gipt amc&emat pe 5iul eu şi ca să arate că purta trup şi $-a 1erit cu 1irea $a omenească!e sa2ia lui 6ro!

6ar duă ce au stat ei ate ani în E!it, Isi0, rimind runcă în vis, a luat 8runcul i e mama ui i a venit în ăr/ile alileii, în ăm#ntul lui Israel (atei E, E-EE)

.i !uc"n!u-se n Balileea, s-au aşezat n cetatea Nazaret <ar de ce au venit tcmai la Aazaret' Ca să se mplinească $criptura, care zice: Aazarinean se vac*ema. Dar !e la $1inţii /ărinţi a1lăm că cu%"ntul nazarinean nu eistă n toată$criptura 7tunci !e ce se zice: .i a %enit şi a locuit n oraşul Nazaret, ca să se

mplinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean se %a c&ema (atei E,E)

Dar c"te $cripturi nu eistau mai nainte, !e care ştim prin tra!iţie 6u!eii au 1oststrămutaţi !in locul lor şi o mulţime !e cărţi canonice !e-ale lor s-au pier!ut, cum a1ost şi Cartea +nţelepciunii lui 6sus, 1iul lui $ira&, a lui To2ie şi altele care au intratn canonul cărţilor $cripturii 7şa se nţelege proorocia aceasta !e LNazarineanL

$e 2ănuieşte că se a1lă n cărţile lui =no&, care a scris F cărţi, ce se a1lau n

cora2ia lui Noe c"n! a %enit potopul Căci se ştia şi !upă potop !e proorocia lui=no&, !e care aminteşte $1"ntul 7postol 6u!a n =pistola sa so2ornicească şi n cea!e a !oua a $1"ntului 7postol /etru

<eci cuv#ntul 4Aazarinean4 nu-l !ăseti în tată Scritura, dar s-a ăstrat rintradi/ie, din rrciile lui En*. 6a sun dumnezeietii 8ărin/i.

Dar mai a%em oare şi altele !in prorociile care s-au păstrat numai prin tra!iţie şi nusunt scrise Da, a%em 6ată ce spune =pistola a !oua a $1"ntului 7postol /a%elcătre Timotei: <uă cum Iannes i Iambres s-au îmtrivit lui Mise, aa i

acetia stau îmtriva adevărului... şi celelalte (, >)

7ţi %ăzut Dar căutaţi la Numerii şi la 0e%itic, să %e!eţi, găsiţi pe 6annes şi6am2res n $criptură

7m a%ut o !iscuţie cu a!%entiştii !e la 5un!ul ol!o%ei, care ziceau că ei cre!numai ce este scris LDacă %oi cre!eţi numai ce este scris, %ă rog să-mi arătaţi un!e

121



se scrie !e 6annes şi 6am2res n $cripturăL 7u zis: LNu este scrisL L.i !e un!e ştie/a%el, care nu spune minciuni oi cre!eţi n toate cele 4 epistole ale lui De un!eştie el că 6annes şi 6am2res s-au mpotri%it lui oiseL 7u răspuns: L/oate !intra!iţieL LNu LpoateL =u %ă a!uc %ouă şi altele !in $criptură, care arată că tra!iţiaeste mai %ec&e !ec"t $criptura .i $criptura nu este altce%a !ec"t o tra!iţie %ec&entreagă, scrisă

-am !at pil!ă cu 6annes şi 6am2res ?n!e %e!eţi n $criptură că aşa i-a c&emat +nea se spune numai că %ră#itorii lui 5araon s-au mpotri%it lui oise p"nă la a treia

plagă (6eşire J, , EE; >, J), p"nă ce a !at oise n tot păm"ntul muşiţa, !ar nuspune cum i c&ema pe %ră#itorii care s-au mpotri%it lui

7şa!ar, 1raţii mei, !in pre!ica !e azi, pe l"ngă altele, să %ă răm"nă cu ose2ire nminte, nt"i, că suntem !atori să ne 1erim n %reme !e prime#!ie, !upă a noastră

putere; iar al !oilea, că unele proorocii !espre "ntuitorul le-au a!us $1inţii=%ang&elişti !in $1"nta Tra!iţie, care este mai %ec&e !ec"t $1"nta $criptură 7şaeste aceasta care zice că "ntuitorul $e %a c&ema LNazarineanL

7ceasta s-o ştiţi !espre Naşterea "ntuitorului 6isus Hristos ai nainte !e toatesă da/i slavă milstivirii i bunătă/ii celei ne!răite a M#ntuitrului nstru Iisus

rists i 8reacuratei i 8reas0intei =eciare Maria, care a sluDit la Aaterea ui, că ne-a învrednicit e t/i să mai aDun!em încă dată Aaterea <mnului i să răznuim înnirea neamului menesc rin taina venirii cea în tru a lui

<umnezeu &uv#ntul.Cu aceasta nc&ei şi rog pe 9unul Dumnezeu să ne a#ute să nu uităm cele ce le-amspus şi cele ce aţi auzit 7min

122



Sfntul Ioan Gură 'e Aur $ &uvnt la ziua naşterii Domnului nostru IisusHristos

<acă s-a născut Iisus în Betleemul Iudeei, în zilele lui Ird îmărat, iată ma!ii de la "ăsărit au venit în Ierusalim, zic#nd$ %nde este îmăratul iudeilr cel ce s-a născut' (Mat. 2, 1-2).

Tre2uie multă os"r!ie şi rugăciune, spre a putea nţelege !upă cu%iinţă această

=%ang&elie &um au utut are ma!ii (în/ele/ii de la "ăsărit) să a0le de la stea,că rists este îmăratul Iudeilr' Căci el nu era mpăratul %reunei mpărăţii păm"nteşti, precum =l a zis către /ilat: Kîmără/ia mea nu este din lumeaaceastaF (Ian. LCIII, +3).

.i =l nu a%ea nimic pe l"ngă $ine, care să arate o mpărăţie, nici un lancier şiscutier, nici cal şi asini, sau altce%a !e asemenea; mai %"rtos =l !ucea o %iaţăne%oiaşă şi săracă şi a%ea pe l"ngă sine !oisprezece oameni mici i dacă acei în/ele/i tiau, că El este îmărat, entru ce au venit la <#nsul'

&e i-a *tăr#t la aceasta, i ce bunătă/i uteau ei nădăDdui de la cinstirea unui îmărat at#t de deărtat de atria lr' C&iar !acă =l %reo!inioară s-ar 1i 1ăcutmpăratul lor, totuşi ei n-ar 1i a%ut temei să urmeze aşa Dacă =l s-ar 1i născut ntr-un palat mpărătesc şi n 1iinţa !e 1aţă a mpăratului, tatăl său, ar putea cine%a zice,că ei au cinstit pe 1iul cel nou-născut, pentru ca să n!atorească pe tatăl şi prinaceea să-şi c"ştige o mare 1a%oare la !"nsul Dar acum, c"n! ei nu aşteptau, ca =lsă 1ie mpărat al lor, ci al unui popor străin şi !epărtat, şi acum c"n! el ncă era

123



copil - entru ce au întrerins ei aa de mare călătrie, i îi aduc daruri, mai ales c#nd tate acestea trebuiau să le 0acă cu rimDedie'

Căci 6ro! s-a nspăim"ntat, c"n! a auzit aceasta, şi tot poporul s-a nspăim"ntat,auzin! !e la !"nşii acestea Tu zici, că ei tocmai n-au pre%ăzut, că acesta este mai

prime#!ios +nsă acesta nu este !rept Căci ei c&iar !e ar 1i 1ost 1oarte neştiutori,totuşi ar 1i ştiut, că cine se !uce ntr-un sat, un!e !omneşte un mpărat, şi acolo%or2eşte ast1el, şi propo%ă!uieşte pe un alt mpărat, !ec"t pe acel ce o c"rmuieşte,se epune la mii !e prime#!ii !e moarte

i entru ce cinstesc ei e un runc încă în 0aă' Dacă ei ar 1i 1ăcut aceasta unui%"rstnic, ar putea cine%a zice, că s-au epus prime#!iei ntru nă!e#!ea a#utoruluilui, măcar că ar 1i cea mai mare ne2unie, ca un persan, un străin, care nu are nimiccomun cu poporul iu!eu, să-şi lase patria, ţara sa şi ru!eniile şi să %oiască a se

supune unei mpărăţii străine

Dacă acestea sunt !estule ne2unii, apoi cea următoare este şi mai mare Care7ceea că ei, !upă ce au 1ăcut o călătorie aşa !e mare, s-au n1ăţişat stima lor şi aua!us totul n nelinişte, aşa !e repe!e s-au ntors iarăşi la urma lor

&e semne au văzut ei îndebte desre vrednicia îmărătească' @ clibă i eteră i un cil în 0aă i mamă săracă.

i cui au adus ei daruri, i entru ce' =ra oare %reo lege sau o2icei, !e a cinsti aşa pe principii nou-născuţi n!eo2şte $au ei cutreierau toată lumea, spre a cinstinainte !e suirea pe tron pe toţi aceia, !espre care ei ştiau, că !in starea !e #os au săse nalţe pe tron 7ceasta nu o %a a!e%eri nimeni i entru ce au adus ei cinstirealr' <acă entru timul de 0a/ă, atunci ce uteau ei ateta de la un runc i dela mamă săracă' Era deci cu rivire la viitr, ai de unde tiau ei, că cilul acel cinstit de d#nii încă în 0aă, îi va aduce aminte de cele de demult înt#mlate'

6ar !acă mama tre2uia să a!ucă aminte !e acestea, atunci ei mai !egra2ă tre2uiau

să se aştepte la pe!eapsă, !ec"t la cinste, căci ei au aruncat pruncul ntr-o prime#!ieat"ta !e mare Căci 6ro! nspăim"ntat !e !"nşii a căutat pruncul şi a uneltit asupra%ieţii lui

Cine 1ace un!e%a cunoscut !espre un om particular, că o!inioară %a 1i mpărat,acela nu 1ace altce%a, !ec"t a tră!a la moarte pe acel om şi scoală asupra-i mii !elupte ezi, c"t !e multe necu%iinţe se i%esc, c"n! purtarea acelor oameni !in

124



ăsărit se #u!ecă !upă c&ipul omenesc cel o2işnuit, ncă s-ar putea a!uce la acestamai multe şi mai %e!erate Dar pentru ca să nu ncurcăm lucrul, grămă!in! g"n!ire

peste g"n!ire, să păşim acum la !ezlegarea ntre2ării puse şi să ncepem cu steaua

Căci !acă noi %om şti, ce stea era aceasta, şi !e ce 1el, şi !e era ea una !in celemulte, sau una cu totul !eose2ită !e celelalte, şi !e era ca o a!e%ărată stea, saunumai se părea oc&ilor a 1i stea; atunci noi uşor %om pricepe şi toate celelalte, nsă!e un!e %om a1la noi acestea

Din $1"nta $criptură Cum - că aceasta nu era o stea !intre cele multe, 2a mai%"rtos, cum ni se pare, nici nu era o stea proprie, ci era o putere ne%ăzută, carenumai luase o 1ormă !e stea, aceasta o cunoaştem nainte !e toate !in cursul săuCăci ntr-a!e%ăr nu este nici o stea, care să ai2ă ast1el !e !rum

%oarele, luna #i toate stelele ndeob#te merg de la răsărit la apus, iar aceasta mergea de la mia!ănoapte spre mia!ă!i, căci a#a este pusă ales-tina n priire către ersia.

$ doua doadă este luată de la timp, căci ea nu s-a arătat noaptea, ci nmi*locul !ilei, pe când lucea soarele. 7a nu putea să fie o stea, ba ncă nicilună, care coâr#e#te pe toate stelele. ând in ra!ele soarelui, ea ndată se

face neă!ută, nsă acea stea prin coâr#irea strălucirii sale, biruia c&iar ra!ele soarelui #i era mai strălucită decât el.

$l treilea aceasta se ede din năpra!nica ei iire #i ascundere. 7a s-a arătat #i i-a dus pe cale până la alestina; iar când au a*uns ei la Ierusalim, ea s-aascuns. ând ei, după despărţirea lor de Irod, oiau, iară#i să meargă maideparte, ea li s-a arătat din nou, #i aceasta nu era mi#carea unei stele, ci aunei puteri foarte mari. Ba ncă ea nu aea un curs propriu, ci unde trebu-iau să meargă ei, acolo mergea #i ea; toate ntocmindu-le după trebuinţă, caacel stâlp de nor, care le poruncea taberei Israiltenilor acum a se opri,acum a merge mai departe (Ie#ir. CIII, 1).

$l patrulea, răspuns dorit se a edea lămurit din felul #i c&ipul, cum ea s-aarătat; căci ea nu a rămas sus n cer, spre a arăta locul - #i ei a#a nici n-ar

fi putut cunoa#te locul - ci s-a pogorât *os, spre a face aceasta. oi #tiţi că o

stea nu poate să arate un loc a#a de mic, precum este o colibă, ba ncă ocolibă ce era trebuitoare pentru trupul unui a#a de mic prunc. $ceea#i este

#i cu luna, care totu#i era mai aproape de noi, decât stelele.

Deci spune mie, ar 1i putut steaua să arate un loc at"t !e str"mt al unei peştere şicoli2e, !acă ea nu s-ar 1i pogor"t !in nălţimea sa, şi nu s-ar 1i pus tocmai !easupra

125



corpului pruncului 7ceasta arată şi e%ang&elistul, c"n! zice: KIată steaua mer!eaînaintea lr, #nă a venit i a stat deasura, unde era runculF (Mat. II, 9).

Cezi, c#t de multe dvezi vrbesc desre aceea, că această stea nu era dintre cele

binuite'Dar pentru ce s-a arătat ea $pre a mustra t"mpirea iu!eilor, şi a lua

ne2unilor orice pricinuire spre !ez%ino%ăţirea lor 7!ică 1iin!că cel ce s-a pogor"t pe păm"nt a%ea să !es1iinţeze ntocmirile cele %ec&i şi să c&eme toată lumea lacinstirea sa, şi tre2uia să 1ie cinstit pretutin!eni pe păm"nt şi pe mare, !e aceea eln!ată !e la nceput !esc&i!e păg"nilor uşa, pentru ca prin cei străini să lucrezeasupra poporului său

De %reme ce ei c"n! auzeau pe prooroci necontenit %or2in!u-le !e %enirea lui6isus, nu le !ă multă ascultare, !e aceea el a iconomisit, ca să %ină străinii !intr-oţară !epărtată, ca să caute pe mpăratul iu!eilor, pentru ca aceştia mai nt"i !in gura

perşilor să a1le ceea ce nu %oise a cunoaşte !e la prooroci, şi pentru ca ei, c"n! !innou se %or mpotri%i, să le lipsească orice 1el !e !ez%ino%ăţire

&ăci ce trebuiau să zică acum aceia, care duă at#tea rrcii n-au cunscut e <mnul, c#nd au văzut că ma!ii -au cunscut i -au cinstit duă arătareaunei sin!ure stele'

Ceea ce a 1ăcut el n pri%ire către nini%iteni, c"n! le-a trimis pe 6ona, a 1ăcut el şicu magii: i-a !eşteptat prin stea spre ruşinarea iu!eilor De aceea şi zice el:

KAinivitenii se vr scula i vr s#ndi (e iudei), i îmărăteasa austrului se vascula i va s#ndi e neamul acestaF (Mat. LII, 1 urm.), căci aceia, nini%itenii,au crezut pentru mai puţin, iar aceştia, iu!eii, n-au crezut nici pentru lucruri maimari

nsă entru ce a adus el e ma!i tcmai rin ast0el de arătare' 8entru ce nule-a trimis el rrci' agii n-ar 1i ascultat !e prooroci iu!ei 8entru ce nu le-atrimis un !las de sus' =i n-ar 1i ascultat !e acesta <ar nu utea să le trimită unîn!er' /oate că ei şi pe acela l-ar 1i trecut cu %e!erea

<e aceea <umnezeu a lăsat tate acestea la arte i i-a c*emat rin ceva trivit cu d#nii (Ma!ii erau cu desebire riceu/i în tiin/a stelelr), 0ăc#ndu-le !răm#nt, i le-a arătat stea mare i nebinuită, sre a-i aduce în uimire

rin mărimea i 0rumuse/ea acestei arătări, i rin 0elul i c*iul cursului ei.

?rm"n! aceasta /a%el a luat prile# !e la altarul cel !e la 7tena, spre a %or2i către păg"ni şi a a!us mărturia %ec&ilor poeţi Dimpotri%ă către iu!ei el a %or2it !espre

126



tăierea-mpre#ur, şi la cei ce trăiau su2 lege a nceput n%ăţătura sa pornin! !e la #ert1e

5iin!că 1iecăruia este iu2it ceea ce se potri%eşte cu !"nsul, !e aceea şi Dumnezeuse !iri#ează !upă aceasta şi !upă aceasta se !iri#ează şi oamenii, pe care =l i-atrimis pentru m"ntuirea lumii

agii n!ată au urmat stelei, iu!eii !impotri%ă nicio!ată n-au crezut propo%ă!uirile proorocilor

<ar entru ce evan!*elistul ne dă încă i timul i lcul naterii lui Iisus, zic#nd$ @în Betleem i în zilele lui Ird îmăratulF /entru ce nseamnă el c&iar şi%re!nicia acestuia $cesta din urmă, pentru că a mai fost un Irod, care a ucis pe %fântul Ioan

Bote!ătorul; nsă acesta a fost tetrarc&, iar nu mpărat. Iar locul #i timpul ni-l dă, pentru ca să ne aducă aminte de proorocirile cele

ec&i. Dna dintre acelea este a lui Mic&eea, #i !ice4 Ki tu Betleeme ăm#ntul Iudei nicidecum nu eti mai mic între <mnii IudeiF (Mic*. C,2). $lta este de la Iaco, care arată timpul, când !ice4 KAu va lisi dmnul din Iuda i vă/uitr din casele lui, #nă va veni cel ce s-a !ătit, i acela este atetarea neamurilrF (=ac. LIL, 1:).

nsă ni trebuie să cercetăm încă, de unde ma!ii au venit la sctin/a, că steaua

însemna naterea lui Mesia, i ce i-a îndemnat la aceasta'7ceasta nu mi se pare mie a 1i un lucru numai al stelei, ci tre2uie să 1i 1ost şi al luiDumnezeu, care mişca su1letul lor, precum a 1ăcut şi cu PQr, c"n! a lucrat, ca acelasă slo2ozească pe iu!ei !in ro2ia 9a2ilonului (PQr regele perşilor a surpatmpărăţia 9a2ilonului, a unit-o cu a perşilor, şi a eli2erat pe iu!ei, care erau nro2ia 2a2ilonică)

+nsă Dumnezeu a 1ăptuit aceasta nu aşa, ca să ri!ice %oia cea slo2o!ă, ncă şi c"n!=l a c&emat pe /a%el prin un glas !e sus, a %e!erat pe c"t &arul său, pe at"ta şi

ascultarea lui /a%el Dar pentru ce n-a !at el această !escoperire tuturor magilor/entru că nu toţi ar 1i crezut; iar aceştia erau mai gata !ec"t alţii ii !e cetăţi au

pierit, şi numai la nini%iteni s-a trimis proorocul .i erau pe cruce !oi t"l&ari, !ar numai unul s-a m"ntuit

Sctete mai dearte 0ata bună a acestr ma!i, nu că au venit, ci că ei au 0st sinceri. Ei cu tată sinceritatea numesc lui Ird e călăuzul ce îi cnducea

127



(steaua), i lun!imea căii lr. Ei arată mare sinceritate. KAi am venit, zic ei,ca să ne înc*inăm uiF , i nu s-au temut de m#nia rului i de tiraniare!elui. <e aceea eu cred, că ei erau dascălii rului lr. <acă ei nu s-au rit

e sine de la această rvăduire în Ierusalim, cu c#t mai mult curaD vr 0i

vrbit ei desre aceasta în atria lr.6ro! s-a nspăim"ntat şi tot 6erusalimul cu !"nsul 6ro! - 1ireşte, pentru că era rege,şi se temea pentru sine şi pentru 1amilia sa, !ar !e ce locuitorii !in 6erusalim,cărora ncă !e !emult se proorocise !espre !"nsul, ca !espre m"ntuitorul şi slo2o-zitorul

7şa!ar pentru ce s-au n1ricoşat, ei /entru că ei şi acum tot aşa g"n!eau, ca şi altă!ată, c"n! 2at#ocoreau pe Dumnezeu 2ine1ăcătorul, şi măcar că gustase o slo2o-zenie slă%ită, !oreau cărnurile =giptului, n spaima lor ei nu %or nici măcar să %a!ă

ceea ce s-a nt"mplat, ei nu nsoţesc pe magi, nu-şi !au nici o osteneală

=i sunt pe o mare treaptă potri%nici şi toto!ată tr"n!a%i /e c"n! ei tre2uiau să salte!e 2ucurie, că mpăratul s-a născut la !"nşii, şi el a a!us acolo pe perşi, şi că ei %or supune loruşi toate neamurile, c"n! se %a ncepe !omnia mpăratului celui nou, -nici prin aceasta nu s-au 1ăcut mai 2uni, măcar că nu !e mult se slo2ozise !in ro2ia

perşilor

Ei ar 0i trebuit să !#ndească, dacă erii de e acum se tem de îmăratul nstru,

cu c#t mai v#rts se vr teme, c#nd el va veni în v#rstă, i viitrul nstru este mai strălucit, dec#t al tuturr celrlalte are. =i nsă nu g"n!eau nimic !in toateacestea, aşa !e mare era răutatea şi !ormitarea lor

7ceste !ouă pricini tre2uie noi cu ngri#ire să le !epărtăm !in su1letul nostru, şi celce %rea să se lupte mpotri%a lor, tre2uie să 1ie mai iute !ec"t 1ocul De aceea ziceHristos: K0c am venit să arunc e ăm#nt, i ce altă vreau, dec#t ca să searindă'F (uc. LII, 9).

De aceea şi $1"ntul Du& s-a arătat n c&ip !e 1oc

Noi nsă suntem mai reci, !ec"t cenuşa, şi mai ologi !ec"t mortul B"n!iţi nsă lacei !int"i cre!incioşi, care au !e1ăimat 2anii şi a%erea şi toate gri#ile cele %remel-nice şi cu totul s-au a1urisit lui Dumnezeu 7cesta este 1elul 1ocului celui !u&o%-nicesc, el nu su1eră nici un !or !e cele păm"nteşti, ci aprin!e n noi o !ragoste cutotul alta Cel ce este plin !e aceasta, c&iar !e ar tre2ui să se lepe!e !e a%erea sa, !etraiul cel 2un şi !e sla%ă, 2a c&iar !e s-ar cere a-şi !a şi %iaţa, toate acestea le %a

128



1ace cu o %oinţă gata Căci c"n! intră ntr-un su1let căl!ura acestui 1oc, el alungă !eacolo toată ologia, şi 1ace pe acela, pe care l umple, mai uşor !ec"t pana, şi el %a

preţui puţin toate cele păm"nteşti Dimpotri%ă el %a petrece ntr-o z!ro2ire permanentă; %a %ărsa r"uri !e lacrimi, şi !in ele %a scoate o mare 2ucurie Căcinimica nu ne uneşte aşa !e str"ns cu Dumnezeu, ca ast1el !e lacrimi De aceea ziceHristos: K0erici/i cei ce l#n!F. (Mat. C, 9).

6u!eii ar 1i tre2uit să meargă naintea tuturor altora ntru cinstirea nou-născutuluimpărat, !ar ei au !e1ăimat &arul 1ăcut lor, şi pentru aceea s-au nt"mplat cele!impotri%ă

agii ar 1i tre2uit să %ină nu mai nainte !ec"t iu!eii, cei at"t !e !epărtaţi, nu maint"i !ec"t locuitorii cei !in apropierea 9etleemului, cei ce p"nă acum nu auzisenimic !espre acest lucru tre2uiau să %ină nu mai nainte, !ec"t cei crescuţi ntre

prooroci

Dar 1iin!că aceştia !in urmă n-au cunoscut norocirea lor, !e aceea perşii au ntre-cut pe locuitorii 6erusalimului

/e c"n! iu!eii !ormeau, magii au trecut nainte

7şa!ar lor să le urmăm noi $ă ne !epărtăm !e păg"nătate, pentru ca să %e!em peHristos, precum şi ei s-au !epărtat !e patria lor cea păg"nească, spre a-0 %e!ea pe

=l $ă părăsim lucrurile cele păm"nteşti, ca şi magii, care, !upă ce au părăsit/ersia, au %ăzut pe $oarele !reptăţii

7şa!ar lasă toate şi aleargă la 9etleem e e#ti păstor #i te ei duce acolo, ei edea pruncul n colibă. e e#ti mpărat, #i nu te duci acolo, #i porfira nu-ţi a folosi nimic.

e e#ti nţelept, #i aceasta nu te poate mpiedica, de a te duce acolo #i a tenc&ina fiului lui umne!eu; căci aceasta foarte bine se potrie#te cunţelepciunea, nsă pă!e#te-te, ca să nu !ici ca Irod numai la arătare4 E0i euoiesc să merg să mă nc&in luiF, iar cu fapta să oiască a-l omor.

0ui se asemănă toţi cei ce primesc $1intele Taine cu ne%re!nicie, căci ei, ziceapostolul: Kăcătuiesc în truul i în s#n!ele <mnuluiF (I &r. LI, 2). =i auntr-nşii un tiran, care se mpotri%eşte mesei lui Hristos, şi este mai cumplit, !ec"t6ro!, a!ică amona

6ar noi, c"n! a%em aur, să-l #ert1im lui Hristos

129



acă acei arari (străini) au adus lui daruri spre cinste, apoi cine e#ti tudacă niciodată nu a*uţi pe un neoia#'

acă aceia au făcut o cale atât de depărtată, spre a edea pe nou-născutul,apoi ce de!inoăţire poţi tu aduce, tu, care niciodată nu poţi merge câţia

pa#i, spre a cerceta pe un bolna'

$ceia au dus aur, #i tu nu dai nici măcar pâine.

$ceia s-au bucurat când au ă!ut steaua, iar tu e!i pe +nsu#i 5ristos n persoana săracului #i a golului, #i nu te mi#ti.

Care !intre noi, cei ce am primit !e la Hristos mii !e 2ine1aceri, a 1ăcut !e %oia saun asemenea !rum, ca acei %ar%ari, sau mai !rept, ca acei prea nţelepţi ntre ceinţelepţi Ce zic eu, un !rum aşa !e mare

ultora li se pare prea !eparte a pune c"ţi%a paşi p"nă la 9iserică, spre a %e!ea peDomnul n peştera cea !u&o%nicească; !ar lor nu le lipseşte puterea !e a merge,c"n! este %or2a !espre a1aceri lumeşti, sau !espre teatru, !espre parăzi şi !espre

petreceri Nu merită oare acesta pe!eapsă şi !o#ană

(sursa$ 8redici la duminici i sărbătri)

130



Sfntul Ioan Gură 'e Aur $ &uvnt la Naşterea Domnului

Ceea ce patriar&ii cu mare !or au aşteptat, proorocii au prezis, !repţii au !orit să%a!ă, s-a mplinit n ziua !e astăzi: <umnezeu S-a arătat în tru e ăm#nt i alcuit între ameni. De aceea, să ne 2ucurăm şi să ne %eselim, iu2iţilor

<acă Ian, încă în #ntecele mamei sale 0iind, c#nd a venit Maria la Elisabeta,a săltat de bucurie, cu c#t mai mult ni, astăzi, văz#nd nu e Maria, ci e nsui

M#ntuitrul nstru, trebuie să săltăm cu bucurie i să răznuim, să ne minunămi să ne uimim de aina cea mare a întruării lui rists, care cv#rete tată riceerea menească.

$ocoteşte numai ce minune ar 1i c"n! !intr-o !ată soarele s-ar pogor !in cer şi s-ar mişca pe păm"nt şi !e aici şi-ar mprăştia razele sale Deci, !acă aceasta s-ar nt"mpla măcar numai cu o stea a păm"ntului, ar tre2ui să pună n cea mai mareuimire pe toţi cei ce ar %e!ea #ndete i cumănete ai c#t de minunat este avedea e Sarele dretă/ii cum răs#ndete razele Sale din ruul Său i luminează su0letele nastre. De mult !oream eu să pri%esc această zi şi ntr-o

a!unare aşa !e mare

=u !oream ca n această săr2ătoare să %ă! 2iserica plină !e 1raţi, precum este, şi!orinţa mea s-a n!eplinit Nu sunt nici zece ani !e c"n! această zi s-a 1ăcutcunoscută, şi iată că ea străluceşte prin r"%na noastră, ca şi c"n! ni s-ar 1i pre!at!in %eac şi !e mulţi ani, aşa că poate să o numească cine%a cu !reptate săr2ătoarenouă şi %ec&e Nouă, pentru că ea !e cur"n! ni s-a 1ăcut cunoscută; %ec&e, pentru

131



că ea n!ată s-a 1ăcut asemenea cu săr2ătorile cele mai %ec&i şi, aşa zic"n!, a a#unsaceeaşi măsură a %ec&imii cu acestea

/recum plantele cele no2ile, c"n! se pun n păm"nt, n!ată şi repe!e cresc lanălţime, la 1el această săr2ătoare, care la apuseni era !emult cunoscută, iar la noi,a2ia acum, !e c"ţi%a ani s-a a!us, aşa !e repe!e a crescut şi aşa !e multe roa!e aa!us, precum şi %oi %e!eţi, că 2iserica este plină !e mulţimea cre!incioşilor

7ceastă r"%nă a %oastră este %re!nică !e răsplată, şi aceasta să o aşteptaţi !e la Celce $-a născut astăzi, !e la Hristos =l %ă %a răsplăti !eplin, căci !ragostea cătreaceastă zi este cel mai mare semn !e !ragoste către Cel ce $-a născut astăzi

Deci, ca un părinte al %ostru ntru slu#ire, %oi ncerca a %or2i spre 1olosul %ostru, pec"t mi stă n puterile mele şi c"t !arul lui Dumnezeu mi %a !a

Deci, ce !oriţi %oi să auziţi ntru această zi Ce altce%a !ec"t să %or2im !espreaceastă zi =u ştiu că mulţi, ncă şi acum, nu sunt lămuriţi ntru sine !espre aceastăsăr2ătoare ?nii sunt pentru, alţii mpotri%ă, şi n toate locurile se %or2eşte !espreea ?nii a!uc mpotri%a ei că este nouă şi a2ia !e cur"n! săr2ătorită, alţii ntăresccă este stră%ec&e, căci ncă şi proorocii au pre%estit Naşterea lui Hristos, şi că eaeste cunoscută şi stimată !in timpurile cele %ec&i !e către toţi apusenii, !e la Tracia

p"nă la Ca!i

=i 2ine, !espre această zi %om %or2i noi Căci această zi, măcar că nu se ştie preamulte !espre !"nsa, se a1lă la noi n aşa !e mare cinste =ste lucru !o%e!it că ea,c"n! %a 1i mai mult cunoscută, se %a 2ucura !e o r"%nă mult mai mare 8

pătrun!ere mai mare ce %eţi !o2"n!i !espre ea, prin %or2a mea, %a mări şi maimult !ragostea %oastră către această săr2ătoare

Eu am trei dvezi din care ni cunatem că acesta este timul în care S-anăscut <mnul nstru Iisus rists, &uv#ntul lui <umnezeu.

&ea 'inti 'in aceste trei 'ovezi este repeFunea cu care această săr0ătoare s$a

făcut cunoscută pretutin'eni şi a aFuns la aşa 5năl;ime şi 5nflorire8 /e ceea ceBamaliil a zis n pri%inţa propo%ă!uirii =%ang&eliei: @ <e este lucrul acesta de laameni se va risii, iar de este de la <umnezeu, nu ve/i utea să-l risii/i A (5apteI, >-F), tocmai pe aceasta mă 2izuiesc eu c"n! %ă %or2esc !espre săr2ătoarea !eastăzi 5iin!că Cu%"ntul lui Dumnezeu, Care $-a născut n această zi, este !inDumnezeu, !e aceea această săr2ătoare nu numai că nu a ncetat, ci !in an n an s-a1ăcut mai mare şi mai slă%ită De asemenea, şi acea propo%ă!uire a =%ang&eliei

132



!espre care grăieşte Bamaliil, n puţini ani s-a răsp"n!it n toată lumea, măcar că peste tot era con!usă !e 1ăcătorii !e corturi, !e pescari şi !e oameni nen%ăţaţiicimea slu#itorilor nu %ătăma cu nimic, căci puterea 7celui care $e propo%ă!uia

2iruia toate mai !inainte, !epărta toate pie!icile şi !escoperea propria putere

6ar !acă cine%a nu este lămurit !e cele zise !e mine, eu pot să a!uc o a 'oua'ova'ă8 Care =a se a1lă n spusele =%ang&eliei: @în zilele acelea a ieit runcăde la &ezarul 6u!ust să se înscrie tată lumea. 6ceastă înscriere s-a 0ăcut înt#i

e c#nd Nuirinius c#rmuia Siria. i se duceau t/i să se înscrie, 0iecare încetatea sa. i s-a suit i Isi0 din alileea, din cetatea Aazaret, în Iudeea, încetatea lui <avid care se numete Betleem, entru că el era din casa i dinneamul lui <avid, ca să se înscrie îmreună cu Maria, cea l!dită cu el, careera însărcinată. <ar e c#nd erau ei acl, s-au îmlinit zilele ca ea să nască, i a născut e =iul Său, &el %nul-Aăscut i -a în0ăat i -a culcat în iesle, căci

nu mai era lc de !ăzduire entru ei A (0uca E, -J)

De aici se %e!e că =l $-a născut n timpul celui !int"i recensăm"nt Deci, cel ce ar putea %e!ea actele cele %ec&i ce se a1lă la oma, %a a1la eact timpul acestuirecensăm"nt <ar tu zici$ K&e ne trebuie nuă acestea, ni nu am 0st la "ma i nici nu ne vm duceF, însă ascultă i crede că ni am a0lat ziua de la cei carecunsc bine aceste lucruri i care lcuiesc în cetatea aceea. Cei ce locuiesc acolo,ncă !e mult prăznuiesc această zi, şi, potri%it cu o %ec&e tra!iţie, acum ne-aumpărtăşit şi nouă !espre aceasta =%ang&elistul nu ne-a nsemnat numai n!eo2şte,

ci ne 1ace cunoscut şi ne arată lămurit şi ziua ntrupării lui Hristos Cezarul 7ugustn-a !at acea poruncă !in propria iniţiati%ă, ci pentru că su1letul lui a 1ost mişcat !eDumnezeu, pentru ca el, 1ără să %rea, să slu#ească %enirii pe lume a Celui ?nuia-

Născut

<ar va zice cineva$ K&e, a 0st naterea lui rists la runca &ezarului'F. Nu puţin, iu2itule, ci 1oarte mult, şi acea poruncă era !intre lucrurile cele maineapărate pentru să%"rşirea scopurilor lui Dumnezeu Cum aşa Balileea este o

pro%incie !in /alestina, şi Nazaretul este o cetate !in Balileea .i mai !eparte ncă,şi 6u!eea este o pro%incie !in /alestina, numită aşa !upă locuitorii ei cei !in

seminţia lui 6u!a, iar 9etleemul era o cetate !in 6u!eea Deci, toţi proorocii au propo%ă!uit că Hristos %a %eni !in 9etleem, nu !in Nazaret, căci este scris: Ki tu Betleeme, dei eti mai mic între miile lui Iuda, din tine va iei stă#nitr este IsraelF (i&eia I, )

.i c"n! o!inioară iu!eii au 1ost ntre2aţi !e 6ro! un!e $e %a naşte Hristos, i-au a!usaceastă mărturie (atei E, *) De aceea, şi Natanael, c"n! i-a zis 5ilip; K60lat-am

133



e Iisus cel din AazaretF , a răspuns: K<in Aazaret ate 0i ceva bun'F (6oan ,4I) .i Hristos a zis !espre el: KIată cu adevărat israelit în care nu este vicleu!F.

<ar entru ce l-a lăudat e el' /entru că el, prin %or2a lui 5ilip, nu s-a lăsata!emenit n!ată, ci ştia 2ine şi ntocmai că Hristos nu $e %a naşte nici n Nazaret,nici n Balileea, ci n 6u!eea şi n 9etleem, cum s-a şi nt"mplat Deci, 1iin!că 5ilipnu ştia aceasta, Natanael, cel cunoscător !e lege, a !at răspunsul cel potri%it cu

proorociile cele %ec&i; ştiin! 2ine că Hristos nu %ine !in Nazaret, pentru aceea a zisHristos: @6ată cu a!e%ărat israelit n care nu este %icleşugA

Din acelaşi moti% (ca Natanael către 5ilip), ziceau unii !intre iu!ei către Nico!im: K &ercetează i vezi că din alileea nu s-a ridicat rrcF (6oan J, IE), şi iarăşi: K@are, nu din Betleem, cetatea lui <avid, va să vină rists'F (6oan J, 4E) =steclar că =l !e acolo are să %ină, nu !in Balileea

<eci, Isi0 i cu Maria, născu/i în Betleem, ărăsiseră cetatea aceasta i seaezaseră în Aazaret, recum adeseri se înt#mlă că amenii lasă cetatea

ărintească i îi mută lcuin/a în altă arte, însă rists trebuia să Se nască în Betleem, de aceea a ieit runca &ezarului, silindu-i, cntra vii lr, să se ducăîn Betleem, căci aa a r#nduit <umnezeu. Căci legea care poruncea ca 1iecare săse nscrie n patria lui i-a silit să se ri!ice !e acolo, a!ică !in Nazaret, şi să se !ucăn 9etleem pentru a se nscrie 7ceasta nsemn"n! =%ang&elistul, zice: Ki s-a suit

Isi0 din alileea, din cetatea Aazaret, în Iudeea, în cetatea lui <avid, care senumete Betleem, entru că el era din casa i din neamul lui <avid, ca să se

înscrie cu Maria cea l!dită cu el, care era însărcinată. <ar e c#nd erau ei acl, s-au îmlinit zilele ca ea să nască, i a născut e =iul Său, &el %nul- AăscutF (0uca E, 4-J)

Cede/i, iubi/ilr, r#nduiala lui <umnezeu, care entru scurile Sale se 0lseteat#t de cei credincii, c#t i de cei necredincii, entru ca cei ce sunt străini deadevărata cinstire a lui <umnezeu să înve/e a cunate uterea i virtutea ui>

Steaua a adus e ma!ii de la răsărit; runca &ezarului a adus e Maria încetatea ei ărintească, care s-a numit de rrci ca lc de natere a lui rists.

<in aceasta, ni vedem că i =eciara se tră!ea din neamul lui <avid, căci dacăea era din Betleem, era dvedit că i ea era din casa i 0amilia lui <avid.

Dar pentru ca să pot 1ace ncă mai lămurită !o%a!a că ziua !e astăzi este cua!e%ărat ziua Naşterii lui Hristos, %ă rog să luaţi aminte, căci %oiesc a rea!uce nmemoria %oastră lucruri ce s-au petrecut !e !emult şi legi %ec&i, pentru a 1ace!o%a!a a tot ce spun

134



C"n! Dumnezeu a slo2ozit pe poporul e%reu !in ro2ia egiptenilor şi !in tirania cea 2ar2ară şi a %ăzut că ntre !"nşii se a1lă ncă multe rămăşiţe ale ne!umeririi, şi că eierau mpătimiţi către cele păm"nteşti şi a!mirau mărimea şi 1rumuseţea templelor,le-a poruncit să zi!ească un templu, care nu numai prin scumpetea materialului şinu numai prin mulţimea meşteşugului, ci şi prin 1orma zi!irii să ntreacă toatetemplele !e pe păm"nt /recum un părinte !uios, care mai t"rziu iarăşi primeşte lasine pe 1iul său, cel ce se răz%rătise cu oamenii cei răi şi trăise ntru toată!ezmier!area, şi l pune să trăiască ntr-o prisosinţă mare şi cu%iincioasă, pentru canu cum%a acela, !in cauza %reunei lipse, să !orească %iaţa cea %ec&e, aşaDumnezeu, %ăz"n! mpătimirea iu!eilor pentru cele păm"nteşti, le-a !at tocmai

pentru aceasta o prisosinţă, pentru ca ei să nu mai po1tească =giptul şi toate ale lui.i =l le-a zi!it un templu, al cărui plan a cuprins toată lumea, at"t cea materială, c"tşi cea !u&o%nicească

8recum în lume este cerul i ăm#ntul, i în miDlcul am#ndurra este tăria, aaa trebuit să se zidească i temlul. <e aceea, El a desăr/it temlul în duă, i între am#nduă ăr/ile a aezat cataeteasma. 8artea cea dinaintea cataetesmei era desc*isă tuturr, iar artea cea dinlăuntru, cea din satele cataetesmei, nuera ermisă nimănui, nici măcar nu utea 0i văzută, dec#t numai de retul cel mare. .i să ştii că eu nu spun !e la mine aceasta, ci cum că templul, cu a!e%ărat s-azi!it !upă planul lumii, poţi auzi !e la /a%el, c"n! el zice cu pri%ire la nălţarea lacer a lui Hristos: K&ăci rists n-a intrat într- S0#ntă a S0intelr 0ăcută dem#ini înc*iuirea celei adevărateF (=%rei F, E4) =l zice cu aceasta că $1"nta

$1intelor, aici pe păm"nt, este icoană a $anctuarului a!e%ărat 6ar cumcatapeteasma !e la $1"nta $1intelor !espărţea $1intele !e cele !ina1ară, precumcerul !esparte ceea ce este !easupra lui !e toate cele ce sunt la noi, a arătat-o7postolul c"n! a numit cerul catapeteasmă Căci %or2in! !espre nă!e#!e, el zice:

K8e care avem ca ancră a su0letului, neclintită i tare, intr#nd dincl decataeteasmă, unde Iisus a intrat entru ni ca înaintemer!ătr, 0iind 0ăcut

6r*iereu în veac, duă rănduiala lui Melc*isedecF (=%rei *, F-EG) Cezi cumnumea el cerul cataeteasmă' 71ară, naintea catapetesmei, era s1eşnicul, şi masaşi altarul cel !e aramă pentru #ert1e şi ar!eri !e tot, iar năuntru, !upă catapeteasmă,era sicriul, acoperit peste tot cu aur, şi ntr-nsul ta2lele 0egii, şi năstrapa cea !e

aur, şi toiagul lui 7aron ce o!răslise, şi altarul cel !e aur, care ser%ea numai latăm"ierea #ert1elor

Dar şi !espre aceasta %reau să a!uc o mărturie a lui /a%el, care zice că în crtul cel dint#i intrau ttdeauna re/ii, săv#rind sluDbele dumnezeieti (=%rei F, *) /rinacesta !in urmă, el nţelege partea cea !in a1ară a cortului un!e putea să intre toatălumea şi un!e era s1eşnicul şi masa punerii nainte a p"inilor, iar !upă a !oua

135



catapeteasmă era aşezată aşa numita $1"nta $1intelor cu altarul cel !e aur şi sicriulcel aurit peste tot, iar ntr-nsul năstrapa cea !e aur cu mana, şi toiagul lui 7aron ceo!răslise, şi ta2lele 0egii Deasupra sicriului erau &eru%imii sla%ei care um2reauacoperăm"ntul sicriului

.i toate acestea, 1iin! aşa aşezate n cortul cel !int"i, aici intrau preoţii c"n!a!uceau #ert1ele, iar n a !oua !espărţitură, dată e an, intra sin!ur 6r*iereul, i nu 0ără de s#n!e, e care îl aducea entru sine însui i entru ăcatele

rului (=%rei F, -J) Cezi că numai 6r*iereul intra aici i numai dată înan'

<ar ve/i zice$ K&e le!ătură au tate acestea cu ziua de astăzi'F. 7şteptaţi puţin şi%ă %eţi lămuri Noi urmărim iz%orul p"nă la o2"rşia sa şi %rem să a#ungem p"nă laa!"nc, pentru ca toate să ni se lămurească cu uşurinţă Totuşi, ca %or2irea noastră

să nu 1ie prea lungă şi puţin lămuritoare prin lungimea ei, %ă %oi spune acum pricina pentru care am spus toate acestea 7şa!ar, pentru ce C"n! 6oan a%ea n p"ntecele =lisa2etei şase luni, ea a primit pe aria Dacă noi %om a1la care esteacea lună a şasea, atunci %om şti şi c"n! a zămislit aria, şi ştiin! aceasta, %om ştişi c"n! ea a născut socotin! cele nouă luni

<ar de unde utem a0la care era a asea lună a sarcinii Elisabetei' De acolo, căştim n care lună ea a zămislit, şi aceasta o a1lăm c"n! %om cunoaşte timpul ntrucare 2ăr2atul ei (3a&aria) a primit %estea cea 2ună .i !e un!e putem cunoaşte

aceasta <in S0#nta Scritură, 0iindcă Evan!*elia ne istrisete că Ja*aria eratcmai în S0#nta S0intelr, c#nd în!erul i-a adus vestea i l-a întiin/at desrenaterea lui Ian. Deci, 1iin!că $criptura arată lămurit că singur 7r&iereul, şinumai o !ată pe an, intra n $1"nta $1intelor şi n care lună a anului, apoi !e aici secunoaşte timpul n care 3a&aria a primit %estea cea 2ună, şi !in aceasta cunoaştemşi timpul c"n! =lisa2eta a zămislit

Cum că el numai o !ată pe an intra n $1"nta $1intelor ne-a spus-o /a%el mai sus, şioisi ne spune aceasta c"n! zice: Ki a zis <mnul către Misi$ Orăiete către

6arn, 0ratele tău, să nu intre în tată vremea în S0#nta S0intelr, care este

înlăuntrul cataetesmei înaintea cură/itrului celui de e c*ivtul le!ii, ca să numarăPF (0e%itic *, E) De aici se %e!e că el nu n tot timpul intra n $1"nta$1intelor, şi pe c"n! era el acolo, nimeni nu putea să intre n cort, ci toţi tre2uiau săstea a1ară nainte !e catapeteasmă 'ineţi 2ine minte acestea, că mai răm"ne a arătan ce timp 7r&iereul intra n $1"nta $1intelor 6arăşi, n aceeaşi carte a $1intei$cripturi, se zice: @OIn luna a atea, în ziua a zecea a lunii, să sti/i i nici unlucru să nu 0ace/i, nici bătinaul, nici străinul care este între vi, căci în ziua

136



aceasta vi se 0ace cură/ire, ca să 0i/i cura/i de tate ăcatele vastre, înaintea <mnului, i cura/i ve/i 0i. 6ceasta e cea mai mare zi de di*nă entru vi i săsmeri/i su0letele vastre rin st. 6ceasta este le!e venică. <e cură/it însă să văcure/e retul care este uns ca să sluDească în lcul tatălui său. Să se îmbrace el

cu vemintele cele de in i cu vemintele s0inte; i va cură/i S0#nta S0intelr,crtul adunării, va cură/i Dert0elnicul i e re/i i va cură/i i tată btea ruluiQ dată în an să cură/i/i e 0iii lui Israel de ăcatele lrP. i 6arn a 0ăcut aa cum runcise <mnul lui MisiF (0e%itic *, EF-4) 7ici este %or2a!espre săr2ătoarea Corturilor, c"n!, o !ată pe an, 7r&iereul intra n $1"nta$1intelor

Deci, !acă o !ată pe an, la săr2ătoarea Corturilor, intra 7r&iereul n $1"nta$1intelor, să arătăm acum, că atunci s-a arătat ngerul lui 3a&aria, tocmai c"n! elera n $1"nta $1intelor, căci s-a arătat numai lui, pe c"n! el tăm"ia 7r&iereul nu

intra nicio!ată singur n templu, !ec"t n această zi

$ă ascultăm acum cu%intele e%ang&elistului: KEra în zilele lui Ird, re!ele Iudeii,un ret cu numele Ja*ariaQ, iar 0emeia lui era din 0iicele lui 6arn i senumea ElisabetaQ i e c#nd Ja*aria sluDea înaintea lui <umnezeu, în r#ndul sătăm#nii sale, a ieit la sr/i, duă biceiul re/iei, să tăm#ieze intr#nd întemlul <mnuluiF (0uca , I-F)

7!uceţi-%ă aminte, iu2iţilor, !e locul acela care zice: KAici un m nu va 0i în

crtul mărturiei c#nd va mer!e el să se ra!e în S0#nta S0intelr #nă c#nd vaiei el a0arăF (0e%iticul *, J)

Ki i s-a arătat în!erul <mnului, st#nd de-a dreata altarului tăm#ieriiF (0ucal, ) Nu zice @#ert1elniculuiA, ci @altarului tăm"ieriiA, căci #ert1elnicul era altarulcel !in a1ară, iar altarul tăm"ierii, cel !inăuntru Deci, pentru că ngerul a 1ost %ăzutnumai !e el, şi că tot poporul l aştepta a1ară, ne ncre!inţează că el intrase n$1"nta $1intelor Ki s-a săim#ntat Ja*aria i 0rică a căzut este el. Iar în!erul a

zis către el$ Au te teme, Ja*aria, că s-a auzit ru!ăciunea ta i Elisabeta, 0emeiata, va nate 0iu i se va c*ema numele lui IanQ i rul ateta a0ară e

Ja*aria i se mira că înt#rzie în temlu. i ieind, nu utea să vrbeascăQ i el le 0ăcea semneF (0uca , E-, E-EE)

Cezi că el 0usese înăuntru, duă cataeteasmă' 7colo a primit %estea 7ceasta eran timpul săr2ătorii Corturilor şi a postului, şi aceasta !in urmă se nţelege princu%intele: @$ă smeriţi su1letele %oastreA 6ar această săr2ătoare se 1ăcea la iu!eicătre s1"rşitul lunii septem2rie 7şa!ar, atunci a zămislit =lisa2eta

137



7cum este timpul să arătăm că n a şasea lună !e c"n! =lisa2eta purta n p"ntece pe 6oan, aria a primit %estirea cea !e 2ucurie şi a zămislit şi ea 7!ică, acum a%enit la ea Ba%riil şi i-a zis: KAu te teme Maria că ai a0lat *ar de la <umnezeu, i iată că vei zămisli în #ntece i vei nate 0iu i se va c*ema numele lui IisusF (0uca , G-) C"n! ea s-a spăim"ntat şi a ntre2at

K&um este aceasta cu utin/ă'F , ngerul i-a răspuns şi a zis: K<u*ul S0#nt Se va !rî este tine i uterea &elui 8reaînalt te va umbri; entru aceea i S0#ntul care Se va nate dintine, =iul lui <umnezeu se va c*ema. i iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit 0iula bătr#ne/ea ei i aceasta este a asea lună entru ea, cea numită steară. &ă la

<umnezeu nimic nu este cu neutin/ăF (0uca , 4-J)

<eci, dacă Elisabeta a zămislit în luna setembrie, Maria a zămislit mai t#rziu,în luna a asea, în martie, i dacă, mai dearte, vm adău!a cele nuă luni #năla Aaterea lui rists, aDun!em în luna decembrie, în care i răznuim această

zi.

7m arătat mai nainte tot ce era !e zis !espre această zi Numai una %oiesc să maia!aug, şi apoi %oi nc&eia Să ne bucurăm de bucuria căreia ne-am 0ăcut ărtai

rin Aaterea lui rists, i e <umnezeu, &el ce S-a 0ăcut m, să- rslăvim entru această întruare a Sa, i duă uterile nastre să-I aducem cinste i mul/umire, însă lui <umnezeu nu-I este lăcută altă mul/umire, dec#t aceea cani să ne m#ntuim su0letele nastre i să ne silim a 0ace 0ate bune.

7şa!ar, să nu 1im nemulţumitori către 9ine1ăcătorul nostru După puterile noastre,toţi să-6 a!ucem !e toate: cre!inţă, nă!e#!e, !ragoste, n1r"nare, milostenie, iu2ireaaproapelui Dar mai ales, c"n! %ă apropiaţi !e această n1ricoşată şi $1"ntă asă,!e $1intele Taine, 1aceţi aceasta cu 1rică şi cu cutremur, cu conştiinţa curată, cu

post şi cu rugăciune $ocoteşte, o, omule, ce #ert1ă ai să primeşti, !e ce asă teapropii B"n!eşte că tu, cel ce eşti pra1 şi cenuşă, ai să primeşti Trupul şi $"ngelelui Hristos C"n! un mpărat %ă c&eamă la masa sa, %oi staţi acolo cu respect şiluaţi cu n1r"nare !in 2ucatele puse pe masă 6ici, însă, <umnezeu vă invită lamasa Sa i v-a dat e rriul Său =iu; i în!erii stau îmreDur cu 0rică i cucutremur, i *eruvimii îi aceră 0e/ele, i sera0imii stri!ă curini de saimă$

KS0#nt, S0#nt, S0#nt, este <mnulF. &eea ce ni se dă la această Masă estevindecarea rănilr su0letului nstru, visterie neîmu/inată, care ne a!niseteîmără/ia cerurilr.

6adar, să ne ariem lini de saimă s0#ntă, i lini de mul/umire să cădemmărturisind ăcatele nastre, l#n!#nd de întristare entru relele ce am 0ăcut,întinz#nd m#inile la ru!ăciune către <umnezeu. 6st0el cură/indu-ne, să ne

138



ariem cu tată linitea i r#nduiala către măratul cerului. &a sărutaredu*vnicească să rimim Rert0a cea curată i s0#ntă, să ne a/intim c*ii ntri cu r#vnă sre d#nsa i să ne în0lăcărăm inimile nastre, ca să nu ne adunămaici sre s#ndire, ci sre în0r#narea su0letului, sre dra!ste, sre 0ata bună,

sre îmăcarea cu <umnezeu, sre ace ad#ncă, sre c#ti!areanenumăratelr bunătă/i, entru ca ni înine să ne s0in/im i să zidim earaele nstru.

8, iu2iţilor, %iaţa noastră este scurtă; să 1im tre#i şi să %eg&em $ă ne pregătim 2ine, să arătăm r"%nă către toţi şi să 1im 2ăgători !e seamă ntru toate

Desigur, este cea mai mare !ispreţuire pentru Dumnezeu c"n! cine%a se apropieaici 1iin! ntinat !e păcat 7scultă ce zice !espre aceasta 7postolul: K<e va

#n!ări cineva casa lui <umnezeu, îl va strica <umnezeu e elF (6 Corinteni ,

J) Noi nu %rem ca n loc să-0 mpăcăm pe Dumnezeu, să-0 ntăr"tăm mpotri%anoastră; mai %"rtos să ne ariem cu tată !riDa, tată cură/ia i liniteasu0letului, cu ru!ăciune i cu inimă în0r#ntă, ca rin aceasta să db#ndimbunăvin/a <mnului nstru Iisus rists i să ne 0acem ărtai bunătă/ilr

0ă!ăduite, rin darul i rin iubirea de ameni ale 6celuiai <mn Iisus rists,&ăruia îmreună cu atăl i cu S0#nt <u* se cuvine cinstea, în vecii vecilr.

6min

(sursa 8redici la duminici i sărbătri)

139



Sfntul Ioan Gură 'e Aur $ rice lucrare ce are ca scop mntuirea sufleteloreste supusă 'e la 5nceput atacurilor

8rice lucrare care are ca scop m"ntuirea su1letelor este supusă !e la nceputatacurilor +n!ată ce s-a născut Hristos a iz2ucnit 1uria lui 6ro! .i tu, !acă te %ein%re!nici %reo!ată să-0 slu#eşti n %reun 1el pe Dumnezeu, %ei su1eri mult, te %ein!urera tare, te %ei a1la n mari prime#!ii $ă nu te miri $ă nu te tul2uri $ă nu-ţispui: @=u mplinesc %oia lui Dumnezeu şi ar tre2ui să 1iu slă%it şi ncununat pentruasta 7şa!ar !e ce să su1ărL

$ă-ţi a!uci atunci aminte !e Hristos, Care a 1ost prigonit p"nă la moarte şi ne-a

pre%enit: @Dacă -au prigonit pe ine şi pe %oi %ă %or prigoni A (6oan I, EG) Ne-a 1ăcut nsă şi o 1ăgă!uială: @Cel ce %a ră2!a p"nă la s1"rşit, acela se %a m"ntui A(atei G, EE) Dacă cine%a se ngri#eşte !e m"ntuirea lui, este imposi2il să piarăDumnezeu nu-l %a părăsi n greutăţi şi prime#!ii

Ce i-a spus Domnul lui /etru @$imone, $imone, iată că $atana %-a cerut să %ăcearnă ca pe gr"u; !ar =u -am rugat pentru tine ca să nu-ţi piară cre!inţaA (0ucaEE, -E)

(S0#ntul Ierar* Ian ură de 6ur, 8rblemele vie/ii, Editura E!umeni/a, ala/i,

. 22)

140



0umea cea nouă, zi!irea cea nouă, omul cel nou: toate au nceput cu ascultare şismerenie 0umea cea %ec&e a călcat peste ascultarea 1aţă !e Dumnezeu, şi pestesmerenia 1aţă !e =l şi prin aceasta a stricat po!ul care lega păm"ntul !e ceraterialele !u&o%niceşti pentru reconstruirea acestui po! sunt, nainte !e toate,ascultarea şi smerenia

&#t tim 6dam era b!at în ascultare i smerenie, nu era cu utin/ă să 0aci desebirea între du*ul său i <u*ul lui <umnezeu, între via i !#ndurile sale i cele ale lui <umnezeu. El sim/ea, drea i !#ndea nimic altceva dec#t intru

<umnezeu i sre <umnezeu. 6a cum în!erii lui <umnezeu se a0lau urureaînaintea lui <umnezeu, tt aa era i 6dam (într- ariere directă) i dinaceastă ariere se vedea Izvrul luminii, al în/eleciunii i al iubirii. El nuavea nevie să arindă lum#nare, vie/uind c*iar în Sarele nsui. um#nareasa nici nu ar 0i ars, nici nu ar 0i dat lumină în lumina acelui Sare.

Dar atunci c"n! 7!am a nesocotit ascultarea şi a pier!ut smerenia - şi acestea !ouăse c"ştigă sau se pier! ntot!eauna mpreună - atunci comunicarea sa !irectă cuDumnezeu s-a rupt, po!ul s-a pră2uşit şi el a căzut ntr-o ntunecime n1ricoşătoare,nemişcată, n care el singur a tre2uit să se lumineze, cu propria sa luminare -luminarea pe care i-o !ă!use Dumnezeu atunci c"n! !reptatea 0ui l-a scos !in ai7tunci el a nceput să 1acă o !eose2ire ntre el şi Dumnezeu, ntre %oia lui şi %oialui Dumnezeu, simţămintele lui şi cele ale lui Dumnezeu - el nu numai că a nceputsă 1acă şi să %a!ă o !eose2ire, !ar nu a mai 1ost n stare (!ec"t numai uneori, n

clipele !e iluminare) să-şi !ea seama !e asemănarea sa cu DumnezeuDoamne, n ce stare, nenorocită şi necuprinsă, se a1la !in pricina neascultării şi am"n!riei, cel care a 1ost 1ăcut la nceput !upă c&ipul şi asemănarea $1intei Treimi(Sune =ilaret al Mscvei în @milia sa la Intrarea Maicii <mnului în

Biserică$ n mul care se a0lă în starea 0ără de ăcat c*iul lui <umnezeuF era izvrul binecuv#ntării; în mul căzut, era numaiT nădeDdeabinecuv#ntării.F)

Doamne, suntem cu toţii urmaşii lui 7!am, toate mlă!iţe mici !in tulpina ce!rului

căzut care se ri!icase o!inioară măreţ !easupra 1ăpturilor lui Dumnezeu !in ai;mlă!iţe mici z!ro2ite !e 2uruieni mari ale naturii nemiloase, săl2atice, carecrescuse ca un zi! ntre el şi 6z%orul iu2irii 1ără !e moarte

e!eţi numai cum, ntr-o singură clipă, neascultarea şi m"n!ria strămoşului omuluisc&im2ă pe !ată ntreaga zi!ire !in #urul său şi el se ncon#oară !e o oştire !eneascultători şi m"n!ri

142



/e c"n! 7!am era ascultător şi smerit naintea 3i!itorului său, totul n #urul săurespira ascultare şi smerenie Dar ce sc&im2are a %enit c"t ai clipi !in oc&i +nmomentul că!erii lui 7!am, el a 1ost ncon#urat !e neascultare

8ângă el se afla neascultătoarea 7a. %e afla mai-marele care răspândea neascultarea #i mândria, du&ul neascultării - satan.

%e afla ntreaga natură - neascultătoare, ră!rătită #i plină de mânie. =ructul, care se topise până atunci cu dulceaţă n gura omului, a nceput să-

i surâdă cu amărăciune. Iarba, care se nfă#urase n *urul picioarelor lui ca mătasea, a nceput să-l

nţepe cs acele. =lorile, care se bucuraseră dăruindu-i mireasma lui să o respire pentru

omnul, au nceput să se sufoce cu buruienile, ca să-l ndepărte!e pe om de

ele. =iarele sălbatice, care s-au gudurat mai nainte n *urul lui ca mielu#eii, au

nceput să sară la el cu dinţii ascuţiţi #i cu oc&ii aprin#i de furie.

tul s-a sălbăticit i s-a îmtrivit lui 6dam. i cea mai b!ată dintre tate 0ăturile s-a sim/it ca 0iind cea mai săracă. nvem#ntat mai înt#i în slavăîn!erească, s-a sim/it acum umilit, însin!urat i !l$ at#t de !l, că a 0st silit săia din natură învelitri ca să-i acere !liciunea, at#t cea truească, c#t i ceasu0letească. 6 înceut să ia iei de la animale i 0runze de caci ca să-i

acere truul; i entru su0letul său a înceut să ia de la tate 0ăturile - de la 0ături> - cuntin/e i îndem#nări. &el care la înceut băuse din Izvrul îmbelu!at al vie/ii era acum silit să umble cu animalele, să se lece în nri casă bea din ad#ncitura entru a-i tli setea truească i su0letească.

8rivi/i acum la <mnul rists. Este ascultare i smerenie desăv#rită. 6r*an!*elul avriil, cel ce este ascultarea i smerenia în!erească; =eciara Maria - ascultare i smerenie; Isi0 - ascultare i smerenie; ăstrii - ascultare i smerenie; craii de la răsărit - ascultare i smerenie. 5urtuni ascultătoare, %"nturiascultătoare, soarele şi luna ascultătoare, oameni ascultători, 1iare ascultătoare,

morm"ntul nsuşi ascultător Totul este ascultare pentru $oarele lui Dumnezeu, Noul 7!am şi totul este smerit naintea 0ui, căci şi =l este ascultător 1aţă !e Tatăl$ău, n c&ip !esă%"rşit, şi este smerit naintea 0ui

$e ştie că, laolaltă cu tot ceea ce omul seamănă şi culti%ă n păm"nt, răsar n!ată şialte plante şi ier2uri, care nu au 1ost nicio!ată semănate, nici culti%ate Tot la 1eleste şi cu 1aptele cele 2une: /i semăna i cultiva ascultarea i smerenia cu mare

143



!riDă în su0letul tău i vei vedea că un între! buc*et de alte 0ate bune vr răsări îndată l#n!ă ele. 8rintre rimele vr 0i simlitatea, at#t înlăuntru, c#t i în a0ară.

6scultătarea i smerita =eciara Maria era îmdbită în acelai tim i cusimlitate ca de cil. 6cest lucru este la 0el de adevărat i entru dretul Isi0, i

entru 6stli i Evan!*eliti. /ri%iţi !oar la simplitatea 1ără !e asemănare cu

care po%estesc =%ang&eliştii marile nt"mplări !in istoria m"ntuirii omului, !inistoria lumii ă puteţi nc&ipui cu ce amănunte şi cu ce n1umurare ar 1i scris unscriitor !in lume, !e eemplu, !espre n%ierea !in morţi a lui 0azăr, !acă ar 1i 1ost!e 1aţă la acea nt"mplare $au ce 1el !e !ramă prozaică şi n1umurată ar 1i scris!espre tot ceea ce urma să se petreacă n su1letul lui 6osi1 cel ascultător, smerit şisimplu, n clipa n care a !escoperit că 1ecioara care se a1lă su2 ocrotirea logo!neicu el, era nsărcinată

7ceasta se relatează n c"te%a propoziţii simple !e către e%ang&elist n =%ang&elia

!e astăzi: 6ar naterea lui Iisus aa a 0st$ Maria, mama ui, 0iind l!dită cu Isi0, 0ără să 0i 0st ei înainte îmreună, s-a a0lat av#nd în #ntece de la <u*ul S0#nt. nainte de aceasta, evan!*elistul dăduse !eneal!ia <mnului Iisus, saumai recis, aceea a dretului Isi0, de la tribul lui Iuda i casa lui <avid. naceastă !eneal!ie, evan!*elistul a înirat ameni, născu/i din bărba/i în c*i

0iresc, aa cum se nasc e ăm#nt t/i amenii muritri. 6i el încee îndată săvrbească desre naterea <mnului i zice$ Iar naterea lui Iisus rists aa a

0st', ca i cum, cu acest iarF, el vrea să arate c*iul nebinuit i minunat al naterii ui, cu ttul 0ără de asemănare cu c*iul naterii tuturr strămilr

mărturisi/i ai lui Isi0. Maria, mama ui, era l!dită cu Isi0. +n oc&ii lumii,această logo!nă era %ăzută ca o intro!ucere n %iaţa unui cuplu căsătorit; !ar noc&ii ariei şi ai lui 6osi1 nu era acelaşi lucru

&erută cu lacrimi de la <umnezeu, =eciara Maria a 0st 0ă!ăduită lui <umnezeu rin Durăm#ntul ărin/ilr săi. &#t desre ea, aceasta a rimit cu viaei Durăm#ntul 0ăcut de către ărin/ii ei, duă cum se vede în anii cei mul/i desluDire în emlul din Ierusalim. <acă i-ar 0i urmat c*emarea, 0ără îndială căi-ar 0i etrecut tt restul zilelr vie/ii ei în temlu, întcmai ca 6na, 0iica lui =anuel (uca 2$ +3-+), dar le!ea a *tăr#t altceva i aa a trebuit să 0ie. Ea a

0st l!dită cu Isi0 nu ca să vie/uiască în căsătrie cu el, ci entru a scăa decăsătrie. Toate amănuntele acestei logo!ne şi nţelesul ei se a1lă n /re!ania9isericii .i !acă oamenii ar aprecia tra!iţia cu pri%ire la aica Domnului, la!reptul 6osi1 şi la toţi oamenii mpreună lucrători cu aceştia, şi care sunt pomeniţin =%ang&elie, at"t !e mult c"t apreciază ei tra!iţiile - unele !intre ele !intre celemai crunte - !espre căpeteniile, con!ucătorii şi nţelepţii acestei lumi, sensullogo!nei /reas1intei 5ecioare aria cu 6osi1 ar 1i !esluşit tuturor

144



(S0#ntul I!natie sune că =eciara ar 0i 0st l!dită că naterea ui să 0ietăinuită în 0a/a diavlului; ca diavlul să creadă că El S-a născut dintr- 0emeiecăsătrită i nu dintr- 0eciară.F i aceasta se a0lă în &mentariu la Matei al

lui Iernim i în 6 dua milie la Bunavestire al S0#ntului ri!rie al Aecezareei).

5ără să 1i 1ost ei nainte mpreună7ceste cu%inte nu nseamnă că !upă aceea cei!oi au 1ost mpreună ca 2ăr2at şi 1emeie, ori că aceasta a 1ost n mintea=%ang&elistului +n acest caz, =%ang&elistul este interesat !oar !e naştereaDomnului 6isus şi nimic altce%a şi el scrie cu%intele !e mai sus pentru a arăta cănaşterea 0ui a a%ut loc 1ără să 1i 1ost ei mpreună ca 2ăr2at şi 1emeie De aceeanţelegeţi cu%intele nţelepte ale =%ang&elistului ca şi cum el ar 1i scris: şi 1ără să1i 1ost ei nainte mpreună s-a a1lat a%"n! n p"ntece !e la Du&ul $1"ntA Numai !e

la Du&ul $1"nt putea 1i zămislit Cel care, n mi#locul mpărăţiei ntunericului şirăului, urma să a1le +mpărăţia Du&ului luminii şi !ragostei Cum ar 1i 1ost cu

putinţă să-.i n!eplinească menirea Dumnezeiască pe păm"nt, !acă =l ar 1i %enit pe păm"nt prin toate căile păm"nteşti o2işnuite, mpie!icat !e păcat ca ei, şisimţin! !u&oarea ur"cioasă a stricăciunii care a!uce moartea, aşa cum se nt"mplăcu toţi +n cazul acesta, %inul nou ar 1i a%ut mirosul 2ur!u1urilor %ec&i !e %in şi Celcare %enise să m"ntuiască lumea ar 1i a%ut ne%oie !e m"ntuire 0umea s-ar puteam"ntui numai printr-o minune a lui Dumnezeu; aceasta era cre!inţa tuturor oamenilor !e pe păm"nt .i atunci c"n! se lucrează minunea lui Dumnezeu, ea nu

tre2uie pusă la n!oială, ci primită, şi tre2uie căutat n ea leac şi m"ntuireCum a răspuns 6osi1 c"n! a a1lat !espre sarcina 5ecioarei aria 6osi1, logo!niculei, !rept 1iin! şi ne%r"n! s-o %ă!ească, a %oit s-o lase n ascuns e!em că el a 1ostn ascultare !e legea lui Dumnezeu =l a mplinit %oia lui Dumnezeu căci p"năatunci aceasta 1usese re%elată iu!eilor .i el a 1ost smerit naintea lui DumnezeuNu te 1ace !reptA, atenţionează nţeleptul $olomon ($ira& J:I) Cu alte cu%inte: nusili la prea multă !reptate pe cei care păcătuiesc Ci caută să simţi slă2iciunea ta şi

propriile tale păcate şi s"rguieşte-te cu milosti%ire să uşurezi #u!ecarea păcătoşilor6nsu1lat cu acest !u&, 6osi1 nu a %rut să o %ă!ească pe 5ecioara aria spre #u!ecată

pentru presupusul păcat: şi ne%r"n! s-o %ă!ească, a %oit s-o lase n ascuns 7cest plan al său ne arată ce 1el !e om era 6osi1, c&ip !e !reptate şi milosti%ire!esă%"rşită, cum putea să ne arate %ec&ea 0ege 0a el totul era simplu şi lămurit,aşa cum putea 1i n su1letul unui om cu 1rică !e Dumnezeu

Dreptul 6osi1 a1lase !oar o cale potri%ită c"n! a %enit cerul n planul său cu o poruncă neaşteptată: .i cuget"n! el acestea, iată ngerul Domnului i s-a arătat n

145



%is grăin!: Isi0e, 0iul lui <avid, nu te teme a lua e Maria, l!dnica ta, că ces-a zămislit într-însa este de la <u*ul S0#nt.F n!erul <mnului, care mai înainte vestise 8reacuratei =eciare venirea în lume a <umnezeului-@m, vineacum să lumineze calea înaintea ui i să bătătrească sub iciarele ui.+n!oiala lui 6osi1 era o pie!ică n calea 0ui - o pie!ică 1oarte grea şi prime#!ioasăcare tre2uia n!epărtată /entru a arăta c"t !e lesne le este puterilor cereşti să 1acălucruri care sunt cu neputinţă pentru oameni, ngerul nu i-a apărut lui 6osi1 ntr-o%iziune, ci ntr-un %is Cu aceste cu%inte către 6osi1 1iul lui Da%i!, ngerul a %rut să-l răsplătească şi să-l atenţioneze n acelaşi timp Ca urmaş al +mpăratului Da%i!, tutre2uie să te %eseleşti !e această taină s1"ntă şi să o nţelegi mai 2ine !ec"t alţii

Dar cum este aceasta că ngerul se re1eră la 5ecioară ca logo!nica lui: Au te temea lua e Maria, l!dnica taF' 0a 1el a spus Domnul !e pe Cruce mamei $ale:=emeie, iată 0iul tău>F şi către ucenicul $ău: Iată mama taA (6oan F:E*-EJ)

Cu a!e%ărat, cerul se lipseşte !e cu%inte şi nu spune nimic !e prisos Dacă nu ar 1i1ost necesar să se spună aceasta, !e ce a spus-o ngerul Dacă numin!-o pe arialogo!nica lui 6osi1 este pentru unii necre!incioşi un moti% !e poticneală, aceastaeste tocmai ocrotirea curăţiei mpotri%a puterilor necurate +ntruc"t cu%intele luiDumnezeu nu sunt ascultate numai !e către oameni, ci !e către toate lumile, at"t

2une, c"t şi rele Cel care !oreşte să pătrun!ă n inima tuturor tainelor luiDumnezeu, tre2uie !e asemenea să primească planurile lui Dumnezeu pentru toatelucrurile cele %ăzute şi ne%ăzute

&ă ce s-a zămislit într-însa este de la <u*ul S0#nt.F 7ceasta este lucrarea luiDumnezeu şi nu a omului Nu te uita la 1ire, nici să nu te n1ricoşeze legea 7ceastaeste lucrarea Celui care este mai mare !ec"t 1irea şi mai puternic !ec"t legea, 1ără!e care 1irea ar 1i lipsită !e %iaţă şi nici nu ar a%ea tăria legii

<in ceea ce i-a sus în!erul lui Isi0, se vede lămurit 0atul că =eciara Marianu-i susese nimic desre înt#lnirea ei de mai înainte cu marele ar*an!*el, cumeste la 0el de lămurit 0atul că acum, c#nd Isi0 avea de !#nd să iz!nească, eanu s-a aărat în nici un c*i. Cestea în!erului, la 0el cu tate tainele cereti carei-au 0st dezvăluite tretat, ea le ăstra un#ndu-le în inima sa (uca 2$19; c0.

2$51). n credin/ă i ascultarea 0a/ă de <umnezeu, ea nu s-a dat înai de la nici umilire 0a/ă de ameni Dacă n!urările mele sunt plăcute lui Dumnezeu, !e cenu le-aş n!uraA au spus mai t"rziu mucenicii creştini Cie/uind în ru!ăciunenecurmată i cu!et#nd la <umnezeu, 8recurata utea sune i ea$ <acăumilirea mea este bine-lăcută lui <umnezeu, de ce nu a îndura-' numai să

0iu dreată înaintea lui <umnezeu, cine cunate inima i lumea ate 0ace cevrea cu mine.F Ea tia bine că amenii nu-i uteau 0ace nimic dacă <umnezeu

146



nu în!ăduia. Ce smerenie aleasă este aceasta naintea Dumnezeului celui %iu şi ce!ragoste minunată 1ată !e %oia 0ui .i mai mult - ce !u& %iteaz se %e!e n această1ecioară aleasă: &ine este mul cel ce se teme de <mnulF (8salm 2U25$1+). /ec"n! cei păcătoşi !in zilele noastre ca şi n toate %remurile a!uc mărturisitorimincinoşi ca să mărturisească pentru ei,

=eciara Maria, care nu a avut bărbat care să mărturisească entru ea, ci numai e <umnezeu &el 6ttuternic, ea nus-a aărat; nu s-a tulburat, ci a rămas linitită - i a atetat ca <umnezeu, lavremea ui cea bună să lămurească. i <umnezeu S-a !răbit să lămureascăale!erea ui. 6celai în!er care îi descerise marea taină a zămislirii ei s-a

!răbit să vrbească acum în lcul =eciarei celei tăcute. 6i i-a tălmăcit lui Isi0 ceea ce deDa se înt#mlase i în!erul a mers mai dearte i i-a sus ceea ceurma să 0ie$ Ea va nate 0iu i vei c*ema numele lui Iisus căci El va m#ntui

rul Său de ăcatele lr.F

risstm sune$ El nu sune$ ea î/i va nate 0iu, ci ur i simlu va nate, entru că ea nu nate numai entru el, ci entru lumea întrea!ăF. +ngerul i-aspus lui 6osi1 să se poarte cu Noul-Născut ca şi cum ar 1i tatăl 0ui a!e%ărat şi !eaceea el spune: şi %ei c&ema numele 0uiA 6isusA nseamnă "ntuitorA şi !eaceea următoarea %or2ire ncepe cu căciA, nsemn"n!: +l %ei numi "ntuitorA,căci El va m#ntui rul Său de ăcatele lr A

6r*an!*elul este vestitrul curat al lui <umnezeu. El vrbete ceea ce a0lă de la <umnezeu; el vede adevărul în <umnezeu. 8entru el, 0irea, cu tate le!ile ei,

este ca i cum nu ar eGista. El cunate numai attuternicia <umnezeului &elui viu, aa cum i 6dam cuntea diniară. $pun"n!: El va m#ntui rul Său de ăcatele lr A, 7r&ang&elul a pre%estit cele mai mari lucrări ale luiHristos rists urma să vină i să m#ntuie amenii, nu de vreun rău din a0ară,ci de cel mai mare rău, de ăcat, care este ricina tuturr relelr din lume. El trebuie să m#ntuiască mul menirii nu de mul/ime de mizi care tăbărăscasura lui într-un an, ci de viermele de la rădăcină, de la care se 0ilete cacul între!. El nu vine ca să m#ntuiască mul de ameni, ri de are, ci ca săm#ntuiască t/i amenii i tate arele de satan, semănătrul i stă#nul

ăcatului. El nu vine ca 0ra/ii Macabei, ri Baraba, ri Bar-V*ba, entru a

st#rni răzvrătire îmtriva rmanilr, care năvăliseră ca mul/ime de mizi asura rului iudeu ca să-l ustiască, ci ca un dctr 0ără de marte, i al lumii între!i, înaintea venirii căruia israelitenii i rmanii, !recii i e!itenii i tate arele de e ăm#nt, blnavi i mai mult dec#t blnavi, se slăbăn!eaudatrită unuia i aceluiai micrb - ăcatul. Hristos urma mai t"rziu sămplinească !esă%"rşit pre%estirea 7r&ang&elului 6ertate ţi sunt păcateleA a 1ostrostirea 2iruitoare peste ntreaga $a preoţime păm"ntească !in r"n!ul oamenilor

147



7ceste cu%inte cuprin!eau at"t numirea 2olii, c"t şi leacul iz2ă%itor 8ăcat$numirea blii; iertarea ăcatelr$ leacul izbăvitr. 6osi1 a 1ost cel !int"i muritor !in Noua 3i!ire, care a 1ost %re!nic să cunoască scopul a!e%ărat al %eniriiăscumpărătorului şi esenţa a!e%ărată a preoţiei 0ui

Ceea ce i-a spus 7r&ang&elul lui 6osi1 p"nă acum este n!ea#uns pentru acesta, careascultă !e această poruncă nouă şi !irectă !e la Dumnezeu, pentru a pune capătg"n!urilor şi planului său !e a o alunga pe aria Cerul porunceşte - 6osi1 ascultă

<ar nu este calea binuită a cerului de a runci amenilr 0ără c*emarea dea în/ele!e i a răsunde liber. Cia lui <umnezeu a 0st dintru înceut ca mul să 0ie liber în lucrările sale. n libertate, în ale!erea liberă a mului, sesălăluiete tată 0rumuse/ea 0iin/ei meneti. =ără libertate, mul ar 0i dar unlucru ne0iresc, înrbit al zidirii lui <umnezeu, stă#nit i us în micare dar decătre via i uterea ui. n natură se a0lă multe lucruri de acest 0el 0ăcute de

<umnezeu, dar El a srtit mului un lc aarte, d#ndu-i libertatea de a *tărî entru <umnezeu sau îmtriva ui, entru via/ă ri entru marte. @sălăluire lină de cinste i în acelai tim de rimeDdie.

De aceea poruncă pe care Dumnezeu o !a lui 7!am nu este !eloc simplă: <in t/i mii din "ai /i să măn#nci, iar din mul cuntin/ei binelui i răului să număn#nciF, şi Dumnezeu a!augă n!ată: căci, în ziua în care vei m#nca din el,vei muri ne!reitF (5acerea E:*-J) +n această ultimă parte a poruncii,Dumnezeu !ă omului mintea pentru a nţelege şi o pricină pentru %oia lui, ca să nu

măn"nce !in pomul oprit - căci, în ziua în care vei m#nca din el, vei muri ne!reitF. +ngerul 1ace acum la 1el ca şi 6osi1 /rimin! porunca !e a o lua pe ariaşi !e a nu o alunga şi a1l"n! el că ro!ul p"ntecelui ei 1eciorelnic era !e la Du&ul$1"nt, 7r&ang&elul i aminteşte lui 6osi1 !e proorocirea !esluşită a marelui

prooroc: Iată, 0eciara va lua în #ntece i va nate 0iu i vr c*ema numele lui EmanuelF (Isaia $1) şi atei a!augă această lămurire mai limpe!e: care set"lcuieşte: &u ni este <umnezeuF4.

Ceea ce s-a spus !e#a: şi %ei c&ema numele lui 6isusA nu se mpotri%eşte cu ceeace se spune aici: şi vor chema numele lui Emanuel, care se t"lcuieşte &u noi

este DumnezeuA

n rimul caz lui Isi0 i se sune să dea numele ui Iisus (M#ntuitr) i în cel de-al dilea caz se lămurete 0atul că runcul se va numi de către are i neamuri Emanuel (cu ni este <umnezeu). 6t#t un nume c#t i celălalt, 0iecareîn 0elul său, vădete scului entru care rists vine în lume i rstului Său în

148



această venire. El va veni ca să ierte ăcatele, să-i miluiască e ameni i să-i m#ntuiască de ăcat i ast0el se va numi M#ntuitr - Iisus.

&ine ate să ierte ăcatele 0ără numai unul <umnezeu'F (Marcu 2$). Aimeni

în lume; nimeni în cer, nici e ăm#nt nu are dretul să ierte ăcatele i săm#ntuiască de ăcat dec#t numai <umnezeu nsui, !eoarece păcatul este%iermele !in inima 2olii acestei lumi Nimeni nu cunoaşte groză%ia nemărginită a

păcatului mai mult ca Dumnezeu, care este 1ără !e păcat; şi nimeni nu poate scoatea1ară %iermele păcatului !ec"t numai Dumnezeu 6st0el, aa a iertat Iisus ăcatul i ast0el i-a 0ăcut e ameni între!i. El este <umnezeu în miDlcul amenilr.

<acă cineva ar r#ndui numele în rdine 0irească, numele EmauelF ar veni înaintea numelui IisusF. 8entru ca Aul-născut să ată îmlini lucrarea dem#ntuire, El trebuie să 0ie Emanuel - să vină ca <umnezeu în miDlcul nstru.

<ar, ricum ar 0i, aceste nume au acelai sens$ Emanuel este M#ntuitrul i

M#ntuitrul este Emanuel. +n orice caz, un lucru este mai lămurit !ec"t toatecelalate !in lume şi anume că nu eistă nici un 1el !e m"ntuire n lumea aceasta!acă Dumnezeu nu %ine n această lume şi că nu eistă nici %in!ecare, nicim"ntuire pentru noi oamenii !acă Dumnezeu nu este cu noi, nu ca o i!ee oarecaresau ca un %is 1rumos, ci cu ni aa cum suntem ni - cu un su0let aa cum avemni, un tru aa cum avem ni, în sărăcie i su0erin/ă ca ni i, în cele din urmă,în aceea că suntem ni cei mai desebi/i de <umnezeu - în marte aa ca ni.

De aceea, 1iecare cre!inţă care arată că Dumnezeu nu a %enit n trup şi că =l nu

poate să %ină n trup este nea!e%ărată, ntruc"t o asemenea cre!inţă +l prezintă ca omamă %itregă şi nu ca o mamă +l prezintă ca 1iin! sla2, !eoarece +l ţinentot!eauna n spatele celei mai mari lupte - lupta cu satan, păcatul şi moartea$atan tre2uie să 1ie legat; prima creştere a păcatului tre2uie smulsă !in su1letulomului; lim2a şarpelui morţii tre2uie să 1ie z!ro2ită - tre2uie să se 1acă o lucraremai mare şi mai grea !ec"t aceea a lui 7tlas purt"n! lumea pe umerii săiDumnezeul nostru a purtat această luptă şi a !us-o 2iruitor 8amenilor !e altecre!inţe le este teamă, c&iar şi n g"n!urile lor, să permită zeilor lor o asemenealuptă, n care mpotri%itorii lor ar putea ieşi 2iruitori Ce 1el !e mamă ar 1i aceeacare nu s-ar n!repta spre păm"nt !in iu2ire pentru copilul ei, să-l m"ng"ie, să-l

legene şi să-i murmure ncet un c"ntec .i cu at"t mai mult !acă pruncul ar 1i n prime#!ie !e 1oc sau !e 1iare săl2atice @ <amne, iartă-ne nuă întrebărileacestea>

&um ai utea să 0ii u Jiditrul milstiv al lumii i să nu e cbrî este ni înmilstivirea a' &um ai utea u, numai de la deărtare înne!urată i neindurerată, să 0i rivit către ticălia nastră i să nu ne 0i răcrit e ni în

149



0cul nstru i nici să ne 0i aezat în adăstul în care suntem ataca/i de 0iaresălbatice' &u adevărat, u ai cbr#t rintre ni, i e-ai smerit c*iar mai Dsdec#t cere ricare 0el de dra!ste ăm#ntească. u e-ai născut în tru, entrua trăi i a m#ntui e cei care se a0lă în tru; u ai băut din a*arul su0erin/ei

tuturr 0ăturilr ale, neîmărtăind cu nimeni acest a*ar al ărtăiei amare,ci numai u sin!ur ai !lit-. <e aceea u eti M#ntuitrul nstru, entru că uai venit <umnezeu rintre ni; u ai venit <umnezeu rintre ni entru că ?ie?i-a stat în utin/ă să 0ii M#ntuitrul nstru. Slavă ?ie, @ Iisuse Emanuel al nstru>

$ă ne ntoarcem la 6osi1: cu 1rică şi cu cutremur el a %ăzut tot mai !esluşit că seţesea n #urul lui o ţesătură mai pătrunzătoare !ec"t lumina soarelui şi maiatotcuprinzătoare !ec"t aerul; o ţesătură a cărei p"nză este 7totputernicul şi ngeriişi ntreaga zi!ire sunt 1irele !e mătase 7u căzut sorţii omului ca să slu#ească !rept

unealtă a lui Dumnezeu n mi#locul acestei ţesături a Noii 3i!iri n acelai timmul nu este cntient că <umnezeu lucrează rin el, mul este slab i neutincis, văielnic i cu bă!are de seamă. <ar atunci c#nd un m simte că

<umnezeu l-a luat în m#inile Sale, aa cum 0ierarul ia 0ierul ca să 0acă tcavă, el se simte în acelai tim i uternic i smerit, *tăr#t în lucrările salei sriDinit de către <umnezeul lui.

C"n! 6osi1 s-a trezit !in somn, el a 1ăcut precum i-a poruncit lui ngerul şi a luat-o pe 5ecioara aria !in nou la el şi nu a cunoscut-o pe ea p"nă ce ea născuse pe 5iul

ei cel ?nul-Născut şi a c&emat numele 0ui 6isus 7tunci c"n! citim =%ang&eliile,tre2uie să intrăm n mintea e%ag&elistului şi să nu aşezăm mintea noastră n=%ang&elie =%ang&elistul nsuşi se minunează c"n! %or2eşte !espre minuneanaşterii "ntuitorului +nt"ia lui lucrare este !e a arăta că această naştere s-asă%"rşit n c&ip minunat Ceea ce ntăreşte =%ang&elistul atei n =%ang&elia !eastăzi este !e#a cea !e-a patra !o%a!ă

Mai ntâi el spune că =ecioara Maria era numai logodită cu Iosif; n al doilea rând, că ea s-a aflat nsărcinată de la u&ul %fânt; n al treilea, că ngerul, ntr-un is, a arătat că rodul pântecelui ei era

minunat #i nepătruns #i n al patrulea rând, edem aici că ngerul repetă acum acela#i gând #i spune

că Iosif nu a cunoscut-o pe ea până ce ea născuse pe =iul ei cel Dnul-născut. e aceea, este limpede că lumina !ilei faptul că eang&elistul nu se

gânde#te să spună că, după această na#tere, Iosif a aut relaţii trupe#ti cu Maria. eea ce nu s-a petrecut până a dat na#tere =iului ei, nu s-antâmplat nici după aceea, când ea +l născuse pe 7l.

150



Dacă spunem !espre cine%a că, n timpul slu#irii 0iturg&iei n 2iserică, acesta nu a1ost !eloc atent la cu%intele preotului, nu %rem să spunem că, n!ată ce slu#2ă s-aterminat, omul a 1ost atent la cu%intele preotului $au, c"n! spunem că un păstor c"ntă n timp ce oile pasc, noi nu cre!em că el se opreşte !in c"ntat c"n! oile seopresc !in păscut

Teo1ilact spune: După cum s-a spus la %remea /otopului că nu s-a ntors cor2ul pecora2ie p"nă ce a secat apa pe păm"nt, acesta n mo! 1iresc nu s-a ntors nici !upăaceea, sau cum a spus rists$ Eu înttdeauna sunt cu vi, c*iar #nă las0#ritul lumiiF, nu înseamnă că El nu va 0i duă aceea>F.

De aceea cu%"ntul nt"iul-născutA se 1oloseşte numai pentru Domnul 6isus (/salm>>R>F:E>; c1 66 $amuel J:E-*; =%rei :I-*; omani >:EF), care este primul !intre

toţi regii şi nt"i născut ntre mulţi 1raţi omani >:EF), care nseamnă: ntre toţi 2ăr2aţii m"ntuiţi şi primiţi că 1ii ai $ăi Dacă cu%"ntul nt"i născutA ar 1i scris culitere mari, ca un titlu special, nu ar mai 1i nici o n!oială asupra sensului său $au,!acă s-ar pune o %irgulă nainte !e cu%"ntul nt"iul născutA, nu ar 1i nici o n!oialăsau nenţelegere 6ată cum tre2uie să se citească: ca şi cum +nt"iul născutA ar 1i untitlu, cu o %irgulă naintea lui: şi a !at naştere 5iului ei, nt"iul născut Domnul 6isuseste +nt"iul născut ca un 3i!itor al Noii +mpărăţii, ca Noul 7!am

$e spune !espre $1"ntul 7mon (a cărui săr2ătoare este la 4 octom2rie) că a petrecut

optsprezece ani căsătorit 1ără să 1i a%ut legături trupeşti cu 1emeia lui $1"nta areuceniţă 7nastasia (EE !ecem2rie) a petrecut şi ea un număr !e ani căsătorită cu/u2ius, senator roman, 1ără să-şi mplinească căsătoria Dăm aici !oar !ouăeemple !intre altele mii

/rin cea mai curată 1eciorie a ei, nainte, n timpul şi !upă naştere, 5ecioara ariaa n!reptat mii !e 1ecioare şi tineri spre o %iaţă a 1ecioriei !e-a lungul istoriei9isericii B"n!in!u-se la 1ecioria ei, multe 1emei căsătorite şi-au !es1ăcut căsătoria!ăruin!u-se curăţiei 1ecioreşti /ri%in! la ea, mulţi care au !us o %iaţă cu totul!es1r"nată, s-au lepă!at !e !es1r"nare, curăţin!u-şi su1letele mur!are cu lacrimi şi

rugăciune Cum, atunci, s-ar putea nc&ipui că /reacurata 5ecioară, st"lpul şiinsu1larea curăţiei şi 1ecioriei creştine !e-a lungul %eacurilor, se a1la pe o treaptă a1ecioriei mai #oasă !ec"t aceea a 1ecioarelor 7nastasia, Tecla, ar%ara, /arasc&e%aşi toate celelalte 1ără !e număr $au, cum ne-am putea nc&ipui că, cea care 0-anăscut n trup pe Domnul ei cel 1ără !e patimă, ar 1i putut cunoaşte %reo!ată um2ra

patimii trupeşti Cea care 0-a purtat şi a !at naştere lui Dumnezeu a 1ost 1ecioarănu numai n trup, ci şi n !u&, aşa cum spune $1"ntul 7m2rozie .i Hrisostom

151



compară Du&ul $1"nt cu o al2ină zic"n!: aşa cum o al2ină nu %a intra ntr-un %asur"t mirositor, tot la 1el nici Du&ul $1"nt nu %a intra ntr-un su1let necuratA

$ă nu mai %or2im !espre aceasta, !espre care ar tre2ui să %or2im mai puţin şi să neminunăm mai mult

6cl unde se sălăluiete ascultarea i smerenia 0a/ă de <umnezeu, acl este cură/ie. <mnul vindecă sluDitrii Săi ascultătri i smeri/i de tată atima ăm#ntească i de 0tă.

Să ne cură/im cntiin/ele, su0letele, inimile i min/ile, ca să ne învrednicim de uterea binecuv#ntată a S0#ntului <u*; ca ăm#ntul să nu-i mai semenesăm#n/ă în ad#ncul nstru, entru ca S0#ntul <u* să înceaă în ni via/ănuă i un m nu, ca cea a <mnului i M#ntuitrului nstru Iisus rists.

Slavă i laudă să-I înăl/ăm ui, îmreună cu atăl i cu S0#ntul <u* - reimea

cea de 0iin/ă i nedesăr/ită, acum i ururea i în vecii vecilr. 6min.

Sfntul Nicolae @elimirovici $ !re'ică la Naşterea Domnului $ Evanghelia'espre !inea cea cerească 'in iesle

152



din redici (la $*unul răciunului, easul al 6reilea)

n zilele acelea a ieit runcă de la &ezarul 6u!ust să se înscrie tată lumea. 6ceastă înscriere s-a 0ăcut înt#i e c#nd Nuirinius c#rmuia Siria. i se duceaut/i să se înscrie, 0iecare în cetatea sa. i s-a suit i Isi0 din alileea, din cetatea

Aazaret, în Iudeea, în cetatea lui <avid, care se numete Betleem, entru că el era din casa i din neamul lui <avid, ca să se înscrie îmreună cu Maria, ceal!dită cu el, care era însărcinată. <ar e c#nd erau ei acl, s-au îmlinit i

zilele ca ea să nască, i a născut e =iul său &el %nul-Aăscut i -a în0ăat i -a culcat în iesle, căci nu mai era lc de !ăzduire entru ei. i în /inutul acelaerau ăstri, st#nd e c#m i 0ăc#nd de straDă natea îmreDurul turmei lr. i iată, în!erul <mnului a stat l#n!ă ei i slava <mnului a strălucit îmreDurul lr i ei s-au în0ricat cu 0rică mare. <ar în!erul le-a zis$ Au vă teme/i. &ăci,iată, vă binevestesc vuă bucurie mare, care va 0i entru tt rul; că vi S-anăscut azi M#ntuitr, &are este rists <mnul, în cetatea lui <avid. i acestavă va 0i semnul$ Ce/i !ăsi un runc în0ăat, culcat în iesle. i dedată s-a văzut,îmreună cu în!erul, mul/ime de aste cerească, lăud#nd e <umnezeu i

zic#nd$ Slavă întru cei de sus lui <umnezeu, i e ăm#nt ace, între ameni

bunăvire> Iar duă ce în!erii au lecat de la ei la cer, ăstrii vrbeau unii către al/ii$ Să mer!em, dar, #nă la Betleem, să vedem cuv#ntul acesta ce s-a

0ăcut i e care <mnul ni l-a 0ăcut cunscut. i, !răbindu-se, au venit i aua0lat e Maria i e Isi0 i e 8runc, culcat în iesle. i văz#ndu-, au vestit cuv#ntul vestit lr desre acest cil. i t/i c#/i auzeau se mirau de cele suselr de către ăstri. Iar Maria ăstra tate aceste cuvinte, un#ndu-le în inimasa8 (>uca 3,*$36)

153



+n zilele acelea, Cezarul 7ugust stăp"nea păm"ntul 7totstăp"nirea sa pestentregul păm"nt este o nc&ipuire a 7totstăp"nirii lui Dumnezeu asupra celor !ouălumi: su1letească şi materialnică 9alaurul puterii cu multe capete, care, !e lanceputul păcatului, a!usese stricăciuea popoarelor păm"ntului, a 1ost lăsat numaicu un singur cap Toate popoarele şi seminţiile cunoscute !e pe păm"nt, se a1lau n

puterea lui 7ugust n c&ip nemi#locit ori mi#locit, 1ie numai prin trimitereatri2utului lor către el, 1ie prin recunoaşterea zeilor romani şi a puterilor romane

0upta pentru putere se potolise pentru o %reme şi singura putere asupra ntregiilumi se a1la cu totul n m"inile lui Cezar 7ugust Nu se a1la nici un om sau zeu!easupra lui; el nsuşi a 1ost numit zeu şi oamenii a!uceau #ert1e c&ipului său:animale #ung&iate şi lucruri necurate De la ntemeierea lumii, nici un muritor nuri!icase putere mai mare !ec"t Cezar 7ugust, care stăp"nea peste lumea ntreagă

1ără să ai2ă %reun alt r"%nitor; şi cu a!e%ărat, !e la ntemeierea lumii, omul, zi!it!e către Dumnezeul Cel %iu, nu căzuse nicio!ată ntr-o nimicnicie şi sc"r2ă at"t !ea!"ncă ca atunci, c"n! mpăratul roman a nceput să 1ie i!olatrizat - şi el, 1iin! omcu toate slă2iciunile şi neputinţele omeneşti, cu lungimea !e zile a %ieţii sale ca aunei trestii, cu stomac, cu intestine, 1icat şi rinic&i, care !upă c"te%a zeci !e ani sesc&im2au ntr-o !u&oare năpă!ită !e %iermi şi ţăr"nă lipsită !e %iaţă; un om alecărui statui se ri!icau n timpul stăp"nirii sale şi ţineau at"ta c"t %iaţa, puterea şistăp"nirea sa

+n această %reme !e pace pe !ina1ară şi sc"r2ă pe !inăuntru, $-a născut Domnul6isus Hristos, "ntuitorul oamenilor şi +nnoitorul ntregii zi!iri De ce nu $-anăscut =l ca 1iu al puternicului Cezar; care putea, cu o singură lege, să impună onouă religie, 1ără nici o su1erinţă sau umilire, 1ără s"nge şi cunună !e spini, 1ărăCruce şi morm"nt ntunecat Cezarul, cu atoată puterea sa, putea 1ace orice şi ast1el

putea porunci ca, ntr-o anumită zi, toţi i!olii !in imperiu să 1ie s1ăr"maţi, sănceteze slă%irea zeilor mincinoşi şi să 1ie nlocuiţi !e cre!inţa ntru ?nul şisingurul Dumnezeul Cel %iu, 5ăcătorul cerului şi al păm"ntului

<e ce a 0st nevie ca rists <mnul să se nască într- semin/ie necunscută -

israelitenii - i într-un sat necunscut - Betleem - i dintr- 0eciarănecunscută - Maria' 7 1ost !rept pentru "ntuitorul lumii ca să se nască ntr-oasemenea smerenie, să trăiască, să su1ere moarte şi n%iere, şi la #umătate !e %eac!e la %enirea 0ui n lume, să treacă naintea impărăţiei romane, ca să se au!ă !enumele 0ui Dacă nu ar 1i a%ut 2iruinţă mai mare şi mai gra2nică, $-ar 1i născut ncetatea lumii, n cetatea 2ogată a omei, la curtea Cezarului Ce ar 1i 1ost !acăsteaua !e la răsărit ar 1i strălucit !easupra omei Ce ar 1i 1ost !acă ngerii lui

154



Dumnezeu ar 1i c"ntat lau!e !e pace şi 2ună%oire !easupra acoperişului auriu alcurţii mpărăteşti, ca să le au!ă cei mai mari no2ili ai acestei lumi şi, auzin!u-le, săse ntoarcă pe !ată către Hristos ca Dumnezeu-8m şi "ntuitor .i !acă Hristos,

pe c"n! era copil, ar 1i 1ost la /alatiniu ca să ntoarcă pe toţi 1iii no2ilimi către=%ang&elia $a .i !acă, n 1orumul roman, =l ar 1i grăit %estita $a pre!ică !espre5ericiri şi ast1el ar 1i nmuiat inimile celor !ouă milioane !e cetăţeni ai omei .iast1el, cu lege !upă lege, noua Cre!inţă s-ar 1i statornicit, +mpărăţia Cerurilor s-ar 1i aşezat pe păm"nt, şi Hristos ar 1i 1ost ntronat, nu pe tronul unui mpărat păstor numit Da%i!, ci pe tronul puternicului Cezar 7ugust

Ce ar spune cine%a !espre aceasta Noi spunem că este o ne2unie !e r"s $ă neierte Dumnezeu că am spus n cu%inte asemenea ne2unie; !ar 1acem aceasta cug"n!uri 2une - pentru n%ăţătura acelora, n ale căror inimi şi minţi ar putea %eniasemenea ne2unii, c"n! se g"n!esc la naşterea Domnului 6isus /entru a arăta că

aceasta este o ne2unie (ceea ce nu este lucrare mai grea !ec"t să su1li cenuşa !e pecăr2unii aprinşi), %om reaminti n!ată că <umnezeu a 0ăcut rimul m din marea

ui dra!ste, i că 0iin/a menească se zidete e duă rinciii$ e libertate i e ascultare smerită.

0i2ertatea este putinţa omului !e a stăp"ni aiul !upă %oia lui, să măn"nce !intoate roa!ele care creşteau n ai şi să stăp"nească animalele cum !orea

6scultarea smerită 0a/ă de <umnezeu trebuia să 0ie rinciiul călăuzitr al libertă/ii mului. Dar numai Dumnezeu este !esă%"rşit n li2ertate şi nu are ne%oie

!e nici un principiu călăuzitor, căci =l nu o poate apuca pe căi greşite 7scultareasmerită %enea n locul #u!ecăţii şi iu2irii !ragostei a omului, aşa nc"t el, culi2ertatea !ată lui !e către Dumnezeu, şi !orin! ascultare smerită naintea luiDumnezeu, era m2unătăţit ca zi!ire 7!am s-a 2ucurat !e li2ertatea sa n aiasupra milioanelor !e 1iinţe şi lucruri 1ăcute !e Dumnezeu nu este aceasta o!o%a!ă a iu2irii 1ără margini a lui Dumnezeu 7!am a tre2uit să-şi ncerceascultarea smerită asupra unei singure porunci !ată !e către Dumnezeu şi asupraunui singur lucru !in ai asupra pomului cunoaşterii 2inelui şi răului Nu esteaceasta o !o%a!ă a !ragostei 1ără margini a lui Dumnezeu pentru omenire şi a

2ună%oinţei 0ui

Dar, !e n!ată ce =%a şi 7!am s-au apropiat !e pomul ncercării, ei au căzut n păcat: smerenia lor s-a sc&im2at n m"n!rie, cre!inţa lor s-a sc&im2at n n!oială şiascultarea n neascultare .i ast1el zi!irea !esă%"rşită a lui Dumnezeu şi-a pier!ut!reapta socoteală a minţii, inimii şi %oinţei, pentru că el g"n!ea şi !orea rău; şi cuaceasta el s-a n!epărtat !e m"na ocrotitoare a lui Dumnezeu, căz"n! nm2răţişarea pierzătoare a lui satan 6ată c&eia şi !esluşirea tuturor celor ce se

155



nt"mplă n lume; iată c&eia şi !esluşirea 1aptului că Domnul 6isus nu $-a născut noma ca 1iu al lui Cezar 7ugust şi !e ce =l nu a impus n%ăţătura $a m"ntuitoarelumii cu a#utorul puterii impărăteşti şi a legii C"n! un copil alungă m"na mameilui şi se !uce n prăpastia prime#!iei, care mamă se m2racă n mătase şi 1ace scări!e marmură ca să co2oare n prăpastie să-şi sal%eze copilul

<umnezeu ar 0i utut în!rădi mul din "ai cu 0c de asemenea tărie,înc#t 6dam i Eva să nu se ată aria. <ar atunci unde ar 0i 0st libertatea acestei 0iin/e minunate zidite de <umnezeu, a mului ca un mic

<umnezeu' %nde ar 0i 0st desebirea dintre el i tate celelalte zidiri,cărra nu le 0usese dată această libertare'Dumnezeu 0-ar 1i putut naşte pe "ntuitorul n oma, ca să se numească 1iual lui Cezar şi prin lege prin 1oc şi sa2ie ca şi cu a&ome! să impunăomenirii noua cre!inţă <ar unde ar 0i 0st libertatea acestei 0ături

minunate zidite de <umnezeu, a mului micul <umnezeu'Dumnezeu ar 1i putut alege o cale şi mai iute =l n-ar 1i a%ut ne%oie sătrimită n lume pe ?nul-Născut 5iul $ău, ci pur şi simplu să 1i trimis #os ontreagă armată !intre s1inţii $ăi ngeri ca să su1le !in tr"m2iţe n lungul şi nlatul păm"ntului; şi oamenii ar 1i căzut n genunc&i cu 1rică şi cu cutremur,recunosc"n! pe a!e%ăratul Dumnezeu, lepă!"n!u-se !e slă%irea i!olilor

<ar iarăi unde ar 0i 0st 0rumuse/ea i libertatea mului i 0rumuse/eaascultării smerite înaintea =ăcătrului' %nde ar 0i 0st în/ele!ereadu*ului menesc' %nde ar 0i 0st dra!ste i unde calitatea de 0iu'

<mnul Iisus trebuia să arate limede ca lumina sarelui atru lucruri, cămul, căzut, i cu minte întunecată, aternuse uitarea este$

- ascultarea smerită, de fiu a omului faţă de umne!eu;- dragostea părintească a lui umne!eu faţă de oameni;- libertatea pierdută, mpărătească a omului #i, n sfâr#it,- puterea mpărătească a lui umne!eu.

<mnul Iisus a arătat ascultare smerită, de 0iu, în *tăr#rea de a Se nate ca mîn tru. /entru că trupul smerit al omului era, pentru =l, o peşteră şi mai umilitoare!ec"t aceea !in 9etleem ai mult, =l .i-a arătat ascultarea smerită născ"n!u-$e nsărăcie, 1ără nici una !intre ne%oile %ieţii: ntr-un popor puţin cunoscut şi !intr-omamă cu totul necunoscută lumii Noul 7!am tre2uia să-l %in!ece pe %ec&iul7!am !e neascultare şi m"n!rie 0eacul era ascultarea şi smerenia De aceea

156



Domnul nu a %enit n lume !in m"n!ra omă, ci !in 9etleem, şi nu !in casasocotită !e 7ugust !umnezeiască, ci !in pocăita şi smerita casă a lui Da%i!

<ra!stea ărintească a lui <umnezeu a 0st arătată rin <mnul Iisus în

su0erin/a Sa îmreună cu amenii i entru ameni. Cum ar 1i 1ost cu putinţă ca

Domnul să arate !ragostea lui Dumnezeu printr-o su1erinţă at"t !e mare !acă $-ar 1i născut n oma, la curtea lui Cezar Cel care porunceşte şi c"rmuieşte prin legi,socoteşte su1erinţa ca 1iin! stricăciune

0i2ertatea !esă%"rşită a omului asupra 1irii, asupra 1irii sale trupeşti şi su1leteşti, caşi asupra purtării sale n lumea sa, au 1ost arătate !e către Domnul 6isus n lungile$ale postiri, nen1ricoşarea $a n 1aţa tuturor prime#!iilor şi ne%oinţelor %ieţii, şi as1intelor $ale minuni, prin care s-a !ez%ăluit atotputernicia $a asupra 1irii

<mnul Iisus a arătat uterea desăv#rită a lui <umnezeu asura vie/ii i amr/ii în c*iul cel mai desluit, rin minunata Sa nviere din mr/i.

Dacă $-ar 1i născut n oma, ca 1iu al lui Cezar 7ugust, cine ar mai 1i crezut n postirea 0ui, n minunile $ale, ori n +n%ierea $a N-ar 1i spus lumea că totul a 1ost&otăr"t, răsp"n!it pretutin!eni şi sporit prin tr"m2iţare puternică şi aur mpărătesc

+n cele !in urmă, tre2uie să se spună că smerenia 5iului lui Dumnezeu a a%utstr"mtorările sale şi acestea au pornit !in păcat /rintr-o asemenea necurăţie (at"t

su1letească, morală, c"t şi trupească) ca a omei şi a curţii mpăratului !in oma,Dumnezeu nu $-ar 1i putut co2or pe păm"nt Cel a cărui menire era !e a curăţiomenirea !e mur!ăria păcatului, tre2uia să se nască n curăţie, nepri&ănire şis1inţenie

$e lămureşte ast1el nţelepciunea că Dumnezeu $-a !ez%ăluit prin naşterea"ntuitorului cu alte cu%inte, prin alegerea unui popor, a unei seminţii, a unuiloc şi a unei mame ceea ce este negrăit !e mare ca şi #u!ecata $a la %remea1acerii lumii Tot ceea ce 1ace Dumnezeu nu 1ace ca un %ră#itor, ci ca un gospo!ar

El zidete încet, dar zidete e temelii trainice. El seamănă i ateată ca ceea cea semănat să încl/ească, să în0lrească i în cele din urmă să dea radă. El îndură cu răbdare mii de în0r#n!eri de-a lun!ul vremii, entru a rimi biruin/ă venică.

+n zilele acelea, Cezar 7ugust a !at poruncă pentru ca toată lumea să se nscrie .i1iecare tre2uia să meargă n cetatea sa, ca să se nscrie acolo Ce m"n!rie !in partea

157



Domnului lumii .i ce umilire pentru oameni Tot ceea ce 1ace satan pentru a-0umili pe Dumnezeu se ntoarce, prin #u!ecata Celui 7totputernic, spre !e1ăimarealui şi sla%a lui Dumnezeu şi a!ună cele tre2uincioase pentru m"ntuirea omului

/rin mi#locirea atotstăp"nirii lui Cezar pe păm"nt, satan a %oit să-0 umilească peDumnezeu, !ar Dumnezeu $-a 1olosit !e această atotstăp"nire pentru a a!uce pace

pe păm"nt la %remea c"n! +mpăratul /ăcii urma să $e arate oamenilor /rintr-onscriere generală, satan a %rut să ntărească ro2ia tuturor oamenilor 1aţă !e un om1ăcut !e Dumnezeu, !ar Dumnezeu a 1olosit această nscriere pentru a mplini

proorocirea naşterii "ntuitorului n 9etleem

i s-a suit i Isi0 din alileea, din cetatea Aazaret, în Iudeea, în cetatea lui <avid, care se numete Betleem, entru că el era din casa i din neamul lui <avid. <in Aazaret se mer!e cale de trei zile e Ds #nă în Betleem. $1"nta

5ecioară, a%"n! ro! n p"ntecele ei, este pro2a2il ca $1"nta 5amilie să 1i mers maimult timp p"nă să a#ungă n cetatea lui Da%i! Ce călătorie grea şi o2ositoaretre2uie să 1i 1ost ai ntăi, călătoria peste c"mpia lungă şi nesc&im2ată a Balileii,apoi suin! şi co2or"n! peste muntele $amarinean şi o tra%ersare atentă şi cu

purtare !e gri#ă peste pustiurile spinoase ale 6u!eii Dacă, n cursul unei asemeneacălătorii lungi, nu le-a 1ost 1oame, atunci tre2uie să le 1i 1ost sete, căci erau numaitrei iz%oare tot !rumul $e pot nc&ipui mulţimile, care aşteptau şi se m2ulzeau n

#urul 1iecăruia !intre aceste iz%oare, c"n! această nscriere era n curs !e!es1ăşurare Dar Domnul smerit şi ascultător a %enit pe lume pe o cale spinoasă, şi

aceasta 1usese arătată !in p"ntecele aicii $ale Cezar a !at poruncă să 1ienregistraţi cu toţii, şi Cel Căruia 6 se supun sera1imii a mers n ascultare, să $enscrie ca cetăţean al muritorului şi păm"nteanului Cezar +nainte, =l a zis către+naintemergătorul $ău şi %ărul 6oan: Kse cuvine nuă să îmlinim tatădretateaA (atei :I) =l arătase !e#a aceasta, !in p"ntecele aicii $ale .i,nainte, =l a zis către ei: <a/i cele ce sunt ale &ezarului, &ezarului A (0ucaEG:EI), =l mplinise ntru totul aceasta, nainte !e a ieşi !in p"ntecele aicii $ale

Cu aria, cea logo!ită cu el, care era nsărcinată $lă%itul =%ang&elist 0uca, 1iin!n%ăţat at"t !e nţelepciunea lumii, c"t şi !e Du&ul $1"nt, ntăreşte cu gri#ă lucrarea

zămislirii minunate a $1intei 5ecioare =%ang&elistul 0uca %ine să a#ute conştiinţeletuturor celor care şi-ar putea tul2ura mintea $1"ntul 0uca a 1ost !octor, mai nt"i altrupului şi apoi al su1letului Ca me!ic n%ăţat şi !octor !e trup, el era n c&ip 1iresc

priceput n ceea ce pri%eşte pricina şi urmarea n lumea materialnică Dar el a a%utnţelepciunea şi cura#ul !e a a1irma şi !e a 1ăptui o lucrare pri%in! o nt"mplarenemaicunoscută, n care, puteri mai nalte au sc&im2at legile 1irii, şi a apărut %iaţă

158



ntr-un c&ip cu totul minunat, mpotri%a legilor 1irii 8 asemenea mărturie !in partea unui !octor este cu a!e%ărat !e mare preţ

<intre t/i Evan!*elitii, S0#ntul uca se rete cel mai mult asura zămislirii

=eciarei Maria. Mai înt#i, el zăbvete cel mai mult asura vrbirii dintre 6r*an!*elul avriil i S0#nta =eciară (uca 1$23-+7). =l ne spune aici că 6osi1 a mers la 9etleem, ca să se nscrie cu aria, logo!nica sa, care era nsărcinată

or2in! !espre cartea neamului Domnului 6isus, el spune: i Iisus nsui era ca detreizeci de ani c#nd a înceut (să rvăduiască), 0iind, recum se sctea, 0iual lui Isi0, care era 0iul lui Eli (0uca :E) 7ceasta era aşa cum g"n!ea lumea,!eşi =l nu era, !e 1apt, 5iul lui 6osi1, ci 5iul lui Dumnezeu 7ceasta este cua!e%ărat %oia cea mai minunată şi plină !e !ragostea lui Dumnezeu 1aţă !eoameni 8entru m#ntuirea mului, El l-a sc*imbat e Saul, cel mai mare

ri!nitr al cretinilr, în 8avel, care a 0st cel mai mare aărătr al &retinismului i l-a sc*imbat e uca, vindecătr de truuri, în cel mai maremărturisitr al unei înt#mlări du*vniceti nemaiauzite în lume.

C&iar !acă 6osi1 %enea !in casa lui Da%i! şi Da%i! era !in cetatea 9etleem, niciDa%i! şi nici 6osi1, ultimul urmaş al său, nu a%ea nici o ru!enie n 9etleem 6osi1 a%enit n 9etleem, care era cetatea sa !in punct !e %e!ere istoric şi !u&o%nicesc (nnici un alt 1el) Nu a%ea nici o ru!enie care să-l primească; nici un prieten care să-lnt"mpine Nu era nici un loc pentru ei la &an Casele oamenilor erau ale străinilor,

n care străinii şi aşteptau ru!eniile !e la ţară şi prietenii =l a căutat ncoace şi-ncolo, !ar nu a a1lat nimic, !ec"t un c"mp un!e păstorii şi păşteau turmele lor6u!eea este plină !e ast1el !e c"mpuri 7ici se a1lau proorocii, anase, $1"ntul$a%a cel s1inţit şi $1"ntul Hariton cel mare şi s1inţii 1raţi &oze%iţi; peşterile !e!easupra ării oarte, n care s-a ascuns Da%i! !e $aul, peşterile !e pe untele6spitirii Ca şi acestea şi alte peşteri, care, !in sla%a peşterii 9etleemului, austrălucit cu lumina s1inţilor, se a1lă mai multe peşteri, n care păstorii 2e!uini şi

pasc turmele lor p"nă astăzi, !upă cum poate să mărturisească oricare călător la0ocurile $1inte

i a născut e =iul său &el %nul-Aăscut i -a în0ăat i -a culcat în iesle. 6ată,ca şi =%ang&elia lui atei, tre2uie să se 1acă !eose2irea ntre cu%"ntul ?nul-

NăscutA şi cu%"ntul !e !inaintea luiA, căci nu este nt"iul 1iu născut al $1intei5ecioare !espre care se %or2eşte aici, ci ?nul-Născut Dumnezeiesc, singurul 5iunăscut al lui Dumnezeu, care, n noua zi!ire, este +nt"i-Născut ntre mulţi 1raţi(omani >:EF), +nt"iul-Născut mistic n +mpărăţia Treimii !in %eşnicie şi +nt"iul-

159



Născut istoric n 9iserica lui Dumnezeu, n +mpărăţia lui Dumnezeu cea %ăzută şicea ne%ăzută

=a 0-a n1ăşat şi 0-a culcat n iesle /aiele curate sunt mai 2une !ec"t mătaseamur!ară Cu mult mai nentinată este ieslea !ec"t curtea lui Cezar şi peştera oilor !ec"t oma, cetatea stăp"nitorului lumii ntregi $ă stea /runcul n peşteră şi niesle 8ile şi 2oii nu cunosc păcatul şi păstorii ştiu mai puţin !espre păcat !ec"talţii 8entru <mnul Iisus, lumină este acl unde sălăluiete neîntinarea; i căldură este acl unde ăcatul nu în!*ea/ă ietul.

&ine tie de c#te ri <avid, 0iul lui Iesei, a mers la această eteră' =ste posi2ilca el să 1i ieşit ca să lupte mpotri%a lui Boliat, ucig"n!u-şi mpotri%itorul cu o

piatră !in praştia sa, !eşi Boliat era narmat p"nă n !inţi 7cum /runcul şa!e naceastă peşteră, !upă legile oamenilor 1iin! urmaş al aceluiaşi păstor Da%i!; şi =l

se %a porni asupra lui Boliat cel cumplit, asupra lui satan, care mpărăţeşte n6erusalim, su2 n1ăţişarea lui Boliat-6ro! şi n oma su2 n1ăţişarea lui Boliat-7ugust şi pretutin!eni n lume, su2 n1ăţişarea lui Boliat-/ăcat şi cel mai mare!intre toţi Boliaţii oartea +ntreaga armată a lui satan este narmată p"nă n !inţişi %a r"!e să-0 %a!ă pe 6isus pornin! mpotri%a lui cu o armă neputincioasă naparenţă, aşa cum primul Boliat a r"s !e Da%i! şi !e praştia lui 6rma biruitare alui Iisus va 0i ceva mai male dec#t iatra. Ea va 0i din lemn cruce din lemn.

=ra noapte şi liniştea nopţii stăp"nea Călătorii osteniţi, supuşii lui Cezar, s-au

o!i&nit şi somnul le-a rennoit puterea Doar păstorii nu !ormeau, 1ăc"n! !e stra#ănoaptea mpre#urul turmei lor /eştera !in 9etleem tre2uie să 1i 1ost n a1araoraşului, sau tre2uie să 1i 1ost 1oarte greu !e crezut că păstorii !in partea locului săse 1i 1olosit !e ea Dar mai t"rziu, c"n! această peşteră %estită a !e%enit locul celmai important !in 9etleem, oraşul se mărise !e#a 1oarte mult şi au mpre#muit-o0a o #umătate !e oră !e mers !e la 9etleem spre %"r1ul !ealului, se a1lă cătunulcunoscut !rept al /ăstorilorA /rin tra!iţie, păstorii şi ţineau oile lor aici Dingrăirea care a a%ut loc ntre ei, !upă ce le-a apărut ngerul, %e!em că păstorii sea1lau la o oarecare !epărtare !e peşteră şi !e 9etleem: Să mer!em, dar, #nă la

Betleem, să vedem cuv#ntul acesta ce s-a 0ăcut.A

7poi, n locul acesta, potri%it pre!aniei celei a!e%ărate, ngerul Domnului s-a arătatl"ngă păstorii care stăteau !e stra#ă şi sla%a Domnului a strălucit mpre#urul lor, şiei s-au n1ricoşat cu 1rică mare Slava lui <umnezeu care luminează în!erii i ecei dre/i este minunată> n truul lr muritr, unii s-au 0ăcut vrednici în trecut să vadă lumina slavei lui <umnezeu>

160



!roorocul Iezechiel %or2eşte ast1el !espre ceea ce a %ăzut el nsuşi: i am mai văzut ceva, ca un 0el de 0c, un 0el de lumină strălucitare care-l îmresura de

Dur îmreDur. &um este curcubeul ce se a0lă e cer la vreme de laie, aa eraîn0ă/iarea acelei lumini strălucitare care-l încnDura. 6st0el era c*iul slavei

<mnului. i c#nd am văzut eu aceasta, am căzut cu 0a/a la ăm#nt.A (6ezec&iel

:EJ-E>)

Dar 5ngerul, !in strălucirea cea cerească, linişteşte păstorii cu cu%intele: Au văteme/i. &ăci iată, vă binevestesc vuă bucurie mare, care va 0i entru tt

rul; că vi S-a născut azi M#ntuitr, care este rists <mnul, în cetatea lui <avid. i acesta vă va 0i semnul$ Ce/i !ăsi un runc în0ăat, culcat în iesle.F

+n Noua 3i!ire, ngerii lucrează ca %estitori ai 3i!itorului $-a arătat mai nt"i unnger naintea $1intei 5ecioare aria, apoi naintea !reptului 6osi1 şi acum naintea

păstorilor şi apoi se %or arăta naintea crailor !e la răsărit, toate potri%it cu ne%oile&otăr"rii lui Dumnezeu

7r&ang&elul s-a nc&inat $1intei 5ecioare cu cu%"ntul: Bucură-te.A 0a 1el zice şi păstorilor: Iată, vă binevestesc vuă bucurie mare.A C"n! craii au %ăzut steaua!easupra peşterii, ei s-au 2ucurat cu 2ucurie 1oarte mare Hristos este miezul unei

2ucurii !e nepo%estit =l %ine la nc&isoare ca să-i slo2ozească poate 1i o 2ucuriemai mare pentru cei care +l recunosc .i pentru cei care %estesc %enirea 0ui,%enirea /rietenului şi ăscumpărătorului, ce pot spune ei mai a!e%ărat !espre acest

rar %izitator al nc&isorii, !ec"t 1aptul că =l este 2ucurie, că %ine 2ucurie şi 2ucuriaa %enit

6bia vrbise în!erul că s-a i arătat în Durul lui mul/ime de aste cereascălăud#nd e <umnezeu.

Numai omnul umne!eu este mai desăâr#it n frumuseţe decât ngerii. Numai glasul 8ui este mai dulce #i mai dătător de iaţă decât acela al ngerilor.

7arele Isaia a auzit glasul !ulce al ngerilor, pe c"n! c"ntau S0#nt, s0#nt, s0#nt este <mnul Savat, lin este tt ăm#ntul de slava ui A (6saia *:)

.i marele prooroc al tainelor !in Noul Testament, Sfntul Ioan Evanghelistulscrie n %iziunea sa !espre ngeri: i am văzut i am auzit !las de în!eri mul/i, de

Dur îmreDurul trnuluiQ i era numărul lr zeci de mii de zeci de mii i mii demii A (7pocalipsa I:)

161



6semenea 0rumuse/e de slavă cerească s-a arătat ăstrilr simli din Betleem. 8#nă atunci, asemenea slavă utea 0i văzută numai de către ersane alese i aceasta este rima ară c#nd a0lăm în S0#nta Scritură desre mul/imeîntrea!ă de muritri de r#nd care vedeau i auzeau limede mul/imea de în!eri

nemuritri. 6cesta este un semn că, dată cu venirea e ăm#nt a lui rists,cerul este lar! desc*is celr ce îl caută în cură/ia inimii.

7ceastă arătare a ngerului a!uce şi alte %estiri, necunoscute oamenilor p"năatunci, şi nescrise n $1"nta $criptură 7ceasta este lau!a cea nouă, pe care o c"ntăngerii arele 6saia i-a auzit c"nt"n!: S0#nt, s0#nt, s0#nt <mnul KA 7ceastaeste o lau!ă numai pentru sla%a lui Dumnezeu Dar acum, ngerii c"ntă o lau!ănouă naintea păstorilor, care ar putea 1i numită lau'ă 'e mntuire:

Slavă întru cei de sus lui <umnezeu

i e ăm#nt ace,între ameni bunăvire.F (0uca E:4)

&#nd amenii, în bucuria inimii, un e rimul lc slăvirea lui <umnezeu dincele mai înalte suiuri (şi nu a %reunui zeu 1ăcut !e om pe păm"nt pe treapta ceamai !e #os), atunci aceasta aduce ace e ăm#nt i at#t unul c#t i celălalt aduc ace i bunăvire rintre ameni.

<mnul Iisus a venit e ăm#nt entru ca între! ăm#ntul să ridice laudă

<umnezeului &elui de sus i ast0el să aducă ace e ăm#nt i bunăvire rintreameni. Eu sunt <mnulQ Eu sălăluiesc aceaQA (6saia 4I:*-J)

+n timp ce strămo#ul nostru $dam, cu inima #i cu mintea cânta nencetat laude umne!eului elui de sus, pământul eGistenţei sale era n pace, trupul său nu era sfâ#iat de nici un fel de pofte ori patimi, aflându-se n armonie desăâr#ită atât cu sufletul cât #i cu du&ul; #i era plin de bunăoire, de dragoste atât pentru /iditorul său, cât #i pentru !idirile lui umne!eu din *urul său. ând a păcătuit, inima lui s-a umplut de frică, bu!ele lui au amuţit de groa!ă #i neodi&na i-a cuprins ntreaga

fiinţă, poftele drăce#ti crescând n el iute ca un is H pofte drăce#ti faţă de

umne!eu, de femeia lui, de toate fiinţele din ai #i faţă de el nsu#i. 7l s-a simţit gol #i a nceput să se ascundă de la faţa lui umne!eu.

7şa!ar, !e la păcatul lui 7!am p"nă la Hristos, numai cei !repţi ca 72el, =no&, Noe, 7%raam, 6saac şi 6aco% erau n stare să a!ucă sla%ă lui Dumnezeu Cel !in cer,să ai2ă pace pe păm"nt n trupurile lor şi 2ună%oire 1aţă !e oameni 7lţi oameni s-au nstrăinat slă%in! 1elurite nc&ipuiri şi i!oli sau pe ei nşişi, zi!irile lui

162



Dumnezeu .i s-a iscat ceartă ntre oameni cu pri%ire la !umnezeul pe care să-lslă%ească /entru neslă%irea Dumnezeului Celui a!e%ărat şi slă%irea zeilor mincinoşi, nc&ipuiţi, a %enit neo!i&nă asupra păm"ntului, asupra ntregului

păm"nt şi !in aceste !ouă lucruri a %enit reaua %oire printre oameni care asc&im2at %iaţa omului ntr-un Turn 9a2el şi n 1oc al ia!ului

+mpreună cu Noua 3i!ire, tre2uie să r"n!uim cele trei lucruri care l-au 1ăcut pe7!am 1ericit n ai

De aceea, la %remea naşterii Noului 7!am, Domnul 6isus, mulţimile ngerilor auc"ntat lau'a 'e mntuire:

Slavă întru cei de sus lui <umnezeu,i e ăm#nt ace,

între ameni bunăvire.F (0uca E:4)

.i ast1el toţi 7postolii, n epistolele lor, a!uc sla%ă şi lau!ă lui Dumnezeu Cel !incer şi 7postolul /a%el spune: El este acea nastrăQ>A (=1eseni E:4) /i s0in/ii lui <umnezeu, de la cel dint#i, ne-au învă/at că 0atele bune nu sunt acelea care arată c#t de mult dai cuiva, ci bunăvirea cu care dai.

Sfntul Grigorie sune în redicile sale desre Evan!*elie (&artea 1, @milia 5),entru <umnezeu nu eGistă dar mai b!at dec#t bunăvireaF.

După această nt"mplare 1ără !e asemănare n istoria omenirii, şi singura %re!nică!e Domnul şi "ntuitorul nostru, ngerii s-au retras !in pri%eliştea oamenilor,lăs"n! păstorii ntr-o stare !e minunare 2ucuroasă

Să mer!em, dar, #nă la Betleem, să vedem cuv#ntul acesta ce s-a 0ăcut i ecare <mnul ni l-a 0ăcut cunscut.A De ce nu au spus ngerulA, mai !egra2ă!ec"t să spună DomnulA /entru că ngerii lui Dumnezeu s-au arătat ntr-o1rumuseţe at"t !e mare şi !e strălucitoare, cum mintea omenească nu şi-0 puteanc&ipui pe Dumnezeu, 7totputernicul, =l +nsuşi ntr-o 1rumuseţe mai mare şi mai

strălucitoare .i n a1ară !e aceasta, n $1"nta $criptură, ngerii lui Dumnezeu sunta!esea numiţi DomnulA 7ceasta %ine !in 1aptul că a!e%ăraţii iu!ei erau 1oartenesc&im2aţi n cre!inţa lor n Dumnezeu şi tot ceea ce a1lau prin mi#locirea unuinger, socoteau că %ine !e la Dumnezeu +nsuşi

$ă %e!em cu%"ntul acesta ce s-a 1ăcutA /ăstorii nu spun: să %e!em !acă aceasta s-a 1ăcut acolo =i nu au nici cea mai mică n!oială că ceea ce le spusese Domnul

163



ntr-o asemenea !escoperire minunată, tre2uia să se nt"mple cu a!e%ărat 6nimilelor simple nu cunoşteau şo%ăiala +n!oiala se sălăşluieşte a!esea n inimile caresunt ntunecate !e păcat şi !e patimi

.i gră2in!u-se, au %enit şi au a1lat pe aria şi pe 6osi1 şi pe /runc, culcat n iesleă puteţi nc&ipui c"t !e gra2nic au alergat păstorii p"nă n !ealul 9etleemului9ucuria le-a !at aripi şi s-au a1lat n!ată l"ngă $1"nta 5amilie n etera în careîi ăteau turmele, &el &ăruia I se înc*ină lumea întrea!ă , i-a a0lat adăst;în ieslea în care ei uneau *rană entru turmele lr, stătea în0ăată în scutece

8#inea cea &erească, care dă via/ă tuturr lucrurilr celr vii. 8aiele e care lelăsaseră ile sluDiseră dret at entru &el &are, de la înceutul lumii, stătuse e*eruvimi de 0c. 9etleem 5nseamnă &asa !inii?8 +nţelesul ascuns al acestuinume a 1ost scos la lumină prin naşterea Dmnului nostru 6isus, /"inea ceaCerească, n locul acela Eu sunt #inea cea vie, care s-a !r#t din cer.A (6oan

*:I)

=%ang&elistul spune că ei i-au a1lat pe aria şi pe 6osi1 +n c&ip 1iresc, tatăl se pomeneşte mai nt"i şi apoi mama 7cesta este o2iceiul n zilele noastre şi tot aşaera şi pe %remea ceea, c"n! 1emeia era pusă pe planul al !oilea 1aţă !e 2ăr2at=%ang&elistul o pomeneşte pe aria mai nt"i, potri%nic o2iceiului stră%ec&i =l1ace aceasta !ina!ins, pentru a ntări 1aptul că aica Domnului este numai

părintele păm"ntesc al "ntuitorului, 6osi1 ne1iin! 2ăr2atul ei, ci numai a#utorul şiocrotitorul ei

.i, %ăz"n!u-0, au %estit cu%"ntul grăit lor !espre acest Copil .i toţi c"ţi auzeau semirau !e cele spuse lor !e către păstori Desigur că păstorii a%eau multe !e spus8c&ii lor %ăzuseră ceea ce la puţini oc&i le 1useseră !at să %a!ă; urec&ile lor auziseră ceea ce la puţine urec&i le 1useseră !at să au!ă .i toţi c"ţi auzeau semirauK =ste lămurit că aceasta nu este !oar pentru aria şi 6osi1, alt1el nu ar 1ispus toţiA Tre2uie să 1ie şi pentru alţii !in prea#ma peşterii !in 9etleem, cărora(prin %oia lui Dumnezeu) păstorii le-au !ez%ăluit această taină cerească minunată

=%ang&elistul 0uca spune !espre $1"nta aria: Iar Maria ăstra tate aceste

cuvine, un#ndu-le în inima sa. Evan!*elistul are !riDă nemăr!inită 0a/ă de 0ericita =eciară. El ve!*ează mereu asura inimii ei, cercetează sim/irile carevin sre inima cea mai curată, a aceleia care artă cununa l!dnei cu <u*ul

S0#nt. =a asculta tot ceea ce se spunea, tot ceea ce tre2uia să spună cerul şi păm"ntul !espre 5iul ei şi păstra toate aceste cu%inte n inima sa

164



enea remea ca ea să-#i desc&idă gura, să rodească bogăţiile din comoarainimii ei, să orbească despre toate tainele, pentru ca $postolii #i

7ang&eli#tii să afle despre ea.enea remea ca ea să fie $postolul apostolilor #i 7ang&elistul

7ang&eli#tilor H #i această reme urma să ină după slăirea =iului ei.

C"n! cel ?nul-Născut a ieşit !in morm"nt şi a n%iat !in morţi, 7postolii s-auntre2at ntre !"nşii !in nou: cine este acesta /e cine tre2uiau ei să ntre2e /e ea,numai pe ea, pe păm"nt .i ea le spunea atunci tuturor că ea ţinuse n inima ei cu%intele ar&ang&elului !e la Nazaret şi cele ale păstorilor !e la 9etleem şi multe,multe alte cu%inte şi taine pe care singură ea le putea şti, !in apropierea ei 1aţă !e+n%ăţătorul 7postolilor

.i ast1el, Domnul 6isus nu $-a născut n oma, la curtea lui Cezar, pentru a 1i

!omnul lumii prin tăria armelor, ci printre păstori, pentru a !ez%ălui n 1elul acestacaracterul minunat al %enirii $ale n lume ca iu2itor !e pace

$#a cum un păstor ngri*e#te #i #i &răne#te turmele sale, tot a#a 7l ingri*e#te #i i &răne#te pe toţi oamenii.0i tot a#a cum un păstor se ngri*e#te de oaia cea bolnaă sau rătăcită maimult decât de nouă!eci #i nouă de oi sănătoase, tot a#a #i 7l %e ngri*e#temai mult de cei păcăto#i decât de cei drepţi H mai mult de oameni decât dengeri.0i tot a#a cum un păstor #i cunoa#te fiecare oaie n parte, #i fiecare oaie #icunoa#te păstorul, a#a a fi #i cu 7l, marele ăstor #i turma %a gânditoare,de oameni.0i tot a#a cum păstorul #i eg&ea!ă turma noaptea, când toată lumeadoarme fără gri*i, a#a a petrece #i 7l, ăstorul cel Bun, multe nopţi, plinede groa!ă #i ispite, eg&ind asupra turmei %ale de oameni #i rugându-se

pentru ei, n ascultare smerită faţă de 6atăl %ău el ceresc.

=iecare înt#mlare din via/a Sa este Evan!*elie întrea!ă în sine. i ast0el,atunci c#nd El tcmai S-a născut, i încă nu utea să desc*idă !ura i să

rstească nici măcar un sin!ur cuv#nt, El dăruiete lumii întrea!ă Evan!*elieîn c*iul, lcul i îmreDurările naterii Sale.

7l nu %e putea na#te la o curte mpărătească, pentru că menirea %a nu estede a fi cârmuitor pământesc. +mpărăţia 8ui nu este din lumea aceasta, careeste ntunecată ca norii de furtună #i trecătoare ca un is.

165



7l nu se putea na#te ca fiu al unui mpărat pământesc, ntrucât calea 8ui nueste aceea a focului #i a sabiei, a legilor #i a silniciei, ci a indecării blândea celor bolnai #i ntoarcerea lor treptată la sănătate.

5aptele %ieţii $ale nu se mpotri%esc %or2elor $ale, ci le ntăreşte +n%ăţătura $a sea1lă n %iaţa $a şi n cu%intele $ale =%ang&elia $a m"ntuitoare

Tot ceea ce s-a 1ăcut n %enirea 0ui pe păm"nt, s-a lucrat cu o at"t !e marenţelepciune, pe care lim2a omului nu o poate grăi De aceea slăvim în/eleciunealui <umnezeu în smerenie i ascultare, căci El nu numai că ne lămuretemin/ile nastre meneti, dar ne i umle inimile cu bucurie i ni, lini debucurie, reetăm lauda în!erilr$

Slavă întru cei de sus lui <umnezeu,

i e ăm#nt ace,între ameni bunăvire.A

Slavă =iului &elui %nul-Aăscut, în cer i e ăm#nt, de e trnul *eruvimilr din cer i în aiele Betleemului de e ăm#nt, îmreună cu atăl i cu <u*ul

S0#nt, reimea cea de 0iin/ă i nedesăr/ită, acum i ururea i-n vecii vecilr.

6min.

166



Sfntul Nicolae @elimirovici $ !re'ică la Naşterea Domnului $ Evanghelia'espre 7agii 'e la 4ăsărit

din redici (la 8iturg&ia din !iua de răciun)

Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Ird re!ele, iată ma!ii de la "ăsărit au venit în Ierusalim, întreb#nd$ %nde este re!ele iudeilr, &el ce

S-a născut' &ăci am văzut la răsărit steaua ui i am venit să ne înc*inăm ui.F

i auzind, re!ele Ird s-a tulburat i tt Ierusalimul dimreună cu el. i adun#nd e t/i ar*iereii i cărturarii rului, căuta să a0le de la ei$ %nde estesă Se nască rists' Iar ei i-au zis$ n Betleemul Iudeii, că aa este scris de

rrcul$ i tu, Betleeme, ăm#ntul lui Iuda, nu eti nicidecum cel mai micîntre căeteniile lui Iuda, căci din tine va iei &nducătrul, &are va ate e

rul Meu Israel.F

6tunci Ird, c*em#nd în ascuns e ma!i, a a0lat de la ei lămurit în ce vreme s-aarătat steaua. i, trimi/#ndu-i la Betleem, le-a zis$ Mer!e/i i cerceta/i cu de-

amănuntul desre 8runc i, dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi i mie, ca, venind i eu,să mă înc*in ui. Iar ei, ascult#nd e re!e, au lecat i iată, steaua e care văzuseră în "ăsărit mer!ea înaintea lr, #nă ce a venit i a stat deasura, undeera runcul. i văz#nd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare 0arte. i intr#nd în casă, au văzut e 8runc îmreună cu Maria, mama ui, i, căz#nd la

ăm#nt, s-au înc*inat ui; i desc*iz#nd vistieriile lr, I-au adus ui daruri$

167



aur, tăm#ie i smirnă. Iar lu#nd întiin/are în vis să nu se mai întarcă la Ird, e altă cale s-au dus în /ara lr. (Matei 2$1-12)

=ste mai uşor pentru omul cel muritor să măsoare a!"ncimile mării şi nălţimilecerului nstelat, !ec"t să măsoare a!"ncul şi nălţimea nţelepciunii Dumnezeieşticare %ine !in %oia cerului pentru m"ntuirea omului De aceea se a1lă cu mult maimulţi 1ii ai oamenilor care se !ăruiesc mai !egra2ă celei !int"i !ec"t celei !e-a!oua lucrări ai mulţi sunt aceia care 1ac isco!ire cu oc&ii lor !ec"t cu !u&ul lorCeea ce isco!esc oc&ii pare mai mare, !ar, !e 1apt, ceea ce cercetează !u&ul estenespus mai larg şi mai a!"nc şi mai lung =iindcă <u*ul tate le cercetează, c*iar i ad#ncurile lui <umnezeu (6 Corinteni E:G)

7!"ncimea nţelepciunii Dumnezeieşti, aşa cum era ea la nceputul lumii %ec&i,mare şi minunată, nu era mai mare !ec"t aceea !e la nceputul lumii celei noi, prin

naşterea Domnului nostru 6isus Hristos

0uaţi numai, ca un eemplu, nţelepciunea !e negrăit a mărturiei Dumnezeieşti anaşterii Domnului nostru, 1ăcută !e către $1inţii =%ang&elişti 0uca şi atei Cu

pri%ire, la toţi cei patru =%ang&elişti: !eşi 1iecare !intre ei arată un ntreg minunat,ei se ntregesc unul pe celălalt, tot aşa cum o stea ntregeşte o alta, tot aşa cum %arantregeşte primă%ara, şi iarna, toamna .i aşa cum răsăritul nu poate 1i priceput 1ărăapus, sau nor!ul 1ără su!, tot la 1el un =%ang&elist nu poate 1i priceput 1ără al!oilea, sau !oi 1ără al treilea, sau trei 1ără al patrulea

7şa cum cele patru colţuri ale păm"ntului, 1iecare n 1elul său aparte, !ă la i%ealăsla%a şi măreţia Dumnezeului Celui %iu, ?nul n Treime, tot aşa cei patru=%ang&elişti, 1iecare n 1elul său aparte, !ă la i%eală sla%a şi măreţia "ntuitoruluiHristos

?nii oameni, potri%it temperamentului lor şi eistă n om patru temperamente!ominante - a1lă mai multă pace şi sănătate trupească n răsărit, alţii n apus, alţiin nor! sau n su!

/entru cel care nu-şi găseşte nici pacea nici sănătatea n nici unul !in cele patrucolţuri ale lumii, se spune n general că nu lumea este %ino%ată, ci el nsuşi 7şa!ar,unii oameni, potri%it măsurii şi aplecării lor su1leteşti, găsesc mai multă o!i&nă şi%in!ecare pentru su1letul lor n atei, pe c"n! alţii n arcu, 0uca sau 6oan /entruunul, totuşi, care nu-şi găseşte nici o!i&nă, nici %in!ecare pentru su1letul său n niciunul !in cei patru =%ang&elişti, nu este !in %ina =%ang&eliştilor, ci numai !in %inalui Cine%a poate spune !esc&is că nu eistă nici un leac pentru unul ca acesta

168



Jiditrul mului este attîn/elet i attmilstiv. El cunate 0elurimea i slăbiciunea 0irii nastre meneti i de aceea ni-i dăruiete e cei atru

Evan!*eliti, entru a ne în!ădui 0iecăruia dintre ni, trivit 0irii sale

su0leteti, să ne liim de una dintre Evan!*elii mai !rabnic i mai ur dec#t decelelalte trei, ast0el înc#t această Evan!*elie să ată 0i entru ni c*eia entrucelelalte.

5aptul că nţelepciunea Dumnezeiască, care se arată n alcătuirea şi r"n!uialan%ăţăturii =%ang&eliei, poate străluci cu mult mai limpe!e, %om cerceta astăzi ont"mplare n1ăţişată !e !oi !intre =%ang&elişti 0uca şi atei: naşterea luiHristos aşa cum a 1ost arătată !e ei 6ceti di Evan!*eliti au avut, mai resusde tate, unul i acelai izvr de insira/ie, <umnezeu$ entru a arătacredinciilr, în 8ersana <mnului rists, duă însuiri îmreună-

lucrătare care l-au îmdbit diniară e strămul nstru 6dam în "ai, i 0iecare dintre acestea au 0st ierdute de el rin ărtăia sa cu ăcatul satanic.

Deşi cele !ouă nsuşiri par să se a1le n răz2oi, acestea se ntregesc n c&ip minunatuna pe alta, tot aşa cum lumina soarelui !e sus se uneşte cu 1lorile c"mpului carecresc !in păm"nt ?na !intre aceste nsuşiri este li2ertatea mpărătească şi cealaltăeste ascultarea !e 1iu ?na o cere pe cealaltă; una o slo2ozeşte pe cealaltă !estr"mtorare, !eşi una o poate mpre#mui pe cealaltă şi o poate !uce la pieire Cele!ouă s-au născut ca gemenii, %ieţuiesc ca gemenii şi se s1"rşesc ca gemenii

7scultarea !esă%rşită merge mpreună cu li2ertatea nemărginită, ascultareangră!ită, mpreună cu li2ertatea ngră!ită, şi neascultarea mpreună cu lipsa !eli2ertate S0in/ii Evan!*eliti cumănesc una cu cealaltă$ arăt#nd amenilr culimezime, e de arte, libertatea îmărătească a lui <umnezeu-@m i, e dealta, ascultarea ui de 0iu, smerită.

8uca orbe#te despre e!arul roman, $ugust, #i despre păstorii din Betleem, pe când Matei nu pomene#te despre ei. e de altă parte, Matei orbe#te despre Irod, mpăratul Iudeii #i craii de la

răsărit, pe când 8uca nu pomene#te despre ei.

Ce nseamnă aceasta Nu nseamnă aceasta ne!esă%"rşire şi nentregire Nu;aceasta nseamnă mai !egra2ă mplinirea celor !ouă iz%oare care se ntregesc şi se!esă%"rşesc unul pe celălalt Dar cine%a %a pune ntre2area: !acă nu s-ar 1i ntregitunul pe celălalt, ar 1i pomenit 0uca !e Cezarul roman n legătură cu craii !e larăsărit, şi atei !e mpăratul 6ro! mpreună cu păstorii 0a prima %e!ere, s-ar

169



părea că am2ii =%ang&elişti se ntregesc unul pe celălalt aşa ca po%estirea lor să nuscape nimic, 1ie !in 1rumuseţea !in a1ară, 1ie !in conţinutul lăuntric Dacă păstoriinu ar 1i putut, la 1el ca şi craii !e la răsărit, să a!ucă la cunoştinţa mpăratului 6ro!şi a cărturarilor 6erusalimului, că noul +mpărat $-a născut n lume +n cazul acesta,ca şi n celălalt, 6ro! nu ar 1i !at poruncă cumplită !e uci!ere a multor copii !in9etleem şi !impre#ur, 1ără n!oială De asemenea, nu ar 1i 1ost nţelept să

pomenească !e Cezar 7ugust mpreună cu craii !e la răsărit, !ec"t mpreună cu păstorii !in 9etleem Nu, pentru că aşa cum păstori cei simpli nu au putut a%eanici o nr"urire asupra lui Cezar, tot aşa nu au putut nici craii !e la răsărit, care auapărut pe neaşteptate n 9etleem şi n!ată au şi !ispărut, ntocmai ca steaua care i-acon!us

Dar aceasta este numai socoteala omenească, !upă c&ipul unei minţi lumeştinestatornice şi sla2e Totuşi, potri%it g"n!irii a!"nci şi ascunse, !in spatele

po%estirilor celor !oi =%ang&elişti !espre naşterea "ntuitorului, numai n acest 1ela 1ost !rept şi 2ine, că cei !oi =%ang&elişti au r"n!uit toate persoanele la locurilelor: n c&ipul acesta şi nu n altul Cezar 7ugust tre2uie să 1ie pomenit n acea=%ang&elie, şi n acel capitol al =%ang&eliei, n care sunt pomeniţi păstorii !in9etleem, şi 6ro! n acea =%ang&elie şi capitol n care sunt pomeniţi craii !e larăsărit De ce /entru a lămuri nepotri%irea !intre aceşti oameni, pentru şimpotri%a lui Hristos, pentru şi mpotri%a a!e%ăratei nţelepciuni Dumnezeieşti, c"t!e puternic cu putinţă

$1"ntul 7postol /a%el spune: <umnezeu i-a ales e cele nebune ale lumii, ca săruineze e cei în/ele/i; <umnezeu i-a ales e cele slabe ale lumii, ca să leruineze e cele tari.A (6 Corinteni :EJ) +n zilele acelea, nu se a1la nici unul mai

puternic, !upă socoteala lumească, !ec"t Cezar 7ugust, şi nici unul mai sla2, maisărac ori mai puţin cunoscut !ec"t păstorii !in micuţul şi necunoscutul 9etleem

<mnul Iisus S-a născut rintre acetia slabi, săraci i necunscu/i duă ărerea amenilr; aceasta li s-a arătat mai înt#i lr i ei au 0st rimii care aulăudat slava ui. /uternicul Cezar 7ugust a murit n slă2iciune omenească,răm"n"n! p"nă la moartea lui n um2rele necunoscutului şi ale amăgirii !e sine /e

!e altă parte, nici un popor !in lume nu s-a socotit mai nţelept !ec"t acela con!us!e mpăratul 6ro! 6u!eii au nesocotit alte popoare, consi!er"n!u-le #osnice şi mai

proaste !ec"t ei 8c"rmuitorii şi cărturarii iu!ei socoteau că numai ei singuricunoşteau a!e%ărul şi că ei singuri ţineau c&eile cerului Dar c"n! cerul s-a !esc&islarg şi c"n! Domnul Hristos a %enit ca să-i ri!ice pe oameni la cer, ei au or2it şi nuau %ăzut nimic, n timp ce aceia care erau nesocotiţi !e ei, ne1iin! iu!ei, au intratcu Hristos prin porţile !esc&ise ale cerului .i ast1el a%em această nt"mplare !e

170



negrăit, c"n! 6ro!, auzin! !espre +mpăratul mpăraţilor cel nou-născut, s-a gră2itsă-0 omoare, şi mai marii săi s1ătuitori n%ăţaţi şi cărturarii cei m"n!ri ai6erusalimului nu au socotit că tre2uie să 1acă o călătorie !e !ouă-patru ceasuri p"năla 9etleem ca să-0 %a!ă pe =l, care 1usese aşteptat %reme !e patruzeci !e neamuri!e la 7%raam, n timp ce craii !e la răsărit, !intr-o ţară a păg"nismului ntunecat,călătoriseră luni !e zile pentru a a!uce sla%ă +mpăratului Hristos şi ast1el sămplinească proorocirea marelui 6saia: &ăutat am 0st de cei ce nu întrebau de

Mine, !ăsit am 0st de cei ce nu Mă căutau. i am zis$ WIată-Mă, iată-Mă aici, laun neam care nu c*ema numele Meu> ins-am m#inile Mele în tată vremeacătre un r răzvrătit, care mer!ea e căi silnice, duă cu!etele saleX A (6saia*I:-E)

+ntre e!arul roman pe de o parte, #i păstori din Betleem, pe de altă parte,nu se află asemănare n puterea, bogăţia #i măreţia pământească.

+ntre Irod #i cărturarii din Ierusalim pe de o parte, #i craii de la răsărit, pede altă parte, se află o neasemănare n cunoa#terea adeărului curat, ncunoa#terea adeăratului umne!eu.

Domnul a socotit !rept să aleagă săracii şi păg"nii şi, prin ei, să-i ruşineze pe ceimari şi m"n!ri Căci, nainte !e a-i ruşina Dumnezeu, ei 0-au ruşinat pe Dumnezeu

prin m"n!ria şi neascultarea lor

Cei mai mari %ră#maşi ai lui Dumnezeu şi prin aceasta au 1ost cei mai mari

%ră#maşi c&iar ai lor sunt aceia care au a#uns m"n!ri, 1ie pentru 2ogăţiile lor păm"nteşti, 1ie pentru puterea sau n%ăţătura lor "n!ria celor mari şi m"n!riacelor n%ăţaţi zi!eşte o pie!ică !e netrecut ntre oameni şi Dumnezeu şi este celmai mare %ră#maş n calea lui Dumnezeu Dar Dumnezeu nu are nici un %ră#maş,nici nu poate să ai2ă, cine poate să-6 1acă 0ui %reun rău 6 0i vrăDmaul lui

<umnezeu nu înseamnă nimic altceva dec#t a 0i rriul vrăDma. 6- iz!ni e <umnezeu din via/a cuiva nu înseamnă nimic altceva dec#t a se ter!e e sinedin &artea Cie/ii. .i oamenii m"n!ri ai puterii !in lumea aceasta, şi cărturarii ceim"n!ri, care socotesc că 0-au scos pe Dumnezeu a1ară !in %iaţa lor şi !in lume, !e1apt s-au scos pe ei a1ară !in Cartea ieţii +ncre!erea n g"n!ul lor că 0-au scos pe

Dumnezeul Cel %iu a1ară !in lume este la 1el cu con%ingerea ne2unului care ar nc&i!e oc&ii şi ar striga că a smuls soarele strălucitor !e pe cerul nstelat 9ogaţiim"n!ri şi cărturarii cei m"n!ri reprezintă, !in 1ericire, o mică parte a oamenilor,căci se a1lă mai mulţi oameni sărmani n lume !ec"t 2ogaţi şi mai mulţi săraci cu!u&ul !ec"t n%ăţaţi cu m"n!rie De aceea, se poate spune că oamenii m"n!ri şi

2ogaţi ai omei şi cărturarii m"n!ri ai 6erusalimului sunt cei puţini, n timp ce păstorii săraci !in 9etleem şi craii !e la răsărit, cu setea lor !upă a!e%ăr, sunt

171



oamenii cei mulţi !in %remea naşterii lui 6isus 7ceşti săraci cu !u&ul sunt cei mai 2uni, aleşi ai +mpărăţiei lui Hristos şi mai sunt şi aceia pentru care este mai greu săintre n această mpărăţie !ec"t i este cămilei să treacă prin urec&ile acului

&ine sunt aceti crai de la răsărit' i cum s-a înt#mlat că au venit i au dat slavă nului-născut Iisus' Nu putem spune lămurit !in care ţară răsăriteană au%enit ei la 6erusalim !in /ersia sau =gipt, sau poate !in 9a2ilon sau 6n!ia cean!epărtată =i au pornit !e 1apt, mplinin! o minunată tra!iţie, !in !i1erite ţări !inrăsărit şi, nt"lnin!u-se pe !rum unul cu altul, au continuat să meargă mpreună

pentru a a!uce sla%ă lui esia Dar cunoaşterea n !e-amănunt a ţării răsăritene!in care au %enit ei, este o pro2lemă măruntă 0ucrul cel mai important este acelacă ei au %enit n numele ntregului răsărit !rept-măritor !e stea, pentru a a!ucesla%ă stelei celei mai strălucitoare a cerului !in istoria lumii =%ang&elistul %rea săne spună aceasta că ei au %enit !in răsărit n numele răsăritului, nu n numele

unei singure ţări sau popor, pentru a !a sla%ă Noului-Născut

?it"n! !e unul Dumnezeu, %iu şi atotputernic, răsăritul căzuse !e-a lungul %remiisu2 stăp"nirea 1irii omului şi, ntruc"t stelele sunt corpurile cele mai puternice !inlumea zi!ită, aceasta nseamnă că ei se a1lau su2 stăp"nirea stelelor opoarelerăsăritene credeau că stelele erau fiinţe ii #i puternice care stăpâneau atât toatelucrurile făcute de pe pământ, cât #i ieţile oamenilor. opoarele răsăritene leidolatri!au priindu-le pe unele ca fiind bune iar altele rele. 7le semnificau !eibuni sau răi, care niorau sau ardeau cu oc&ii lor năpăiaţi, păstrând sauomorând iaţa. @amenii aduceau *ertfe, c&iar #i *ertfe omene#ti, atât !eilor buni,cât #i celor răi, pentru a câ#tiga bunăoirea !eilor buni #i a ndepărta ră*mă#iacelor răi.

/entru a scăpa !e aceste cre!inţe populare nepotri%ite cu nţelepciunea omului,n%ăţaţii !in răsărit au nceput să caute n stele şi să %a!ă ce pot a!uce ele n %ieţileoamenilor =i au 1ost primii care au 1ăcut ştiinţa stelelor: aceea pe care o numimastrologie Totuşi, această ştiinţă nu a a!us oamenilor li2ertate, ci a !escoperit onro2ire şi mai mare şi teamă şi mai mare

raii de la răsărit au descoperitF că stelele nu erau de fapt !ei, a#a cum credeauoamenii, ci, că influenţa lor puternică asupra tuturor lucrurilor ii de pe pământ era atât de mare #i cu o preci!ie atât de matematică, ncât nici o fiinţă ie nu eran stare, printr-o fărâmă de spaţiu sau printr-o clipă, să se elibere!e de aceastănrobire oarbă #i nemiloasă a stelelor. a #i cum stelele nu ar fi fost făcute pentruom, ci omul pentru stele< %telele cârmuiau na#terea #i iaţa lui, ntâmplările

fericite #i nefericite, caracterul #i transformările lui, fiecare ntâmplare din iaţa

172



lui #i c&iar moartea< @mul era un rob desăâr#it #i fără de a*utor n faţa stelelor. 7l era un is, n care stelele iară#i i-au ntunecat con#tiinţa. $ceastă #tiinţăF aadus sau a ndrumat #i a &rănit toate felurile de ocultism, ră*itorie, pre!icereaiitorului, descântece #i farmece, #i toate celelalte lucruri care, pentru cre#tini, auun singur nume4 superstiţie. $cesta era un nor ntunecat #i sufocant care s-arăspândit din răsărit nspre apus #i a apăsat asupra ntregii lumi cu greutatea luiucigătoare. 0i astfel craii nu au lăsat con#tiinţa omului liberă, ci au nrobit-o #imai tare, alcătuind un sistem adânc de fatalism, n care omul era sufocat de

groa!a de a fi singur, lepădat #i lipsit de a*utor.

<ar, în ad#ncurile su0letului menesc, care era îndestulat de întunecimeaastrl!iei, mila lui <umnezeu nu a în!ăduit stin!erea acelei mici sc#ntei avestirii mului mai dinainte, a credin/ei că mul este 0iin/ă liberă, că el este

0ăcut entru libertate i se îndreată către libertate. <in această sim/ire mai

dinainte, s-a arins drin/ă arzătare entru libertate, în lută cu cerul înstelat care at#rna deasura lumii; i această drin/ă arzătare a dat natere nădeDdii că se va ivi stea rielnică mului, în0rumuse/ată de tate stelele, entru ascate mul din temni/a acestei lumi, i au dus- în mără/ia libertă/ii; căamenii au muritQ entru în/elesurile cele slabe ale lumii (&lseni 2$2:), dar sunt vii i liberi în <umnezeu. .i această !orinţă arzătoare pentru stea a apărutntr-o noapte !easupra capetelor crailor !e la răsărit care pri%eau cerul; aceasta i-acon!us pe un !rum necunoscut şi ei n!ată au lepă!at totul şi au urmat-o Ca şi cumar 1i %or2it pe cale cu această stea tainică şi ar 1i n%ăţat !e la ea multe lucruri Ca

şi cum ar 1i a1lat !e la ea că aceasta nu era steaua li2ertăţii, ci !oar o stea care!ucea către +mpăratul nou-născut care era a!e%ăratul ăscumpărător al oamenilor;că acest +mpărat a 1ost numit +mpăratul iu!eilor, că $-a născut n 6u!eea şi căaceştia tre2uiau să-6 !ucă trei !aruri: aur, tăm"ie şi mir

S0in/ii 8ărin/i au sctit că această stea călăuzitare, care i-a cndus e craii dela răsărit la Betleem, nu era stea ca celelalte, ci era utere du*vniceascăcare avea c*i de stea. <acă <umnezeu a utut să-i aară ăstrului Mise caun ru! arins, i lui 6vraam în c*iul celr trei bărba/i i rrcului Ilie ca unv#rteD i un !las, de ce să nu aară <mnul sau în!erul ui crailr în c*i de

stea' +n marea 0ui milosti%ire, =l co2oară la oameni şi le apare acestora n c&ipuln care ei se aşteaptă cel mai mult =l $-a arătat crailor, care +l căutaseră printrestele, ca o stea Dar nu 6-a 1ost 2ineplăcut 0ui să apară iu!eilor ca o stea, ntruc"taceştia nu-0 căutaseră nicio!ată n stele .i !e aceea steaua, care strălucise nainteacrailor !e-a lungul călătoriei lor prin ţările !e răsărit, a !ispărut !easupra6erusalimului Dumnezeu $-a arătat la 6erusalim alt1el căci nu tre2uia să apară nc&ipul unei stele (6eremia scrie n Comentariu la atei: Steaua a strălucit în

173



răsărit entru ca iudeii, sre ruinea lr, să a0le desre naterea lui rists de la ă!#ni.A)

7#ung"n! la 6erusalim, craii au spus lui 6ro! şi ar&iereilor !espre această stea 1ără!e asemănare, care a arătat ca semn că $-a născut noul mpărat iu!eu 6ro!,mpreună cu cărturarii şi n%ăţaţii lui 6srael, în lc să se bucure i rul

Ierusalimului să stri!e cu bucurie că li s-a dat să vadă ce mul/i rrci i re!i au vit să vadăQ dar n-au văzut (0uca G:E4) n loc să se 2ucure, 6ro! s-atul2urat şi tot 6erusalimul !impreună cu el

<e ce s-au tulburat, c#nd vrbeau desre El în 0iecare zi i se ru!au stăruitr lui <umnezeu ca El să vină' <e ce să se teamă de venirea %nuia e care strămii ui l atetaseră mii de ani' /ăcatul lor i-a tul2urat şi 1aptele cele rele alesu1letelor lor i-au 1ăcut să le 1ie 1rică Drepţii +l aşteptau pe esia ca prieten, !ar

păcătoşii +l aşteptau ca #u!ecător Ne!espărţin!u-şi mintea şi trupul !e păm"nt, 6ro!şi cărturarii s-au temut că noul +mpărat i %a sili să se !esprin!ă !e păm"nt

6ro! şi căpeteniile poporului se temeau mai ales că noul +mpărat i %a găsine%re!nici, i %a alunga !in rosturile lor, şi +şi %a lua noi mpreună-lucrători şia#utători mai mici şi cărturari şi toţi se temeau că =l %a scoate toate cele c"ten%ăţaseră ei, şi le %a cere, la %"rsta lor naintată, să n%eţe lucruri noi

Ce ne este =l nouăA, se poate să 1i g"n!it ei; Nouă ne este 1oarte 2ine 1ără =l $ă

%ină pentru %reun neam care %a urma !upă noi, nu la noi =ste %reme =l ne %atul2ura şi ne %a !uce să 1acem multe lucruri noi =l %a %ă!i 1ără!elegile noastre, %aa1la %icleniile noastre, ne %a alunga !e la locurile noastre şi %a a!uce alţi oameni,oamenii 0ui Ne %a n1ometa cu orice preţ; 1ără p"ine sau putere; =l %a lua poporuln m"inile $ale şi pe noi ne %a !a !eoparte, pro2a2il ne %a ntemniţa, ne %a #u!ecaşi ne %a uci!eA Toate acestea le %or simţi şi le %or g"n!i 1ăcătorii !e rău !in zilelenoastre, auzin! cu%intele: ine HristosA, simţeau şi g"n!eau rău1ăcătorii6erusalimului, ascunşi su2 un n%eliş !e nţelepciune şi purt"n! spri#inul puterii

Dar nimeni nu era at"t !e nspăim"ntat ca 6ro! Cuprins !e 1rică, el a a!unat

ar&iereii şi cărturarii poporului, ca să-i spună lămurit un!e tre2uia să $e nascăHristos =l nu era iu!eu, ci străin, i!umean, şi ast1el era posi2il ca el să nucunoască proorocirile cu pri%ire la esia 0u"n! 1rica !e la c"rmuitorul lor,slu#itorii au răs1oit n!ată cărţile prooroceşti şi au răspuns: +n 9etleemul 6u!eiiAei au spus lămurit că era 9etleemul 6u!eii şi nu %reun altul pentru !ouă moti%e: maint"i, pentru că mai era un 9etleem n 3a2ulon (6osua F:I) şi, n al !oilea r"n!,

pentru că esia era aşteptat să %ină !in seminţia lui 6u!a, neamul mpăratului

174



Da%i! C&iar proorocul a spus aceasta lămurit: i tu, Betleeme E0rata, dei eti mic între miile lui Iuda, din tine va iei Stă#nitr este Israel.F (i&eia I:; c16oan J:4E) .i că acest con!ucător tre2uie să %ină !in neamul lui 6u!a, a 1ost

proorocit !e către strămoşul nostru 6aco% !in =gipt, care atunci c"n! s-a apropiat!e moarte şi-a 2inecu%"ntat 1iii şi a proorocit %iitorul urmaşilor săi /un"n! m"inile

pe capul lui 6u!a, 6aco% a zis: Au va lisi scetrul din Iuda, nici tia! dec#rmuitr din casele sale, #nă ce va veni măciuitrul, &ăruia I se vr suune areleA (5acerea 4F:G)

/roorocul i&eia a mai proorocit că =l %a 1i pacea (I:4) poporului $ău 6srael7ceasta nseamnă că =l nu %a 1i ca alţi mpăraţi şi c"rmuitori, care ştiau numai cumsă stăp"nească poporul, ci că =l %a 1i ocrotitorul poporului $ău, aşa cum un părinteşi ocroteşte copiii &n' Domnul S$a arătat pe pămnt# lumea era cu a'evărat

5nsetată şi 5nfometată 'e hrană sufletească8 Că aceasta era starea lumii, se %e!e

cel mai lămurit !in !ouă 1apte !in %remea naşterii "ntuitorului:

primul este că magii din ţările ndepărtate au pornit ntr-o călătorie lungă #i prime*dioasă ca să ină la 7l, despre are socoteau că este bogat n &ranădu&onicească;

#i al doilea, că singurii nţelepţi din lume din reme, care +l cuno#teau pe umne!eu el Dnul #i iu H adică nţelepţii Ieursalimului H se făcuseră atât de nfometaţi, a#a cum nu mai simţiseră foamea, fiind ca morţi. acă ar fi

fost n stare să simtă c&iar #i cea mai mică foame, ei s-ar fi grăbit mpreună

cu magii spre Betleem, ca să-8 adă pe +mpăratul iudeu, +mpăratul lor #i Mesia al lor.

%n m care a 0st *rănit cu *rană du*vnicească, înttdeauna drete i mai multă *rană du*vnicească. 6ceasta este însuirea unui adevărat mdu*vnicesc i a *ranei celei du*vniceti adevărate. Totuşi, nţelepţii 6erusa-limului au rămas ca mpietriţi la %estirea lui esia, şi s-au &rănit numai cu m"nie1aţă !e =l şi au a%ut 1rică pentru ei

estea !ată !e nţelepţii 6erusalimului tre2uie să-l 1i tul2urat pe 6ro! n!oit

Mai ntâi, din pricină că proorocirea nu mai lăsa nici o ndoială cu priirela locul na#terii noului +mpărat, care a fi mpărăţia lui Irod H n Iudeea, n

prea*ma capitalei. $l doilea, din pricină că proorocirea a arătat menirea noului +mpărat4 7l a&răni poporul %ău;

175



El va 0i un ăstr adevărat entru rul Său, care Se va în!riDi de *rănirea rului Său în0metat. 7t"t cel !int"i, c"t şi cel !e-al !oilea c&ip al proorociei,era !e nesu1erit pentru 6ro! 7ceasta nsemna că noul +mpărat %a 1i mai 2un !ec"t6ro!; =l se %a ngri#i !e poporul $ău; =l %a &răni şi %a apăra poporul $ău, tot aşacum un păstor şi &răneşte şi şi apără turma sa .i !e aceea, =l %a 1i mai iu2it !e

popor !ec"t 6ro!, care era un tiran şi un lup m2răcat n piele !e oaie ?n noumpărat, cu o asemenea menire, c"t şi naşterea 0ui la porţile capitalei, %a 1i o

prime#!ie pentru coroana lui 6ro! şi a urmaşilor săi Degra2ă, mintea lui 6ro! azămislit o punere la cale pentru apărarea sa 7 1ost punere la cale !e %ărsare !es"nge n cazul acesta, la 1el ca n toate celelalte cazuri !e mai nainte, cu pri%ire lacine%a care a nsemnat o prime#!ie pentru tronul lui 6ro!

7st1el, 6ro! a c&emat la el craii n ascuns, şi a nceput să-i ntre2e n amănunt!espre steaua cea tainică Dar pentru el acesta nu era lucrul cel mai nsemnat =l

era !e#a 1oarte lămurit că mpotri%itorul său n lume se născuse !e#a; el cre!eaaceasta !in pricina proorociei şi, mai mult !ec"t at"t, !in pricina arătării stelei şi asosirii crailor Căci, !acă 6ro! ar 1i a%ut %reun 1el !e cre!inţă, atunci acea cre!inţăa%ea o nsuşire astrologică şi !e prezicere, asemănătoare tuturor acelora care sea1lau n #urul c"rmuirii imperiului roman !e la %remea aceea /entru 6ro!, lucrul celmai nsemnat era să s1"rşească %or2irea cu craii, şi !e aceea el i-a c&emat n ascunsca să le spună: Mer!e/i i cerceta/i cu de-amănuntul desre 8runc i, dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi i mie, ca, venind i eu, să mă înc*in ui.F =l %oia să-i 1acă pecrai iscoa!ele lui, şi ast1el să se 1acă mpreună lucrători la răul pe care l pusese

!e#a n minte 6ro! %oia să i 1acă pe aceşti oaspeţi aleşi, care erau nsetaţi !ea!e%ăr şi li2ertate, să-şi lase casele şi toate !ezmier!ările păm"nteşti, şi să pornească ntr-o călătorie lungă şi prime#!ioasă şi să-i 1acă mpreună-lucrători la1ără!elegile pentru pregătirea unei uci!eri n1iorătoare, ca să apere lupul acesta nnc&ipuirea sa Ce ia! a!"nc şi ce roa!ă cumplită n c"mpul păcatului lui 7!am

/roorocin! un asemenea mpărat printre iu!ei, şi 1ără!elegea plănuită !e el,/roorocul 6ezec&iel a 1ost 1oarte m"nios pe 6ro!, cu multe %eacuri nainte: i /ie,căetenie nele!iuită i rea a lui Israel, căreia /i-a venit ziua acum, c#nd nele!iuirea ta a aDuns la culme, aa zice <mnul <umnezeu$ <iadema se va

scate, cununa va 0i ridicată, lucrurile se vr sc*imba; cele smerite se vr înăl/ai cele înalte se vr smeri; vi leăda, vi leăda, vi leăda i nu va mai 0i

#nă va veni acela căruia se cuvine i vi da lui A (6ezec&iel E:EI-EJ)

0ăs"n!u-l pe 6ro! şi mulţimea !e cerşetori !u&o%niceşti şi !e n%ăţătură !in #urullui, craii !e la răsărit, nsetaţi !upă a!e%ăr, au plecat !in 6erusalim şi au pornit pecale 7u mers pe aceleaşi !rumuri pe care, n %remuri stră%ec&i, prooroci insu1laţi

176



proorociseră %enirea acestui +mpărat, către care ei se n!reptau acum să-6 !eamărire =i au trecut pe l"ngă mormintele acelor 2uze arzătoare care %or2iseră mainainte !espre +mpăratul mpăraţilor n c&ip lămurit =i nu ştiau nimic !espre =l: einu citiseră pe proorocii iu!ei, !ar inimile lor le spuneau că tot ceea ce era bun seafla n noul +mpărat. e cum au părăsit cetatea, ei trebuie să fi trecut pe la 6urnul lui aid, din care aid cântase din psaltire despre urma#ul său slăit. 7i aulăsat n urmă ora#ul n care omnul arătase multe semne cu priire la 5ristos H au lăsat Ierusalimul #i au urmat singurul semn pe care l dăduse lor omnul4

steaua cea strălucitoare de la răsărit, care i a#teptase n ascuns, n afara porţilor Ierusalimului.

.i iată, steaua pe care o %ăzuseră n ăsărit mergea naintea lor /ro2a2il că eicălăriseră pe cămile, at"t !in pricina !epărtării 1oarte mari p"nă un!e au mers, c"tşi !in pricina pustiului !e nisip, care nu se putea stră2ate cu piciorul, pe care

tre2uiseră să-l tra%erseze pentru a a#unge la 6erusalim De la 6erusalim, !rumul lor urca un !eal şi apoi trecea peste un platou nalt şi st"ncos, prin c"mpii şi cr"nguriacoperite cu măslini, trec"n! pe la morm"ntul a&elei şi n cele !in urmă a#ung"n!la 9teleem @c*ii lr au urmărit steaua, inimile lr s-au bucurat de stea i

!#ndurile lr erau 0răm#ntate numai de Aul-Aăscut. i ce bucurie i-a curins e ei c#nd steaua a venit i a stat deasura eterei din Betleem> =%ang&elistul nespune că ei s-au 2ucurat cu 2ucurie mare 1oarte

&raii au intrat cu smerenie i cu bucurie i au văzut e 8runc dimreună cu

Maria, mama ui, i, căz#nd la ăm#nt, s-au înc*inat ui. Desigur că ei tre2uiesă o 1i %ăzut pe aria nainte !e a %e!ea /runcul, !ar =%ang&elistul !ina!ins%or2eşte mai nt"i !espre /runc şi apoi !espre aria, pe c"n! 6osi1 nu este

pomenit =%ang&elistul ne 1ace cunoscute cele !espre s1"nta 5amilie n or!ineansemnătăţii pe care o au pentru oaspeţii lor !in !epărtări, !in ţările !e la răsărit

/entru ei, lucrul cel mai nsemnat este să-0 %a!ă pe +mpărat, apoi pe aica $a,apoi pe ceilalţi Dumnezeu l-a r"n!uit pe 6osi1 l"ngă aria !in pricina iu!eilor, nu!in pricina păg"nilor Din pricina iu!eilor, 6osi1 tre2uia să 1ie cunoscut ca logo!nical ariei, pentru a o ocroti !e 2at#ocura legiuitorilor şi !e cruzimea legilor

păm"nteşti; pentru păg"nii !e !eparte, era ca şi cum 6osi1 nici nu ar 1i eistat7ceasta caută să transmită =%ang&elistul c"n! pomeneşte !e 6isus şi aria, !ar nu%or2eşte !e loc !e 6osi1, !eşi craii tre2uie să-l 1i %ăzut

&ăz#nd la ăm#nt, s-au înc*inat ui. &ei care se înc*inaseră stelelr cu 0rică i cu cutremur, acum cu mare bucurie cad la ăm#nt i se înc*ină <umnezeului

177



&elui viu, care a venit e ăm#nt ca să-i slbzească e d#nii din rbia lr 0a/ăde stele i din credin/a lr în sarta arbă.

i desc*iz#nd vistieriile lr, I-au adus ui daruri$ aur, tăm#ie i smirnă. Ei I-au

adus trei daruri, semni0ic#nd 0ără să tie ei, s0#nta i de via/ă dătătarea reime,în Aumele căreia 8runcul Iisus a venit rintre ameni i, în 0elul acesta, a 0ăcut cunscute cele trei istaze ale lui rists$ îmărat, ar*iereu i rrc căci aurul semni0ică îmără/ia, tăm#ia semni0ică ar*ieria i mirul este rrcia sau

Dert0a.

/runcul nou-născut %a 1i +mpărat n mpărăţia %eşniciei, =l %a 1i /reotul şi/roorocul 1ără !e păcat şi, ca ma#oritatea proorocilor !inaintea 0ui, =l %a 1i ucis

7ste limpede pentru toţi că aurul semnifică un mpărat #i mpărăţia lui;

este limpede că tămâia semnifică rugăciunea ori preoţia; #i iară#ieste limpede din %fânta %criptură că mirul semnifică e#nicia4 Aicdim auns cu mir truul mrt al lui Iisus (Ioan 13493-J2; cf. salm JJ4:) #itrupurile erau unse cu mir ca să le pă!ească de stricăciune #i putre!iciune,ca să le păstre!e puţin mai mult de gro!ăia stricăciunii morţii.

umea trebuia luminată de rists, aa ca i de aur; trebuia să se umle deru!ăciune aa cum biserica se umle de mireasma de tăm#ie; i întrea!a lumetrebuia să se ătrundă de mireasma învă/ăturii Sale i de truul Său ca de mir.

+mpreună cu aceasta, cele trei !aruri semni1ică ră2!area şi nesc&im2area: aurulrăm"ne aur, tăm"ia răm"ne tăm"ie şi mirul răm"ne mir: nici unul !intre acestea nu-şi pier!e esenţa sa n !ecursul %eacurilor După o mie !e ani, aurul ncă străluceşte,tăm"ia ar!e şi mirul şi păstrează mireasma

Au s-ar 0i utut !ăsi alte trei elemente e ăm#nt, care să înc*iuie at#t dedesăv#rit menirea ăm#ntească a lui rists, sau care să arate mai lămurit i mai !răitr c*iul nemăr!init venic al lucrării lui rists e ăm#nt i atuturr c*iurilr du*vniceti i de 0ate, e care le-a adus din cer. El a a'us

a'evărul# şi rugăciunea# şi nemurirea8

i care alt lucru de e ăm#nt ar utea arăta mai bine adevărul dec#t aurul 5ăce %rei cu aurul şi el şi păstrează strălucirea

&are alt lucru de e ăm#nt ar utea arăta mai bine ru!ăciunea dec#t tăm#ia'7şa cum 1umul !e la tăm"ie pătrun!e ntreaga 2iserică, tot la 1el şi rugăciunea

178



pătrun!e ntregul su1let al omului şi, aşa cum 1umul se ri!ică n nălţimi, tot la 1elrugăciunea 5nal;ă sufletul omului la Dumnezeu: Să se îndreteze ru!ăciuneamea ca tăm#ia înaintea aA (/salm 4G:E) =ste a!e%ărat că şi alte lucrurirăsp"n!esc 1um, !ar nici un alt 1um !ec"t numai acela !e tăm"ie poate să mpingăsu1letul la rugăciune

&are alt lucru de e ăm#nt ate arăta mai bine nemurirea dec#t mirul'oartea a!uce !u&oare grea; nemurirea este o mireasmă %eşnică

.i ast1el craii !e la răsărit au arătat n c&ip ascuns ntreaga cre!inţă creştină,ncep"n! !e la $1"nta Treime, trec"n! apoi la n%ierea şi nemurirea Domnului 6isusşi a următorilor 0ui =i nu sunt numai nişte !rept-măritori, ci şi prooroci: proorociai cre!inţei creştine, c"t şi ai %ieţii şi lucrărilor lui Hristos =i nu puteau săcunoască toate acestea prin nţelegerea lor omenească, ci prin insu1larea lui

Dumnezeu, care i-a trimis n călătorie la 9etleem, !"n!u-le steaua cea tainică caremergea naintea lor pe cale

C"n! !ă!useră sla%ă n 9etleem, craii s-au g"n!it să se ntoarcă la 6erusalim, pentru a merge napoi acasă pe calea pe care au %enit 6ro! i aştepta cu neră2!areşi ei s-au g"n!it curat, să meargă şi să mpărtăşească 2ucuria lor cu acest c"rmuitor ne1ericit Dar, lu"n! nştiinţare n %is să nu se mai ntoarcă la 6ro!, pe altă cale s-au!us n ţara lor Ei se înc*inaseră Aului-Aăscut i Aul-Aăscut le-a îndrumat

aii.

=i nu au cunoscut inima lui 6ro! şi nici punerile lui la cale cele rele, !ar 7totcunoscătorul Dumnezeu le-a arătat aceasta ntr-un %is şi le-a poruncit să nu sentoarcă pe calea pe care au %enit, ci pe altă cale să se !ucă n ţara lor ( S0#ntul ri!rie <ial!ul sune în 8redici la Evan!*elii &artea 1, @milia LT$ &raii trebuie să ne arate ceva însemnat rin întarcerea e altă cale în /ara lr. 8atrianastră este "aiul. Cenind să- cunatem e rists, ne este înc*isă calea săne întarcem în "ai e calea e care am venit. &ăci ni am ărăsit /ara rnind

e calea m#ndriei, neascultării i a a!ubelr către lumea nevăzută, !ustarea 0ructului rit i e calea de întarcere ni trebuie să urmăm calea lacrimilr i

ascultării, leădarea de ceea ce este văzut i în0r#narea de la 0tele trueti.F)

Craii tre2uie să 1i primit această poruncă printr-un nger al Domnului, aşa cum i s-ant"mplat !reptului 6osi1 n c"te%a mpre#urări 7scult"n! !e Dumnezeu n toatelucrurile, ei n!ată au pornit pe altă cale, ocolin! 6erusalimul

179



<#nd slavă cu bucurie i ru!#ndu-se lui <umnezeu i M#ntuitrului lumii cel nu-născut, ei au rnit sre casă, urt#nd cu ei un dar mai mare dec#t acelea

e care le luaseră cu ei c#nd au rnit să- a0le e măratul rists, căci l urtau în inimile lr c*iar e măratul rists.

n lcul aurului, tăm#iei i mirului e care le dăruiseră, ei au lecat cu inimile line de adevăr, ru!ăciune i mireasma nemuritare a lui rists. .i ast1el, n puţină %reme, au %enit at"t păstorii, c"t şi craii, oamenii cei mai simpli şi cei main%ăţaţi !in lume, su2 acoperişul peşterii !in 9etleem, pentru a-0 slă%i pe Hristos

<in aceasta vedem, 0ie că suntem simli ri învă/a/i, că ni t/i avem nevie înaceeai măsură de <mnul rists i că ni t/i trebuie, cu aceeai smerenie i ascultare, să- slăvim ca e <ătătrul de via/ă i să- mărim ca <umnezeu i

M#ntuitr al nstru, îmreună cu atăl i cu <u*ul S0#nt reimea cea de

0iin/ă i nedesăr/ită, acum i ururea i în vecii vecilr.

6min.

180



Sfntul Nicolae @elimirovici $ Despre pricina pentru care 7ntuitorul S$anăscut 5n iesle

De mult mi-ai trimis ntre2area aceasta - !ar, iartă-mă, am aşteptat ca să ţi !au

răspuns c&iar nainte !e această 1ericită zi c"n! g"n!urile noastre sunt n!reptatecătre acea peşteră !e un!e a răsărit lumina $oarelui !reptăţii

Smerenia este rima virtute e care rists a runcit- amenilr în redica Sa de e munte. i rin ilda Sa El a arătat cel dint#i această virtute, născ#ndu- Se nu în alat îmărătesc, ci în etera ilr.

@ altă imrtantă învă/ătură ractică e care <mnul a arătat- rin s0#nta Sanatere în eteră este aceasta$ st#mtra/i-vă, ca să se 0acă lc i entru ceilal/i;

mul/umi/i-vă cu cele neaărat trebuinciase, ca i al/ii să aibă cele neaărat trebuinciase. /recum n%aţă apostolul lui Dumnezeu: iar !acă a%em &rană şim2răcăminte, cu acestea să 1im mulţumiţi 8are nu este aceasta o 2ună n%ăţătură

pentru lumea !e astăzi, a1lată n criză

Mai este învă/ătură imrtantă i în 0atul că nu lcul dă însemnătate mului,

181



ci mul lcului. @mul rerezintă cea mai mare valare de e ăm#nt. 0uul şistrălucirea eterioară nu l măresc, nici sărăcia nu l micşorează pe om

.tii cum a zis =l !espre 6oan 9otezătorul, om 1ără casă şi masă: &e a/i ieit să

vede/i în ustie' 6u m îmbrăcat în *aine mi' 6ată, cei ce poartă &aine moi sunt

la curţile mpăraţilor 0a curte mpărătească şi n &aine moi este şi mpăratul 6ro! -!ar nu e om, ci %ulpe; aşi#!erea şi /ilat - !ar nu e om, ci lup roman; aşi#!erea şi1ariseii - !ar nu sunt oameni, ci pui !e năp"rci Iar Ian cel lisit de casă este unm mai mare dec#t t/i cei din alate$ nu s-a sculat între cei născu/i din 0emei mai mare dec#t Ian Btezătrul.

ncă învă/ătură, mără/ia &erurilr este mai imrtantă entru m dec#t rice e lume. .i această mpărăţie poate s-o !o2"n!ească omul oriun!e s-ar 1inăscut şi oriun!e ar trăi: la oraş, sau la sat, sau n pustie, sau n peşteră 0umii ce

caută lumină numai !in marile oraşe, Domnul a %rut să-i !ea o lecţie: că a!e%ăratalumină se poate arăta şi !intr-o peşteră sărmană 7sta au !o%e!it-o mai t"rziu şinumeroşii ne%oitori !in peşteri, mari n!u&o%niciţi şi a!e%ăraţi luminători ai lumii

După a mea socotinţă, mai este ncă o pricină !e nu puţină nsemnătate pentru careHristos $-a născut ntr-o peşteră

n ?ara S0#ntă dăinuie încă i astăzi atru st#nci vestite - stau recum stăteau i în vremea venirii lui rists în lume.

- stâncă este pe#tera din Betleem, unde %-a născut 7l;- a doua este stânca de pe muntele Ispitirii, unde 7l a fost ispitit de diaol;- a treia este stânca Kolgotei, pe care a fost răstignit, sub care a fost ngropat

#i unde a niat; #i- a patra este stânca de pe muntele Măslinilor, de pe care %-a nălţat la cer.

6adar, cele mai însemnate atru evenimente din via/a M#ntuitrului sunt le!ate de atru st#nci neclintite. Nu mai eistă casa !in Nazaret un!e =l a trăit,nici cea !in Capernaum, un!e $e sălăşluise Nu mai eistă nici una !in clă!irile ncare =l ză2o%ea; nici curtea lui 6ro!, nici reşe!inţa lui /ilat, nici măcar templul lui$olomon

t ce a 0st zidit de m#nă menească, timul a ruinat, însă aceste atru st#nci,de <umnezeu 0ăcute, stau în iciare i astăzi întcmai ca diniară. &a nimeni să nu se ată îndi de 0atul că El S-a născut cu adevărat, că a 0st isitit ca

182



m, că a 0st răsti!nit entru ăcatele meneti, dar i că a înviat, i că S-aînăl/at cu slavă la ceruri, în venica Sa atrie, unde-i ateată e dre/ii Săi.

.tia 7toateştiutorul inima !e piatră a oamenilor şi cugetul 2ănuielnic al oamenilor,!rept care cu nţelepciune a legat acele patru mari nt"mplări !e patru st"ncinemişcate

6ar !acă Hristos $-ar 1i născut n %reo casă !intr-o cetate sau !intr-un sat, oare aceacasă ar mai 1i eistat şi acum ca să !ea mărturie Nu numai casa, ci nici cetateaun!e s-a născut 7lean!ru cel mare nu mai eistă Nu numai cetatea, ci nici ţara ncare s-a născut marele Homer nu este cunoscută 6ar s1"nta /eşteră a lui Hristos !in9etleem !ăinuie, !ăinuie - şi !ă mărturie

$ă ştii şi asta: precum trupul 0ui, casa su1letului 0ui, nu este !e la om, ci !e la

Dumnezeu Du&ul $1"nt, nici casa trupului 0ui, peştera !in 9etleem, nu este !e laom, nici !e la m"ini omeneşti, ci !e la Dumnezeu 5ăcătorul şi /urtătorul !e gri#ă

=l a 1ăcut-o mai nainte !e a 1ace toţi oamenii !e pe păm"nt, şi !upă ce a 1ăcut-o a pregătit-o ca palat al %remelnicei $ale sălăşluiri c"n! $-a pogor"t să-i cerceteze peurmaşii lui 7!am şi ai =%ei .i, mai mult, ca mărturie trainică a %enirii $ale pe

păm"nt $ă nu te mire 1aptul că Dumnezeu a ales pentru $ine un sălaş at"t !esărman

Ce este nalt la oameni, ur"ciune este naintea lui Dumnezeu ?r"ciune era naintealui Dumnezeu palatul cezarului !e la oma, căci cu a!e%ărat era peşterăt"l&ărească !e 1ără!elegi şi !es1r"nare 6ar ceea ce e !ispreţuit şi nimicnic n oc&iioamenilor, Dumnezeu cel mai !es alege şi proslă%eşte 7ceasta e meto!a Celui7totnţelept /otri%it acestei meto!e, =l a ales pescari !rept apostoli, şi o peşteră!rept leagăn al $ău

(S0#ntul Aiclae Celimirvici -4"ăsunsuri la întrebări ale lumii de astăzi4- Scrisarea a 97-a muncitrului Mitr =., desre ricina entru care M#ntuitrul S-a născut în iesle)

183



Sfntul Nicolae @elimirovici $ !roloagele 'e la hri'a $ !răznuirea Naşteriicelei 'upă trup a Domnului Dumnezeului şi 7ntuitorului nostru lisus

Hristos

Iar c#nd a venit linirea vremii, <umnezeu a trimis e =iul Său (Balateni 4: 4)să m"ntuiască neamul omenesc 6ar c"n! s-au mplinit nouă luni !e la 9ună%estireaa!usă !e 7r&ang&elul Ba%riil $1intei 5ecioare aria la Nazaret, c"n! i-a zis:

Bucură-te, ceea ce eti lină de *ar...iată, vei lua în #ntece i vei nate =iu(0uca l: E>, ), atunci a ieşit şi !e la mpăratul 7ugust porunca să se 1acărecensăm"ntul n tot imperiul, spre a se putea ncasa taele

Con1orm acestei porunci, 1iecare tre2uia să meargă şi să se nscrie n cetatea lui Deaceea au mers la 9etleem Dreptul 6osi1 şi cu 5ecioara aria, 9etleemul 1iin!oraşul lui Da%i!, iar ei 1iin! am"n!oi !in seminţia lui Da%i!

Dar cum n acel mic oraş se str"nseseră pentru nscriere mulţime !e popor, lsi0 i

Maria nu au utut a0la acl !azdă la care să tra!ă, i de aceea au intrat într- mică eteră e care ăstrii din îmreDurimi 0lseau ca staul entruanimale, în acea mică eteră, în natea dinsre s#mbăta sre <uminică, 25decembrie, 8reas0#nta =eciară Maria a dat natere <mnului i <umnezeului nstru lisus rists, =iul ei.

184



=a 0-a născut pe Domnul 1ără !urerile 1ireşti naşterii 1emeilor, aşa cum şi !e laDu&ul $1"nt l zămislise De aceea ea 0-a n1ăşat cu m"inile ei, 6 s-a nc&inat 0ui calui Dumnezeu, şi 0-a aşezat n iesle 7tunci Dreptul losi1 s-a apropiat şi el şi s-anc&inat Domnului Dumnezeu, /runcul Hristos lisus, Cel născut !in p"ntecele

preacurat al 5ecioarei aria

7tunci au %enit şi păstorii !in mpre#urimi, cei %estiţi !e Naşterea lui esia !ecătre un nger al Domnului =l i-a călăuzit, iar ei au intrat n peşteră şi au căzut la

păm"nt nc&in"n!u-se Domnului Dumnezeu, lisus Hristos /runcul Nou Născut7tunci au auzit păstorii c"ntarea corurilor ngereşti Slavă întru cei de sus i e

ăm#nt ace, între ameni bunăvire> (0uca E: 4)

7tunci au sosit şi Cei trei Crai !e la ăsărit, călăuziţi !e minunata $tea, purt"n! cuei mpărăteşti !aruri: aur, smirnă şi tăm"ie =i s-au nc&inat /runcului ca ?nui

mpărat al mpăraţilor Căruia i-au a!us !arurile lor 2ogate (atei E)

7st1el a intrat n lume 7cela a Cărui %enire a 1ost %estită mai nainte !e proroci, şiCare $-a născut aşa cum s-a prorocit !espre !"nsul: !in /recurata 5ecioară, ncetatea 9eleemului lu!eei, !in seminţia lui Da%i! !upă trup, şi la %remea c"n! regen 6erusalim nu %a 1i !in neamul lui 6u!a ci %a 1i un rege !e neam străin, acela 1iin!6ro!

După multe tipuri şi prenc&ipuiri, %estitori, &eralzi, proroci şi !repţi, nţelepţi şi

mpăraţi, care au %estit %enirea 0ui !e-a lungul a sute !e ani, la urmă a %enit şi =l,Domnul lumii şi mpăratul mpăraţilor, spre a să%"rşi lucrarea !e m"ntuire aomenirii, care nu a putut 1i să%"rşită !e ro2ii 0ui 7 0ui este %eşnica sla%ă n %eci,7min

185



&#ntare de laudă la Aaterea <mnului, <umnezeului i M#ntuitrului nstru lisus rists

ogorâtu-6e-ai din ceruri din iubire, +ntru tărâmul durerii, din frumuseţea eternă; intru eterna lumină, ntru al răului ntuneric,

6u mâna 6a ntins-ai la cei sugrumaţi de păcat.Dimitu-s-a cerul, cutremuratu-s-a pământul.

Bineenit e#ti, oamne, popoarelor, cântaţi<

in dragostea fierbinte cu care ai creat lumea,a rob 6u 6e-ai smerit, să-i mântuie#ti pe robi;%ă re!ide#ti loca#ul ce $dam dărâmat-a,%ă lumine!i rătăciţii, pe păcăto#i să de!legi.

6u e#ti Iubirea căreia de umilinţi nu-i e teamă, oamne, Bineenit e#ti 6u, al Mântuirii %tăpân<

in dragoste fierbinte,@, oamne prea frumoase,

Ie#it-ai din lumina celor 5eruimi

186



0i pogorâtu-6e-ai n pe#tera păcatelor noastre urtând făclia păcii la de!nădă*duiţi.

um să 6e-ncapă pe 6ine' - %-a spăimântat pământul< oamne, Bineenit e#ti 6u, uimitelor eruri, cântaţi<

rea frumoasa =ecioară demult nădă*duia n 6ine, e ea Lie pământul o a nălţat,a prin ea să cobori de pe tronul măririi,0i să ne scapi de păcate pe noi, de pe pămnt.

@ reasfântă =ecioară, cădelniţă de aur,Lie ţi-aducem slaă, Maică plină de &ar<

&u!etare

Domnul lisus Hristos Cel născut la 9etleem a 1ost nc&inat mai nt"i !e păstorii şinţelepţii (astrologii) !in răsărit, a!ică şi !e oamenii cei mai simpli, şi !e cei mainţelepţi ai acestei lumi

C&iar şi astăzi, nc&inătorii cei mai sinceri ai Domnului Hristos, Dumnezeul şi"ntuitorul lumii, sunt pe !e o parte oameni cu a!e%ărat simpli, iar pe !e cealaltăcei cu a!e%ărat nţelepţi Căci simplitatea per%ertită şi nţelepciunea semi-!octă au1ost tot!euna cei mai mari !uşmani ai !umnezeirii lui Hristos şi ai =%ang&eliei 0ui

187



<ar cine au 0st aceti în/ele/i de la răsărit' 6nre2area aceasta şi-a pus-o $1"ntulDimitrie al osto%ului =l cre!e că ei au 1ost regii unor cetăţi sau ţinuturi mairestr"nse !in /ersia, 7ra2ia şi =gipt, n acelaşi timp, ei erau a!"nc cunoscătoriai ştiinţei astronomiei 0or le-a apărut acea $tea minunată, care pe ei i-a nştiinţat!e naşterea unui mpărat Nou

După $1"ntul Dimitrie al osto%ului, steaua aceasta le-a apărut magilor cu nouăluni mai nainte !e Naşterea Domnului Hristos, a!ică, la %remea zămislirii 0ui n

p"ntecele /reas1intei 5ecioare aria !e Dumnezeu Născătoarea =i au petrecutnouă luni n stu!ierea acestei stele, n pregătirea !e călătorie, şi n călătoria

propriu-zisă =i au sosit la 9etleem la 1oarte puţină %reme !upă Naşterea"ntuitorului lumii

?nul !intre magi s-a numit elc&ior =l era 1oarte %"rstnic, cu plete lungi,

al2e, şi 2ar2a la 1el =l 6-a a!us n !ar Domnului aur7l !oilea s-a numit Caspar, el era cu 1aţa m2u#orată, t"năr şi 1ără 2ar2ă =l6-a a!us n !ar Domnului tăm"ie7l treilea s-a numit 9altazar, el era negru la 1aţă, şi cu 2ar2a 1oarte !easă =li-a a!us n !ar Domnului smirnă

După moartea lor, trupurile lor au 1ost mutate la Constantinopol, !e laConstantinopol la ilano, iar !e la ilano la Colonia SPoln /utem a!ăuga căaceşti trei nţelepţi au 1ost reprezentanţii celor trei rase principale !e oameni

!escinse !in cei trei 1ii ai lui Noe: $em, Ham şi la1etagul !in /ersia i-a reprezentat pe urmaşii lui la1et Srasă al2ă, cel !in 7ra2ia pe ailui $em Ssemiţii, iar cel !in =gipt pe cei ai lui Ham Srasa neagră

6st0el se ate sune că, rin intermediul celr rei &rai de la "ăsărit, întrea!aumanitate s-a înc*inat <mnului <umnezeu lisus rists întruat.

uare aminte

$ă luăm aminte la 1rumuseţea su1letului /reas1intei Născătoare !e Dumnezeu: 0a cum su1letul ei a 1ost strălucitor şi 1ără pată; 0a cum su1letul ei a 1ost plin !e pacea cre!inţei şi a nă!e#!ii n Domnul; 0a cum su1letul ei a 1ost plin !e par1umul !ulce al rugăciunii

188



8redică desre Aaterea <mnului, =iul lui <umnezeu

Ieit-am de la atăl i am venit în lume (loan *: E>)

5raţilor, ?nul Născut 5iul lui Dumnezeu, născut !in %eşnicie 1ără maică, $-a născutn timp !in maică, şi 1ără tată păm"ntesc

Aaterea ui dumnezeiască este taină neătrunsă a S0intei reimi în venicie,iar naterea cea de e ăm#nt este taină neătrunsă a uterii lui <umnezeu i adra!stei ui 0a/ă de menire. 7st1el, cea mai mare taină !e pe păm"ntcorespun!e celei mai mari taine !in %eşnicie 5ără să %oim a isco!i această cea main1ricoşată taină cu lumina ntunecată a minţii noastre, să ne mulţumim, 1raţilor, cucunoaşterea 1aptului că m"ntuirea noastră şi are originea nu n %reun om sau1enomen !e pe păm"nt, ci n cele mai nalte şi nepătrunse culmi ale lumii

!umnezeieşti, ne%ăzute

7t"t !e mare a 1ost milosti%irea lui Dumnezeu, şi at"t !e naltă este !emnitatea1iinţei umane, nc"t nsuşi 5iul lui Dumnezeu a pogor"t !in a 0ui !umnezeiască%eşnicie n timp, a pogor"t !in ceruri pe păm"nt, a pogor"t !e pe tronul sla%ei n

peştera păstorilor, numai pentru a sal%a omenirea, numai pentru a-i curăţi pe

189



oameni !e păcat şi a-i rea!uce n /ara!is Ieit-am de la atăl , acolo un!e am a%uttotul, i am venit în lume , care nu mi poate !a nimic

omnul %-a născut n pe#teră ca să arate că lumea toată nu este decât o pe#teră ntunecată, pe care numai 7l poate să o lumine!e. omnul %-a născut n Betleem, iar cuântul EBetleem" nsemnea!ă Easă a âinii"; aceasta pentru ca să arate că 7l este singura adeărată âine aieţii demnă a fi mâncată de adeăraţii oameni.

@, Stă#ne <amne lisuse ristase, =iule Cenice al <umnezeului &elui Ciu,i =iule al =eciarei Maria, luminează-ne i ne *rănete re ni cu ine, &ăci numai ?ie se cuvine tată slava i mul/umita în veci, 6min.

&u!etare

6ată o istorie !in %iaţa /reas1intei Născătoare !e Dumnezeu şi /ururea 5ecioareiaria: =a 0-a zămislit pe /runcul Hristos ntr-o zi !e %ineri, cum tot ntr-o zi !e%ineri a 1ost şi ăstignirea 0ui; iar !e născut, 0-a născut pe Domnul Dumnezeu nnt"ia zi a săptăm"nii

Căci n nt"ia zi a săptăm"nii a zis Dumnezeu: %ă fie lumină< (5acerea : ); şi n prima zi a săptăm"nii a căzut mană !in cer; n această zi, !e aceea, $-a născutDomnul Hristos n această lume şi ntru această zi $-a 2otezat n 6or!an

ieţuia pe atunci la 9etleem 1oarte %"rstnica $alomeea, ru!a !reptului 6osi1 şi a5ecioarei aria =a atunci nu a putut să i găz!uiască pe ei la ea acasă, şi !e aceeaa mers la peştera n care tocmai se născuse /runcul

=a s-a uimit cu uimire mare să %a!ă o maică aşa !e t"nără că a născut 1ără !ureri,1ără a#utorul unei moaşe, că şi-a n1ăşat singură pruncul şi că pe l"ngă toate acestea

putea să mai stea ncă pe picioarele ei

7uzin! nsă că Naşterea aceea nu este a unui prunc o2işnuit ci a lui Dumnezeu, că

aria 5ecioară a 1ost şi 5ecioară a rămas şi n timpul Naşterii şi !upă Naştere,%"rstnica $alomeea nu a crezut, ci şi-a ntins m"na ei către trupul preacurat al5ecioarei, ca să o eamineze n 1elul moaşelor şi să %a!ă !acă este a!e%ărat

De aceea, pentru necre!inţa şi o2răznicia ei, i s-a uscat tot atunci m"na 9ătr"na s-anspăim"ntat şi a prins să-şi 2ocească m"na ei uscată Dar, ating"n!u-se mai !upăaceea cu ea !e /runc, ea s-a %in!ecat minunat, a%"n!-o cum era şi mai nainte

190



7st1el, 2ătr"na $alomeea nu s-a mai n!oit !e 1ecioria !umnezeiască a /reacurateiaici, nici !e Dumnezeirea /runcului

7st1el, !upă patruzeci !e zile, c"n! potri%it r"n!uielii !in 0ege /reacurata 5ecioarăa %enit cu Copilul la Templul !e la 6erusalim, 3a&aria marele /reot a aşezat-o pe5ecioara aică n partea !in Templu rezer%ată 1ecioarelor

5ariseii şi preoţii s-au tul2urat !in pricina aceasta şi au %oit să o scoată pe 5ecioara!e acolo şi să o aşeze n partea 1emeilor măritate, !ar 3a&aria cel stră%ăzător cu!u&ul nu le-a ngă!uit, zic"n!u-le răspicat că aria este 5ecioară, !eşi a născut

/entru aceasta 2ătr"nii iu!eilor -au ur"t pe marele /reot 3a&aria şi i-au cerut lui6ro! să- omoare

6me!iat !upă ieşirea !in Templu, !e Dumnezeu Născătoarea şi !reptul 6osi1 au plecat !e la 6erusalim la Nazaret, iar !e acolo, n =gipt

191



Sfntul Nicolae @elimirovici $ Ciua cea 0ună $ Naşterea Domnului

Hristos s-a născut, copii ai lui Dumnezeu 7 %enit iarăşi 3iua 2ună /oporulnumeşte @zi 2unăA toate zilele pe care le prăznuieşte Naşterea Domnului este nsămama tuturor celorlalte zile 2une Naşterea Domnului este prima zi 2unăcreştinească, zi care prin strălucirea sa i-a luminat pe 1iii lui 7!am şi a a!us

2ucurie n su1letele lor; prima zi !ulce !in multele mii !e zile amare ale lumii păg"ne

Naşterea Domnului este @zi 2unăA !atorită 9unului +mpărat, Care n această zi acercetat lumea 8raşele nscriu n lemn şi piatră ziua n care i-a cercetat un mpărat

păm"ntesc 6ar noi să nscriem n inimile noastre cercetarea noastră !e către+mpăratul Ceresc 0emnul %a putrezi, piatra se %a toci, nsă ce este scris n inimă %atrece moartea şi %a intra n %eşnicie /entru oamenii s1inţi, pomenirea numelui+mpăratului Hristos n inimă este la 1el ca respiraţia După ce 1iarele l-au s1"şiat pe$1"ntul 6gnatie n Coloseum inima lui a 1ost găsită ntreagă şi n inimă erau nscrise

!ouă litere: 6(isus) H(ristos)

Naşterea Domnului este @zi 2unăA şi !atorită %ieţii, care s-a arătat prin 6isusHristos .i %iaţa s-a arătat, scrie apostolul 6oan şi o am %ăzut şi mărturisim şi%estim %ouă %iaţa %eşnică, care era la Tatăl şi s-a arătat nouă ai nainte !e lamasa %ieţii %eşnice erau lăsate să ca!ă c"te%a 1ăr"mituri n această lume, at"t c"tsă-şi a!ucă aminte !e masa %ieţii cereşti 8amenii s-au ncleştat cu ncr"ncenare !e

192



acele 1ăr"mituri, neştiin! nici !e un!e, nici !e la cine %in Hristos a %enit n lume săle !escopere oamenilor masa cea nempuţinată a %ieţii şi să i c&eme la %eşniculospăţ al %ieţii .i oricine a primit c&emarea şi a crezut n Cel 1ără !e păcat anceput să simtă 1oame nu !e 1ăr"mituri ale %ieţii, ci !e %iaţa !eplină, !em2elşugarea !umnezeiască a mesei %ieţii

C"n! c&inuitorul cel rău l-a m2iat pe $1"ntul ucenic 3ino%ie să aleagă ntremoarte şi %iaţă (%iaţa acestei lumi), i-a răspuns s1"ntul: @%iaţa 1ără Hristos nu este%iaţă, ci moarte, iar moartea pentru Hristos nu este moarte, ci %iaţă (%ezi/roloagele, EG octom2rie)

Naşterea Domnului mai este @zi 2unăA şi !atorită !ragostei, care s-a arătat prin+mpăratul Hristos e!eţi ce 1el !e !ragoste ne-a !at nouă Tatăl, că 1ii ai luiDumnezeu să ne numim, scrie nsuşi-%ăzătorul lui Hristos (6 +n , ) +nainte !e

Hristos neamul omenesc nu ştia !e !ragostea Tatălui 1aţă !e 1ii şi nici !e !ragostea1iilor 1aţă !e Tatăl +nsă prin naşterea n lume a 5iului lui Dumnezeu, Celui ?nul-

Născut, oc&ii oamenilor au 1ost !esc&işi asupra unui /ărinte necunoscut, Cel !inceruri şi asupra unei !ragoste p"nă atunci necunoscute - cea cerească

8are nu ncălzită !e această !ragoste cerească a lepă!at $1"nta =caterina coroanampărătească păm"ntească şi a primit moartea pe loc .i asemenea ei c"te cete şioşti, şi popoare, mpărtăşin!u-se !e 1ocul acestei !ragoste cereşti, au mers lamoarte, lepă!"n! !e pe sine trupul ca pe o c"rpă netre2nică

+n 1ine, Naşterea Domnului este @zi 2ună şi !atorită păcii şi puterii, nţelepciunii şi&arului şi tuturor celorlalte 2unătăţi !e care sunt prea pline cerurile şi care prinaceastă zi s-au arătat n lume o !ată cu arătarea 5iului lui Dumnezeu - ampăratului şi $lugii, $tăp"nitorului şi ucenicului, Celui n!răgostit şi prigonit,Celui omor"t şi n%iat

<mnul să vă desc*idă c*ii du*vniceti ca să vede/i tate bunătă/ile care nesunt arătate i îmbiate rin naterea =iului lui <umnezeu.

(S0#ntul Aiclae Celimirvici, "ăsunsuri la întrebări ale lumii de astăzi vl. 2, Editura S*ia, Bucureti, 2::7, . 1:5-1:)

193



Sfntul Nicolae @elimirovici $ !oporul cu o0iceiurile sale este copil al luiDumnezeu

$crii că nu te entuziasmează o2iceiurile poporului, nici măcar cele !e Crăciun,1iin!că nu-ţi spun nimic

Cu a!e%ărat, ar 1i o minune să nţelegi o2iceiurile poporului 1ără să nţelegi su1letul

poporului şi cre!inţa poporului

– 6rebuie să ţi aminte#ti că omnul 5ristos %-a născut n iesle ca să nţelegide ce se mpră#tie paie pe casă.

– 0i trebuie să #tii de lumina dumne!eiască a 6reimii, e stăpâne#te lumea ntoate cele patru margini ale ei, ca să nţelegi de ce se aruncă câte trei nucin fiecare colţ al casei.

– 0i mai trebuie să #tii că 5ristos este pâinea ieţii ca să nţelegi rostul cesniţei #i că omnul a pătimit la o ârstă tânără, dar că focul 8ui

ncăl!e#te #i astă!i inimile oamenilor, dându-le fericire, ca să pricepi ce e cucreanga tânără de ste*ar care se pune pe foc #i Escânteile fericirii ce iesdin creangă.

Deşi ţi s-a părut că acestea sunt lucruri simple şi copilăreşti, tre2uie să recunoşti căsunt 1rumoase şi pline !e nţeles

194



De nu %ă %eţi ntoarce şi să %ă 1aceţi precum copiii, a zis Domnul, nu %eţi intrantru +mpărăţia Cerurilor 7propie-te şi tu !e acei copii ai lui Dumnezeu care sec&eamă @popor şi %iaţa ta %a 1i mai luminoasă şi mai plină !e 2ucurie

?n oarecare poet rus mergea pe calea ta, n!epărtată !e calea poporului, !ar s-antors la popor =l se mărturiseşte ast1el:

$parte de popor nu mă mai simt,isuri, isuri trufa#e am trăit,0i mai adânc, tot mai adânc pricep n fiecare ană ndelung am preţuit nimicnicia...

$cum unit prin oie cu poporul ard,u el plâng, la ale lui odoare mă nc&in,0i tot ce el iube#te eu cinstesc.

(ruglo, En atedrala $dormirii)

(S0#ntul Aiclae Celimirvici, "ăsunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, Editura S*ia, Bucureti, 2::7, . 1:9-11:)

195



nui 0ăie;el care vrea o poveste 'e &răciun

8 să-ţi po%estesc o po%este pe care mi-au po%estit-o ara2ii orto!ocşi !in satul9et!#ale !e l"ngă 9etleem

Demult, !emult, !eparte, !eparte, nainte !e naşterea lui Hristos, era n 9etleem un

om pe nume 6esei, 1iul lui 82e!, 1iul lui 9ooz şi al lui ut .i acest 6esei a%ea opt1ii Cel mai t"năr !intre 1iii lui 6esei se numea Da%i! Da%i! era păstor, şi păşteaoile l"ngă 9etleem

$1"nta $criptură l zugră%eşte pe Da%i! ca pe un t"năr arătos, cu părul castaniu şi1aţa 1rumoasă 7cest 1rumos păstor mai era, pe !easupra, neo2işnuit !e puternic şi!e %iteaz C"n! leul sau ursul i răpeau %reo oaie, el 1ugea repe!e !upă 1iară,smulgea oaia !in 1ălcile 1iarei, iar pe 1iară o omora 7şa!ar, Da%i! era cu a!e%ăratun păstor 2un şi !e ncre!ere al turmei sale !al2e .i l cinstea mult pe tatăl său, ca

pe DumnezeuDe multe ori Da%i! !ormea pe c"mp, pe patul ncăpător al păm"ntului, acoperit !e

pătura ţesută cu 1ir !e aur a cerului nstelat Dar ceea ce ţi %oi po%esti nu s-ant"mplat pe c"mp, su2 stele, ci ntr-o peşteră !in st"ncă !e l"ngă 9etleem

196



=ra o zi 1ier2inte, cum sunt multe zile n acea ţară !e la ăsărit 8ile lui Da%i!stăteau ntinse la răcoare su2 un măslin $oarele ar!ea cu toată puterea sa, şi oileg"1"iau !e căl!ură .i pe Da%i! l-a a#uns o sete !e tot supărătoare Drept aceea, aintrat n acea peşteră ca să scape !e arşiţă şi să se o!i&nească, n peşteră era răcoare%ara şi cal! n zilele !e iarnă

După ce a intrat n peşteră, t"nărul păstor s-a simţit !intr-o !ată plăcut şi s-a aşezat;l-a luat somnul !egra2ă, s-a ntins şi a a!ormit Dar n-a trecut mult timp, şi Da%i! asimţit ce%a rece pe m"inile sale, şi s-a trezit !in somn C"n! a !esc&is oc&ii - %ai -a %ăzut un şarpe ngrozitor cum i se g&emuia pe piept şi se ncolăcea n #urulm"inilor, şi nălţa capul turtit !easupra 1eţei lui şi şi mişca lim2a !espicată Cuoc&ii pri%ea ţintă, plin !e răutate, n 1aţa t"nărului cu oc&i care ar!eau precum

#ăraticul, n peşteră era ntuneric, şi n ntuneric oc&ii acelei 1iare, ca !ouă sc"ntei

Da%i! s-a cutremurat tot !e groază =ra ntr-o stare !isperată, scăparea nu era cu putinţă Numai să 1i mişcat !in m"nă sau !in cap, că şarpele l-ar 1i muşcat 1ărăn!oială, %ărs"n!u-şi otra%a n s"ngele lui 8, cu c"t mai uşor i-ar 1i 1ost să se luptecu leul ce răcneşte sau cu ursul care urlă !ec"t cu acea #i%ină t"r"toare mută Ce să1acă Deo!ată şi-a amintit Da%i! !e %ec&iul său 7#utător n restrişti, !e Domnulsău, şi a strigat !in inimă plină !e !urere şi pl"ns: @Nu mă lăsa, DoamneDumnezeul meu, nu Te !epărta !e la mine Bră2eşte n a#utorul meu, 6z2ă%itorulmeu !intru at"tea ne%oiA n!ată ce a rostit cu%intele acestea, iată că a răsărit olumină neo2işnuită ntr-unul !in colţurile peşterii

=ra o lumină n c&ipul unui glo2 mare +n mi#locul acelui glo2 !e lumină, Da%i! a%ăzut o 1ecioară 1rumoasă, 2l"n!ă şi serioasă n acelaşi timp 5ecioara şe!ea cucapul aplecat n 1aţă şi ţinea n 2raţe un prunc at"t !e minunat cum nu %ăzuserănicic"n! oc&ii 1iului lui 6esei Deo!ată, pruncul s-a ri!icat n poala maicii sale şi a

pri%it cu asprime la şarpe cu oc&ii ca !ouă 1ulgere .i a ntins pruncul !egetul cătreintrarea peşterii, ca şi cum i-ar 1i poruncit şarpelui să iasă

Da%i! a sărit şi s-a ntins la păm"nt naintea 1ecioarei şi a pruncului 7 %rut să şiarate n cu%inte recunoştinţa pentru m"ntuirea neaşteptată, nsă tocmai c"n! i

%enise cu%"ntul pe lim2ă a !esc&is oc&ii - !ar nu se mai %e!ea nimic .i toată peştera se umpluse !e oarecare mireasmă !ulce, ca !e la tăm"ie şi smirnă !e mult preţ

/"nă la moartea sa, Da%i! nu a putut să uite această minunată nt"mplare Din păstor a a#uns mpărat, !ar o păstra mereu n amintire Ca mpărat, el a alcătuit, printre altele, !ouă minunate c"ntări, una: Celui mai mpo!o2it cu 1rumuseţea

197



!ec"t 1iii oamenilor, iar a !oua: mpărătesei n &aină aurită .i aceste c"ntări lec"nta ca mpărat cu &ar1ă n turnul său nalt !in 6erusalim

6ar tu, 2ăiete, g&ici: !espre ce peşteră este %or2a Ce nseamnă acel şarpe cumplitCine era 1ecioara, şi cine pruncul Ca să ţi 1ac mai uşor g&icitul tuturor răspunsurilor, te salut cu salutul !e 2ucurie:

<Hristos S$a născutJ?

(eGtras din cartea Eisc Aiclae Celimirvici - "ăsunsuri la întrebări alelumii de astăzi - scrisri misinare - Scrisarea a 92-a)

198



nui viitor 5nchinător# 'espre peştera 'e la 9etleem

Te pregăteşti să călătoreşti n 'ara $1"ntă a Domnului 7i ascultat, spui, con1erinţa%lă!icăi Nectarie !espre pelerina#ul trecut şi asta te-a ncura#at şi mai mult ca să-ţin1ăptuieşti &otăr"rea cea 2ună 7i !orit, nsă, ca nainte !e Naşterea Domnului sămai a1li c"te ce%a !espre peştera !e la 9etleem, acest palat păm"ntesc almpăratului Ceresc

Cea mai slă%ită !intre toate peşterile !in lume se a1lă la marginea oraşului 9etleem?n !rum 2un, al2 ca %arul, i !uce pe nc&inători !in 6erusalim la 9etleem Nouă,nsă, nu ne era !e !rum; cu oc&ii pri%eam !rumul, iar cu g"n!urile g"n!eam la aceas1inţită peşteră De #ur mpre#ur, st"nci; pe l"ngă !rum, ce%a %er!eaţă, ce%a %ii,ce%a măslini, ce%a lanuri !e gr"u, !ar mai mult st"nci, nsă !e asta ne era nouă8c&ii noştri alunecă peste toate acestea, iar su1letul aşteaptă să %a!ă acea !ragă

peşteră

Trecem pe l"ngă mănăstirea $1"ntului 6lie, un!e nţelepţii !e la ăsărit au nnoptatntorc"n!u-se !e la 9etleem şi un!e au primit semn !in cer să nu se !ucă la 6ro!, cisă se ntoarne pe altă cale la casa lor

6ntrăm n 9etleem, n 9et 0e&em, care nseamnă @Casa p"iniiA Tainic şi plin !enţelesuri nume al cetăţii n care $-a născut Cel ce a spus !espre $ine: =u sunt

p"inea %ieţii 8raş ara2 Toţi numai ara2i; numai pe ici, pe colo, c"te un grec sau

199



c"te un e%reu ulţi %or2esc şi ruseşte; au n%ăţat !in pricina miilor !e nc&inătoriruşi care au %enit aici 7i noştri %or2esc cu ei ruseşte, şi cum-necum se nţeleg Nencon#oară; ne o1eră mătănii, icoane, cruciuliţe !in si!e1 şi 1elurite o2iecte !in lemn!e măslin 7sta %"n!; !in asta trăiesc .i ast1el, tot oraşul trăieşte !e pe urma luiHristos - şi asta nu !e cur"n!, ci !e multe %eacuri

Toate acestea nsă nu prea ne interesează acum; oc&ii noştri caută acea slă%ită peşteră @?n!e e s1"nta peşterăA - ntre2ăm Ne călăuzesc pe o stra!ă lungă, lungăşi ne 2agă ntr-o 2iserică mare cu o mulţime !e st"lpi !in marmură 7ceasta este,!eci, peştera - c&iar n 2iserică, mpăratul <ustinian a nălţat această mare 2iserică!easupra peşterii, la #umătatea unei mii !e ani !upă naşterea lui Hristos

Ne co2or"m, pe c"te%a trepte, su2 po!eaua 2isericii - n peşteră 6nima ne tremurăşi ne ar!e +n această peşteră rece a nceput să 2ată pentru prima oară 6nima cea

mai cal!ă ce a 2ătut pe păm"nt %reo!ată 5iecare 2ătaie a acestei 6nimi a nsemnat!ragoste şi numai !ragoste, 1aţă !e neamul omenesc 0a !reapta, un altar cu multecan!ele !in aur şi argint 7ici $-a născut =l, !in /reacurata 5ecioară aria 0ast"nga, alt altar, tot cu multe can!ele 7ici a 1ost ieslea şi aici a stat =l ntins n1aşă, pe paiele !in iesle ulţi !in nc&inătorii noştri au nceput să pl"ngă !e 1iorulinimii

3is-a Dumnezeu prin prorocul: şi %oi lua inima cea !e piatră !in trupul %ostru şi%oi !a %ouă inimă !e carne (6ezec&iel *, E*) Dacă este pe lume %reun loc n care

inima !e piatră se 1ace moale ca ceara ncălzită, această peşteră este /eştera este,ca atare, str"mtă şi ntunecoasă, n 'ara $1"ntă sunt 1oarte multe peşteri mai largi şimai 1rumoase $unt unele 2une pentru %ite; sunt altele un!e locuiesc oameni; maisunt şi altele care au slu#it !rept morminte, nsă 5iul lui Dumnezeu, 6u2itorul !eoameni, pogor"n!u-$e !e pe tronul %eşnic al strălucirii pe păm"nt, nu a ales nici!intre peşteri pe cea mai mare, mai luminoasă şi mai como!ă

8, c"tă smerenie C"tă umilire !e !ragul nostru Drept aceea, că!em n genunc&icu toţii şi 1acem metanii naintea 0ui, a nţelegerii eşnice şi a Dragostei eşnice6ar su1letele noastre se nalţă !in peştera aceasta către =l, mpăratul cerului şi

păm"ntului, 9iruitorul păcatului şi al morţii

De alt1el, ce altce%a este pentru noi peştera 0ui !ec"t o palmă !ată !eşertăciuniinoastre şi o mărturie trainică a măreţiei 0ui =l, =l, Domnul n%iat şi %iu,călătoreşte ne%ăzut mpreună cu noi, ca oarec"n! mpreună cu cei !oi ucenici ai$ăi n =maus .i noi simţim prezenţa 0ui şi ne 2ucurăm !e 1iecare pas

200



C"n! am c"ntat troparul Naşterii, un nc&inător a strigat: @Hristos $-a născutA .inoi toţi: @7!e%ărat $-a născutA .i a răsunat peştera toată precum un mare clopot

După aceea, am ieşit şi am mers la itropolitul grec n %izită, şi aşa mai !eparte, şiaşa mai !eparte Dar su1letul nostru a rămas n s1"nta /eşteră şi s1"nta /eşteră arămas n su1letul nostru p"nă n ziua !e astăzi


201



nei 5nsingurate 'espre &răciunul IovanKăi

Te pl"ngi că eşti singură ntr-un oraş mare 7t"ta lume se agită n #urul tău ca un1urnicar, şi totuşi tu te simţi ca n pustie Cel mai greu ţi este !e marile săr2ători/este tot 1reamătă 2ucuria, iar pe tine te apasă ntristarea Crăciunul şi /aştele %inla tine ca nişte %ase goale, pe care le umpli cu lacrimi C"n! aceste s1inte praznice

sunt !eparte n urmă sau naintea ta, te simţi mai liniştită; nsă c"n! se apropie şi%in, ntristarea şi pustietatea pun stăp"nire pe su1letul tău

Ce să-ţi 1ac $ă-ţi po%estesc po%estea cu Crăciunul 6o%anOăi; poate că te %ei 1olosi8 %oi lăsa pe ea să-ţi po%estească, aşa cum mi-a po%estit mie @De patruzeci !e anişi ncă c"ţi%a pri%esc această lume ca 1ecioară Nicic"n! nici o 2ucurie - !oar

puţin, c"n! eram copil n casa părintească Dar naintea lumii nu mă arătam tristă,naintea oamenilor mă pre1ăceam %eselă, !ar n singurătate pl"ngeam Toţi măsocoteau o 1iinţă 1ericită, 1iin!că aşa mă arătam, i au! pe toţi !in #urul meu că se

pl"ng, căsătoriţii şi necăsătoriţii, 2ogaţii şi săracii, toţi .i mă g"n!esc: !e ce să mămai pl"ng şi eu ne1ericiţilor !e ne1ericirea mea, ne1ăc"n! ast1el altce%a !ec"t săsporesc ne1ericirea !in #urul meu ai 2ine să mă pre1ac %eselă: aşa %oi 1i !e 1oloslumii necă#ite, iar taina mea o %oi ascun!e n mine nsămi şi o %oi pl"nge nsingurătate

202



-am rugat lui Dumnezeu să mi $e arate n %reun 1el; măcar un singur !eget al 0uisă simt un!e%a ă rugam aşa ca să nu mor !eo!ată !e amărăciunea ascunsă Dintoate %eniturile 1ăceam milostenie oriun!e mi se !a prile#ul ergeam pe la toţi

2olna%ii şi săracii şi le a!uceam 2ucurie cu 2ucuria mea părută

@=u Te cre!, Dumnezeule 9uneA, spuneam a!esea, @!ar mă rog 'ie, arată-mi-Tecum%a, ca să Te cre! ncă şi mai multA Cre!, Doamne, a#ută necre!inţei mele,repetam aceste cu%inte !in =%ang&elie .i, cu a!e%ărat, răm"neam n %iaţă caDomnul să mi $e arate

Cele mai c&inuitoare erau pentru mine marile praznice După slu#2e, mă ncuiam lamine şi u!am cu lacrimi tot Crăciunul meu şi tot /aştele De Crăciunul trecut nsă,mi $-a arătat Dumnezeu 6ată cum a 1ost

$e apropie acea mare zi ă &otărăsc să pregătesc totul aşa cum pregătea mamamea: şi 1riptură, şi turtă, şi cozonac, şi toate celelalte 7ştern paie prin casă, aruncc"te trei nuci n 1iecare colţ al o!ăii - să 1ie milosti%ă $1"nta Treime spre cele patrucolţuri ale lumii .i 1ăc"n! toate acestea, mă rugam nencetat: @Doamne, trimite-mioaspeţi - !ar să 1ie 1lăm"nzi şi săraci !e tot ă rog 'ie, arată-mi-Te n acest 1elA

C"teo!ată mi %enea g"n!ul: @6o%anOo, proasto, ce oaspeţi aştepţi tu !e Crăciun +nastă s1"ntă zi, 1iecare este la casa lui; cine ar putea să ţi 1ie oaspeteA .i pl"ngeam,şi pl"ngeam Dar iarăşi spuneam această rugăciune şi pregăteam, pregăteam După

ce m-am ntors !e Crăciun !e la 2iserică, am aprins lum"narea, am pus 1aţa !emasă, am aşternut totul pe masă şi am nceput să um2lu ncolo şi ncoace princameră

@Dumnezeule, nu mă părăsiA .i iarăşi mă rugam /e stra!ă nu trecea mai nimeni=ra Crăciunul, şi pe !easupra stra!a noastră este retrasă - n!ată, nsă, ce sc"rţ"iazăpa!a su2 picioarele cui%a, eram la poartă 7m nceput să pl"ng şi am strigat:@7cum %ă!, Doamne, că m-ai părăsit !e totA /l"ngeam eu aşa şi mă t"nguiam, şi!eo!ată Deo!ată a 2ătut cine%a n poartă, şi am auzit glasuri pl"ngătoare:@Dăruieşte, 1rate Dăruieşte, soroA 7lerg repe!e şi !esc&i! poarta, naintea mea -

un or2 şi călăuza lui, am"n!oi g"r2o%iţi, z!renţăroşi, răciţi

@Hristos $-a născut, !omnii meiA - am strigat eu plină !e 2ucurie

@7!e%ărat $-a născutA - clănţăniră ei @5ă-ţi milă cu noi, soro Nu cerem 2ani De!imineaţă nimeni nu ne-a m2iat cu p"ine; %reun 2ănuţ sau un pa&ar !e rac&iu, !ar

p"ine - nimeni $untem 1oarte 1lăm"nziA

203



=u, parcă eram n ceruri 6-am !us n casă şi i-am pus la masa plină .i le slu#eam pl"ng"n! ntruna !e 2ucurie

=i m-au ntre2at miraţi: @De ce pl"ngi, !oamnăA

@De 2ucurie, !omnii mei, !e 2ucurie curată şi luminată Ce 0-am rugat peDumnezeu, Dumnezeu mi-a !at De c"te%a zile mă tot rog 0ui să mi trimită nişteoaspeţi c&iar aşa ca %oi, şi iată că =l mi i-a trimis Nu aţi %enit la nt"mplare, ci9unul meu Dumnezeu %-a trimis =l mi $-a arătat astăzi prin %oi 7cesta esteCrăciunul cel mai %esel !in %iaţa mea 7cum ştiu că e %iu Dumnezeul nostru $la%ă0ui şi mulţumităA

@7minA, au răspuns oaspeţii mei cei !ragi 6-am ţinut p"nă seara, le-am umpluttraistele şi i-am petrecutA

7şa a 1ost Crăciunul trecut al 6o%anOăi Dă, Doamne, ca cel !e anul acesta să-i 1ieşi mai m2ucurător oagă-te şi tu, 1iică, să ţi $e arate Tatăl Ceresc pe %reo cale -iar la Dumnezeu sunt multe căi - şi %ei trăi minunea Nu te pregăti !e ntristare naceastă zi mare, ci pregăteşte-te !e 2ucurie .i 7tot%ăzătorul, 7totmilosti%ul, %a1ace ţie 2ucurie

<Hristos S$a născutJ?


204



Despre pricina pentru care Hristos a tre0uit să se nască# nu pur şi simplu să searate

7ţi ntre2at !e ce Hristos Domnul a tre2uit să $e nască, şi să se crească, şi să sec&inuie; !e ce nu $-a arătat !intr-o !ată !in ceruri n c&ip !e om matur, aşa cum,

potri%it miturilor eline, se arăta 7pollo oamenilor

Ce comparaţie cu totul necu%iincioasă Cum se poate compara un 8m 7!e%ărat cuo nălucă şi un Dumnezeu 7!e%ărat cu monstruozităţile născocite /e c"t enălţimea cerului !e la păm"nt, pe at"t e nălţimea nţelepciunii lui Dumnezeu 1aţă!e nţelegerea omenească

/otri%it nţelepciunii Celui /reanalt, Hristos a tre2uit să se arate lumii şi ca prunc,şi ca t"năr, şi ca om matur, ca tuturor să le 1ie accesi2il şi să-i c"ştige pe toţi Dacă=l n-ar 1i 1ost nicic"n! copil, pali! şi rece ar 1i 1ost cu%"ntul 0ui: lăsa/i ciii i nu-i ri/i să vină la Mine, că a unra ca acetia este mără/ia &erurilrF; şiiarăşi: 6devărat zic vuă, că de nu vă ve/i întarce i nu vă ve/i 0ace recumciii, nu ve/i intra întru mără/ia &erurilr.

D%s sunteţi n%ăţător !e copii, şi ca n%ăţător g"n!iţi-%ă c"t !e !i1erită ar 1i 1ostrelaţia !intre !%s şi copii !acă nu aţi 1i 1ost nicio!ată copil

205



Hristos putea, 1ără n!oială, să $e arate lumii şi cum %oiaţi !%s; !ar !acă ar 1i 1ăcutaceasta, nu mai putea 1i pentru neamul omenesc ceea ce %oia =l, a!ică n%ăţător şi"ntuitor al tuturor, şi pil!ă pentru toate %"rstele

ă roa!e g"n!ul că Domnul, prin naşterea $a neo2işnuită, a sporit pentru noi taina1iinţei $ale Dar nu era, oare, taina 0ui !e !eparte prea mare şi prea !e nepătruns ca=l să $e pogoare 1ără !e %este ntre oameni, n a1ara oricărei legături !e nru!ire cuoamenii 8are n-ar 1i %or2it atunci lumea !espre =l ca !espre o nălucă 7tunci şi

persoana 0ui, iar !impreună cu ea şi n%ăţătura şi #ert1a 0ui, şi-ar 1i pier!ut temeiulreal şi nsemnătatea reală: căci !acă e nălucă, cine !intre noi ar asculta şi ar urma onălucă

ai tre2uia ca Domnul nostru să $e nască tocmai n 1elul cum $-a născut ca prinaceasta să arate puterea şi să su2linieze nsemnătatea naşterii noastre !u&o%niceşti,

care stă n centrul n%ăţăturii 0ui !espre om După cu%"ntul 0ui: dacă nu se natecineva din nu, nu ate vedea îmără/ia lui <umnezeu.F

/recum =l $-a născut !e la Du&ul $1"nt !in preacuratul trup al 5ecioarei aria, aşaşi noi ne putem naşte !u&o%niceşte !e la Du&ul $1"nt ntru curăţia su1letului nostruarii !u&o%nici orto!ocşi au n%ăţat !intot!eauna că naşterea !in nou a omuluieste con!iţionată !e curăţia 1eciorelnică a su1letului Cu alte cu%inte, su1letele carese curăţesc !eplin c&iar şi !e g"n!urile necurate se 1ac asemenea $1intei 5ecioare,şi se n%re!nicesc prin 2ună%oirea lui Dumnezeu să 1ie sălaş lui Hristos

Dacă naşterea lui Hristos !in 5ecioara aria e greu !e priceput pentru nţelegereao2işnuită, ea este nespus !e 1olositoare şi !ătătoare !e m2ăr2ătare pentru toţi ceicare !oresc renaşterea !u&o%nicesc morală a 1iinţei lor

Ca atare, liniştiţi-%ă şi mulţumiţi nţelepciunii eşnice că "ntuitorul neamuluiomenesc $-a născut aşa cum =l nsuşi a găsit că este mai 2ine .i strigaţi mpreunăcu apostolul /a%el: @, ad#ncul b!ă/iei i al în/eleciunii i al tiin/ei lui

<umnezeu>F .i salutaţi-6 pe copiii !%s la şcoală cu 2ucurie copilărească:

<Hristos S$a născut# copiiJ?

(eGtras din cartea Eisc Aiclae Celimirvici - "ăsunsuri la întrebări alelumii de astăzi - scrisri misinare - Scrisarea a 9+-a a învă/ătrului AiYla S. )

206



Sfntul +eofan Căvortul &uvnt la Na#terea lui Hristos (I)

Ne bucurăm sau nu ne bucurăm n !iua de astă!i' Iată piatra de ncercare princare se arată dacă suntem n legăturile cuenite cu omnul ce %-a născut.

7cum este %remea nu pentru n%ăţături, ci pentru sla%oslo%ire, nu pentru po%eţe, ci pentru mulţumire, nu pentru a propune lecţii, ci pentru a %ă!i 2ucurie Deci, cu

recunoştinţă să !ăm sla%ă Domnului şi să ne 2ucurăm ntru numele 0ui cel s1"nt%laă negrăitei 6ale milostiiri, oamne, are nu ne-ai părăsit n cădereanoastră amară<%laă nesfâr#itei 6ale nţelepciuni, care ne-a ntocmit un c&ip de mântuireatât de minunat<%laă proniatoarei 6ale purtări de gri*ă pentru noi anume, care ne-a c&emat

să fim părta#i &arului 6ău răscumpărător< eniţi să-8 mărim pe omnul,are a căutat spre smerenia robilor %ăi<

+ngerii !au sla%ă, şi nu pentru ei nşişi ntre cer şi păm"nt proptin! picioarele lor,ei 2a se ntorc spre cer, 2a se apropie !e păm"nt; %ăz"n! n cer sla%ă, iar pe păm"nt

pace şi 2ună%oire, nu pot să ţină n ei c"ntările !e lau!ă, care le scapă 1ară %oie .iatunci cum să ne n1r"năm !e la c"ntările !e lau!ă noi, !e %reme ce n Naşterea luiHristos totul e pentru noi

207



Iată, se găte#te *ertfa de milostiire - Mielul lui umne!eu, are a să fie *ung&iat pentru a noastră mântuire< Iată, se pogoară din cer pâinea ieţii, ce a să dăruiască iaţă lumii< Iată, omnul, ca un păstor, pleacă dintru nălţime #i, lăsând cele nouă oi - soboarele ngere#ti -, %-a pogorât căutând-o pe una singură - omenirearătăcită, pentru ca, luând-o pe umerii %ăi, să o aducă mântuită la 6atăl %ău<

7şa!ar n-ai o!i&nă, Doamne Căci %ii la mine căut"n!u-mă pe mine, cel rătăcit 7şaptea zi Te-ai o!i&nit !e lucrurile 1acerii, iar !e lucrurile m"ntuirii nu Te o!i&neşti,ci !e la nceput şi p"nă acum lucrezi - şi Tu, şi Tatăl Tău 7tunci, căut"n!u- n rai

pe 7!am cel căzut, l-ai c&emat, zic"n!: K6dame, unde eti'4 7!am s-a ascuns n!esiş - n !ragostea lui !e că!erea sa 7cum Tu Te pogori c&iar n a!"ncul că!eriinoastre ca să-i c&emi napoi pe cei ce au n!răgit acest ntuneric

@, <amne, c*eamă-ne înai i e ni> însă dă-ne să nu ne ascundem, ci să nedesc*idem cu inima i să ieim în înt#minarea a 0iind !ata să răsundem larice$ KIată-ne> Suntem neutincii i slăbăn!i/i$ ia-ne, tămăduiete-ne,vindecă-ne.

Iată mintea - acest gruma! de fier #i frunte de aramă4 ia-o, fă-o praf naintea feţei 6ale #i sălă#luie#te n ea deprinderea supunerii cu smerenie

faţă de cuântul 6ău cel dumne!eiesc #i de adeărul 6ău. Iată inima pofticioasă, această femeie cu curgere de sânge, din care curg necontenit #iroaie de pofte necurate4 ridică-ne la atingerea de 6ine, ca săncete!e curgerea acestui sânge.

Iată su0letul , care a uitat de 6ine #i care numai cu gusturi pământe#ti se&răne#te4 dă-ne să ne ntoarcem n braţele 6ale, simţind dulceaţa lor, #i săne eselim la masa 6a, ca să uităm de toate aceste ro#coe, care nu&rănesc, ci doar ntărâtă gustul #i c&inuie printr-o sete care nu esteniciodată potolită. $tunci #i noi om aduce Lie, elui ce 6e-ai născut,

aurul cunoa#terii curate, fară amestec străin, a adeărurilor 6ale,smirna - omorârea de sine faţă de pofte #i de patimi, #ităm#ia - nă!uinţa către cele de %us #i ndulcirea doar de cele

cere#ti".

8, !e ar 1i aşa Cine ar putea n1r"na atunci c"ntarea noastră !e lau!ă, !erecunoştinţă şi 2ucurie &um să nu se bucure cel ce artă izvrul bucuriei îninima sa' n!erul nu le sune ăstrilr$ KBucura/i-vă>4, ci le sune dar$ KCăbinevestesc bucuria ce va să 0ie4. 8entru ce să-i sui$ KBucură-te>4 celui ce n-a

!ustat încă bunătă/ile îmbucurătare' .i !upă ce 0-au %ăzut pe Domnul, ei s-au

208



ntors, slă%in! şi lău!"n! pe Dumnezeu, nu 2ucur"n!u-se =i putea să nu se 2ucure,!eoarece nu gustaseră ncă !in 2unătăţile a!use !e Cel născut - !ar este cu putinţă,este !e iertat ca cine%a !intre noi să nu se 2ucure

Ne-am o2işnuit să ne 1acem urări !e 2ine cu prile#ul acestui praznic +n ele se poateascun!e nsă o amară mustrare pentru noi

6 te bucura sau a nu te bucura înaceastă zi - iată iatra de încercare rin care se arată dacă suntem sau nu înle!ăturile cuvenite cu <mnul &e S-a născut> <ar am 0st deDa c*ema/i, ne-amariat de El i am 0st rimi/i de El. Ai suntem ai ui i El este al nstru,aadar tt ce este al ui este i al nstru. Iar ce este al ui aduce ne!reit ace i bucurie. Ca atare, 2ucuria tre2uie să 1ie starea o2işnuită a !u&ului nostru - şi astantot!eauna, mai ales n zile ca cea !e acum

6ată c"t !e mulţi suntem acum aici $ă intrăm n conştiinţa proprie şi mpreună cuea să ne !ăm răspuns la ntre2ările următoare

Care !intre noi este at"t !e 2ucuros ca ntemniţatul care a primit li2ertate !upă unn!elungat c&in n temniţa nă2uşitoare şi ntunecoasă .i totuşi, aşa ar trebui săne bucurăm t/i în rists Iisus, entru că în El rimim libertate din nesu0eritatemni/ă a minciunii, ăcatului i !usturilr ăm#nteti. Dacă nu eistăsimţămintele unei asemenea 2ucurii, atunci, ia %e!eţi, asta nu se nt"mplă oare

pentru că ne a1lăm ncă n legături şi n temniţă

Care !intre noi este la 1el !e 2ucuros ca un moştenitor căruia i s-a napoiat

moştenirea pier!ută 1ară nă!e#!e !e ntoarcere şi i s-a !at n stăp"nire !eplină .itotuşi, aşa ar trebui să ne bucurăm cu t/ii în rists Iisus, 0iindcă în El am 0st c*ema/i la mtenire nestricăciasă, neveteDită, ăstrată în ceruri entru ni>Dacă nu eistă simţămintele unei asemenea 2ucurii, atunci, ia %e!eţi, asta nu sent"mplă oare pentru că nu ne-am n%re!nicit ncă să primim moştenirea aceasta

Bucuria nu este un sim/ăm#nt care /ine de vin/ă. &el ce, intr#nd în îmărtăirecu <mnul, a !ustat din tate bunătă/ile ui, acela nu ate să nu se bucure, iar cel ce, înstrăin#ndu-se de <mnul, nu a !ustat din bunătă/ile acestea, ric#t l-ai c*ema la bucurie, nu-1 vei utea 0ace să se bucure. 7şa ce%a ar 1i la 1el cum i-ai

zice unui or2: @eziL, unui sur!: @7uziL, unuia lipsit !e picioare: @?m2lăL

.i atunci, ce să 1acem aceia !intre noi care am căzut n r"n!ul acestora !in urmă$ă nu ne 2ucurăm .i atunci, să nu ne 1ie praznicul praznic Nu, ci să ne silim săne 2ucurăm şi noi n r"n! cu ceilalţi $ă ne 2ucurăm pentru neamul nostru, că i s-au

pregătit asemenea 2unătăţi $ă ne 2ucurăm pentru ceilalţi 1raţi ai noştri, ce s-aun%re!nicit !e#a a se mpărtăşi !e ele $ă ne silim a ne 2ucura şi pentru noi nşine,

209



pentru că şi nouă ni s-a lăsat nă!e#!ea !e a le primi - şi n!ată să ne silim a trezi şir"%na noastră cea a!ormită şi amorţită 6ată, toţi sunt la ospăţul Domnului - petrecşi se %eselesc 6ar noi ce, ne suntem singuri %ră#maşi, ca să nu mergem acolo $auintrarea ne este, cum%a, nc&isă $au, cum%a, nu ne %or primi $au ne %or micşoracu ce%a partea Nu

e t/i îi îmbie <mnul cu tate - numai să vină 0iecare în 0elul arătat, i va rimi ttul, i va rimi bucurie at#t de nestrămutată, înc#t nimeni nu i- va utea lua. 7min

210



Sfntul +eofan Căvortul &uvnt la Naşterea lui Hristos (II)

&iar n ceasul na#terii lui 5ristos toată făptură - atât cuântătoare, cât #inecuântătoare - 8-a slaosloit pe omnul ce %-a născut. ei ce se bucură cuaceastă bucurie sfântă nu or să #tie de alte bucurii. espre distracţiile care auloc acum, de Na#terea omnului.

Slavă Lie# DoamneJ 7m apucat !in nou luminatele zile ale Naşterii lui Hristos: săne %eselim acum şi să ne 2ucurăm Tocmai pentru a nălţa %eselia noastră n acestezile, $1"nta 9iserică a r"n!uit naintea lor post - o anumită str"mtorare - pentru ca,intr"n! n ele, să ne simţim ca unii care ies la li2ertate Cu toate acestea, ea nu %reanici!ecum să ne !e!ăm !oar plăcerilor simţurilor şi numai !es1ătărilor trupeşti, cicere ca nsăşi %eselia noastră !in acest răstimp să 1ie s1"ntă, precum sunt s1intezilele acestea

Ca să nu şi uite cine%a !e sine %eselin!u-se, ea a pus n gura noastră o scurtăc"ntare n sla%a lui Hristos Celui născut, prin care a!uce la r"n!uială trupul şinalţă !u&ul, arăt"n!u-i n!eletniciri %re!nice !e zilele acestea Hristos $e naşte,slă%iţi-0 şi aşa mai !eparte Slăvi/i-, aadar, e rists, i slăvi/i- în aa 0el înc#t de această slavslvie să se îndulcească !#tleDul, su0letul i inima, i rinaceasta să 0ie înăbuită rnirea sre rice alt lucru i rice altă îndeletnicirecare 0ă!ăduiete vre lăcere lumească.

211



Slăvi/i- e rists - asta nu înseamnă Kalcătui/i-I c#ntări lun!i de laudă lui rists4. Au... &i, dacă !#ndindu-vă la Aaterea M#ntuitrului rists ri auzind desre ea, ve/i stri!a 0ară să vre/i, din ad#ncul su0letului$ <Slavă Lie#

Doamne# că S$a născut HristosJB , asta va 0i de aDuns. 6ceasta va 0i c#ntarelină a inimii, ce va străbate ttui cerurile i va intra în urec*ile lui <umnezeu,

înc*iui/i-vă ceva mai desluit ce a săv#rit <mnul entru ni, i ve/i vedea c#t este de 0iresc entru ni acum să stri!ăm în 0elul acesta.

Ca să %ă 1ie mai uşor să 1aceţi asta, g"n!iţi-%ă la comparaţiile următoareîmăratul i-a 0ă!ăduit libertatea cuiva care este înc*is în temni/ă, 0erecat înlan/uri... întemni/atul ateată zi, duă, ateată luni i ateată ani... nu vedeîmlinirea 0ă!ăduin/ei, însă nu îi ierde nădeDdea, av#nd încredere în cuv#ntul îmărătesc. în cele din urmă, au aărut semnele că 0ă!ăduin/a se va îmlini în

cur#nd; luarea-aminte i se ascute, aude zarva celr ce se arie !răind vesel;cad, iată, zăvarele înc*isrii. KSlavă ?ie, <amne>4 - stri!ă ucăriaul 0ără săvrea. K6 ssit i s0#ritul rbiei mele, în cur#nd vi vedea lumina>4

7ltă pil!ă %n blnav, acerit de răni i slăbit în tate ăr/ile truului său, aîncercat tate dctriile i a sc*imbat mul/ime de dctri. "ăbdarea i-a aDunsla caăt, i era !ata să se lase radă unei amărăciuni deznădăDduite. 6tunci i s-a

zis$ KMai este un dctr, 0arte riceut, care e t/i îi vindecă, i tcmai de bli cum este a ta; ni l-am ru!at, i a rmis că vine4. &rez#nd, blnavul rinde

nădeDde i îl ateată e cel 0ă!ăduit... rece un ceas, trece încă unul, mai trec i altele - nelinitea încee iarăi să radă su0letul... Sre seară vine deDa cineva...se arie... s-a desc*is ua, i intră cel drit... KSlavă ?ie, <amne>4 - stri!ăblnavul.

6ată ncă o pil!ă S-a lăsat un nr amenin/ătr i întunericul a acerit 0a/a ăm#ntului; tunetul cutremură temeliile ăm#ntului i 0ul!erele brăzdează cerul de la un caăt la celălalt$ asta îi 0ace e t/i să se în!rzească, de arcă a venit s0#ritul lumii. <uă aceea, c#nd 0urtuna trece i cerul se luminează, 0iecare,susin#nd uurat, zice$ KSlavă ?ie, <amne>4

7propiaţi-%ă pil!ele acestea, şi %eţi %e!ea că n ele se cuprin!e istoria noastră Norul ameninţător al mâniei lui umne!eu era deasupra noastră... Iată că aenit omnul mpăciuitorul #i a gonit norul acesta.

7ram acoperiţi de rănile păcatelor #i ale patimilor. Iată că a enit octorul sufletelor #i ne-a indecat... 7ram n lanţurile robiei... Iată că a enit %lobo!itorul #i ne-a rupt lanţurile...

212



7propiaţi toate acestea !e inima %oastră şi primiţi-le cu simţurile %oastre - şi, cre!eu, nu %ă %eţi putea n1r"na !e la strigătul: <Slavă Lie# Doamne# că S$a născutHristosJB

$ au!it estea aceasta tatăl +nainte-Mergătorului, /a&aria, #i a strigat4 Bineeste cuv#ntat <mnul <umnezeul lui Israil, că a cercetat i a 0ăcut izbăvire nrdului Său, i a ridicat nuă crnul m#ntuirii #i a#a maideparte (8c. 1, :>).

$ au!it reacurata =ecioară #i a nălţat cântare4 Mărete, su0letul meu, e <mnul, i s-a bucurat du*ul meu de <umnezeu, M#ntuitrul meu (8c. 1,J:-J?).

$ au!it 7lisabeta dimpreună cu pruncul din pântecele ei... #i s-au bucurat.

.i c&iar n ceasul naşterii Domnului cerul s-a pornit tot spre sla%oslo%ire,!impreună cu 1ăptura toată, cu%"ntătoare şi necu%"ntătoare 8ăstrii, ma!ii, i

Simen cel <ret, i 6na 8rrci/a au c#ntat slavă lui <umnezeu &elui născut, rimind cu inima 0atul că rin naterea Sa El a 0ăcut izbăvire nrdului.../rimiţi şi %oi aceasta cu simţirea, şi se %a 2ucura inima %oastră, şi 2ucuria aceasta%ă %a 1i !e a#uns nu numai pentru zilele acestea, ci şi pentru toată %iaţa - asemenea

2ucurie, că nu %eţi mai !ori să căutaţi alte 2ucurii, iar !acă %or %eni singure, %eţi pri%i la ele numai n treacăt, ca la un a!aos nt"mplător, !acă nu c&iar prisositor

Nu mă %oi stră!ui să răsă!esc n %oi o asemenea 2ucurie - la această măsură nu poate a#unge nici un cu%"nt 0ucrarea să%"rşită !e Domnul Ce $-a născut l pri%eşte pe 1iecare !intre noi &ei ce intră în îmărtăire cu El rimesc de la El libertate, vindecare, ace, le stă#nesc i !ustă dulcea/a lr. Celor care trăiescasta lăuntric n-ai !e ce să le spui: @9ucuraţi-%ăL pentru că ei n-au cum să nu se

2ucure Cel legat !e m"ini şi !e picioare, oric"t i-ai zice: @9ucură-te !e iz2ă%ireL,nu se %a 2ucura; cel acoperit !e răni !e un!e %a primi 2ucuria tămă!uirii Cum %asuspina slo2o! cel nspăim"ntat !e ameninţarea m"niei lui Dumnezeu ?nora caaceştia li se poate !oar spune: KMer!e/i la 8runcul &el în0ăat, &are zace în iesle,i căuta/i la El izbăvire de tate relele ce ne îmresară, entru că rists este

M#ntuitrul lumii4.

7ş 1i !orit să %ă %ă! pe toţi 2ucur"n!u-%ă anume cu această s1"ntă 2ucurie şine%oin! să ştiţi !e alte 2ucurii - nsă nu toţi cei ce sunt !in 6srail sunt 6srail or ncepe la %oi !istracţii !eşarte, pline !e neor"n!uială, care aţ"ţă po1tele 8ric"t le-aispune celor care iu2esc acestea: @/otoliţi-%ăL, ei şi astupă urec&ile şi nu iauaminte, şi ntot!eauna 1ac !in luminatele praznice un prile# !e asemenea

213



neor"n!uială, nc"t Domnul Cel milosti% şi ntoarce !e la noi oc&ii şi zice:@?r"ciune mi sunt toate aceste prăznuiri ale %oastreL .i, aşa este, multe !intre!istracţiile societăţii noastre sunt cu a!e%ărat ur"ciune păg"nească, a!ică unele au1ost luate !e-a !reptul !in lumea păg"nă, iar altele, !eşi au luat naştere mai t"rziu,sunt pătrunse !e !u&ul păg"nismului .i parcă ntr-a!ins sunt născocite cu !uiumultocmai !e Naşterea Domnului şi !e /aşte 0ăs"n!u-ne atraşi !e ele, i !ămstăp"nitorului acestei lumi - c&inuitorului nostru, potri%nicului lui Dumnezeu -temei să i spună lui Dumnezeu: @ce mi-ai 1ăcut cu Naşterea şi cu n%ierea Ta Toţi%in la mineL nsă, 1raţilor, să răsune mai !es nlăuntrul inimii %oastre cu%intele

psalmului IG, că Se va îndretă/i <mnul întru cuvintele Sale i va 0i biruitr c#nd va Dudeca El.

Ne atrage =uropa @luminatăL Da, acolo au 1ost re1ăcute ur"ciunile păg"neşti, care păreau a 1i alungate !e#a !in lume .i !e acolo au trecut la noi şi continuă să treacă

Trăg"n! n piept acest a2ur al ia!ului, ne n%"rtim ca nişte ne2uni, 1ară să ştim !enoi Dar, 1raţilor, să ne amintim anul >E De ce au %enit peste noi 1ranceziiDumnezeu i-a trimis să ne piar!ă pentru răul pe care l luaserăm p"nă atunci !e laei 7tunci s-a pocăit usia, şi Domnul a miluit-o $e pare că această lecţie anceput să 1ie nsă uitată 9inenţeles, !acă ne %om %eni n 1ire, nu se %a nt"mplanimic rău - !ar !acă nu ne %om %eni n 1ire, cine ştie, poate că Domnul i %a trimiteiarăşi asupra noastră pe @!ascăliiL noştri ca să ne rea!ucă n simţiri şi să ne pună pecalea n!reptării

7şa este legea Dreptăţii lui Dumnezeu: tămă!uieşte !e păcat prin ceea ce l atrage pe om spre el 7cestea nu sunt %or2e goale, ci 1apte a!e%erite !e glasul 9isericii,!upă cum %eţi auzi acum n rugăciunea !e la Te!eum $ă ştiţi că Dumnezeu nu $elasă 2at#ocorit şi, cunosc"n! aceasta, %eseliţi-%ă şi %ă 2ucuraţi n aceste zile cu1rică

$1inţiţi luminatul praznic cu lucruri, n!eletniciri şi 2ucurii s1inte, aşa nc"t toţi, pri%in! la noi, să spună: @0a ei sunt zile s1inte ( n lim2a rusă, perioa!a !intre Naşterea şi 9otezul Domnului se numeşte s%iatOi, !e la s%iat- s1"nt (n tr)), nu!istracţii 1ară !e r"n!uială ale unor necre!incioşi şi !ezmăţaţi, care nu ştiu !e

DumnezeuL 7min

214



Sfntul +eofan Căvortul =n aFunul Naşterii lui Hristos $ +lcuireaprorociilor 'espre 7esia

Nu %ă %oi mpo%ăra luarea-aminte cu un cu%"nt n!elungat 7m !e g"n! să %ă spun!oar c"te%a %or2e ca n!rumare cum să petrecem mai 2ine a#unul praznicului ce%ine n ceasul Aaterii lui rists tt cerul a tresărit de uimire i bucurie,văz#nd înceutul îmlinirii celr lănuite mai înainte de veci , mplinire pregătită

prin !escoperiri, aşezăminte, prenc&ipuiri, arătări, prorocii Cei ce se pregătesc să prăznuiască săr2ătoreşte nt"mplarea aceasta nu pot petrece ultimele ceasurirămase p"nă atunci ntr-un c&ip mai 2un !ec"t cuget"n! cu e%la%ie la 1elul n care a1ost pregătită ea 7şa!ar, c"n! se %a lăsa liniştea nopţii şi gri#ile, potolin!u-se, %or !a li2ertate minţii %oastre, cu1un!aţi-%ă g"n!ul n a!"ncul %remurilor ec&iului0egăm"nt şi a!unaţi !in !escoperirile care au 1ost atunci ntreaga sc&iţă a %iitoareiarătări pe păm"nt, spre a noastră m"ntuire, a 5iului lui Dumnezeu 6ar eu %ă %oim2ia cu ce%a care %ă %a 1i !e a#utor n lucrarea aceasta

=ie că vă ve/i aeza la intrarea în etera Aaterii, ca să rivi/i înai, 0ie că vă

ve/i aeza la ua înc*isă a "aiului din Eden, ca să vă a/inti/i rivirile în sus,tablul nu se va sc*imba în esen/a sa. eţi %e!ea cum cei ce au zugră%it c&ipul"ntuitorului au suit !e la trăsăturile cele mai simple la unele tot mai complee, !ela cele generale la cele particulare, !e la cele !e mare cuprin!ere la celeamănunţite

&ea dint#i trăsătură este săm#n/a m#ntuitare a 0emeii, care avea să-i strivească

215



arelui caul. +n ntunericul nopţii, o luminiţă care se arată un!e%a, n !epărtare,l 2ucură pe călătorul rătăcit: această 1ăgă!uinţă, printr-un şir lung !e %eacuri, i-acălăuzit pe cei ce nu a%eau aici cetate stătătoare, ci căutau cele ce au să 0ie (% =%r, 4)

7uzită !e protopărinţi, ea a trecut prin patriar&ii cei cu %iaţă n!elungată, prin potop şi prin amestecarea lim2ilor, şi a 1ost nnoită prin 1ăgă!uinţele 1ăcute lui7%raam, 6saac şi 6aco% - tuturor cu aceleaşi cu%inte: se vr binecuv#nta însăm#n/a ta t/i amenii... se vr binecuv#nta în săm#n/a ta tate neamurile sautate mar!inile ăm#ntului (5ac E, ; >, >; EE, >; E*, 4; E>, 4) 0a scurtă%reme !upă aceea, patriar&ul Iaco II ede de*a pe noul ţiitor de sceptru -mpăcător; n continuare, Moisi, mi*locitorul pentru popor, II arată pe roroc cu

porunca de a-I da ascultare, iar mpăratul aid - pe reotul cel nou, dupărânduiala lui Melc&isedec.

7lături !e aceste rostiri mergeau prenc&ipuiri uimitoare Iată *ertfirea fiului de către părinte n Isaac,unirea cerului cu pământul - n scara lui Iaco,mântuirea prin cel lepădat #i ândut - n Iosif;n continuare, rugul, care ardea, dar nu se mistuia, stâlpul de nor, trecerea

prin mare, ndulcirea prin lemn a apelor amare de la Merra, mana,i!orârea apei din piatră, #arpele de aramă, toată ntocmirea cortului cealtcea sunt decât umbra bunătăţilor iitoare (7r. 12, 1), după cumncredinţea!ă apostolul'

9inenţeles, n po1i!a caracterului at"t !e general şi !e tainic al trăsăturilor acestor trimiteri la 6z2ă%itorul Care a%ea să %ină, inima luminată şi ncălzită !e cre!inţă eran stare să simtă puterea ascunsă n ele, asemenea lui 7%raam, care prin um2ra

prenc&ipuirilor a %ăzut ziua Domnului şi s-a 2ucurat Nu se putea nsă ca ea să nu!orească o t"lcuire c"t mai limpe!e a celor tainice şi sc&iţe c"t mai amănunţite alecelor !e mare cuprin!ere .i iată, atunci c"n! pentru poporul lui Dumnezeu, care1ormase !e#a un regat şi reuşise să a#ungă la glorie su2 Da%i! şi $olomon, eista

prime#!ia ca gri#ile pentru o r"n!uială prosperă a celor ce ţin !e eistenţa

%remelnică să alunge !in amintire sc&iţa %eşnicei r"n!uieli a ntocmirii m"ntuirii,se scoală proroc !upă proroc şi se a!augă trăsătură !upă trăsătură n zugră%ireac&ipului şi 1aptelor "ntuitorului Hristos, aşa nc"t toate prezicerile, mpreunăluate, alcătuiesc o =%ang&elie !eplină, mai nainte scrisă n 0egăm"ntul ec&i

eţi ntre2a acum: K&ine este acesta, care avea să vină ca să ne izbăvească'4/rorocii %ă răspun! n multe 1eluri: este 5iul lui Dumnezeu, Căruia Dumnezeu i

216



spune: =iul Meu eti u, Eu astăzi e-am născut (/s E, I); este Domnul, Careşa!e !e-a !reapta Domnului, precum este scris: Jis-a <mnul <mnului meu$

Kezi de-a dreata Mea4 (/s GF, ); este Dumnezeu Cel tare, Care $e naşte ca prunc pentru a 1i /ărinte al %eacului care %a să 1ie, precum mai nainte a %ăzut6saia:

8runc S-a născut nuă, =iu, i S-a dat nuă, a &ărui stă#nire s-a 0ăcut e umărul ui, 0iu se c*eamă numele ui$ în!er de mare s0at, s0etnic minunat, <umnezeu tare, biruitr, <mn al ăcii, 8ărinte al veacului care va să 0ie (6s F,*)

7cest /ărinte al %eacului care %a să 1ie %a mpărăţi ca mpărat preanţelept (% 6erE, I); 6i %or 1i !ate toate neamurile moştenire şi stăp"nirea 0ui U marginile

păm"ntului (/s E, *) mpărăţia 0ui %a 1i mpărăţie a tuturor %eacurilor, şistăp"nirea 0ui n tot neamul şi neamul (/s 44, )

7ceastă mpărăţie a 0ui nu este nsă ca celelalte mpărăţii, care sunt ntărite şilărgite cu sa2ia /opoarele %or %eni singure să 6 se nc&ine (% /s >I, F) =l %antocmi casă şi o %a umple cu tot ce &răneşte, cu tot ce alină setea, cu tot ce !ă tărieşi sănătate .i %a trimite %estitori cu propo%ă!uirea naltă: %eniţi, 2eţi, m"ncaţi (%/il!e F, I) .i %or merge popoare multe, şi %or zice: @veni/i să ne suim în casa lui

<umnezeu, i ne vr arăta nuă calea ui, i vm umbla e d#nsaF (i& 4, E)

7ceastă cale %a 1i 0egăm"ntul cel Nou, nu !upă legăm"ntul care a 1ost 1ăcut mainainte cu casa lui 6srail n acest 0egăm"nt, Domnul zice: <a-vi le!ile Mele în

!#ndurile lr, i în inimile lr le vi scrie (6er , ) i vi da lr altă inimă, i du* nu vi da întru d#nii, i vi smul!e inima cea de iatră din truul lr, i vi da lr inimă de carne, ca întru runcile Mele să umble i îndretările Melesă le ăzească i să le 0acă e ele, i vr 0i Mie r, i Eu vi 0i lr <umnezeu(6ez , F-EG)

Dar mai nainte !e a se să%"rşi toate acestea, =l nsuşi are !e stră2ătut caleaumilinţei, are a $e naşte necunoscut, are a trăi n mi#locul a tot 1elul !e potri%nicii,are a su1eri pătimiri cumplite şi a muri, aşa cum zugră%esc $1"ntul Da%i! şi/rorocul 6saia 7cesta păcatele noastre le %a purta şi pentru noi %a ră2!a !ureri =l

%a 1i rănit pentru păcatele noastre şi c&inuit pentru 1ără!elegile noastre <mnul îl va da entru ăcatele nastre (/s E, 6s I)

.i acum, iată toată istoria istoria căii pe care o %a stră2ate =l pe păm"nt

Se va nate din =eciară, &are va lua în #ntece i va nate =iu, i îi vr unenumele de Emmanuil, care se c*eamă$ Kcu ni este <umnezeu4. Se va nate în

217



Citleem, entru că din acesta va iei Stă#nitr lui Israil, a &ărui ieire estedintru înceut, din zilele veacului (i& I, E) 6cl vin la El cu daruri îmăra/ii arabilr (% /s J, G), vr veni urt#nd aur, i tăm#ie, i smirnă (% t E, )

<uă aceea se va auzi !las în "ama, l#ns i t#n!uire i Dale. "a*ila îi va l#n!e

e 0iii săi i nu va vi să se m#n!#ie, entru că nu mai sunt (6er , I) n

continuare, va 0i c*emat =iul 6cesta din E!it (% 8s , ) şi Se va sălălui în Aazaret, entru că Aazarinean Se va c*ema (<u! , I; t E, E)

Se va aria vremea ca El să lucreze e 0a/ă în miDlcul amenilr - i iată căva 0i trimis în!er înaintea 0e/ei ui, entru a !ăti calea ui, i tt Israilul va auzi

!lasul celui ce stri!ă în ustie$ ăti/i calea <mnului, drete 0ace/i cărările ui (6s 4G, ; al , ) <uă aceea va veni e neatetate i <mnul însui, e&are îl căutăm, i în!erul le!ăm#ntului, e &are îl vim. i va di*ni asura ui

<u*ul <mnului (% 6s ,E), !espre Care =l %a !a mai apoi mărturie, zic"n!:

<u*ul <mnului este Mine$ entru aceea M-a uns e Mine bine a vesti săracilr... a rvădui anul <mnului cel binerimit (6s *, -E)

&elr ce stau în întuneric i în umbra mr/ii, lumina rvăduirii ui lestrălucete entru înt#ia dată în alileea, în Durul Irdanului i al Mării ibe-riadei, în *tarele lui Javuln i Ae0tali (t 4, )

După aceea, trei ani i Dumătate (% Dan F), binevestind, va tămădui tate 0elurilede bli, îi va vindeca e cei zdrbi/i cu inima, va rvădui rbilr slbzire i

celr rbi vedere (% 6s *, ) 6tunci se vr desc*ide c*ii rbilr, i urec*ilesurzilr vr auzi. 6tunci va sări c*iul ca cerbul, i limede va 0i limba !#n!avilr (6s I, I-*) Se vr întări m#inile slabe i !enunc*ii slăbăn!i/i (% 6sI, ) El trestia 0r#ntă nu va zdrbi, i inul ce 0ume!ă nu-l va stin!e, ci entrur#vna slavei numelui lui <umnezeu va m#nca su0letul ui (% 6s 4E, )

In deert, ttui, va tinde El m#inile Sale tată ziua către rul cel neascultătr i îmtrivă !răitr, care umblă nu e calea adevărată, ci duă

ăcatele sale (6s *I, E) După aceea, lu#nd aminte la îndemnul cel rrcesc, sevr bucura 0iicele Sinului i vr stri!a rvăduind 0iicele Ierusalimului,

văz#nd e îmăratul lr venind bl#nd i călare e asin (% 3a& F, F) .i din !ura runcilr i a celr ce su! I se va săv#ri laudă (/s >, ) Dar îmăra/ii ăm#ntului i căeteniile se vr aduna asura <mnului i asura ristsului ui (% /s E, ) %nul dintre cei ce măn#ncă cu El #ine va mări asura ui vicleu! (% /s 4G, F) i îl va vinde cu treizeci de ar!in/i, re/ul &elui re/uit (%3a& , E) 7tunci, %ră#maşii 0ui %or spune şi cei ce p"n!esc su1letul 0ui se %or

218



s1ătui mpreună, zic"n!: <umnezeu -a ărăsit, !ni/i- i- rinde/i e El, cănu este cel ce izbăvete (/s JG, -E)

6a va 0i luat 8ăstrul, i se vr risii ile turmei. El va rivi de-a dreata, i nuva 0i cine să îl cunască (% /s 4, I) Se vr scula martri mincini i va

min/i str#mbătatea eii (% /s E*, >)

Dar =l nu %a !esc&i!e gura $a; ca aie la Dun!*iere Se va duce i ca un miel 0ară de !las înaintea celui care îl tunde, aa nu-i va desc*ide !ura Sa (% 6s I,J) ră#maşii %or scr"şni !in !inţi asupra 0ui, iar El nu Se va îmtrivi, nici nu va

!răi îmtrivă. Satele Său îl va da sre bătăi i 0ălcile Sale sre ălmuiri (% 6sIG, I) 8rin lemn va 0i dat mr/ii (% 6er , F), vr săa m#inile ui i

iciarele ui, vr număra tate asele ui; îi vr îmăr/i *ainele ui lrui i entru cămaa ui vr arunca sr/ii (% /s E, >-EG) îi vr da să măn#nce 0ierei în setea ui îl vr adăa cu /et (% /s *>, EI) Toţi cei ce l %or %e!ea +6 %or

2at#ocori şi, clătin"n! !in cap, %or grăi cu 2uzele: AădăDduit-a sre <mnul,izbăvească- e <#nsul, m#ntuiască-, că- viete e El (/s EE, J->)

7st1el, rists Stă#nitrul, S0#ntul s0in/ilr, va muri (% Dan F, E*) Au va 0i s0ăr#mat însă nici un s din El, dei casta ui va 0i îmunsă (% leş E, 4*;

Num F, ; 3a& E, G) Iar su0letul ui nu va 0i lăsat în iad i truul ui nu vavedea stricăciune (% /s I, G) 6 treia zi va învia i Se va arăta viu înainteatuturr (% 8s *, E) %nde /i-e, marte, bldul' %nde /i-e, iadule, biruin/a' V8s, 4)

7st1el, Domnul pe păm"nt $e %a arăta şi cu oamenii %a petrece După aceea, $e %antoarce ntru nălţime: Suitu-S-a <mnul întru stri!are, <mnul în !las detr#mbi/ă (/s 4*, I) "idica-vr căeteniile r/ile lr, i ridicate vr 0i r/ilecele venice, i va intra îmăratul slavei (/s E, J-F) .i a zis, n cele !in urmă,Domnul Domnului: Kezi de-a dreata Mea, #nă ce vi une e vrăDmaii ăi aternut iciarelr ale4 (/s GF, )

7ici %om nc&eia culegerea !e prorocii, !eşi lucrarea "ntuitorului Hristos nu s-anc&eiat aici, !eşi luminările proroceşti se ntin! p"nă la s1"rşitul %eacurilor

6t#t de limede i amănun/it au văzut mai înainte S0in/ii lui <umnezeu tatăcalea e care avea să străbată e ăm#nt <mnul în răstimul etrecerii salede treizeci i trei de ani în ea>

Tocmai cu aceste g"n!uri să %ă n!eletniciţi acum, ca să %ă &răniţi şi să %ă ncălziţi prin aceasta cre!inţa !rorociile sunt oglin'ă a Evangheliei# iar Evanghelia este

219



pentru prorocii trupul chipului care se ve'e 5n ele8 C&ipul !in oglin!ă ncă mai poate 1i 2ănuit: @oare nu e %reo nălucireL - nsă c"n! este pipăit trupul care stănaintea ei, atunci corespon!enţa !intre c&ip şi trup naşte con%ingerea neclintită !ea!e%ărul cunoscut .i iată !e ce prezicerile proroceşti sunt cu a!e%ărat 1ăclie celuminează n loc ntunecos Nu se poate spune că ele sunt o2scure =le au oanumită ascunzime, !ar sunt limpezi şi !ătătoare !e nţelegere ntr-o săm"nţă, ceicare se pricep %ă! tot ar2orele: la vederea 8runcului Iisus, t/i cei ce îi ascu/iseră vederea min/ii rin lumina rrcească -au riceut îndată în El e

<mnul.

6a au 0st Ja*aria, Simen, 6na 8rrci/a, 8reas0#nta Aăscătare de <umnezeu i t/i cei care atetau izbăvirea. Necre!inţa c"tor%a nu micşorează puterea şi nsemnătatea prezicerilor pregătitoare pentru arătarea Domnului Necre!inţa %ine nu !e la nea#unsul puterii cu%"ntului, ci !e la aceea că su1letele

erau grosolane şi trupeşti 7cum ca şi atunci, pricina necre!inţei e una singură:cu1un!area n trup şi !eprin!erea !e a pri%i lucrurile trupeşte &#t de limedeluminează lumina lui rists> 6ar ei nu o %ă! Cine se scu1un!ă a!"nc n apă, care

pe !easupra e tul2ure, cum %a %e!ea soarele, c&iar !acă acesta ar lumina cu luminacea mai strălucitoare Tocmai !e aceea, oricine ai 1i tu, cela ce cauţi a!e%ărul, ieşi!in această @apăL tul2ure şi %ei %e!ea lumina care l luminează pe tot omul ce %inen lume 7min

220



Sfntul +eofan Căvortul $ +lcuiri 'in Sfnta Scriptură NaştereaDomnului

SBal 4, 4-J; t E, -E

Slavă Lie# Doamne J

+n!elung am aşteptat luminatele zile ale Naşterii lui Hristos: să ne 2ucurăm, !ar,acum şi să ne %eselim $1"nta 9iserică tocmai pentru a spori %eselia noastră !eacum a r"n!uit post naintea acestor zile, o oarecare str"mtorare, ca trec"n! prin ea,să ne simţim pe urmă ca unii care scapă la li2ertate

8ricum, ea nu %rea !e 1el să ne lăsăm acum n %oia !ezmier!ării simţurilor şi a!es1ătărilor trupeşti De %reme ce aceste zile sunt numite !in moşi-strămoşi s%iatOi$#a se numesc n limba rusă !ilele dintre Na#terea #i Bote!ul omnului; otraducere aproGimatiă ar fi !ile sfinţiteF H n. tr.O , se cere ca nsăşi %eselia noastră!in acest răstimp să 1ie s1"ntă, aşa cum =l e s1"nt; şi pentru ca cel ce se %eseleşte sănu uite aceasta, Biserica a us în !urile nastre scurtă c#ntare sre slava lui

rists &are Se nate, c#ntare care tlete truul i înal/ă du*ul, arăt#ndu-i îndeletniciri trivite cu măre/ia acestr zile$ Hristos Se naşte# slăvi;i$>? şicelelalte Slăvi/i-, dar, e rists; i slăvi/i- în aa 0el ca rin aceastăslavslvie să se îndulcească su0letul i inima i ast0el să se stin!ă imbldul sre

ricare alt lucru i îndeletnicire care 0ă!ăduiete vre des0ătare arecare.

Slăvi;i$> pe Hristos J 6ceasta nu înseamnă să alcătui/i lun!i c#ntări de laudă încinstea lui rists, nu, ci trebuie ca, !#ndindu-vă la naterea lui rists

M#ntuitrul, să stri!a/i 0ără vce, din ad#ncul su0letului$ Slavă ?ie, <amne,că S-a născut rists >F i e de-aDuns; aceasta va 0i c#ntare lină a inimii, carestrăbate ttui cerurile i aDun!e la însui <umnezeu.

221



7!uceţi-%ă aminte ce a 1ăcut Domnul pentru noi şi %eţi găsi că acest strigăt e pe!eplin n!reptăţit Ca să putem 1ace asta mai uşor, să luăm următoarele pil'e

MMM%nui m înc*is în temni/ă i 0erecat în lan/uri, îmăratul i-a 0ă!ăduit libertatea. 6teată întemni/atul zi, ateată duă, ateată luni i ani. Au vede îm- linirea 0ă!ăduin/ei, însă nu-i ierde nădeDdea, av#nd încredere în cuv#ntul îmăratului. n cele din urmă, înce să aară semne că va 0i slbzit cur#nd,cur#nd; luarea aminte i se încrdează; aude zarva veselă a celr ce se arie$iată că zăvarele cad i intră izbăvitrulQ Slavă ?ie, <amne >F, stri!ă 0ără săvrea întemni/atul. 6 venit s0#ritul întemni/ării mele, în cur#nd vi vedealumina lui <umnezeu>F

MMM

8 altă pil!ă: un blnav acerit de răni, cu tate mădularele slăbăn!ite, aîncercat tate dctriile i a sc*imbat mul/i dctri; răbdarea lui este eterminate i este !ata să cadă într- amărăciune deznădăDduită. I se sune$ Mai este un dctr, 0arte iscusit, care e t/i îi vindecă i tcmai de bli cum e a ta;l-am ru!at ni să vină i la tine, iar el a 0ă!ăduit că va veniF. Blnavul crede,

rinde nădeDde i ateată îmlinirea 0ă!ăduin/eiQ rece un ceas, trec duă,trece mai multă vreme, nelinitea încee să îi macine iar su0letul. Sre seară, searie cinevaQ intrăQ uile se desc*id i intră cel dritQ Slavă ?ie,

<amne>F, stri!ă blnavul.

MMM i încă ildă$ aare un nr de 0urtună; întunericul se lasă este ăm#nt;trăsnetul cutremură temeliile mun/ilr i 0ul!erele străbat cerul de la un ca laaltul; t/i sunt curini de !rază, ca i cum ar 0i venit s0#ritul lumii. <ar ai,c#nd 0urtuna trece i cerul se limezete, t/i sun, răsu0l#nd uura/i$ Slavă?ie, <amne>F.

&erceta/i aceste ilde i ve/i vedea că ele curind tată istria neamului menesc.

Norul 'e furtună al m"niei lui Dumnezeu plutea !easupra noastră şi a %enitDomnul-+mpăciuitorul şi a alungat acest norEram acoperi;i cu rănile păcatelor şi patimilor a %enit Doctorulsu1letelor şi ne-a tămă!uitKEram 5n lan;urile ro0iei a %enit 6z2ă%itorul şi a rupt legăturile noastre

222



nimic; !ar !acă nu cine ştie, poate că Domnul ne %a trimite iarăşi asemenean%ăţători, ca să ne a!ucă n simţiri şi să ne pună pe !rumul spre n!reptare

7ceasta este legea !reptăţii lui Dumnezeu: %in!ecă !e păcat prin lucrul care-latrage pe om către păcat 7cestea nu sunt %or2e goale, ci un 1apt ntărit !e glasul9isericii $ă ştiţi, !reptmăritorilor, că Dumnezeu nu $e lasă 2at#ocorit; şi ştiin!aceasta, %eseliţi-%ă şi %ă 2ucuraţi cu 1rică n aceste zile

$1inţiţi praznicul luminat cu 1apte, n!eletniciri şi %eselii s1inte, aşa nc"t lumea, pri%in! la noi, să spună: 0a ei sunt Wzilele s1inţiteX, nu cine ştie ce %eseliine2uneşti !e necu%ioşi şi !es1r"naţi, care nu ştiu !e DumnezeuA

224



Sfntul +eofan Căvortul &uvnt 5n a 'oua zi a praznicului NaşteriiDomnului

&um să- înt#minăm în c*i vrednic e <mnul ce S-a născut'

mpreună cu păstorii - prin dorinţa de mântuire,mpreună cu Iosif #i cu Născătoarea de umne!eu - prin elaioasa odi&năn 7l,mpreună cu magii - mergând cu plăcere n urma 8ui,mpreună cu ngerii - slaosloindu-8 cu recuno#tinţă.

Dintre toate spusele prin care este zugră%ită Naşterea lui Hristos şi legătura noastrăcu Cel născut, cel mai aproape !e noi, surorilor, sunt cu%intele următoare: ristsdin ceruri, înt#mina/i- (c"ntarea a Canonului Naşterii) rists Se !arădin cer, iei/i-I în înt#minare> or2esc ast1el cu trimitere la pil!a celor zece1ecioare, pentru că şi acolo s-a 1ăcut glas n miez !e noapte: Iată, Mirele vine,iei/i în înt#minarea ui> (t EI, *) <esebirea stă în aceea că acl vine ca

Rudecătr, iar aici ca M#ntuitr. 6cl, cum le-a !ăsit e 0eciare, aa a i

*tăr#t să răm#nă entru ttdeauna$ cele în/elete au rămas în/elete, iar celenebune au rămas nebune, 0ără să mai aibă utin/a de a-i îndreta sarta. 8ec#nd aici nu este aa, ci c*iar dacă se vr arăta unii nebuni în ceasul înt#minării, mai este încă vreme să se 0acă în/ele/i, duă cum i cei în/ele/i nu sunt în a0ara rimeDdiei de a nimeri în r#ndul celr nebune. Cu at"t mai mare

pre%e!ere tre2uie să a1lăm cum să-0 nt"mpinăm n c&ip %re!nic pe Domnul Ce $-

225



a născut, Care pentru oameni şi pentru a noastră m"ntuire $-a pogor"t !in cer, şicum să mplinim ceea ce am a1lat

C"n! ntr-o ţară merge %estea că %ine mpăratul, toţi locuitorii acelei ţări se pun nmişcare şi ncep să se pregătească plini !e gri#ă ca să- primească pe mpărat

precum se cu%ine: repară străzile, mpo!o2esc casele, pun la %e!ere tot ce au mai 2un, ca să le arate at"t mpăratului, c"t şi celorlalţi, că se a1lă n mpre#urărineo2işnuite 0a 1el şi la noi De multă %reme am nceput să ne pregătim pentru

praznic: c&iliile sunt curăţite, lucrul a 1ost lăsat !eoparte, au 1ost cusute &aine noi şi pentru masă a 1ost pregătit c"te ce%a n plus, aşa nc"t şi ai casei, şi străinii %ă! căla noi e praznic 7şa!ar, pentru aparenţe s-a 1ăcut totul - dar se va mul/umi, are,cu aceasta <mnul &e S-a născut' 8entru ni aaren/ele acestea ate că nici nu sunt de riss, însă <mnul nu are nevie de ele. %ita/i-vă cum S-a născut

El> In eteră 8runc în0ăat, culcat în iesle (0c E, E) Toată sla%a e nlăuntru

9una aşezare lăuntrică a !u&ului %a 1i şi nt"mpinare !upă %re!nicie a 0ui, Care $e pogoară !in ceruri

!rivi;i la icoana Naşterii lui HristosJ 7aica lui Dumnezeu şi Dreptul Iosif sunt 5n genunchi 5ntre ei este !runcul &el mai 5nainte 'e veci 5n Fur sunt păstoriisau magii8 chii tuturor sunt a;inti;i spre El# 5n El se topesc to;i şi 5n El seo'ihnesc8 7şa să %ă aşezaţi lăuntric şi %oi 6nt"mpinaţi-0 pe Domnul mpreună cu

păstorii prin !orinţa !e m"ntuire, mpreună cu 6osi1 şi cu aica Domnului prine%la%ioasa o!i&nire n =l, mpreună cu ngerii prin sla%oslo%irea 0ui cu

recunoştinţă 7şa@ine 7ntuitorul şi a'uce mntuirea8 6rinde/i, deci, în vi înivă drin/a dem#ntuire. 7ţi intrat n mănăstire tocmai !in această !orinţă, nsă lungimea %remiiscurse, ncepăturile reuşitelor sau, poate, şi alte lucruri puteau să o slă2ească sauc&iar să o stingă cu totul 6ngri#iţi-%ă acum să aţ"ţaţi mai puternic 1ocul acesta n%oi nnoiţi g"n!ul că suntem str"mtoraţi !in toate părţile: !e lucrurile noastre

păcătoase, !e patimi şi !e legăturile lumeşti, !e %ră#maşul nostru cel !intru nceput;a!ăugaţi la el şi un alt g"n!: că 5n afara lui Hristos Domnul# &elui ce S$a născut#nu este alt nume su0 cer 5ntru care să ne putem mntui8 .i !u&ul %ostru %a

năzui spre Domnul precum cer2ul spre iz%oarele apelor Tocmai asta %a nsemna că%eţi ieşi n nt"mpinarea Domnului şi că l %eţi nt"mpina cu !or, cum păm"ntulnsetat nt"mpină ploaia

@ine 7ntuitorul# şi a'uce mntuirea8 /rimiţi, !eci, !in toată inima aceastăntocmire a m"ntuirii, pe care o a!uce =l pe păm"nt, n toată plinătatea şi n toateamănuntele ei, 1ără a re1uza nimic şi 1ără a t"lcui str"m2 nimic 7ţi şi purces !e#a la

226



lucrarea n!eplinirii celei mai cu !e-amănuntul a tot ce 1ace tre2uinţă sprem"ntuire Nu %ă lăsaţi Cu toată lipsa !e limpezime a semnului ceresc, magii s-ausculat n!ată şi au mers să-0 caute pe Cel arătat, şi 0-au a1lat Nu %ă %a amăgi nici

pe %oi nă!e#!ea, n po1i!a 1aptului că poate nu %e!eţi reuşitele cele n%e!erate alecăutării %oastre

Ca veni vremea i ve/i vedea rdul$ însăi m#ntuirea strălucind în inima vastră. Aumai să nu întarce/i satele nici unei runci evan!*elice.7ceastă primire cu inima a ntregii %oi a lui Hristos "ntuitorul, care &otărniceştecalea m"ntuirii, %a 1i acelaşi lucru ca m2răţişarea la prima nt"lnire cu cel !orit -!upă cum, !impotri%ă, lepă!area !e ea ne 1ace asemănători celor !espre care s-ascris: întru ale Sale a venit, i ai Săi nu -au rimit (6n , )

@ine 7ntuitorul şi a'uce mntuirea $ 7ntuitorul atotputernic şi atot'orit80iniştiţi-%ă, !eci, cu pri%ire la m"ntuirea %oastră n =l, şi numai n =l Nu căutaţi penimeni altul: totul este la =l, şi tot ce este la =l este şi al %ostru .i mintea, şi

puterea, şi 2ucuria, şi 1rumuseţea, şi o!i&na, totul este pregătit pentru %oi, numai să%ă lipiţi !e =l cu toată năzuinţa !u&ului %ostru După cum /reacurata 5ecioară !eDumnezeu Născătoare punea n inima sa toate cu%intele, aşa să le puneţi n inima%oastră şi %oi, şi să cre!eţi 1ară clintire că totul, p"nă la o iotă, %a 1i precum estescris

ine "ntuitorul şi a!uce m"ntuirea, care e pregătită pentru %oi, care s-a !o%e!it puternică prin nenumărata mulţime a celor m"ntuiţi, care sunt !e#a proslă%iţi nceruri /roslă%iţi, !eci, 2ogăţiei n!urărilor şi pogorăm"ntului lui Dumnezeu Daţi-6

sla%ă Domnului cu recunoştinţă şi pentru că nu a părăsit neamul nostru, ci i-antocmit c&ip minunat !e m"ntuire, şi pentru că tocmai !e noi a apropiat aceastăm"ntuire şi ne-a arătat pil!e !e oameni m"ntuiţi spre a st"rni spre m"ntuire !u&ulnostru ngerii 6-au !at sla%ă cu glas mare lui Dumnezeu ncă !e la nceputulntocmirii m"ntuirii Cu ce guri tre2uie să-0 proslă%im pe Domnul noi, %ăz"n! căse să%"rşesc at"tea lucruri minunate spre m"ntuirea noastră

6ată, aşa să 0ace/i din inima vastră iesle <mnului &are S-a născut i s-încnDura/i cu aceste aezări su0leteti s0in/ite$ cu drin/a de m#ntuire, cu

rimirea lucrătare a între!ii r#nduieli a m#ntuirii, cu di*nirea în <mnul i

cu slavslvirea ui lină de recuntin/ă. 7sta %a !a cea mai naltă n!eletnicire!u&ului %ostru n timpul acestor zile, %a s1inţi praznicele %oastre şi %ă %a !atoto!ată putinţa !e a mplini cu cea mai mare amănunţime ceea ce se cuprin!e nc"ntarea: Hristos 'in ceruri# 5ntmpina;i$>7min

227



Sfntul +eofan Căvortul $ 7ntuitorul vine şi a'uce mntuirea# 5ncălzi;i$văsufletele cu 'orin;a 'e mntuireJ

Dintre toate n%ăţăturile care !escriu n mo! strălucitor Naşterea lui Hristos şirelaţia noastră cu Cel !e cur"n! născut, cea care ni se potri%eşte cel mai 2ine,

!ragi surori, este !escrisă n următoarele cu%inte: LHristos S%ine !in Ceruri,nt"mpinaţi-0L $pun aceste cu%inte pentru a le a!apta la pil!a celor zece 1ecioare,ntruc"t şi acolo o %oce s-a auzit la miezul nopţii: L6ată, irele %ine, ieşiţi să-0nt"mpinaţiL $ingura !i1erenţă este că acolo %ine <u!ecătorul şi aici %ine"ntuitorul 7colo le-a găsit pe 1ecioare n 1elul n care erau şi le-a &otăr"t soartă

pentru tot!eauna: cele nţelepte au rămas nţelepte, iar cel ne2une, ne2une; acolonu au mai a%ut nici un prile# !e a li se sc&im2a soarta Dar aici nu este la 1el: !acăunele !intre 1ecioare s-au arătat ne2une la %remea %enirii $ale, mai este ncă timp

pentru ele să !e%ină nţelepte: şi, n acelaşi timp, cele nţelepte sunt ncă n prime#!ia !e a !e%eni ne2une De aceea tre2uie să 1im cu mare 2ăgare !e seamă şi

să ne pregătim să-0 nt"mpinăm cu %re!nicie pe Nou-Născutul Domn, Care !e!ragul nostru, al oamenilor şi pentru m"ntuirea noastră a %enit !in Ceruri

C"n! ntr-un ţinut se răsp"n!eşte %estea că %ine regele, atunci toţi locuitorii aceluiţinut ncep să se nsu1leţească şi se pregătesc cu gri#ă pentru a-l primi cu %re!nicie

pe rege 5ac or!ine pe străzi, şi n1rumuseţează casele, scot la %e!ere cele mai 2une lucruri pe care le au, nc"t regele şi toţi ceilalţi să %a!ă că sunt n %reme !e

228



săr2ătoare 0a 1el este şi cu noi +ncepem !e mai nainte să ne pregătim pentru o zi!e săr2ătoare: 1acem curat n c&ilii, lăsăm !e-o parte tre2urile o2işnuite, suntcusute %eşminte noi şi pentru masă pregătim ce%a nou şi !eose2it, ast1el nc"t să 1iee%i!ent, at"t pentru noi nşine, c"t şi pentru pelerini, că este o zi !e săr2ătoare De!ragul aparenţelor totul este pregătit +nsă, +l mulţumeşte aceasta pe Domnul care$-a născut

/entru noi, aceste pregătiri !e săr2ătoare pot să nu 1ie !e prisos, nsă Domnul nuare ne%oie !e ele /ri%iţi cum $-a născut =l /runcul-Dumnezeu $-a născut ntr-o

peşteră, a 1ost n1ăşat şi aşezat ntr-o iesle Toată sla%a era ascunsă n sinea 0ui+nmuierea inimii ne %a n%re!nici să +l nt"mpinăm pe Cel care %ine !in Ceruri/ri%iţi icoana Naşterii Domnului aica Domnului şi !reptul 6osi1 sunt n genunc&icu /runcul cel %eşnic ntre ei /ăstorii şi magii sunt a!unaţi n #ur 8c&ii tuturor sunt 1iaţi asupra 0ui - n =l toţi se pier! şi n =l toţi se o!i&nesc +ntr-un asemenea

1el să %ă mpo!o2iţi şi %oi lăuntrul %ostru

+mpreună cu păstorii, să-0 nt"mpinăm pe Domnul cu !orinţa !e m"ntuire Cu 6osi1 şi cu Născătoarea !e Dumnezeu să-0 nt"mpinăm cu cu%ioasă tăcere; cu magii săurmăm !e 2ună%oie paşii $ăi, cu ngerii $ă-0 slă%im n c"ntări !e lau!ă

"ntuitorul %ine şi a!uce m"ntuirea, ncălziţi-%ă su1letele cu !orinţa !e m"ntuireBră2iţi-%ă acum cu mai multă s"rguinţă să reaprin!eţi n %oi această !orinţăeamintiţi-%ă !e atacurile care %in !in toate părţile: !e la 1aptele noastre păcătoase,

!e la patimi şi o2iceiuri rele, !e la %ră#maşul m"ntuirii noastre 7!ăugaţi la aceastaun alt g"n!: că aparţinem Nou-Născutului Domn Hristos, că nu eistă nici un altnume n Ceruri prin care să ne putem !o2"n!i m"ntuirea .i !upă aceea su1letulnostru +l %a căuta pe Domnul, precum cer2ul nsetează !upă iz%oarele apelor7ceasta nseamnă că %eţi ieşi să-0 nt"mpinaţi pe Domnul, şi +l %eţi primi cu %oie

2ună, precum păm"ntul nsetat primeşte ploaia "ntuitorul %ine şi a!uce !arulm"ntuirii /rimiţi cu toată inima %oastră acest !ar al 0ui, statornicirea m"ntuirii pe

păm"nt; şi primiţi-l n toată plinătatea lui, nenlătur"n! nimic şi necăut"n! nici un1el !e #usti1icări 7ţi nceput !e#a lucrarea !e mplinire cu asprime a tot ceea ce estenecesar pentru m"ntuire Nu slă2iţi n acestea agii, n ciu!a lipsei !e limpezime

a semnului !in ceruri, s-au ri!icat n!ată şi au mers să-0 caute pe Cel arătat şi 0-augăsit

Nici nă!e#!ea %oastră nu %a 1i nşelată, cu toate că este posi2il să nu a%eţi reuşite%ă!ite n căutarea %oastră a %eni timpul ca %oi să %e!eţi şi ro!ul - m"ntuireansăşi, lumin"n! n inimile %oastre Numai să nu re1uzaţi nici unul !intren!emnurile =%ang&eliei 7ceastă !eplină acceptare !in toată inima a %oii

229



"ntuitorului Hristos, cu care calea către m"ntuire se i!enti1ică, %a 1i asemeneam2răţişărilor primei nt"lniri cu Cel !orit /e !e altă parte, respingerea ei ne %a1ace asemenea celor !espre care s-a scris: +ntru ale $ale a %enit, şi ai $ăi nu 0-au

primit (6oan , )

"ntuitorul %ine şi a!uce m"ntuirea - "ntuitorul cel atotputernic şi mult !orit5iţi ncrezătoare n legătură cu m"ntuirea %oastră prin =l şi numai prin =l Nucăutaţi nimic altce%a =l are totul şi tot ceea ce are =l este şi al %ostru - at"t minte,c"t şi putere, şi 2ucurie, şi 1rumuseţe şi pace; toate sunt pregătite pentru %oi, numaisă %ă alipiţi !e =l cu toată ncor!area %oastră su1letească /recum /reacurata

Născătoare !e Dumnezeu păstra ca pe o comoară toate cu%intele 0ui n inima ei şi%oi să le păstraţi n inimile %oastre şi să cre!eţi 1ără nici o n!oială că totul %a 1i aşacum este scris, p"nă la ultima literă

"ntuitorul %ine şi a!uce m"ntuirea, care a 1ost mărturisită !e nenumăratelemulţimi ale celor m"ntuiţi şi slă%iţi !in Ceruri

7!uceţi acum sla%ă 2ogăţiei !e !aruri şi 2ună%oinţei lui Dumnezeu $lă%iţi-0 peDomnul n c"ntări !e lau!ă că nu a părăsit neamul nostru omenesc şi că ne-a!esc&is nouă minunata cale a m"ntuirii şi ne-a a!us-o aproape, !"n!u-ne pil!ă pecei care s-au m"ntuit, pentru a ne nsu1leţi !u&ul către m"ntuire +ngerii +l lău!aucu glas mare pe Dumnezeu n timp ce calea m"ntuirii tocmai ncepea Cu c"t maimult ar tre2ui să-0 lău!ăm noi pe Dumnezeu, %ăz"n! cu oc&ii noştri mplinite at"t

!e multe 1apte minunate pentru m"ntuirea noastră /rin urmare, c"ntaţi-6 nencetat:$la%ă ntru cei !e sus lui Dumnezeu

7şa!ar, 1aceţi !in inimile %oastre iesle pentru Nou-Născutul Domn şi ncon#uraţi-ocu !ispoziţii lăuntrice s1inte - !orinţa pentru m"ntuire, o nsuşire corectă a ntregiiiconomii a m"ntuirii noastre, pacea ntru Domnul şi o !oologie plină !erecunoştinţă către =l7ceasta să 1ie cea mai naltă preocupare a su1letelor %oastre naceste zile; ea %ă %a s1inţi zilele !e săr2ătoare şi n acelaşi timp %ă %a ngă!ui sămpliniţi ntocmai cu%intele c"ntării: Hristos S%ine !in Ceruri, nt"mpinaţi-07min

$ doua !i după Na#terea omnului,1>:2, Mănăstirea de călugăriţe 6ambo

(S0#ntul e0an Jăvr#tul, "#vna du*vnicească. Scrisri către mna*i, Editura S*ia, . 13+-13)

230



Sfntul Grigorie 'e Nazianz (+eologul) &uvnt la Naşterea Domnului

+n cu%"ntul său la Naşterea Domnului !in anul >G, $1"ntul Brigorie !e Nazianz nearată că tre2uie să prăznuim !umnezeieşte, nu lumeşte, ci supralumeşte, nu pe alenoastre, ci pe cele ale $tăp"nului $ă ne atingem inimile prin pre!ica aceasta !espre6conomie, plină !e trăirea !u&o%nicească ar!entă a Cu%"ntătorului !e Dumnezeu,

pregătin! locaş curat n noi pentru Naşterea "ntuitorului

rists se nate, slăvi/i-> rists din ceruri, înt#mina/i-> rists e ăm#nt, înăl/a/i-vă> &#nta/i <mnului tt ăm#ntul>F .i ca să spun !ouă lucruri!eo!ată, cerurile să se %eselească şi păm"ntul să se 2ucure pentru Cel ceresc şiacum păm"ntesc

5ristos este acum n trup< eseliţi-ă de aceasta, cu cutremur #i cu bucurie4una, din pricina păcatului, alta, din pricina năde*dii.

5ristos este acum din =ecioară< =emeilor, faceţi-ă ca fecioarele, ca să ă faceţi #i oi maici ale lui 5ristos<

231



&ine nu se înc*ină acum &elui care a 0st de la înceut i cine nu mărete e&el care Se nate acum'

+ncă o !ată ntunericul se risipeşte, ncă o !ată lumina se n1iinţează +ncă o !ată=giptul se pe!epseşte cu ntuneric şi ncă o !ată 6sraelul este călăuzit prin st"lp !elumină /oporul care şa!e n ntunericul necunoştinţei, să %a!ă lumina cea mare acunoştinţei Ce a 1ost %ec&i a trecut; iată, toate sunt noi 0itera !ă n!ărăt, spiritul

2iruieşte ?m2rele trec gră2ite, 7!e%ărul păşeşte n lume el&ise!ecii sunt acumlaolaltă; Cel născut 1ără !e maică, $e 1ace acum 1ără tată: 1ără !e maică !upă ceeace era =l mai nainte, iar 1ără !e tată !upă ceea ce a 1ost =l mai pe urmă $erăstoarnă legi ale 1irii Tre2uie să se mplinească lumea !e sus Hristos ne

porunceşte, să nu ne mpotri%im KCi, neamurile tate, lesni/i din alme8salmul 3T; Kcăci runc ni S-a născut =iul i ni S-a dat nuă, a căruiastă#nire stă e umărul ui, căci se ridică dată cu crucea i numele ui este

c*emat în!er al S0#ntului cel MareF Isaia 9,5T, a!ică al Tatălui $ă strige 6oan:@ăti/i calea <mnuluiF Matei +,+T, iar eu am să %estesc cu glas mare putereaacestei zile: &el neiăit Se iăie; &el mai resus de tru Se încee; =iul lui

<umnezeu Se 0ace =iu al mului, Iisus rists ieri i azi i în veci> (K)

$ăr2ătoarea noastră !e azi este 7rătarea lui Dumnezeu sau ziua Naşterii 0ui,1iin!că se spune şi ntr-un 1el şi ntr-altul, pun"n!u-se !ouă !enumiri unuia şiaceluiaşi lucru &ăci rin natere S-a arătat <umnezeu amenilr , =l Care eistăşi !e-a pururi eistă !in Cel !e-a pururi, mai presus !e cauză şi !e minte, 1iin!că

nu eistă %reo minte mai presus !e Cu%"ntul, iar acum El S-a născut entru ni,ca ast0el &el &are ne-a dat via/a să ne dea acum i 0ericirea şi, mai ales că, pentrucă alunecaserăm !e la 1ericire !in cauza răutăţii, să ne-o re!ea prin ntruparea $a

Numele săr2ătorii este, !eci, 7rătarea lui Dumnezeu, pentru aceea că $-a arătat, iar cel !e Naştere, pentru aceea că $-a născut

7ceasta ne este prăznuirea !e acum şi aceasta săr2ătorim: %enirea lui Hristos laoameni, ca, prin aceasta, să ne !ucem noi la Dumnezeu, sau ca să ne ntoarcem la=l, căci aşa este mai potri%it să spunem, că, o!ată ce am murit prin 7!am, să ne1acem !in nou %ii n Hristos, cu =l şi născ"n!u-ne şi răstignin!u-ne şi ngrop"n!u-

ne şi n%iin! Căci tre2uie să se petreacă n mine sc&im2area cea 2ună şi, aşa cum!in cele care erau mai 1ericite au %enit cele triste, tot aşa !in cele triste au %enitcele care sunt mai 1ericite, @căci unde s-a înmul/it ăcatul, acl a rissit *arul

"mani 5, 2:T şi, !acă gustarea aceea a !us la os"n!ă, cu at"t mai mult patimilelui Hristos la n!reptarea !in cre!inţă i sărbătrim aadar nu ca la un raznicmenesc, ci ca la unul dumnezeiesc; nu lumete, ci suralumete; nu e cele alenastre, ci e cele ale &elui al nstru sau, mai bine zis, ale Stă#nului; nu e

232



cele ale slăbiciunii, ci e cele ale tămăduirii; nu e cele ale crea/iei de la înceut,ci e cele ale crea/iei ni de acum.

.i cum ne %a 1i săr2ătoarea %ă nu ne punem g&irlande la intrările caselor; să nu facem &ore; să nu mpodobim stră!i; să nu dăm desfătare oc&iului; să nu ne desfătăm au!ul la sunet de flaut; să nu ne mbătăm mirosul cu parfumuri, cum fac femeile; să nu ne desfrânăm gustul, să nu dăm plăcere pipăitului, adică să nu facem pe oia acestor căi care

prile*uiesc răutatea #i care sunt u#i ale păcatului. %ă nu ne mole#im n &aina străe!ie #i care alunecă pe trup #i a cărei cea

mai mare podoabă este netrebnicia; nu cu străluciri #i pietre scumpe; nu cu licăriri de aur; nu cu amăgiri de farduri, care n#eală frumuseţea noastră firească #i care s-

au născocit mpotria oc&iului dumne!eiesc din noi; nu cu ospeţe #i cu beţii, care duc la paturi de desfrâu #i de nelegiuiri,

fiindcă de la năţătorii răi rele le sunt #i năţăturile sau, mai bine !is, din seminţele rele, rele sunt #i roadele.

%ă nu ne facem parmalâcuri din frun!i#, clădind săla#e pentru desfătarea, laadăpost, a pântecului;

să nu socotim lucru de preţ mirosul aromat al inurilor, mâncările gătite debucătari, scumpetea parfumurilor;

nici marea #i nici pământul să nu ne facă daruri din gunoaiele lor rânite denoi, căci a#a preţuiesc eu desfătarea;

să nu ne sârguim să ne ntrecem ntre noi n necumpătare, fiindcă tot ce prisose#te #i este peste neoie este necumpătare #i toate acestea n reme cealţii, făcuţi #i ei din unul #i acela#i lut #i din aceea#i plămadă cu noi, sunt

flămân!i #i n strâmtorări.

$ă le lăsăm !eci pe toate acestea păg"nilor şi 1asturilor lor şi săr2ătorilor păg"neşti,

lor care !enumesc !umnezei p"nă şi pe cei care se !es1ată !e mirosul #ert1elor şicare, 1ireşte, slu#esc !umnezeirii cu p"ntecele, 1ăc"n!u-se şi plăsmuitori răi şi

preoţi răi şi a!oratori răi !e !emoni răi Noi, nsă, care ne nc&inăm la Cu%"ntul,c&iar !acă ne %om !es1ăta şi noi n o măsură oarecare, să ne !es1ătăm n %or2iri!u&o%niceşti şi n legea !umnezeiască şi cu po%estiri prile#uite !e mpre#urări !ealtă natură, sau !in cele ale săr2ătorii !e 1aţă, că aşa, !es1ătarea să 1ie cu a!e%ărat anoastră, şi nu străină !e Cel Care ne-a c&emat să 1im laolaltă cu =l (K)

233



7şa!ar am să ncep !e aici 6ar cei care a%eţi plăcere !e asemenea lucruri, să %ăcurăţiţi la minte şi la cuget, !eoarece cu%"ntarea ne este !espre Dumnezeu şi, caatare, !umnezeiască, şi să plecaţi !e aici !upă ce %-aţi !es1ătat cu a!e%ărat !e celecare nu sunt za!arnice (K)

Dumnezeu a fost# este şi va fi 'e$a pururi sau, mai 2ine zis, este !e-a pururi,!eoarece %or2ele @a 1ostA şi @%a 1iA sunt secţiuni ale timpului nostru omenesc şi ale1irii mereu curgătoare, pe c"n! %or2a este !e-a pururiA a1irmă o !enumire pe care=l nsuşi .i-a !at-o c"n! a %or2it cu oise pe munte (K)

Dar 1iin!că 2unătăţii lui Dumnezeu nu-i a#ungea să se mişte numai n 1aţa propriilor ei pri%iri şi tre2uia ca 2inele să se re%erse şi să se răsp"n!ească, ca totmai multe să 1ie creaturile mpărtăşite !e 2ine1acere căci aceasta este 1irea

2unătăţii supreme atunci ea a cugetat mai nt"i puteri ngereşti şi cereşti şi

această cugetare a !e%enit 1aptă prin Cu%"ntul şi s-a !esă%"rşit prin Du&ul (K) .i,o!ată iz2utită creaţia primelor sale 1ăpturi, Dumnezeu cugetă o a !oua lume, ceamaterială şi %ăzută şi această lume este acest tot şi acest amestec !in cer şi !in

păm"nt şi !in cele !e la mi#loc, lume %re!nică !e lau!ă pentru 1irea cea 2ună a1iecărei părţi a ei, şi tot %re!nic !e lau!ă pentru armonia şi nţelegerea !intre toatecele ale ei, prin aceea că 1iecare lucru !in ea este n 2ună %ecinătate cu celălalt şicu toate, spre mplinirea unei singure lumi, ca să arate că poate să a!ucă laeistenţă nu numai o natură nru!ită cu cea a 0ui, ci şi una cu !esă%"rşire străină !e=l <earece înrudite cu <umnezeirea sunt numai naturile cu!etătare i

în/elese numai de minte, iar cu ttul străine de El cele a0late sub stă#nireasim/irii i tt mai dearte de acestea sunt cele cu ttul neînsu0le/ite i nemicate.(K)

7şa!ar mintea şi simţirea, at"t !e tare !eose2ite ntre ele, şe!eau acum 1iecare ntre propriile &otare şi purtau n s"nul lor măreţia Cu%"ntului creator, ca nişte lău!ătoritainici a măreţei 0ui opere şi ca nişte %eşnici crainici ai ei Dar nu eistă pe atunci%reun amestec !in aceste !ouă şi nici %reo unire a celor care prin 1irea lor erau

potri%nice ntre ele, amestec şi unire care ar 1i 1ost un semn !e o tot mai marenţelepciune şi 2ogăţie a 2unătăţii !umnezeieşti 6ceasta vr#nd deci să ne- arate

meterul &uv#nt i cu!et#nd El un amestec din am#nduă 0irile, din cea văzutăi din cea nevăzută, creează e m i, duă ce i-a luat truul din materia mai dinainte adusă de El la eGisten/ă, iar de la El un#ndu-i su0lare, lucru e carecuv#ntul Scriturii îl cunate de su0let ra/inal i de c*i al lui <umnezeu, îl aează e ăm#nt, ca e a dua lume mare în una mică, ca e un alt în!er,înc*inătr amestecat, rivitr al 0irii văzute i ini/iat în cea în/ele!ătare,îmărat al celr de e ăm#nt, îmără/it de sus, ăm#ntesc i ceresc, trecătr i

234



neieritr, văzut i în/ele!ătr, între măre/ie i smerenie, unul i acelai$ du* i carne, du* entru ar, carne entru m#ndrie, du*, ca să răm#ie i să mărească

e Bine0ăcătrul, carne, ca să su0ere i su0erind să-i aducă aminte i să seîn/ele/ească cu în0r#narea, atunci c#nd cu arindere r#vnete duă mărirea de

sine; vie/uitr aici Ds i care se mută retutindeni, i, ceea ce întrece taina,îndumnezeit rin înclinarea lui din 0ire duă <umnezeu. (K)

.i !upă ce mai nt"i a 1ost pe!epsit n 1elurite c&ipuri, pentru multele lui păcate,%lăstărite !e ră!ăcina răutăţii, !upă !i1erite pricini şi %remuri, prin cu%"nt, prinlege, prin pro1eţi, prin 2ine1aceri, prin ameninţări, prin plăgi, prin ape, prin 1ocuri,

prin răz2oaie, prin 2iruinţe, prin n1r"ngeri, prin semne !in cer, prin semne !in%ăz!u&, !in păm"nt, !in mare, prin sc&im2ări nenă!ă#!uite !e oameni, !e cetăţi, !eneamuri, lucruri prin care stră!ania era n scopul stri%irii răutăţii, la urmă !e tot sesimte ne%oie !e un leac mai mare, pentru 2olile !in ce n ce mai cumplite, pentru

măcelurile !intre oameni, pentru prea cur%ii, pentru #urăminte str"m2e, pentru!es1r"nări ntre 2ăr2at şi 2ăr2at, pentru nc&inare la i!oli şi pentru mutareanc&inării !e la 3i!itorul la 1ăpturi, răul cel mai !in urmă şi cel mai nt"i !intretoate

.i 1iin!că toate acestea necesită un a#utor mai mare, mai mare se şi !o2"n!eşte i aDutrul era însui &uv#ntul lui <umnezeu &el mai înainte de veci, &el nevăzut,&el necurins de minte, &el netruesc, nceutul &el din nceut, umină din

umină, izvrul vie/ii i al nemuririi, eGresia 0rumuse/ii c*iului ri!inal,

ecetea cea nemicată, c*iul cel nesc*imbat, *tarul i &uv#ntul atălui. =l%ine la propriul său c&ip şi poartă carne !in pricina cărnii şi se amestecă cu su1letulcugetător !in pricina su1letului meu, ca prin Cel asemenea să cureţe pe celasemenea şi se 1ace om ntru toate, a1ară !e păcat, zămislit !in 1ecioară curăţită mainainte !e către Du&ul şi la su1let şi la trup, !eoarece se cu%enea să 1ie cinstită şi1ecioria, păşin! n lume Dumnezeu cu 1irea omenească luată asupra-.i, una !in!ouă 1iri potri%nice, !in carne şi !in !u&, una n!umnezein!, iar alta n-!umnezein!u-se

8, ce mai neauzită mpreunare 8, ce minunată amestecare &eea ce este Se 0ace i

&el nezidit Se zidete i &el nemăr!init Se măr!inete, rin miDlcirea su0letului cu!etătr, care miDlcete între <umnezeu i !rsimea cărnii, i &el careîmb!ă/ete Se sărăcete, căci Se sărăcete cu carnea mea, ca să măîmb!ă/esc eu cu <umnezeul lui i &el lin Se !lete, căci Se !lete de slava

Sa entru u/in tim, ca să mă îmărtăească e mine de linătatea Sa. Care este 2ogăţia acestei 2unătăţi Ce taină este aceasta care s-a 1ăcut cu mine -am 1ăcut părtaş al c&ipului şi nu l-am păzit; $e 1ace părtaş al cărnii mele, ca să m"ntuiască şi

235



c&ipul şi să 1acă 1ără moarte şi carnea; 1ace cu noi o a !oua părtăşanie, mult maiminunată !ec"t cea !e la nceput, cu at"t mai mult cu c"t atunci a mpărtăşit omuluiceea ce era mai 2un, iar acum se 1ace părtaş =l nsuşi la ceea ce este mai rău şi1aptul acesta este mai !umnezeiesc !ec"t primul, pentru cei ce cugetă (K)

uţin mai pe urmă nsă eţi edea pe Iisus curăţindu-%e n Iordan, din pricina curăţirii mele, sau mai degrabă curăţând apele prin curăţenia 8ui, fiindcă el care ridică păcatul lumii nu aea trebuinţă de curăţire.ei edea #i cerurile desc&i!ându-se #i mărturisindu-8 u&ul cu are estenrudit, #i

+l ei edea #i ispitit #i biruind ispita #i slu*it de ngeri #i indecând toatăboala #i neputinţa #i niind morţii, a#a cum de folos ţi-ar fi să te nie!e #i

pe tine, mortul din pricina relei tale credinţe despre 7l. +l ei edea #i alungând demoni, uneori prin 7l nsu#i, alteori prin ucenicii

8ui, &rănind mii de oameni cu puţine pâini #i umblând cu picioarele pedeasupra mării #i trădat #i răstignit #i răstignind cu 7l #i păcatul meu.

+l ei edea adus ca un miel spre *ung&iere #i n acela#i timp #i *ertfitor ca preot, ngropându-%e ca om, #i după aceea nălţându-%e #i aând să ie cu propria 8ui slaă.

@, c#te rileDuri de răznuire sunt în 0iecare din tainele lui rists, taine al cărr sc este unul$ desăv#rirea i rezidirea i reîntarcerea mea la 6dam cel dint#i.

7cum, nsă, primeşte zămislirea şi saltă !e 2ucurie, !acă nu ca 6oan !in p"ntece,atunci ca Da%i!, la oprirea ta2ernacolului, şi cinstete înscrierea !ra/ie căreia ai

0st înscris în ceruri, i adră Aaterea !ra/ie căreia ai 0st dezle!at de le!ăturilenaterii>

&instete micul Betleem, care te-a readus în "ai> nc*ină-te în 0a/a ieslei, !ra/iecăreia, atunci c#nd erai 0ără de ra/iune, ai 0st *rănit de &uv#ntul> Cunoaştecum şi cunoaşte 2oul stăp"nul 6saia ţi-o porunceşte şi ca asinul iesleaDomnului său, 1ie că eşti !in cele curate !e su2 lege, care rumegă cu%"ntul şi sunt

potri%ite pentru #ert1ă, 1ie că eşti !intre cele ncă necurate şi oprit !e a 1i m"ncate şinengă!uit !e a 1i #ert1ite şi !in latura cea păg"nească 6lear!ă cu steaua i adudaruri cu ma!ii, aur, tăm#ie i smirnă, ca unui îmărat i ca unui <umnezeu i ca unui mrt din ricina ta> <Gl!ete cu ăstrii, c#ntă cu în!erii, dăn/uietecu ar*an!*elii>

236



.i 1ie praznic o2ştesc al puterilor cereşti şi al celor păm"nteşti, căci sunt ncre!inţatcă şi acelea se %eselesc şi săr2ătoresc astăzi mpreună cu noi, !acă sunt cu a!e%ăratiu2itoare !e oameni şi !e Dumnezeu (K)A

(S0#ntul ri!rie de Aazianz, aina M-a %ns (&uv#ntări), Ed. erald, Bucureti, 2::)

237



Sfntul @asile cel mare $ milia la Sfnta Naştere a lui Hristos

Naşterea lui Hristos cea 1amiliară, !int"i şi a 0ui proprie, cea a !umnezeirii, să 1iecinstită cu tăcerea Dar mai !egra2ă să poruncim g"n!urilor noastre să nu caute,nici să se preocupe cu aceea Căci cum şi %a imagina mintea ce%a la care nu ami#locit timpul, nici %eacul, al cărui mo! nu este nţeles, la care nu este pri%elişte,nici cine să o relateze Dar cum se %a ser%i lim2a !e nţelesuri Tatăl era şi 5iul $-

a născut Nu zi: C"n! ci alungă ntre2area Nu căuta cum, căci nu e cu putinţă a serăspun!e Căci @c"n!A este temporal, iar @cumA 1ace mo!ul naşterii lunecos sprecele trupeşti 'in să spun !in $criptură că e ca strălucirea 1aţă !e sla%ă şi ca c&ipul1aţă !e prototip Totuşi, !eoarece nu ţi-a potolit preocuparea g"n!urilor aceastăraţiune a răspunsului, %oi alerga la negrăirea sla%ei şi %oi mărturisi că mo!ulnaşterii !umnezeieşti e nenţeles prin g"n!uri şi nespus prin %or2e omeneşti Nuspune: @Dacă $-a născut, nu eraA, nici nu-ţi atrage cu %iclenia %or2elor nţelesuri%ulgare, ntin"n! a!e%ărul cu nc&ipuirile !e aici şi m"n#in! teologia 7 zis că $-anăscut ca să arate originea şi cauza 0ui, nu ca să-0 pună pe 5iul mai apoi !ec"t

timpul $ă nu &oinărească mintea ta, 1ugin! !upă %eacuri mai %ec&i !ec"t 5iul, carenici nu sunt, nici n-au 1ost Căci cum pot 1i mai %ec&i 1ăpturile !ec"t Cel ce le-a1ăcut Căci cel ce e purtat ime!iat la aceasta !e nşiruirea cu%"ntului a uitat !e ceeace scapă o2ser%ării $ă lăsăm, !eci, cu%intele !espre naşterea aceea %eşnică şinegrăită, g"n!in!u-ne la 1aptul că mintea e mai mică !ec"t lucrurile, iar cu%"ntul eiarăşi mai lipsit !ec"t cele nţelese

238



Tre2uie, !ar, să luăm seama c"t !e mare este a2aterea !e la a!e%ăr n pri%inţacu%"ntului Dacă mintea nu poate să stră2ată p"nă la 1irea celor impercepti2ile,1irea raţiunii pentru cele nţelese n %reun 1el este neputincioasă n egală măsurăDumnezeu este pe păm"nt, Dumnezeu ntre oameni nu prin 1oc şi prin tr"m2iţă şi

prin munte 1umeg"n! sau prin nor şi prin %i#elie care n1ricoşa su1letele celor ceascultau pe legiuitori, ci prin trupul nostru şi %or2in! 2l"n! celor !e acelaşi neamDumnezeu n trup; nu !in lucrări !elimitate, ca la prooroci, ci a%"n!u-.iomenitatea articulată şi unită cu $ine +nsuşi şi ntorc"n! la $ine prin trupul nru!itcu noi toată omenitatea

Deci cum a %enit, zice, prin ?nul 1ăclia la toţi +n ce 1el e !umnezeirea n trup Ca1ocul n 1ier; nu prin strămutare, ci prin mpărtăşire Căci nu aleargă 1ocul la 1ierăm"n"n! mai presus !e loc, i mpărtăşeşte !in puterea lui o2işnuită, care nu sempuţinează prin mpărtăşire şi plineşte ntreg mpărtăşirea lui Ca şi acesta, şi

Dumnezeu Cu%"ntul nu $-a mişcat !in $ine Wşi $-a sălăşluit ntre noiX, nicisc&im2are n-a su1erit Wşi Cu%"ntul trup $-a 1ăcutX(6n :4), nici cerul nu era gol!e Cel ce-l ncon#ura, iar păm"ntul a primit n s"nurile sale pe Cel ceresc $ă nug"n!eşti %reo că!ere a Dumnezeirii, căci nu se mută !in loc n loc ca trupurile

Nici să-ţi imaginezi că $-a sc&im2at Dumnezeirea Care $e co2oară n trup, căci enesc&im2at Cel nemuritor Deci cum nu $-a umplut, zice, Dumnezeu Cu%"ntul !eneputinţa trupească 3icem că nici 1ocul nu se mpărtăşeşte !e trăsăturile 1ierului5ierul e negru şi rece; totuşi, 1iin! n1ier2"ntat, nu primeşte 1orma 1ocului; se 1aceel strălucitor, nu nnegreşte 1ocul şi el se n%ăpăiază, nu răceşte %ăpaia 7şa şi

trupul omenesc al Domnului, el s-a mpărtăşit !e !umnezeire, n-a mpărtăşitDumnezeirii neputinţa o2işnuită

$au nu apreciezi că Dumnezeirea nu lucrează nici măcar la 1el cu 1ocul acestasimţit, ci patima şi imaginează !espre Cel nepătimaş Spornin! !e la neputinţaomenească şi nu te !umireşti cum a rămas intactă prin părtăşia cu Dumnezeu 1ireastricăcioasă +n%aţă taina /entru aceasta este Dumnezeu n trup, ca să omoare n$ine moartea care se ascunsese năuntru Căci, precum reme!iile !in leacuri oprescstricăciunile, o2işnuin!u-se cu trupul, şi, precum ntunericul care se găseşte n casăse !estramă prin pătrun!erea luminii, tot aşa şi Cel ce stăp"neşte moartea prin 1irea

omenească $-a arătat prin %enirea !umnezeirii .i, precum gerul este n apă c"ttimp este noapte şi um2ră şi opreşte 1lui!itatea, iar c"n! ncălzeşte soarele, setopeşte Sapa !e rază, aşa a mpărăţit moartea p"nă la %enirea lui Hristos Deoareces-a arătat &arul m"ntuitor al lui Dumnezeu şi a răsărit $oarele !reptăţii, moartea a1ost ng&iţită !e 2iruinţă, neră2!"n! prezenţa %ieţii a!e%ărate 8, a!"ncul 2unătăţiişi al iu2irii !e oameni a lui Dumnezeu Datorită co%"rşirii iu2irii !e oameni nu

239



tem"n!u-se să se numească 2ăr2at al unei ast1el !e 1emei, Wa %rut s-o lase peascunsX, nen!răznin! să 1acă pu2lic cele !espre ea Drept 1iin!, a primit!escoperirea tainelor Căci, Wg"n!in! el acestea n sine, un nger al Domnului i s-aarătat n %is, spun"n!: Nu te teme a lua pe aria, 1emeia taX (t :EG) Nu cugetala aceea că %ei um2ri păcatul cu 2ănuieli nepotri%ite Căci te %ei numi !rept nu prin1aptul că se acoperă 1ără!elegile prin tăcerea 2ăr2atului !rept WNu te teme a lua pearia, 1emeia taX 7 arătat că nu s-a supărat, nici nu s-a sc"r2it, ci s-a temut !e eaca !e una plină !e Du&ul $1"nt WCăci ceea ce $-a născut n ea este !in Du&ul$1"ntX .i aici e arătat că nu s-a 1ăcut alcătuirea trupului Domnului !upă 1ireao2işnuită Căci n!ată a 1ost !esă%"rşit cu trupul Cel zămislit, nu s-a 1ormăluit c"te

puţin prin plăsmuiri, !upă cum arată cu%intele Căci n-a spus Wceea ce s-azămislitX, ci Wceea ce s-a născutX Deci trupul ntocmit !in s1inţenie era %re!nic !eunirea cu !umnezeirea ?nuia-Născut Wa naşte 5iu şi %ei pune numele 0ui 6isusX(t :E) /ăzim 1aptul că la cele ce li se atri2uie nume cu !ina!insul, au !o%a!a

unei 1iri sugerate S!e nume, ca la 7%raam, 6saac şi 6srael Căci !enumirea 1iecăruia!intre aceştia arăta mai !egra2ă trăsătura %irtuţii mplinite !e ei !ec"t caracterultrupului /entru aceasta şi acum este numit 6isus, a!ică @m"ntuirea poporuluiA Dar şi taina r"n!uită nainte !e %eacuri şi propo%ă!uită o!inioară prin prooroci a%ea!e#a termenul mplinit W6ată, 5ecioara %a lua n p"ntece şi %a naşte 5iu şi %or c&ema numele 0ui =manuel, care se tălmăceşte: cu noi este DumnezeuX .i acea!enumire !e o!inioară este o arătare a toată taina, că Dumnezeu este ntre oameni,!eoarece se tălmăceşte, zice, @cu noi este DumnezeuA

.i nimeni să nu se clatine !e ciu!a iu!eilor, care zic că nu 1ecioara, ci t"năra sespune !e prooroc Căci zice: Wiată, t"năra n p"ntece %a luaX +nt"i !e toate ceea ces-a !at !e Domnul !rept semn este 1oarte n a1ara raţiunii, pe c"n! acest lucru estece%a o2işnuit şi pare a 1i mărturisit !e toată 1irea Căci ce zice proorocul W.i aa!ăugat Domnul a %or2i cu 7&az, spun"n!: Cere semn pentru tine !e la DomnulDumnezeul tău n a!"nc sau n nălţime .i a zis 7&az: Nu %oi cere, nici %oi ispiti

pe DomnulX(6s J:E) 7poi, !upă puţin zice: W/entru aceasta %ă %a !a Domnul+nsuşi semn 6ată, 5ecioara n p"ntece %a luaX(6s J:-4) Căci, !eoarece 7&az n-acerut semn n a!"nc sau n nălţime, Domnul +nsuşi a !at semn, !ar un semnneaşteptat şi uimitor şi !i1erit mult 1aţă !e 1irea o2işnuită ca să n%eţi că Cel ce $-a

co2or"t n părţile cele mai !e #os ale păm"ntului este +nsuşi Cel ce $-a suit c&iar mai presus !e toate cerurile 7ceeaşi 1emeie a 1ost 1ecioară şi maică, a rămas ns1inţenia 1ecioriei şi a moştenit şi 2inecu%"ntarea naşterii !e prunci Dacă unii!intre cei ce au tra!us termenul e%reiesc au propus să 1ie t"nără n loc !e 1ecioară,nu !ăunează cu%"ntului Căci am a1lat că este n o2iceiul $cripturii să ia a!esea nloc !e @1ecioarăA termenul @t"nărăA, precum zice n Deuteronom: WDe %a a1lacine%a o copilă 1ecioară care nu e logo!ită şi se %a culca cu ea, silin!-o, şi se %a

241



a1la, %a !a omul care s-a culcat cu ea tatălui tinerei cincizeci !e !i!ra&meX(EE:E>-EF)

W.i, scul"n!u-se, a luat pe 1emeia luiX(t :E4) .i, socotin!-o 1emeia lui cu 2ună!ispoziţie, cu !ragoste şi cu toată gri#a care se n!reaptă spre cei casnici, a primittoate lucrurile nunţii WN-a cunoscut-o pe ea, zice, p"nă ce a născut pe 5iul ei cel+nt"i-născutX(t :EI) 7ceasta in!uce !e acum presupunerea că, !upă ce a slu#itcu curăţie naşterii Domnului, care se să%"rşise prin Du&ul $1"nt, aria nu s-alepă!at !e lucrurile legiuite !e nuntă Dar noi, !eşi nu !ăunează nimic cu%"ntului(căci 1ecioria era necesară p"nă la slu#irea iconomiei, ceea ce nu mai cerea multăgri#ă n continuare pentru raţiunea tainei), totuşi, pentru că auzul iu2itorilor !eHristos nu primeşte să 1i ncetat !e a 1i 1ecioară Născătoarea !e Dumnezeu, lesocotim mărturii su1iciente pe acesteaTermenul @p"năA !in epresia: Wn-acunoscut-o pe ea p"nă ce a născut pe 5iul eiX a!esea pare să arate o limită !e timp,

!ar !upă a!e%ăr arată ce%a ne!elimitat

+n ce 1el este ceea ce s-a spus !e Domnul: W.i, iată, =u sunt cu %oi n toate zilele p"nă la s1"rşitul %eaculuiX(t E>:EG) Căci !upă %eacul acesta nu urmează să numai 1ie Domnul cu s1inţii, ci 1ăgă!uinţa semni1ică nentreruperea %remii !e 1aţă, nue separare a celei %iitoare +n acelaşi mo! zicem că se nţelege şi aici termenul@p"năA Dar, !eoarece se spune @+nt"i-născutA, cel nt"i-născut nu are !eloclegătură cu cei ce apar, ci nt"i-născut se numeşte cel ce !esc&i!e primul p"ntecele5aptul că aria a 1ost 1ecioară p"nă la capăt l arată şi istoria cu 3a&aria Căci

eistă un cu%"nt, şi acesta a#uns !in pre!anie la noi, că 3a&aria, care a primit nlocul pentru 1ecioare pe aria !upă zămislirea Domnului, a 1ost ucis !e iu!ei ntretemplu şi altar, 1iin! acuzat !e popor că a pregătit semnul acela neaşteptat şi multlău!at, ca o 1ecioară să nască şi să nu i se strice 1ecioria

WNăsc"n!u-$e 6isus, zice, n 9etleemul 6u!eii, n zilele lui 6ro! mpăratul, iată,magi !e la răsărit au %enit la 6erusalim spun"n!: ?n!e este +mpăratul iu!eilor Care$-a născutX (t E:) agii sunt !e neam persan, care iau aminte la mantică, laincantaţii şi la unele antipatii 1ireşti şi la o2ser%area celor !e pe cer .i alaam

părea să 1ie a!eptul acestei mantici, cel ce a 1ost trimis !e alac ca să 2lesteme pe

6srael prin nişte ceremonii, care c&iar spune acestea n a patra sa pil!ă !espreDomnul: W8m %ă!, zice, care ascultă cu%intele lui Dumnezeu, care nţelegecunoştinţa Celui /reanalt şi pri%eşte %e!enia lui Dumnezeu n somn; oc&ii lui 1iin!!esc&işi +i %oi arăta 0ui şi nu acum, +l 1ericesc şi nu se apropie ăsare o stea !in6aco% şi %a răsări un 8m !in 6sraelX (Num E4:I-J) /entru aceasta, căut"n!locul 6u!eii, !upă pomenirea proorociei !e !emult, au %enit să %a!ă un!e este+mpăratul iu!eilor Care $-a născut Dar poate că şi puterea potri%nică a !e%enit mai

242



stinsă !e acum prin arătarea Domnului şi, pricep"n! că lucrarea lor ($strologia cucare se ocupau ei) e za!arnică, au !at mărturie cu putere multă pentru Cel născut/entru aceasta, !upă ce au a1lat pe Copil, 6 s-au nc&inat cu !aruri agii, neamnstrăinat !e Dumnezeu şi străin !e legăminte, s-au n%re!nicit primii !e nc&inare

pentru că mărturiile !e la %ră#maşi sunt mai %re!nice !e cre!inţă Căci, !acă senc&inau iu!eii primii, nc&inarea lor ar 1i 1ost socotită o nru!ire Dar acum cei cenu aparţineau nimănui 6 s-au nc&inat ca lui Dumnezeu ca să 1ie os"n!iţi casniciicare 0-au os"n!it pe Cel Căruia 6 se nc&ină cei !e alt neam De %reme ce senc&inau mişcărilor cerurilor, n-au pri%it !egea2a minunea pri%eliştilor !in cer, ostea nouă şi neo2işnuită care a răsărit la naşterea Domnului

.i nimeni să nu pună pe seama con!iţiilor astrologice răsărirea stelei Căci cei ce 2ănuiesc sursa !e la stelele !e#a eistente atri2uie 1iecăreia 1aptul !e a 1i moti%ulaparent al acestor nt"mplări !in %iaţă Dar aici nici una !in stelele eistente n-a

nsemnat naşterea +mpăratului, nici ea nu era !intre cele o2işnuite Căci cele ce sentin! !e-a lungul zi!irii !in nceput 1ie sunt cu a!e%ărat nemişcate pentrutot!eauna, 1ie au o mişcare 1ără oprire 6ar aceasta care s-a arătat se %e!e că are peam"n!ouă: şi mişcarea, şi sta2ilitatea .i ntre cele ce sunt !e#a, cele ce sunt ţintuitenu se mişcă nicio!ată, iar cele rătăcitoare nu stau nicio!ată 6ar cea care are n sineam"n!ouă, mişcarea şi sta2ilitatea, este n%e!erat că nu aparţine nici unora Căci s-a mişcat !e la răsărit p"nă la 9etleem şi a stat !easupra un!e era Copilul De aceea,mişc"n!u-se magii !e la răsărit, au urmat călăuzirea stelei, s-au oprit la 6erusalim,au tul2urat toată cetatea prin %enirea lor şi au pus n ei 1rica !e +mpăratul iu!eilor

După ce au a1lat, !eci, pe Cel pe Care-0 căutau, 0-au cinstit cu !aruri, cu aur,tăm"ie şi smirnă /oate că au urmat cum%a proorocia lui alaam şi aici, care a zis!espre Hristos acestea: W7plec"n!u-se, se %a o!i&ni ca un leu şi ca un pui !e leuCine-0 %a trezi Cei ce Te 2inecu%"ntează se %or 2inecu%"nta şi cei ce Te

2lesteamă se %or 2lestemaX (Num E4:F) Deci, !e %reme ce cu%"ntul arată prin leu!emnitatea mpărătească, prin aplecare patima, iar prin a 2inecu%"nta cu putereDumnezeirea, urm"n! proorociei, magii 6-au a!us ca unui +mpărat aur, ca unuimort smirnă şi ca unui Dumnezeu tăm"ie Căci nu se poate zice că au nţeles cugri#ă cele !espre naştere !e la steaua care era aproape ca o cometă, care pare celmai mult să arate pe urmaşii mpăraţilor c"n! stă nemişcată pe cer Căci şi acestea

sunt nemişcate, precum am zis, ar!erea 1ăc"n!u-se ntr-un loc circumscris Căcicometele, meteoriţii şi asteroizii au 1orme !i1erite şi !enumiri o2işnuite cu 1ormele7ceasta e sursa tuturor Căci, c"n! ră2u1neşte aerul !in #urul păm"ntului şi sere%arsă n locul !e !easupra şi, arunc"n! ca o materie !e 1oc magma şi la%aerupţiei !e acolo, 1urnizează n1ăţişarea limpe!e a unei stele Cea care s-a arătat larăsărit, mişc"n!u-i pe magi spre căutarea Celui născut, iarăşi a !ispărut p"nă ce lis-a arătat a !oua oară celor ce se a%"ntaseră spre 6u!eea ca să au!ă a Cui era şi Cui

243



slu#ea şi pentru Cine a apărut Căci, %enin!, a stat !easupra un!e era Copilul Deaceea, %ăz"n!, magii s-au 2ucurat cu 2ucurie mare

$ă primim, aşa!ar, şi noi această 2ucurie n inimile noastre Căci această 2ucurie o 2ine%estesc ngerii păstorilor Cu magii să ne nc&inăm, cu păstorii să slă%im, cungerii să !ănţuim Wcă ni s-a născut astăzi "ntuitor, Care este Hristos DomnulDumnezeu este Domnul şi $-a arătat nouăX nu n n1ăţişarea lui Dumnezeu, ca sănu sperie pe cel neputincios, ci n n1ăţişarea ro2ului, ca să eli2ereze pe cel ro2itCine e aşa !e amorţit cu su1letul, cine e aşa !e ur"cios ca să nu se 2ucure, să se%eselească şi să tresalte cu cei !e 1aţă De o2şte este praznicul pentru toată zi!irea7cesta !ă lumii cele mai presus !e lume /e ngeri i trimite la 3a&aria şi la aria;

pune corurile !e ngeri să spună: W$la%ă ntru cei !e sus lui Dumnezeu şi pe păm"nt pace, ntre oameni 2ună%oireX(0c E:4) $telele stră2at cerul, magii suntmişcaţi !intre neamuri, păm"ntul primeşte n peşteră, nimeni nu e m2u1nat $ă

pronunţăm şi noi un cu%"nt !e %eselie; să !ăm nume praznicului: Teo1ania $ă prăznuim cele !e m"ntuire lumii, ziua !e naştere a omenităţii

7stăzi s-a !ezlegat os"n!a lui 7!am Nu mai sunt cu%intele: Wpăm"nt eşti şi n păm"nt te %ei ntoarceX(5ac :F), ci W!e Cel ceresc te-ai legat, la cer te %ei suiX Nu mai sunt cu%intele: Wn ntristări %ei naşte 1iiX(5ac :*), căci 1ericită e ceacare a născut pe =manuel şi s"nii care 0-au alăptat /entru aceasta W/runc $-anăscut nouă şi 5iu $-a !at nouă, a Cărui stăp"nire Seste peste umărul 0uiX(6s F:I)+mi n1loreşte inima şi iz%or mi se 1ace mintea Dar scurtă mi-e lim2a şi sleit

cu%"ntul ca să %estească o 2ucurie aşa !e mare +nţelege-mi cu !umnezeiascăcu%iinţă nomenirea Domnului Nentinată nţelege-mi şi nepătată Dumnezeirea,!eşi apare n 1ire materială +n!reptează pătimirea, nu se umple ea !e patimă Nu%ezi că şi soarele %ine n noroi şi nu se mur!ăreşte !eloc şi străluceşte mur!ăria şinu primeşte putoarea Dimpotri%ă, la cele pe care le nt"lneşte le usucă

putre1acţiile Cine nu se %a teme, !ar, să amestece puroiul nostru n 1irea ceanepătimaşă şi nentinată /entru aceasta $-a născut, ca să te curăţeşti tu prinnru!ire /entru aceasta creşte, ca să te 1amiliarizezi tu prin o2işnuinţă

8, a!"ncul 2unătăţii şi al iu2irii !e oameni al lui Dumnezeu /entru co%"rşirea

!arurilor nu cre!em 9ine1ăcătorului Datorită marii iu2iri !e oameni a $tăp"nului!ispărem n ro2ie 8, smintită şi rea nerecunoştinţă agii se nc&ină şi creştiniicercetează cum e Dumnezeu n trup şi n ce 1el !e trup şi !acă e om !esă%"rşit saune!esă%"rşit Cel ce l-a luat $ă 1ie trecute su2 tăcere cele !e prisos n 9iserica luiDumnezeu şi să se slă%ească cele crezute, să nu 1ie !escusute cele trecute su2tăcere 7mestecă-te cu aceia care au primit pe Domnul !in cer cu 2ucurieB"n!eşte-te la păstorii nţelepţiţi, la preoţii care prooroceau, la 1emeile care se

244



2ucurau c"n! aria a 1ost n%ăţată să se 2ucure !e Ba%riil, c"n! =lisa2eta a a%ut n p"ntece pe 6oan sălt"n! 7nei i s-a 2ine%estit, $imeon a 1ost c&emat, nc&in"n!u-sen micul /runc arelui Dumnezeu; ne!ispreţuin! pe Cel %ăzut, ci slă%in! mărirea!umnezeirii 0ui Căci $-a arătat, precum lumina prin 2ucăţile !e sticlă,!umnezeiasca putere prin trupul omenesc, strălucin! celor ce au oc&ii inimiicurăţiţi Cu care şi noi ne-am a1la oglin!in! cu 1aţa !escoperită sla%a Domnului caşi noi nşine să ne sc&im2ăm !in sla%ă n sla%ă cu &arul şi cu iu2irea !e oameni aleDomnului nostru 6isus Hristos, Căruia 1ie sla%a şi tăria n %ecii %ecilor 7minA

Note4 6eGt tradus după ersiunea din K 91, 1JA?-1J?:.

(din$ S0antul Casile cel mare, @milii inedite. <uă cuvinte desre btez, Editura <Gl!ia, 2:12)

245



Sfntul Ioan Damaschin $ &uvnt 'espre Naşterea Domnului

ând primăara sose#te #i sti&iile trupurilor se ntorc iară#i către nnoire,

atunci toţi oamenii, simţind bună adiere a aerului, primesc sănătatea trupului. $tunci #i pământul, nflorind cu frumuseţea semănăturilor #i nfrumuseţându-se cutot felul de flori ale ierburilor, #i face pregătirea rodurilor sale. $tunci #i iteleaflând pa*i#te erde de pă#une se arată bine ntremate cu trupurile. $tunci #ineamurile păsărilor, ce !boară la nălţime, ciripesc de eselie. riig&etoarea #irândunica desc&i!ându-#i ciocu#oarele dau glas, răsunând munţii, ăile #i copacii;

#i astfel fac eselă primăara dulce prin glasurile lor. $tunci #i păstorii, glăsuind dulce cântare de fluier, pasc turma lor prin erdeaţa eselitoare, atunci #i soarele

reărsându-se pe pământ, peste ăi, peste grădini #i peste ţarini, mplinind trebuinţa crinilor #i a tot felul de trandafiri, dând mirosuri dulci, naintând cre#terea pomilor celor roditori #i ale celor neroditori, cum #i a florilor de tot felul

#i a răsadurilor. $tunci #i lucrătorii a*ung la seceri#ul ostenelilor lor; atunci #i strugurii nflorind n ie, mpodobesc ia. $tunci #i munţii odrăslind frun!elecopacilor, cu desimea crângurilor pădurii, toate neamurile fiinţelor celor sălbatice

246



se pă!esc n ele; atunci #i marea, lini#tindu-#i alurile sale, se face lesne de plutit corăbierilor.

7şa şi c"n! s-a născut Domnul nostru !in 5ecioara aria, ca o primă%ară%eselitoare a răsărit la toată lumea şi către nnoire s-a ntors Căci a %enit ?nul

Născut, 5iul lui Dumnezeu, raza măririi 0ui, c&ipul cel !e-a pururea al ipostasului0ui, &otarul şi Cu%"ntul Tatălui, prin Care şi %eacurile s-au 1ăcut, at"t cele %ăzutec"t şi cele ne%ăzute Cu%"ntul cel preas1"nt al Tatălui s-a 1ăcut trup 1ără sc&im2are,

prin conlucrarea Du&ului $1"nt, !in 5ecioara aria 7 1ost mi#locitor ntreDumnezeu şi ntre oameni, Cel singur iu2itor !e oameni, Care nu !in %oie sau !in!orinţă 2ăr2ătească s-a zămislit, n preacuratul p"ntece al 5ecioarei, ci !e la Du&ul$1"nt S-a 0ăcut ascultătr 8ărintelui Său, ca, rin truul cel luat de la ni, săvindece neascultarea nastră. /entru că Du&ul $1"nt a %enit peste !"nsa şi acurăţit-o, !"n!u-i puterea primitoare a Cu%"ntului, 1ăc"n!-o şi născătoare

7tunci a um2rit peste 5ecioara aria nţelepciunea şi puterea cea mare a luiDumnezeu, a!ică 5iul lui Dumnezeu, cel !e o 1iinţă cu Tatăl, ca o !umnezeiascăsăm"nţă şi-a nc&egat trup nsu1leţit şi su1let cu%"ntător !in preacuratul şinentinatul p"ntece, 1iin! ca o p"rgă a 1răm"ntăturii noastre, nu !upă asemănare, ci!upă naştere; apoi nu prin a!ăugirile cele c"te puţin ale trupului mplinin!u-se, ci!eo!ată Cu%"ntul lui Dumnezeu s-a 1ăcut trup Nu prin nc&egarea trupului s-a unitcu !"nsul Cu%"ntul lui Dumnezeu, ci sălăşluin!u-se n p"ntecele 5ecioarei nescrismpre#ur, cu ipostasul $ău, !in preacuratul p"ntec al pururea 5ecioarei s-a 1ăcut

trup nsu1leţit, cu%"ntător şi g"n!it, lu"n! p"rga 1răm"ntăturii omeneşti&#nd &uv#ntul lui <umnezeu s-a 0ăcut istas truului, în acelai tim s-a 0ăcut i tru însu0le/it, cuv#ntătr i !#ndit. 8entru aceea îl numim nu mîndumnezeit, ci <umnezeu înmenit. =iind cu 0irea <umnezeu desăv#rit s-a

0ăcut cu 0irea i m desăv#rit, nesc*imb#ndu-i 0irea, nici re0ăc#nd icnmia.&i cu truul cel însu0le/it, care s-a 0ăcut cuv#ntătr i !#ndit din S0#nta=eciară i întru d#nsa a luat 0iin/ă, unindu-se duă istas, neamestecat,nesc*imbat, neîmăr/it, i nedesăr/it <umnezeu desăv#rit i m desăv#rit.

/entru aceea cu !reaptă cre!inţă mărturisim pe Hristos !in !ouă 1iri !eose2ite, !ar nici unirea nu o luăm ca amestecare, nici !espărţirea ca !eose2ire <e undemărturisim Aăscătare de <umnezeu, cu adevărat e 8reas0#nta =eciară.

8recum este <umnezeu adevărat, &el ce S-a născut dintr-însa, aa esteadevărată Aăscătarea de <umnezeu, ceea ce a născut e adevăratul <umnezeudintr-însa. Născ"n!u-se Domnul şi Dumnezeul nostru şi iz2ă%in!u-ne !in iarnanşelăciunii şi !in 1rigul rătăcirii, ne-a ntors către primă%ara 2ucuriei, !upă ce a

247



luat asupră-.i c&ipul nostru şi l-a nnoit prin luarea trupului $ău Că îmbrăc#ndu-se în tată 0irea nastră, a0ară de ăcat, ne-a 0ăcut duă dar, ca 0ii ai atălui

Său i mtenitri ai îmără/iei Sale.

Deci, !e %reme ce am anunţat cu%"ntul, %eniţi toţi şi culeg"n! ca nişte 1lori !in tot1elul !e tran!a1iri, să n!ulcim auzurile %oastre $ă ascultăm mai nt"i pe 7ateiEvanghelistul, căci el po%estin! cu !e-amănuntul naşterea lui Hristos, 2ine a zis:4&ă naterea lui Iisus rists aa a 0st$ l!dită 0iind mama ui, Maria, cu

Isi0, mai înainte de a se aduna ei, s-a a0lat av#nd în #ntece de la <u*ul S0#nt. Iar Isi0, bărbatul ei, dret 0iind i nevr#nd să vădească e ea, via în taină să lase. a aceasta !#ndind el, în!erul <mnului s-a arătat lui în vis, zic#ndu-i$

Isi0e, 0iul lui <avid, nu te teme a lua e Maria, 0emeia ta, că ce s-a zămislit întru d#nsa, din <u*ul S0#nt este.F 7uzim astăzi luminat mplinirea lucrurilor,care aici cu !e-amănuntul se t"lcuiesc Că nu n !eşert s-au 1ăcut lucrurile cele

pentru ntruparea lui Hristos, Dumnezeul nostru, ci toate au oarecare nsemnareascunsă

7scultă !eci, creştinule n c&ip minunat nsemnarea lor: S-a l!dit Maria cu Isi0 ca i cu un bărbat, ca necunsc#nd diavlul scul naterii lui rists din=eciara cea 0ără bărbat, să 0u!ă de la lută. Căci ai auzit acum pe evanghelistul>uca, zic"n!: Ieit-a runcă de la &ezarul 6u!ust ca să se înscrie tată lumea.

6ceastă înscriere s-a 0ăcut înt#i, dmnind în Siria, &irineu, ca să se scrie 0iecareîntru a sa cetate. i s-a dus i Isi0 din alileea din cetatea Aazaret la Iudeea, în

cetatea lui <avid, care este Betleem - entru că el era din casa i 0amilia lui <avid, ca să se înscrie cu Maria, cea l!dită lui 0emeie, 0iind în!reuiată.

Caută !e %ezi aici iu2irea !e oameni a $tăp"nului Dumnezeu, Care are scris n cer toată 1ăptura şi Care a zis către ucenicii $ăi: 8entru aceasta mai v#rts văbucura/i, căci numele vstru s-a scris în ceruri. El a rimit să se scrie Maica Saîn cndicile rmanilr; că aa, e ni, cei ce ne-am 0ăcut de vie rbi 0ăturilr,în dar să ne m#ntuiască, ca numele nstru în ceruri să se scrie i rbi adevăra/i ai Săi să ne 0acă. &a rin scrierea aceasta să se 0acă arvună de bună r#nduială alumii. /entru aceea şi =l a !at %oie stăp"nirii romane să-0 scrie şi pe D"nsul spre

a!e%erirea şi ntărirea legilor 7tunci legea mpăratului stăp"neşte, c"n! mpăratulcel ce legiuieşte, mplineşte şi el legea sa .i ca să se mplinească cele zise !e

prooroc: n zilele lui va răsări dretatea i mul/imea ăcii. Deci, merg"n! ei să sescrie, se zice că !ouă grupuri %e!ea 5ecioara, unul !e-a !reapta care era %esel şi!răgălaş, a!ică !u&urile proorocilor şi ale s1inţilor - care sălta şi se 2ucura !enaşterea lui Hristos - iar altul !e-a st"nga, care n pl"ngere se a1la, a!ică cetele!ia%olilor, care pl"ngeau şi-şi t"nguiau pieirea lor

248



7scultă iarăşi pe e%ang&elistul, zic"n!: &#nd erau ei acl, s-au îmlinit zilele caea să nască i a născut e =iul ei cel înt#i născut. @> ce lucruri reaslăvite,=ăcătrul vremurilr a atetat vremea cea de nuă luni *tăr#tă 0irete, ca nu

ărere sau nălucire să se sctească, că este icnmia ui. C"n! erau ei acolo, s-au mplinit zilele ca să nască şi a născut pe 5iul ei Cel !int"i născut, 0-a n1ăşat şi0-a culcat n iesle, căci nu a%eau loc n casă, căci pustiu era locul şi %remea cătreseară şi nu a%eau un!e, !ec"t numai o peşteră prea mică Aceasta era 0unăvoin;a+atălui căci 5ntr$o peşteră mică a primit a Se naşte Stăpnul# &el ce nicăierinu este 5ncăput şi &are are scaun cerul# şi pămntul aşternut picioarelor8 Ca peomul cel căzut n mare că!ere şi care s-a 1ăcut peşteră t"l&arilor, prin sc&im2areac&ipului, prin lucrarea cea !umnezeiască să-l m2race n po!oa2a cea mai strălucităa 1rumuseţii !e a !oua oară i s-a în0ăat cu scutece de Maica Sa, &el ce culumina, ca i cu *aină dumnezeiască, se îmbracă, ca lan/urile ăcatelr nastre cele mult str#n!ătare să le dezle!e.

e!eţi tainica naştere a 5ecioarei, pentru că ispita 2ăr2ătească n-a cunoscut, şi !ecele ale maicilor a scăpat Căci toată naşterea %atămă 1ecioria şi se supune la !urerişi c&inuri, pentru potri%ita certare a 2lestemului aceluia ce s-a zis: n dureri vei nate 0ii. Iar ea mai înainte de natere, a 0st =eciară i duă natere a rămas=eciară; căci <umnezeu era &el ce S-a născut. 6ceasta s-a arătat maică 0ărăde bărbat i 0ără de durere, sluDitare a naterii i maă neînvă/ată s-a 0ăcut,

0iindcă e &el dintr-însa mai resus de 0ire, 0ără de dureri -a născut, -aîn0ăat i în iesle -a culcat.

8 Doamne, ce n1ricoşată Taină =n ieslea 'o0itoacelor s$a culcat Dumnezeu#&el ce pe scaun 'e heruvimi se poartă# vrn' să 5ntoarcă 'in necuvntare peoameni către cunoştin;a cea 'umnezeiască8

&ăci dbitacele înseamnă starea înaintea Stă#nului cea *eruvimicească -duă cum li se are i celr ce bine Dudecă - care înc*iuia necuv#ntareaamenilr i sluDba cea ne0lsitare i durerasă către dumnezeiascacuntin/ă, cum i întarcerea către în!ereasca bună r#nduială, care s-aîmrietenit cu Stă#nul, adică însemna c*emarea neamurilr mai înainte.

6saia proorocin! pentru =l, zicea: &unscut-a bul e cel ce l-a c#ti!at e el i asinul ieslea stă#nului Său. Iar Israel nu M-a cunscut i rul Meu n-a

riceut.

Maa însemna biserica cea din neamuri, 0iindcă a rimit e Stă#nul &are s-anăscut; ca e un mire trivit, care în lcul Salmeii, s-a rit cu s#n!ele ui;

249



iar în Betleem se în/ele!e în lc de Edem. .i !in nentinate şi prea curate s"ngerăriale 5ecioarei, care i este roşeala &ainelor !in %ia osorului, a!ică !in a!e%ărata %ie- Hristos Dumnezeu, 1iin!că s-a %opsit cu scumpul şi prea curatul 0ui s"nge

are 2ucurie a %estit ngerul păstorilor, zic"n!u-le: Au vă teme/i căci, iată, văvestesc bucurie mare, care va 0i la tt rul, căci vi s-a născut vuă astăzi

M#ntuitr, &are este rists <mnul, în cetatea lui <avid. 8ăstrul ăstrilr,mai Marele turmei, mărat i c#rmuitr, &are adun#nd turme cuv#ntătare,

e ăstrii cei în/ele/i i învă/a/i îi va une este d#nsele, care îi vr unesu0letul lr entru i; duă cum rists, înceătrul ăstrilr, entru t/i i l-a

us i către aDitile !#ndite ale îmără/iei cerurilr vr rni turma lr. 8e luii din staulul lr îi va scate i-i va !ni i cu tia!ul cel de 0ier, adică cu &rucea

<mnului, arma cea nebiruită, e t/i îi va zdrbi, rin care rists a atrasneamurile către mtenire i c*iar mar!inile ăm#ntului.

7cestea %estin! ngerul păstorilor şi !e la !"nşii !uc"n!u-se, altă oaste !e ngeri astat !e 1aţă n peşteră, care a c"ntat, zic"n!: 4Slavă întru cei de sus lui <umnezeui e ăm#nt ace, între ameni bunăvire. Slavă &elui ce a unit cele de sus cucele de Ds, cu reaslăvire. Slavă &elui ce a vit cu materiale 0luiere, îmreunăsă ne sătăm. Slavă &elui ce rin bună vire s-a întruat entru ameni4.7cestea ast1el să%"rşin!u-se şi toată zi!irea cea %ăzută şi ne%ăzută !ănţuin!, !e larăsărit a ieşit o stea prea luminată a cerescului +mpărat Care $-a născut şi care%estea naşterea 0ui, a Celui ce să%"rşea pe păm"nt minuni prea n1ricoşate /e

aceasta %ăz"n!-o magii, mpăraţii şi astronomii perşilor, strănepoţii lui alaam, şispăim"nt"n!u-se !e strălucirea cea luminoasă a stelei, au g"n!it la proorocia luialaam, a!ică: Ca răsări stea din Iacv i se va scula un m din Israel, care vas0ăr#ma e t/i dmnii Mabului.

?nii care au nţeles şi au cunoscut, !in strălucirea cea prea ncu%iinţată a steleicelei neo2işnuite, că mare +mpărat $-a născut, au propo%ă!uit că, =l, are săstăp"nească !omnie mare peste tot păm"ntul şi peste toată lumea Nu numai !in

proorocia lui alaam au nţeles acest lucru, ci şi !in altă parte au primit a!e%erireanaşterii celei !upă trup a lui Hristos, Dumnezeul nostru, Celui ce $-a născut, a!ică

!in minunea cea n1ricoşată care s-a 1ăcut n ţara lor

ăci asandros, săâr#indu-se, a lăsat pe sora sa oriada, a lui iliad, cel ce a fost ucis n 7lada, pe care a poftit-o $tal, mpăratul 8ac&edemonilor, #i intrând ncămară ca să se culce #i să doarmă cu dânsa, ea, aând cuţit, l-a nfipt n inima lui

#i, după ce l-a n*ung&iat, i-a stăpânit mpărăţia lui. $cest lucru săâr#indu-se, s-a făcut foarte nfrico#ată multora. Iar fratele celui ucis, anume =ilip, temându-se de

250



oriada, a fugit la elini #i acolo, luând pe femeia lui aliop, oieodul lor, care senumea $lseida, căuta să dea ră!boi oriadei #i poporului său, dar se temea; căcicu mulţi se luase la ră!boi #i pe toţi i-a pierdut.

6oate neamurile cele dimpre*ur, fiind biruite #i robite de frumuseţile ei, i slu*eau ei #i pofteau, că doar s-o ntâmpla să se dea pe sine lor, spre nsoţire de nuntă. eci se temeau toţi de faţa ei #i au socotit atunci cei mari să trimită la elfi #i de acolo să ia proorocie pentru ră!boi. 0i ducându-se aceia la preoteasa 7optia, la apaastalului, au rugat-o să le g&icească pentru ce au enit' Iar ea gustând din apai!orului celui ră*itor, le-a proorocit a#a4 "ânda, după multe remi, cinea aeni n pământul cel mult mpărţit #i fără de păcat, se a na#te cu trup #i cu&otarele cele neobositoare ale dumne!eirii, a de!lega stricăciunea patimilor neindecate. $cesta a fi pi!muit de poporul necredincios #i ntru nălţime se a

spân!ura, ca un osândit la moarte. e acestea toate le a pătimi, oind să le

sufere, #i murind, spre iaţa e#nică se a scula".

$ce#tia, bat*ocorind-o #i blestemând-o, au !is4 "e trei ori blestemato, noi pentru femeie te-am ntrebat, oare pentru un bărbat ţi-am !is ţie cea'" 7a le-a răspuns4"remi nebiruite au nceput să se ridice". $poi a !is că #i pe ea #i pe acela #i pebărbaţii cei mpreună cu dânsul, pe toţi i or birui. Iar ei s-au depărtat, după ceau necinstit pe proorociţă. 0i s-au mai dus #i la capi#tea $tenei, pentru care ţesind &aină preoţească #i luând porfiră estită #i scumpă ei au sărit năuntru, fără deeste, iar preoteasa Cantipi, mâniindu-se, a !is lor4 "+n ceas rău aţi enit aici, oicei ce sunteţi neurmători". $tunci au ocărât-o #i pe aceasta, !icându-i că esterednică de toată necinstea #i străină de obiceiul preoţesc; căci defaimă porfira pecare !eii au dăruit-o mpăraţilor, prin care dobândesc cinste #i slaă cei ce o

poartă pe dânsa.

$poi i !iceau4 "+ncetea!ă cele străine #i netrebnice, trufa#o #i mndro". Iar ea le-arăspuns4 "$cestea nu mi le aduceţi mie, ci dumne!eilor celor nedefăimaţi. +nsă,luând ra*ă ntemeiată, mergeţi, căci un bărbat fără pri&ană %-a născut, iconom al lui umne!eu celui nebiruit, putere nebiruită aând #i lumea toată, ca pe un ouncon*urând-o, pe toţi cu suliţa i a pierde". $ce#tia scuipând-o, s-au dus. $poi au

!is ntre dân#ii4 "Nu isprăim nimic, fără numai să ne ducem la $polon".

eci enind ei n capi#tea lui $polon, au !is, rugându-se4 "Biruitorilor, preacuraţilor, prea bunilor !ei, pentru ce faceţi a#a robilor o#tri celor ce cer săbiruiască ră!boiul femeiesc' entru ce n loc de ră!boi, aduceţi alt ră!boinăuntru' Nu, o, nemuritorilor !ei, nu, adeăraţilor stăpâni". $tunci, deodată aenit un glas neă!ut #i ntorcându-se tripodul, proorociţa a !is4 "+ntru ntreita

251



ncon*urare a anului, un 8uceafăr din cer trimis a enit, n pântece curat locuind #i trup omenesc pentru milostiirea 8ui plămădindu-0i; iar numele ei este de douăori #apte!eci #i #ase. $cesta surpând tirania #i toată sfinţita noastră cinstire, ntru

prea fericită nţelepciune a purta cinstea a toată laudă". Iar ei, au!ind acestea, s-au dus mâ&niţi.

ir, strănepotul lui ir, mpăratul per#ilor, a făcut o capi#te #i a pus ntr-nsa idolii !eilor de aur, de argint #i i-au mpodobit pe dân#ii cu pietre scumpe. Iar n !ileleacelea, după cum spun tablele cele scrise, intrând mpăratul să primeascăde!legarea isurilor, preotul 6rupiptos a !is4 "Mă bucur mpreună cu tine,mpărate, că Ira a luat n pântece". +mpăratul, !âmbind, a !is lui4 "eea ce a murit a luat n pântece'" Iar el a !is4 "a, cea moartă a niat #i ia!ă ca să nască".

+mpăratul a ntrebat4 "e este aceasta' escoperă-mi mie". Iar el a răspuns4 "uadeărat, stăpâne, la bună reme ai enit aici. ă toată noaptea idolii au petrecut

săltând, #i cei bărbăte#ti #i cei femeie#ti, !icând unii către alţii4 "eniţi să nebucurăm mpreună cu Ira". 0i mi-au !is mie4 "ino, proorocule, #i te bucură #i tumpreună cu Ira". Iar eu am !is4 "um putea să fie ceea ce nu este'" 7i au !is4 " $niat #i nu se mai nume#te Ira, ci Drania. ăci soarele cel mare a iubit-o pedânsa".

Iar idolii cei femeie#ti au !is către cei bărbăte#ti4 "7ste fântâna ceea ce s-a iubit. $u doară Ira este' ăci cu teslarul s-a logodit". $tunci au !is cei bărbăte#ti4"=ântâna după dreptate s-a numit, nsă Maria este numele ei. are n pântece cantr-un noian o poartă corabia cea aducătoare de nenumărate poeri. Iar dacă

fântâna este aceea#i, a#a nţeleagă-se. ă fântâna de apă este, fântâna de-a pururea i!orâtoare a u&ului, care numai un pe#te are #i care de undiţadumne!eirii s-a prins. e toată lumea, ca #i cum ar petrece ntr-o mare, o a &rănicu trupul său. Bine a !is că aceea teslar are logodnic, nsă nu din nsoţirebărbătească este teslarul $cela pe are +l na#te. 6eslarul $cesta are se na#te,adică copilul, a fi ncepător teslarilor #i ntregul acoperământ al cerului l-acioplit cu me#te#uguri prea nţelepte #i ntreit sălă#luitul acesta acoperământ cucuântul l-a nfipt.

eci idolii au orbit pentru Ira #i pentru fântână, apoi cu un glas au !is4 "upă ce se or mplini !ilele, toţi #i toate om cunoa#te lucrul cel arătat. $cum, stăpâne,ngăduie#te #i cealaltă parte a !ilei că negre#it a fi lucrul #i arătarea desăâr#it.ă lucrul ce s-a iit nu este cum s-ar ntâmpla". $poi rămânând mpăratul acolo #i

priind idolii, au nceput cântăreţele a cânta cu alăutele #i mu!ele câte eraunăuntru de cele cu câte patru picioare, cum #i păsările cele de aur #i de argint,

fiecare scoteau glasul cu *ale. Iar mpăratul, de frică cuprin!ându-se #i cu totul de

252



groa!ă umplându-se, a oit să se ducă, că nu suferea tulburarea făcută de idoli. reotul 6rupip i-a !is4 "+ngăduie#te, mpărate, că a sosit descoperirea cea desă-âr#ită, pe care umne!eu a oit să ne-o arate nouă".

$cestea n acest c&ip săâr#indu-se s-a desc&is numaidecât acoperământul capi#tei #i s-a pogorât o stea prea strălucită #i a stat deasupra stâlpului fântânii #i

s-a au!it un glas4 "%tăpână fântână, %oarele cel mare m-a trimis să-ţi estesc ţie #i să-ţi slu*esc ntru cele ce sunt pentru na#tere. Nuntă nentinată făcându-ţi ţie, căcimaică a =ăcătorului rânduielilor celor de sus te-ai făcut #i mireasă e#ti a

stăpânirii elui cu trei nume. 0i pruncul cel fără de sămânţă se nume#te +nceput #i%fâr#it. +nceput al mântuirii #i sfâr#it al pieirii". upă ce s-a dat glasul acesta, toţiidolii au că!ut #i s-au !drobit de tot, rămânând numai al fântânii n care se aflanfiptă o diademă mpărătească, care aea deasupra o stea ferecată cu pietre

scumpe de antraG #i de smarald, iar deasupra ei era steaua din cer pogorâtă.

+mpăratul a poruncit degrabă să se aducă toţi nţelepţii #i g&icitorii de semne, câţior fi n mpărăţia lui. Iar propoăduitorii #i crainicii cu trâmbiţele sârguindu-se

#i strigând, au enit toţi la capi#te. acă au ă!ut steaua deasupra fântânii #idiadema, adică coroana cu steaua mpodobită cu pietre scumpe, #i pe idolii

!drobiţi la pământ, au !is4 "+mpărate, o rădăcină dumne!eiască #i mpărătească arăsărit, are poartă caracterul cerescului #i pământescului mpărat. =ântâna estea Mariei, fiica Betleemului, #i coroana este nc&ipuire mpărătească, iar steauaeste estire cerească, care se lucrea!ă cu minune pe pământ. in Iuda s-a ridicat mpărăţie, care toate pomenirile iudeilor le a ridica din mi*loc #i le a #terge, iar dacă !eii au că!ut la pământ, arată că a sosit sfâr#itul cinstei lor, că el ce a enit,aând mai multă rednicie, cum a lăsa n rednicia lor pe cei noi #i de curând eniţi' eci acum o, mpărate, trimite la Ierusalim, că ei afla pe =iul +mpăratuluia toate, purtându-se n braţe trupe#ti de femeie". 0i a ngăduit steaua deasupra

fântânii care se numea Drania, până când au ie#it magii #i au purces #i mpreunăcu ei a mers #i steaua.

+mpăratul ersiei, ne mai a#teptând, a c&emat la sine pe magii de sub stăpânirea sa #i i-a trimis cu daruri spre nc&inarea +mpăratului, are %-a născut, aducând

pârga oamenilor. Iar ei făcând călătoria reme de !ile nenumărate, au a*uns la Ierusalim #i au ntrebat4 %nde este măratul Iudeilr, &are S-a născut acum'&ă sre înc*inăciunea 6celuia am venit, văz#nd steaua lui la răsărit i am venit să ne înc*inăm ui. Irod au!ind s-a tulburat #i tot Ierusalimul cu dânsul #i,c&emând pe preoţii #i pe cărturarii poporului, i-a ntrebat unde are să se nască

5ristos' 7i au răspuns4 4n Betleemul Iudeii, că aa este scris de rrc$ i tu, Betleeme, ăm#ntul Iudeii, nu eti nicidecum mai mic între dmnii Iudeii, că din

253



tine va iei 8vă/uitr, &are va ate e rul Meu Israel. 6tunci Ird,c*em#nd în ascuns e ma!i, i-a întrebat cu dinadinsul desre vremea stelei cares-a arătat, iar ei au răsuns$ 4%n an de zile este astăzi de c#nd vedem steaua i

0ăc#nd călătria #nă aici ne-am vă/uit de d#nsa4.

Irod căuta să afle remea na#terii lui 5ristos, nu ca să-8 cinstească, ci spre a-8ucide. $tunci ntrebau #i iudeii pe magi, oind să afle lucrul ce a să ie #i pentruce au enit. Magii răspundeau4 46cela, e &are vi l numi/i Mesia, S-a născut4.

Iudeii, au!ind, s-au tulburat, nsă n-au ndră!nit a le sta mpotriă; dar au !iscătre dân#ii4 "entru osânda cerească, spuneţi-ne ce aţi cunoscut'" 7i au răspuns44&u bala necredin/ei bli/i i nici cu Durăm#nt, nici 0ără Durăm#nt nu crede/i căs-a născut rists, =iul &elui 8reaînalt, &are va strica i va dezle!a le!ea i sina!!ile vastre4. 7i, sfătuindu-se ntre dân#ii, i-au rugat să primească daruri

#i un lucru ca acesta să nu-l spună n ţara lor, ca să nu se facă reo !ară ntre

dân#ii. Iar ei au răspuns4 4Ai în cinstea ui am adus daruri, ca să rvăduimminunile cele mari care s-au 0ăcut în /ara nastră c#nd El s-a născut. Ci zice/i ca să luăm daruri, iar e cele arătate de dumnezeirea cerească să le ascundem i să trecem cu vederea runcile măratului cel de-a ururea vecuitr4. Iudeii,au!ind acestea, s-au nfrico#at foarte #i rugându-i prea mult, i-au liberat.

Ieind ei din Ierusalim, s-au dus unde erau trimii, arăt#ndu-le steaua e 8runcul cel stă#nesc. 6i văz#nd e aceea care -a născut i e &el ce Senăscuse, desc*iz#ndu-i visteriile lr, I-au dat daruri$ aur, tăm#ie i smirnă; aur

ca unui mărat; tăm#ie ca unui <umnezeu i smirnă ca unui muritr. $tunci s-

a mplinit cuântul cel !is prin prooroc4 măra/ii arabilr i Sava daruri vr aduce. măra/ii arsisului i stravele vr aduce daruri i I se va da ui dinaurul 6rabiei.

Magii au !is către =ecioară4 4&um î/i este numele, > rea vestită =eciară i maică'4

Ea a răsuns$ 4Maria4. Iar ei au !is4 4<e unde eti de neam'4 Ea a răsuns$ 4<in această latură a Betleemului4.

$poi ei au !is4 4<ar n-ai avut bărbat e cineva'4 Ea a răsuns$ 4M-am l!dit numai 0ăc#ndu-se tcmelile de nuntă4. Magii au !is către dânsa4 4<e ce neam eti de ai născut un runc ca acesta'4 Ea a răsuns$ 4Sunt din neam îmărătesc i re/esc, din al lui <avid i al lui 6arn; acestra sunt străneată, din rădăcina Iudeii i 0iică a lui Iac*im i a 6nei4.

254



$tunci ei au !is către dânsa cu blândeţe4 4@, maică a maicilr, t/i zeii erilr te-au 0ericit, lauda ta este mare, că ai cv#rit e tate 0emeile cele slăvite, i dec#t tate îmărătesele, mai mare îmărăteasă te-ai arătat4.

8runcul, înce#nd al dilea an, avea arecare trăsături ale 0e/ei la 0el cu alecelei ce -a născut. Ea era u/in mai înaltă dec#t altele i cu tru !in!a, cu 0a/ade cularea !r#ului, av#nd ărul 0arte bine i cu cuviin/ă le!at e ca.

agii, a%"n! cu ei un t"năr zugra%, au !us n ţara lor c&ipurile amn!orura şi au pus n 2iserică icoanele lor, ca să 1ie cinstite !e toţi şi au scris pe ta2le !e aur cu%intele acestea: 4n biserica <iet a dumnezeului sarelui, e acestea lui

<umnezeu, marele mărat Iisus, îmără/ia erilr le-a a0iersit4.

0i luând magii n braţe pe pruncul Iisus, sărutându-8 fiecare #i nc&inându-se 8ui,

au !is4 4?ie, ale ale ?i le dăruim cu s#rdie, rea uternice Iisuse. Au s-ar 0ic#rmuit bine lucrurile lumii de n-ai 0i venit. n alt c*i nu s-ar 0i unit cele desus cu cele de Ds, dacă nu e-ai 0i !r#t u. Se cădea aceasta în/eletului ăucuv#nt, Stă#ne, ca e cei trivnici cu un tru ca acesta să-i amă!eti i să-i suri rin naterea a4. runcul râdea #i sălta de mângâierile magilor.

upă aceasta, luându-#i !iua bună de la mama sa, iar ea cinstindu-i #i ace#tia slăind-o precum se cădea, s-au dus.

0i dacă au sosit la locul n care poposise, poesteau unii către alţii cele despre runc, adică cum %-a arătat lor.

&el dint#i a zis$ 4Eu 8runc l vedeam4;cel de al dilea a zis$ 4#năr, ca de treizeci de ani -am văzut4;iară cel de al treilea zise$ 4Bătr#n, vec*i de zile -am văzut4.

inun"n!u-se !e sc&im2area 1eţii /runcului, a sosit seara, li s-a arătat în visîn!erul <mnului ca un 0ul!er în0ricat i le-a zis$ 4<e!rabă să iei/i de aici casă nu ătimi/i ceva rău4. 7ceia au zis cu 1rică: B&ine este acela care a'uce solie

att 'e mare# oJ 'umnezeiescule ArhanghelBO =l a răspuns: L6ro!, mpăratul6u!eilorL 7cestea auzin! magii, au ncălecat pe cai sprinteni şi puternici şi pe altăcale s-au !us n ţara lor

<uc#ndu-se ma!ii, s-a arătat în!erul <mnului în vis lui Isi0, zic#ndu-i$ Scul#ndu-te, ia runcul i e mama ui i 0u!i în E!it i 0ii acl #nă c#nd î/i vi zice; căci Ird vrea să caute 8runcul, să- iardă.

255



$cul"n!u-se 6osi1 n acel ceas, s-a pogor"t n =gipt cu toată casa, !upă cu%"ntulngerului, ca să mplinească ceea ce s-a zis prin proorocul: <in E!it am c*emat

e =iul meu. 7tunci 6ro!, %ăz"n! că l-au 2at#ocorit magii, a trimis satrapi, a!icăstăp"nitori, să uci!ă pe toţi pruncii 9etleemului, !e !oi ani şi mai #os, !upă %remea!espre care cu !ina!insul a ntre2at pe magi enin! satrapii n Ba%aa, n ama şin cetăţile a&ilei şi ale seminţiei lui eniamin, au ucis pe toţi pruncii !intr-nsele$eminţia lui eniamin a căzut aproape !e soarta 6u!eii, asemenea şi cetăţile ei,9etleemul şi =2us, a!ică 6erusalimul, asemenea şi cetăţile lui eniamin: Ba%aa,ama şi a&il; 1iin!că cetăţile 6u!ei şi ale lui eniamin sunt aproape unele !ealtele

7tunci s-a mplinit cu%"ntul cel zis !e 6eremia proorocul: las în "ama s-a auzit, l#n!ere i Dale i t#n!uire multă, "a*il l#n!#nd entru 0iii săi i nu via să sem#n!#ie că nu mai erau. Deci să %e!em acum cu%"ntul şi scopul pentru care

e%ang&elistul pomeneşte aici !e proorocul care zice: las în "ama s-a auzit, l#n!ere, Dale, i t#n!uire multă, "a*il l#n!#nd e 0iii săi i nu via să sem#n!#ie, căci nu mai erau. Toţi ştiţi că 6aco% a a%ut !oisprezece 1ii; a!ică !in 0ia,1emeia lui cea !int"i, şase: u%im, $imeon, 0e%i, 6u!a, 6sa&ar şi 3a2ulon; !ina&ila, !oi: 6osi1 şi eniamin Din ala, slu#nica a&ilei: Dan şi Na1talim; şi !in3el1ana, slu#nica 0iei, !oi: Ba! şi 7sir Din care s-au 1ăcut cele !ouăsprezeceseminţii ale lui 6srael, !upă numărul celor !oisprezece patriar&i lu"n!u-şi numirile

$ fost un bărbat 8eit care locuia n &otarele muntelui 7fraim #i care #i-a luat femeie din Betleem, pământul Iudei. +nsă a fugit femeia lui de la dânsul, la casa părintelui său, n Betleem #i a stat acolo patru luni. $tunci bărbatul ei s-a dus din&otarele 7fraimului #i a enit la Betleem ca să ia femeia napoi la dânsul. upă cea stat n casa tatălui femeii lui cinci !ile, pe la amia!ă sculându-se cu femeia lui, s-a ntors iară#i #i a enit până n dreptul Iebusului, adică Ierusalimului. u dânsul aea o perec&e de asini mpoăraţi, femeia lui #i sluga lui; apoi plecându-se !iuaapunând soarele au mers aproape de Kaaa, care este n seminţia lui eniamin #i

s-au abătut acolo să gă!duiască. eci au intrat năuntru #i au #e!ut n uliţa cetăţii,căci nu era cine să-i primească n casă. %pre seară a enit un om bătrân de lalucrul lui de la ţarină #i omul acela era din muntele 7fraim, iar acum era trecător

prin Kaaa #i oamenii acelui loc erau fii ai lui eniamin. Bătrânul a ridicat oc&ii #i a ă!ut pe acel bărbat călător #e!ând n uliţa cetăţii #i a !is către dânsul4 "eunde ii #i unde mergi'". Iar ei au răspuns4 "enim de la Betleem, pământul Iudeei

#i mergem până n părţile &otarului lui 7fraim. 0i am enit ca să gă!duiesc aici;dar nu este cine să ne primească n ga!dă. aie #i grăunţe pentru asinii no#tri,

pâine #i in aem destul, eu, soţia mea #i copilul, #i nu aem lipsă de nici unlucru".

256



Bătrânul a !is către dânsul4 "ace ţie, nsă n uliţă nu te ei sălă#lui". 8-a dus ncasa lui, a făcut loc asinilor lui #i a spălat picioarele lor, au mâncat #i au băut. 0i

pe când ei se eseleau, iată oamenii cetăţii, fiii celor fărădelege au ncon*urat casa, bătând n u#ă #i !icând4 "%coate afară pe bărbatul pe care l-ai gă!duit ca să-l cunoa#tem pe dânsul". %tăpânul casei a ie#it la dân#ii #i le-a !is4 "Nu, fraţilor, sănu faceţi rău bărbatului care a intrat n casa mea, să nu faceţi nebunia aceasta.

Iată, fiica mea este fecioară, iată femeia lui, să le scot pe dânsele #i să le edeţi". eci a luat bărbatul cel călător pe femeia lui, a scos-o afară la dân#ii, pe care aunecinstit-o #i apoi au eliberat-o.

ătre !iuă femeia a enit #i a că!ut lângă u#a casei unde era gă!duit bărbatul ei #ia murit. imineaţa sculându-se bărbatul ei a desc&is u#ile casei #i a ie#it ca sămeargă n calea lui, #i iată, femeia lui era că!ută lângă u#ile casei. 0i a !is cătredânsa4 "%coală-te să mergem". ar nu era glas ntr-nsa #i nu era au!ire. $tunci a

luat-o #i a pus-o pe asin #i a mers la pământul său. $poi a luat sabia #i a tăiat-o ndouăspre!ece părţi, pe care le-a trimis la toate &otarele lui Israel. 6oţi cei care le-au ă!ut au plâns. $poi s-au sculat toate seminţiile asupra seminţiei lui eniamin

#i au cerut pe bărbaţii cei fărădelege să-i ucidă, dar ei n-au rut să-i dea, ci,ie#ind din Kaaa, s-au pregătit a sta mpotriă la ră!boi. 6oate seminţiile s-au luat la ră!boi cu seminţia lui eniamin #i au că!ut n !iua aceea din fiii lui Israel două!eci #i două de mii.

upă aceasta fiii lui Israel au *udecat să nu treacă cu ederea această nedreptate.%-au adunat iară#i la bătălie mpreună #i au ie#it fiii lui eniamin n ntâmpinarealor din Kaaa, n !iua a doua #i au că!ut din fiii lui Israel optspre!ece mii. $poi s-au suit fiii lui Israel n Betel, naintea omnului, au plâns naintea 8ui cu plângeremare #i a au!it omnul glasul lor #i le-a !is4 4Mai sui/i-vă încă dată, căci m#ine îi vi da în m#inile vastre4. %uindu-se fiii lui Israel n !iua a treiampotria fiilor lui eniamin, s-au pornit la ră!boi lingă Kaaa #i au făcut ocolirempre*urul ei, adunându-se #i făcând ră!boi mare. e această dată s-au biruit fiiilui eniamin, i-au omorât de la mic până la mare, au ncon*urat cetăţile lor, fiii lui

Israel #i le-au prădat #i le-au ars până n temelii, ncât s-a pierdut de tot din !iuaaceea seminţia lui eniamin #i fiii a&ilei.

/entru aceasta e%ang&elistul pomeneşte !e a&ila, că şi pl"nge pe 1iii ei, arăt"n! proorocia aceasta Că precum n %remea !e atunci s-a pier!ut seminţia luieniamin şi 1iii a&ilei, aşa s-a 1ăcut şi aici la naşterea Domnului, căci s-a pier!uttoată o!rasla pruncilor !e !oi ani şi mai #os, !upă cum zice şi e%ang&elistul: i nuvrea să se m#n!#ie, căci nu mai erau. Că glas n ama s-a auzit, se nţelege naltă

propo%ă!uire, că ama se t"lcuieşte nalt Drept aceea, acest glas, care n ama s-a

257



auzit, nseamnă glas !e naltă propo%ă!uire Căci cu a!e%ărat s-a %estit n marginilelumii, prin glasul apostolilor, cu naltă propo%ă!uire, uci!erea pruncilor şi p"nă lamarginile lumii s-a auzit

<eci i ni cele de cuviin/ă să le răznuim astăzi i să cinstim naterea lui rists i luminat să stri!ăm; cu ăstrii să dăn/uim, cu în!erii să c#ntăm, cuma!ii să ne înc*inăm <umnezeului nstru, &el ce S-a născut entru ni i mul/umită 0ie &elui ce a venit întru ale Sale ca un străin, că e cel străin l-a

rslăvit. ui se cuvine slavă, îmreună cu &el 0ără de înceut al ui 8ărinte i cu reas0#ntul i de via/ă =ăcătrul Său <u*, acum i ururea i în vecii vecilr.

6min.

Sfntul Ioan 'e Pronsta't $ !re'ică la Naşterea lui Hristos

258



&uv#ntul S-a 0ăcut tru, 5iul lui Dumnezeu, cel %eşnic asemenea lui Dumnezeu-Tatăl şi Du&ului $1"nt, a !e%enit om ntrup"n!u-se !e la Du&ul $1"nt şi !e la5ecioara aria 8, minune 8, uimitoare, groza%ă şi m"ntuitoare taină

Cel ce nu are nceput primeşte nceput !upă omenitate; Cel 1ără !e trup primeştetrup <umnezeu s-a 0ăcut m, neîncet#nd să răm#nă <umnezeu. Cel !e Neatins a!e%enit tangi2il tuturor, n c&ip !e ro2 smerit

<e ce i cu ce sc s-a arătat asemenea !r#re din artea &reatrului către 0ăturile sale ieritare către m, care, din rria lui vie a căzutU s-aîndeărtat de la <umnezeu, &reatrul său '

7 1ost ca urmare a unui suprem, negrăit sentiment !e milă 1aţă !e 1ăptura $a !in partea $tăp"nului, Care n-a mai putut n!ura să %a!ă ntregul neam omenesc - pecare =l, la geneză, l-a nzestrat cu !aruri minunate ro2it !e !ia%ol şi ast1el &ărăzitsu1erinţei şi c&inurilor %eşnice

i &uv#ntul S-a 0ăcut tru>... ca să ne resc*imbe e ni, 0ături ăm#nteti, în

0ături cereti, să-i 0acă s0in/i e ăcăti; ca să ne ridice din stricăciune lanestricăciune, de la ăm#nt la cer; din rbia ăcatului i a diavlului la slăvitalibertate a 0iilr lui <umnezeu; de la marte la nemurire, ca să ne 0acă 0iii lui

<umnezeu i să ne aeze îmreună cu El e rn, ca e ciii Săi de vi/ăre!ească.8, nemărginită milă a lui Dumnezeu 8 negrăită nţelepciune a lui Dumnezeu 8,mare minune, uluin! nu numai mintea omului, ci şi pe a ngerilor

259



Să- lăudăm e <mnul> 8rin venirea =iului lui <umnezeu în tru e ăm#nt, rin dăruirea de Sine ca Dert0ă entru ăcătsul neam menesc li se dă celr care cred binecuv#ntarea atălui &eresc; înlcuind blestemul rstit de

<umnezeu la înceut; sunt în0ia/i i rimesc rmisiunea mtenirii vie/ii venice. 0a omenirea %ă!u%ită !in cauza păcatului, se ntoarce !in nou TatălCeresc, prin taina naşterii !in nou, a!ică prin 9otez şi pocăinţă 8amenii sunteli2eraţi !e su2 stăp"nirea c&inuitoare şi a!ucătoare !e moarte a !ia%olului, !e su2ro2ia păcatului şi a patimilor !e tot 1elul

=irea menească este îndumnezeită din mila nemăr!inită a =iului lui <umnezeu; i ăcatele mului sunt cură/ite; cele #n!ărite sunt s0in/ite. Su0erinzii sunt vindeca/i. &elr umili li se dăruiesc cinstea i slava nes0#rită.&ei din întuneric sunt lumina/i cu lumina s0#ntă a *arului i a ra/iunii.

intea omenească primeşte puterea raţională a lui Dumnezeu ni avem !#ndul lui ristsL(Cor E, *), spune $1 7p /a%el Inima menească rimete inimalui rists.

eea ce este pieritor deine nemuritor.ei goi #i răniţi de păcat #i de patimi sunt mpodobiţi cu slaa ceadumne!eiască.ei care flămân!esc #i nseto#ea!ă sunt ndestulaţi cu &rănitorul #intăritorul de suflet uânt al lui umne!eu #i cu reacuratul 6rup #i%fântul %ânge al lui 5ristos.ei nemângâiaţi primesc mângâiere.ei prădaţi de diaol au fost - #i continuă să fie - eliberaţi.

&e se cere de la ni, , 0ra/ilr, ca să ne 0lsim de tt *arul adus nuă de sus rin venirea e ăm#nt a =iului lui <umnezeu '

&eea ce este necesar, în rimul r#nd, este credin/a în =iul lui <umnezeu, în Evan!*elie, ca învă/ătură m#ntuitare dată de sus, adevărată căin/ă entru

ăcate i îndretarea vie/ii i a inimii; cmuniune în ru!ăciune i în S0inteleaine; cunaterea i îmlinirea runcilr lui rists.

Aecesare sunt i virtu/ile$ smerenia cretină, în0r#narea, 0eciria i cură/ia,simlitatea i bunătatea inimii.$ă a!ucem, 1raţi şi surori, aceste %irtuţi ca un !ar Celui Care $-a născut pentru noişi a noastră m"ntuire, să 6 le a!ucem n loc !e aurul, tăm"ia şi smirna pe care i-au

260



a!us-o agii, ca ?nuia Care, 1iin! +mpărat, Dumnezeu şi 8m, a %enit să moară pentru noi

7ceasta %a 1i, !in partea noastră, #ert1a cea mai 2ineplăcută lui Dumnezeu şi/runcului 6isus Hristos7min

Sfntul Ioan 'e Pronsta't $ El a restaurat opera minilor Sale

261



8mul este o splen!i!ă, magni1ică, prea iscusită operă a unui 7rtist !esă%"rşit:Dumnezeu

0a o2"rşie era nentinată, neispitită, nestricăcioasă, curată, !ar prin păcat, prinaceastă ne%oie pe care !u&ul ntunericului a !at-o 1irii, prin această spurcată,a2sur!ă şi &aină putere a a#uns să 1ie ntinată şi 2olna%ă, necurată şi coruptă, !in

pricina 1irii !uale a omului, alcătuit !in trup şi su1let

Cu toate acestea, prea nţeleptul, atotputernicul şi atot2unul 7rtist nu i-a ngă!uit%ră#maşului nostru şi al $ău să !istrugă cu !esă%"rşire super2a şi magni1ica $acreaţie =l şi-a alcătuit $ieşi trup la 1el ca al nostru, pătimitor şi şi-a luat su1let n

p"ntecele /reacuratei 5ecioare aică

/rin ntruparea $a, prin n%ăţăturile, minunile, patimile, moartea şi n%ierea $a, prin minunata şi prea nţeleapta $a iconomie, =l a restaurat opera m"inilor $ale, nsplen!oarea şi sla%a !e mai nainte şi c&iar mai mult !ec"t at"t, !ăruin!u-i !in nounestricăciune, 1rumuseţe !umnezeiască şi rea!uc"n!-o la 1ericirea cea !int"i, a

n!umnezeit 1irea omenească, aşez"n!-o mpreună cu =l pe tronul !umnezeirii$la%ă 'ie, 7rtistule atot2un, prea nţelept şi atotputernic

(S0#ntul Ian de Vrnstadt, Cia/a mea în rists, Editura S*ia, 2::5, . +:1)Sfntul Ioan 7aimovici $ !re'ică la Naşterea Domnului

262



Hristos Se naşte# slăvi;i$>J

n taină e-ai născut în eteră, M#ntuitrule,dar cerul, ca !ură, tuturr e-a rvăduit,

steaua arăt#nd->F

=iul lui <umnezeu S-a !r#t e ăm#nt i S-a întruat în linite i 0ără zarvă.7şa cum picătura !e rouă ca!e peste ţarină, la 1el puterea Celui /reanalt a um2rit-o pe /reacurata 5ecioară şi $-a născut !e la ea "ntuitorul lumii

Dar lumea n-a o2ser%at măreaţa lucrare n1ăptuită !e Dumnezeu 8amenii erauocupaţi 1iecare cu tre2urile lui, atenţia lor era n!reptată spre gri#ile zilnice şi sprezgomotoasele nt"mplări ale lumii

- oma #i consolida stăpânirea asupra popoarelor #i puterea de stat.- Krecia de!olta artele #i se deda unei subtile nrobiri a cărnii.- opoarele orientale se străduiau să găsească n manifestările naturii

răspunsuri la toate ntrebările spiritului.

- Iudeii doreau fierbinte eliberarea de sub puterea străină #i a#teptaui!băitorul n persoana lui Mesia H mpăratul pământesc.

+nsă tre2urile coti!iene nu-i mulţumeau pe oameni, c&iar c"n! a%eau spor

263



Tot mai tare se auzea @!orul !u&uluiA !upă a!e%ăr şi se simţea că lumea,mpotmolită n !eşertăciune şi n %icii, se n!repta spre pieire

Nu !oar iu!eii aşteptau un iz2ă%itor, !ar şi cei mai %re!nici !intre păg"ni erau naşteptarea cui%a care să m"ntuie lumea !e la pieire Dar 1iecare şi nc&ipuia n1elul său %enirea acestuia şi, 1iin! ei nşişi trupeşti, nu se puteau g"n!i la ce%a!u&o%nicesc Iudeii cer semne, iar elinii caută în/eleciune (6 Cor l, EE)

i nimeni nu ateta un M#ntuitr bl#nd i smerit cu inima, acerit nu de slavă ăm#ntească, ci cerească.

.i tocmai aşa a 1ost K&el ce via ca t/i să se m#ntuiască i să aDun!ă lacuntin/a adevăruluiF.

Nu cu o putere !in a1ară sau prin tru1aşă nţelepciune a %enit =l să !omnească peste popoare, nu @n1ricoş"n! cu năluciriA Srugăciunea !e s1inţire a apei, ci în c*i derb a venit M#ntuitrul, ca să ia asura Sa ăcatul lui 6dam, să arte eumerii Săi vara menească, 0iind !ata să rimească e 0iecare. =iul @mului n-a venit ca să i se sluDească, ci ca El să sluDească i să-i dea su0letul răscumărare entru mul/i (arcu G,4I; atei EG, E>)

/otri%it cu aceasta, =l $e naşte n peşteră, ntr-un mărunt orăşel, n care 1amilia 2ogată !oar n %irtuţi a săracului !ulg&er, !reptul 6osi1 sosise pentru perioa!a

recensăm"ntului Nimeni !intre păm"nteni nu-şi nc&ipuia că ntr-o asemeneasărăcie %a apărea 6z2ă%itorul şi că ast1el %a %eni la oameni Cel Ce mpărăteşte peste toate 1ăpturile .i nsuşi %oie%o!ul lumii !e atunci, m"n!rul potri%nic al luiDumnezeu, !ia%olul, se %ăzu nşelat şi nu l recunoscu n Cel născut pe 7cela peCare l pizmuise pe c"n! ncă era nger Taina cea !inainte !e %eci, ascunsă puteriisale, !espre m"ntuirea neamului omenesc putea 1i cunoscută !oar !e cei care iauaminte la glasul !in cer şi ntr-acolo şi n!reaptă pri%irile

8ăstrii îi auziră e în!eri c#nt#nd venirea lui rists în tru acei sărmani ăstri din Bet*leem, al cărr sin!ur izvr de în/eleciune era cartea desc*isă a

în/eleciunii lui <umnezeu, arătată în 0rumuse/ea zidirilr Sale, neatinse de ăcătasa m#nă menească. Iar celeilalte ăr/i a menirii, care nu a auzit c#ntarea în!erească, rin lumina strălucitare a stelei ce s-a arins e cer, cerul

arcă din !ură i-a vestit$ întru ale Sale a venit umina cea adevărată careluminează e tt mul care vine în lume (6n l, ; l, F)

&erul le$a vor0it tuturor celor care au cunoscut slava lui Dumnezeu8

264



<ar numai re!ii ma!i, ce căutau să descere în cer Dudecă/ile lui <umnezeu i erau !ata să mear!ă riunde entru a a0la adevărul, au riceut !lasul cerului.

Str#n!#ndu-i cmrile ca să le aducă în dar nu-născutului îmărat, ei îi lăsară trnurile, îi ărăsiră ăm#ntul natal i lecară netiind înctr, urm#nd

dar mersului stelei, care le arăta calea sre îmără/ia cea venică. 6neviasă le-a 0st calea, dar raza stelei din Bet*leem lumina. .i nţelepţii-magi, !epăşin! toate pie!icile, mergeau pe cărările arătate !e cer, lepă!"n!u-şi%oia lor proprie Steaua i-a adus la Ierusalim, unde au auzit cuv#ntul scris al lui

<umnezeu, iar ai la Bet*leem, unde au văzut &uv#ntul întruat, e <umnezeu în tru, i s-au înc*inat Sarelui <retă/ii.

6ar lumea continua să 1reamăte n patimile ei

6ro!, auzin! !e naşterea eşnicului mpărat, căută să-l omoare; negăsin!u-l, elucise o mulţime !e prunci, !ar nu reuşi să-l omoare pe Cel născut tainic n peşterăTaina aceasta răm"nea ascunsă pentru cei ce trăiau !upă sti&iile lumii acesteia @ El era rintre ameni, dar ei nu l-au cunscut A (6n l, )

&i li Se dezvăluia tretat dar inimilr curate, căutătare a dretă/ii lui <umnezeu, !ata să lute entru adevăr, descerindu-Se i acelra care viausă-i cură/e inima i erau !ata să-i suună rria vie vii cereti.

.i a %enit %remea c"n! lumina !e la 9et&leem s-a ntins peste toate marginilelumii @ 6stăzi va 0i iarăi ace> %nii au 0st !ata să- mare e 8runc i sestrăduiesc să îi tear!ă numele, al/ii arcă nici nu- bservă. <ar El este rintreni, descerindu-Se acelra care Kîncearcă mărturiile ui i îl caută cu tatăinima lr A (/s >, E) @ 8entru ce s-au întăr#tat neamurile i arele aucu!etat deertăciuni' i va ate e ei cu tia! de 0ier, ca e vasul larului îi va

zdrbi e cei ce -au m#niat e El> (%ezi /s E, l, F)

Iar steaua de la Bet*leem iarăi strălucete nevăzut deasura lumii, c*em#nd tate arele i e 0iecare m în arte să-i a/intească rivirea sre cer, sus să-

i /ină inima, să cadă la Aul-Aăscut i să se bucure cu bucurie mare, 0iindcă cuni este <umnezeu>

<&u noi este Dumnezeu# 5n;elege;i# neamuri# şi vă pleca;i# căci cu noi esteDumnezeuJ?8

Hristos S$a născutJ

265



(S0. Ian MaGimvici - 8redici i ndrumări <u*vniceti, Ed. S*ia, Bucureti, 2::3)

266



Sfntul Ioan 7aimovici $ Epistolă la Naşterea Domnului

Kn eteră e-ai sălăluit, ristase <umnezeule,

ieslea e-a rimit, ăstrii i ma!ii ?i s-au înc*inatF

(Sti*iră la sti*avnă)

Căz#nd neamul menesc ierind din ricina ăcatelr, =iul lui <umnezeu Se !ară e ăm#nt. Iar c#nd a venit linirea vremii, <umnezeu a trimis e =iul

Său, %nul-Aăscut S +n Biblia editată de Institutul Biblic #i de Misiune al Bisericii@rtodoGe omâne, Bucure#ti, 13> (pe scurt, Biblia B.@..)4 născut din femeie K&a e cei de sub e!e să-i răscumereA (Bal 4, 4-I) 8entru ni, amenii, i

entru a nastră m#ntuire S-a cbr#t El din ceruri e ăm#nt. =iul lui <umnezeu va rimi 0irea menească, entru ca e m să-l unească din nu cu <umnezeu. =l a co2or"t pe păm"nt c"n! omenirea a#unsese la cea mai #osnică!ecă!ere morală, c"n! oamenii se c&inuiau ne%ăz"n! nici o ieşire

6u!eii l aşteptau pe 1ăgă!uitul esia .i păg"nii aşteptau ce%a etraor!inar, caretre2uia să presc&im2e totul @$au Dumnezeu %a %eni pe păm"nt, sau lumea %a

pieriA a spus cele2rul 1ilozo1 roman al acelor %remuri, $eneca

După proorociri, iu!eii puteau %e!ea limpe!e că %enise %remea mpliniriiS1ăgă!uinţei lor $e s1"rşeau cele şaptezeci !e săptăm"ni S!e ani !e la re1acerea6erusalimului, c"n! aşa cum i-a %estit 7r&ang&elul Ba%riil pro1etului Daniel %a%eni %remea sosirii ?nsului lui Dumnezeu şi a s1"rşirii ec&iului 0egăm"nt (%ezi

267



Daniel cap F) Dar, n po1i!a su1erinţei !u&o%niceşti !e o2şte şi a aşteptăriineo2işnuitului prunc, prin a cărui naştere urma să nceapă @%eacul !e aurA pe

păm"nt, mult-aşteptatul /runc a 1ost recunoscut şi salutat !e puţini atunci c"n! s-anăscut

ai mult, nici loc nu s-a găsit pentru =l n casele oamenilor Maria a născut e=iul său, &el %nul-Aăscut i -a în0ăat i -a culcat în iesle, căci nu mai eralc de !ăzduire entru ei (0c E, J) .i c"n! păstorii, auzin! c"ntările ngereşti,%eniră să-l %a!ă pe Cel pe care cerul l proslă%ea, ei @au a0lat e 8runc culcat îniesle Cu multă %reme nainte !e %enirea lui Hristos, st"n! la !umnezeiască

pri%eg&ere, a pre%ăzut aceasta cu oc&ii săi !u&o%niceşti !e Dumnezeu cu%"ntătorul7%acum:,, <amne, am în/eles lucrurile ale i m-am în!rzit$ între duăanimale vei 0i cunscut A S Biblia B.@.. pre!intă un teGt aând un totul alt nţeles4

oamne, au!it-am de faima 6a #i m-am temut de punerile 6ale la cale,

umne!eule < =ă să trăiască, n cursul anilor, lucrarea 6a #i, n trecerea remii, fă-o să fie cunoscută< ($acum 9, -9). EBiblia de la 1:>>F pre!intă un teGt cu un sens mult apropiat celui din citatul rusesc4 oamne, socotiiu faptele 6ale #i mă spăimntaiu. +n mi*locul a douP ieţuitoare 6e ei cunoa#te, apropiindu-se anii 6eei mai cunoa#te, sosind remea 6e ei arăta când să a tulbura sufletul mieu, cuurgie de milă ţi ei aduce aminte ($acum 9,1-). (7%acum , E-) +ntre!o2itoace stătea culcat mpăratul ntregii lumi, %enit să m"ntuiască lumea, ntruc"toamenii se !epărtaseră !e =l 1oarte

<e mă vi sui în cer, u acl eti. <e mă vi cbrî în iad, de 0a/ă eti (/s >,>), striga o!inioară /salmistul

Doar n oamenii nro2iţi păcatului nu locuieşte Dumnezeu Au va răm#ne <u*ul Meu ururea în amenii acetia, entru că sunt numai tru (5ac *, ), a spusDomnul Dumnezeu, c"n! păm"ntul s-a stricat şi s-a umplut !e ne!reptate, nainte!e potop

.i iarăşi omenirea a !e%enit @trupA nainte !e %enirea "ntuitorului pe păm"ntCea mai mare parte a omenirii @cugeta păm"nteşteA, unii !e!"n!u-se 1ără 1r"u

plăcerilor trupului şi altor păcate, iar alţii c&iar şi n cele mai 2une năzuinţe ale lor căut"n! !oar cele păm"nteşti /uţini erau cei care căutau mpărăţia lui Dumnezeu,

pregătită oamenilor !e la 1acerea lumii

De aceea, nu s-a găsit loc n casele oamenilor pentru mpăratul cerurilor, ci 0-au primit !o2itoacele necu%"ntătoare, care au rămas cre!incioase 1irii lor @=iul mului nu avea unde să-i lece caul A nici atunci c"n! mii !e oameni mergeau

268



n urma 0ui şi t/i încercau să se atin!ă de El, entru că utere ieea din El i-i vindeca e t/i (0uca *, F), iar =l sătura cu c"te%a p"ini o mulţime !e oameni

8entru ca să s0in/ească rul cu s#n!ele Său, Iisus a ătimit în a0ara r/ii (=%r , E), căci %ierii iu!ei 0-au scos a1ară !in cetate !e 5iul lui Dumnezeu, casă-0 răstignească

<ar M#ntuitrul &el înăl/at de e ăm#nt e &ruce le-a atras e tate la Sine. 6a cum ăstrii cei cu inima neîntinată i ma!ii re!ăti/i să dea ttul entru 6devăr -au recunscut e &el culcat în iesle, la 0el t/i cei ce caută m#ntuirea -au recunscut e <umnezeu în &el "ăsti!nit. i la 0el cum 8runcul născut la Bet*leem de 8reacurata =eciară a 0st ri!nit, tt aa a 0st ri!nită i Aeri*ănita ui Mireasă, S0#nta Biserică, în zilele runciei ei, iar cei ce i seînc*inau erau nevi/i să se ascundă de stă#nitri, ca ma!ii de Ird.

Era nevie de un nu semn e cer, entru ca Biserica să trium0e asura ri!nitrilr; i, în lcul stelei de la Bet*leem, e cer aăru &rucea, rin carecerul le rvăduia tuturr e &el "ăsti!nit i e re!i îi aducea la rists, casă i se înc*ine cu credin/ă, @între! ăm#ntul s-a umlut de cunaterea lui

<umnezeuA i nu numai @din tată Iudeea i din Ierusalim i din ăr/ile irului i ale Sidnului A, ci i din tate cl/urile lumii mul/ime nes0#rită de ameni se

!răbea să asculte i să îmlinească învă/ătura lui rists, tămăduindu-se nuat#t de neutin/ele trueti, c#t de cele su0leteti, biruind du*urile necurate i

0ăc#ndu-se în0ricătri entru ele.

+nsă stăp"nitorul lumii acesteia nu %oieşte să renunţe cu uşurinţă la stăp"nire şi şia!ună toate 1orţele ca să-i ţină pe 1iii oamenilor n #urul său /retutin!eni seamănăneg&ină, pentru ca, prin ea, să nă2uşe gr"ul lui Hristos, pentru ca să st"rnească

patimi păcătoase n inimi cucernice şi mai ales să-şi asmută supuşii ca săurmărească tot ce poartă numele lui Hristos

0upta !intre Cel ce a a!us pe păm"nt pacea cerească şi stăp"nitorii ntunericului%eacului acestuia, !u&urile răutăţii cele !e su2 cer, ncepută la 9et&leem, se!es1ăşoară 1ără ntrerupere şi cu putere tot mai nteţită =a este purtată n toată

lumea, n 1iecare loc =a mparte omenirea, ea i !esparte pe oamenii care au 1ostmai nainte prieteni, ea are loc nlăuntrul 1iecărui om, p"nă c"n! nu %a 2irui!e1initi% n el 2inele sau răul

7stăzi mai mult ca oric"n! poate 1i resimţită !ez2inarea (0uca E, I) pe care a%estit-o Cel proslă%it acum !e c"ntarea ngerească: Slavă întru cei de sus lui

<umnezeu i e ăm#nt ace, între ameni bunăvire (0uca E, 4) $a2ia a!usă

269



pe păm"nt !e /runcul culcat n iesle (atei G, 4) !esparte şi !ez2ină pe tată !e1iu, pe mamă !e 1iică, pe soacră !e noră Cu a!e%ărat se mplinesc ntocmaicu%intele: !uşmanii omului (%or 1i) casnicii lui (atei G, *), pre%estite ncă !e

pro1etul i&eia, care a prezis naşterea lui Hristos la 9et&leem (i&eia I, E; J, *)

Nici n ei nşişi oamenii nu-şi găsesc pacea, c&inuiţi 1iin! !e lupta lăuntrică nunumai !intre carne şi !u&, !ar a!esea simţin! o !e!u2lare şi n năzuinţele lor,

pră2uşin!u-se şi nea%"n! un reazem nlăuntrul lor .i se pare c"teo!ată că şi acumlocul cel mai potri%it pentru /runcul Hristos ar 1i mai !egra2ă iesleanecu%"ntătoarelor, ncă 1erită !e toate @realizărileA !istructi%e ale %icleanului %eac!e acum, !ec"t societatea omenească

<ar nu entru rria Sa linite a venit e ăm#nt =iul lui <umnezeu, ci ca sătămăduiască rana lui 6dam. +nc&in"n!u-se lui Hristos, @s-au întrs ăstrii,

slăvind i lăud#nd e <umnezeuA (0uca E, EG) şi magii care 0-au găsit @s-aubucurat 0arte cu bucurie mareA Bucuria du*ului i veselia inimii i-au curins

e ăstrii i e ma!ii care veniseră la rists. Numai El Singurul este paceanoastră (=1es E, 4), numai El este @&alea şi A'evărul şi @ia;aA (6n 4, *) Caşi 1iecare om n parte, ntreaga omenire numai n 0umina 0ui %a %e!ea lumină

Depărt"n!u-ne !e !eşertăciunea păm"ntească, să ne alipim cu mintea !e peştera!in 9et&leem şi su1letul nostru %a simţi 2ucurie nepăm"ntească, iar gura %asla%oslo%i mpreună cu ngerii: <Slavă pogorrii +ale# nule Iu0itorule 'e

oameni?8 Hristos S$a născutJ

S0#ntul Ian MaGimvici, S*an!*ai, 19

(8redici i ndrumări <u*vniceti, Ed. S*ia, Bucureti, 2::3)

270



7itropolitul lorinei# Augustin Pan'iotis $ rări la evenimentul cosmo$istorical Naşterii Domnului Iisus Hristos şi la noul an

/entru e%enimentul cosmo-istoric al Naşterii Domnului 6isus Hristos şi pentru noulan, mă rog !in inimă Domnului, ca să ne n%re!nicească pe toţi a pătrun!e pe c"tmai mult posi2il n marea taină a ntrupării lui Dumnezeu şi să trăim aceasta maiintens, ca să gustăm mai %iu ro!ul %enirii 0ui n lume, a!e%ărata 2ucurie şi %eselie

Domnul, Cel ce $-a 1ăcut /runc pentru noi, a!uce n lume a!e%ărata 2ucurie,!eoarece o1eră 2ucuria iz2ă%irii C"ţi suspinăm pentru neputinţele noastre, să ne

2ucurăm acum şi să ne %eselim pentru iertarea păcatelor noastre, m"ntuirea şi sla%anoastră

Q Mitropolitul $ugustin de =lorina, respe #i 7ordeea

( ERSTUVWX YZ[Y\YXVSRF, 1339)

ă rog ca toţi copiii 8rto!oiei să !e%ină n noul an 1ier2inţi %estitori ai unicităţiişi ai importanţei m"ntuitoare a 8rto!oiei şi %e&emenţi răz2oitori ai mişcării!egenerate şi eretice a ecumenismului

(ERSTUVWX YZ[Y\YXVSRF, 13>9)

271



Sfntul +eolipt al ila'elfiei $ +lcuire mistică la Naşterea Domnului

+n%ăţătura către mona&ii - armoniz"n! n c&ip ales cu %ieţuirea mona&ală taina Naşterii lui Hristos

$urorilor şi maicilor, c&iar !acă cu trupul sunt !eparte !e %oi, !ar cu !u&ul suntntre %oi; căci Dumnezeu Care ne-a plăsmuit n mila $a a 1ăcut n multe 1elurimo!ul unirii, ca nu cum%a !in pricina sărăciei 1aptelor 2ogăţia unirii noastre să nescape Căci unirea se 0ace nu numai rin rezen/a ersnală, ci lucrul unirii

trivit lui <umnezeu se 0ace i rin 0atul de a avea acelai !#nd, rin

ru!ăciune, rin iubirea unra 0a/ă de al/ii, rin scrisrile trimise i rincnvrbirea rin cuvinte. Toate acestea s-au să%"rşit n trecut

Dar acum, c&iar !acă prezenţa trupului şi n%ăţătura prin %iu grai nu se maisă%"rşesc, rugăciunea pentru %oi şi iu2irea !atorată potri%it lui Dumnezeu suntlucrătoare De aceea, am &otăr"t aşa!ar, ca astăzi să %or2esc cu %oi prin cate&eza!e 1aţă, mişc"n!u-mă spre aceasta, naterea duă tru a <mnului, a cărei taină

zu!răvete în ascuns căile m#ntuirii nastre i ne vă/uiete în c*i reaîn/elet la cetă/enia cerească e ni cei ce am 0ă!ăduit să-I urmăm ui.

Născut !in Tată 1ără mamă, 5iul ?nul-Născut al lui Dumnezeu $e naşte şi !inmamă 1ără tată, pentru ca tu, lăs"n! tată, mamă şi toată ru!enia, şi alipin!u-te !eDomnul, să c"nţi necontenit: Latăl meu i mama mea m-au ărăsit, dar <mnul m-a luat L (/s E*, G) Hristos $-a născut !in 1ecioară şi a 1ăcut-o pe aica $a1ecioară şi aica $a a rămas 1ecioară - am"n!ouă lucruri uimitoare (para!oale) şicare !epăşesc legea omenească - că tu, care te-ai ntors !e la unirea căsătoriei şi te-

272



ai retras !in contactul cu lumea, să 1ii 1ecioară nu numai la trup, ci şi la !u& .i aşacum ai lepă!at plăcerile trupeşti cu 1apta, aşa să !epărtezi şi po1tele su1leteşti care%in prin g"n!uri, nemai1ăc"n!u-ţi n cuget nsoţirea cu lumea, ci arăt"n!u-temona&ie şi cu trupul şi cu su1letul, sal%"n! cu a!e%ărat !e1iniţia %ieţii mona&ale(singuratice) at"t n c&ipul !in a1ară, c"t şi n cugetul !inăuntru

6ar curăţin!u-te !e 1aptele trupeşti şi g"n!urile pătimaşe, %a răsări n tinestrălucirea 1ecioriei şi numai!ec"t %ei zămisli Cu%"ntul lui Dumnezeu,nemaipurt"n! nimic altce%a n inimă !ec"t me!itarea la renunţare şi ascultare, gri#a

poruncilor n!umnezeitoare şi amintirea legămintelor !e la nceput .i aşa te %ei1ace maică a lui Hristos, ascult"n! şi supun"n!u-te necontenit nt"i-stătătoarei taleCăci ori !e c"te ori arăţi prin 1apte supunerea 1aţă !e ea şi !uci la capăt cu lucrurilensele ascultarea, !e at"tea ori ntrupezi cu%"ntul %irtuţii, născ"n!u-l şi culti%"n!u-l

prin 1aptele trupului, 1ăc"n! arătată prin cele !in a1ară g"n!ul su1letului tău la

porunci şi 1ăc"n! %ăzut oamenilor prin mo!ul !e comportare ceea ce mai nainteera ne%ăzut

rists S-a născut în eteră, ca tu, răm#n#nd în mănăstirea în care ai intrat, sărenati du*vnicete rin lucrarea runcilr. Căci !orin! să 1ii nscrisă n celecereşti, ai lăsat toate cele !e pe păm"nt şi ţi-ai sc&im2at p"nă şi numele,nstrăin"n!u-te !e toate cele ce-şi au numele pe păm"nt De aceea, nea%"n! loc ncasa !e oaspeţi ai %enit n mănăstire ca ntr-o peşteră şi naşti, prin renunţarea cu1apta, cu%"ntul poruncii pe care l-ai zămislit n su1letul tău prin g"n!irea

1eciorelnică şi curată !e po1ta lumeascăHristos a 1ost n1ăşat n scutece, n%ăţ"n!u-te şi pe tine să m2răţişezi z!renţeleumile n care eşti m2răcată şi să te mulţumeşti cu &ainele mona&ale şi !eneapărată tre2uinţă, să nu-ţi agoniseşti m2răcăminte !e prisos, nici să cauţi să-ţi1aci &aine cu culori mai nc&ise Căci !acă ai să cauţi unele ca acestea şi ai să te uiţi!upă culorile nc&ise şi a!"nci, !upă l"na moale, p"nza 1ină şi ţesăturile ra1inate, !emulte ori căut"n! cele ţesute !in mătase, atunci n c&ip ipocrit ţi-ai 1ăcut1ăgă!uinţă Căci n-ai 1ugit !e lume, ci, m2răc"n! &aina (mona&ală), te-ai potri%itmai !egra2ă cu lumea pe care cre!eai că ai tăgă!uit-o, şi nu te !eose2eşti cu nimic

!e 1emeile uşoare $e ca!e, aşa!ar, să te aliniezi la preacinstitele %eşminte(mona&ale) şi să te m2raci cu z!renţele umile, ca 1răgezimea trupului m2răcată cu%eşm"ntul lor să respingă netezimea care %ine !in pipăit şi să nu %ină la a!ucerea-aminte a plăcerilor, şi să laşi #os po%ara sla%ei !eşarte prin simplitatea %eşmintelor şi lipsa !e curiozitate 1aţă !e ele

273



rists a 0st culcat în ieslea necuv#ntătarelr, învă/#ndu-te să sur/i cuviteDie limbu/ia amenilr care te măn#ncă cu de0ăimări i b#r0e, învă/#ndu-tesă scteti dret di*nă încercările i rerurile entru virtute i să nu-i cmba/i e cei ce !răiesc cele rele, ci să taci i să disre/uieti cinstirea lr./entru ca %ăz"n! oamenii ră2!area ocărilor strălucin! ca o stea, să lase tul2urareaşi zar%a lumească ca pe o altă /ersie şi să călătorească (cu magii - t E, -EG) spre%iaţa !upă Dumnezeu, a#ung"n! la mănăstire ca la 9etleem şi !orin! să se 1acăimitatori ai %ieţii tale

Căci atunci at"t mulţi !in cei !in lume, impresionaţi !e petrecerea ta lău!a2ilă şi !e%iaţa ta 1ără nimic prisositor, %or um2la pe acelaşi !rum al renunţării ca şi tine şi-şi%or a!uce 2ogăţia lor ca !aruri lui Dumnezeu, c"t şi multe !in mona&iile care sene%oiesc n asceză mpreună cu tine, %ăz"n! smerenia cugetului tău şi ră2!area şistăruinţa n ntristări, se %or !epărta !e o2iceiul cel rău şi se %or supune %oii tale,

şi-ţi %or a!uce (ca magii) !rept !aruri: ncre!erea, iu2irea şi e%la%ia .i atunci ceice te păstoresc !u&o%niceşte se %or minuna !e toate 1aptele pe care le %ă! n tine şi!e toate cu%intele pe care le au! !e la tine şi %or lău!a pe Dumnezeu Carer"n!uieşte n 6conomia $a m"ntuirea oamenilor; căci zice (Hristos): L 6a sălumineze lumina vastră înaintea amenilr, ca văz#nd ei 0atele vastre celebune să slăvească e atăl vstru &el din ceruri L (t I, *)

rists e *rănit cu late, ca i tu să înve/i învă/ăturile eGuse simlu ale Evan!*eliei i să citeti vie/ile 0erici/ilr 8ărin/i care au trăit în simlitate. =le te

%or a!uce la seninătatea limanului ceresc pe tine care pri%eşti la strălucirea!repţilor şi eşti ngrăşată !e contemplaţiile cele !e sus, !ar ai a!ormit 1aţă !ecu%intele !in lume şi nţelepciunea ei !es1iinţată (J Col, EG; , >)

rists 0u!e de Ird, vă/uindu-te i e tine să 0u!i de răscalele truului. Cineîn E!it, runcindu-/i să suri cu stenelile ascezei săltările atimilr i să 0aci să înceteze cu amintirea !*eenei arinderea truului.

Deci, !acă %ei smeri trupul prin c&inul %ieţuirii aspre şi !acă %ei lepă!a prin 1rica pe!epselor omul cel %ec&i stricat !e po1tele nşelăciunii (=1 4, EE), %ei auzi şi tu:

L Mer!i în ăm#ntul lui Israel L (t E, EG), adică al min/ii care vede e <umnezeu. =iindcă au murit !#ndurile lăcerii care caută să mare su0letul devenit runc trivit lui rists i care vie/uiete în rists, vei auzi i aceasta$L <acă nu vă ve/i întarce i nu vă ve/i 0ace ca aceti cii, nu ve/i intra înîmără/ia cerurilr L (t >, ), şi iarăşi: L ăsa/i ciii să vină la Mine, căci aunra ca acetia este îmără/ia cerurilr L (t F, 4)

274



Căci ntr-a!e%ăr n1r"narea poruncită şi amintirea stăruitoare a morţii, a 1ocului%eşnic şi a celorlalte pe!epse 2iciuin! cugetul trupului l omoară şi !au su1letuluisă %ieţuiască %iaţă ascunsă n Hristos (Col , ) !uc"n!u-l la cuntin/adu*vnicească care e ăm#ntul min/ii ce se ra!ă curat , ca şi tu să poţi spunempreună cu 7postolul: L

Au mai vie/uiesc eu, ci rists vie/uiete în mineL (Bal

E, EG), Care e 2inecu%"ntat n %ecii %ecilor 7min

275



Două scrisori ale Stare;ului Am0rozie 'e la ptina la Naşterea Domnului $+oiag 'in ră'ăcina lui Iesei# şi floare 'intr$5nsul# Hristoase# 'in ecioară

ai o'răslit?

5raţilor n Domnul, surorilor şi maicilor, se apropie marele praznic creştinesc al Naşterii !upă trup a Domnului nostru 6isus Hristos ă 1elicit pe toţi cu prile#ulacestei nsemnate săr2ători creştine şi vă dresc din inimă să înt#mina/i i să

etrece/i în ace i bucurie i m#n!#iere du*vnicească.După o2iceiul meu, pentru a ne 1olosi !u&o%niceşte, %reau să %ă n1ăţişez sprecercetare cu%intele psalmistului: @are va uita să Se milstivească <umnezeu'

Sau va înc*ide în m#nia Sa îndurările Sale'F (/s J*,F)

Mulţi dintre credincio#ii cre#tini, din slăbiciune omenească #i puţinătate de suflet,au obiceiul să spună adesea, #i mai cu seamă n neca!uri #i boli4 m-a uitatF saune-a uitat umne!euF.

6ată că $1"ntul Da%i! pentru aceasta ne şi mustră, spun"n!: 8are %a uita să $emilosti%ească Dumnezeu $au %a nc&i!e n m"nia $a n!urările $aleA &uvinteleacestea arată că <mnul i revarsă indurările este zidirea Sa nu dar atunci c#nd se artă cum se cuvine, ci i atunci c#nd ei l m#nie e <mnul, recumse sune în Evan!*elie că 6ttbunul <umnezeu, duă milstivirea Sa, 0ace sărăsară sarele este cei răi i este cei buni i trimite laie este cei dre/i i

este cei nedre/iF. Domnul +nsuşi grăieşte zi!irii $ale prin alt proroc, zic"n!:

276



@are 0emeia uită e runcul ei i de rdul #ntecelui ei n-are ea milă' &*iar c#nd ea îl va uita, Eu nu te vi uita e tineF (+s4F, I)

reeala i rătăcirea menirii vin din aceea că ni nu riceem cum se cuvine

*tăr#rile i via lui <umnezeu în ceea ce ne rivete. După măsura 2unătăţii şi

milosti%irii $ale, Domnul %rea să ne !ăruiască %eşnică 1ericire n +mpărăţiaCerurilor; iar noi, !upă măsura or2irii noastre, %oim şi căutăm mai !egra2ă1ericirea şi 2unăstarea %remelnică pe păm"nt 6ată nsă că Domnul, !in 2unătate şiiu2ire către neamul omenesc, ne şi nţelepţeşte cu 1elurite necazuri şi 2oli şi altesu1erinţe, precum mărturiseşte 7postolul: &ăci e cine îl iubete <mnul îl ceartă, i biciuiete e tt 0iul e care îl rimeteQ Iar dacă sunte/i 0ără decertare, de care t/i au arte, atunci sunte/i 0ii nele!itimi, i nu 0ii adevăra/i A(=%rE; *,>)

/rintre noi nu sunt puţini aceia care %or să primească 1ericirea %eşnică n +mpărăţiaCerurilor, şi !eopotri%ă !oresc să ai2ă !eplină 2unăstare şi 1ericire %remelnică7ceasta nsă este cu neputinţă, precum ne lămureşte cu%"ntul lui Dumnezeu, că

rin multe necazuri se cuvine nuă a intra în mără/ia &erurilrF şi cămoştenirea cea !impreună cu Hristos o %or primi !oar aceia care, !e !ragul luiHristos, su1eră pe păm"nt 1elurite necazuri şi pătimiri, !upă cum mărturiseşte7postolul: Qătimim îmreună cu El să ne i rslăvimF.

7tunci c"n!, 1iin! n necazuri şi n 2oli, ne %om !escura#a şi %om c"rti mpotri%a

lui Dumnezeu şi a oamenilor şi mpotri%a sorţii, atunci nu numai că nu ne %om preamări mpreună cu Hristos, ci nsăşi m"ntuirea noastră %eşnică !e%inen!oielnică, !acă nu ne %om pocăi şi nu ne %om stră!ui a ne n!repta !acă nu prin1apte, cel puţin prin starea lăuntrică a su1letului şi a cugetului nostru, precum spuneSfntul Ioan Scărarul$ Au am stit, nu am rive!*eat i e ăm#nt nu m-amculcat dar m-am smerit i m-a m#ntuit <mnulF.

6ar alt s1"nt, Isaac Sirul , zice$ Smerenia i 0ără 0ate iartă mul/ime de ăcate,iar 0atele 0ără smerenie sunt ne0lsitareF.

&ela &e entru a nastră m#ntuire S-a născut din =eciară, <mnul nstru Iisus rists, să ne în/ele/ească sre cele 0lsitare i m#ntuitare. 6min>

Aevrednicul ierm. 6mbrzie <ecembrie, anul 179:

277



$urorilor n Domnul şi maicilor, prin n!elunga ră2!are a lui Dumnezeu, iarăşi şiiarăşi ne n%re!nicim a nt"mpina praznicul Naşterii !upă trup a Domnului nostru6isus Hristos ă 1elicit pe toate cu prile#ul acestei atot%eselitoare săr2ători creştine

şi, precum o2işnuiesc, pentru 1olosul !u&o%nicesc %ă n1ăţişez spre cercetareirmosul Canonului Naşterii:

S0. 8rrc 6arn

ia! din rădăcina lui Iesei, i 0lare dintr-însul, ristase, din =eciară ai

drăslit, &el ăudat din muntele cel cu umbră deasă. Cenit-ai întru#ndu-e din&ea Aeisitită de bărbat, &el =ără de tru i <umnezeu. Slavă uterii ale, <amne>F.

278



Cre! că puţini !in cei ce iau aminte la păcătoşenia mea %or nţelege pe !eplin talculacestui irmos /entru cei care nu o pot 1ace, %reau să aştern n scris o micălămurire

ia! din rădăcina lui Iesei, i 0lare dintr-însul, ristase, din =eciară ai drăslitF.

+n c&i%otul 0egăm"ntului a 1ost aşezat spre pomenire neamurilor %iitoare -, !upă

porunca lui Dumnezeu, toiagul lui 7aron, cel ce !ă!use 1loare n c&ip minunatia!ul acesta era reinc*iuirea celuilalt tia! din rădăcina lui Iesei, adică a 8reas0intei =eciare de <umnezeu Aăscătare. Ea a drăslit din ărin/i nerditri ca ramură vie din ăm#nt uscat; iar din această ramură

0ecirelnică a drăslit ca 0lare rists, <umnezeu i @m.

&el ăudat din muntele cel cu umbră deasă. Cenit-ai întru#ndu-e din &ea Aeisitită de bărbat, &el =ără de tru i <umnezeu. Slavă uterii ale, <amne>F.

Cel 0ău!at n Ceruri, Dumnezeul Cel Ne%ăzut, a %enit pe păm"nt n c&ip %ăzut ca!intr-un munte cu um2ra !easă, ntrup"n!u-$e Cel 5ără trup !in 5ecioara Cea

Neispitită !e 2ăr2at /recum ane%oie este a pătrun!e cu pri%irea pe munte, num2ra !esişului pă!urii, ane%oie este a pricepe cu mintea cele neurmate aina

ntruării =iului lui <umnezeu din 8reas0#nta =eciară este neurmată i se rimete în su0let numai rin credin/ă. De aceea, prorocul 7%acum, mai nainte

279



%ăz"n! cu !u&ul Taina cea neurmată a +ntrupării, a strigat: Slavă puterii +ale#DoamneJ?8

Nu este nepotri%it a risipi aici şi ne!umerirea unora !espre cu%intele care s-au zis:Dumnezeu !e la miazăzi %a %eniA, iar nu !e la răsărit $-a zis aşa pentru aşezarea9etleemului 1aţă !e Nazaret, căci Nazaretul, un!e a a%ut loc 9una estire a aiciiDomnului, este la miazăzi !e 9etleem, un!e s-a născut Hristos

n cuvintele$ <umnezeu de la miazăzi va veniF utem a0la i următrul în/elesmral$ recum sarele cel văzut, atunci c#nd se a0lă la miDlcul zilei sremiazăzi, mai tare încălzete i luminează cu razele luminii sale aa i rists

<mnul, mai mult luminează i în/ele/ete cu razele *arului Său e cei ce seneviesc intru tăria uterii lr, la miDlcul vie/ii lr, recum s-a zis$ &ei ceseamănă în austru (v#nt de la miazăzi n.t.) cu bucurie vr cule!eF.

+n tinereţe, omul a!esea nu pricepe cele ce sunt !e tre2uinţă, iar la 2ătr"neţe este ncea mai mare parte slă2ănogit şi neputincios iar cel slă2ănogit şi neputincios lace ne%oinţă mai e 2un Ce se %a nt"mpla cu noi, păcătoşii, cei m2ătr"niţi şislă2ănogiţi 1ără !e nici o ne%oinţă Nu ne răm"ne !ec"t să ne m"ng"iem cu %or2ele7postolului, care a zis: Crednic de credin/ă i de tată rimirea e cuv#ntul că

Iisus rists a venit în lume ca să m#ntuiască e cei ăcătiF (6 Tim , I)

7cesta, !upă negrăita $a milosti%ire şi iu2ire !e oameni, nu scoate a1ară nici pe cei

care %in la =l cu pocăinţă ntr-al unsprezecelea ceas al %ieţii, şi porunceşte să li se!ea plată ca celor care au purtat greutatea şi ză!u1ul zilei /entru aceasta, să nu nelene%im nici noi, cei păcătoşi şi sla2i, a ne pocăi şi a ne smeri, şi a ră2!a necazurileşi !urerile ce ne sunt trimise, lu"n! aminte la cu%"ntul cel e%ang&elic al Domnului:Intru răbdarea vastră ve/i db#ndi su0letele vastre; i cel ce va răbda #nă las0#rit, se va m#ntuiF.

&ela &e e-ai născut din 8reaneri*ănita =eciară i eti %nul S0#nt, miluiete-ne e ni, ăcătii. 6min>

Aevrednicul ierm. 6mbrzie <ecembrie, anul 177+

(din$ S0#ntul 6mbrzie de la @tina, Aaterea de Sus i nvierea rin *ar, Mănăstirea S0#ntului 8antelimn, 1997)

280



Sfntul +eo'or Stu'itul $ Hristos a ales cele mai smerite şi mai lepă'ate alelumii# ca să ruşineze pe cele slăvite şi 0ogate ale oamenilor

"ntuitorul nostru, c"t a purtat trup, a ales cele mai smerite şi mai lepă!ate alelumii, ca să ruşineze pe cele slă%ite şi 2ogate ale oamenilor /entru aceasta $-anăscut n peşteră şi n iesle $-a culcat, $-a numit 1iul lemnarului, nazarinean $-ac&emat, n &aină a 1ost m2răcat, pe #os a um2lat şi $-a ostenit, cu pietre !e iu!ei a

1ost lo%it, !e1ăimat, legat, răstignit şi mpuns cu suliţa n coaste, a murit şi apoi an%iat, ca să ne ncre!inţeze pe noi să su1erim toate acestea şi să ne ncununăm n+mpărăţia Cerurilor n Hristos Domnul nostru, Căruia se ca!e sla%a şi putereampreună cu Tatăl şi cu Du&ul $1"nt, acum şi pururea şi n %ecii %ecilor 7min

(S0#ntul edr Studitul, &uv#ntări du*vniceti, Editura Eiscia 6lba Iulia, 6lba Iulia, 199, . 7+)

281



@lă'ica Hierotheos @lachos Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos !re'ică şi tlcuire teologică ehaustivă asupra +ainei 5ntrupării

$ăr2ătoarea Naşterii Domnului !upă trup este maica tuturor săr2ătorilor, !upăcum spune $1"ntul 6oan Bură !e 7ur Naşterea este urmată !e toate celelalte

săr2ători mpărăteşti, a!ică !e 9o2otează, !e $c&im2area la 5aţă a "ntuitorului,!e /atimi, !e Cruce, !e +n%ierea şi +nălţarea Domnului 5ără Naştere, nu ar 1i 1ost+n%ierea, iar 1ără +n%iere nu s-ar mai 1i mplinit scopul s1intei ntrupări 7şa!ar,toate praznicele mpărăteşti sunt unite ntre ele, nsă noi le !espărţim pentru a le

putea săr2ători şi pentru a apro1un!a semni1icaţia lor 0a 1iecare $1"ntă 0iturg&ie,trăim toate aceste e%enimente ale s1intei ntrupări De aceea, !upă cum spun $1inţii/ărinţi, mereu este Crăciunul, mereu este /aştele, şi mereu este Cincizecimea

8 !ată cu Naşterea lui Hristos, au nceput să se !ez%ăluie 1aptele petrecute n

timpul 9unei%estiri 7tunci c"n! spunem să se !ez%ăluie, nţelegem că eistăc"te%a persoane, precum aica Domnului, 6osi1 etc, cărora li s-a !escoperit căHristos, pe Care +l aşteptau toate %eacurile, a %enit n lume Desigur, Hristos $eascun!e !ez%ăluin!u-$e şi $e !ez%ăluie ascunz"n!u-$e 0ucrul acesta se o2ser%ă

pe tot parcursul %ieţii $ale !ar şi atunci c"n! =l $e !escoperă s1inţilor

1. Aaterea lui rists este un eveniment istric

282



Naşterea lui Hristos este un e%eniment istoric, pentru că se petrece ntr-o anumităepocă, pe %remea c"n! n 6mperiul oman !omnea Cezarul 7ugustus, iar n 6u!eeagu%erna 6ro! S0in/ii Evan!*eliti insistă în accentuarea caracterului istric al evenimentului, entru că vr să arate că rists a 0st ersnalitate istrică,ceea ce înseamnă că a luat cu adevărat tru menesc i că întruarea nu a 0st

resuunere sau înc*iuire.

+n ciu!a caracterului său istoric, acest e%eniment este o taină .tim că eistăDumnezeu-8m, Dumnezeu !esă%"rşit şi om !esă%"rşit, !ar 1elul n care 1irea

!umnezeiască s-a unit cu cea omenească n ipostasul Cu%"ntului răm"ne o tainăDe alt1el, ceea ce s-a petrecut n persoana lui Hristos, a!ică unirea ipostatică a 1irii!umnezeieşti cu cea omenească, este un e%eniment unic

<e aceea, S0#ntul Ian <amasc*in avea să sună că rists este sin!urul lucru nu sub sare, adică sin!urul lucru nu duă zidirea lumii. 7ceastanseamnă că, !upă 1acerea lumii şi a omului, nimic nu mai este nou n uni%ers,toate se repetă Naşterea unui om este rezultatul cu%"ntului lui Dumnezeu să

0acem m duă c*iul i asemănarea AastrăA sau crete/i i vă înmul/i/i i umle/i ăm#ntul i îl suune/i A (5acerea , E*-E>) Nou este numai Dumnezeu-8m Hristos

7şa!ar, caracterul istoric al e%enimentului nu eclu!e taina, !ar nici taina nu!es1iinţează caracterul istoric <e &răciun, sărbătrim Aaterea lui rists, dar în acelai tim, trăim 0atele le!ate de Aatere i în c*i tainic, în inima nastră,

283



entru că atunci c#nd vie/uim în Biserică, trăim i suntem ărtai la tatestadiile s0intei întruări.

2. "evela/ia &uv#ntului în Cec*iul i Aul estament

Di1erenţa !intre ec&iul şi Noul Testament se regăseşte, n 1aptul că toatere%elaţiile lui Dumnezeu !in ec&iul Testament au 1ost re%elaţii ale Cu%"ntuluinentrupat, n %reme ce, n Noul Testament, re%elaţiile erau ale Cu%"ntului ntrupat&el ce S-a descerit e Sine lui Mise i tuturr r0e/ilr era &uv#ntul lui

<umnezeu, adică cea de-a dua 8ersană a S0intei reimi, însă 0ără a avea tru.

/rorocii şi !repţii ec&iului Testament au 1ost n comuniune cu Dumnezeu-Cu%"ntul şi au %ăzut !e !inainte ntruparea $a Tocmai !e aceea 0-au %ăzut ca om

<uă cum este scris în Cec*iul estament, 6dam a auzit din "ai aii lui

<umnezeu, Iacv s-a lutat cu El, Mise a văzut satele lui <umnezeu, Isaia -a văzut ca m ez#nd e trn, iar <aniil -a văzut cu asemănare menească i ca =iu al @mului venind la &el Cec*i de zile.

Toate aceste re%elaţii arată că rrcii Cec*iului estament au văzut întruareacelei de-a duă 8ersane a S0intei reimi, adică -au văzut e 6cela &are aveasă Se întrueze entru m#ntuirea neamului menesc. 5aptul că oise a %ăzutspatele lui Dumnezeu nseamnă că el a %ăzut ceea ce urma să se petreacă n %iitor,a!ică ntruparea Cu%"ntului 8r0e/ii nu au văzut 0irea lui <umnezeu, ci numai

0rma i ima!inea a ceea ce avea să 0ie, dearece, mai înt#i, trebuia ca =iul lui <umnezeu să Se 0acă m adevărat, entru a Se uni cu 0irea nastră i entru a Se arăta întruat e ăm#nt ( S0#ntul Ian <amasc*in).

+n a1ară !e aceste cazuri, n ec&iul Testament mai eistă şi alte 1ragmentere%elatoare care proorocesc 1ără putinţă !e tăga!ă ntruparea lui DumnezeuCu%"ntul, !ar şi alte 1apte concrete, precum 7cela că nu se %a strica 1ecioria

Născătoarei !e Dumnezeu, că Hristos %a a!uce pace n lume etc

+. 8ăstrii

284



+n aceste analize ncercăm să o2ser%ăm reperele &ristologice ale praznicelor mpărăteşti Cu toate acestea, putem să !istingem şi alte 1apte care nu au caracter &ristologic, !ar sunt legate !e a!e%ărul că Hristos este "ntuitorul lumii 7ceastă%estire nu a 1ost !oar o nt"mplare, pentru că respecti%ii păstori nu s-au n%re!nicit!e o asemenea !escoperire numai pentru 1aptul !e a se 1i a1lat cel mai aproape !e/eşteră

<uă susele S0in/ilr 8ărin/i, revelarea lui rists către ăstri s-a 0ăcut dinmai multe mtive$

n primul rând pentru curăţia păstorilor, datorată lini#tii #i depărtării lor de

lume;n al doilea rând, pentru că păstorii erau păstrători #i următorii airânduielii #i ai irtuţilor patriar&ilor ec&iului 6estament;n al treilea rând, pentru a se arăta că 5ristos a fi adeăratul ăstor al neamului lui Israel #in al patrulea rând, pentru a se edea limpede că 5ristos nu i-a ales pecărturarii #i pe fariseii icleni spre a fi primitori ai reelaţiei, ci pe oamenii

simpli #i săraci cu du&ul.

7şa!ar, păstorii nu au 1ost nişte persona#e nt"mplătoare Toate acestea arată 1eluln care omul poate să trăiască taina re%elaţiei şi să se 1olosească !e ea

. 8acea

285



De o mare nsemnătate a 1ost şi imnul ngerilor: Slavă întru cei de sus lui <umnezeu i e ăm#nt ace, între ameni bunăvire>F (uca 2, 1).

8acea e care c#ntau în!erii nu era ace scială, adică lisa răzbiului, ci întruarea i rezen/a lui rists. 7şa!ar, ngerii nu au c"ntat o pace care a%ea să%ină n %iitor, ci pacea care a %enit n lume o!ată cu Naşterea lui Hristos, 1iin!că,

rin întruarea Sa, rists l-a îmăcat e m cu <umnezeu, cu araele său i cu sine însui, tcmai entru că în 8ersana lui <umnezeu &uv#ntul 0ireadumnezeiască s-a unit cu cea menească. După că!ere, omul a pier!ut pacea pecare o a%ea cu Creatorul său, pentru că nu se mai nc&ină la a!e%ăratul Dumnezeu,

ci la i!oli 1ără su1let şi 1ără simţire 7cum nsă, prin ntruparea lui Hristos, omului,i este o1erită posi2ilitatea !e a-0 iu2i !in nou pe Dumnezeu şi !e a $e nc&ina 0ui+n plus, mul a db#ndit acea cu în!erii i cu semenii săi i acea ener!iilr sale su0leteti , pentru că Hristos a 1ăcut ceea ce nu reuşise să 1acă 7!am 7!amtre2uia ca, prin &arul lui Dumnezeu şi prin stră!ania sa personală, să a#ungă lacomuniune !eplină cu Dumnezeu, a!ică energiile sale su1leteşti tre2uiau să a#ungăsă lucreze 1iresc şi supra1iresc 7cest lucru a 1ost n1ăptuit !e Hristos

EGresia întru ameni bunăvireF arată 0atul că întruarea este vireaanteriară a lui <umnezeu. 8trivit S0in/ilr 8ărin/i, via lui <umnezeu seîmarte în anteriară i steriară.

Cea anterioară este !upă 2ună%oinţă, iar cea posterioară este !upă ngă!uinţă7tunci c"n! se spune că ntruparea este %oirea anterioară a lui Dumnezeu, senţelege că ea nu a 1ost consecinţa că!erii lui 7!am, pentru că s-a a1lat n planurilelui Dumnezeu ncă !inainte !e că!ere, a!ică unirea omului cu Dumnezeu nu s-ar 1i

286



putut 1ace !acă nu ar 1i eistat o anumită persoană n Care 1irea !umnezeiască să seunească ipostatic cu cea omenească De aceea, ntruparea este %oia anterioară a luiDumnezeu, ceea ce nseamnă că ea a 1ost r"n!uită 1ără a !epin!e !e că!erea lui7!am, pe c"n! /atimile şi ăstignirea au 1ost urmarea că!erii lui 7!am +ntruparealui Hristos a 1ost ncununarea creaţiei 8mul şi toată zi!irea au 1ost 1ăcute pentruDumnezeu-8m 7şa!ar, omul nu ar 1i putut a#unge la n!umnezeire !acă nu eistăDumnezeul-8m

5. Ma!ii i steaua

6lături de ăstri, i Ma!ii de la "ăsărit s-au învrednicit să- vadă e ristsnu-născut i să I se înc*ine. 6mportant nu este c"n! s-a petrecut acest lucru, ci1aptul că agii 0-au găsit pe Hristos Dumnezeu $-a !escoperit acestora cua!e%ărat, ceea ce nu s-a petrecut şi n cazul cărturarilor sau 1ariseilor, care 1ormauor"n!uirea socială a acelei epoci agii nu erau astrologi, aşa cum i ştim noiastăzi, ci astronomi care o2ser%au stele cerului şi mişcările acestora +n acea epocă,astrologia era consi!erată ştiinţă 7stăzi, ştiinţa astronomiei s-a n!epărtat !eastrologie, pentru că aceasta !in urmă are legături cu meta1izică şi cu satanicismulşi este respinsă !e cre!inţa orto!oă

Ma!ii -au recunscut e rists rin lumina cuntin/eiF i I s-au înc*inat ui. &u c*ii truului vedeau un runc, dar cu cei ai su0letului l vedeau e <umnezeu întruat. 7şa!ar, agii se a1lau pe o treaptă !u&o%nicească su1icient!e naltă pentru a-0 %e!ea pe Dumnezeu şi pentru a 6 se nc&ina /rin urmare, nu a1ost %or2a !espre o c&estiune ştiinţi1ică, ci !espre curăţia su1letului

287



Do%a!a celor spuse aici este 1aptul că steaua e care Ma!ii au văzut- la "ăsărit i care i-a cndus #nă la Betleem nu era stea binuită, ci, duă cum sune

S0#ntul Ian ură de 6ur, era un în!er al lui <umnezeu care le îndreta calea.

5aptul că nu a 1ost %or2a !espre un 1enomen natural, ci !espre unul supranatural,rezultă !in nsuşirile acelei stele

Mai ntâi, ea nu se mi#ca continuu, pentru că uneori se oprea. $tunci când Magii naintau, ea se mi#ca, iar când Magii se opreau, se oprea #i ea. +n al doilea rând, steaua se mi#ca la un niel mult mai puţin nalt decât celelalte stele, iar atunci când Magii au a*uns la locul unde %e afla 5ristos,

steaua s-a oprit #i a coborât deasupra săla#ului. +n al treilea rând, steaua era at#t de luminasă înc#t le întrecea ecelelalte ( S0#ntul Aicdim 6!*iritul).

Dincolo !e acestea, steaua agilor a%ea o mişcare para!oală, a!ică !inspreăsărit spre 7pus, iar ntr-un 1inal, s-a mişcat !e la 6erusalim spre 9etleem, a!icăspre $u! Mai mult, duă cum sune S0#ntul Ian ură de 6ur, ea se vedea i

ziua, în vreme ce tate celelalte stele sunt invizibile la lumina sarelui.

/rin urmare, steaua această luminasă a 0st în!er al lui <umnezeu, iar duăcum sune &uvisul Isi0 Crienis, ea era 6r*an!*elul avriil, care a 0st cel care a sluDit în ermanen/ă marea taină a întruării =iului lui <umnezeu

&uv#ntul.7şa!ar, agii erau teologi Sa!ică grăitori !e Dumnezeu n sensul orto!o alcu%"ntului, !e %reme ce a#unseseră la iluminare şi !o2"n!iseră cunoştinţa luiDumnezeu

3. <esre ener!iile lui <umnezeu

288



0a naşterea lui Hristos a participat şi zi!irea, care a luat &ar !e la Cu%"ntul, 5iul luiDumnezeu ntrupat +n termenul zi!ire sunt cuprinse animalele, peştera, ieslea,munţii, cerul etc Icana Aaterii <mnului arată că întrea!a crea/ie a rimit *arul lui rists. n centrul ima!inii Se a0lă rists, &are este izvrul *arului necreat, adică al ener!iei s0in/itare i îndumnezeitare a lui <umnezeu.

7tunci c"n! $-a născut Hristos, ntreaga zi!ire a nălţat imnuri Dumnezeului şiCreatorului său 7st1el s-a !o%e!it 1aptul că Hristos este Creatorul a toate c"te suntşi că zi!irea este creaţia 0ui, pentru că =l este Dumnezeu

$puneam mai nainte că, la naşterea lui Hristos, ntreaga zi!ire a primit &ar !e laDumnezeu 7ici tre2uie să 1acem o !istincţie clară <ei ener!ia lui <umnezeueste una, în 0unc/ie de radele sale, ea are di0erite însuiri. 6st0el, utem vrbi desre ener!ie s0in/itare, rniatare adică care mică i artă de !riDăT dătătare de via/ă, în/ele/itare i îndumnezeitare. 6cest cnteGt, trebuie săsunem că, din unct de vedere ntl!ic, zidirea se îmărtăete din ener!ia

rniatare i 0ăcătare de via/ă a lui <umnezeu, în vreme ce din unctul devedere al m#ntuirii, ea se îmărtăete din ener!ia s0in/itare. Doar cein!umnezeiţi şi s1inţii se mpărtăşesc şi !in energia n!umnezeitoare

/rin urmare, în!erii i amenii care erau de 0a/ă la Aaterea lui rists au rimit ener!ie s0in/itare a lui <umnezeu. 7ceste precizări tre2uiau 1ăcute pentru a nu secrea nici o con1uzie n pri%inţa mpărtăşirii cu &arul lui Dumnezeu

. Aumirile &uv#ntului

289



or2in! !espre ntruparea Cu%"ntului lui Dumnezeu, tre2uie neapărat să analizămnumirile pe care le atri2uim 7cestuia, pentru că ele eprimă !i1erite a!e%ăruriteologice

nainte de înmenire, a <ua 8ersană a S0intei reimi este numită =iul i &uv#ntul lui <umnezeu. Numele 5iul arată, 1ace cunoscut că $-a născut !in Tatăl,iar născutA este nsuşirea sa ipostatică Aumele <umnezeu &uv#ntul se 0lsetenu numai entru a arăta 0elul naterii lui rists, ci i rela/ia Sa cu atăl i statutul Său 0a/ă de 6cesta, duă cum a0irmă S0#ntul ri!rie el!ul. 6 sespune Cu%"nt, pentru că relaţia $a cu Tatăl este aceeaşi care eistă n cazul

oamenilor ntre cu%"nt şi g"n!, căci prin cu%"nt se eprimă sensurile şi conţinutulg"n!ului 7şa!ar, numele Cu%"ntul +l !esemnează şi pe Tatăl, pentru că cel care +lnţelege şi +l %e!e pe Cu%"ntul, +l nţelege şi +l %e!e n Cu%"nt şi pe Tatăl

<uă întruare sau, mai bine zis, din clia zămislirii &uv#ntului în #ntecele 8reas0intei Aăscătare de <umnezeu, atunci c#nd a avut lc unirea 0irii dumnezeieti cu cea menească, în istasul &uv#ntului, El este numit rists.

Numele Hristos Sn lim2a greacă: uns, s1inţit; cel care unge, cel care s1inţeşte estenume al ipostasului, care nu are legătură numai cu o 1ire a 0ui, 1iin! semnul celor !ouă 1iri ale Dumnezeului ntrupat

&uv#ntul a luat numele de rists (uns, s0in/it), dearece 0irea menească a 0st s0in/ită de <umnezeu; !ar prin Cel Care s1inţeşte nţelegem şi pe Tatăl, Care unge,şi pe 5iul, Care este uns, şi pe Du&ul $1"nt, prin care se n1ăptuieşte ungerea

290



8entru că 0irea menească a 0st unsă de întrea!a S0#nta reime, la aceastăun!ere a articiat i &uv#ntul. <umnezeu &uv#ntul S-a uns e Sine, s0in/ind truul, ca un <umnezeu, rin <umnezeirea Sa, dar în acelai tim, ca m, El a

0st s0in/it ( S0#ntul Ian <amasc*in).

8rin urmare, numele rists desemnează cele duă 0iri, adică 0ireadumnezeiască i cea menească, ce alcătuiesc îmreună <umnezeul-@m. Doar n mo! ecepţional acest nume s-ar putea 1olosi 1ie !oar pentru a !esemna 1ireaomenească a lui Hristos, 1ie pe cea !umnezeiască, acest lucru #usti1ic"n!u-se prin1aptul că, !upă unirea n ipostas a celor !ouă 1iri, Cu%"ntul $e numeşte Hristos

7st1el, 7cela Care, nainte !e ntrupare, era 5iul lui Dumnezeu, !eşi !upăntrupare, răm"ne tot 5iul lui Dumnezeu, =l $e numeşte acum Hristos, nume princare se !esemnează unirea celor !ouă 1iri

Cu%"ntul Dumnezeire se re1eră la 1ire, n %reme ce cu%intele Tatăl, 5iul şi $1"ntulDu& se re1eră la ipostasuri 7 susţine că Dumnezeirea $-a ntrupat şi că $-a 1ăcutom este o erezie nvă/ătura dreată este că <umnezeirea S-a unit cu 0ireamenească în unul din istasurile Sale; 6adar, nu S-a întruat atăl, ci adua 8ersană a S0intei reimi, adică =iul lui <umnezeu, &are a 0st i este

<umnezeu adevărat ( S0#ntul Ian <amasc*in).

7. Aaterile lui rists

+n cazul lui Hristos, au a%ut loc !ouă naşteri:

291



una a fost o na#tere necau!ată, dincolo de cuânt, de timp #i de fire, care a fost din 6atăl, mai nainte de toţi ecii, iarcealaltă s-a făcut pentru noi, din reasfânta Născătoare de umne!eu, prinpurtare n pântece, dar deasupra legii firii purtării n pântece,deoarece 5ristos a fost !ămislit de la u& %fânt, nu prin sămânţă.

Cu%"ntul, 5iul lui Dumnezeu, $-a născut mai nainte !e timp !in Tatăl /reacurat,1ără !e mamă, şi n timp, !in amă 5ecioara /reacurată, 1ără tată trupesc7m"n!ouă aceste naşteri s-au 1ăcut 1ără sc&im2are şi 1ără pătimire, 1iin!că prinele, nici Dumnezeu Tatăl nu a su1erit %reo mo!i1icare, şi nici /reas1"nta Născătoare!e Dumnezeu nu şi-a pier!ut 1ecioria

7m"n!ouă naşterile sunt !e nepătruns pentru raţiunea omenească Noi primima!e%ărul re%elat, potri%it căruia Hristos $-a născut 1ără sc&im2are !in Tatăl şi 1ără

!e săm"nţa !in /reas1"nta Născătoare !e Dumnezeu, 1ără să cercetăm n minteaceste 1apte, pentru că, duă susele S0#ntului ri!rie el!ul, încercarea de aîn/ele!e tainele surara/inale ate să ducă mul la nebunie. 7!e%ărul este,nsă că cele !ouă naşteri o1eră su1icientă certitu!ine asupra 1aptului că omul poatesă se m"ntuiască numai prin Hristos, pentru că Hristos a n!reptat greşeala lui7!am şi l-a n!rumat pe om către ţinta pe care ar 1i atins-o 7!am !acă nu păcătuia

$1"ntul 6oan Damasc&in 1ace c"te%a o2ser%aţii etimologice su2tile re1eritoare, pe!e o parte, la cu%intele ag&enitos (ne1ăcut, ne!e%enit) şi g&enitos (1ăcut, !e%enit),

care pro%in !e la cu%"ntul g&ignome (a !e%eni), iar pe !e altă parte, la cu%inteleag&ennitos (nenăscut) şi g&ennitos (născut), scrise cu !u2lu n şi care pro%in !e la%er2ul g&ennome (a se naşte) 7ceste o2ser%aţii etimologice eprimă miezul celmai a!"nc al teologiei orto!oe

Cu%intele ag&enitos şi g&enitos (cu un singur n) nseamnă ne1ăcut, ne!e%enit,respecti% 1ăcut, !e%enit +n %reme ce ne1ăcutul nu a 1ost creat, 1ăcutul a 1ost creatc"n!%a Cu acest nţeles, Dumnezeu este ne1ăcut şi necreat, n %reme ce 1ăcut sere1eră la creaţie /rin cu%intele ag&enitos (ne1ăcut) şi g&enitos (1ăcut), ne re1erim la1ire

Cu%intele ag&ennitos (nenăscut) şi g&ennitos (născut) scrise cu !u2lu n, nu!esemnează 1irea, ci ipostasul 7cestea se re1eră la Dumnezeu şi la om Tatăl estenenăscut, pentru că nu $-a născut !in nimeni, iar 5iul, !upă 1irea $a !umnezeiască,este născut, pentru că $-a născut !in Tatăl mai nainte !e toţi %ecii 7celaşi lucrueste o2ser%at şi n cazul oamenilor, !e %reme ce şi omul se naşte, cu !i1erenţa că eleste zi!it

292



/ornin! !e la aceste premise, Tatăl este ag&enitos (cu un singur n), pentru că estene1ăcut, ne!e%enit şi nu are un moment !e nceput, !ar n acelaşi timp, este şiag&ennitos (cu !u2lu n), pentru că nu $-a născut ci =l 0-a născut pe 5iul şi !in =liz%orăşte Du&ul $1"nt

5iul lui Dumnezeu este ag&enitos (cu un singur n), pentru că, 1iin! Dumnezeu, estenezi!it, !ar g&ennitos (cu !u2lu n), pentru că $-a născut !in Tatăl mai nainte !e%eacuri De asemenea, şi !upă 1irea $a omenească, =l este g&ennitos (cu !u2lu n),

pentru că $-a născut !in 5ecioara aria n timpul istoric

/entru &ristologie, aceste lucruri au o mare importanţă, !eoarece aratăDumnezeirea Cu%"ntului, !ar şi 1aptul că !upă naştere Cu%"ntul +şi păstreazăipostasul, !eoarece g&ennitos (cu !u2lu n) este trăsătura caracteristică a ipostasuluişi, prin urmare, /reas1"nta Născătoare !e Dumnezeu a născut un ipostas alcătuit

!in !ouă 1iri

9.

+ntre2area principală care se naşte n legătură cu ntruparea lui Dumnezeu Cu%"ntuleste: de ce S-a întruat a dua 8ersană a S0intei reimi, i nu rima (atăl) saua treia (<u*ul S0#nt)' Desigur, ntreaga $1"nta Treime a participat la ntrupare, !e

%reme ce Cu%"ntul a luat 1ire omenească, Tatăl a 2ine%oit ntruparea 5iului $ău, iar Du&ul $1"nt a 1ost mpreună-lucrător al ntrupării, a%"n! n %e!ere 1aptul că Hristosa 1ost zămislit !e la $1"ntul Du& Cert este, nsă că 1irea omenească a 1ost luată !ecea !e-a !oua /ersoană a $1intei Treimi

=istă trei moti%e principale ale acestui 1apt

293



/rimul a 1ost acela că Dumnezeu Cu%"ntul este prototipul zi!irii omului5iul lui Dumnezeu este c&ipul lui Dumnezeu celui ne%ăzut (Col , I), iar omul este creat !upă c&ipul lui Dumnezeu, a!ică !upă c&ipul Cu%"ntului

8trivit S0#ntului Ian <amasc*in, mul a 0st zidit duă c*iul

&uv#ntului, adică i s-a dat ra/iune i libertate, i duă asemănare, adică a rimit desăv#rirea în virtu/i, at#t c#t i-a 0st cu utin/ă 0irii meneti.+nsă, prin ncălcarea poruncilor, asemănarea s-a ntunecat şi omul s-a golit!e comuniunea cu Dumnezeu, consecinţă 1irească 1iin! pătrun!erea n om astricăciunii şi a morţii Drept urmare, &uv#ntul S-a întruat entru ca să îl rezidească e m i să îl îndrume sre ceea ce ar 0i utut să în0ătuiască el însui, rin *arul lui <umnezeu i rin rria lui nevin/ă.7tunci c"n! ne-a creat, Dumnezeu ne-a !at cele mai !e sus, a!ică c&ipul şiasemănarea, !ar noi nu le-am păstrat, ci le-am pier!ut 7cum nsă, prototipulcreaţiei noastre, a!ică Dumnezeu Cu%"ntul, %ine şi ia asupra $a cele mai !e

#os, a!ică 1irea noastră, ca să ne eli2ereze !e stricăciune, să rennoiască %asulcare se mur!ărise şi se z!ro2ise şi !e asemenea, ca să ne iz2ă%ească !e ro2ia!ia%olului şi să ne n%eţe !rumul spre noua %iaţă

<ar entru că în urma ăcatului în m intraseră martea i stricăciunea,întarcerea mului la <umnezeu nu mai era dar c*estiune de căin/ă,aa cum ne înva/ă 6tanasie cel mare. /rin urmare, era necesar ca moarteasă 1ie 2iruită 6st0el, rin întruarea Sa, &uv#ntul lui <umnezeu a luat din

8reas0#nta Aăscătare de <umnezeu tru reacurat, dar suus mr/ii i atimii, entru ca să biruiască martea i e diavl i să Se 0acă rttiul

nii crea/ii.7l !oilea moti% pentru care $-a ntrupat cea !e-a !oua /ersoană a $1inteiTreimi a 1ost păstrarea nesc&im2ată a nsuşirii, a%"n! n %e!ere 1aptul că1iecare /ersoană !in Treime are o nsuşire nesc&im2ată: Tatăl este Tată, şi nu5iu, 5iul este 5iu al lui Dumnezeu, şi nu Tată, iar $1"ntul Du& este $1"ntulDu&, şi nu Tată sau 5iu 7ceste nsuşiri nu se pot sc&im2a, mişca sautrans1orma Tatăl nu putea să !e%ină 5iu, şi nici $1"ntul Du& nu putea să $enască, !e %reme ce purce!ea !in Tatăl; în sc*imb, cea de-a dua 8ersanăa S0intei reimi, &are S-a născut din atăl mai înainte de tim, utea să

Se nască i în tim, duă tru, din 8reas0#nta =eciară. 6adar, =iul lui

<umnezeu devine 0iul mului i ast0el, însuirea Sa răm#ne nesc*imbată.7l treilea moti% al ntrupării celei !e-a !ouă /ersoane a $1intei Treimi a 1ostacela că =iul este &uv#ntul lui <umnezeu, &are ne dezvăluie via atălui.De alt1el, =l $e arată a!esea şi n ec&iul Testament, 1ăc"n! cunoscută %oialui Dumnezeu Tatăl7şa!ar, noi !o2"n!im m"ntuire !e la Cu%"ntul ntrupat,

prin Care suntem !uşi la /ărintele $ău, pentru că =l este poarta prin care

294



intrăm n casa Tatălui <acă rists este arta ilr Sale, c*eia este <u*ul S0#nt ( S0#ntul Simen Aul el!).

1:.

+ntruparea lui Dumnezeu Cu%"ntul a a%ut ca scop n!reptarea lui 7!am şi a =%ei,!ar mai ales n!umnezeirea omului S0#ntul 6tanasie cel mare a0irmă că

<umnezeu S-a 0ăcut m entru ca să îl 0acă e m dumnezeu. 7celaşi lucru estespus şi !e troparele 9isericii: <umnezeu Se 0ace m ca să-l 0acă e 6damdumnezeu.

Deşi că!erea lui 7!am a a%ut şi consecinţe morale, n realitate, ea nu a 1ost ocă!ere morală, ci una ontologică, pentru că a !us la stricarea ntregii eistenţe aomului /rin păcat, omul s-a golit !e &arul s1"nt, a pier!ut n!răzneala n 1aţa luiDumnezeu, s-a acoperit !e asprimea %ieţii pline !e tru!ă (sim2olizată !e 1runzele!e smoc&in - 5acerea ,J), a pier!ut %eşnicia, a!ică s-a n1ăşurat n moarte şi ngrăsimea cărnii (sim2olizată prin m2răcarea cu &aine !e piele - 5acerea , E), a1ost eilat !in ai, s-a os"n!it la moarte şi a căzut su2 stăp"nirea stricăciunii

295



<in mila i din iubirea Sa de ameni, <umnezeu l-a vă/uit e m în multe 0eluri, iar în cele din urmă, entru ca martea să 0ie biruită i mul să 0ieîndretat sre îndumnezeire, <umnezeu a aDuns Să Se întrueze. De alt1el,ntruparea tre2uia să se petreacă oricum, !e %reme ce, !upă cum am arătat şi mainainte, nu eistă o altă mo!alitate ca omul să a#ungă la n!umnezeire

=ntruparea lui Dumnezeu &uvntul arată 0unătatea# 5n;elepciunea# 'reptateaşi puterea lui Dumnezeu,

bunătatea , pentru că nu a trecut cu ederea slăbiciunea fiinţei omene#ti, cii-a ntins o mână de a*utor;

în/eleciunea , pentru că a găsit cea mai bună re!olare pentru ceea ce părea imposibil;dretatea , pentru că după cădere, nu a plămădit un alt om care să lupte cudiaolul #i nici nu l-a desprins pe om cu forţa de moarte, ci l-a făcut biruitor

prin faptul că umne!eu +nsu#i a luat trupul omului muritor #i supus patimii; uterea , pentru că I-a fost cu putinţă să facă toate acestea, adică să %e facăom, c&iar dacă a rămas fără ncetare umne!eu adeărat, de o fiinţă cu6atăl #i cu u&ul %fânt ( S0#ntul Ian <amasc*in)

/rin urmare, îndumnezeirea nu este un luG al vie/ii du*vniceti, ci este scul i încununarea vie/ii mului. /rin Dumnezeu-8m Hristos, !e la c&ip omul poate săa#ungă la asemănare, a!ică la n!umnezeire 5irea omenească a 1ost răscumpăratăşi n!umnezeită !e Hristos şi !e aceea, prin unirea cu el, omul poate săn!umnezeiască şi propiul său ipostas De %reme ce s-a !escoperit me!icamentulm"ntuirii, 1iecare om 2olna% poate să l ia şi ast1el, să !o2"n!ească %in!ecare

296



=n'umnezeirea omului se mai numeşte şi tămă'uire sau vin'ecare# pentru căomul care merge pe această cale se vin'ecă 'e stricăciune şi 'e moarte şi seiz0ăveşte 'e asuprirea 'iavolului8

+n %ec&ea 9iserică eistau eretici care n%ăţau că Hristos a luat su1letul şi trupulomului, !ar nu şi mintea sa ăspunz"n! la aceasta, S0#ntul ri!rie el!ul sune că rists a luat întrea!a 0ire menească adică truul, su0letul, mintea i tate celelealte elemente cmnente ale naturii umane, entru că alt0el, nu ar

utea să le vindece. Cu alte cu%inte, !acă nu ar 1i luat şi mintea, acesta ar 1i rămasnetămă!uit &e nu este luat asura sa de ristsT, răm#ne nevindecat; ce seunete cu <umnezeu, se m#ntuiete

<uă cum sune S0#ntul MaGim Mărturisitrul, la crearea lumii i a mului au 0st lăsate cinci îmăr/iri, i anume$ între creat i necreat, între în!eri i ameni,

între cer i ăm#nt, între "ai (Edenul 0izic) i lume i între bărbat i 0emeie. 8rimul 6dam trebuia ca, rin strădania sa ersnală i rin *arul lui <umnezeu, să surmnteze divizările lăsate de <umnezeu. &eea ce nu a reuit să 0acă rimul 6dam, a reuit rists, &are este nul 6dam. 6st0el, s-a dat sibilitatea ca 0iecare m să deăească tate aceste îmăr/iri rin unirea cu rists.

11. ntruarea c*enza

+ntruparea se mai numeşte şi !eşertare sau c&enoză +n acest sens, cu%intele$1"ntului 7postol /a%el sunt uimitoare: &are <umnezeu 0iind în c*i, n-a sctit tirbire a 0i El întcmai cu <umnezeu, ci S-a deertat e Sine, c*i de rblu#nd, 0ăc#ndu-se asemenea amenilr, i la în0ă/iare a0l#ndu-se ca un m, S-a

297



smerit e Sine ascultătr 0ăc#ndu-Se #nă la marte, i încă marte de cruceA(5ilip E, *->)

Deşertarea Cu%"ntului tre2uie interpretată ca 2ună%oinţă a lui Dumnezeu: arată

bunăvin/ă sre rbii ui rintr- !r#re de nesus i de neîn/elesF ( S0#ntul Ian <amasc*in). Cu%"ntul 2ine%oieşte 1aţă !e neamul omenesc lu"n! c&ip !ero2, a!ică trup, !ar pentru ca să 1ie ncăput, +şi micşorează, +şi sca!e ntr-un anumit1el Dumnezeirea, 1ără nsă a nceta să 1ie Dumnezeu ($1"ntul Brigorie Teologul)

+n legătură cu aceasta, S0#ntul ri!rie el!ul spune: 8linul se !lete, deslava sa i se 0ace mic, ca rin el, eu să mă îmărtăesc din linireA

5iul lui Dumnezeu este 1ără ncetare !e o 1iinţă cu Tatăl 7cest lucru este 1iresc,

!eoarece egalitatea nu .i-a !o2"n!it-o prin 1orţă /entru ca să m"ntuiască neamulomenesc, =l $-a ntrupat, lu"n! 1irea omenească şi ascunz"n!u-.i DumnezeireaHristos şi arată ngă!uinţa 1aţă !e ro2ii $ăi, iar slava Sa nesmerită se smerete

0ără să se smereascăF ( S0#ntul Ian <amasc*in). area taină a !eşertării se poate re!a numai prin eprimări negati%e Sapo1atice, nn

Bolirea lui Hristos nu a constat n 1aptul că $-a născut sărac, că a trăit ntr-o 1amiliemo!estă, că a gustat !e mic prigoana, persecuţia şi c&inurile, că $-a con1runtat cuura oamenilor etc, ci n aceea că a luat 1irea omenească supusă morţii şi pătimirii5aptul că neplămă!uitul Dumnezeu a luat plămă!uirea 1irii omeneşti, că zi!itul s-aunit cu nezi!itul, se numeşte golire şi sărăcire a lui Hristos

<elina îndumnezeire a mului nu se utea 0ace 0ără c*enză. n lus, s0#ntadeertare a arătat că iubirea adevărată înseamnă sărăcie, Dert0ă, dăruire i luarea asura ta a celuilalt. <e aceea, cu c#t mul înaintează sre iluminare i sre îndumnezeire, cu at#t mai mult se !lete, i invers.

298



12. &nsecin/ă a c*enzei$ rists a luat i aa-numitele atimi 0ireti i neăcătase

Consecinţa c&enozei a 1ost 1aptul că, m2răc"n! 1irea omenească, Hristos a luat şiaşa-numitele patimi 1ireşti şi nepăcătoase De %reme ce Dumnezeu Cu%"ntul a luat1irea omului, =l .i-a asumat toate c"te aparţin omului, a1ară !e păcat

7tunci c"n! ne re1erim la patimile nepăcătoase, prin ele nu nţelegem patimile care!epin! !e noi, n sensul că 1ac o2iectul alegerii sau pre1erinţei noastre, ci patimilecare au intrat ca urmare a păcatului =le sunt 1oamea, setea, tru!a, !urerea, lacrima,

rănirea trupului, 1uga !e moarte, 1rica, z2uciumul sau ne%oia !e a#utor !in parteangerilor !in cauza slă2iciunii 1irii 7cestea nu sunt păcate, !ar sunt consecinţe ale păcatului

8entru că a vrut să biruiască martea i e diavl, rists a luat tru muritr i suus atimii i S-a 0ăcut m adevărat, nu înc*iuire. cmai de aceea, a luat asura sa i aa-zisele atimi neăcătase i 0ireti. 6st0el, vedem că i era 0amei sete, că bsea, că lăcrima, că cerea izbăvire de marte etc.

+nsă Hristos nu a luat po1ta trupească 7cest lucru are legătură cu 1aptul că nu a 1ostzămislit prin săm"nţă, ci !e la Du&ul $1"nt 5irea omenească care este n relaţie cuinstinctul !e repro!ucere este legată !e g"n!uri, !e !orinţe, !e st"rniri ale cărniietc, nsă Hristos nu a a%ut nicio!ată asemenea pro2leme, pentru că n-a săv#rit nici un ăcat, nici s-a a0lat vicleu! în !ura ui A (6 /etru E, EE) De alt1el, aşacum am spus şi anterior, Hristos a luat asupra $a patimile 1ireşti şi nepăcătoase, !ar

299



nu şi păcatul 7tunci c"n! Hristos era ispitit !e !ia%ol, ispita nu %enea !inăuntru, prin g"n!uri, ci !ina1ară Cel %iclean l ispitea !e a1ară, nu !in g"n!uriA

Hristos a 1ost noul 7!am, a!ică Dumnezeu-8m şi singurul lucru nou su2 soare,1apt pentru care patimile nepăcătoase luate !e =l se mişcau şi 1iresc şi !easupra1irii /atimile se mişcau !upă 1ire, a!ică, !e eemplu, i era 1oame şi sete, catuturor oamenilor, !ar numai atunci c"n! =l +nsuşi %oia ca trupul $ău să su1ere cele1ireşti pentru om C"n! se supunea trupului, su1erea cele ale trupului

/atimile nepăcătoase se mişcau n Hristos şi !easupra 1irii, pentru că era imposi2ilca =l să su1ere ce%a mpotri%a %oii $ale +n cazul lui Hristos, nu a eistat nimiccare să 1ie impus De aceea, +i era 1oame, sete, sau teamă numai atunci c"n! =lconsimţea, şi !e asemenea, a murit atunci c"n! a %oit Cu alte cu%inte, atimile nuaveau utere asura lui rists, entru că rists era &el care avea utere

asura atimilr ( S0#ntul Ian <amasc*in).

Dacă toate energiile trupeşti ale omului care atinge pragul n!umnezeirii a#ung săse suspen!e, cu precă!ere n timpul %e!erii !e Dumnezeu, cu at"t mai mult acestlucru se petrecea n cazul lui Hristos Hristos a murit pentru om, !ar a murit numaiatunci c"n! a %oit De aceea, stri!#nd cu !las mare i-a dat du*ul (Matei 2,5:). 8mul epuizat nu poate să strige cu putere Hristos .i-a !at su1letul prin %oia0ui, strig"n! cu glas mare, ceea ce nseamnă că nu $-a stins puţin c"te puţin, !upăcum se nt"mplă cu muri2unzii n agonie, ci a murit prin puterea pe care a a%ut-o

ca Dumnezeu1+.

300



+n !ecursul acestor analize am spus n mo! repetat că, prin ntrupare, 1irea!umnezeiască s-a unit ipostatic cu cea omenească +n acest moment, este ne%oie săaruncăm o pri%ire c"t mai amănunţită asupra temei ntrupării, pornin! !e lan%ăţătura $1inţilor /ărinţi Desigur, ntruparea este o taină şi, ne1iin!u-ne permis!emersul 1iloso1ic asupra ei, ne spri#inim pe n%ăţătura s1inţilor noştri purtători !eDumnezeu care au primit re%elaţia pentru că au a#uns la n!umnezeire Dacă/ro1etul oise, a#ung"n! la %e!erea !e Dumnezeu, a 1ost iniţiat n multe taine aleDumnezeirii, cu at"t mai mult acest lucru s-a petrecut n cazul s1inţilor n!umnezeiţi ai Noului Testament

+n %ec&ea 9iserică eistau !i1eriţi eretici care, prin g"n!ire 1iloso1ică, ncercau sănţeleagă cum lucrau cele !ouă 1iri ale lui Hristos, a!ică 1irea !umnezeiacă şi ceaomenească +n acest sens, putem să !istingem !ouă puncte !e %e!ere principale: celnestorian şi cel mono1izit

/otri%it a!epţilor lui Nestorie, a%"n! n %e!ere 1aptul că cele !ouă 1iri şi trăsăturilelor caracterisitice sunt total !i1erite, a!ică nu sunt !e acelaşi tip, nu era posi2il ca1irea !umnezeiască să 1ie unită cu cea omenească /rin urmare, aşa cum susţineauei, 1irea omenească a 1ost numai o aneă a celei !umnezeieşti, iar unirea a 1ost ntr-un 1el ca lipirea a !ouă 2ucăţi !e lemnDimpotri%ă, !upă n%ăţătura mono1izită, 1irea !umnezeiască a a2sor2it-o pe ceaomenească şi, !e aceea, 1irea omenească şi-a pier!ut trăsăturile ei caracteristice

&mbăt#nd aceste uncte de vedere eretice, Biserica a d!matizat că rists este <umnezeu desăv#rit i m desăv#rit, adică <umnezeu-@m, că 0irea meneascăs-a unit cu cea dumnezeiască în istasul cuv#ntului i, rin urmare, rists areduă 0iri 0ără amestecare, 0ără sc*imbare, 0ără desăr/ire, 0ără îmăr/ireF.

7ceastă n%ăţătură se păstrează ntr-un tropar nc&inat aicii Domnului !in octoi&,scris !e S0#ntul Ian <amasc*in$ nicicum n-a răbdat sebirea am#ndurra

0irilrF. Cu alte cu%inte, 1iecare 1ire a păstrat propriile sale trăsături şi, ast1el, cele!ouă 1iri nici nu s-au sc&im2at, nici nu s-au amestecat, !ar nici nu s-au !espărţit

+n continuare, %a tre2ui să ne oprim asupra cu%intelor 1ără sc&im2are, 1ărăamestecare şi 1ără !espărţire, n con1ormitate cu n%ăţătura $1"ntului 6oanDamasc&in, pentru că n acestea se ascun!e taina legăturii !intre cele !ouă 1iri alelui Hristos

301



=ără sc&imbareF arată că fiecare fire #i-a păstrat propriile sale trăsături. $tunci când s-au petrecut moartea #i nierea lui 8a!ăr, firea omenească alui 5ristos a ărsat lacrimi, care sunt caracteristice firii omene#ti, n remece firea dumne!eiască l-a niat pe 8a!ăr, lucru propriu firii dumne!eie#ti.

$#adar, n 5ristos, !iditul rămâne !idit, muritor, descriptibil #i ă!ut, nreme ce ne!iditul rămâne ne!idit, nemuritor, nedescriptibil #i neă!ut.=ără amestecareF desemnea!ă faptul că nu eGistă nici o confu!ie ntrelucrările celor două firi. +n ca!ul lui 8a!ăr, iaţa nu i este redată de fireaomenească, iar lacrimile nu sunt ărsate de firea dumne!eiască. 6oateminunile au fost făcute de dumne!eiesc, dar nu fără trup, #i toate cele

smerite au fost făcute de omenesc, dar nu fără dumne!eiesc. $#adar,adeărul este că, n 5ristos, nu eGistă amestecare ntre lucrările celor două firi. =irea dumne!eiască mpărtă#e#te slaă, dar rămâne pasiă atunci când trupul pătime#te.

Cu%intele 1ără sc&im2areA şi 1ără amestecareA tre2uie să 1ie neapărat analizatempreună cu cel !e-al treilea cu%"nt, care este 1ără !espărţireA

=ără despărţireF nseamnă că cele două firi sunt nedespărţite #iinseparabile, adică nu se despart niciodată. =iecare lucrare lucrea!ă n

5ristos n comuniune cu cealaltăF. +n eGemplul nierii lui 8a!ăr, spunemcă a lăcrimat firea omenească #i că a dat iaţă firea dumne!eiască, dar celedouă firi erau unite n permanenţă, datorită ipostasului. rin urmare, 8a!ăr,a fost niat de ntreaga fiinţă a lui 5ristos. $tunci când pătimea trupul,

umne!eirea era unită cu trupul, dar rămânea pasiă, iar când acţiona

302



umne!eirea uântului, sfântul cuget al lui 5ristos era legat de umne!eire, cunoscând cele care se săâr#eau.

Datorită unirii ipostatice, Hristos nu le să%"rşea pe cele omeneşti ca un om, pentrucă, n acelaşi timp, =l era şi Dumnezeu, !ar nici pe cele !umnezeieşti nu lesă%"rşea ca un Dumnezeu, pentru că era şi om 7ceasta este consecinţa a!e%ăruluică cele !ouă 1iri s-au unit ipostatic, a!ică s-au unit 1ără sc&im2are, 1ără amestecare,1ără !espărţire, ast1el nc"t 1iecare !intre ele se mişca n comuniune cu cealaltă, nipostasul Cu%"ntului

După unirea ipostatică a celor !ouă 1iri, a esitat o singură /ersoană ntr-un singur ipostas /rin g"n!ire 1iloso1ică, Nestorie a a#uns să susţină categoric că 1iecare 1ireşi are persoana sa =l spunea că, prin unirea celor !ouă 1iri, Hristos a luat !ouă

persoane, a!ică /ersoana !umnezeirii şi cea a omenescului, şi că ast1el, a rezultat o

a treia persoană, pe care el a numit-o persoana iconomieiA sau persoana legiiDupă g"n!irea lui Nestorie, persoana lui Hristos nu se i!enti1ică nici cu persoanalui Dumnezeu, şi nici cu persoana omului; !e aceea, atunci c"n! cele !ouă 1iri sesepară, această persoană ncetează să mai eiste

.i aceste puncte !e %e!ere eretice au 1ost respinse !e 9iserică ?nirea celor !ouă1iri a a%ut loc n /ersoana Cu%"ntului După cum spune S0#ntul Ian <amasc*in,+nsuşi Dumnezeu Cu%"ntul a !e%enit ipostas n trup <umnezeu &uv#ntul S-a

0ăcut istas al truului. rists este unul, <umnezeu desăv#rit i m

desăv#rit, i Se smerete întru ttul, în alcătuirea Sa din 0ire dumnezeiască i menească. /rin urmare, şi trupul primeşte nc&inare tocmai pentru că DumnezeuCu%"ntul $-a 1ăcut ipostas n el 7ceasta nseamnă că Hristos nu este alcătuit !in!ouă persoane şi mai nseamnă că, prin unire, nu s-a 1ormat o persoană a legii,

pentru că Dumnezeu Cu%"ntul $-a 1ăcut ipostas al trupului, iar 1irea !umnezeiascăşi cea omenească s-au unit 1ără sc&im2are, 1ără amestecare, 1ără !espărţire nipostasul Cu%"ntului

ai mult !ec"t at"t, cele !ouă 1iri ale lui Hristos se ntrepătrun! 1ără să şi piar!ăcaracteristicile Tre2uie nsă precizat 1aptul că ntrepătrun!erea se 1ace numai !e

către 1irea !umnezeiască, pentru că 1iin! nezi!ită, aceasta trece prin toate şi nimicnu poate să treacă prin ea 7şa!ar, ntruparea a nsemnat unirea şi n1ăşurarea celor !ouă 1iri, !ar numai !e către 1irea !umnezeiască, n acelaşi 1el n care soareletransmite energiile sale către noi, !ar răm"ne n a1ara energiilor noastreDesigur, a%"n! !ouă 1iri, Hristos a a%ut !ouă lucrări şi !ouă %oiri 0ucrările nu suntale persoanei, ci ale 1irilor 7ceste energii %in totuşi !e la /ersoana comună, !e la

303



ipostasul Cu%"ntului 7şa!ar, 1irile nu lucrează 1ără a !epin!e !e ipostasulCu%"ntului 0a 1el se petrece cu lucrările

1.

Dogma &ristologică are o mare importanţă, că este str"ns legată !e eclesiologie, !eantropologie şi !e soteriologie Sa!ică n%ăţătura !espre m"ntuire $1inţii /ărinţiacor!ă n%ăţăturii &ristologice o atenţie !eose2ită, !eoarece, !acă aceasta este!enaturată, n mo! automat, este !enaturată şi n%ăţătura eclesiologică,antropologică şi soteriologică /rintr-o asemenea !enaturare, 9iserica s-ar

trans1orma ntr-o asociaţie omenească sau ntr-o organizaţie religioasă, a!ică ntr-oa!unare, iar omul nu şi-ar mai a1la scopul %ieţii, !e %reme ce ar !e%ia !e la !rumulşi !e la mi#loacele care !uc spre m"ntuire

Dez%olt"n! c"te%a !intre aspectele su2tile ale !ogmei &ristologice, tre2uie să nere1erim şi la !iscuţia iscată pe marginea sintagmelor 1ire compusăA şi ipostascompus, !eoarece, la 1el ca n trecut, şi n prezent are loc o mare !ez2atere nlegătură cu !i1erenţa !intre acestea

ono1iziţii spuneau că, prin unirea celor !ouă 1iri ale lui Hristos, s-a 1ormat osingură 1ire, pe care ei au numit-o 1ire compusă 7st1el #u!ec"n! lucrurile, eisusţineau i!eea că 1irea omenească a 1ost a2sor2ită !e cea !umnezeiască /unctul!e %e!ere mono1izit !enaturează nsă caracterul nesc&im2atA al unirii celor !ouă1iri <uă cum sune S0#ntul Ian <amasc*in, de vreme ce 0irea cmusă esteceva di0erit de cele ini/iale, ea nu este de 0iin/ă nici cu 0irea dumnezeiască, nici cu cea menească. /entru a eempli1ica acest lucru, el se re1eră la alcătuirea

304



trupului omenesc !in patru elemente: 1ocul, aerul, apă, şi păm"ntul După 1ormare,trupul este ce%a !i1erit, pentru că nu mai este nici 1oc, nici aer, nici apă şi nici

păm"nt /rin urmare, !acă pentru Hristos am 1olosi sintagma 1ire compusăA,atunci Hristos nu ar mai 1i !e o 1iinţă nici cu Tatăl, !upă 1irea !umnezeiască, şi nicicu aica $a şi cu noi, !upă 1irea omenească /rin urmare, Hristos nu ar mai putea1i numit nici Dumnezeu, şi nici om

$1"ntul 6oan Damasc&in, care este integrat organic n Tra!iţia orto!oă, respingesintagma 1ire compusăA şi intro!uce 1ormularea ipostas compus Desigur, şiaceastă 1ormulare tre2uie să 1ie interpretată n spirit orto!o, pentru că şi este easuscepti2ilă !e a 1i !enaturată $ă %e!em puţin cum putem %or2i !espre ipostascompusA n !u&ul !reptei cre!inţe

+nainte !e ntrupare, ipostasul 5iului lui Dumnezeu Cu%"ntul era simplu,necompus, netrupesc, nezi!it, ne%ăzut, neatins, !e ne!escris, a%"n! tot ceea ce a%eaşi Tatăl şi !i1erin! numai n mo!ul !e eistenţă, !e %reme ce Tatăl este nenăscut,iar 5iul este născut <uă întruare, însă, istasul lui <umnezeu &uv#ntul adevenit cmus, în sensul alcătuiri din dumnezeiesc i menesc. 6adar, duă ce

rists a luat tru, istasul Său unic, alcătuit din duă 0iri, este nezidit, duă 0irea dumnezeiască, i văzut, duă cea menească.

Dacă nu primim sintagma ipostas compus, că!em 1ie n nestorianism, pentru căacceptăm !ouă ipostasuri n Hristos, 1ie n mono1izism, pentru că suntem !e acor!cu mo!i1icarea şi con1uzia celor !ouă 1iri

305



7şa!ar, cele !ouă 1iri ale lui Hristos s-au unit ntr-un singur ipostas compusor2in! !espre ipostas compus, ne re1erim neapărat la alcătuirea !in !ouă 1iri!esă%"rşite, cea !umnezeiască şi cea omenească

Desigur, este posi2ilă nţelegerea eretică a acestei sintagme, 1ie prin cre!inţa că s-ar 1i 1ormat un ipostas !in alte !ouă ipostasuri, a!ică cel !umnezeiesc şi celomenesc, 1ie prin acceptarea eistenţei unui alt ipostas !in !ouă 1iri S7!ică 1ireaomenească s-a unit cu cea !umnezeiască n ipostasul Cu%"ntului, !ar prin unire, s-a1ormat un nou ipostas, care nu mai este ipostasul Cu%"ntului

$intagma ipostas compus com2ate asemenea interpretări eretice, pentru că ea!esemnează un ipostas alcătuit !in !ouă 1iri şi care are !ouă 1iri &u alte cuvinte,în radi/ia rtdGă, atunci c#nd vrbim desre istas cmusF, nu în/ele!emnumai că istasul a 0st alcătuit din duă 0iri desăv#riteF, ci i că istasul

lucrează i este cunscut în am#nduă 0irile. +n acest 1el, se e%ită at"tnestorianismul, c"t şi mono1izismul

15.

306



+n $la%a !e la lau!e a praznicului Crăciunului se c"ntă: 8entru aceasta i ni aducem /ie, în lc de dar de bani, b!ă/ia tel!*isirii celei dret-credinciase

$1"nta ntrupare nu este o1erită oamenilor pentru a le stimula acestora g"n!ireae%la%ioasă sau pentru ca ei să alcătuiască analize psi&ologice şi sentimentale

7semenea analize, !acă sunt 1ăcute la o %"rstă trupească şi !u&o%niceascăcorespunzătoare, pot !uce la anumite rezultate, !ar n cele !in urmă, tainantrupării tre2uie să 1ie analizată tot n ca!rul atmos1erei teologiei orto!oe &ums-ar utea alt0el, de vreme ce avem de-a 0ace cu unirea dintre 0ireadumnezeiască i cea menească în istasul &uv#ntului, care este un lucru nu,

este 0ire i de necnceut entru mintea menească'

Dincolo !e ceea ce am spus p"nă acum, este necesar să mai analizăm patru aspecte

ce n1ăţişează o a2or!are personală a acestei mari săr2ători, care este maica tuturor praznicelor mpărăteşti

=n primul rn'# peştera 5n care S$a născut Hristos este 5ntruchiparea 9isericii8 S0#ntul Casile cel mare este su!estiv în această rivin/ă. El sune că sălaul unde a născut 8reas0#nta Aăscătare de <umnezeu a rimit c*iul Bisericii,

entru că ieslea este Dert0elnicul, Isi0 sunt ierar*ii, <mnul rists este 6r*iereul, 8reas0#nta =eciară este trnul, vasele în care se amestecă vinul cuaa sunt s#nii, întruarea, mantia, eruvimii, riidele, S0#ntul <u* este discul,

iar atăl, &are învăluie ttul rin uterea Sa, este acerăm#ntul discului.9iserica este Trupul teantropic S!i%ino-uman al lui Hristos, Care a 1ost zămislit n

p"ntecele Născătoarei !e Dumnezeu şi care $-a născut, $-a sc&im2at la 1aţă, a pătimit, a 1ost răstignit, a n%iat şi $-a nălţat la ceruri n timul S0intei itur!*ii,este săv#rită tată această mare taină i ni se dă sibilitatea de a ne îmărtăi din *arul lui <umnezeu. 7şa cum 9iserica nu este o organizaţie omenească, nici$1"nta 0iturg&ie nu este o ceremonie !e rememorare sau !e satis1acere a simţurilor noastre

=n al 'oilea rn'# firea 'umnezeiască este pentru tot'eauna unită cu fireaomenească# fără schim0are# fără amestecare# fără 'espăr;ire# şi fără 5mpăr;ire

5n ipostasul &uvntului8 7ceasta nseamnă că cele !ouă 1iri nu s-au !espărţit şi nuse !espart nicio!ată +n prezent, ne putem mpărtăşi !in Trupul n!umnezeit alCu%"ntului, tocmai pentru că 1irea omenească răm"ne ne!espărţită !e cea!umnezeiască, a!ică Dumnezeu-8m eistă pentru tot!eauna mărtăindu-ne din

307



ruul i din S#n!ele îndumnezeit al lui rists, ne 0acem de un tru i de uns#n!e cu El.

=n al treilea rn'# pentru că ne 5nchinăm marii taine a 5ntrupării# 'ar mai ales

pentru că ne 5mpărtăşim 'in +rupul şi 'in Sngele lui Hristos# tre0uie să 5locolim pe Iro'# aşa cum au făcut şi 7agii8 $1"ntul =%ang&elist atei spune căagii lu#nd întiin/are în vis să nu se mai întarcă la Ird, e altă cale s-audus în /ara lr A (atei E, E)

&uv#ntul Ird înseamnă în limba ebraică iele i, de aceea, S0#ntul Aicdim 6!*iritul sune că este nevie să clim lăcerile i rnirea cărnii. Deasemenea, tre2uie să l ocolim şi pe !ia%olul semănător !e g"n!uri, care nempie!ică să păşim pe !rumul m"ntuirii, pentru a ne ntoarce n ţara noastră, a!icăn ai, pe un alt !rum, şi anume pe acela al %irtuţilor

6ceasta înseamnă că trebuie să ducem via/ă ascetică, în îmărtăire dins0intele aine. Cei care trăiesc ascetic se n%re!nicesc ca, prin s1intele Taine, să seunească cu Hristos

=n al patrulea rn'# atunci cn' omul trăieşte ascetic şi 5n 5mpărtăşire 'insfintele +aine# a'ică 5n 'uhul +ra'i;iei orto'oe# el aFunge să simtă 5n inimă şi

5n toată eisten;a sa faptele sfintei 5ntrupări8 7şa!ar, el nu mai trăieşte aceste1apte !in a1ară, ci !inlăuntrul lor

S0#ntul Simen Aul el! sune că, atunci c#nd mul îi cură/ă inima i esteiluminat, l rimete în interirul său e rists i i simte micările de runc.

308



Hristos $e zămisleşte n om ca un prunc, !upă care $e naşte prin %irtuţi +n acest1el, omul trăieşte n eistenţa sa toate e%enimentele ntrupării Desigur, numai nHristos, 1irea !umnezeiască s-a unit ipostatic cu cea omenească, !ar şi cel care sen!umnezeieşte primeşte n 1irea sa &arul lui Dumnezeu şi se 1ace mă!ular alTrupului lui Hristos Drept urmare, omul nţelege mişcările &arului !in el, !ar şisensul c&enozei şi al n!umnezeirii 1irii omeneşti

ntruarea celei de-a duă 8ersane a S0intei reimi a avut ca scîndumnezeirea 0irii meneti. nsă este necesar ca istasul 0iecăruia dintre ni să 0ie îndumnezeit, căci dacă nu ne a0lăm e drumul îndumnezeirii, este ca i cum, entru ni, rists nu S-ar 0i întruat.

Setembrie 199

(<in$ 6r*im. iert*es Clac*s, 8redici la Marile Sărbătri, Ed. E!umeni/a,2::7)

309



Sfntul Serafim So0olev $ !re'ică la Naşterea Domnului

ă 1elicit, iu2iţii ntru Hristos 1ii, cu ocazia marelui praznic al Naşterii DomnuluiC"tă 2ucurie şi emoţie su1letească ne cuprin!e ntot!eauna n timpul praznicului

Naşterii Domnului, c"n! ascultăm c"ntarea 2isericească: @5ecioara astăzi pe Cel

mai presus !e 1iinţă naşteA Ce minunate g"n!uri m"ntuitoare sunt cuprinse naceastă c"ntare 2isericească 7ici se spune că 5ecioara naşte pe Cel mai presus !e1iinţă, a!ică pe Dumnezeu nsuşi, Care este mai presus !e orice 1iinţă a lumiicreate; iar /ăm"ntul a!uce acestui Dumnezeu neapropiat peştera, un!e păstorii şinc&i!eau turmele pe timp rău

8ştile cereşti - miliar!e !e ngeri, n 1aţa păstorilor !e oi - + prea slă%esc princ"ntarea lor ngerească, neasemănată pe Dumnezeul născut !in 5ecioara aria, iar n timpul minunatei prea slă%iri ngereşti, acest /runc Dumnezeiesc stă culcat pe

paie, n iesle agii, n%ăţaţii !e neam mpărătesc, au %enit !e !eparte, să senc&ine mpăratului mpăraţilor născut, a!uc"n! !arurile mult nsemnate

6ar regele 6ro! caută să uci!ă Dumnezeiescul /runc şi trimite n acest scop ucigaşin 9etleem Ca urmare, /runcul Hristos, /reacurata 0ui aică şi !reptul 6osi1 au1ost ne%oiţi să 1ugă, ascunz"n!u-se n =gipt, cu purtarea !e gri#ă şi ocrotirea/ro%i!enţei Dumnezeieşti, !upă arătarea ngerului lui 6osi1 7st1el, ce %enea !e la

310



Dumnezeu era spre prea slă%irea lui Hristos Cel născut şi slu#ea ocrotirii luiminunate şi m"ntuitoare, iar ce %enea !e la oameni, era neatenţie, groaznicăne!reptate şi cruzime la a!resa /runcului Dumnezeiesc Hristos

0a toate acestea ne 1ace atenţi $1"nta 9iserică prin cu%intele con!acului praznical, pentru ca noi amintin!u-ne aceste cu%inte să nu că!em cu !u&ul, c"n! şi cu noi,oamenii se %or purta cu ne!reptate sau c&iar cu cruzime: @7lta este #u!ecata luiDumnezeu şi alta este #u!ecata oamenilorA (=piscopul 6gnatie 9rianceanino%@8teciniOA (/atericul), e! a 4-a, $/2, FG, pag *) $ă ne amintim ntot!eaunacă această ne!reptate a su1erit-o Domnul +nsuşi, născut n trup 1ără !e păcat 1iin!7tunci să nu ră2!ăm noi, păcătoşii, această ne!reptate $ă năzuim numai aşa sătrăim, nc"t să ne n%re!nicim, nu !e sla%ă !e la oameni, ci !e cea !e la Dumnezeu;ca şi noi ntot!eauna să 1im su2 ocrotirea !eose2ită a lui Dumnezeu şi ntot!eaunasă ne simţim su2 minunata apărare a /ro%i!enţei Dumnezeieşti 7tunci oamenii nu

ne %or 1ace nici un rău: @!acă Dumnezeu e pentru noi, cine este mpotri%anoastrăA (omani >, )

Dar n!eose2i să ţinem minte ultimele cu%inte ale acestei c"ntări 2isericeşti: @Că pentru noi s-a născut prunc t"năr, Dumnezeu cel mai nainte !e %eciA Ce ne spunaceste cu%inte ale con!acului praznical =le ne %or2esc !espre marea !ragosteDumnezeiască pentru noi 7ceastă !ragoste 0-a 1ăcut pe Domnul să se pogoare lanoi !in ceruri, să se ntrupeze şi să se nască !in 5ecioara aria şi să ia asupra-.inemăsuratul #ug al smereniei, p"nă şi su1erinţele Crucii şi moartea, pentru

m"ntuirea noastră+n ce a constat această m"ntuire După n%ăţătura $1inţilor /ărinţi, Domnul nu

putea să ra2!e ca noi ntot!eauna să ne a1lăm n nşelări păgu2itoare, păcate şine%oi şi !e aceea 5iul lui Dumnezeu s-a născut pe păm"nt, ca să ne ri!ice

2lestemul acesta, ca urmare a păcatului primor!ial al lui 7!am, care ne-an!epărtat !e Dumnezeu şi a !us ntreg neamul omenesc n marea tuturor ne%oilor

Domnul s-a născut ca, n locul 2lestemului, să ne trimită 2inecu%"ntarea $a, a!icăDarul $1"ntului Du& pier!ut, ca mi#loc al unirii noastre cu Dumnezeu, ca iz%or

Dumnezeiesc !e 2ucurie pentru noi, ncă aici pe păm"nt şi 1ericire %eşnică n aiulcel ceresc

7ceastă n%ăţătură a $1inţilor /ărinţi reiese !in slu#2ele acestui praznic 7şa, n una!in sti&irile lau!elor am auzit ieri aceste cu%inte: @De Dumnezeu Născătoare5ecioară, ceea ce ai născut pe "ntuitorul, şters-ai 2lestemul cel !int"i al =%eiA($ti&ira a -a a lau!elor)

311



6ar n canonul praznicului Naşterii se spune: @ pe cei păg"ni, 5iul a!uc"n!u-iTatălui moştenire a mpărtăşit &ar tainicA (C"ntarea a I-a, canonul al E-lea); nacelaşi canon se au! şi aceste cu%inte: @Cu%"ntul s-a ntrupat, ca să c&eme la$ine !in stricăciune pe omul nt"i zi!itA (C"ntare a -a, canonul al E-lea)

6ar n una !in sti&irile litiei, $1"nta 9iserică ne-a 1ăcut atenţi la această cugetare:@7stăzi Dumnezeu pe păm"nt a %enit şi omul la ceruri s-a suitA ($ti&ira a E-a)

6ată !espre ce !ragoste !umnezeiască şi !espre ce 2unuri, !ăruite nouă prin Naşterea lui Hristos, ne %or2esc cu%intele con!acului praznical: @Că pentru noi s-anăscut prunc t"năr, Dumnezeu cel mai nainte !e %eciA

5ie ca, pentru rugăciunile Născătoarei !e Dumnezeu, aceste 2unuri să 1iemoştenirea noastră 5ie ca 2lestemul aruncat !e Dumnezeu asupra lui 7!am şi a

=%ei şi prin ei, asupra ntreg neamului omenesc, să nu ai2ă n noi nici o părtăşie5ie ca Darul $1"ntului Du&, pe care l-am primit şi pe care-l primim prin Tainele$1intei 9iserici, să strălucească n noi şi prin lumina 0ui !umnezeiască sănimicească orice ntuneric al păcatelor, patimilor şi %iciilor noastre şi să ne a#ute sămplinim cu r"%nă poruncile !umnezeieşti, mai ales temelia lor - poruncasmereniei - 1ără !e care nu eistă cre!inţă a!e%ărată, nici %iaţă creştineascăa!e%ărată şi nici m"ntuire

Ne !orim ca acest Dar al $1"ntului Du& să 1ie mi#locul nostru !e unire nentreruptă

cu Hristos şi iz%or !e %eşnică 2ucurie !umnezeiască, aici şi n %eacul ce %a să 1ie,n +mpărăţia Cerească a lui Hristos, 7!e%ăratul Dumnezeul nostru, născut !in/reacurata 5ecioară aria pentru m"ntuirea noastră 7min

(?inut în biserica rusă KS0#ntul AiclaeFdin S0ia, la 25 decembrie 195U ianuarie 193)

312



Sfntul !roclu# episcop 'e &izic $ milii la =ntruparea Domnului

@milia 1, citită în marea &atedrală cnstantinlitană către Aestrie Vat*e- zmenu

6ntro!ucere

8milia a 1ost rostită cu ocazia săr2ătorii mariale n Constantinopol n timpul celei!e-a !ouă !eca!e a secolului al -lea, 1iin! una !in puţinele lucrări ale $1"ntului/roclu care pot 1i !atate cu acurateţe, se pare n timpul săr2ătorilor !e!icateCrăciunului !in anul 4G, n mo! sigur n ziua !e E* !ecem2rie După mărturiamanuscriselor, a 1ost pre!icată n area Cate!rală constantinopolitană, ntr-oceremonie prezi!ată !e Nestorie, pe atunci /atriar& al Constantinopolului, care l-an!emnat pe $1"ntul /roclu să pre!ice

0au!ele pe care $1"ntul /roclu le a!uce 5ecioarei au 1ost pronunţate c&iar n ceamai aprinsă perioa!ă a contro%ersei nestoriene cu pri%ire la locul 5ecioarei arian istoria m"ntuirii şi n cultul consacrat al 9isericii Contro%ersa a 1ost !esc&isă !e

Nestorie care era in!ignat !e %eneraţia ecesi%ă acor!ată n Constantinopol5ecioarei 8milia a 1ost un a!e%ărat trium1 pentru $1"ntul /roclu, pe atunci ncă=piscop !e CQzic +n aceste omilii a sta2ilit %enerarea Născătoarei !e Dumnezeu pe

principii teologice şi eegetice 8milia 6 a 1ost păstrată ntr-un mare număr !emanuscrise n aproape toate lim2ile 2isericii primare, ceea ce arată larga luicirculaţie şi mai ales in1luenţă 0a mai puţin !e un an !upă pre!icarea ei, a 1ostinclusă n lucrările $ino!ului !e la =1es, un!e a primit un statut canonic 7 1ost un

313



tet intens citat şi antologat +n secolul al 6-lea a 1ost citată n lucrările !ogmaticeale lui 6ustinian +n secolul 66-666 a 1ost ncorporată n 1lorilegiul anonimDoctrina /atrum !e 6ncarnatione er2i şi Ho!egos al lui 7nastasie al $inaiului+ncep"n! cu secolul al -lea lecţionarele purtau in!icaţia epresă că această omilietre2uie să 1ie citită la toate săr2ătorile Născătoarei !e Dumnezeu /rologul omilieia 1ost pus pe muzică 1ără greutate şi cur"n! a intrat n paginile 8ctoi&ului+ncep"n! cu secolul al 4-lea, imnul a !e%enit at"t !e cunoscut, nc"t istoriculYant&opoulos c"n! a !escris e%enimentele tumultuoase petrecute n #urul 8miliein secolul al -lea, n loc să citeze omilia, citează imnul =!iţia critică !upă caream e1ectuat tra!ucerea este !upă = $c&Zartz, 7C8 6, , (9erlin şi 0eipzig,FEJ)

5eciorelnic praznic astăzi, 1raţilor, c&eamă lim2a spre lau!ă şi săr2ătoarea !e 1aţăse 1ace !ătătoare !e mult 1olos pentru cei a!unaţi mpreună .i aceasta n c&ip

1oarte potri%it Căci are !rept su2iect curăţia şi lau!a cea !esă%"rşită a ntreguluineam 1emeiesc şi sla%a unei 1emei, n acelaşi timp 1ecioară şi maică 5rumoasămpreunare Căci iată, păm"ntul şi marea slu#esc !e stră#i pentru 5ecioară: marea!es1ăşoară !rum lin coră2iilor, iar păm"ntul n!reaptă paşii celor ce um2lă pe uscat1ără !e mpie!icare $ă sălteze ntreaga 1ire, 1ecioarele să 1ie slă%ite 5ecioarele să1ie slă%ite şi să !ănţuiască oamenii toţi Căci un!e s-a nmulţit păcatul, acolo &arulco%"rşeşte S om. A4 2. Ne-a c&emat pe toţi aria, %asul cel !e mult preţ şi 1ără!e ntinăciune al 1ecioriei, aiul cel cu%"ntător al celui !e-al !oilea 7!am S om.A41J; 1 or. 1A41-; JA-J3., Cel ce a lucrat unirea celor !ouă 1iri, lau!a

legăm"ntului celui m"ntuitor, patul !e nuntă un!e Cu%"ntul s-a nuntit cu trupul,rugul cel aprins S 7G. 94. al 1irii omeneşti pe care 1ocul cel arzător al !umnezeiriinu l-a mistuit, cu a!e%ărat norul cel uşor S +s. 1341., care a purtat cu trupul pe cel

purtat !e &eru%imi, l"na cea prea curată S ]ud. :49?-9>., u!ată !e roua cea !in cer căzută cu care /ăstorul a m2răcat mieluşeaua S +n.12411., roa2ă şi maică, 1ecioarăşi cer, singur po! al lui Dumnezeu către oameni, urzeală n1ricoşătoare a iconomiei,ntru care s-a ţesut tunica unirii S +n. 13-9., al cărei urzitor este Du&ul $1"nt, acărei ţesătoare a 1ost /uterea celui /reanalt care a um2rit-o S 8c. 149A., iar l"na -%ec&ea tunică a lui 7!am 5irul mpletitor era trupul 1ără !e pri&ană !in 5ecioară,acul- &arul nemăsurat al celui purtat, iar ţesător este +nsuşi Cu%"ntul cel intrat prin

auz

Cine a cunoscut, cine a auzit că Dumnezeu s-a sălăşluit necircumscris n p"ntece,Cel pe care cerurile nu l-au cuprins, iar p"ntecele nu l-a ngră!it, ci !in 5ecioară $-a născut nu !oar simplu Dumnezeu, nici !oar simplu om Cel ce astăzi $-a născut

poarta care o!inioară era a păcatului a arătat-o uşă a m"ntuirii Căci acolo un!eşarpele a %ărsat %eninul prin neascultare, acolo Cu%"ntul, prin ascultare, intr"n! n

314



altar, $-a ntrupat 7colo un!e s-a i%it cel !int"i ucenic al păcatului, Cain, acoloiz2ă%itorul neamului omenesc, Hristos, 1ără !e săm"nţă a o!răslit, 1ără a $e ruşina6u2itorul !e oameni !e !urerile naşterii !in 1emeie Căci iaţă era lucrul ce sesă%"rşea Nu $-a ntinat sălăşluin!u-$e, nsuşin!u-şi mă!ulare pe care +nsuşi 1ără!e pri&ană le-a creat Dacă aica Domnului nu răm"nea 5ecioară cel născut ar 1irămas un simplu om, iar naşterea nu ar mai 1i 1ost străină şi mai presus !e 1ire Dar !acă şi !upă naştere a rămas 1ecioară, atunci n c&ip !e negrăit $-a născut Cel careşi prin uşile ncuiate S +n. 2413-:. 1ără mpie!icare a intrat .i oare nu nsoţireacelor !ouă 1iri Toma o %esteşte c"n! zice: Domnul meu şi Dumnezeul meuAS +n.24>.

Nu te ruşina !e !urerile naşterii, omule, căci acestea s-au 1ăcut pentru noi temei !em"ntuire Căci !acă nu s-ar 1i născut !in 1emeie, nu ar 1i murit, nu ar 1i nimicit prinmoarte puterea care s-a nstăp"nit asupra morţii, a!ică !ia%olul S 7r. 41J. Căci

nu este nici o ntinăciune pentru un ar&itect să intre n casă pe care nsuşi a zi!it-o,nici nu ntinează %asul pe olarul care nnoieşte pe cele ce a plăsmuit 0a 1el, nu lntinează pe cel 1ără !e pri&ană 1aptul că a ieşit !in p"ntece 1ecioresc, pe care tot el1ăc"n!u-l, nu s-a ntinat şi pentru aceasta, ieşin! !in el nu se spurcă 8, p"ntecentru care s-a !at nscrisul eli2erării noastre a tuturor 8 p"ntece ntru care s-a 1ăuritarma mpotri%a morţii, o, ţarină ntru care $emănătorul ntregii 1ăpturi, Hristos, ca

pe un ro! 1ără !e săm"nţă l-a o!răslit 8, templu ntru care Dumnezeu s-a 1ăcut preot nu presc&im2"n! 1irea, ci m2răc"n! !in milă pe cel !upă r"n!uiala luielc&ise!ec S 7r. :42, ?411. s. 1234J. Cu%"ntul trup $-a 1ăcut S +n. 1-1J., !eşi

6u!eii nu cre! celor spuse !e Domnul că Dumnezeu c&ipul omului a purtat S =ilip,

4?. şi cu toate că =linii iau n r"s minunea Căci pentru aceasta /entru iu!eiStaina s-a 1ăcut sminteală, pentru neamuri, ne2unie S1 or.149 5iin!că minuneaeste mai presus !e Cu%"nt, 6ar !acă Cu%"ntul nu $-a sălăşluit n p"ntece, nu ar 1istat trupul pe tron; !acă &ulă mpotri%a lui Dumnezeu a ieşit !in mitră, atunci este&ulă şi pentru ngeri să slu#ească unui om S Mt. J41. 7r. 141J.

7şa!ar, cel ce prin 1ire este nepătimitor şi pentru milă multpătimitor, nu prin progres este Hristos Dumnezeu, să nu 1ie, ci !in milă $-a 1ăcut om, precumcre!em, nu l propo%ă!uim un om 1ăcut !umnezeu, ci mărturisim pe Dumnezeu

ntrupat /e propria roa2ă a 1ăcut-o maică Cel ce !upă 1ire este 1ără maică, iar !upăiconomie 1ără !e tată 7tunci cum este =l, potri%it $1"ntului /a%el, 1ără !e maicăAşi 1ără !e tatăA S 7r. ?49. Dacă e !oar om, nu e 1ără !e mamă, căci are mamă, iar !acă este !oar Dumnezeu, atunci nu este 1ără tată, căci are tată Dar acum, +nsuşieste 1ără !e mamă ca 3i!itor a toate, iar 1ără !e tată, ca om

315



0uaţi aminte şi la numele ar&ang&elului care a 2ine%estit ariei, el se numeaBa%riil S 8c. 14:. Dar cum se t"lcuieşte Ba%riil Dumnezeu şi om, 1iin!căDumnezeu care a 2ine%estit prin el este Dumnezeu şi om, numele S Numele luiKabriel, etimologia %fântului roclu este n mod esenţial corectă. Numele ereiesceste compus din Keer, care nseamnă un tânăr, un om puternic, un luptător #i 7l care este un cuânt pentru umne!eu. a anticipat minunea, ca să 1ie crezutăiconomia 71lă, aşa!ar, pricina %enirii şi slă%eşte puterea Celui ntrupat, căci multe!atora neamul oamenilor şi !in pricina !atoriei era pier!ut Căci prin 7!am toţi amiscălit zapisul păcatului Dia%olul ne ţinea pe noi ro2i, a!uc"n! nainte preţulnostru, 1olosin!u-se !e zapisul trupului nostru celui cu multe patimi, a stătutiz%o!itorul cel rău, n1ricoş"n!u-ne cu !atoria noastră şi cer"n! satis1acerea!reptăţii n1runtate Tre2uia aşa!ar una !in !ouă: sau să a!ucă moartea asupratuturor !in !reptate, 1iin!că toţi au păcătuitA sau să l !ea pe unul ca 7cesta !reptrăscumpărare, Care să 1ie ac&itarea preţului cerut 7şa!ar, omul prin sine nu putea

să se m"ntuiască, căci era ro2it prin !atorie, iar un nger să l răscumpere nu putea,1iin!că s-ar 1i pier!ut n 1aţa unui ast1el !e preţ !e răscumpărare: tre2uia aşa!ar, cacine%a 1ără !e păcat să moară pentru păcătoşi Căci numai aceasta rămăsese pentru!ezlegarea !e rău

Ce s-a petrecut atunci Cel ce toată 1ăptura a a!us-o la 1iinţă, Cel ce nu este lipsit!e nici o 2unătate, a !ăruit celor os"n!iţi %iaţa cea mai sigură şi cea mai potri%ită!ezlegare morţii şi s-a 1ăcut om cum numai el ştie, (căci cu%"ntul nu poate t"lcuiminunea) şi moare ntru ceea ce a !e%enit şi m"ntuieşte ntru ceea ce era, potri%it

$1"ntului /a%el care zice: ntru =l a%em răscumpărarea noastră, prin s"ngele 0ui,iertarea păcatelorA S 7fes. 14?. 8, ce t"rg 7 lucrat nemurirea pentru alţii, căci =l+nsuşi era nemuritor .i ast1el altul !upă iconomie nici nu era, nici nu a 1ost, nici nueste, nici nu %a mai 1i !ec"t numai cel născut !in 5ecioară, Dumnezeu şi om,nea%"n! numai %re!nicia !e a contra2alansa mulţimea mpricinaţilor, ci este şi mai

presus !e orice os"n!ă !ată mpotri%a lor, pe !e o parte, 1iin!că 5iu 1iin!, a păstratnesc&im2ată asemănarea cu Tatăl, pe !e alta, Creator 1iin!, are nempuţinată

putere .i, n s1"rşit, !eoarece, ca 6u2itor !e oameni, =l mani1estă o nes1"rşităcompătimire, iar ca ar&iereu S 7r. 941., este %re!nic !e ncre!ere pentru a plăti!atoria Dintre acestea nimeni nu ar găsi nimic care să 1ie egal sau măcar şi

apropiat asemenea cu aceasta ezi !ar iu2irea 0ui !e oameni 0ăs"n!u-se !e %oieos"n!it, a !ezlegat os"n!a morţii celor ce +l răstigneau şi a ntors 1ără!elegeaucigaşilor n m"ntuirea celor 1ără!elege

7şa!ar, 1aptul !e a m"ntui nu ţinea !e un simplu om Căci un simplu om are elnsuşi ne%oie !e un m"ntuitor, potri%it lui /a%el care zice: W toţi au păcătuit XS om. 949. /ăcatul apropie !e !ia%olul, iar !ia%olul trimite la moarte, !uc"n!

316



cele ale noastre n cel mai mare pericol, iz2ă%irea era cu neputinţă, !octorii trimişila noi ne os"n!eau 7poi ce s-a nt"mplat C"n! pro1eţii au %ăzut că rana era maia!"ncă !e priceperea omenească au strigat la !octorul cel !in ceruri şi unul zicea: W

pleacă cerurile şi Te pogoară X S s. 1J94A., un altul W %in!ecă-mă, Doamne şi %oi1i %in!ecatX S Ier. 1?41J. altul, W !eşteaptă puterea Ta şi %ino să ne m"ntuieştiXS s. ?34. altul W8are a!e%ărat să 1ie că Dumnezeu %a locui cu oamenii pe păm"ntX S9 egi, >4? iar altul W Degra2 să ne nt"mpine pe noi n!urările Tale,Doamne, că am sărăcit 1oarte XS s. ?>4>. altul W %ai, %ai su1letul meu om cucernicnu mai este n ţară şi nu este nici un om !rept pe păm"ntXS Mi&. ?41-. iar altul,WDumnezeule, spre a#utorul meu ia aminte, Doamne, să-mi a#uţi mie, gră2eşte-te XS s. :341. altul: W6ată, iată, cel ce tre2uie să %ină %a %eni şi nu %a nt"rziaDumnezeuX S $acum, 49; 7r.1249?., altul W rătăcit-am ca o oaie pier!ută caută

pe ro2ul tău, pe cel ce nă!ă!#uieşte ntru Tine XS s. 11>41?:., altul, W Dumnezeustrălucit %a %eni şi nu %a tăcea XS s. J349. 7şa!ar nu a trecut cu %e!erea mult

1irea tiranisită cel ce prin 1ire este $tăp"nul 1irii şi nu a lăsat Dumnezeu cel plinmilosti%ire ca p"nă n s1"rşit să 1ie ro2ită !ia%olului, ci a %enit Cel ce este pururi

prezent şi a %ărsat !rept iz2ă%ire propriul s"nge şi a !at plată morţii pentru neamulomenesc cel ce a purtat trupul cel născut !in 5ecioară şi a răscumpărat lumea !inlegea 2lestemului, cu moartea pe moarte nimicin! nc"t strigă /a%el: Hristos ne-arăscumpărat pe noi !in 2lestemul legiiX S Kal. 9419.

7şa!ar, Cel ce a răscumpărat nu este un simplu om, o 6u!eule, căci 1ireaomenească a 1ost ro2ită prin păcat, !ar nici Dumnezeu golit !e trupul omenităţii,

căci a a%ut trup, o, ani&ee căci !acă nu $-ar 1i m2răcat ntru mine, nici nu m-ar 1i m"ntuit Cel ce $-a 1ormat n p"ntecele 5ecioarei a m2răcat 2lestemul şi acolo s-a 1ăcut n1ricoşătorul sc&im2, căci !"n! !u& a primit trup Căci 7celaşi a 1ost cu5ecioară şi !in 5ecioară Cu ea, 1iin!că a um2rit-o S 8c. 149A Din ea, 1iin!că $-antrupat Dacă unul era Hristos şi altul Dumnezeu Cu%"ntul nu ar mai 1i 1ostTreime, ci o tetra!ă, să nu s1"şii &aina iconomiei cea ţesută !e sus S +n. 1349., sănu n%eţi cu 7rie, căci acela n c&ip necucernic separă 1irea Tu nsă nu !espărţiunirea, ca să nu 1ii !espărţit !e Dumnezeu Căci cine oare $-a arătat @celor !inntuneric şi celor ce stau n um2ra morţii A S 8c. 14?3. 8mul .i cum oare 7cela!in ntuneric ne-a scos !upă $1"ntul /a%el care zice: @7cela ne-a iz2ă%it pe noi !in

puterea ntunericuluiA Sol.1419. .i iarăşi: @7ltă!ată eraţi ntunericA S 7fes. A4>Cine !eci $-a arătat Da%i! n%aţă zic"n!: @9inecu%"ntat este cel ce %ine ntrunumele DomnuluiA S s. 11?4:. .i 6saia : @$trigă !in toate puterile şi nu te opri, !ă!rumul glasului să sune ca o tr"m2iţăA S +s.A>41. 3ice limpe!e şi Da%i! Cine esteacesta Domnul Dumnezeul puterilor @Dumnezeu este Domnul şi $-a arătat nouăAS s. 11?4?. Cu%"ntul trup $-a 1ăcut S +n. 141J. 5irile se a!ună mpreună şineamestecată a rămas unirea

317



7 %enit să m"ntuiască, !ar tre2uia şi să pătimească, !upă cum era cu putinţă, una!in cele !ouă 8mul singur nu putea să se m"ntuiască Dumnezeu singur să

pătimească nu putea Cum atunci =l nsuşi 1iin! Dumnezeu S=manuil $-a 1ăcutom şi ntru ceea ce era a m"ntuit, iar ntru ceea ce a !e%enit, a pătimit /entruaceasta c"n! a %ăzut sinagoga ncunun"n!u-0 pe =l cu cunună !e spini, !epl"ng"n!n!răznirea a zis: @5iice ale 6erusalimului, %eniţi şi %e!eţi cununa, cu care l-ancununat pe =l maica 0uiA Sânt. 9411 Căci acelaşi a purtat cunună !e spini şitot el a !ezlegat os"n!a spinilor SKen.941>-13. 7celaşi este cel !in s"nul TatăluiS +n. 141>. şi acelaşi n p"ntecele 5ecioarei, purtat n 2raţele 5ecioarei şi @pestearipile %"nturilorA S s. 12949., nc&inat !e ngeri S 7r. 14:. şi petrec"n! mpreunăcu %ameşii S Mt. 3412., sera1imii nu +l pri%esc S +s. :4. şi /ilat l anc&etează S Mt.1A4. o2ul +l pălmuieşte S +n. 1>4. şi zi!irea se cutremură, pe cruce a 1ost

pironit şi tronul nu $-a golit +nc&is n morm"nt şi cerurile ca pe o piele le-a ntinsS s. 129., ntre morţi a 1ost socotit şi ia!ul a pră!at, #os ca un t"l&ar S Mt. ?4:9.

a 1ost #u!ecat şi n cer s1"nt este slă%it, o, ce mare taină ă! minunile şi propo%ă!uiesc !umnezeirea, %ă! patimile şi nu neg omenitatea, !ar =mmanuiluşile 1irii a !esc&is ca om, !ar peceţile 1ecioriei nu le-a rupt ca Dumnezeu Ci ast1ela ieşit !in mitră cum prin auz a intrat 7şa s-a născut, cum a 1ost zămislit

Nepătimaş a intrat, negrăit a ieşit potri%it cu pro1etul 6ezec&iel care a zis: @7poi m-a !us 2ăr2atul acela napoi la poarta cea !ina1ară a Templului, spre răsărit şiaceasta era nc&isă /oarta aceasta %a 1i nc&isă, nu se %a !esc&i!e şi nici un om nu%a intra pe ea căci Domnul Dumnezeul lui 6srael a intrat pe ea De aceea %a 1inc&isăA S Ie!. JJ 41-. 6ată !o%a!a limpe!e a s1intei şi !e Dumnezeu Născătoarei

aria, să se !ezlege orice cu%"nt mpotri%ă !eci şi să ne luminăm cu n%ăţătura$cripturilor, pentru ca să !o2"n!im şi +mpărăţia Cerurilor n Hristos 6isus Domnulnostru, 0ui 1ie sla%a n %ecii %ecilor 7min

318



Sfntul !roclu al &onstantinopolului $ milia a -$a la =ntrupare

ulte şi 1elurite lau!e strălucesc %iaţa omenească prin ciclul săr2ătorilor şi al praznicelor unei %ieţi ostenitoare, presc&im2"n! n 2ucurie toată ntristarea şitru!a Căci aşa cum cei ce cutreieră mările n %reme !e 1urtună se 2ucură !e porturica !e 2raţele %ieţii, la 1el omul, săr2ătorin! n multe mpre#urări ale %ieţii, se

2ucură !e săr2ătoare aşa cum o mamă ne cruţă !e gri#ă

Căci săr2ătoarea este uitarea ntristării, a!ormirea gri#ilor, 2ucuria ţăranului,!ăruitoare strălucirii, răgaz pentru rugăciune, %ara săracilor, po!oa2a 2isericii,lau!a cetăţilor, nau1ragiul %ră#măşiei, răsăritul prieteniei, cerul pe păm"nt, !ar ns1"rşit, pentru ce %or2esc aşa !e mult $ăr2ătoarea e ro!ul n%ierii, potri%it

pro1etului care zice: @/răznuieşte, 6u!a, săr2ătorile tale, mplineşte 1ăgă!uinţeletale, un %ră#maş !istrugător a pornit mpotri%a ta, Nini%eA S Naum, 41-.

Dar multe sunt săr2ătorile, iar c"ştigul săr2ătorilor nu este la 1el Căci unele sunt

r"n!uite !e la Dumnezeu, iar altele sunt intro!use !e !ia%olul, 1iin!că unele neameninţă su1letele cu pierzania, altele slu#esc mărimii p"ntecelui Dar sunt şi altelecare agonisesc m"ntuire 1irii omeneşti .i elinii săr2ătoresc, !ar n c&ip ruşinos,1ăc"n! patimile !umnezei şi !e aici se ntinează cu noroiul ruşinii 6u!eii iarăşi şi eisăr2ătoresc, !ar l con1un!ă pe Dumnezeu cu p"ntecele S =ilip. 9413 şi 1acsăr2ătorile tot at"tea prile#uri pentru păcate peste măsură 7ceştia, săr2ătorin! n

pustie, s-au nc&inat c&ipului turnat !in aur S 7G. 94J. +n perioa!e !e criză şi

319



răz2oi, posteau S +s. A>4J. 6ar n 6erusalim, n timp ce prăznuiau, cruce $tăp"nuluii-au nălţat S +n. 1>4>., o, zile !e prăznuire ale iu!eilor, a căror strălucire estenşelare şi a căror !es1ătare s1"rşeşte cu moarte

Dar săr2ătorile creştinilor sunt s1inte şi mai presus !e 1ire şi cu a!e%ărat iz%oare şicomori ale m"ntuirii, căci cea !int"i săr2ătoare a noastră propo%ă!uieşte %enirealui Dumnezeu la oameni, iar n!ată !upă aceasta nc&ipuie s1inţirea apelor şi mitra

2otezului, a treia, !ezlegarea morţii şi tro1eul crucii, şi !arul n%ierii şi eli2erarea părinţilor 2ine%esteşte 7 patra 2ine%esteşte temeiul urcuşului nostru la cer şi strigăşe!erea !e-a !reapta 7 cincea, pogor"rea Du&ului $1"nt tr"m2iţează ploaia miilor !e &aruri, acestea sunt săr2ătorile pe care le-a 1ăcut Domnul să ne 2ucurăm şi să ne%eselim ntru ele S s. 11?4J.

Căci ntre cele pe care ieri le-am să%"rşit care oare nu a 1ost minunată şi străină sau

n1ricoşătoare şi plină !e sla%ă Căci ce minune s-a petrecut n săr2ătoarea !e ieriDar %ă rog ascultaţi cu ngă!uinţă, căci poate o lim2ă !e lut ncerca să transmitătainele lui Dumnezeu Deci care a 1ost minunea săr2ătorii !e ieri Taina ceanet"lcuită a !umnezeirii şi omenităţii, naşterea 1ără !ureri, o ntrupare care a !at1ormă celui 1ără 1ormă, naştere străină, nceput şi toto!ată 1ără !e nceput celuinăscut /e !e o parte, n ceea ce pri%eşte omenitatea s-a 1ăcut nceput, iar pe !e altă

parte, !umnezeirea a rămas 1ără !e nceput, c&ipul a luat c&ip şi s1"nta Treime nu$-a nmulţit n pătrime unirea celor !ouă 1iri şi naşterea unui singur 1iu, unireaneamestecată a Cu%"ntului şi trupului, şi Cel născut cu trupul Dumnezeu este !e la

Tatăl iar !e la mine om este,8, taină n1ricoşătoare şi străină Cine a mai %ăzut %reo!ată că +mpăratul a purtatc&ipul 2lestemului $au ar putea %reo!ată oc&iul cuprin!e soarele ntreg Dar trupul, ar putea altc"n!%a să 1ie unit !upă 1ire cu Dumnezeu n c&ip nesc&im2at,!acă nu ieri C"n! $1"nta 5ecioară p"ntecele a mprumutat, iar Cu%"ntul prin auz aintrat, iar Du&ul cel $1"nt a plăsmuit templul cel %iu, iar cel /reanalt n c&ipulro2ului S =ilip. 4?. s-a !eşertat pe $ine Dar taina !umnezeieştii iconomii a purtat-o p"ntecele 5ecioarei, o p"ntece mai lat !ec"t cerurile 8, naştere care ai purtatm"ntuirea 8 p"ntece !e lut şi cămară !e nuntă a Creatorului 8, Naştere

iz2ă%itoare a păcatului lumii 8 taină al cărei c&ip este cu neputinţă a-l t"lcui 8naştere, !ar nu nceput al eistenţei lui Dumnezeu, nu sc&im2are a 1iinţei, numicşorare a puterii, nu !espărţire !e Cel ce 1ără !e nceput s-a născut, ci unirea luiDumnezeu şi cu trupul, n mpreunarea 1irilor, 2inecu%"ntarea naşterii, %enirea luiDumnezeu, taina cea !in %eac ascunsă n Dumnezeu Sol. 14:., tainane!espărţirii 1irilor, !ezlegarea 2lestemului, SKal. 9419. ri!icarea os"n!ei SKen.41?. şi eistenţa cea 1ără !e nceput a 5iului celui ?nul născut şi naşterea !in

320



1ecioară !upă trup şi nc&inarea !e la toată zi!irea şi !ăruin! şi 2ine%estin! poporului ntreg, 0ui 1ie sla%a n %ecii %ecilor 7min

traducere #i adaptare4 8aura 7nac&e

(S0#ntul 8rclu, eisc de &izic - @milii la Aaterea <mnului, Editura S*ia)

321



&uviosul !aisie Aghioritul, Inima noastră $ a'evărata peșteră 'in 9etleem

=rescă din nas, &*ilia S0#ntul Iatie, Mănăstirea Catedi, Muntele 6t*s,2:15. =acere a icnarului Ian 8a

6 0st întrebat dată 8ărintele 8aisie$ &#nd mer!eam la universitate, *ernda, îmi uteam surave!*ea srireaduă nte. 6ici, în via/a du*vnicească, nu tiu unde mă a0lu.

.i aici o poţi supra%eg&ea, !upă g"n!urile tale Dacă ţi %in mereu g"n!uri rele şile alungi şi iarăşi %in şi iar le alungi, tre2uie să ştii că ai trecut n locul (clasa)

pocăinţei şi te ne%oieşti Dacă ţi %in uneori g"n!uri rele şi le alungi, iar alteori 2une şi !acă cele rele sunt zero, iar cele 2une zece, potri%it cu mona!ele, poţi puneşi nota Dacă %ezi, !e pil!ă, că g"n!urile rele s-au mpuţinat şi mai multe sunt cele

2une, să ştii că s-au micşorat zerourile şi s-au mărit !ecarii m2unătăţin!u-se ast1elnotarea ta C"n! ncetează să mai %ină g"n!urile rele şi %in numai 2une, atunci săştii că s-a 1ăcut curăţirea, a!ică ţi s-a curăţit inima ta, peştera ta, trans1orm"n!u-sen /eştera !in 9et&leem

Sursa$ &uvisul 8aisie 6!*iritul, Eistle, Editura Evan!*elisms, . 13

322



*ernda 8aisie, da/i-mi binecuv#ntare entru raznicul Aaterii <mnului ce se arie>

+ţi !oresc ca Hristos şi aica Domnului să te ai2ă l"ngă =i, precum l-au a%ut pemieluşelul !e l"ngă iesle Cre! că a !us-o 2ine, la 1el ca %iţeluşul şi măgăruşul care0-au ncălzit pe Hristos n iesleK @Cunoscut-a 2oul pe stăp"nul şi asinul ieslea!omnului săuA, spune proorocul 6saia 7u cunoscut Cine se a1la n iesle şi !e aceea0-au ncălzit cu nările lor 0-au simţit pe Creatorul lor Dar şi măgăruşul, !e c"tăcinste s-a n%re!nicit să-0 !ucă pe Hristos n =gipt 9oierii a%eau trăsuri 2ro!ate cuaur, !ar Hristos ce a 1olosit Ce 2ine era !acă aş 1i 1ost eu acest măgăruş

Sursa$ *ernda 8aisie 6!*iritul, ms E

6raducere de Ierom. 0tefan Nuţescu, &ilia Bunaestire, %fântul Munte $t&os

osted b^ 8auren_iu umitru

323



&uviosul Iosif Isihastul $ &uvnt la praznicul Nașterii Domnului

Icana Aaterii <mnului, Mănăstirea StavrniYita, S0#ntul Munte 6t*s, 0acere de *e0an &retanul

Hristos $e na[te, slă%i\i-0

Hristos $e na[te pentru a m"ntui pe to\i oamenii 9ucura\i-%ă, !eci, [i %ă %eseli\i cungerii [i cu păstorii, mpreună cu toată zi!irea, iu2i\i 1ii ai lui 6isus Hristos,Domnul nostru

ai nt"i %ă a!uc, precum magii, %estea strălucitoare că !ulcele 6isus $e na[te [intreaga 1ire se 2ucură [i răsp"n!e[te 2ună mireasmă, !eoarece %e!e purtat n 2ra\e

324



pe Creatorul ei +ngerii se 2ucură mpreună [i c"ntă cu glas melo!ios: @$la%ă ntrucei !e sus lui Dumnezeu [i pe păm"nt paceA

/entru că $-a născut Domnul păcii Cel care a 1ăcut %eacurile [i nainte !e %eacuriera, [i care n tăcere !eplină a 1ăcut /uterile cere[ti ale $1in\ilor ngeri 7cela,astăzi, este \inut n 2ra\e !e prea !ulcea $a amă =ste alăptat [i crescut ca să nem"ntuiască pe noi to\i

S-a născut dulcele Iisus ca să ne nască din nu e ni. S-a 0ăcut m, entru casă ne arate mdul în care utem să- urmăm Zi să imităm 0atele ui. Ae-a lăsat

runci entru ca să nu ne rătăcim alături de cale Zi să ăZim în întuneric.

7 luat trup !ulcele 6isus pentru ca noi să ne 2ucurăm !e această 1ericită nru!ire $ă!e%enim 1ra\i ai lui Hristos [i 1ii ai /reacuratei $ale aici ]i, n cele !in urmă, să

!e%enim ntru toate următori lui Hristos [i 1ii !upă &ar ai Tatălui Ceresc

*ern Isi0 (Isi*astul) (1797-1959) din Mărturii din via[a mna*ală, Scrisarea 53 (0ra!ment), editura Bizantină, . 23+-23.

osted b^ 8auren_iu umitru

325



Sfntul Antim Ivireanul $ &uvnt 'e 5nvă;ătură la Naşterea Domnului nostruIisus Hristos (I)

@Că nu pe ngeri c"n!%a au luat, ci săm"nţa lui 7%raam au luat, zice 1ericitul /a%eln E capete cătră e%rei

Două 1iri mai alese şi mai !e cinste a 1ăcut Dumnezeu, a!ică cea ngerească şi ceaomenească; căci ca pe nger şi pe om i-a 1ăcut Dumnezeu !upă c&ipul său, precumzice la capul cel !int"i al 5acerii: @$ă 1acem om !upă c&ipul nostru şi !upăasăm"nare+nsă nu pentru trup, ci pentru su1let este 1ăcut omul !upă c&ipul luiDumnezeu, căci ca Dumnezeu nu are trup, ci este !u&, !upă cum zice Hristos:@Du& este DumnezeuL +ngerul ncă este !u&, că aşa zice prorocul Da%i!: @Cela ce1ace pe ngerii săi !u&uriL .i su1letul omului este !u&, că iarăşi acelaşi proroc zice:@0ua-%ei !u&ul lor şi se %or s1"rşi şi n ţăr"na sa se %or ntoarceL

umne!eu este neă!ut, ngerul este neă!ut #i sufletul omului este neă!ut. umne!eu este nemuritor, ngerul este nemuritor #i sufletul omului este

nemuritor. umne!eu are nţelegere #i oie, ngerul are nţelegere #i oie #i sufletul

omului are nţelegere #i oie.

Deci am"n!ouă 1irile acelea era căzute, pentru tru1ie: ngerul pentru căci au po1titsă 1ie asemenea lui Dumnezeu, !upă cum zice la 6saia n 4 capete: @$ui-mă-%oi

326



!easupra norilor şi %oi 1i asemenea celui !e sus naltL, şi pentru aceia l-au n2eznatDumnezeu ntru prăpastiile ia!ului şi omul iar %rea să 1ie asemenea lui Dumnezeu,că auzin! !in gura şarpelui că n ce zi %a m"nca !in lemnul cunoştinţii se %a 1aceDumnezeu; şi pentru căci a m"ncat, 1u izgonit şi el !in gră!ina !es1ătării şi a luat

2lestem ca să ntre n păm"ntul !intru carele s-a luat

6ar acum Dumnezeu !ăruieşte omului mila sa, că a luat spre sine 1irea lui ceacăzută, iar ngerului nu %a să-i arate acea milă; şi pentru aceia n-a luat spre sine1irea lui, !upă cum zice 1ericitul /a%el: @Că nu pe ngeri c"n!%a a luat, ci săm"nţalui 7%raam a luat

Drept aceia am a zice naintea !ragostei %oastre, n %or2a ce %oi să 1ac astăzi(patru) pricinile pentru ce a luat Dumnezeu 1irea omenească şi n-a luat ceangerească; aşi#!erea şi pentru ce a luat spre sine 5iul lui Dumnezeu 1irea

omenească şi n-a luat altă 1aţă a !umnezeirii, a!eiă Tatăl sau Du&ul $1"nt, care pricini le %om spune 1oarte pe scurt, pentru ca să nu %ă !ăm supărare Ci mă rog luiDumnezeu să-mi !ea a#utor şi pe !umnea%oastră %ă po1tesc să ascultaţi cu!ragoste

/ricina cea !int"i, pentru care a luat Dumnezeu spre sine 1irea omenească, iar nucea ngerească este că ngerii n-au pierit toţi, ci au rămas !in ei mulţi, iar oameniiera căzuţi toţi, pentru păcatul născutului celui !int"i .i ne putem ncre!inţa !eaceasta !in pil!a ce zice Domnul Hristos la 0uca, n I capete, zic"n!: K&are m

dintru vi, av#nd 1:: de i i ierz#nd una dintr-însele, au nu va lăsa cele 99 în ustie i va mer!e duă cea ierdută, #nă va a0la; i, a0l#nd-, une eumărul lui, bucur#ndu-se' 8mul acela se nţelege a 1i Domnul Hristos Că aşazice prorocul Da%i!: @6eşi-%a omul la lucrul său şi la lucrarea sa p"nă n seară 6ar cele FF !e oi să nţeleg cele F cete !e ngeri pe care, lăs"n!u- i Hristos n cer, a%enit pe păm"nt să caute oaia cea rătăcită, a!ică 1irea cea omenească, care era!epărtată !e Dumnezeu, pentru păcat şi era rătăcită n lume Că aşa, zice Da%i!către Dumnezeu: @ătăcii ca o oaie pier!ută, cearcă pe ro2ul tău 71lat-a Hristos

pe acea oaie rătăcită şi a luat-o pe umerile sale, a!ică a luat spre sine 1irea omului,!upă cu%"ntul apostolului Domnului ^ care _ zice: @$e arată n trup

+ncă putem nţelege aceasta şi !intr-altă pil!ă a lui Hristos, carele zice: K&are 0emeie av#nd 1: bani i va ierde unul dintr-înii, au nu arinde lum#nare i mătură casa i caută cu dinadinsul, #nă- l !ăsete'F

5emeia aceia să nţelege a !oua 1aţă a !umnezeirii, carele lăs"n! n cer F 2ani,a!ică F cete !e ngeri, s-a pogor"t pe păm"nt să caute 2anul cel pier!ut, a!ică 1irea

327



omenească, cu lum"narea aprinsă, a!ică cu n%ăţăturile cele !umnezeeşti Că aşazice Da%i!: @0uminătoriul picioarelor mele este legea ta şi lumina cărărilor mele71lat-a 2anul acela al !oilea c&ip al !umnezeirii, a!ică 5iul lui Dumnezeu, că s-am2răcat cu trup omenesc, !upă cu%"ntul e%ang&elistului 6oan: @.i cu%"ntul trup s-a 1ăcut

Drept aceia ngerii n-au 1ost pierit toţi, căci că a mai rămas !in ei F cete n cer, iar 1irea omenească era toată pier!ută, care se nţelege oaia şi 2anul cel pier!ut şiHristos l-a a1lat

7 !ooa pricină pentru care au luat Dumnezeu spre sine 1irea omenească, iar nu ceangerească, căci că omul a greşit !in slă2iciune, a%"n! pe sine trup, carele l-a plecat

pe lesne la păcat 6ar ngerul a greşit !in 1irea cea rea, nea%"n! trup pre sine Că ntrei c&ipuri greşeşte omul: sau !in slă2iciune, sau !in neştiinţă, sau !in 1irea cea

rea

eci păcatul din slăbiciune este mpotria lui umne!eu 6atăl, căci că 6atăl se c&eamă, ntru tot puternic.

ăcatul dintru ne#tiinţă este mpotria =iiului, că =iul lui umne!eu sec&eamă nţelepciune.

ăcatul din firea cea rea este mpotria u&ului %fânt, căci că u&ul %fânt se c&eamă bun.

Deci care om %a greşi !in slă2iciune, sau !in neştiinţă, l %a erta Domnul mai lesne,!e se %a pocăi Că aşa zice Da%i!: @/ăcatul tinereţelor mele şi al neştiinţii mele nu-l pomeni 6ar cine greşeşte !in 1irea cea rea mpotri%a Du&ului $1"nt, omuluiaceluia nu-i iartă Dumnezeu lesne păcatul Că aşa zice Domnul Hristos: @Tot

păcatul şi &ula se %a ierta oamenilor, iar &ula care este spre Du&ul $1"nt nu se %aierta oamenilorL

.i sunt păcate !e moarte J, carele sunt şi mpotri%a Du&ului $1"nt, 1ăr`!e nici ogreşeală, !e %reme ce sunt neiertate, !acă nu se %a 1ace la !"nsele căzuta%in!ecare; păcatul cel dintâi este trufia, dintru carele se na#te semeţia #i neascultarea; al doilea este !aistia, dintru carele se na#te ră*mă#ia #i uciderea; al treilea este iubirea de argint, carele se nume#te a doua nc&inare de idoli,

dintru carele se nasc toate relele;

328



al patrulea este călcarea de lege, adică nebăgarea n seamă celor &otărâte #i a#e!ate n legi #i n praile, dintru carele se na#te necredinţa #i lepădareade umne!eu;

al cincilea este sămânarea de ra*bă ntre fraţi #i ntre prieteni, care păcat l-

a aflat singur satana; #i cine are acel năra este asemenea diaolului; al #aselea este năde*dea cea necuioasă ce are ne#tine la multa mila lui

umne!eu #i nu se părăse#te de păcate, socotind că-l a ierta, dintru carele se na#te netemerea de umne!eu #i toată necurăţia;

al #aptelea, cel mai de pe urmă #i mai mare #i mai rău decât toate esteoceaania, adică de!nădă*duirea de mila lui umne!eu, socotind că nu-l aierta nici cu un mi*loc, dintru carele se na#te moartea cea sufletească #imunca cea ecinică a iadului.

.i cine %a a%ea %reunul !intr-aceste păcate şi nu %a %rea să se părăsească !e !"nsul,mai 2ine să nu-l 1i născut mumă-sa, că @i este cer2icea lui %"nă !e 1ier şi 1runtealui !e aramă, !upă cum zice 6saia n 4> !e capete.i pentru aceia a luat Domnul spre sine 1irea omenească, iar nu cea ngerească, căciomul a greşit !in slă2iciune mpotri%a lui Dumnezeu Tatăl, iar ngerul a greşit !in1irea lui cea rea, mpotri%a Du&ului $1"nt

7 treia pricină pentru care a luat Domnul spre sine 1irea omenească, iar nu ceangerească este că ngerul a greşit !e 2ună %oia lui, iar pe ticălosul om l-a nşelatşarpele Că a !ouă c&ipuri este păcatul: unul este c&iar al nostru, carele-l 1acem noi

nşine, iar altul este păcatul cel străin, care l 1ace alt om şi răm"nem şi noi părtaşiacelui păcat străin .i ne ceartă Dumnezeu şi pentru păcatele cele străine, precumeste şi n trupul omenesc Că pentru un mă!ular, c"n! este 2olna%, pătimesc toatemă!ularele, aşi#!erea şi n lumea care se c&eamă trup, a!ică 2iserica lui Hristos,creştinii, pentru un om rău pe mulţi oameni 2uni i ceartă Dumnezeu, precum se%e!e aceasta n multe cărţi şi n multe istorii, că s-a 1ăcut !e multe ori, n 2ogatelocuri Că !upă cu%"ntul apostolului ce zice că @puţin aluat toată 1răm"ntătura!ospeşteL, aşa şi răutatea şi păcatul unuia pricinuieşte la mulţi mare pacoste

Drept aceia prorocul Da%i! se ruga lui Dumnezeu să-l cruţe !e păcatul cel străin/entru aceia a luat Dumnezeu spre sine 1irea omenească, iar nu cea ngerească, căcică ngerul a greşit !e 2ună %oia sa, iar omul a greşit !intru nşelăciune a cărui păcateste părtaş şi ngerul cel rău, a!ică !ia%olul, pentru că el a nşelat pre om, prinmi#locul şarpelui

329



7 patra pricină pentru care a luat Dumnezeu spre sine 1irea omenească, iar nu ceangerească este căci că ngerul era mai !e cinste !ec"t omul; pentru aceia era !ator şi mai tare să se 1erească !e păcat Că cine este mai !e cinste se ca!e să 1ie mai cuomenie; că ngerii sunt stele, iar omul este putre#une Că aşa zice n cartea lui 6o%n EI !e capete: @$telele sunt necurate naintea lui, !ar cu c"t mai %"rtos omul,1iin! putre#une şi 1eciorul lui %iermeL (Drept aceia se ca!e omului celui su1letesc,a!ică celui 2isericesc) să 1ie mai cu omenie !ec"t mireanul, pentru ca să ia pil!ă şin%ăţătură 1ieştecine !e la el, %ăz"n! 1aptele lui cele 2une

/entru aceia şi Hristos, pe oamenii cei su1leteşti i numeşte sare, zic"n!: @oisunteţi sarea păm"ntuluiL; !eci !e se %a strica sarea, cu ce se %a mai săra +inumeşte lumină, zic"n!: @oi sunteţi lumina lumiiL .i iarăşi: @7şa să luminezelumina %oastră naintea oamenilor, ca, %ăz"n! 1aptele %oastre cele 2une, sămărească pe /ărintele %ostru cel cerescL (+i numeşte cetate, zic"n!: @Nu se poate

ascun!e cetatea n %"r1ul munteluiL +i numeşte 1ăclie aprinsă, zic"n!: @Nimeni nuaprin!e 1ăclie să o puie sut o2roc, ci n s1eşnic, ca să lumineze tuturor celor ce suntn casăLCă nu se m"nie Dumnezeu at"ta pe omul cel prost c"n! 1ace păcat, c"t se m"nie peomul cel 2isericesc şi pe omul cel !e cinste .i pentru aceia li să ca!e să 1ie mai cuomenie şi nu li să că!ea să 1acă păcat

Deci pentru aceste patru pricini, ce-am zis, a luat Dumnezeu 1irea cea omenească,iar nu cea ngerească 6ar pentru ce a luat 5iiul lui Dumnezeu 1irea omenească, iar

nu altă 1aţă a !umnezeirii, a!ică Tatăl sau Du&ul $1"nt, ncă sunt 4 pricini Dna, pentru căci se c&iamă =iul lui umne!eu nţelepciune au luat c&ipul

omului ca să indecere nepriceperea omului, prin care a că!ut n păcat. $ doua, ca cela ce este =iul lui umne!eu, făr` de ani, să se facă #i fiul

omului, subt ani. $ treia, precum s-a făcut =iul lui umne!eu fiul omului, să se facă #i fiul

omului =iul lui umne!eu, după cuântul lui Ioan4 E0i dede lor putere a fi fii lui umne!eu".

$ patra, fiind fiul faţa cea de mi*loc, s-au făcut mi*locitor de a făcut pacentru umne!eu #i ntre om, după cum !ice fericitul ael4 Eă unul estemi*locitorul lui umne!eu #i oamenilor, omul 5ristos Iisus.

6ar pentru naşterea !omnului Hristos, ce prăznuieşte astăzi luminat $1"nta 9iserică,n ce c&ip s-a născut 5iul lui Dumnezeu !in tată 1ăr`!e mumă şi cum s-a ntrupat!in mumă 1ăr`!e tată, nu tre2uieşte iscoa!ă, !e %reme ce este taina 1oarte mare,

330



a!ică şi peste 1ire, ci numai cu cre!inţă şi cu mărire !e cu%"ntări să ne nc&inămlui, ca unui $oare al !reptăţii ce a răsărit !in p"ntecele 5ecioarei, nouă celora ceşă!eam ntru ntunericul şi um2ra morţii; şi !in căl!uroasa inimă să-i mulţumim

pentru multa şi nemăsurata milă ce a 1ăcut cu noi, !e-a nnoit 1irea noastră ceacăzută, cu naşterea sa, căruia şi eu mă rog, ne%re!nicul, ca unuia ce este unulnăscut 5iu al lui Dumnezeu şi Dumnezeu a!e%ărat, să !ăruiască prea luminatuluisănătate, %iaţă norocită şi 2ună ntemeiare, ntru cinstit şi luminat scaunul măriei-sale, mpreună cu toată luminata casa măriei-sale şi mpreună cu !umnea%oastră cutoţi şi cu tot noro!ul creştinesc ca !e pururea să prăznuiţi n mulţi ani, luminat, cutoate cele 2une şi !e 1olos

(S0#ntul 6ntim Ivireanu <ida*ii)

331



Sfntul Antim Ivireanul $ &uvnt 'e 5nvă;ătură la Naşterea Domnului nostruIisus Hristos (II)

@Că iată %estesc %ouă 2ucurie mare, care %a 1i la tot noro!ul, că s-a născut %ouăastăzi m"ntuitor, carele este Hristos, Domnul, n cetatea lui Da%i!

ultă %eselie su1letească ne a!uc nouă, celor cre!incioşi şi iu2itori !e prăznuireaceste cu%inte ale $1intei =%ang&elii !e astăzi, !intre care cu%inte a!unăm E lucruriminunate şi peste 1ire; una, că nţelegem o %este 2ună, care !in %eci nu s-a auzit,nici se %a mai auzi p"nă n %eci şi alta, că auzim o 2ucurie mare care stinge toată

#alea, toată ntristăciunea şi toată lacrima !e pe 1aţa păm"ntului

7ş po1ti nsă aceste cu%inte să le ntin! ca o masă !es1ătată naintea !ragostei%oastre şi să %ă 1ac un ospăţ su1letesc, !upă putinţă, puin! n loc !e 2ucate, cumulte 1eluri !e 2unătăţi !rese, cu%"ntul cel !e 2ună %estire şi n loc !e 2ăutură%eselitoare, să !reg n pa&arul prea nţeleptelor capetelor %oastre cu%"ntul cel !emare 2ucurie, pentru care lucru cerem putere !e la Hristos, carele nţelepţeşte pecei nen%ăţaţi, ca să ne lumineze mintea şi să ne !ea a#utor ca să putem n!ulci cuospăţul %or2elor inimile şi auzurile celor ce %or ospăta su1leteşte

332



Dec"t celelalte nume, cu carele zice 6saia să se numească m"ntuitoriul, !ec"t toateeste, cel !int"i, minunat şi cu cu%iinţă i se cu%ine acest nume, că nu numai ntr-unlucru, ci n toate 1aptele sale minunat a 1ost: minunată zămislirea lui, minunată şinaşterea, minunată şi %iaţa, n%ăţătura, moartea, n%iiarea, nălţarea la cer;minunată a 1ost şi po&1ala nălţării lui, că toate ntru D"nsul au 1ost nouă nălţate şiminunate 6ar ce este prăznuirea noastră, aceasta !e acuma, este mai minunată!ec"t toate, carele pomeneşte e%ang&elistul zic"n!: @.i a născut pe 5iul său celnt"i născut şi l-a n1ăşat pe !"nsul şi l-a pus n iesle, pentru că nu a%eau ei loc ncasă Că ce este mai minunat !ec"t a zăcea n iesle Domnul tuturor .i nu 1u luialt loc n lume Ce este mai minunat !ec"t o mărire ca aceasta, să 1ie aruncat lalocul !o2itoacelor .i pentru căci %ă! ngerii pe Domnul cerurilor, aruncat ngunoaie, c"ntă: mărire lui Dumnezeu, celui !in nălţime

.i naşterea aceasta n-a 1ost numai m"ntuitoare, ci şi minunată Că !espre o partetre2uie să ne minunăm !e s1atul cel minunat al nţelepţiei lui Dumnezeu, iar !e altă

parte tre2uieşte să mărim lucrul cel mare al 2unătăţii lui Că am c"ştigat astăzi pe<u!ecătorul cerului şi al păm"ntului, carele surp"n! zapistul răutăţilor noastre, s-amilosti%it !e a rupt şi legăturileC"ştigat-am astăzi pe Domnul, carele #ugul cel %ec&i al ro2iei noastre, !e pegrumazii noştri 1ărăm"n!u-l, ntristăciunea lumii a %eselit-o, cu slo2ozirea cea%ecinică C"ştigat-am pe cel 2l"n! carele, +mpăratul n toată lumea călc"n! cu

paşii !reptăţii cereşti, tirania %ră#maşului celui răpştitoriu a s1ăr"mat-o

$stă!i a strălucit noul $dam, carele nu este locuitor ci domn #i stăpân al aiului, pe carele frumuseţia pomului celui oprit nu-l a n#ela, #arpele nu-l a icleni, muiarea nu-l a amăgi.

$stă!i a răsărit lumina ntru ntuneric. $stă!i, pe acela de carele se tulbura erul #i erul cerurilor, aându-l

lumea, ne#tiind l-a câ#tigat.

ăzut-au s1inţii, strămoşii noştri, minuni mari şi 1ără !e număr: că area oşie,!es1ăc"n!u-se n !ouă le-au 1ăcut cale; 1ocul, ca un st"lp lumin"n!u-le noaptea, le-

au slu#it; norul, !e arşiţa şi ză!u1ul zilei i-au um2rit; cerul, &rană ngerească le-a!at; piatra cea %"rtoasă, pa&ar !ulce le-au !esc&is; 6or!anul, curgerile sale celerepe!e, spre 1ugă le-au ntors; zi!urile cele tari ale %ră#maşilor, !e glasultr"m2iţelor a căzut; soarele, pe cer ză2o%in! cu călătoria, a mărit ziua pentruiz2"n!ă 6ar minune ca aceasta nu s-a %ăzut nicio!ată, nici s-a auzit, ca cela ce este?nul Născut celui /reanalt, pe carele puterile ar&ang&elilor cu 1rică i slu#esc, a se

333



arăta pe sine, cu trup, oamenilor şi trupul carele l-a luat !e la oameni să-ln!umnezeiască

Drept aceia, !ec"t este taina aceasta m"ntuitoare, !e at"ta este şi mai minunată;care necum lim2a omenească poate a o grăi, ce şi ngerii, care ne %estesc nouăastăzi 2ucuriia cea mare şi c"ntă mărirea lui Dumnezeu, nu este cu putinţă ca să oa!e%ereze

6eşit-a - zice - poruncă !e la cezarul 7ugust, să se scrie toată lumea, a!ică ca1ieştecine numele său, la moşia sa şi la locul naşterii sale să şi-l spuie Drept aceia,cu pricina acestei porunci, s-a suit şi 6osi1 !in Balilea, !in cetatea Nazaretului, la6u!ea, n cetatea lui Da%i!, care se c&eamă it&leem (pentru că era el !in casa sa şi!in moşia lui Da%i!), să se scrie cu aria cea logo!ită lui, 1emeie, 1iin! grea 6ar osteneala şi greutatea călătoriei acesteia pe lesne o %a putea cunoaşte 1ieştecine, !e

%a %rea să socotească %remea şi cine au 1ost cei ce călătoreau Că era pe la miezuliernii, c"n! păm"ntul şi apele sunt ng&eţate !e ger şi !e %"nturile cele reci; şi1ecioara t"nără şi ruşinoasă, care nici !in casă nu era o2işnuită a ieşi şi 1iin!aproape !e a naşte, purce!e pe o cale grea şi cu ane%oie ca aceasta .i, apropiin!u-se !e it&leem !oar s-ar 1i găsit %reo casă cu%ioasă, ca să nască 1ecioara aceastantr-nsa, iar nsuşi iu2itorul !e sărăcie, Domnul, a po1tit ntr-o coşare smerită, ca săse nască

.i 1u, !rept aceia (zice e%ang&elistul), 1iin! acolo s-a umplut zilele ei să nască .i

era noaptea, care noapte era mai luminată !ec"t soarele, ntru care a răsărit soarele!reptăţii +nsă eu mai 2ine %oi numai ziua aceia a 1i noapte ntru care omul cel!int"i, 7!am, a po1tit a 1i asemenea lui Dumnezeu .i noaptea aceasta, ntre care astrălucit lumina cea cerească n lume, noul 7!am, o %oi numi zi

6ar $1"nta 5ecioară aştepta, cu mare po1tă ceasul acela ntru care, pe Dumnezeu caun prunc, să-l ia n 2raţele sale şi cu m"inile sale să-l cuprinză şi cu ţ"ţele sale să-laplece, 1iin!, !rept aceia, toate ntru linişte şi ntru tăcere

5ăc"n!u-şi noaptea calea sa #umătate ieşit-a aici, n lumina aceasta a noastră, ca un

mire !in cămara sa; ieşit-a, zic, nă!e#!ea tuturor %ecilor, 2ucuria ngerilor,m"ntuirea neamurilor, scularea celor morţi, iz%orul milei, ră!ăcina %ieţii 6eşit-acu%"ntul Tatălui, cu trup m2răcat, !in trupul 5ecioarei; ieşit-a gol, pentru ca să nem2race pe noi, sărac ca să ne m2ogăţească, smerit ca să ne nalţe la cer, ca un

prunc, ca să ne 1acă pe noi !esă%"rşit şi să ne !ea nouă 2ucuria cea %ecinică

334



7uzitu-s-a, rogu-%ă, %reo!ată, %este ca aceasta 7 socotiţ că se %a mai auzi Dea!uce at"ta 2ucurie la oameni o %este 2ună !e aceste trecătoare, !ar această %estecu c"t mai %"rtos %a a!uce 2ucurie mare la tot noro!ul, !upă cum a zis ngerul/recum căl!ura soarelui trage a2urul !e pe păm"nt, n sus şi !e acolo se pogoarărouă şi 1ace păm"ntul !e ro!eşte şi se %eseleşte aşa şi prea curatul s"ngele5ecioarei, cu puterea $1"ntului Du&, 1ăr` !e nici o săm"nţă !e 2ăr2at, zămislin!u-se, s-a 1ăcut trupul Domnului Hristos carele, ieşin! la lumină, ca cela ce estelumina cea a!e%ărată, minunat a %eselit tot neamul omenesc; şi născ"n!u-l, l-a1ăcut mai 1rumos !ec"t ar 1i 1ost n1rumuseţat cu tot 1elul !e 2unătăţi Că el esteiz%orul 2unătăţilor 1ăr`!e nici o stricăciune a 1ecioriei sale şi 1ăr`!e nici o simţire!e !urere a strălucit n lume acest s1"nt prunc

82icei este, n multe părţi, ca tot cela ce ar !uce roa!ă nouă !e %"nzare este iertat!e toată !atoria %ămii lui Drept aceia %re!nic lucru a 1ost să 1ie $1"nta 5ecioară

m"ntuită !e toată %ama !atoriei !urerii naşterii sale, că numai ea singură a a!uslumii roa!ă nouă Că toate 1emeile c"te au născut n lume au a!us ro!uri %ec&i,zămislite n tina păcatului celui strămoşesc; iar acesta pe carele l-a născut $1"nta5ecioară cu a!e%ărat este roa!ă nouă, că este om zămislit !in Du&ul $1"nt şi numaiom singur, ce şi Dumnezeu Că singură ea a a!us n lume această roa!ă 1rumoasă şi

pentru aceia a rămas m"ntuită !e toată %ama naşterii cea cu !urere, precum şi !etoată stricăciunea 1ecioriei a rămas ntreagă Că cel ce %enise n lume ca să 1acă petoţ oamenii curaţi şi 1ăr`!e stricăciune n-ar 1i 1ost nici!ecum cu cu%iinţă să 1acăaicii sale stricăciune

Drept aceia, ce este mai minunat şi mai slă%it !ec"t această naştere Că se ntunecămintea omului şi nu poate a le pricepe acestea, cum poate ca să nască 5ecioara 1iu.i prin %enirea unui !ar n lume se să%"rşeşte taina a !ouă !aruri: că 3i!itorul senaşte !in zi!irea sa şi muma cea nempreunată cu 2ăr2at se minunează !e ro!ul

p"ntecelui său şi 1emeia se 1ace ncepător sau ncepătoare

.i nu ştiu !e ce mă %oi minuna nt"i De zămislirea cea 1ăr`!e săm"nţă, sau căci prin naşterea aceasta mai mult s-a slă%it 1ecioria .i nu este minune !e a născut şi arămas 5ecioara curată, că a născut pe 7cela ce este nceputul 1ecioriei şi ntru tot

curat

Cine %a putea spune cu ce !ragoste şi cu ce 1rică mpreună %a 1i cuprins pe acest5iiu al său, că 1iin! plină !e cre!inţă l cunoştea pre acesta a 1i Dumnezeu şi-lcunoştea a 1i şi 5iiul său; se cunoştea pe sine a 1i şi mumă şi slu#nică Drept aceia,ca o mumă cu !ragoste l cuprin!ea şi-l săruta şi ca o slu#nică, ca pe un Dumnezeunalt a2ia cu prea curatele m"nile sale cuteza a-l pipăi Căci ştia că nici preoţilor nu

335



era slo2o! a se atinge !e la!a legii, care era ca o um2ră naintea acestei taine şi ştiaa 1i scris ca să se curăţească cel ce purta %asele Domnului .i !e po1tea arămurile

2isericii at"ta curăţie, cu c"t mai %"rtos po1teşte acesta curăţia carele estencepătorul şi iz%orul curăţiei

Drept aceia prea nţeleapta 5ecioară, cu 1rică şi cu !ragoste, mpreună cu multelacrimi, carele le scotea !ragostea cea multă ce a%ea către acela ce se născuse!intru !"nsa, u!a trupul prea s1"ntului cocon; şi lu"n!u-l cu scutece l-a n1ăşat şi cu

2raţele l-a cuprins şi ţ"ţe 1ecioreşti !"n!u-i n gură, cu lapte curat l-a alăptat

.i ce s-a mai nt"mplat este lucru cu a!e%ărat ce co%"rşeşte toată minunea minţiiomeneşti Că zice: @.i-l puse pe D"nsul n esle, pentru că nu a%eau ei loc n casă+n1ăţăşin!, !rept aceia, un lucru prea !e #os, cu un lucru prea nalt, cum nu te %eicutremura !e minune Că pruncul acesta, carele se %"rguleşte n iesle, !e ne %om

ri!ica oc&ii cre!inţii noastre l %om cunoaşte 1ăc"n! tunete şi 1ulgere n nori şi pecer um2letul stelelor r"n!uin!, soarele şi luna !e raze mpl"n!u-se şi mişcareacerului n!rept"n! şi toată greimea lumii acest prunc n1ăşat o c"rmuieşte

Cine este 7cela aşa mic şi aşa mare, aşa smerit şi aşa nalt, c"t n iesle zăc"n!, ncer cu glasuri ngereşti se măreşte Că ce este mai mic şi mai smerit !ec"t a senaşte n iesle, care loc nu este al oamenilor, ci al !o2itoacelor .i ce este mai mareşi mai nalt !ec"t tot ntru această naştere, păm"ntul cu mare lumină a străluci şimulţimea oştilor cereşti a c"nta şi cetele ngerilor a se %eseli c"nt"n!: @ărire lui

Dumnezeu ntru cei !e sus .i umpl"n! %ăz!u&ul !e glasuri !ulci şi m"ngăioase,c"n!, !e la nceputul lumii, s-a mai auzit, la naşterea %reunui om, glasuri şi c"ntăringereşti De nu poţi cre!e, omule, cu slă2iciunea ta, cum că s-a născut Dumnezeu!in 1emeie, cunoaşte că s-a născut !in 1ecioară De-ţi pare lucru prost a 1i scuteceleacelea ntru carele este n1ăşat, minunează-te !e ngerii şi !e mulţimea oştilor lor cereşti, cu ce c"ntări l măresc .i !e te sc"r2eşti !e iesle, ri!ică-ţi oc&ii puţinel şi%ei %e!ea pe cer stea nouă, care mărturiseşte lumii naşterea Domnului .i !e %remece crezi altele mai mici, cre!e şi cele minunate .i !e te priceşti !e cele ce sunt alesmereniei, cinsteşte cele cereşti şi nalte

Cine, !rept aceia, ntru nălţimea măririi aceşteia 1iin! mpreunată cu at"tasmerenie, nu %a cunoaşte a 1i !ouă 1iri, !intru care una este %re!nicie măririi şi alta

priminţa 2unătăţii; carele am"n!ouă le arată prorocul 6saia, zic"n!: @/runc s-anăscut nouă şi 5iu s-au !at nouă Numin!u-l prunc, nsemnează smereniaomenirii şi numin!u-l 1iu !at, arată nălţimea măririi Că s-au născut nouă, cel celuişi era; !at este, !rept aceia, !in !umnezeire şi născut !in 1ecioară

336



Născut este acela ce simte apusul; !at este acela ce n-are nceput; născut este cel ceeste mai t"năr !ec"t mulţi; !at este !ec"t carele nu este nici părintele mai %ec&i;născut este cel ce %a să moară; !at este acela !intru carele %iaţa se naşte şi aşa, celce era, !ar este şi cel ce nu era s-a născut 7cela stăp"neşte, iar acesta se smereşte0uişi stăp"neşte şi nouă, celor cre!incioşi, ne găteşte moştenire; şi nimeni să nusocotească că lu"n! trup, s-a micşorat ce%a !in mărirea cea !umnezeiască Nu s-anăscut ngerilor, căci acei ce au rămas n !reptate nu le tre2uia m"ntuire şi cei cecăzuse nu putea ca să se m"ntuiască Nouă este, !rept aceia, !at Domnul acesta şinăscut

.i !e %reme ce ngerii l măresc pe D"nsul, cu c"ntări, nentorc"n!u-i pe !"nşii !ela răutate, nici cetele lor să le mai slă%ească, !ar noi, cu c"t mai %"rtos se cu%inesă-0 mărim şi să-6 mulţumim pentru %estea cea 2ună a mpăcăciunii ce ne-a a!us!e la Dumnezeu Tatăl pentru 2ucuriia cea mare ce a %ărsat peste tot păm"ntul,

pentru m"ntuirea noastră !in m"na %ră#maşului, pentru !esc&i!erea uşilor aiuluişi pentru multele şi nenumăratele 1aceri !e 2ine ce ne-a 1ăcut şi ne 1ace tot!eauna,

pentru carele tre2uieşte, cu 2ucurie su1letească şi cu lau!e !e mulţumiri şi !esla%oslo%ie să-i zicem: $la%ă ţie, Dumnezeule, celui !in nălţime

.i să ne nc&inăm naşterii lui, a!uc"n!u-i cu !ragoste, cu 1rică şi cu multă cucerie,mpreună cu 1ilozo1ii şi !aruri !e 2unătăţi: aur, tăm"e şi smirnă n locul aurului să-ia!ucem cre!inţă !reaptă, ca unui mpărat ce este al cerului şi al păm"ntului şi atuturor a!"ncurilor; n locul tăm"iei să-i a!ucem !ragoste curată, ca unui

Dumnezeu %ecinic; şi n loc !e smirnă să-i a!ucem nă!e#!ea cea 2ună, că el estetoată nă!e#!ea lumii

.i aşa, cu acest mi#loc 1ăc"n!, %om 1i a!e%ăraţi prăznuitori şi nc&inători naşteriiDomnului Hristos, căruia ne rugăm ca unui mult n!urător, măcar că suntem şine%re!nici, să arate 2unătatea lui cea !esă%"rşit; şi precum s-a milosti%it !e asurpat cu smerenia lui cea !e margine, pe m"n!rul acela luci1er, să surpe şi pe toţi%ră#maşii cei %ăzuţi şi ne%ăzuţi a prea luminatului, nălţatului şi iu2itorului !eHristos !omnului nostru 6o Costantin %oie%o!

.i precum a noit cu naşterea s1inţiei sale toată lumea şi %iaţa omenească, aşa sănoiască şi anii %ieţii măriei sale, ca să poată prăznui n mulţi ani luminat şi pe

plăcerea lui Dumnezeu acest luminat praznic cu 1ericită şi ntreagă sănătate, cu lină pace şi cu %iaţă norocită şi să-l n%re!nicească Dumnezeu ntru a!"nci 2ătr"neţe, săstăp"nească ntru nălţat scaunul măriei sale şi să o2lă!uiască cu 2l"n!eţe turma şinoro!ul ce i s-a ncre!inţat, mpreună cu toată luminata şi !e Dumnezeu 2la-goslo%ita casa măriei sale, cu luminata !oamnă, cu luminatele o!rasle, coconi şi

337



cocoane ale măriei sale şi cu toată cinstea şi 2lagoro!nica 2oierime, cu cei mari şicu cei mici, cu cei ce sunt !e 1aţă şi cu cei ce lipsesc cu toată creştinătatea şi cutoată ţara cu 2lagoslo%enia prea s1inţilor mitropoliţi şi a iu2itorilor !e Hristosepiscopi, cu rugăciunile cu%ioşilor egumeni şi a cucernicilor preoţi şi a tot cinul

2isericesc, ca cu o gură şi cu o inimă, cu 2ucurie su1letească să zicem mpreună cungerii: $la%ă lui Dumnezeu celui !in nălţime şi pe păm"nt pace, ntru oameni

2ună%oire

(S0#ntul 6ntim Ivireanu - <ida*ii )

338



!ărintele Arsenie 9oca $ &uvnt la Naşterea Domnului

I .%n @m nu se nate carele entru ni ameniiQ s-a 0ăcut @m4

Ca să ne !ăm seama !e semni1icaţia cosmică pe care o are Naşterea !in 9etleem, o

integrăm ntre marile re1erinţe ale lui Dumnezeu la creaţie /atru mari inter%enţiiale lui Dumnezeu 1ac lumea să ai2ă o noimă, o eplicaţie şi un sens 7cestea sunturmătoarele:

1.&rea/ia lumii;2.8tul ei;+.întruarea M#ntuitrului, i .S0#ritul lumii, s0#ritul istriei.

6nter%enţii sti&iale, !upă principalele $ale !e1iniţii 7st1el: !e !ouă ori Dumnezeu

este @iu2ireL, şi !e !ouă ori @s1"rşitL

I8<Dumnezeu este iu0ireB, 0a zi!irea 1ăpturii, şiE 0a re1acerea 1ăpturii n 6isus Hristos

II8<Eu sunt888 sfrşitulB,

339



/recum a 1ost la potop, prin apă, şiE 0a s1"rşitul lumii, prin 1oc @ <umnezeu este i 0c mistuitr L (=%rei E, EF)7ceste patru re1erinţe mari ale lui Dumnezeu la creaţie se ntreţes n următoareaor!ine @istoricăL:

I8&4EALIA >7II# 'in iu0ire, şi !upă !e1iniţia: KEu sunt înceutul i s0#ritulF (6calisă 1,7). Deşi a preştiut totul, !ar %ăz"n! c"t s-a nmulţitrăutatea oamenilor, Ki-a ărut rău i s-a căit <umnezeu că a 0ăcut e m e

ăm#nt4 (=acere 3,3) şi a zis: KSsit-a înaintea 0e/ei Mele s0#ritul a tt mul4(=acere 3,1+). 7şa Ks-au desc*is tate izvarele ad#ncului i cataractele cerului4(=acere ,11), şi a 1ost:

II8!+!>8 Dumnezeu şi$a 'ezlăn;uit <căin;aB8Din nou 1aţa lui Dumnezeu este iu2ire: K6a a iubit <umnezeu lumea, înc#t i e

sin!urul Său =iu -a dat, ca tt cel ce crede într-însul să nu iară, ci să aibăvia/ă venică4 (Ian +,13). = mai mare iu2irea aceasta !ec"t iu2irea care a creatlumea De !ata aceasta stă%ilarele !ragostei se ri!ică, şi aceasta se naşte pe păm"nt,n persoana lui 6isus, p"r#ol !e Cer n inimile oamenilor

III8 =N+4!A4EA lui Dumnezeu 5ntre oameni8

7ceasta e proporţia cosmică a Naşterii Domnului nostru 6isus Hristos

De aceea azi se !espică istoria omenirii n !ouă şi se ncepe cu @unuL numărareatimpului, n am"n!ouă sensurile lui: spre nceputul timpului şi spre s1"rşitul lui

Aaterea lui Iisus în istrie cumănete istria între înceut i s0#rit. De alt1elnumai ntruparea "ntuitorului şi e un 1apt a2solut istoric, !ătător !e $ens istoriei,iar înceutul i s0#ritul crea/iei numai <umnezeu le tie (6o% cap >-4E) 0umeaşi %eacurile sunt un inter%al al eistenţei, n%ăluit !e eternitate 0imitele !e atingereale lumii cu Dumnezeu, nceputul şi s1"rşitul, nu mai sunt n ştiinţa omului

Aaterea lui <umnezeu ca m, e 0ata iubirii nemăr!inite a lui <umnezeu, care

trans0i!urează istria cu Sensul veniciei. K<in Betleem - sunea r0etul -, aresă vină 6cela a cărui b#rie e dintru înceut, i se suie #nă în zilele veniciei4(Mi*eia 5,1). /entru acest 1apt, unic n creaţie, ngerii au propus oamenilor:

KMărire întru cei de sus lui <umnezeu i e ăm#nt ace, între ameni bunăînvire4 (uca 2,1).

&u Iisus 5ncepe era păcii8

340



C"ntecul nceput !e ngeri tre2uia continuat !e istorie 8acea e ăm#nt e cndi/inată de mărirea care se dă sau se re0uză lui <umnezeu. <e asemenea i acea su0letului at#rnă de aceeai cndi/ie.7utonomia raţiunii, autonomia societăţii omeneşti nu se poate constitui ca atare!ec"t cu preţul pier!erii păcii; - ceea ce e !e 1apt o n1r"ngere sau, mai sincer, omărturisire a nea#unsului, a trage!iei inerente construcţiilor 1ără Dumnezeu

/acea !e 1rică e o reală pier!ere a păcii Iisus a'uce omului pacea care vine 'e laDumnezeu8 7ceasta e un 2un spiritual, care nu poate 1i creat sau menţinut !e arme

Dar nici nu s-a atins 2ine Dumnezeu !e ţăr"na 1ăpturii omeneşti şi ţăr"na !in6erusalim s-a şi cutremurat şi a pus m"na pe sa2ie @n legitimă apărareL !empăratul /ăcii

Nu tot aşa s-au purtat păg"nii Cei trei Crai, nţelepţi şi magi ai ăsăritului %in şi 6se nc&ină, i !epun aur la picioare, n semn !e !a#!ie, ca unui mpărat peste ei 6ar n calitate !e /reoţi 6i a!uc smirnă şi tăm"ie, ca #ert1ă a!e%ăratului DumnezeuDacă pe #i!o%i i-a cutremurat şi nspăim"ntat şi numai Naşterea "ntuitorului, şi 6s-au arătat !uşmani, reprezentanţii păg"nismului n sc&im2 6 se nc&ină ca unuimpărat şi Dumnezeu

8aradGală rimire i-au 0ăcut amenii$ cei ce- atetau de mii de ani, -au rimit cu ură, iar cei ce nu- cunteau, -au căutat cu iubirea. <e alt0el i

Iisus i-a nedumerit de la înceut$ a lăsat trnul &erului entru un staul, i tvărăia în!erilr luminii entru vitele din !raDd.

&el ce a îmdbit &erul cu stele se nate într- iesle. - 8rbabil lcul cel mai curat e care 1-a !ăsit e ăm#nt; - cea mai asră mustrare a tru0iei meneti.

Aumai <umnezeu, ad#ncul smereniei, utea 0ace.

Naşterea eşnicului n timp, a atotputerniciei n !ulama smereniei, a Celui mai presus !e 1iinţă, prunc n 2raţele 5ecioarei, nu putea răm"ne un simplu 1apt !i%ers

n 1ilele timpului Naşterea lui 6isus nu e un 1apt oarecare ca să poată 1i ros !e!intele %remii, un 1apt sortit n%ec&irii

82ser%ăm că, cu c"t timpul a!augă %eacuri !upă %eacuri, cre"n! perspecti%ă, cuat"t 6isus e mai mare şi mai apropiat !e noi &el născut de duă ri, dată dinvenicie i a dua ară în tim, a antrenat venicia în tim, înc#t veacurile

341



reetă Aaterea ui ca renatere a lr. Timpul ine%ita2il se n%ec&eşte; numai%eşnicia e nouă şi mereu aceeaşi Cu %eşnicia a n%ăluit 6isus %iaţa

K<umnezeu ne-a dat via/ă venică i această via/ă este întru =iul Său. &el ce are e =iul are Cia/a; cel ce nu are e =iul lui <umnezeu nu are Cia/a4 (6 loan I,-E)

Deşi smerit, 6isus nu e ca %reunul !in oameni, - c&iar !acă aceştia ar 1i culmileomului - ca să c"rpească cu petece !e circumstanţă z!reanţa 1ericirii omeneşti6isus 1ăureşte o nouă or!ine spirituală n om

Iisus s$a integrat naturii omeneşti8 <e aceea El e mereu viu$ i în Sine ca =iin/ăsuremă, i e viu i în ni ca Cia/ă venică i sibilitate nes0#rită dedesăv#rire. KAu ti/i că rists este în vi ' - a0ară numai dacă nu sunte/i cretini netrebnici4 (66 Corinteni ,I) KAu mai trăiesc eu, ci rists trăiete în

mine4 (Balateni E,EG) K8entru vi, ciii mei, trăiesc durerile de mamă, #nă ce rists va rinde c*i în vi4 (Balateni 4,F) <eci, cum sune &lementAlean'rinul$ K<umnezeu s-a 0ăcut m, ca de la m să înve/i, cum se 0ace mul dumnezeu4. 7cesta este omul cel nou, 1ăptură cea nouă, omul născut !e sus, omulcu re1leul %eşniciei lui 6isus, răs1r"nt n a1ară, n c&ip simplu, !in toată 1iinţa sa=iindcă Iisus e @mul &erului i s-a /esut e Sine în 0irea menească, de aceea seimune El tuturr amenilr i tuturr veacurilr, cu at#t mai mult cu c#t ar vrea unii să scae de El.

6isus cere istoriei !ecizii eistenţiale Dar istoria s-a arătat neputincioasă !in primele ei zile 7şa a rămas şi mai răm"ne /rin 1aptul nsă că 6isus s-a ţesut!estinului omenesc şi prin 1aptul că omul tre2uie să se !eci!ă ce 1ace cu 6isus, seeplică !e ce istoria omului e aşa !e z2uciumată şi %eşnicia lui aşa !e &ărţuită şimuşcată !e şerpii n!oielilor şi contrazicerilor 7şa se eplică !e ce @ entru Iisusamenii s-au iubit i s-au ur#t; s-au măcelărit i s-au aDutat; au cunscut eGtremită/ile asiunii i ale Dert0ei. <e El a at#rnat sarta tiin/ei, a 0rumsului,a ra/iunii. El este 0r/a interiară e care veacurile n-au utut- istvi4( &uc*ud).

6mintirea ui e vie retutindeni. 8e zidurile bisericilr i în cli, e v#r0ul cltni/elr i al mun/ilr, e tri/ele drumurilr, la căăt#iul aturilr i al mrmintelr. <istru!e/i 0rescele bisericilr, lua/i-i icanele din altare i de rincase$ via/a lui Iisus umle muzeele i inactecile. <a/i 0c litur!*ierelr,ceaslavelr i căr/ilr de ru!ăciuni$ îi ve/i desceri numele i cuvintele întate căr/ile literaturilr. &*iar i cei ce- blestemă nu 0ac dec#t sămărturisească, 0ără vie, rezen/a ui4 ( 8aini).

342



K"ăsunetul tuturr amenilr mari ai lumii, le-a încetat dată cu zilele lr; i cine se mai !#ndete să mară entru 0aima lr stumă. în Durul multra s-a

0ăcut mult mai multă !ălă!ie ca în Durul lui Iisus; dar, duă mii de ani, iată că

numai în Durul lui Iisus îi un amenii i astăzi rblema e via/ă i e marte,ca în rimele zile. Aumai &ineva, mai viu ca amenii, i care e, cu adevărat, unideal nemincins al mului, ate înte/i luta aceasta ermanentă între ameni.

i astăzi, ca în ziua Aaterii Sale, unii- iubesc i al/ii- urăsc. @amenii sunt antrena/i, unii, într- atimă entru atimile ui, iar al/ii într- atimă entrumisiunea ui4 (8r. 8r0. <. Stănilae).

?nii sunt n Destinul lui 6isus, alţii 1ără !estin, nici sens

Deci, !acă ntre2area K&ine este Iisus '4 a crescut cu %eacurile, şi cere 1iecărei

generaţii un răspuns !ecisi%, noi nu putem răspun!e !ec"t ntru un glas cu Tatăl,ntru o %estire cu ngerii, ntru o propo%e!uire cu apostolii, ntru o mărturisire cumucenicii şi cu toţi s1inţii şi ntru o a1irmare cu toată creştinătatea !e !ouă milenii:

Acesta este iul lui Dumnezeu# 7ntuitorul lumii J

- $altul permanent al 1iecărui Toma, !in n!oiala omenească n certitu!inea!umnezeiască Dacă cine%a a a#uns la siguranţa aceasta şi o poate acoperi cu %iaţa,n acela s-a născut 6isus, - naştere care-i !esc&i!e zarea %eşniciei, ncă 1iin! n

%eacCu 6isus se naşte şi eplicaţia omului şi eplicaţia lumii

(8r.6rsenie Bca - &uvinte vii - 8risl 25.LII.9, Aaterea <mnului - Matei 2,1-12)

343



7i$e 'or 'e &er# mi$e 'or 'e veşnicie# mi$e 'or 'e IisusQ +nărul părinteIoanichie 9ălan# 5n *2.. $ tnguire 'uhovnicească 'e &răciun# 'in

Rurnalul său

: CII 13AA

Despre măreţia tainei acesteia a ntrupării lui 6isus au %or2it !estul !e clar $1intele=%ang&elii, au pre!icat !estul !e mult şi s1inţii noştri părinţi, nc"t eu un 1ir !e pra1 ce rătăcesc n acest prea mare uni%ers nu n!răznesc să a!uc cu%"nt !e lau!ă luiDumnezeu pentru acest praznic luminat, ci l %oi cinsti cu tăcerea

Dar pentru tine, su1lete al meu, nu %oi tăcea /entru tine nicio!ată nu %oi osteni a ten%ăţa sau a te !o#eni, a te n!emna sau a te s1ătui Deşi nu 1aci nimic !in cele ce tes1ătuiesc, totuşi eu nu %oiesc să te părăsesc !e tot, ci %oiesc să ne unim şi să trăim

mpreună, s1ătuin!u-ne, n%ăţ"n!u-ne şi trez%in!u-ne unul pe altulK

Tocmai acum, c"n! toată lumea se 2ucură !e acest mare praznic, te %ă! pe tine,su1lete al meu, ntristat şi !us pe g"n!uri Tocmai acum, c"n! ngerii c"ntă cu

păstorii, tu stai pl"ng"n! !eoparte Tocmai acum, c"n! magii +l caută şi 6 senc&ină, a!uc"n!u-6 !aruri, tu stai nepăsător !e m"ntuirea ta Tu ai !at 2ucuria pentristare, %eselia pe suspinuri, nă!e#!ea pe o su2ţire !eznă!e#!e .i pentru ce toate

344



acestea /entru că nu te ne%oieşti să păzeşti poruncile Domnului .i nepăzin! %oia0ui, nu poţi nicio!ată să ai pace n su1let, să 1ii %esel la 1aţă, cu nă!e#!e tare !em"ntuire, cu z"m2et pe o2ra#i, cu cu%inte !e lau!ă pe lim2ă, cu %or2e !ulci pe

2uze Deci iată, su1lete al meu, pricina ntristării tale; iată pentru ce tu eşti m"&nittocmai acum c"n! toată lumea se 2ucură

De aceea ţi spun, su1lete al meu, că nicio!ată nu %ei putea spori !u&o%niceşte, nici%ei a%ea pace şi 2ucurie n su1let p"nă nu te %ei sili să te n1r"nezi !e la patimi şi sălucrezi %oile Domnului

ai ţie !eci, su1lete al meu, că !e at"tea ori ai 1ăgă!uit să pui un 2un nceput şi te-aiarătat mincinos

ai ţie, !ragul meu, că iată te %ă! !espărţit !e aceşti plăcuţi ai lui Dumnezeu =i

toţi se %eselesc, iar tu te ntristezi =i c"ntă, iar tu pl"ngi =i prăznuiesc, iar tu petreci tot su2 po%ara patimilor =i petrec n slo2ozenie, iar tu răm"i mereu su2apăsarea conştiinţei

.i toate acestea le pătimeşti pentru că nu te ne%oieşti şi nu 1aci %oia 0ui Degea2aai lăsat lumea şi stai n munţii aceştia !e at"ţia ani, că nici un 1olos nu ţi-aiagonisit De aceea eşti mereu tul2urat, rece şi 1oarte sla2 n cre!inţă şi nă!e#!e .iţi a!e%eresc că nu %ei scăpa !e această grea stare a su1letului tău p"nă nu te %ei silisă 1aci %oia DomnuluiK

De aceea zic t"nguin!u-mă: /entru mine nu este nicio!ată Crăciun sau /aşti Nueste nicio!ată Naşterea sau +n%ierea lui 6isus Căci !e nu mă %oi naşte şi eu printr-oa!"ncă pocăinţă, mpreună cu 6isus, !e nu %oi trăi şi pătimi mpreună cu D"nsul, nu%oi putea nici să mă 2ucur sau să n%iez mpreună cu =l la o %iaţă nouă Deci terog, su1lete al meu, ia aminte !e tine, trezeşte-te spre o %iaţă nouă n 6isus

Ne%oieşte-te ca să-0 primeşti şi tu pe pruncul 6isus să se nască a !oua oară n peştera inimii tale cea plină !e 2ălării şi ntuneric

Ne%oieşte-te să-0 culci pe =l n ieslea inimii tale şi caută să-0 ţii cu multă 2ucurie

mereu pe Domnul nlăuntrul tău ca să 1ii miluit !e D"nsul Nu te 1ace peşteră !et"l&ari şi cui2 al !ia%olilor, ci 1ă-te tron al lui Dumnezeu şi slu#itor r"%nitor al său7şa !e te %ei sili, !e te %ei ne%oi, atunci %a 1ugi !e la tine tul2urarea, m"&nirea,m"nia şi te %ei 1ace casă a toată 1aptă 2ună, !e care să te n%re!nicească 9unulDumnezeu şi să scrie n cartea %ieţii şi sărman numele tău 7min

3 CII AA. or de pocăinţă

345



erg ncet pe !rum spre $i&ăstria /e munţi 2ate un %"nt puternic ?n %"nt uscat şimonoton 9razii c"ntă acelaşi c"ntec trist şi solitar ce mi trezeşte n su1let un !or !e linişte, !e singurătate 7ş %rea să 1iu singur, să nu mai %or2esc cu nimeni, să numai %ă! pe nimeni, să nu mai au! zgomot, să nu mai am gri#i, să nu mă mai ştienimeni, să 1iu singur, mereu singur i-e !or !e munţi 7ş %rea să stau sus pecreste !e munţi, să-mi 2ată %"ntul mereu n 1aţă, să-mi c"nte 2razii mereu n urec&i,iar p"raiele să-mi şoptească n murmur aceeaşi tainică rugăciune

i-e !or !e ai i-e !or !e ceruri i-e !or !e %eşnicie /ri%esc spre cer ă!nori negri, plum2urii, alerg"n! spre răsărit; pe !easupra munţilor pustii pluteşte oceaţă !easă 7ş %rea să z2or sus, sus !e tot, acolo un!e%a, un!e nu mai suntoameni, nici gri#i, nici tul2urări Caut cu oc&ii n sus şi %reau să răz2at cu pri%irea

printre nori spre cerul cel senin şi al2astru al păcii lui 6isus i-e !or !e 6isus i-e

!or !e 5iul 5ecioarei i-e !or !e Cel ce a pătimit at"ta pentru mine i-e !or !eCel ce a murit pe cruce pentru păcatele mele i-e !or !e Cel ce s-a nălţat pe norila Ceruri pentru a noastră m"ntuire i-e !or !e 6isus cel răstignit i-e !or !e6isus cel 1lăm"n! şi nsetat pentru m"ntuirea mea

$imt n inima mea un gol puternic $imt o lipsă mare ce mă apasă pe inimă ă!oare inima .i nu ştiu pentru ce $unt sătul şi totuşi mi-e 1oame !e ce%a $unta!ăpat şi totuşi o sete cumplită mă c&inuie $unt o!i&nit şi totuşi o ostenealălăuntrică mă !o2oară $unt 2ine m2răcat şi totuşi un %"nt ne%ăzut 2ate 1ără milă

peste su1letul meu 8 lipsă mare, un gol puternic, o 1oame şi o sete ce le simt, sunttoate pentru că nu-0 am n mine ncă pe 6isus 8steneala, %"ntul, 1rigul, !urereainimii sunt pentru că trăiesc n păcate !e at"ţia ani

De at"ţia ani păcătuiesc, !e at"ţia ani 2olesc şi su1ăr 1ără a mă lecui Deşi am şi!octori iscusiţi şi leacuri potri%ite, totuşi zac 2olna% şi strig mereu că nu are cinemă %in!eca 6isus mi este !octor, pocăinţa mi este leac, !ar eu nu %oiesc să mă%in!ec $tau legat n lanţurile cele ne!ezlegate ale o2iceiurilor rele şi patimilor şiiată că mor nelecuit

De aceea sunt pustiu la su1let, !e aceea sunt mereu m"&nit şi nem"ng"iat De aceeasimt n inima mea un gol cumplit care cu nimic nu se mai poate umple; o lipsămare care cu nimic nu o mai pot completa

/ăcatul 9lestematul păcat mă 2iruieşte =l mă stăp"neşte =l mă con!uce 6ar 6isus, 2l"n!ul 6isus, stă !eparte, !eparte !e mine 6ar o2iceiurile rele groapă a!"ncă mi s-au 1ăcut, care mă !espart !e tot !e 6isus, De aceea eu +l caut şi nu-0 mai pot a#unge,

346



+l strig şi nu mă mai au!e +l c&em şi nu-mi răspun!e +l rog pl"ng"n! şi nu măm"ng"ie ă apasă o m"nă ne%ăzută $imt o lipsă tainică n inimă şi nu ştiu cu cesă o n!epărtez 7m greşit naintea lui 6isus, am păcătuit nencetat şi acuma iată amm2ătr"nit şi am ostenit !e tru!a %ieţii Dar mă tem !e moarte, mă tem !e #u!ecatalui Dumnezeu, mă tem !e munci pentru că sunt păcătos De aceea, zic, mi-e !or !elinişte, ca să mă reculeg puţin $ă mă rog lui Dumnezeu şi să-mi pl"ng păcatelemele

9ate %"nt puternic, co!rul sună a pustiu 7ş %rea să mă retrag măcar o clipă !in%alurile şi gri#ile %ieţii, să stau singur la ră!ăcina unui 2ra!, un!e măcar puţin,c"tuşi !e puţin să pl"ng, rug"n!u-mă Domnului 6isus $imt că sunt păcătos,recunosc că am greşit, mărturisesc că sunt %re!nic !e pe!eapsă, ştiu că numai prin

pocăinţă am iertare Totuşi %ă! că sunt at"t !e pătimaş, nc"t nu am nici o putere sămă lupt cu patimile !in mine .i trupul şi simţurile mele şi lumea şi !ia%olul, toate

m-au 2iruit 6ar eu zac lo%it !e moarte pe calea %ieţii mele şi n-are cine se milosti%ispre mine Nu are cine să-mi pună unt!elemn pe rănile mele şi cine să mă !ucă la ocasă !e oaspeţi $unt !o2or"t !e patimi şi nu are cine mă ri!ica !in legăturile lor amare

De aceea, %ăz"n! că sunt at"t !e păcătos şi nesimţit la inimă, zic şi cre! că numaisingur pl"nsul, pl"nsul inimii mele, numai el mă %a putea apropia !e Domnul 6isusHristos pe Care at"ta 0-am supărat

7ş %rea să pl"ng singur, un!e%a !eparte !e lume, !eparte !e oameni, !eparte !e părinţi şi 1raţi, !eparte !e gri#ile %ieţii, un!e%a !eparte, !eparte !e patimi, !eparte!e păcate 7colo, numai acolo, n ţara pocăinţei, n păm"ntul 1aptelor 2une, acolonu %or mai 2ate %"nturi reci şi pustii, nu %a mai 1i !urere, nici 2oală, nici 1rică, nicimoarte, ci %eşnică 2ucurie, pl"ns !e %eselie, murmur !e rugăciune, c"ntec !e preamărire, !or !e %eşnicie 7colo, n ţara aceea 1rumoasă, !ar at"t !e n!epărtată,acolo aş %rea eu să a#ung, acolo să trăiesc, acolo aş %rea să mor, !eparte, la um2racrucii lui 6isus 7minA

(din$ Mi-e dr de cer, Cia/a 8ărintelui Ianic*ie Bălan, Edi/ie în!riDită de

6r*im. 8etru Bălan, Ed. Măn. Si*ăstria)

347



!ărintele &onstantin Galeriu $ !re'ică a la praznicul Naşterii Domnului

n numele atălui i al =iului i al S0#ntului <u*. 6min.

9inecu%"ntaţi creştini n $1"nta 9iserică a Domnului nostru 6isus Hristos +nnt"mpinarea co2or"rii 5iului lui Dumnezeu la noi, a %estit atunci ngerul

păstorilor: 6stăzi vi S-a născut M#ntuitr, rists <mnul. 9iserica la 1el gră-

ieşte: =eciara astăzi e &el mai resus de 0iin/ă nate. /oporul !reptcre!inciosrăspun!e la 1el: 7stăzi $-a născut Hristos, esia c&ip luminos; sau: 8, ce %esteminunată n 9etleem ni se arată, că astăzi $-a născut Cel 1ără !e nceput

Doamne Nencetat ne nt"mpină acest astăzi, care este numele timpului luiDumnezeu şi, atunci, numele e%enimentelor !umnezeieşti care, să%"rşite ntr-unastăzi al lui Dumnezeu, sunt ale eternităţii; sunt un nencetat astăzi

5aptele noastre sunt !e ieri, !e azi, sau !e m"ine Despre !emon spuneam: ale luisunt tot!eauna m"ine; iar ale lui Dumnezeu sunt ntr-un etern astăzi .i nu numaică nu se n%ec&eşte taina lui Hristos, taina naşterii 0ui, ci se nnoieşte nencetat

= un cu%"nt n !umnezeiasca $criptură, pe lim2a grecească - apa - a!ică o!ată;!ar o !ată să%"rşit un act !umnezeiesc e pentru tot!eauna, e pentru %eşnicie Iar nuă se cuvine, lumina/i de <u*ul S0#nt, nu numai să trăim acest act dumne-

zeiesc ca un astăzi, ci să sim/im cum neîncetat srbim din el ni i ni taine; căci

348



naterea lui <umnezeu - zice &artea S0#ntă - înniete 0irile; i ne înniete i e ni.e!eţi, =%ang&elia !upă 6oan spune: a înceut era &uv#ntul i &uv#ntul era la

<umnezeu i <umnezeu era &uv#ntul. 6cesta era dintru înceut la <umnezeu

(Ian 1;1,2). 6ar !espre cu%"nt, "ntuitorul spune că este săm"nţă, şi atunci, 1iin!

săm"nţă, !in săm"nţa lui Dumnezeu-Cu%"ntul creşte ntreaga istorie a m"ntuirii; şinu numai a m"ntuirii ci şi a creaţiei, pentru că toate prin Dumnezeu-Cu%"ntul s-au1ăcut .i =l, Dumnezeu-Cu%"ntul, ni $-a !escoperit şi ne-a spus: Eu sunt tulina,

Eu sunt vi/a; vi sunte/i mlădi/ele (Ian 15, 5). ?n /ărinte al 9isericii spune: =leste ă!ăcina .i !in ă!ăcină, nencetat, creşte ntreaga umanitate, ntreaga isto-rie şi creaţia nsăşi

7şa +l simţim atunci pe =l, pe Hristos, naşterea 0ui Mai zice un cuv#nt dumnezeiesc al sluDbei de &răciun că El, =iul, a venit să ridice c*iul cel mai înainte

căzut. &*iul - adică e cel zidit duă &*i, e ni. 7tunci, !eo!ată, tainaCrăciunului ne !uce şi ntru nceput şi ne !esc&i!e şi calea spre %iitor, spre%eşnicie Ne !esc&i!e taina creaţiei, taina omului

Jicea un su0let trist, nelinitit$ &e sunt nu tiu, iar ce tiu nu sunt. Dar !escoperirea, mesa#ul 2i2lic, !i%in, spune: 6 zis <umnezeu$ Să 0acem m duăc*iul i duă asemănarea Aastră (=acerea 1, 23).

i S0#ntul Casile cel mare se întreabă$ &ui i-a zis <umnezeu (atăl - entru că

în Scritură, ttdeauna c#nd se rstete cuv#ntul <umnezeu, se re0eră la atăl;numai în c#teva lcuri are altă în/ele!ere)$ KSă 0acem m duă c*iul i asemănarea AastrăF ' i tt el răsunde$ &ui altuia dacă nu rriului Său=iu i &*i, &elui care este Strălucirea slavei Sale i &*iul 0iin/ei Sale, &*iul istasului, &*iul 8ărintelui &eresc'> ui, =iului Său.

.i a!augă $criptura: i l-a 0ăcut <umnezeu e m duă c*iul Său, 2ăr2at şi1emeie i-a 1ăcut pe ei, !upă C&ipul $ău: 5iul

8, Doamne +nţelegem noi ce !escoperire uluitoare este aici, care parcă c&iar n

manualele noastre !e teologie nu s-a e%i!enţiat n a!"nc şi mai !eplin <eci =iului Său I-a sus$ Să 0acem m duă c*iulQ - duă c*iul =iului Său.

+n cărţile noastre, c"n! %or2im !espre c&ipul lui Dumnezeu n om, se spune !eo2icei că omul este spirit, este li2ertate, este capacitate creatoare, şi at"tea nsuşiriale Dumnezeirii, care, n omul zi!it !upă c&ipul lui Dumnezeu, !e%in %irtuţilenoastre

349



ai precis, c"n! Dumnezeu a luat ţăr"nă !in păm"nt şi, plămă!in!u-l, zi!in!u-l peom, a su1lat n 1aţa lui su1lare !e %iaţă şi s-a 1ăcut 7!am cu su1let %iu, a insu1latatunci propriul $ău c&ip, al 5iului lui Dumnezeu <eci în ni - să nu uităm - e

c*iul =iului din veci al lui <umnezeu. 6ceasta e taina tainelr. i tim atunci ce este mul, care e taina mului; i săcăutăm, să ne ru!ăm, să drim să sim/im cu c*ii du*ului, că ad#ncul din ni

artă ecetea =iului lui <umnezeu, a 8ersanei a dua a 8reas0intei reimi, a 6celuia care a zis$ KEu i atăl una suntemF; K&ine Mă vede e Mine, vede eatălF; i$ KAimeni nu vine la atăl dec#t rin MineF. 8e El l vedem cu c*ii

<u*ului S0#nt i rin El, către atăl; întrea!ă reimea Se dezvăluie atunci înad#ncul 0iin/ei nastre. 6ceasta e taina tainelr mului. C"t !e !ornici, &ărăziţicu !umnezeiescul !or, ar tre2ui să cugetăm ce suntem şi ce suntem c&emaţi nen-

cetat să !e%enim ntru asemănarea %eşnică cu =l

i ni t/i acum, aa să sim/im, că urtăm în ni c*iul =iului lui <umnezeu,&el care la linirea vremii S-a arătat în tru, a luat truul smerit al nstru să îl înal/e la c*iul slavei Sale; cum sune S0#ntul Casile cel mare. .i atunci, o!atăcu această !escoperire, se !esc&i!e n larg o nţelegere şi mai a!"ncă, şi anume căn orice om !e pe ntreaga 1aţă a păm"ntului - !e orice seminţie, !e orice lim2ă, !eorice neam şi c&iar !e orice crez, !e religie - n a!"nc e c&ipul 5iului luiDumnezeu 7ceasta este o !escoperire uluitoare - la care, poate, puţini am g"n!it

+n orice om - !in 7sia, !in 71rica, !in 7merica, !e oriun!e, nu numai creştini ci şinecreştini - a!"nc, n 1iecare e c&ipul 5iului lui Dumnezeu !in %eci, Care, la plinirea %remii $-a !escoperit n 6isus Hristos 6ar n noi, cei 2otezaţi, se nnoieştec&ipul lui Hristos Căci naşterea lui Dumnezeu nnoieşte 1irea - cum grăiam maia!ineaori; şi !e aceea a %enit =l: să ri!ice c&ipul mai nainte căzut; !in toatăomenirea, !e pretutin!eni De aceea a %enit Hristos

.i toată omenirea - să nu uităm - nencetat s-a rugat; !upă că!ere a 1ost cu oc&iiaţintiţi către %enirea 5iului lui Dumnezeu Din toate neamurile: !in C&ina, !in6n!ia, !e la oma (poetul irgiliu şi alţii); nu e răgaz acum să !epănăm aceste

!escoperiri, !ez%ăluiri !e taine +ntreaga istorie a ec&iului Testament tin!e cătreHristos, către ntruparea 5iului lui Dumnezeu; şi ntreaga temelie a NouluiTestament !e la =l ncoace, creşte n Hristos Noi creştem

+n ec&iul Testament /salmistul se ruga: <amne, întarce-ne> (8s. 9). 7!ică: ntarce-ne către ine <amne, i desceră-?i 0a/a a, i vin să ne m#ntuieti e ni> =a/a a descer-> =a/a a, aceea care s-a arătat 0a/ă în 0a/ă cu 6dam,

350



c#nd a su0lat i a întiărit =a/a Sa e 0a/a lui 6dam; i e 0a/a între!ului neammenesc.

Dumnezeu, grăin! către proorocul 6eremia spune: &el ce desebete dret de

nedret, !ura Mea se va c*ema. /ro1etul este gura lui Dumnezeu 7postolul e

gura lui Dumnezeu 7şa ar tre2ui să 1ie şi preotul: gura lui Dumnezeu .i atunci,gura lui Dumnezeu zice prin psalmist: Eu am zis$ Ci dumnezei sunte/i, i t/i sunte/i 0ii ai &elui 8reaînalt. &um 0ii ai &elui 8reaînalt' 7şa: 1ii a!opti%i prin5iul cel !in %eci al Celui /reanalt Nicio!ată nu $-ar 1i putut numi Tatăl ca tată,1ără să 1ie şi 5iul !in %eci Dar aşa a cugetat Tatăl cu 5iul n Du&ul $1"nt: să maiai2ă 5iul, 1raţi a!opti%i pe păm"nt

<e aceea ărintele Stănilae sunea că$ atăl -a trimis e =iul la linireavremii$ Mer!i i m#ntuiete-?i 0ra/ii> <ezvăluie-le c*iul. &*iul ău să se

arate în ei. i de aceea a venit rists$ să scată la lumină c*iul ui în ni. i aceasta caută.

B"n!iţi-%ă Numai unul sau !ouă locuri !in $cripturi: 5ecioarelor nenţelepte(atei EI, ), care, sărmanele, au sosit mai t"rziu: <amne, <amne, desc*ide-ne nuă> (irele intrase la nuntă); sau celor care să%"rşesc ne!reptatea (uca 1+,25)$ <amne, vr sune, n-ai vrbit u în ie/ele nastre' Au e-am auzit ni eine' <esc*ide-ne nuă> i va sune Rudecătrul$ Au vă tiu e vi. - i

0eciarelr i acestra - Au vă tiu e vi, lucrătri ai nedretă/ii.

.i răm"i uneori uluit: &um, <amne, nu ne tii u e ni' Au ne cunti u eni' &um asta' Cercet"n! cu%"ntul mai a!"nc, n !umnezeiasca $criptură - aşacum ni s-a păstrat nouă n original n lim2a grecească - n care au propo%ă!uit apoiapostolii, acolo spune: b df dh; b S - a!ică nu - negaţia; dh e

pronume la plural-acuzati%: pe %oi; cu%"ntul !in mi#loc e central: df (la in!icati% prezent: df - cu !i1tong); este %er2 la per1ect aici iar ca su2stanti%: df -nseamnă c&ip, n1ăţişare E uluitr în/elesul. &e sune rists' - Au-Mi recunsc c*iul în vi. Au Mă recunsc e Mine.

@, <amne> Sim/im în ine at#ta triste/e, at#ta dr, <amne> Jidi/i duă c*iul ău. @, umină a lumii> Iubire nes0#rită, bucurie a inimii> &e durere în ine,să nu-?i recunti c*iul ău dumnezeiesc>

/arcă-mi %in cu%intele unui poet c&inuit !e tot - n-a trăit !ec"t E !e ani - !anait&erna, ntr-un cu%"nt al lui - un poem către 6isus $pune el

351



6t#ta tim c#t lutul n- să crească ciiasemeni c*iului ău s0#nt,

6t#ta tim c#t linitea cerească n-să cbare în inimi e ăm#nt,

6t#t de mult vei auzi Delire i rana a va s#n!era mereu.@, mbl#nzitr de ameni rin iubire,u ?i-ai ales destinul cel mai !reu>

(<e a-i îmbl#nzi e ameni rin iubire).

Ca să-.i !ez%ăluie !in nou c&ipul $ău !umnezeiesc; şi trist să 1ii şi să rosteşti: Nu-i recunosc c&ipul eu n %oi =ă-ne <amne vrednici i e ni ca să !lindimneîncetat c*iul ău> <e aceea ai venit. 7ceasta nseamnă a săr2ători Crăciunul,Doamne

.i nu numai noi; căci iată, ca !intr-o săm"nţă s1"ntă, Crăciunul - Naşterea lui 6isusHristos - ne !ez%ăluie alte şi alte nnoiri

Doamne Te-a trimis Tatăl să-'i m"ntuieşti 1raţii +n /re!ica Ta !e pe unte,Doamne, !e !ouăsprezece ori +l numeşti pe /ărintele Ceresc, pe Dumnezeu - Tatălnostru .i ne n!emni să 1im milosti%i, să 1im !esă%"rşiţi asemenea Tatălui; a!ică niu2irea 1aţă !e 5iul; aşa să-0 iu2im şi noi pe 5iul, pe Tine .i Tată al nostru

Doamne, au !escoperit cei ce-'i caută taina Ta că cel !int"i cu%"nt !e rugăciunerostit n istorie a 1ost cu%"ntul @tatăA; !e tot omul .i iarăşi Tu nsuţi, Doamne, aşaai rostit ugăciunea Domnească, a Ta - aşa ne-ai n%ăţat C"n! ucenicii Te-aurugat: Knva/ă-ne să ne ru!ăm>F ai a!"nc - a!ică: nva/ă-ne să ne ru!ăm aacum e r!i u, Iisuse <amne, =iule al 8ărintelui &eresc, înva/ă-ne să neru!ăm aa ca ine i să zicem atăl nstru; i aa ne-ai învă/at e t/i.

.i cum se !esc&i!e astăzi - aş n!răzni a spune, ca un titlu - @Naşterea Domnului -7stăziA +n acest 7stăzi cu care am nceput, 7stăzi al %eşniciei Cum se !esc&i!ecătre ntreg neamul omenesc Noi am auzit azi: =%ang&elia a nceput cu

genealogia, cu strămoşii !e la părintele 7%raam p"nă la Hristos 0-a numit pe7%raam - părintele neamului e%reiesc; =%ang&elia lui atei era a!resată iu!eilor

+n =%ang&elia !e la 0uca iarăşi este genealogia - a!ică moşii şi strămoşii "ntui-torului !upă trup; pentru noi toţi, ca să %e!em că e ru!enie !upă trup cu noi; ncepe!e la Hristos şi continuă p"nă la 7!am .i-l numeşte pe 7!am @1iul lui DumnezeuA- !eci nră!ăcinat n 1iliaţie !umnezeiască

352



7stăzi - ce ne !escoperă Creşte !in săm"nţa lui Dumnezeu-Cu%"ntul, !in ră!ăcina0ui se !ez%ăluie Hristos - c&ipul 0ui - n tot mai mulţi oameni

+ngă!uiţi - !e nc&eiere - să %ă mpărtăşescK /oate sunteţi - iertaţi-mă - aproapesingurii cei care primiţi această mpărtăşire aş zice nouă, !e aici 7nume: De multeori %ă ntre2aţi: @are numai ni avem dretate' Aumai ni, cretinii' <ar ce-i cutate celelalte neamuri' &e e cu iudeii' &e e cu indienii, din care au răsărit i alte crezuri - budism i celelalte' Sau din Rania, din cealaltă arte a 6siei, sau

60rica .a.m.d.'

@, <amne> Se dezvăluie taina lui rists în inimile amenilr> 6 =ratelui nstru, =iul 8ărintelui &eresc, %nicul între cei unici. &um zicea un !ărinte al9isericii$ K@, u &el unic între ni t/i unici>F &ăci 0iecare este un unicînaintea 8ărintelui &eresc.

De aceea - cum zicea un în/elet$ K<umnezeu e cel mai mare matematician; dar nu numără dec#t #nă la unuF ; asta nsemn"n! că 1iecare !intre noi este un unu -unic, n Cel unic 5iu al lui Dumnezeu

.i iată mărturia unui 1rate e%reu !in timpul nostru, un mare n%ăţat e%reu, care 0-asimţit pe 6isus cu a!e%ărat ca 5iu al lui Dumnezeu, ca 5rate unic al nostru = %or2a!espre Martin Buber, 0ils0 trăin! ntre >J> şi F*I (n 1inal %oi grăi !espre unulncă t"năr şi n ziua !e astăzi; tot la 1el - care 0-a cunoscut pe Hristos); şi 1iloso1ul

acesta are o carte care l-a 1ăcut cele2ru: @=u şi tuA - arăt"n! că eu nu mă pot!escoperi ca @euA, ca persoană, !ec"t prin @tuA, prin comuniune cu tine

+ngă!uiască !ragostea !umnea%oastră să citez: K<e multă vreme, din tinere/eamea, eu l simt e Iisus ca =ratele meu &el mare i unic. =atul că cretinătatea

-a văzut i- vede ca <umnezeu i M#ntuitr e un 0at care mi-a aărut ttdeauna de cea mai înaltă !ravitate. %n 0at e care eu trebuie să caut să-l în/ele!, entru mine i entru El, entru taina ui. 8rria mea le!ătură

0raternă în El n-a încetat să se întărească i să se uri0ice i eu l rivesc astăzi cu mai multă ascu/ime a siritului meu; cu mai multă 0ine/e ca nicidată> Eu

sunt astăzi mai si!ur ca nicidată că ui i revine un lc unic, imrtant, înistria lui Israel. i că acest lc - re/ine/i - nu ate 0i circumscris rin nici un

0el de cate!rie binuită, meneascăF. Că e !incolo !e noi = sc"nteierea n !u&,ţ"şnirea şi nălţarea n acest su1let către unicitatea 5iului lui Dumnezeu B"n!iţi-%ă:!in partea acestor 1raţi ai noştri, e%rei Ca 1rate, aşa cum 0-a trimis /ărinteleCeresc: ergi şi-'i m"ntuieşte 1raţii

353



6ar acum o a !oua mărturie, iu2iţilor Din partea in!ienilor Noi ştim cum, ncep"n!!in %eacul trecut, mai ales acolo, su1lete naripate !e !umnezeiescul !or, 0-au!escoperit pe Hristos Cum un a&atma Ban!&i a con!us lupta !e eli2erare a

poporului in!ian plec"n! !e la cu%intele lui 6isus: @6u2iţi pe %ră#maşii %oştriA .i naceastă conştiinţă, !e a iu2i pe %ră#maş şi !e a-l n%inge prin iu2ire !e a!e%ăr, aili2ertatea; şi aşa a reuşit =l scotea Noul Testament !in s"n, citea /re!ica !e peunte: @5aceţi aşa şi %eţi 1i li2eriA

Dar şi o altă mărturie: ărturia lui +agore !intr-un poem al său (care, mpreună cualte poezii, i-a a!us cinstirea cu premiul No2el n F) în care un bătr#n căuta

iatra 0ils0ală, iatră care, lvind rice metal, îl re0ace în aur. i a mers de-alun!ul r#urilr tt cicnind în lan/ul lui încins îmreDur, 0iecare ietricică. 6aDuns în Eura, într- luncă unde nite cii ăteau vitele; i acetia, dedatăi-au a/intit c*ii la miDlcul lui i nu-i mai luau rivirea. 6tunci bătr#nul s-a

uitat i elQ i a înceut să l#n!ă în **te i nu se mai rea. K&e ai bătr#ne'F i au venit i amenii lcalită/ilr din Dur. i el nu mai înceta$ K8l#n!

entru că am avut în m#nă iatra aceea...F. El, e unde mer!ea, lua ietrele, lecicnea i le arunca; că se lictisise să se mai uite. i lan/ul se re0ăcuse în aur;i el l#n!ea$ K6m avut iatra. A-am tiut să re/uiesc i am aruncat-.F Iar

arabla era aceasta$ Ci, cretinilr, sunea a!re, vi eurenilr, a/i avut 8iatra nestemată care trebuia să trans0rme în c*i divin c*iurile vastre; i a/i aruncat-@. 6cea iatră a 0st - i este - rists. 8iatra din caul un!*iului, ecare n-au luat-@ în seamă ziditrii. Iar Ea e în caul un!*iului crea/iei între!i,

al edi0iciului tuturr 0ăturilr. 7ceasta era para2ola pe care o !a un in!ian,europenilor creştini: /iatra Hristos

6ar astăzi, un alt in!ian Sa'alata S - auziţi ce spune el !espre Hristos, ntr-uncu%"nt uluitor, intitulat @6isus Hristos - !ezlegatA $ă %e!eţi la ce legătură se re1erăel: Sntreruperea nregistrării K...A-ar trebui entru multă vreme să mai 0ie deacum înainte erceut ca rrietate a cmunită/ii cretine sau a cretinismului ca reli!ie cnstituită. &retinismul aar/ine lui rists, dar rists nu aar/inenumai cretinismului; ci lumii între!i.F

=l a %enit la consiliul ecumenic !e la Bene%a - şi a %or2it aceasta: @oi, creştinilor,a insista că HristosK - nelimitat, cum +l numiţi - nseamnă !eci a nu căuta at"t să!espuiezi creştinismul istoric !e Domnul său ci a eprima ntr-o cerinţă ntemeiatăn a!"ncime, aceea !e a eplica cum uni%ersalitatea lui Hristos !epăşeşte toate1rontierele Hristos !epăşeşte orice graniţă geogra1ică, orice graniţă culturală, şi, totaşa !e 2ine, şi toate tra!iţiile spirituale !intot!eaunaA

354



=ste mărturia, repet, uluitoare, cum alta n-a 1ost rostită p"nă acum: Că n =l entreaga spiritualitate a lumii B"n!iţi-%ă c"t !e tru1aşi erau unii !in alte religii,socotin! că au religie %ec&e, ntemeiată Dar astăzi %ine ntocmai cu%"ntul lamărturia !intru nceput, căci !upă c&ipul lui Dumnezeu-Cu%"ntul a 1ost zi!it omul

.i acum %e!eţi ce nseamnă Crăciunul: cum acest astăzi se !esc&i!e tot mai multcu noi şi noi nţelesuri către %eşnicia %enirii 5iului lui Dumnezeu n lume şi anălţării lumii către n!umnezeire $ă spună un asemenea om, al unei tra!iţiispirituale cunoscute, că Hristos nu aparţine numai 9isericii creştine, ci ntregii lumişi n =l sunt toate culturile lumii cu toate crezurile Toate se %or lumina /arcăsimţi că aşa nt"mpinăm mileniul al treilea Nu simţim noi aici o !esc&i!ere, onnoire a lumii

oi nc&eia cu o mărturie !irectă: acum %reo trei săptăm"ni am 1ost cercetat,

%izitat, !e un t"năr !in 6srael, născut aici, n om"nia Copilărise aici 7poi,emigrat n 6srael, a crescut mare, a !e%enit om !e a1aceri şi a %enit cu a1aceri şiaici, n om"nia .i se a1la prin părţile $i2iului +ntr-o seară căuta un loc să-şigareze maşina, s-o 1erească - ştim noi !e ce .i s-a !esc&is o poartă - nu numai

pentru maşină, ci şi pentru el .i l-au po1tit, l-au găz!uit; şi n acea casă - eraucreştini, !e la sine nţeles; a%eau c&ipul lui Hristos !escoperit n ei - a %ăzut icoane

pe pereţii lor .i a %ăzut n ei, lumina şi iu2irea lui Hristos 6-au %or2it cu at"ta!ulceaţăK 0-au n1ăţişat pe "ntuitorul aşa cum +l c"ntăm noi, mai ales n colin!eat"t !e 1rumoase (5acă Domnul ca şi inimile noastre să 1ie tot at"t !e 1rumoase ca

şi colin!ele) .i, spun"n! !espre părintele 7rsenie - omul lui Dumnezeu, şi alţii,cum crescuseră ei, at"t l-a pătruns, nc"t 6o&anan a &otăr"t şi s-a 2otezat 7 maium2lat pe la /aris la o 1acultate !e teologie orto!oă - un an - şi n-a a%ut ne%oie !emai mult

.i n seara aceea, grăin! cu el, !ezleg"n!u-i şi arăt"n!u-i ntocmai ce %ă spuneam!umnea%oastră, că c&ipul 5iului lui Dumnezeu e a!"nc n el şi n 1iecare om şi aicie speranţa %enirii tuturor oamenilor la Hristos Că e c&ipul 0ui Nu !oar o nsuşire!umnezeiască Ci c&ipul 5iului lui Dumnezeu .i atunci el s-a !esc&is mai mult şimi-a spus: @ ărinte, când citesc 7ang&elia, când mă rog, eu simt - cuintele lui

Iisus - că sunt cuintele mele. Mă unesc cu ele. Kândirea lui Iisus e gândirea mea.on#tiinţa lui Iisus e con#tiinţa meaA .i, auziţi, cu%"nt 1inal: @ 7u nu sunt

umne!eu; #tiu că nu sunt umne!eu dar #tiu #i simt că umne!eu e n mine. ă 5ristos e n mineA .i aşa strălucea pe 1aţa lui, 1aţa lui Hristos

.i, iu2iţilor - un cu%"nt !e la inimă: 7m simţit atunci o unire negrăită ntre uncu%"nt al psalmistului şi o mărturie !e ultimă oră a oamenilor !e ştiinţă Cu%"ntul

355



psalmistului zice: @ <amne, <amne, unde mă vi duce de la <u*ul ău i de la 0a/a a unde vi 0u!i' <e mă vi sui în cer, u acl eti. <e mă vi cbrî îniad, de 0a/ă eti. <e vi lua ariile mele de diminea/ă i de mă vi aeza lamar!inile mării, i acl m#na a mă va vă/ui i mă va /ine dreata aA /arcă+l simţi pe Dumnezeu pri%in!u-te

7m asociat aceste cu%inte cu o mărturie a oamenilor !e ştiinţă: 0a un congres ţinut!e c"t%a timp n $tatele ?nite, n%ăţaţi, astronomi,S - pentru ei ntregul uni%ers eun sistem zis cuantic, a!ică !incolo !e materie, un!e !imensiunile, parametriimateriei se trans1igurează .i e conştient acest uni%ers că !in a!"nc, n esenţă, ne

pri%eşte Dumnezeu ?ni%ersul ntreg e o g"n!ire +n a!"nc, e conştiinţaDumnezeirii 7şa spun oamenii !e ştiinţă, ntocmai cum a spus psalmistul:Conştiinţa - Tatăl, 5iul şi Du&ul $1"nt - ne pri%eşte Cre!eţi-mă 7m a%ut unmoment - şi-l %oi a%ea mereu - !e cutremur sacru, ştiin! că =l +şi caută c&ipul;

c&ipul 0ui să-l %a!ă n 1iecare

/arcă simţi cum te pri%eşte !in a!"nc - iată, cum mărturisesc cu psalmistul şioamenii !e ştiinţă - Conştiinţa; Tatăl, 5iul şi Du&ul $1"nt - 5iul mai ales pri%eştecătre noi, să ne %a!ă $ă ri!ice, să nalţe c&ipul 0ui n 1iecare Doamne Cum se

2ucură un părinte ca 1iul lui să 1ie c&ip al lui, strălucitor şi luminos Cum mai mult- nu !oreşte 6isus, 5ratele nostru cu /ărintele Ceresc n Du&ul $1"nt $imţim că ne

pri%eşte i caută la 0iecare dintre ni din ad#ncul eGisten/ei cerurilr i ăm#ntului, ca să vadă c*iul nstru creat duă c*iul ui, să vadă în ni

lumină i iubire, bunătate, ace i dretate, s0in/enie i adevăr. Iar ni, atunci mărturisim cu S0#ntul ri!rie el!ul$

K6stăzi rists se nate, slăvi/i-> rists din ceruri, înt#mina/i->

rists e ăm#nt, înăl/a/i-vă c*iuri>

&a El să recunască în 0iecare din ni, c*iul lui dumnezeiesc, al =iului luminii i iubirii.

6min.

356



!ărintele Gheorghe &alciu $ =nvă;ăminte a'evărate pentru săr0ătoarea&răciunului

+ncep"n! !in FI, Coca Cola a nlocuit pe oş Nicolae sau pe oş Crăciun, aşacum era el, cu un tip m2răcat cu roşu şi cu al2 .i acum, !e săr2ători, ce sent"mplă n magazineK

ă !uceam să cumpăr şi eu carto1i şi ceapă şi tre2uia să stau mult la coa!ă: toatălumea cu mormane !e măr1uri şi !e m"ncăruri n cărucioare 9a ncă am %ăzut căla 9i2lioteca Congresului, nainte !e Crăciun eistă un 1el !e training al1uncţionarilor !e acolo: intelectuali !intre cei mai 2uni %in ca să-i n%eţe pecumpărători cum să nu se streseze !e Crăciun 7!ică să nu-şi pună pro2lema ce să!ea 1iecăruia, 1iin!că 1iecare om se %a 2ucuraK

6ar !acă constată că au cumpărat un !ar pe care şi altul l-a mai !at aceluia, să nu setul2ure, să nu intre n !epresie ner%oasă, că toate sunt 2une şi anul %iitor o să-i 1acăalt !arK $au !acă nu-ţi mai permiţi să-i !ai un !ar, !u-te şi restituie-l, că ţi-l

primeşte Cre! că unui rom"n nici nu-i %in prin minte asemenea i!eiK

nvă/a/i din aceste sărbătri nu asectul cmercial, nu să dai un dar c#t mai scum unuia> 8/i să-i dai darul cel mai scum, dacă n-ai us dra!stea ta înacel dar, nimic nu este> ă uitam la copii n casele in care intru: sunt zeci şi sute!e #ucării Copilul nici nu are timp să se #oace cu toate, nu are timp să 1acăa1ecţiune =l nu iu2eşte nici o #ucărie Dacă 1ace zgomot, o pune să 1acă zgomot

357



Dacă merge, o pune să meargă Dar nu are a1ecţiune $u1letul lui este rece Noicreştem n 1elul acesta nişte copii cu su1lete moarte

ă g"n!esc c"tă !ragoste puneam noi ntr-o #ucărie !e lemn pe care ne-o 1ăceamnoi, sau ne-o 1ăceau alţii mai mari, şi care un an !e zile era #ucăria noastră 8iu2eam şi o comparam cu a celorlalţi şi spuneam că a mea e mai 1rumoasă, că amea e mai nouă, că e mai mare <ucăriile !e%eneau lucruri nsu1leţite !e intimitatea!ragostei .i eram 2ucuroşi şi 1ericiţi 7cum copiii iau o #ucărie, se #oacă o zi, saunici o zi, !acă i a!uci cincizeci !intr-o !atăK

"uem cu darurile materiale rela/ia su0letească. &a i cum am utea cumăracu Ducărie inima cilului nstru. &a i cum am utea cumăra cu un caduinima vecinului, sau a mamei, sau a tatălui.

8entru că ceea ce trebuie să une/i în Ducăria vastră este dra!stea e care Iisus a us- în tate darurile e care le-a 0ăcut El. &ă dacă resirăm, resirăm rin bunătatea lui Iisus. <acă vedem, vedem rin bunătatea lui Iisus.

Dacă ieşin! a1ară pot să pun un picior pe stra!ă 1ără să mă calce o maşină, 1ără săca! sau să păţesc altce%a, e pentru că rists are !riDă de mine. i are !riDă de

0iecare dintre ni. El ăzete ciii, El îmbunează inima amenilr, El aduce acea caselr, El ne 0ace adeseri să iertăm. <ei iertăm cu !reu, dar rin El iertăm. 8rin El nu mai /inem minte răul ri răzbunarea.

6ată n%ăţămintele a!e%ărate pentru săr2ătoarea CrăciunuluiA

(sursa$ 8ărintele *er!*e &alciu, &uvinte vii. 6 sluDi lui rists înseamnăsu0erin/ăF, Editura Bni0aciu, 2::9)

358



!ărintele Iachint nciuleac $ !anegiric la Naşterea Domnului nostru IisusHristos

/ărintele 6ac&int ?nciuleac (1ostul stareţ al ăn /utna)

<uce/i bucuria m#ntuirii acl unde n-a utut ătrunde. 8ăstra/i- în caselecelr săraci. =r#n!e/i- e masa celr lisi/i. "eeta/i- la căăt#iul celr blnavi. Intra/i acl unde nu utem aDun!e ni. Bate/i la uile celr certa/i.

măca/i e cei dezbina/i, m#n!#ia/i e cei tulbura/iQ

6u2iţi cre!incioşi, Astăzi S$a născut HristosJ .i minunea ntrupării 0ui mai presus!e legile 1irii a uimit ntreg păm"ntul, a nnoit toată lumea, a rupt istoria omenirii n!ouă şi, stră2ăt"n! cele !ouăzeci !e secole, ni se 1ace cunoscută nouă astăzi 6stăzi

S-a născut Mesia> i vestea aceasta e care au adus- din cer în!erii, e care au rimit- înt#i ăstrii, ca un 0ul!er s-a revărsat este tate mar!inile.

Cestea aceasta, care l-a tulburat e Ird i tt Ierusalimul cu d#nsul A (atei E,), ca tr#mbi/ă du*vnicească a răsunat din veac în veac, din *tar în *tar,

de la /ărm, i a aDuns astăzi i la inimile nastre. Cestea aceasta auzind-, săracii s-au bucurat, ăcătii s-au veselit, rbii s-au luminat, blnavii s-au m#n!#iat,iar c*iii au săltat. Cestea aceasta auzind-, ritrii în nedumerire au căzut,căci ea e învă/a/i i-a 0ăcut să tacă, e 0ilz0i să se ruineze, e îmăra/i să secutremure. Cestea aceasta e mame le-a 0ăcut să se bucure, e 0eciare să c#nte,iar e runci să dăn/uiască.

359



7stăzi $-a născut "ntuitorul .i or"n!uirea cea !e sus, pe care ngerii ointonau !e 2ucurie, au rostit-o păstorii, au auzit-o 5ecioara cu 6osi1, aurepetat-o neamurile şi stră2ăt"n! lungimea %remurilor ca un imn !empăcare a omului cu Dumnezeu, iată, o c"ntăm şi noi astăzi7stăzi a %enit n lume Domnul .i steaua care a strălucit la răsărit %estin!minunea i-a pornit la !rum pe cei trei magi şi a purces peste generaţii, pestempăraţii, peste nenumăratele mpărăţii, peste nenumăratele noroa!e, şi, iată,o %e!em şi astăzi lumin"n! pe cerul 9isericii lui Hristos Deci şi minuneaNaşterii lui Iisus# şi vestea cea 0ună# şi cntarea 5ngerilor# şi luminastelei ne$au a'unat la 0iserică astăzi# fra;ilor# ca 5mpreună să ne0ucurăm 'e Domnul şi să prăznuim 'uhovniceşte87stăzi se m"nie 6ro!, !ar se %eselesc noroa!ele $e tul2ură 6erusalimul, !ar saltă !e 2ucurie marginile lumii $e n!oiesc cărturarii lui 6srael, !ar cre!seminţiile păm"ntului (K) $e leapă!ă !e =l 1iii, !ar +l primesc ro2ii +l

con!amnă &ulitorii, !ar 6 se nc&ină cre!incioşii 3a!arnic se n1urie 6ro! şitot 6erusalimul cu !"nsul, că astăzi esia $-a născut 3a!arnic +l trec cu%e!erea cei aleşi, căci neamurile +l primesc 3a!arnic sa2ia ucigaşă caută să-0 omoare, că străinii +i 1ac a!ăpost

- =%reii 6-au !at o peşteră săracă, precum unui străin, iar neamurile 6-aunc&inat nenumărate 2iserici pline !e po!oa2e, ca unui $tăp"n a toate

- =%reii 0-au culcat ntr-o iesle cu 1"n, iar neamurile 0-au primit ninimă

- =%reii 6-au !at ce-au a%ut mai !e necinste, iar neamurile 6-au a!us aur

ca unui +mpărat, tăm"ie şi smirna ca unui Dumnezeu şi om3a!arnic se m"nie 6ro!, 1ără minte sunt 1iii lui 6srael, 1ără %ină se taie 1iiia&ilei, căci astăzi Hristos $e naşte şi toate neamurile +l slă%esc Hristos 'inceruri vine şi popoarele =l 5ntmpină# Hristos pe pămnt se arătă şitoată suflarea =l lau'ă87stăzi a %enit plinirea %remurilor7stăzi 2ucuriile ngerilor cu ale oamenilor s-au amestecat, cerul cu păm"ntuls-a mpăcat, Dumnezeu pe păm"nt $-a !eşertat şi oamenilor aie%ea $-aarătat

6stăzi Cec*iul i Aul estament în Betleem s-au înt#lnit.

7stăzi proorocii se %eselesc, %ăz"n! că se mplinesc cele mai nainte arătate!e ei7stăzi 7!am şi =%a cu 2ucurie %in să se nc&ine Noului 7!am

Să mergem# fra;ilor# la peştera cea 'in 9etleem# călăuzi;i 'e steaua cre'in;ei#ca să ve'em minunea ce s$a săvrşit8 @om 5ntlni o peşteră mică# vom ve'ea

5nlăuntru o ecioară ne5ntinată# vom ve'ea alături chipul 0ătrn şi cucernic al'reptului Iosif# vom ve'ea o iesle cu fn şi 5nlăuntrul eiQ8 o# minuneJQ

360



'umnezeiescul !runc 5nfăşat 5n scutece8 @om auzi acolo pe 5ngeri cntn'#vom ve'ea pe păstori lău'n'# iar pe magi 5nchinn'u$se şi vistieriile'eschizn'u$şiQ

eniţi deci toate seminţiile pământului să ntâmpinăm pe Mirele Bisericii,care %-a mbrăcat n &aina noastră, pentru a ne ndumne!ei pe noi, oamenii.eniţi astă!i toate popoarele să ne nfrăţim, să ne mpăcăm #i unindu-ne

glasurile să ntâmpinăm pe Mesia el mult a#teptat.eniţi, fecioarelor, să edeţi o =ecioară cum na#te fără de pri&ană.eniţi, maicilor, să edeţi pe Maica omnului cum nu se ru#inea!ă dena#terea de prunci.eniţi, credincio#i, să edem cum o =ecioară tine n braţe pe el ce a

spân!urat pământul pe ape.eniţi să edem cum două de mâini de mamă leagănă pe el ce se atinge de

munţi #i fumegă (s. 129, 9).eniţi să edem nfă#at n scutece pe el ce mbracă cerul cu nori #i

pământul cu iarbă.eniţi să edem cum %e &răne#te cu lapte el ce &răne#te lumea cu pâine #iadapă pământul cu ploaie timpurie #i târ!ie.

8, minune

Hristos $e naşte şi 6ro! se m"nie,

6isus om $e 1ace pentru iu2irea !e oameni şi 1iii oamenilor sa2ia !in teacă şiscot +mpăratul cerului slugă $e 1ace şi mpăraţii păm"ntului se gră2esc să-6 ia

%iaţa =iul lui <umnezeu vine să ne m#ntuiască i ni ua inimii i înc*idem.

<ar taina se săv#rete. rists vine. 8etera l rimete. n!eri l slăvesc. 8ăstrii l caută. Ma!ii I se înc*ină. Aeamurile cred. Biserica se zidete.estamentul dra!stei se scrie. M#ntuirea se arată.


361



(K) 8 minune nouă s-a să%"rşit 6ată, n scurtă %reme,

etera s-a sc*imbat în mii i mii de biserici mari i 0rumase, careîmdbesc tate cl/urile lumii.

Ieslea cea săracă s-a re0ăcut în tt at#tea dumnezeieti altare. 8runcul &el în0ăat ne ateată acum sub c*iul S0intelr aine.

cul ma!ilr l-au luat 6stlii, iar al ăstrilr, re/ii, care îmreunăduc vestea m#ntuirii în tată lumea.&eata s0in/ilr în!eri este mărită acum cu miliane de cuvii i mucenici,care neîncetat slăvesc în ceruri e Mielul lui <umnezeu.

Iar c#nt area cea în!erească este cntinuată acum de dan!ătele cltelr i de alese c#ntări bisericeti ce răsună în tată lumea.

Bătr#nul Isi0 înc*iuiete Cec*iul estament, iar =eciara Maria e!ea Aului 6ezăm#nt. Scutecele înc*iuiesc s0intele dăDdii ale Bisericii.

6urul slava <umnezeirii, tăm#ia ru!ăciunile s0in/ilr i ale tuturr credinciilr, iar smirna daba 0atelr bune. n s0#rit, steaua înc*iuiete Evan!*elia lui rists, care luminează ca 0ăclie de călăuză întrea!a lume.

362



Aaterea <mnului - Av!rd,sec.15

<eci nu în Betleemul Iudeii, ci la Biserica lui rists să ne adunăm astăzi, 0ra/ilr, ca să lăudăm Aaterea <mnului. 6ici este etera m#ntuirii, aici esteieslea cea dumnezeiască. 6ici sunt ma!ii neamurilr, aici ăstrii nului Israel.

6ici este steaua, aici lumina, aici darurile <u*ului. i mai resus de tate, aici este runcul Iisus Mirele Bisericii.

$ă petrecem cu 2ucurie această zi l"ngă ieslea lui 6isus Nu %om 1i aici singurii

!rumeţi, singurii nc&inători, singurii %estitori ai minunii

n Durul S0#ntului 8restlom ntâlni pe slăiţii lui 5ristos $postoli, pe cinstiţii Mucenici, pe ale#iiuio#i #i cetele tuturor %finţilor ărinţi.om edea aici mame a#teptând mângâiere de la Maică, fecioare cerând a*utor de la =ecioară, prunci primind binecuântare de la runcul, străinicăutând adăpost de la el i!gonit de oameni, asupriţi cer#ind dreptate de la

]udecătorul.om ntâlni ncă păcăto#i primind iertare, orbi cerând lumină, suferin!ia#teptând indecare, flămân!i cer#ind pâine, nsetaţi dorind ape limpe!i.

ar să nu ne mire că om edea n afara ieslei lui Iisus #i destuinecredincio#i care &ulesc pe /iditorul, ndoielnici care tăgăduiesc minunea

Na#terii, eretici care or să rupă scutecele runcului, păcăto#i #iră!rătitori care tulbură Biserica, de!bină sufletele #i urăsc lumina.

363



6ar noi nlăuntrul 9isericii st"n!, 1raţilor, ca ntr-o cora2ie, să nu ne temem !em"nia lui 6ro!, nici !e gurile ereticilor acestui %eac

ăci cu noi nlăuntru este 5ristos, afară Mamona. +nlăuntrul Bisericii este unirea dragostei, afară urgia de!binării. +nlăuntru sunt magii, afară ră*itorii;nlăuntru păstorii, afară năimiţii.

+nlăuntru steaua luminii, afară prăpastia pier!ării. $ici stânca praoslanicei credinţe, afară nisipul ere!iilor. +nlăuntru este ieslea cu runcul, afară leagănele fără prunci. +nlăuntru =ecioara cu Iisus n braţe, afară mame fără prunci la piept. +nlăuntru bucurie de mamă, afară suspin de femei pruncuciga#e. ()

+nlăuntru scutece aspre, afară &aine moi. +nlăuntrul Bisericii este âinea, afară firimiturile,nlăuntru i!orul cel curat, afară apele cele tulburi.

$ici cântările cele ngere#ti, afară strigătele desfrânate. $ici cămara Mirelui, acolo casa poftelor. $ici crinul =ecioarei, acolo buruienile plăcerilor. ()0i, n scurt, n Biserică este iaţa, afară de ea este moarte. $ici adeărul,afară minciună. $ici este calea, afară &aosul tuturor ere!iilor.

Noi nsă, 1raţilor, ca cei ce ne &rănim !in aceeaşi p"ine a !ragostei şi ne a!ăpăm!in acelaşi pa&ar al cre!inţei, să nu slă2im cu !u&ul, ci, lăs"n! pe cele !in a1ară, săne a!unăm ceata !u&o%nicească n #urul ieslei lui 6isus şi 2ucur"n!u-ne astăzi, săc"ntăm cu toţii ngerescul imn: Slavă intru cei de sus lui <umnezeu i e

ăm#nt ace, între ameni bunăvireF (0uca E, 4)


364



om 1ace s1"rşit cu%"ntului !e astăzi cu !ouă ntre2ări

/rima ntre2are: &um l rimim ni e Iisus rists'

&u îndială, ca evreii cei de demult, sau cu credin/ă, ca ma!ii neamurilr'

l di*nim e <mnul în ieslea cea de taină a inimii, sau l iz!nim dincetatea su0letului, asemenea lui Ird'

Rert0im M#ntuitrului via/a nastră, su0letul, uterea, mintea i tt ceavem mai de re/' l înt#minăm ni astăzi e rists îmăca/i unii cu al/ii, svedi/i, uni/i cu <umnezeietile aine' Sau venim la El lini de ură, certa/i,nesvedi/i, întuneca/i de atimi'

0as să răspun!ă 1iecare n conştiinţa sa la această ntre2are, iar noi, n!emnaţi !e 2ucuria praznicului, trecem la a !oua ntre2are: <ucem ni vestea cea bună a Aaterii <mnului în căminele nastre, la ciii ntri, la rudele i la 0ra/ii ntri' Sau, lenevindu-ne, tă!ăduim aina ntruării' =acem ni ce au 0ăcut ma!ii i ăstrii, sau răm#nem neăsătri, ca i #nă acum'

Dacă am ză2o%it sau ne-am uitat rostul nostru !e creştini n trecut, să nu nelene%im !e astăzi nainte 5iecare să se 1acă un 2ine%estitor al minunii !in 9etleem

365



+ntoarceţi-%ă !eci la casele %oastre <uce/i bucuria m#ntuirii acl unde n-a utut ătrunde. 8ăstra/i- în casele celr săraci. =r#n!e/i- e masa celr lisi/i. "eeta/i- la căăt#iul celr blnavi. Intra/i acl unde nu utem aDun!e ni. Bate/i la uile celr certa/i. măca/i e cei dezbina/i, m#n!#ia/i e cei tulbura/i,

întări/i e cei îndielnici, încălzi/i e cei indi0eren/i; arinde/i e cei căldicei,duce/i la Iisus e cei rătăci/i.

<esc*ide/i astăzi uile sitalelr, ăi/i ra!ul sărmanilr, asculta/i c#ntecul r0anilr, duce/i la t/i vestea cea bună, dimreună cu un mic aDutr din rissul dra!stei vastre, i sune/i tuturr că astăzi S-a născut în lume <mnul. 6min.

(din$ 8ărintele Iac*int al 8utnei, Editura Bizantină, 2:::)

366



!ărintele Arsenie !apacioc &uvnt la Naşterea Domnului

Aate/i- mereu e rists în inimile vastreF

&um am mai sus, duă mine, Aaterea <mnului este cel mai mare eveniment al cretinătă/ii$ căci <umnezeu s-a cbr#t în tru menesc sre a m#ntui menirea. Iisus rists ne-a încredin/at că suntem venici, nu în materie, ci îndu*. i că su0letele nastre au r/ile "aiului desc*ise, dar să ne stenim săaDun!em #nă la ele.8rin st, ru!ăciune, nevin/ă, 0ata bunăQ

Dragii mei, nu e puţin lucru să ai sentimentul %eşniciei n tineK C"ţi nsă maiconştientizează aceasta Dacă am 1i con%inşi şi conştienţi permanent că suntem%eşnici şi că prin 1aptele noastre ne &otăr"m locul n %eşnicie ori n c&inurileia!ului, ori n !ulceaţa aiului, a!ică n unirea !eplină cu Dumnezeu -, atunci am 1imult mai c&i2zuiţi Nu poţi 1ura, omori, ur, !acă ştii că prin aceasta %iaţa ta !e!upă pragul morţii %a 1i numai lacrimă şi su1erinţă .i nici nu te poţi teme !e

moarte !acă ştii că aceasta nu este !ec"t a!ormirea trupului, pentru ntoarcereasu1letului n $"nurile Domnului @mul cretin tie că trebuie să 0acă dar ceeace-l m#ntuiete, dar 0ace i altele, care-l s#ndesc.

Că da/i seama ce-ar 0i 0st lumea 0ără rists' Bucura/i-vă că S-a născut i nate/i- mereu în inimile vastre. &u El utem ttul, 0ără rists nu utem

367



nimic. "eeta/i-vă asta întrea!a via/ă i ve/i !rei mai u/in, nu vă ve/i mai temei ve/i utea birui.

răi/i e rists în rice mment. Mai înainte de tate să da/i slavă milstivirii

i bunătă/ii celei ne!răite a M#ntuitrului nstru Iisus rists i 8reacuratei i 8reas0intei =eciare Maria, care a sluDit la Aaterea ui, că ne-a învrednicit et/i să mai aDun!em încă dată Aaterea <mnului i să răznuim înnireaneamului menesc, rin taina venirii cea în tru a lui <umnezeu &uv#ntul.

6min>F

368



!ărintele Dumitru Stăniloae $ &el ce Se naşte 'in ecioară ca om e Dumnezeu

Biserica a cnsiderat ttdeauna e =eciara Maria Aăscătare de <umnezeu,căci n aceasta se implică mărturisirea că &el ce S-a născut din ea nu e ersanămenească desebită de cea dumnezeiască, ci nsui =iul lui <umnezeu S-a

născut din ea, duă 0irea Sa menească. Nicio!ată nu se naşte o 1ire, ci unipostas, care n or!inea omenească este o persoană, !acă 1irea nu %ine lasu2zistenţa reală !ec"t ca persoană

8ersana care Se nate din =eciara Maria este identică cu 8ersana&uv#ntului dumnezeiesc, &are rin întruare Se 0ace i ersana 0irii meneti.0eontiu !e 9izanţ 1oloseşte un alt argument pentru unitatea /ersoanei care $e naşte!in 5ecioara aria, !eci pentru 1aptul că această /ersoană este Dumnezeu-Cu%"ntul: unicitatea /ersoanei mani1estată n toată multiplicitatea actelor =i, norice amănunt al mani1estărilor =i 4&resunzătr dminării ăr/ii dumnezeieti i urm#nd cu evlavie S0intei Scrituri, numim <umnezeu e între!ul rists,mai ales entru că trăsătura cea mai rrie a lui <umnezeu bservăm în El între!, i nu numai într- arte. 6ceasta este neătimirea. 8e l#n!ă aceea,tată

0ata vrednică de <umnezeu cunatem în El între!.4

Din 5ecioara aria $e naşte !eci 5iul lui Dumnezeu nsuşi, ca persoană a 1iriiomeneşti

369



$ respinge calitatea aceasta a =ecioarei Maria nseamnă a respingentruparea =iului lui umne!eu, a contesta că =iul lui umne!eu nsu#i %-a

făcut om, a nega că Iisus 5ristos este +nsu#i =iul lui umne!eu cel ntrupat pentru un

dialog etern cu noi, făcându-%e n acest scop #i persoană omenească. $ nega că =ecioara Maria este Născătoare de umne!eu nseamnă a nega

că +nsu#i =iul lui umne!eu %-a făcut =iul ei, deci =iul omului.

<e ce a us Iisus rists at#ta accent e numirea Sa de =iul mului' Dacă eranumai om, aceasta era !e la sine nţeles El a insistat să Se numească =iul mului, entru a arăta că, dei e <umnezeu, S-a 0ăcut cu adevărat =iul mului

El nsui. Numai ntruc"t +nsuşi 5iul lui Dumnezeu $-a 1ăcut 5iul 5ecioarei, =l $-a1ăcut 5iul omului şi 5ratele oamenilor şi prin aceasta i-a 1ăcut pe oameni 1ii ai lui

Dumnezeu, prin &ar Numai aşa +nsuşi 5iul lui Dumnezeu $-a mpărtăşit !e pătimirile noastre şi !e moartea noastră şi prin aceasta le-a 2iruit Numai aşa an!umnezeit 1irea omenească

De aceea $1"ntul C&iril !in 7lean!ria a unit lupta mpotri%a lui Nestorie pentru ounică persoană n Hristos cu lupta pentru calitatea 5ecioarei aria !e Născătoare!e Dumnezeu, precum acela ntărea teoria lui !espre cele !ouă persoane, cunegarea acestui atri2ut pe seama $1intei 5ecioare, recunosc"n!u-i numai numele !e

Născătoare !e om sau !e Hristos

?rm"n! $1"ntului C&iril, 0eontiu !e 9izanţ a luptat !e asemenea mpotri%anestorienilor pentru calitatea !e Născătoare !e Dumnezeu a 5ecioarei aria Dar ncă nainte !e $1"ntul C&iril, Sfntul Grigorie 'e Nazianz sunea$ 4<acăcineva nu crede că S0#nta Maria este Aăscătare de <umnezeu, e desăr/it de

<umnezeu.4 După el, !e aceasta !epin!e m"ntuirea noastră

Dacă 5iul lui Dumnezeu a !at la nceput eistenţa omului, a!res"n!u-i-$e ca unuialter-ego al su2iectului $ău, acum $e 1ace =l nsuşi un ast1el !e su2iect; !ar aceastanu nseamnă că ncetează !e a 1i =l +nsuşi şi su2iectul creator =l %rea să treacă n

!ialogul cu oamenii !e la poziţia !e partener !in a1ara or!inii lor, n or!inea lor +nscopul acesta =l nu $e mai poate 1olosi !e persoanele umane care se nasc unele !inaltele =l +şi pro!uce $ieşi !in 5ecioara aria o natură omenească proprie, casu2iect uman =l +nsuşi $e naşte ca om 7cesta e nu numai un act nou, ci şi unnceput cu totul nou, care se pro!uce n istoria umanităţii

370



7cest nceput nou nu se putea pro!uce !in iniţiati%a umană, ci !in cea!umnezeiască ?n alt su2iect uman, născut pe cale o2işnuită !in 2ăr2at şi 1emeie,n-ar 1i mplinit planul 5iului lui Dumnezeu !e a $e 1ace =l +nsuşi su2iect uman n!ialogul cu oamenii, 1ără a nceta să răm"nă n acelaşi timp 5iul lui Dumnezeu 8naştere, !in autonomia umană, a!ică printr-o perec&e umană, su1icientă pentru aa!uce la eistenţă o altă persoană umană !in puterile imanente omeneşti, n-ar 1iintro!us n şirul persoanelor umane o persoană care să 1ie n acelaşi timp o

persoană !umnezeiască Aaterea =iului lui <umnezeu din =eciară a /inut seama de neutin/a imanen/ei umane de a se m#ntui rin ea însăi, de a sar!eîn sus rizntul înc*is al umanului suus reeti/iei i mr/ii, de a încadra e t/i cei ce se nasc din rists duă *ar în irul celr 4născu/i4 din <umnezeu.

Din acest punct !e %e!ere naşterea lui Dumnezeu-Cu%"ntul ca om este o naştereunică, nea%"n! nimic !in naşterea celorlalţi oameni 4Aici rima ui natere 4din

atăl4, nici a dua nu a avut ceva cmun cu a altcuiva.4 =a nu e o naştere !innecesitatea 1irii, ci !in 2ună%oirea lui Dumnezeu $e naşte su2iectul !i%in li2er şica om, nu e născut un om !in r"n!uiala naturii De alt1el, c&iar persoana umană nue numai născută ca un o2iect, ci se şi naşte, sau se naşte propriu-zis ca su2iect,a%"n! !in prima clipă acest rol acti% n 1ormarea naturii sale, n 1ormarea sa ca om/ropriu-zis su2iectul uman şi are eplicaţia apariţiei ca suport al naturii saleumane, sau natura umană şi are eplicarea apariţiei cu suportul ei n ea nsăşi, nsuportul sau n ipostasul mai a!"nc al Cu%"ntului !umnezeiesc, ca al cărui c&ip şi

partener !e !ialog se constituie !in prima clipă, la c&emarea lui Dumnezeu

Cu%"ntul Dar n Hristos, Cu%"ntul +nsuşi $e 1ace nemi#locit ipostasul naturiiumane +n Hristos =l $e c&eamă pe $ine +nsuşi n eistenţă ca om 6postasul maia!"nc al ipostasurilor umane se 1ace !e astă !ată n mo! nemi#locit ipostasul naturii$ale umane +n 1elul acesta naşterea 5iului lui Dumnezeu ca om !epăşeşte şi maimult posi2ilităţile 1irii 5aptul acestei naşteri minunate nu e un 1apt !e natură, ci un1apt al copleşirii naturii !e către Du&ul !umnezeiesc, ntr-un mo! cu mult mai!eplin !ec"t n naşterea celorlalţi oameni De aceea n =%ang&elii şi n $im2olurile!e cre!inţă ale 9isericii primare se atri2uie un rol !ecisi% Du&ului $1"nt nzămislirea şi naşterea 5iului lui Dumnezeu ca om @mul se cnstituie în md delin încă de la înceutul eGisten/ei sale rin su0larea de via/ă a lui <umnezeu,

adică rin <u*ul S0#nt. &u at#t mai mult Se cnstituie acum &uv#ntul lui <umnezeu ca m rin imreună-lucrarea <u*ului S0#nt. 8rin lucrarea <u*ului S0#nt mul se cnstituie ca subiect, rin care se a0irmă siritul, ca un 0actr suerir 0a/ă de natură, deci nu ca biect; rin lucrarea <u*ului S0#nt mul ec*emat la un dial! cu !sul. n rists mul a0lă îmlinirea suremă înidentitatea sa, ca subiect, cu !sul, ca subiect divin, rin rezen/a <u*ului

nsui ca ersană.

371



$1inţii /ărinţi o2ser%ă că !acă la nceput Dumnezeu a putut lua =l +nsuşi numai !in7!am un alt su2iect uman, !e ce n-ar 1i putut lua acum numai !intr-o 1emeie, =lnsuşi, nu un su2iect uman, ci numai o natură umană pentru $ine ca su2iect Dar !acă atunci a luat ntr-o clipă un su2iect uman !in 7!am - căci omului i tre2uia !ela nceput un partener !e !ialog -, acum Dumnezeu Cu%"ntul parcurge ntregul

proces !e 1ormare a naturii $ale, !e 1ormare a $a ca om, ca un nou partener !e!ialog al omului, pentru a parcurge !e la nceput ntregul !rum al omului, cuecepţia iniţiati%ei umane a naşterii, care n-ar 1i putut 1orma !ec"t un alt su2iectuman !in şirul imanent uman Sfntul 7aim 7ărturisitorul bservă că rinacest md nu de natere, nu numai <umnezeu accetă temralitate, care nucntrazice eternitatea Sa, ci i natura umană e restabilită în starea sa ri!inară,

0iind cleită de <u*ul dumnezeiesc rin 0rti0icarea siritului uman. CăciHristos ca om %ine la eistenţă, asemenea lui 7!am, printr-un act !e creaţie

!umnezeiască, !eci nepătat !e păcatul %oluptăţii Dar pe !e altă parte, Hristosrăm"ne n continuitate şi cu succesorii lui 7!am %eniţi la eistenţă prin naştereanaturală

372



Ierom8 Ioan 9uliga $ 9ucuria 5ntr$o noapte 'e iarnă

= iarnă grea, şi nimeni nu mai merge, toţi caută un 1oc, !urerea să-şi !ezlege/ri%im unul către altul, !oar am %e!ea n oc&ii celorlalţi o um2ră !e nă!e#!e/ăm"ntul e nţelenit, !rumul nu se mai %e!e, şi c&iar !e s-ar %e!ea, la capătulcelălalt e tot iarnă /ărinţii ne spun lucruri 2une: iarna se %a s1"rşi, !in păm"ntul1ără %iaţă, %iaţă iar %a răsări Ai s-a binevestit via/ă, suntem săraci de ea, ni s-abinevestit vindecarea, căci blim cu bală !rea inima 1iin! z!ro2ită, %in a curs, şiiată, peste rana care !e at"ta timp aşteaptă să 1ie %in!ecată, se lasă alinarea, se lasă

uşurarea

Ni se 2ine%esteşte !ezro2irea, o, lanţurile să le las, să 1ug cu 1ericirea, aDun!e c#t sclav am 0st e ăm#nt; am 0st la cele care nici nu se umlu, nici nu aDun! casă m#ntuiască în via/ă. = lemn, e piatră, e 1ier, c&iar !acă alţii i zic elicopter, e1ăcătură !e m"nă omenească, ce n-o să meargă mult, cur"n! o să oprească,cer"n!u-ţi socoteală, şi pentru cele care nici măcar nu le-ai 1ăcut, imaginaţii oar2ece răm"n toate n trecut Au vin cu ni, răm#nem !i, at#t am adunat, cenua de

e ni, ce am luat- în lc de slavă, at#t am adunat în via/a-ntrea!ă. @ umbră de

triste/e, i ate- cnslare, dar ce te-aDută are' <rumul este la caăt, nu ducenicăieri, nu e nici scăare, ttul e 0ri!, la ce /i să mai seri'

/ăcatul greu apasă, 2ucuria cea !eşartă şi-arată acuma 1aţa, şi nu mai este alta =1aţa cea pustie, a !es1r"nării-n lume, ce seamănă !oar moarte, m"n!ria o zi!eşte,şi-apoi se culcă-n lene, !e negură 2oleşte i zri nu sunt, ci dar televizr, ce-arată aradisul alb-ne!ru i clr, ce-arată aradisul ne!ru, într- lume nebună,

373



care-a stricat ăm#ntul, i-acum vr să zbare-n lună. $ă caute ce%a mai 2un, c-aici nu mai e loc, totul e pra1 şi 1um ?zine nucleare, şi c&imicale moarte, ce sunt şin m"ncare, şi sunt gustoase 1oarte

8c&ii-s slă2iţi, şi poate !e acum, %or mai %e!ea %reun om, ce-arată spre alt !rum Nu e altul, e cel pe care-am 1ost, şi l-am părăsit, e raiul cel iu2it, e <umnezeu, eCia/a, ce-n iarna nastră S-a născut. Inima mea se va dez!*e/a, i-n c*ii carenicidată n-au mai văzut 0rums, aare nuă cale, e calea lui rists. i iarna

0u!e-n lături, cii săraci se str#n!, s-adune m#ntuirea, de-acum ei nu mai l#n!.

E seara de &răciun, azi S-a născut rists, !l ca i ni S-a 0ăcut, i atul îi este Ds. n ieslea de dbitace, în !raDdul simlu, într- nate din care nu seramsă mai ieim. Copiii, a!ică, iertaţi, ngerii au terminat colin!ul, !e-acum ei aşteaptă

anul %iitor, poate-o 1i mai 2ine, %a merge mai cu spor Deocam!ată nsă, o nucă şi-un co%rig# şi-o m"nă mică ng&eţată se-ntin!e să le ia, să %i le napoieze altă!ată,n!oit pentru tot!eauna, e m"na lui Hristos, pe care o ntin!e către noi, nu c-ar !orice%a, ce-ar vrea El de la ni' &eva ce nu-i al nstru, dar ne-a 0st dăruit$ e

<ra!stea, e <umnezeu, care S-a născut în ni, într- seară 0ri!urasă, într-seară de &răciun.

374



!ărintele Nicolae +ănase $ Să fim ferici;i 'e &răciunJ

Hristos $-a smerit, $-a născut n iesle Nici un copil n lume %reo!ată nu s-a născutşi a 1ost n1ăşat cu paie .i pentru cel mai sărac, n cea mai săracă ţară, n cel maisărac loc, tot s-au găsit !ouă c"rpe /entru Hristos, nu Dar cu toate acestea, =l era1ericit

@$ă 1im 1ericiţi !e CrăciunA - e ntr-a!e%ăr o urare !eose2ită Dar a 1i 1ericit (!eCrăciun şi nu numai) nseamnă trei lucruri: mpăcat cu Dumnezeu, mpăcat cuoamenii şi mpăcat cu tine nsuţi 7cesta este omul 1ericit

De aceea, cei nespo%e!iţi - pentru că numai aşa te poţi mpăca cu Dumnezeu, cuoamenii şi cu tine - n za!ar au primit urarea, pentru că sunt ne1ericiţi

(8ret Aiclae ănase, Să nu- răsti!nim iarăi e rists, Editura 6!atn,=ă!ăraZ, 2:11, . 77)

375



!r8 Dorin !icioruş $ !re'ică la Naşterea Domnului

6u2iţi 1raţi şi surori ntru Domnul, Hristos $-a născut

=l, 5iul lui Dumnezeu, născut !in Tatăl mai nainte !e %eci, $-a ntrupat şi $-a1ăcut om la plinirea %remii, lu"n!u-şi trup !in /rea Curata 5ecioara aria, aicalui Dumnezeu

8raznic rea slăvit, zi rea minunată, lină de bucurie dumnezeiască>

8lină de bucurie dumnezeiască entru cei care trăiesc în *arul Său, care seumlu de bunătatea Sa. Căci pentru ceilalţiKe o zi oarecareKsau o zi cu un pro1ilsăr2ătoresc in%oluntarK!acă trăiesc n ţări creştineK

Da, şi cel ne!us la 9iserică poate şti că astăzi e Naşterea DomnuluiK

Numai că această zi, cunoscută mai ales su2 titulatura !e CrăciunKe cu m"ncare, 2ăutură, şorici şi %inKşi, mai !elocKun praznic al 2ucuriei !u&o%niceşti, al 2ucuriei so2re, al 2ucuriei care !uce spre /aşti

Căci Cel născut !in 5ecioară, ncă !e pe acum, $e pro1ilează ca Cel ce $e %arăstigni pentru noiK

376



6coana praznicului %or2eşte !espre !uritatea %ieţii n această lumeKpentru că/runcul 6isus e !e#a n linţoliul morţiiKncă !in primele clipe ale %ieţii $ale

păm"nteşti

Nimeni nu r"!e cu gura p"nă la urec&i n icoanăKci toţi sunt a!"nciţi n ei nşişi

.i !uritatea %ieţii s-a %ăzut şi n !uritatea postului prin care am trecutKşi care ne-aslă2it 1iinţaK/entru că atunci c"n! postul ne %este#eşte trupulKne 1ace să 1imstăp"ni, prin su1letul nostru, peste trupul nostru

Bucuria raznicului e bucuria stului lin de *ar, lin de în/ele!ere, lin desensibilitate du*vnicească.

Dacă ne-am n%ins răutatea, nesimţirea, n!oiala, 2ă!ărănia !in noiKam lăsat loc

&arul lui Dumnezeu să ne 2ucure .i a%em 2ucurie pe c"t ne-am stri%it patimile prin post şi rugăciune şi citire şi milosti%ireK

De aceea trăim o 2ucurie s1"ntă, 1rumoasă, lină n %iaţa noastrăKşi nu o 2ucurie!atorată, n primul r"n!, ca!ourilor sau mesei 2une

8 situaţie materială anume, prieteniile, ca!ourile, surprizele 1rumoaseKnem2răţişează şi ne o1eră sta2ilitate +nsă suntem nişte statui 1rumoase !ar 1ără %iaţăn noiK!acă nu suntem in%a!aţi, !in 2elşug, !e iu2irea şi 2l"n!eţea lui Dumnezeu,

!e 1rumuseţea sla%ei $aleCe să 1aci cu %iaţaK!acă nu ai n tine şi 2ucuria %ieţii, care e Dumnezeu

Ce să 1aci cu 2anii mulţiK!acă eşti plin !e singurătate, !e neiu2ire, !e solitu!ineinterioară easperantă

Nu e !e a#uns sănătatea 7i ne%oie !e 2ucurie cerească n inima ta, !e 2ucuria sprecare cei trei 1oşti magi, n =%ang&elia !e azi St E, -E, au călătoritKpentru casă o a1le

+n 2oală, cea mai mare %in!ecare, e %in!ecarea su1letuluiKpentru că ea te 1ace săsuporţi mai uşor 2oala trupului

Conştiinţa păcatului e torturantăK!acă nu ai parte !e iertarea lui Dumnezeu 7%emne%oie !e iertarea 0ui, !e pacea 0ui, !e 1rumuseţea 0ui, !e nţelegerea 0ui maimult !ec"t !e noi nşine

377



.i !acă azi răznuim naterea <mnuluiQrăznuim, de 0at, bucuria i încrederea lui <umnezeu în ameni.

C"t !e mult a mizat Dumnezeu pe noi, !acă $-a ntrupat pentru noi $-a 1ăcut om pentru ca pe noi să ne 1acă !umnezei prin &ar, să ne n!umnezeiască

Cine a 1ăcut mai mult pentru noi n comparaţie cu Dumnezeu Cine $-a lăsat maiumilit, mai călcat n picioare !ec"t Dumnezeu, c"n! a %enit %or2a să rec"ştige peoaia cea pier!ută a umanităţii Cine a pre1erat umilinţa şi sărăcia, ostilitatea şi

2ă!ărănia umanităţiiKpentru ca să ne urce prin Cruce spre n%iere şi să ne nalţe,ntru $ine, !e-a !reapta Tatălui

.i atunci c"n! cumpărăm 2ra!Kc"n! cumpărăm ca!ouriKc"n! a%em masa plinăKc"n! nu ne lipseşte nimicKsau c"n! ne lipsesc toate acestea la un locKsă

ne g"n!im că cele pe care le a%em sunt !aruri ale 0ui iar cele pe care nu le a%emsunt urmarea lipsei !e atenţie a altora %iza%i !e ne%oia noastră

$untem, !upă EGGG !e ani !e creştinism, totuşiKprea răi, reci, insensi2ili la!ramele lumiiKNe-am nsuşit prea puţin !in riscul 1rumuseţii !e-a 1i creştinKşiasta se %e!e !in lipsa !e măreţie, !e 1rumuseţe, !e prospeţime !u&o%nicească a%ieţii noastre

/entru că !i1erenţele, o, !i1erenţele !intre noiKşi /ărinţii noştri sunt at"t !e

mariKşi !e ruşinoaseKnc"t nu mai ştim c"te nu 1acemK!in ceea ce suntem!atori să 1acemK

.i cum să !o%e!eşti altcum%a că eşti un om 2ătr"n n nţelepciune, c&iar !acă eştit"năr cu %"rsta, !ec"t prin cunoaşterea teologiei şi prin trăirea ei .i cum să cunoşti!acă nu citeşti, nu tra!uci, nu apro1un!ezi teologia 9isericii

/entru că prospeţimea %ieţii e a!usă tocmai !e n%ăţătura ntot!eauna %ala2ilă şintot!eauna n!umnezeitoare, care i-a s1inţit pe cei !e !inaintea noastrăKşi nealătură şi pe noi acelora

5apta 2ună iese !in teologia 2ună, !in teologia 9isericii !e la Hristos p"nă azi

De ce nu ne mai ngri#im !e teologia 9isericii /entru că nu căutăm să ne s1inţim%iaţaKDacă am căuta noutatea continuă a %ieţii, a %ieţii !u&o%niceşti, am 1i a%izica cer2ul !upă apele &arului, care curg continuu !in teologia şi %iaţa 9isericii

378



.i ce pre1erăm, !e 1apt, n locul +mpărăţiei lui Dumnezeu 8 %iaţă prosperă !ec"ţi%a ani, c"te%a !istincţii, o recunoaştere socială largăKsau 2ăltirea ntr-o %iaţă

2anală

+n locul tainicei şi prea 1rumoasei n!umnezeiri !e 1iecare clipă pre1erăminutilitatea !e 1iecare clipă, 1acilul, puturoşenia, ng"m1area prosteascăK

+nsă praznicul !e astăzi ne cere o copilărie 2ătr"nă, o tinereţe 2ătr"nă, o maturitate 2ătr"năKa!ică o 2ătr"neţe mereu t"nără

6 0i i a trăi trivit ra/iunii lui <umnezeu înseamnă a 0i în *ar i a 0ace 0atele e care <umnezeu ni le cere.

De aceea acti%ismul social carita2il nu e tot una cu milosti%irea orto!oă

ilosti%irea %ine !in n%ăţarea milei lui Dumnezeu, !in ce ne-a n%ăţat Dumnezeu!espre $ine 7cti%ismul e o epresie a milei trupeşti sau a celei i!eologizateKpec"n! mila orto!oă e milă care ne n!umnezeieşte

5ără !oar şi poate, p"inea e p"ine oricine ar !a-oK

Numai că atunci c"n! pro2lematizăm urmarea !ăruirii n inima noastrăKea tre2uiesă 1ie aceea că ne umple !e &ar

$ăr2ătoare lină, prăznuire !uioasăKcare ncepe astăzi şi se nc&eie pe !ecem2rie

De aceea: @%ă !orimKcu ocazia săr2ătorilor !e iarnăAKmulţi neştiin! căsăr2ătorile acestea sunt, !e 1apt, mai multe zile ale aceleiaşi săr2ători, a!ică a

Naşterii Domnului sau a !ouă prazniceK!acă alăturăm acestuia şi pe cel al9otezului Domnului

.i n aceste zile %e!em că prăznuirea 9isericii e para!oală ca şi icoana praznicului

!e 1aţă

Duminica trecută, cu o săptăm"nă naintea praznicului, am a%ut =%ang&elia Naşterii Domnului /e c"n! acum, !e praznic, a%em =%ang&elia con1irmării Naşterii DomnuluiKpentru că 6isus, n cap E !e la atei, e !e#a născutKşi magii%in să i a!ucă !aruri

379



0a 1el, icoana praznicului comprimă lucruri !isparate, care nu s-au nt"mplat!eo!ată: %enirea magilor, naşterea $a, n!oiala $1"ntului 6osi1, %enirea păstorilorKşi m2ăierea Domnului, !upă cum o2ser%ăm n icoana !e 1aţă

6ar raţiunea ei c"t şi a imnogra1iei praznicului e aceea !e a a!uce mărturii multiple!espre 1aptul că naşterea Domnului a 1ost reală, repera2ilă istoric şi că n =l $-aumplinit toate pro1eţiile %eterotestamentare

De aceea re1eririle la pro1eţii n =%ang&elia !e !inainte şi !e !upă praznicul propriu-zis: pentru ca nimeni să nu ai2ă !u2ii asupra 1aptului că esia e 6isusHristos, 5iul lui Dumnezeu ntrupat

.i norul !e mărturii al Tra!iţiei 9isericii ne arată că această naştere străină,supra1irească, a ăsăritului celui !e sus, a 1ăcut să ţ"şnească n istorie lumina

m"ntuirii

u, <amne, umina lumii, ai venit în lumeQca lumea să înve/e de la ine căttul e cu sens, că ttul e imrtantQi că suntem r0und resnsabili 0a/ă dett ceea ce trăim, sunem, 0acem>

<e aceea, dă-ne u, umina lumii, bucuria de a ne bucura întru ine, acum i ururea i în vecii vecilr. 6min>

380



!ărintele Ion &rciuleanu $ Naşterea Domnului

Slăvit de în!eri, străDuit de ăstri i înc*inat de ma!i, M#ntuitrul ristscbară astăzi rintre ameni, lumin#nd cu în0ă/iarea S0intei Sale <umnezeiri de runc, staulul sărac din reaDma Betleemului. 5aptul Naşterii Domnului esteunic n 1elul său =ste unic pentru că Dumnezeu are graiurile $ale şi căile $alenepătrunse, prin care şi !escoperă oamenilor 1iinţa $a nemărginită şi %oinţa $a cea

s1"ntă

Naşterea Domnului este o strălucită minune: pentru că acum se mplinesc pro1eţiileec&iului Testament, cu pri%ire la esia; pentru că o pregătesc şi o %estesc ngeriilui Dumnezeu; pentru că cele nt"mplate cu prile#ul ei ne umplu mintea !e uimire

Cenirea <mnului a 0st vestită cu mii de ani înainte de Aaterea ui.

atriar&ul Iacob, pe patul de moarte a pre!is4 Au va lisi <mn din

Iudea, nici vă/uitr din casele sale, #nă nu va veni 6cela care esteatetarea tuturr neamurilr F (Kene!ă J3, 12). rofeţia lui s-a mplinit. ână la Na#terea omnului, iudeii au aut regi din neamul lor. el dinurmă rege din neamul istraelit a fost din familia macabeilor. upă el,romanii au adus domn peste iudei pe Irod cel Mare, care nu mai era deneam iudeu, ci idumeu. 6ocmai n timpul lui s-a născut Mântuitorul. $stfel,

profeţia lui s-a mplinit.

381



rofetul Isaia a pre!is că Mântuitorul se a na#te dintr-o fecioară. eaceastă profeţie orbe#te %fântul 7ang&elist Matei, n capitolul I al

7ang&eliei sale, istorisind Na#terea omnului4 Iată acestea tate s-au 0ăcut ca să se îmlinească ceea ce s-a zis de <mnul, rin rrcul ce

zice$ Iată 0eciara în #ntece va avea i va nate 0iu i vr c*ema numelelui Emanuel, ce se t#lcuiete$ cu ni este <umnezeuF (Matei 1, ). rofeţia lui Isaia s-a mplinit ntocmai, căci omnul 5ristos s-a născut din sfânta =ecioară Maria. rofetul aniil a pre!is că Mesia a eni, după #apte!eci de ani. acă se socote#te timpul de la aniil, până la Na#terea omnului se constată că #i profeţia lui %-a mplinit ntocmai. rofetul Mi&eia a pre!is că Mesia se a na#te n localitatea Betleem, a#acum aminte#te %f. 7ang&elist Matei.

rofetul /a&aria a pre!is că Mesia a aea un naintemergător, care a

pregăti mintea oamenilor ca să-8 primească pe Iisus. re!enţa %fântului Ioan Bote!ătorul la nceputul Noului 6estament ne ncredinţe!ă că #i profeţia aceasta s-a mplinit ntocmai.

7m amintit aici c"te%a pro1eţii care s-au mplinit n persoana "ntuitorului 6isusHristos =le !o%e!esc cu a!e%ărat că 7cela a Cărui naştere o prăznuim astăzi, nu eun om, ci 5iul lui Dumnezeu

= 5iul lui Dumnezeu, aşa cum a spus ngerul, c"n! i-a %estit $1intei 5ecioare:

<u*ul S0#nt se va cbrî este tine i uterea &elui 8rea nalt te va umbri. 8entru aceasta, i s0#ntul ce se nate din tine, se va c*ema$ =iul lui <umnezeuA

Naşterea Domnului este o minune unică, care se pro!uce n anumite mpre#urări,nc"t nici o minte omenească nu poate eplica taina aceasta <rumul de la Aazaret la Betleem, runca &ezarului de la "ma, entru înscrierea între!ii ula/ii din imeriul rman, !reută/ile înt#minate căut#nd !ăzduire, adăstirea într-

eteră; Aaterea tainică a lui Iisus în timul n/ii; vestirea ce 0ace un în!er către ăstr; crul în!erilr ce c#ntau; arătarea unei stele minunate; înc*inareama!ilr; 0u!a în E!it i întarcerea de acl sunt tt at#tea 0ate ce ne uimesc

i din ele se desrind entru ni mari învă/ături entru m#ntuirea nastră.

6osi1 şi cu aria, pentru că se trăgeau !in neamul lui Da%i! şi pentru că Da%i! senăscuse n 9etleem au %enit să se nscrie şi ei n acest orăşel (0uca , EJ)

Negăsin! loc !e găz!uire, au intrat ntr-o peşteră !e la marginea 9etleemului, un!e!e o2icei se a!ăposteau %itele n nopţile 1riguroase 7colo a născut $1"nta 5ecioară

pe pruncul 6isus, 0-a n1ăşat n scutece şi 0-a culcat n iesle /e aproape erau

382



păstori care 1ăceau !e stra#ă, păzin! turmele !e oi i iată, un în!er al <mnului astătut înaintea lr i slava <mnului a strălucit îmreDurul lr i s-au în0ricat cu 0rică mare.

i în!erul le-a zis$ nu vă teme/i căci iată, vă binevestesc bucurie mare care va 0i entru tt rul că vi S-a născut astăzi M#ntuitr, care este rists <mnul,în cetatea lui <avid. i aceasta va 0i semn$ ve/i a0la un runc în0ăat, culcat îniesleA

Deo!ată s-a %ăzut, mpreună cu ngerul, mulţime !e ngeri, lău!"n! pe Dumnezeuşi c"nt"n!: Slavă întru cei de sus lui <umnezeu i e ăm#nt ace, între ameni bunăvireA /ăstorii au %enit la 9etleem, au %ăzut pruncul şi pe mama lui şi auspus ce li s-a !escoperit !espre pruncul acesta şi toţi care au auzit, s-au mirat !ecele ce le-au spus păstorii Iar S0#nta =eciară ăstra aceste cuvinte în inima

saA (0uca E, J)

6ată c"t !e simplu ne istoriseşte $1"nta =%ang&elie, Naşterea Domnuluiinunea%or2eşte !e la sine 7rătarea ngerului 1aţă !e păstori, iar mai pe urmă ceatangerească lău!"n! pe Dumnezeu, %estea lumii mesa#ul !i%in: Slavă întru cei desus lui <umnezeu i e ăm#nt ace, între ameni bunăvireA=i arătau:

că se desc&ide o nouă eră pentru omenire;că se este#te oinţa lui umne!eu;că pruncul ce se na#te a grăi pământului, glasul cerului;că omenirea pe pământ #i bunăoirea ntre oameni sunt puteri pe care se

spri*ină slăirea lui umne!eu.

De atunci şi p"nă azi, uni%ersul păstrează ca pe un ecou această !umnezeiască%estire a ngerilor 6ar dacă amenii vr asculta mesaDul divin de la Aaterea

<mnului, vr 0i 0erici/i, vr avea bucurie mareF e care vestete du*ul ceresc, că s-a născut M#ntuitrul lumii, i ea rnete din etera Betleemului să clească i să 0ericească între! ăm#ntul.

C"n! s-a născut 6isus Hristos, 6erusalimul !ormea Dormea puterea lui 6ro!,!ormea nţelepciunea cea omenească a cărturarilor şi 1ariseilor Dormeaucăpeteniile 9etleemului, !ormeau oaspeţii %eniţi !e !eparte şi tru!iţi !e !rumDormeau toţi cei ce cunoşteau !in ec&iul Testament, că tre2uie să se nască esia,cum au prezis pro1eţii Dormea nsăşi cre!inţa lor, căci nu nţelegeau pro1eţiile şitainica lor !escoperire Dormeau n oraş şi n satele 6u!eii, toţi aceia ce tre2uiau să-

383



0 aştepte pe "ntuitorul, cu su1letul plin !e !ragoste Dormeau cei 2ogaţi, care n%anitatea lor şi nc&ipuiau că stăp"nesc păm"ntul

Dormeau cei săraci, copleşiţi !e lipsuri şi măcinaţi !e %icii

Dormea nsăşi păcatul +i acoperea pe toţi ntunericul păcatului

&el ce se născuse, "ăsăritul cel de Sus, avea să biruie ăcatul, întunericul, lisade credin/ă, iubire i marte, care nu uteau vedea 0a/a lui Iisus.

n lumina s0#ntă a Aaterii <mnului lumea trece, ăete de la întunericul i umbra mr/iiF la lumina ce se r0ilează e drumul îmlinirii 0ă!ăduin/ei lui

<umnezeu care ne umle inimile de bucurie i nădeDde.

0a +ntruparea "ntuitorului apune o lume şi se naşte alta; se stinge o mpărăţie a păcatului şi morţii şi se instaurează alta a m"ntuirii şi %ieţii Aaterea =iului lui <umnezeu entru ni, în 0iecare an, nu trebuie să 0ie numai zi de amintireistrică, ci i zi de recule!ere, eGaminare, înăl/are, renatere, întăriresu0letească i *tăr#rea de a-/i sc*imba via/a de azi înainte sre a 0i mai curată,mai bună, mai lăcută lui <umnezeu. Taina 9etleemului tre2uie nţeleasă cumeste ea: ca 1apt istoric, petrecut aie%ea, n timpul, locul şi con!iţiile arătate !e=%ang&elie

8entru a în/ele!e crect această taină trebuie să ne lăsăm pătrun#i de smerenie #i puritate sufletească #i de

neinoăţia dreptului Iosif #i a păstorilorF, care au nţeles cu adeărat taina Betleemului.

6rebuie să fim stăpâniţi de dorul cunoa#terii adeărului dumne!eiesc, cumau fost stăpâniţi de acest dor magii.

6rebuie să fim ncre!ători n bunătatea lui umne!eu faţă de noi #i săa#teptăm mântuirea cum au fost ncre!ători #i au a#teptat-o cei doi bătrânide la templul din Ierusalim4 dreptul %imion #i proorociţa $na, care atunci

când au ă!ut pruncul ce a fost adus spre a fi nc&inat, #i-au desc&is gura #iau rostit cuinte profetice, unind Betleemul cu Kolgota, cuprin!ând ntr-o

singură priire ntreaga actiitate pământească a Mântuitorului.

ulţi cre!incioşi, !in toate generaţiile şi !in toate neamurile au nţeles taina9etleemului şi s-au !ecis să urmeze pe 5iul lui Dumnezeu ntrupat !in 1ecioară

384



%nra le-a 0st dat să treacă rin 0c uri0icatr ca să ată în/ele!e aceastătaină.

$#a au fost de pildă %aul, prigonitorul cre#tinilor, care a primit descoperireatainei pe drumul amascului #i a deenit astfel %f. $postol ael.6âl&arul răstignit de-a dreapta Mântuitorului a nţeles, nainte de a-#i dadu&ul această negrăită taină.

Mucenicii #i sfinţii Bisericii au făcut doadă că s-au pătruns n c&ip deplinn sensul profund al tainei Betleemului.

Iuda, n sc&imb n-a putut nţelege taina, după cum n-a nţeles-o nici Irod.

<ar ni, credinciii de azi în ce măsură în/ele!em' Nu putem tăgă!ui nici unul!intre noi că eistă n su1letele noastre !orinţa !e a preamări pe Dumnezeu, !orinţa!upă pacea cea a!e%ărată, !orinţa !e a g"n!i !rept, !orinţa !e a simţi a!e%ărul lui

Dumnezeu, !orinţa !e a !o%e!i prin 1aptele noastre, că suntem creaţi !upă c&ipul şiasemănarea lui Dumnezeu; !ar parcă n su1letele noastre eistă temeri n1ricoşătoare n care sunt aruncate toate g"n!urile şi sentimentele noastre, !e un!e se potri!ica la supra1aţă

6spitele şi greutăţile acestei lumi, m"n!ria, răutatea şi lăcomia noastră ţin su2 lacătegrele tot ce e 1rumos şi 2un, ca să nu se ri!ice la supra1aţă şi să ne 1ie 2ine

8runcul s0#nt de la Betleem are uterea să slbzească, să descătueze de sub

!reutatea încuietrilr tt ce este re/is, curat i s0#nt în 0iin/a nastră.

#n!ă etera s0#ntă vm în/ele!e că M#ntuitrul ne ridică la suremademnitate de 0ii ai lui <umnezeu entru că ne restaurează su0letul e liniadestinului creatural, ne scate din răastia e!ismului, din întunericul iubirii de sine i viete să devenim creaturi duă c*iulF i asemănarea SaF i să 0im 0erici/i în veci.

i tt l#n!ă etera s0#ntă vm în/ele!e mai bine că rists s-a 0ăcut mentru ni i entru a nastră m#ntuireF entru a sta cu 0a/a ermanent sre ameni, care sunt 0iii i 0ra/ii Săi. 6cestra le cmunică uterea

iubirii Sale nemăr!inite care învăluie e 0iecare în arte, i e t/i la unlc i culminează în *arul Dert0ei Sale de e l!ta.

ăs#ndu-ne ătruni i încălzi/i de *arul iubirii Sale, <mnul Iisus se nate îninima 0iecăruia din ni.

385



=l !e%ine centrul 1iinţei noastre şi noi renaştem ntr-o eistenţă nouă, călăuziţi !ecele mai nalte i!ealuri umanitare, şi altruiste acte !e #ert1ă personală

Numai prin trăirea n u&ul iubirii lui 5ristos-umne!eu, n afirmarea practică a dragostei de omul n sine #i n fiecare n parte, om putea ie#i dinbe!na #i umbra morţii du&onice#ti #i ne om recâ#tiga puterea morală(sufletească) care ne dă pacea, unirea, nfrăţirea #i fericirea pe care odorim.

Numai prin u& ne na#tem de sus (Ioan 9, >) #i nţelegem #i puterea practică pentru marile probleme pe care le ridică iaţa noastră nactualitate.

Iubirea întruată în Iisus rists ne scate din smnlen/a sirituală, dineGisten/a nastră minră, slabă i ăcătasă, incaabilă de 0ate altruiste i

înalte.

Ea ne une 0a/ă în 0a/ă cu <umnezeu de la care venim i rin El vedem esemenul nstru, entru care trebuie să avem acea cnduită, acea dra!ste de

Dert0ă, e care rists ateată de la ni.

&u acest rileD de em/ii curate i izvr de cu!etări înalte, ne utem întreba cinene-ar utea lămuri nuă această s0#ntă taină' Este bine să tim că avem călăuză si!ură la care utem aler!a i care sin!ură este în măsură să ne

t#lcuiască taina. Este S0#nta Biserică, maica nastră du*vnicească, careîntruc*iează taina Betleemului. Ea aduce în lume întrea!a lucrare a M#ntuitrului rists. ersul ei n istorie nu este trium1al, ci n totală smerenie şilepă!are !e sine precum a 1ost şi petrecerea n trup a "ntuitorului

$1"nta 9iserică ne c&eamă azi mai mult ca oric"n! să părăsim şi noi g"n!urileacestea păm"nteşti, cum şi-au părăsit păstorii turmele !e oi aşa !e !ragi lor, şi să%enim aproape !e peşteră, a!uc"n! aur, smirnă şi tăm"ie Domnului

<acă drim via/ă senină i b!ată în 0ericire trebuie să venim cu tt su0letul

nstru la etera din Betleem i să sim/im i să trăim taina cbr#rii rintre ni a =iului lui <umnezeu i să urtăm de azi în su0let bucuria e care au avut-

ăstrii atunci c#nd au văzut runcul în Betleem.

$ă slu#im cu a!e%ărat pe aproapele nostru !o%e!in! că am nţeles marea şi negrăitataină a 9etleemului, taina co2or"rii printre noi a 5iului lui Dumnezeu r"n!uit !eTatăl !in cer să se nască i să crească, să ne m#ntuiascăA 7min

386



!ărintele Iosif +rifa <7ntuitorule Doamne# intră şi 5n peştera sufletuluimeuJ

8, ce minunată este e%ang&elia ce cuprin!e istoria Naşterii Domnului &rucea i 8etera vr răm#ne #nă la s0#ritul veacului cele mai înalte semne de dra!stecerească i de învă/ătură su0letească entru ni, amenii de e ăm#nt.

eniţi să alergăm şi noi cu păstorii la peştera i1leemuluiKeniţi să %e!em şi să n%ăţăm că pentru noi şi m"ntuirea noastră $e naşte azi5iul lui Dumnezeu n peştera i1leemului

Iată-, zace în umilire dră!ălaul 8runc Iisus i ne-aduce m#ntuire, cbr#ndu-Se de Sus.

El la iesle ne c*eamă i ne-nva/ă să- urmăm. 6le Sale m#iniare le întinde către ni

i-ale Sale buziare ast0el nuă ne !răiesc$

K8ace vuă, ace vuă> n iubire să trăi/iQCi de ce vă tt ur#/i' 8entru-a vastră m#ntuire Eu M-am !r#t aiciQ

Ci de ce nu Mă iubi/i' Ci de ce nu vă iubi/i' Iată Eu cum M-am smerit, într-un !raDd M-am !r#tQ

Ci de ce vă tt tru0i/i' Ci de ce nu vă smeri/i'

387



&ilul S0#nt din etera Ci0leemului ne înva/ă să ne iubim aa cum i El ne-aiubit, să ne smerim aa cum El S-a smerit, entru ca să ne m#ntuim su0letul,căci El entru aceasta a venit în lume. .i ncă multe altele ne n%aţă peşterai1leemului

Naşterea Domnului tre2uie să ne 1ie mai !eparte un praznic al su1letului nostru,tre2uie să 1ie o naştere şi renaştere pentru su1letul nostru M#ntuitrul nu S-anăscut numai în etera din Ci0leem, ci El trebuie să Se nască i în su0letul

0iecărui cretin.

6storia şi minunea Naşterii Domnului !in peştera i1leemului n-a#ung nimic şi nu preţuiesc nimic pentru mine şi pentru tine, !ragă cititorule, !acă "ntuitorul nu $enaşte şi n peştera su1letului nostru

@ <acă rists în tine nu S-a născut scrie un S0#nt 8ărinte atunci să tii că e vecii vecilr tu eti ierdut 6ceastă natere se în/ele!e aa$ trebuie să- lai e <mnul să intre în inima ta, în via/a ta, în !#ndurile tale, în vrbele i în urtările tale. Să- lai e El să Se 0acă Stă#n, 8runcitr i mărat în casasu0letului tău i să trăieti via/ă cu El. /entru asta nu se cere altce%a !ec"t săa1li, să simţi ntunericul n care trăieşti şi să strigi cu lacrimi !in a!"ncul su1letuluitău: @7ntuitorule Doamne# intră şi 5n peştera sufletului meuJ

= greşită acea părere că tre2uie mai nt"i să te 1aci mai 2un şi mai curat ca să-0 poţi

primi pe Domnul /e Domnul tre2uie să-0 primeşti aşa cum eşti, plin !e răutate6isus $-a născut ntr-o peşteră plină !e ntuneric +n i1leemul 6u!eii erau şi case!estule, !ar "ntuitorul .i-a ales peştera cea plină !e !o2itoace 8, ce nţelesa!"nc este n acest lucru 6isus "ntuitorul caută şi azi tocmai ast1el !e peşterisu1leteşti să $e nască n ele

8ric"t !e păcătos ai 1i tu, oric"t !e mult ţi s-ar 1i 1ăcut %iaţa ta cea su1letească o peşteră plină !e ntuneric, !e necurăţenie şi !e !o2itoceşti patimi, a1lă, !ragă 1rate,că 6isus, Copilul $1"nt, %rea să $e nască n această peşteră a su1letului tău

ntr-un !raDd de vite S-a !r#t Iisus să Se nască, dar, , ce minunatăsc*imbare s-a 0ăcut în acest !raDd îndată ce S-a născut Iisus în el> <edată s-aumlut de lumină cerească, de c#ntecul în!erilr i de darurile ăstrilr i alema!ilr. &erul i ăm#ntul s-au minunat i s-au bucurat desre ce s-a înt#mlat într-un !raDd de vite. 7ceastă minune se petrece, !ragă cititorule, şi ntr-o peşterăsu1letească care +l primeşte pe Domnul 6isus şi n care $e pogoară 6isus, 5iul luiDumnezeu @, ce minune se înt#mlă c#nd l rimeti cu adevărat e <mnul i

388



l lai să intre în via/a ta> 6tunci, dintr- dată, etera su0letească /i se umle delumină i cerul i ăm#ntul se bucură de sc*imbarea i de m#ntuirea su0letului tău.

+n lumina Naşterii Domnului, n lumina stelei !in i1leem tre2uie să ţi se sc&im2e%iaţa şi purtările aşa cum s-a sc&im2at $aul n lumina ce i s-a arătat pe !rumulDamascului Treizeci şi !oi !e ani trecuse $aul n sus şi n #os pe l"ngă i1leem,!ar acest loc n-a nsemnat pentru el nimic p"nă n-a a1lat pe Domnul n lumina !in!rumul Damascului $unt şi azi !estui creştini care o %iaţă ntreagă trec !intr-unCrăciun ntr-altul 1ără nici o sc&im2are su1letească, pentru că lumina Naşterii n-a

pătruns n peştera su1letului lor

+nţelesul şi taina cea mare a /raznicului Naşterii Domnului aceasta este: minuneadin etera Ci0leemului să se etreacă i în su0letul tău. Să te nati i tu din nu

cu rists, să creti cu El, să trăieti cu El i să- ai e El de Stă#n al vie/ii tale.

Se etrece această minune în etera su0letului tău'

(8ret Isi0 ri0a, #lcuirea Evan!*eliilr duminicilr de este an)

389



!ărintele Iosif +rifa $ Iată !eştera Sfntă 5n care S$a născut 7ntuitorul

&br#nd cele aisrezece trete (care se %ă! n 1otogra1ia !e pe pagina alăturată,sus, la st"nga), iată-ne aDuni în etera unde S-a născut M#ntuitrul lumii.+nainte !e a spune ce am simţit n locul Naşterii, pentru orientarea cititorilor, %oi1ace mai nt"i o scurtă !escriere !espre cum se prezintă azi acest loc s1"nt

8etera S0#ntă ăstrează i azi 0rma ce-a avut- diniară. 6re 0rmălun!ărea/ă (în direc/ia răsărit-aus); deasura, bltă de st#ncă în 0rmă de cer

lin cu stele. E lun!ă de disrezece metri, lată de t i înaltă de trei metri,

av#nd cu ttul sura0a/ă de atruzeci de metri ătra/i. 8ere/ii sunt îmbrăca/i înmarmură.

cul unde S-a născut M#ntuitrul e în 0rma unui semicerc i e îmbrăcat într-lesede de marmură 0ină. 8e această lesede strălucete stea mare de ar!int,

e mar!inea căreia e scris în latinete$ K6ici S-a născut Iisus rists din=eciara Maria (n imaginea !e mai #os acest loc s1"nt se %e!e la st"nga, un!estrăluceşte $teaua Naşterii =ste prezentat n !etaliu pe pagina următoare)

<easura acestui lc s0#nt ard neîncetat 13 candele de aur i de ar!int, iar desus, din la0n, alte i alte candele cbară să lumineze lcul unde S-a născut

M#ntuitrul lumii.

<easura acestui lc s0#nt eGistă masă de altar unde sluDesc rtdcii (!recii)i armenii. @ icană mare e at#rnată deasura s0#ntului altar, în0ă/i#nd

Aaterea <mnului, ma!ii cu steaua i uciderea runcilr. Smirnă i tăm#ie ard neîncetat, i sluDbele /in arae întruna.

390



n ere/ii eterii mai sunt încă duă altare. ntr- un lc e altarul unde Maica <mnului a în0ăat 8runcul S0#nt în scutece. Se vede în acest lc c*iul S0intei Iesle acerită acum cu scutece de mătase scumă. n altă arte e 6ltarul Ma!ilr, lcul unde s-au înc*inat ma!ii 8runcului Iisus,

aduc#ndu-I daruri scume$ aur, smirnă i tăm#ie (acest lc se vede la dreata).

?n 1ior ne cutremură toată 1iinţa

%tăm pe locul unde %-a născut Mântuitorul lumii, unde s-au nc&inat magii #i păstorii n Noaptea cea sfântă.%tăm pe locul unde lumină mare s-a arătat n noaptea omenirii.%tăm pe locul unde Na#terea omnului a legat iar cerul cu pământul #i pe

om cu umne!eu.

C"ntăm cu toţii n cor, cu glasuri pline !e n1iorare: @ Aaterea a, ristase, <umnezeul nstru, răsărit-a lumii lumina cuntin/ei. &ă întru d#nsa cei cesluDeau stelelr de la Stea s-au învă/at să se înc*ine ?ie, Sarelui <retă/ii, i săe cunască e ine, "ăsăritul cel de Sus. <amne, mărire ?ie>

391



7m a#uns tocmai pe %remea c"n! n peştera s1"ntă se 1ace slu#2a ecerniei+ncepe slu#2a ecerniei la altarul aşezat !easupra locului un!e $-a născut"ntuitorul $lu#esc călugări greci, mpreună cu c"ţi%a !intre ai noştri $lu#2a se1ace n greceşte şi rom"neşte +/$ $a, itropolitul Nicolae, citeşte n rom"neştee%ang&elia Naşterii Domnului ăspunsurile le !ă corul pelerinilor noştri

7ceasta e cea !int"i slu#2ă ce răsună n lim2a noastră rom"nească aici, la loculun!e $-a născut "ntuitorul Clipe neuitate şi pline !e nălţare su1letească suntacestea ?n neam ntreg parcă a %enit aici cu noi şi c"ntă mpreună cu noi:@=eciara astăzi e &el mai resus de 0iin/ă nateQ n!erii cu ăstrii măresc,iar ma!ii cu Steaua călătrescQ

?n neam ntreg parcă se apleacă n 1aţa peşterii !in 9etleem n semn !e rugăciuneşi mulţumită pentru toate c"te ne-a 1ăcut nouă Domnul

7scultăm e%ang&elia Naşterii n genunc&i =u stau, nt"mplător, ntr-un colţ l"ngăaltarul cu 6eslea $1"ntă un!e a 1ost n1ăşat n scutece /runcul $1"nt ăm"n ngenunc&i şi !upă citirea e%ang&eliei $imt ce%a ce mă ţine n genunc&i, ce%a ce numă lasă să mă ri!ic Simt !reutate su0letească, simt mustrare su0letească cemă mustră entru tate ticăliile vie/ii mele i, mai ales, entru tate zavistiile i m#niile ce le-am urtat. St#nd l#n!ă Ieslea S0#ntă unde a stat 8runcul &el S0#nt îmi vine în minte cilăria mea, cură/ia i nevinvă/ia vie/ii mele. ea măapasă, mă mustră #i mă ntreabă4 e ce nu mi-am păstrat inima curată' e ce mi-am pierdut neinoăţia' e!emat de peretele pe#terii, oc&ii mei ncep să plângătrecutul meu #i ticălo#ia ieţii mele.

Dar n această clipă parcă au! !e $us glasul şi %estea ngerului: @ Iată, vestesc vuăbucurie mareQ că astăzi S-a născut vuă M#ntuitr K @ Au l#n!e, su0lete,căci i entru tine i ăcatele tale S-a născut M#ntuitr> $imt că mi se usucălacrimile şi su1letul mi se umple !e 2ucuria 7cestui "ntuitor Care $-a născut aici,n peştera aceasta, pentru mine, pentru păcatele mele, pentru iertarea mea şim"ntuirea mea

+ncep să mă rog:

Iisuse, M#ntuitrul meu &el bun> &#t ai umblat u să intri în etera su0letului meu cea lină cu dbitcetile atimi> &#t ai bătut la uă, i eu nu e-amslbzit> &#t ai bătut, i eu nu e-am ascultat> 6bia e urmă, duă ani de zile deatetare, e-am slbzit i etera su0letului meu a înceut să se lumineze.

392



ncă nu s-a umlut cu ttul de lumina a; mai este încă întuneric în eaQ Intrău, <amne, i luminează-mi delin etera su0letului meuQ

Iisuse, M#ntuitrule> u tii, u Sin!ur tii desre natea cea cumlită ce se

0ăcuse în via/a mea. n acea nate lină cu 0irii ierzării s-a ivit stea, s-a ivit steaua a, s-a ivit lumina a care m-a scăat i m-a adus la iciarele ale, caarec#nd e ma!ii de la "ăsărit.

Ma!ii ?i-au adus daruri scume$ aur, smirnă i tăm#ie. Eu n-am avut ce să-?i aduc dec#t lacrimile mele, în0r#n!erea inimii mele i trava ce mai este încă înmine.

8rimete-mă, <amne, luminează-mă i mă aDută e altă cale să mă întrc, cadiniară ma!ii. Să nu mai umblu în căile mr/ii, să nu mă mai întrc nicidată

e la Ird cel viclean, e la vrăDmaul su0letului meu.

ă ri!ic şi, aplec"n!u-mă iarăşi n genunc&i, sărut cu căl!ură, cu !ragoste şi culacrimi 1ier2inţi locul un!e $-a născut "ntuitorul meu şi al tuturor păcătoşilorK

(8ret Isi0 ri0a, 8e urmele M#ntuitrului nsemn\ri din c\l\tria la Ierusalim)

393



care măritul ar&ang&el Ba%ril a arătat at"t !e naltă preţuire, nc"t, cutremurat !ee%la%ie, i s-a nc&inat, zic"n!u-i: @ 8lecăciune /ie, căreia /i s-a 0ăcut mare *ar>A

/oate că n noaptea c"n! ar&ang&elul i s-a arătat, ea, %eg&in! şi rug"n!u-se, seg"n!ea la pro1eţia lui 6saia !espre 5ecioara care %a naşte pe =manuel şi şi %a 1i!orit şi se %a 1i rugat ca ea să 1ie măcar o slu#itoare smerită şi curată a acelei $1inte5ecioareK .i tocmai atunci şi tocmai pentru această smerenie şi curăţie a ei,ngerul trimis !e Tatăl i-a grăit: u eti =eciara S0#ntă>

+n Noaptea Naşterii poate că tot acelaşi ar&ang&el Ba%ril s-a !us şi la păstorii !in9etleem, să le %estească şi lor că li $-a născut "ntuitorulK /oate că şi aceştismeriţi şi curaţi păstori se %or 1i g"n!it ntre ei, %eg&in! şi rug"n!u-se, tot la

pro1eţia cu 5iul =manuel, născut !in 5ecioară, şi şi %or 1i !orit şi ei şi se %or 1irugat şi ei să 1ie n%re!niciţi să-0 a1le şi să-0 cunoască .i tocmai atunci şi tocmai

pentru această smerenie şi curăţie a lor, ngerul trimis !e Tatăl le-a grăit: S-a Aăscut; mer!e/i să- a0la/i i să vă înc*ina/i ui>Q

.i cu magii tre2uie să se 1i petrecut ast1el, pentru că n tot ce au 1ăcut şi ei se %e!elimpe!e că au 1ost pătrunşi !e sinceritate şi smerenie.i tot ntr-o noapte prelungită !in această Noapte $1"ntă s-a petrecut şi minuneare%elaţiei cu părintele nostru su1letesc, care a 1ost alesul lui Dumnezeu pentru a1ace prin el această 0ucrare m"ntuitoare n ţara şi n cre!inţa noastrăK +n noapteaaceea el %eg&ea şi se ruga ca Dumnezeu să nceapă prin cine%a %re!nic o lucrare

%ie şi m"ntuitoare n lumeK .i poate că acelaşi ar&ang&el măreţ a 1ost trimis !eDumnezeu şi la el, ca să-l inspire şi să-l !etermine, spun"n!u-i: Tu eşti acela princare se %a 1ace această lucrare

395



+raian Dorz $ >eagănul 'e aur

C"n! Domnul nostru 6isus Hristos $-a născut, ăicuţa 0ui cea $1"ntă, 5ecioaraaria, 0-a n1ăşat n scutece şi 0-a culcat ntr-o iesle, pe paie !e gr"u Căcioamenii !in cetatea aceea nu 0-au primit n casele lor Ci numai un om, anumeCrăciun, 6-a 1ăcut loc n gra#!ul %itelor $ale, n iesle

+n Noaptea aceea s1"ntă erau nişte păstori care a%eau oile lor a1ară, n c"mpia9etleemului

8ile o!i&neau n staule, iar păstorii stăteau !e stra#ă n #urul lor şi le păzeau, ca sănu %ină 1iarele sau &oţii să le 1ure ori să le uci!ă /e c"n! stăteau păstorii po%estin!n #urul 1ocului, numai ce au %ăzut !intr-o !ată o mare lumină cerească strălucin!n #urul lor, iar !in mi#locul luminii au %ăzut i%in!u-se un nger minunat, care seapropia !e ei

/ăstorii s-au n1ricoşat 1oarte tare, !ar 2unul nger le-a grăit plin !e 2ucurie şi !e

!ragoste: Nu %ă temeţi 6ată, eu am %enit să %ă a!uc o este 2ună, care %a 1i o mare 2ucurie pentru tot poporul: astăzi n cetatea lui Da%i!, n 9etleem, %i $-a născut un"ntuitor, Care este Hristos Domnul

6ată semnul !upă care +l %eţi cunoaşte: %eţi găsi un /runc n1ăşat şi culcat ntr-oiesleK

396



.i !eo!ată o mare mulţime !e ngeraşi s-a i%it mpreună cu 2unul nger .i ntr-uncor ceresc lău!au pe Dumnezeu, c"nt"n! şi zic"n!: @$la%ă lui Dumnezeu nnălţimi, iar pe păm"nt pace, ntre oameni 2ună%oireKA

După ce au plecat ngeraşii să se ntoarcă n Cer, păstorii au zis unii către alţii:

eniţi să mergem, să-0 a1lăm pe Domnul

Dar ei a%eau turmele lor !e oiţe 6ar unul !intre ei a%ea şi un copil al lui cu el

7tunci cel care a%ea copilul cu el a zis:

Dacă noi %om merge cu toţii, cine %a păzi oiţele noastre

0e %or păzi ngeraşii care ne-au trimis să-0 a1lăm pe 6isus Hristos a răspunsaltul

Dar cu copilul acesta ce %om 1ace

+l %om lua şi pe el cu noi

0-au luat şi pe copil cu ei şi s-au !us şi 0-au a1lat pe Domnul 6isus Hristos

Dar copilul păstorului, o2osit !e !rum şi !e somn, n!ată ce au a#uns la ieslea"ntuitorului Hristos, a a!ormit !e tot

7tunci tatăl lui l-a aşezat şi pe el să !oarmă n aceeaşi iesle un!e era culcatDomnul 6isus, la !reapta 0ui, cu capul pe aceleaşi paie

397



ulţimi !e oameni +l ascultau pe Domnul, iar cei care erau 2olna%i !e tot 1elul !e 2oli erau %in!ecaţi !e către 6isus Toată lumea %or2ea cu uimire !espre tot ce 1ăceaDomnul şi mulţi oameni %eneau !in !epărtări mari să au!ă cu%intele 0ui şi să %a!ăminunile pe care le 1ăcea =l

are parte !in cei care %eneau şi +l ascultau pe Domnul se lăsau !e păcatele lor şincepeau o %iaţă nouă, !e 1apte 2une, aşa cum i n%ăţa Hristos

7!eseori printre aceste mulţimi se amestecau, necunoscuţi, şi cei !oi t"l&ari, ca săau!ă şi să %a!ă şi ei ce 1ăcea 6isus

Copilul păstorului 1usese !e multe ori mişcat a!"nc n su1letul lui !e Cu%"ntulDomnului, !ar n!ată celălalt t"l&ar l lua cu %or2a, ca să-l 1acă să uite !e cele 2uneşi l n!emna să meargă iarăşi la 1aptele lor cele rele

?neori, ascult"n! la cu%intele lui 6isus, şi a!ucea aminte cu lacrimi n oc&i !e%isul lui !in copilărie şi !e leagănul !e aur cel minunat 7tunci era gata să se lase!e relele lui şi să se 1acă şi el un ucenic al Domnului, ca alţii

Dar %ec&ea ispită a 1irii lui rele l 2iruia !in nou şi se scu1un!a iarăşi n păcatelesale

ultă %reme au 1ost urmăriţi pentru relele lor, !ar ei se ştiau ascun!e 1oarte 2ine şiscăpau +nsă o !ată tot au 1ost prinşi

7u 1ost #u!ecaţi şi os"n!iţi ca să 1ie răstigniţi pe cruce <u!ecata lor se 1ăcuse !oar

cu puţin nainte !e prin!erea şi #u!ecarea Domnului 6isus Hristos, Care 1useseos"n!it tot la moartea pe Cruce

7st1el cei !oi t"l&ari au 1ost răstigniţi şi ei, am"n!oi, mpreună cu Domnul, unul!e-a !reapta, iar celălalt !e-a st"nga "ntuitorului

C"n! era răstignit !e-a !reapta Domnului 6isus, 1iul păstorului şi-a a!us aminte căel mai stătuse c"n!%a !e-a !reapta Domnului, c"n! era culcat n aceeaşi iesle şi peaceleaşi paie .i a2ia atunci i se lumină n g"n! nţelesul cu%intelor pe care i lespusese ngerul n %isul lui !in leagănul !e aur

Ce%a ca nişte um2re grele şi or2itoare căzură !e pe oc&ii minţii lui +şi %ăzu toată%iaţa ntr-o clipă

Ce minunat ncepuse !ar !upă aceea ce netre2nic a#unsese să şi-o ntineze cu tot1elul !e 1ără!elegiK $e g"n!ea c"t !e 1ericit ar 1i 1ost !acă ar 1i rămas cre!incios,cinstit şi 2un, aşa cum se simţea c"n! era copil Dar ce netre2nic şi ticălos l-a 1ăcutum2larea ticăloasă şi prietenii ticăloşi cu care a trăit inunatul ai pe care l

399



%ăzuse n %isul lui, acum l %e!ea pier!ut pentru el pe tot!eauna .i şi aşteptaz!ro2it !e tot moartea pe care simţea că şi-o merită

Dar inima lui era plină !e o amară părere !e rău că nu-0 ascultase pe Domnul c"n! putuse să-0 asculte

Că nu se 1ăcuse ucenic al Domnului c"n! putuse să se 1acă Că n-a ales calea cea 2ună c"n! o putea alege

/ri%ea printre lacrimi la Domnul, Care, alături !e el, su1erea n tăcere şi nseninătate toate c&inurile usturătoare ale cuielor şi morţiiK .i inima lui se umplu!intr-o !ată !e o puternică ncre!inţare că 6isus este DumnezeuK Că tot ce spusese=l era a!e%ărat .i tot ce 1ăgă!uise se %a mplini

7scult"n! 2at#ocurile cu care pri%itorii, călăii, sol!aţii, #u!ecătorii Domnului şicelălalt t"l&ar +l ocărau pe Domnul, el !intr-o !ată i n1runtă pe toţi, strig"n!:

Nu %ă temeţi !e Dumnezeu să %or2iţi aşa De ce os"n!iţi pe $1"ntul 7cesta =lnicio!ată n-a 1ăcut nici un rău nimănui, ci numai 2ine tuturor 8s"n!iţi-mă pemine, că eu merit Dar =l n-a 1ăcut nici un răuK

7poi, plin !e căinţă, !e cre!inţă şi !e nă!e#!e n +n%ierea şi enirea Domnului, antors oc&ii spre 6isus şi s-a rugat zic"n!:

Doamne 6isuse, ai milă şi mă pomeneşte şi pe mine c"n! %ei %eni n +mpărăţiaTaK

Domnul 6isus, !e pe c&inurile Crucii, ntorc"n!u-.i o clipă oc&ii cu 2unătate şi cu 2ucurie, i-a zis:

7!e%ărat ţi spun că ncă astăzi %ei 1i cu ine n aiK

Deo!ată, sărmanului t"l&ar, 1iul păstorului, i se păru că, peste toată prăpastia care l!espărţise !e Domnul, 2raţul Crucii Domnului se ntin!e ca o punte !e raze, ca elsă poată trece 1ericit spre 0eagănul !e aur care l aştepta

$imţi ca şi cum m"na m"ntuitoare şi !ulce a lui 6isus l-ar cuprin!e cu !rag la

pieptul $ău, iar n #ur ncepu să-i pară că se i%esc minunaţii ngeraşi şi toate pri%eliştile cereşti care l-au nc"ntat c"n!%a n %isul lui, culcat l"ngă Domnul, niesle Că o minunată cale strălucită se !esc&i!e n 1aţa lui, iar un!e%a nainte,scăl!ată n lumină şi iu2ire, 5aţa $lă%ită a lui Hristos l c&eamă 6ar /orţile+mpărăţiei $ale cereşti i se !esc&i! să intreK

400



5ericit şi cu 1aţa plină !e o lumină !umnezeiască, 1iul păstorului ncepu să seroage, zic"n!:

@, Marele meu umne!eu #i Mântuitor, Iisus 5ristos, slaă #i mulţumire e#nicăLie pentru marea mântuire pe care ne-ai adus-o<

%laă minunatei #i e#nicei 6ale mpărăţii care a eni<

%laă ndelung-răbdării 6ale neinoate, prin care ispă#e#ti păcatele noastre #i ne pregăte#ti mântuirea noastră<

in tot sufletul meu mi pare rău că nu 6e-am ascultat n iaţă #i nu m-am făcut ucenicul 6ău, ca să pot a*uta #i eu la grăbirea enirii mpărăţiei 6ale.

um să nădă*duiesc eu acum iertarea pentru care n-am suferit nimic' 0i +mpărăţia 6a pentru care n-am făcut nimic' 0i mântuirea pentru care n-am *ertfit

nimic'

6otu#i 6u e#ti nespus de bun, oamne Iisuse, #i din toată inima mea cred n 6ine,mă nc&in umne!eirii 6ale #i doresc +mpărăţia 6a. $*ută-mă s-o pot ntâmpina cubucurie.

%laă e#nică Lie, umne!eul #i Mântuitorul meu Iisus 5ristos< $min.

oartea l cuprinse şi pe el, n!ată !upă Domnul, ncet-ncet, ca un !ulce somnntr-un leagăn !e aur, 1ără să mai simtă nici o !urere

+ncă nu murise !e tot c"n! %eniseră să-i z!ro2ească 1luierele picioarelor cuciocanul, !e cruceK Dar nu şi le mai simţea, !e parcă nu erau ale lui

Cur"n! se trezi !incolo, l"ngă "ntuitorul şi $oţul lui, n aiul cel 1ericit pe care l%e!ea acum cu a!e%ărat, nespus mai minunat !e cum l %isase c"n!%a, n careintrase printr-un strop !e cre!inţă, n ultima clipă a %ieţii lui păm"nteşti

Ce%a !in lumina cerească n care a intrat a rămas şi pe 1aţa lui cea păm"nteascăatunci c"n! a părăsit %iaţa asta, c&iar la &otarul !espărţirii !e ea

C"n! au %enit să-l !ea şi pe el #os !e pe cruce, 1aţa lui moartă ncă mai strălucea can 1aţa unei minuni cereşti

$lă%it să 1ie Domnul

(8vestiri curinse în vlumul Oea!ănul de aurP c#ntări i ezii)

401



+raian Dorz $ Al patrulea mag

5erice !e cine ngri#eşte !e cel sărac, a spus c"n!%a omul acela care era !upă inimalui Dumnezeu Căci omul cel milosti% %a a%ea parte !e milă

Cel care se n!ură !e alţii %a %e!ea %eşnic 5aţa plină !e n!urare a lui Dumnezeu.i cine u!ă pe altul %a 1i u!at şi el, 1iin!că <umnezeu Se artă cu 0iecare mduă cum este inima lui. Cu cel 2un, Tu eşti 2un, Doamne Cu cel !rept Te porţi!upă !reptate 6ar cu cel nelegiuit Te porţi !upă nelegiuirea lui C"t %om trăi pelume, să nu uităm aceste a!e%ăruri

a Aaterea <mnului nstru Iisus rists au venit să- vadă i să I se înc*ine,din ?ările îndeărtate ale "ăsăritului, trei ma!i credincii. t drumul lr, cei trei ma!i credincii au 0st călăuzi/i de stea strălucitare i minunată, care amers e cer înaintea lr, #nă c#nd au aDuns la etera ce era acl i la !raDdul în ieslea căruia era 8runcul Iisus cu Măicu/a ui cea s0#ntă. &#nd au aDunsacl, bunii i credinciii ma!i I s-au înc*inat ca unui <umnezeu i I-au adusdaruri. %nul aur, ca unui mărat. 6ltul smirnă, ca unui Stă#n. 6ltul tăm#ie,ca unui 6r*iereu. &ăci aa era <mnul Iisus i aa le sunea lr <u*ul S0#ntQ

Toate acestea sunt scrise !e mult; le ştie oricine Dar mai este ce%a care nu ştieoricine .i iată ce:

Se sune că atunci c#nd au rnit din ?ările "ăsăritului îndeărtat, ca să vinăla Ierusalim i la Betleem să- caute i să- a0le e <mnul Iisus, ma!ii nu erautrei, ci erau atru.

402



&el de al atrulea ma!, anume 6rtaban, era cel mai b!at i mai credincisdintre ei. <e aceea el venea cu mai multe cămile încărcate cu tt 0elul de daruri scume, ca să-I aducă 8runcului Iisus$ *rană, îmbrăcăminte, smirnă, tăm#ie i aur mai multQ &u mult mai mult dec#t t/i ceilal/i trei s/i ai lui îmreună.

<ar, trec#nd rin multe lcuri în drumul său, el a văzut multă sărăcie, multăsu0erin/ă, multă mizerie, lacrimi i durere rintre ameni.

Ici văduvă blnavă cu cii mici. &l nite bătr#ni sin!uri i amăr#/i. <incl 0amilie !rea, lvită de nenrciri. Mai dearte 0eluri/i ameni c*inui/i care l#n!eau i su0ereau în at#tea c*iuriQ

i milstivul ma! 6rtaban văz#nd tate acestea i neut#nd trece neăsătr el#n!ă lacrimile i su0erin/ele bie/ilr ameni, de 0iecare dată rea cămilele lui

i, desc*iz#ndu-i un!a sau dezle!#ndu-i sacul, lăsa 0iecărui nevia c#te unmic aDutr din b!atele sale daruri re!ătite entru rists.

a înceut, c#nd sacii i un!ile lui erau line, nu se rea cuntea de unde luai îmăr/ea. <ar drumul 0iind lun!, iar numărul celr lisi/i i su0erinzi tt mai mare, un!ile i sacii lui 6rtaban au înceut să se !lească r#nd e r#nd.

&#nd nu mai răm#nea dec#t u/in, el îi dădea săracului i un!a.&#nd nu mai era dec#t e 0undul sacului, îi lăsa i sacul.

&#nd nu-i mai răm#nea ce să ducă, dăruia i cămila. 6st0el nici nu aDunsese încă la *tarele ?ării S0inte c#nd 6rtaban nu mai aveanimic, nici bani, nici saci, nici cămile. <ăruise ttul săracilr, răm#n#ndu-i dar merindea lui de drum.

n seara aceea, rindu-se în lc, 6rtaban zise celrlal/i$ =ra/ii mei, acum eu cu ce să mă duc la măratul i <mnul meu Iisus rists' Iată, eu nu mai am nimic să-I t duce în dar, iar cu m#na !ală cumsă mă duc în 0a/a <mnului'

=ra/ii mei, zise el mai dearte cu c*ii scălda/i în lacrimi, ate am 0ăcut bine, ate am 0ăcut rău, Sin!ur <umnezeu tie, dar inima mea n-a utut 0ace alt0el. 6cum eu vă r! să mer!e/i 0ără mine mai dearte; eu mă vi întarce e Ds,către casă.

Că r! să-I sune/i <mnului i măratului nstru rists i din artea mea

403



suunere, dra!ste i credinciie. &ăci din dra!ste i credinciie 0a/ă de El am lecat eu de unde am lecat i am 0ăcut ce am 0ăcut.

6i, îmbră/i#ndu-i cu dra!ste e cei trei 0ra/i ai lui, 6rtaban i-a sărutat i, cu

multe lacrimi în c*i, le-a urat drum bun, zic#nd$ Mer!e/i în ace, scumii mei 0ra/i>

a r#ndul lr, cei trei 0ra/i ai lui, îmbră/i#ndu-l cu sărutare s0#ntă, l-au lăsat,sun#ndu-i$

"ăm#i în ace, scum 0rate> Cm 0ace cum ai sus.

6i, ter!#ndu-i i ei lacrimile, au rnit, îndret#ndu-se sre Ierusalim,călăuzi/i de Steaua <mnului, care mer!ea înaintea lr.

6rtaban s-a rit în drum acl unde s-a desăr/it de ei i i-a etrecut cu c*ii e s/ii săi #nă c#nd nu i-a mai văzut.

@ cliă i s-a ărut atunci că steaua minunată care îl călăuzise i e el #nă aici at#tea n/i i zile, s-a rit în lc, tremur#nd i strălucind uternic i vis sreel, ca un semn iubitr de salut 0ră/esc.

6i i-a urmat i ea drumul mai dearte, călăuzind e cei trei ma!i sre ?intalr.

6rtaban, bsit i întristat, s-a aezat Ds la adăstul unui măslin. S-a învelit înmantaua sa, i-a us sacul cu merinde sub ca i a adrmit acl în c#m, căci era nate.

<ar îndată ce înc*ise c*ii, rivelite minunată îi lumină 0a/a. ntr-strălucire rbitare, 8runcul Iisus i se arătă venind sre el, încnDurat de tatăslava dumnezeietii Sale mără/ii i îi zise$

=iul Meu 6rtaban, 0ii binecuv#ntat e vecii vecilr>

u Mi-ai adus Mie cele mai scume daruri i mai lăcute. t ce ai îmăr/it tu,dăruind săracilr, Mie Mi-ai 0ăcut. i nimic nu Mi-ar 0i 0ăcut mai marebucurie i lăcere ca aceste 0ate de milstenie e care le-a 0ăcut inima i m#nata cea bună în numele Meu. Iată acum răslata Mea$ tu eti cel dint#i care vezi =a/a Mea i slava mără/iei Mele.

i tu vei 0i la s0#ritul zilelr tale ăm#nteti cel mai bine rimit în via/a venică.

404



8entru că lacrimile de mul/umire ale săracilr m#n!#ia/i i ru!ăciunilenenrci/ilr aDuta/i re!ătesc su0letului bine0ăcătr cea mai lăcută di*nă e

ăm#nt. i cea mai 0ericită răslătire în venicie.

=ii binecuv#ntat 6rtaban, mer!i 0ericit mai dearte, 0ăc#nd binele. &ăci ne!răităi strălucită este răslata celui bine0ăcătr.

i îmbră/i#ndu-l e 6rtaban, 8runcul Iisus îl sărută. i Se 0ăcu nevăzut.

n clia aceea inima lui se umlu de lumină i de bucurie cerească i scul#ndu-se îndată, acl în c#m, sub cerul înstelat, 6rtaban înceu să-slăvească e <umnezeu, să- laude i să se ra!e cu !las tare, zic#nd$

Slavă, laudă i mărire venică ?ie, Iisus rists, Marele nstru <umnezeu i

M#ntuitr 6ttuternic, măratul meu>

/i mul/umesc din tt su0letul meu entru mila cea nesus de mare e care ?i-ai arătat- 0a/ă de mine, rbul ău. i că m-ai învrednicit e mine, nevrednicul, săvăd =a/a a cea dumnezeiască, să aud !lasul ău cel 0ericit i să rimescbinecuv#ntarea a cea nesus de mare.

&e sunt eu, <amne, i ce sunt slabele i u/inele mele daruri îmăr/ite at#tr de u/ini> i ce merit at#t de mare am eu, <amne, în tate acestea, c#nd tt ce am

avut era numai de la ine' &ăci u, <amne, numai u mi-ai dat ceea ce am utut îmăr/i i eu celr mai lisi/i dec#t mine. &*iar via/a mea, <amne, eaînsăi este numai darul ău.

<e aceea numai ?ie ?i se cuvine entru tate întrea!ă slava, cinstea i mul/umirea.

<ar e r!, <amne, c#t vi mai trăi e acest ăm#nt, să mă aDu/i să e t iubi i mai mult i să t 0ace în numele ău tt mai mult bine semenilr mei. &a în

0elul acesta să t 0ace via a cea s0#ntă i să t 0ace bucurie Inimii ale,

<amne Iisuse.

&a mul/umire entru dra!stea, mila i bunătatea a ce le-ai arătat- 0a/ă demine.

Slavă venică Marelui ău Aume Minunat i slavă mără/iei ale venice, <mnul i măratul meu.6min.

405



+ntorc"n! apoi prin toate satele şi cetăţile pe un!e trecea, al patrulea magmărturisea cu putere şi cu 2ucurie pe Hristos, "ntuitorul şi +mpăratul eşnic

+n oc&ii 0ui strălucea o lumină at"t !e 1ericită şi !e cerească, iar n cu%intele lui eraat"ta cre!inţă şi putere, nc"t toţi cei care l %e!eau şi auzeau erau ncre!inţaţi că ela %ăzut pe Dumnezeu şi că tot ce spune este a!e%ărat

7st1el a 1ăcut el la ntoarcere şi mai mult 2ine oamenilor, ntorc"n!u-i laDumnezeu şi 1ăc"n!u-i să a1le pacea şi m"ntuirea 0ui cea %eşnică, lăs"n! n urmalui mai multă 1ericire şi 2ucurie !ec"t nainte Cu at"t mai multă cu c"t !arurile!u&o%niceşti sunt nespus mai scumpe !ec"t cele trupeşti

Căci cele trupeşti sunt trecătoare, pe c"n! cele su1leteşti sunt %eşnice

C"n! m"ntuieşti trupul omului i 1aci un 2ine %remelnic, !ar c"n! l a#uţi lam"ntuirea su1letului, i 1aci un 2ine !e mii !e ori mai mare

Slăvit să fie DomnulJ

(raian <rz, din vl. Oea!ănul de aurP)

406



+raian Dorz Dumnezeul nostru tare

Dumnezeul nostru Tare,naintea Ta că!em,

preamărin! 1ără-ncetare Naşterea-'i !in 9etleem

$la%ă-n Cerul $1"nt, pace pe păm"nt,$la%ă <os şi $us,'ie, $cump 6isus,Care %iaţa ne-ai a!us

Cine-a 1ost să se smereascăc"t Tu, Doamne, Te-ai smerit,spre-a putea să m"ntuiascătot păm"ntul os"n!it

Ce-mpărat putea să 1acăast1el pentru ro2ii săisă se-n!ure şi să tacăşi !e cei !in urmă răi

Cine-a mai iu2it ca Tine

407



pe oricine şi oric"n!,cine-a !at at"ta 2ineşi-ntr-un 1el at"t !e 2l"n!

0umea-ntreagă, cu iu2ire,naintea Ta că!emşi slă%im a Ta %enire,$1"nt Copil, n 9etleem

408



+raian Dorz $ A +a Naştere# Iisuse

7 Ta Naştere, 6isuse,1ă-ne-o /raznic 0uminat,

a!ă peste lumea-ntreagătot ce ngerii-au c"ntat;

tot păm"ntul 1ă s-a#ungă plin !e al păcii s1"nt 1ior,cal!a ei 2ună %oirelas-o-n su1let tuturor

$stă!i %-a Născut 5ristos, Mesia, &ip 8uminos,lăudaţi, #i cântaţi,

#i ă bucuraţi

Doamne, ntre-ai Tăi 1ă pace,1ă s-a#ungem să-i %e!emuna, toţi c"nt"n! ca-n #urul

409



6eslei !e la 9etleem;

iz2ă%iţi !e tot ce-i z2uciumşi-ntristare !intre 1raţi,să-nălţăm cu toţi spre Tineinima !espo%ăraţi

7!ă, Doamne, 3iua-n carelumea-ntreagă un singur cor,ntr-un singur are /raznic5ericit al tuturor,să-nălţăm toţi către Tine,ntr-un cuget, şi-ntr-un g"n!,şi-ntr-un glas cu cei !in ceruri,

6mnul Naşterii, c"nt"n!K

+raian Dorz $ &opil iu0it

410



Copil iu2it cu oc&i seniniTu %ii !in nou printre străinin peşteră pe paie reciTu iarăşi capul 'i-l apleci

- Dar astăzi magii nu mai %inşi nici păstori să-'i c"nte lin,Copil iu2it cu oc&i seniniTu %ii străin printre străiniK

Copil iu2it cu c&ipul 2l"n!Te naşti şi azi ca oarec"n!!e mii !e ani n c&ip sărmanTu %ii n lume an !e an

.i ştii că cei ce-'i c"ntă aziscuipa-%or m"ine-al Tău o2razşi totuşi Tu, Copil prea2l"n!,co2ori ca anii r"n! pe r"n!

Demult, cu su1let plin !e !or Te-ai co2or"t !e mila lor -

411



n ieslea rece-ai 1ost culcat,şi nimeni nu s-a-n!uioşat

0-ai Tăi, 6suse, ai %enit,ei, neştiin!, Te-au răstignit6ar Tu cu su1let plin !e !or iert"n!, cereai iertarea lor

Copil iu2it, ceresc &oinar,azi 2aţi la uşi nc&ise iar8, Te-am %ăzut Copil iu2it!in mii !e praguri izgonit,

la mii !e uşi ai aşteptat

!ar n za!ar =rai uitat7zi tot mai mulţi Te-aruncă-a1arceresc şi s1"nt şi !rag &oinar

.i totuşi, iar, su2 c&ip sărmanco2ori la oameni an !e ancu 2ine răul să-l plăteştisă c&emi, să ierţi şi să iu2eşti;

să-mparţi a%utul Tău !i%inacelor ce la Tine %in,murin! pe cruce ntre &oţis-arăţi c"t i iu2eşti pe toţi

Copil ceresc şi s1"nt copilascuns su2 c&ipul cel umil,Tu 2aţi la toţi, !ar toţi se-nc&i!mai reci ca piatra lor !in zi!K

- 8, m"ine şi ei uşa Ta pe %eci nc&isă-o %or a1la7zi pl"ngi Tu starea-n care zac!ar m"ine ei %or pl"nge-n %eac

+raian Dorz &lopo;el 'in turlă veche

412



Clopoţel !in turlă %ec&e,c"ntăreţ 1ără perec&e,!e ce !ormi n miez !e noapte,c"n! n aer sună şoapte,c"n! !in cer co2oară-n z2or ceata ngeraşilor

şi se !uc pe la păstori,să-i !eştepte p"nă-n zori,să le spună 2ucuriacă azi $-a Născut esiaK

C"n! trei magi se !uc gră2iţişi !e $tea călăuziţi,!uc"n! !arurile lor 9unului "ntuitor,

c"n!, !e 2ucurie s1"ntă,Cerul şi păm"ntul c"ntă,spune, clopoţele mic,tu !e ce nu zici nimic8ri te prinse somnul iară,colin!"n! prea mult aseară,iar acuma !ormi c&itic,

413



spune, clopoţele micK

= prea mult să !ormi !e-aseară,scoală-te, colin!ă iară,zorii-s gata să răsară,ngerii !in cer co2oară,

2ucurie-n glas ţi-a!ună,strigă lumii estea 9unăcă-ntr-o peşteră !e neaazi $e naşte esiaK

.i !e-acuma p"nă-n zori,%oi, la 6esle c&emători,tu şi ngeri, şi păstori,

şi cu magii călători%ă porniţi colin!ători,!esc&iz"n! cu paşi uşoriuşile !e muritori

solii $1intei $ăr2ătoriK

ergeţi cu colinzile pe la toate tinzile,!uceţi la copii cu %oi

#ucării şi &aine moi,ca, !e /raznicul oios,să se 2ucure 1rumosorice su1let cre!incios,că azi $-a născut Hristos

+raian Dorz $ Stă 5ncă crucea$stea

414



$tă ncă Crucea-$tea şi-aratăla 9etleem, un!e-i gră#!uţulcu ieslea-n care şi-azi, uitată,mai stă ăicuţa şi /runcuţul

orindă, corindă,nu-i nimeni s-aprindăo lampă la grindă

#i-o flacără-n tindă.

0i-i noapte-n poiată, #i-i ieslea-ng&eţată, #i iarna se-ntinde,

#i Iuda ne indeorinde, corinde, corinde

5iori !e 1rig pătrun! prin oaseşi tainic se-n1ioară 1"nulc"n! numai %itele, s1ioase,su1l"n!, şi ncălzesc $tăp"nul

415



$-au !us la ceruri ngeraşiicare-au c"ntat 8sana !ulce,s-au !us la turme păstoraşii,

pe l"ngă 1ocuri să se culce

$-au !us şi magii 1ără teamăspre casa lor n!epărtată,!oar $1"ntul /runc şi $1"nta amăstau tot n ieslea ng&eţată

7u ngeraşii-un cer să meargăşi păstoraşii-şi au căsuţa,şi magii-o ţară un!e-aleargă,

!ar /runcul n-are, nici ăicuţa

K8, Drag /runcuţ 1ără !e ţarăşi singuratică ăicuţă,%eniţi la mine-n inimioarăşi staţi n casa mea căl!uţă

(raian <rz, Minune i taină tristă crindă de duă &răciun)

+raian Dorz $ @ine iul Sfntului

416



ine 5iul $1"ntului,$oarele păm"ntului,%ine-n ieslea mieilor egele 6u!eilor cu aica 6u2irilor,taina m"ntuirilor

Ce-6 a!ucem 0uiaza soarelui,1loarea c"mpului,

1lorile !al2e

Noi a!ucem 5iului1lorile pustiului,nc&inarea zorilor,a!orarea norilor,tremurul suspinului

417



şi cununa spinului

/entru raza părului,nim2ul a!e%ărului;

pentru #urul 2r"ului,cununiţa gr"ului;

pentru Domnul Cerului,ascuţişul 1ierului

ine 5iul Domnului m"ntuirea omului;şi !arul primiţilor Crucea răstigniţilor;şi plata păm"ntului

lespe!ea morm"ntului

418



Iosif Gheorghi;ă $ # vino# 'ulce 5nger

8, %ino, !ulce nger, !in ţara cea !e !or, pier!uta 9ucurie re!ă-ne-o tuturor$tră2ate 2ezna nopţii !e-ntunecime grea,tu, purtător !e sla%ă, străluce-ne cu ea

Descoperă-ne $emnul cel unic şi Di%ince, n1ăşat n iesle, $e !ăruie !eplin= Domnul, e esia, născut pe 1"n, plăp"n!,

!ez%ăluit cre!inţei şi lacrimii-aştept"n!

+n nelumească 1ire, cu c&ip tot mai ceresc,se naşte-n noi 6u2irea n cui2 !umnezeiescCăci /runcul $1"nt !in iesle e $emnul cel !int"ice stă spre m"ntuire !e %eacuri căpăt"i

8, su1letul meu, %ino n staul, să te-nc&ini6u2irii ce $e naşte pe paie, ntre spiniCu ngerii-mpreună slă%eşte-0 pe Hristosşi cu păstorii c"ntă-ţi colin!ul 2ucuros

6u2irea mea, smerită şi tu pe %eci răm"i,c"n! aurul şi smirna, şi-a magilor tăm"ile !uci ca pe-al cre!inţei şi-al ascultării !ar ars p"nă-n %eşnicie pe-al rugăciunii #ar

419



!rof8 univ8 &orneliu 9er0ente $ >a 9etleem# 5n zori

Noaptea sca!e !omolită$tea cum nu s-a mai %ăzut7!"ncimea in1inită7 naltului smerită/oarta !in necunoscut

.i !eo!ată o luminăai curată !ec"t zorii?mple 2olta uţi, păstorii0a păm"nt ca! şi se-nc&ină

Nu %ă temeţi +nger este 9ucuraţi-%ă, le-a spus,7stăzi $-a născut 6isus,5iul Tatălui !e $us,/reamăriţi şi !aţi !e %este

Cel ce n-are nceput+nceput !e om .i-a pus

Nou 7!am ncepe-n zori,+n coli2a !e păstori$la%ă celei ce-a născut

420



0a plinirea %remilor,+mpărat ceresc co2oară7zi, n iesle, !in 5ecioară0umii e m"ntuitor,9un păstor şi slu#itor;Cu 2l"n!eţe-o să ne zică:

Nu te teme, turmă mică

K7ni trecut-au !ouă miiDin nalt ca! 1ulgi !e nea;Blasuri sună argintii.i să spun, oare-aş puteaDacă-s ngeri sau copiiColin!"n! prin ţara mea

6ată-am prins un 1ulg n palmă $trop !e stea ce străluceşteCu lumina s1"ntă, calmăBingaş Naşterea %esteşte:Cre!, şi, %ezi, nu se topeşte

421



!r8 Anthon 78 &oniaris $ Naşterea Domnului $ &e ai primit 'e &răciunO

<aruri bune de &răciun i în 0iecare zi

Tot mai mulţi şi mai mulţi oameni ntrea2ă n această perioa!ă: Ce ai primit !eCrăciunA /ro2lema cu acest accent pe care l punem la Crăciun este că pier!emtocmai esenţa acestei s1inte perioa!e Ai, cretinii, dăm daruri de &răciun într-

umilă reetare a <arului e care <umnezeu ni l-a 0ăcut =iul Său, <mnul nstru Iisus rists. /entru creştini accentul corect tre2uie să ca!ă pe !ăruire nu pe ce am primit

%n m vestea dată ce i s-a înt#mlat în aDunul &răciunului e c#nd erabăiat. 6u ascultat cu t/ii vestea naterii lui Iisus, iar ai au desc*iscadurile i s-au bucurat de ele. atăl le-a cerut ciilr să 0acă linite i le-asus$ <intre tate cadurile e care le-a/i rimit, vreau să vă ale!e/i 0iecarec#te unul care vă lace cel mai mult i să îl une/i în 0a/a vastră.F <uă ceciii au 0ăcut aa cum li s-a sus, tatăl a cntinuat$ 6cum vreau ca 0iecaredintre vi să vă !#ndi/i la cineva e care îl cunate/i, care este mai u/innrcs dec#t vi, care nu rimete caduri ca vi, iar m#ine le vm îmac*etai le vm trimite acestra.F @mul sunea că nu ate uita &răciunurile dincilărie. 6tunci a învă/at că în centrul &răciunului este !estul lui <umnezeucare a dat menirii ce avea mai bun$ e =iul său.

422



?n gest pe care suntem c&emaţi să l repetăm, nu !oar !e Crăciun ci n 1iecare zi aanului Ca!oul prin ecelenţă pe care un creştin poate să l !ea n a!e%ăratul spirital Crăciunului este tocmai iu2irea lui Hristos

<arul timului &el mai mare dar e care l-am rimitF, sunea un t#năr avcat, a 0st un dar

rimit la &răciun, c#nd tatăl mi-a dat cutiu/ă. năuntru era un bile/el e carescria$ W=iule, în acest an î/i vi da +35 de re, c#te ră e zi, duă cină. Este ata. Cm vrbi desre ce vrei tu să vrbim, vm mer!e acl unde vrei tu sămer!em, ne vm Duca ce vrei tu să ne Ducăm. Ca 0i timul tău.X atăl meu nunumai că s-a /inut de rmisiunea acelui dar, ci în 0iecare an l-a reînnit, i estecel mai mare dar din via/a mea. &eea ce sunt eu acum este rezultatul acestui tim.F

Darul timpului nu este !oar ie1tin ca 2uget, !ar este şi personal <iscut#nd desre ce să îi dea de &răciun tatălui ei blnav i sin!ur, 0emeie i-asus$ 6m să îi dau tăticului meu mai mult tim>F

Ce !ar minunat şi rar +i iu2im pe părinţii noştri !ar a%em, sau cre!em că a%em, puţin timp pentru ei C"n! cine%a este 2ătr"n şi mai are !oar timp, cel mai preţios!ar pe care l poate primi !e la cei !ragi este timp !e petrecut cu el &el mai

ersnal, mai areciat i mai unic dar e care îl utem 0ace este darul timului.

Timpul nostru Din cele !ouăzeci şi patru !e ore care 1ormează o zi <arul rieteniei

8e l#n!ă darul timului, un alt mare dar e care utem cu t/ii să îl dăm este rietenia.

@ 0eti/ă sunea dată$ Au am nici un dar. Au tiu să c#nt. Au tiu să ictez. Autiu să scriu ezii. 8ur i simlu nu am nici un dar>F Ba ai i strălucete e

0a/a taF, i-a sus mama ei. 6i unul dintre cele mai minunate daruri darul

rieteniei. e ricei cum să 0ii rietenă cu amenii.F

+n loc să ne ntre2ăm c"ţi prieteni amA !e Crăciun să ne g"n!im mai 2ine la c"ţioameni le pot 1i eu prietenA 8amenii au ne%oie !e oameni =u ştiu personal c"tăne%oie am !e oameni $ă i găsesc atunci pe cei care au ne%oie !e mine, !e

prietenia mea, !e iu2irea mea $ă mi eprim această prietenie printr-un tele1on sau

423



printr-o 1elicitare, sau să i %izitez Tre2uie să le 1ac cunoscut 1aptul că mi pasă !eei

6lte daruri

&ele mai mari daruri sunt !ratuite. arul ncura*ării; darul spunerii cuintelor te iubescF celor dragi; darul iertării; darul de a spune mi pare răuF cuia cui am gre#it; darul nţelegerii; darul ascultării atente când celălalt ne orbe#te, căutând să i nţelegem

punctul de edere, să nţelegem ce simte.

$-ar putea să nu a%em ceea ce psi&o-analiştii numesc a treia urec&eA, !ar !ouăurec&i ne pot 1i !e a#utor !acă le ţinem !esc&ise 8amenii care ce!ează psi&ic suntcei care nu au a%ut ocazia să po%estească !espre con1lictele şi nemulţumirile pecare le au; sunt cei care nu au găsit o urec&e ascultătoareA, !eoarece oamenii pecare i-au nt"lnit nu au 1ost sincer interesaţi !e ceea ce celălalt spunea 6 0i atent laceea ce sune celălalt, a-/i cncentra aten/ia întrea!ă asura celuilalt, c#nd î/i vrbete, c#nd î/i îmărtăete ceva, este un mare dar.

<arul laudei

?n alt mare !ar !e Crăciun !ar şi pentru oricare zi !in an este !arul lau!eiConsilierii matrimoniali spun că o cauză 1oarte importantă a !i%orţului este!eteriorarea !e către unul !in soţi a respectului !e sine al partenerului De-a lungulcăsniciei cei !oi trec prin numeroase momente !i1icile, !ar trec mai uşor !acă serespectă unul pe altul, !acă se simt respectaţi &u t/ii avem nevie să 0im stima/i,lăuda/i. <acă nu rimim cuvinte de sriDin, via/a devine insurtabilă. &#nd suntem lăuda/i, bateriile arcă ni se încarcă. <rin/a de a 0i lăuda/i i arecia/i este rbabil una dintre cele mai r0unde nevi ale nastre. /uţine !aruri suntmai mari !ec"t lau!a

&um să dăm

<mnul nstru Iisus rists ne sune că ricare ar 0i darul de dat, trebuie să îl dăm ersanei care are cea mai mare nevie de el, neatet#nd nimic în sc*imb.După cum spunea 6isus: &#nd 0aci r#nz sau cină, nu c*ema e rietenii tăi,nici e 0ra/ii tăi, nici e rudele tale, nici vecinii b!a/i, ca nu cumva să te c*eme

424



i ei, la r#ndul lr, e tine, i să-/i 0ie ca răslată. &i, c#nd 0aci un să/, c*eamă e săraci, e neutincii, e c*ii, e rbi, i 0ericit vei 0i că nu t să-/i răslătească. &ăci /i se va răslăti la învierea dre/ilr A (0uca 4,E-4)

@ t#nără a drit să cumere un dar de &răciun entru rietenul ei care era bineînstărit. 6 cumărat atunci un r#nd de *aine entru cii i le-a dat ersnal înaDun de &răciun cele mai sărace 0amilii e care a utut- ea !ăsi în Ae] rY, înnumele rietenului ei b!at.

6ată un eemplu !e !ăruire aşa cum ne-a n%ăţat 6isus Hristos

<e dearte cel mai mare <ar 0erit vredată este cel al lui <umnezeu c#nd ni l-adat e Iisus. <umnezeu aa a iubit lumea, înc#t e =iul Său &el %nul-Aăscut

-a dat ca ricine crede în El să nu iară, ci să aibă via/ă venicăA (6oan ,*)

7cesta este cel mai minunat !ar !eoarece este ca mai multe !aruri ntr-unul Iisuseste promisiunea lui Dumnezeu 'e iertare8 El este Emanuel cu noi esteDumnezeu8 8rin Iisus rimim darul de a 0i membri ai 0amiliei lui <umnezeu,darul iubirii atălui ceresc, darul unui <umnezeu care ne tie e nume i care seîn!riDete de 0iecare dintre ni, darul Siritului S0#nt care ve!*ează asuranastră cu uterea Sa, darul unui lc în raiul dumnezeiesc.

&e ai rimit de &răciun'

>$am primit pe 7ntuitorul şi Domnul meuJ.i !eoarece l-am primit, nu pot să nu !ăruiesc !in timpul meu, să nu !ăruiesc

prietenia mea, iu2irea mea, atenţia mea, iertarea mea tuturor

(raducere$ @ana &aan)

425



evrei adevăra/i care îl atetau e adevăratul Mesia. i entru ei cerurile s-audesc*is i în urec*ile lr a răsunat c#ntarea în!erească$ Slavă întru cei de suslui <umnezeu i e ăm#nt ace, între ameni bunăvire>F (0uca E,4) .i !upăei au %enit a!e%ăraţii căutători ai 7!e%ărului agii care urmau $teaua =i aucăutat şi au căutat, şi $teaua i-a con!us .tiau !in constelaţii că ce%a măreţ, ce%aimportant pentru ntreaga lume s-a nt"mplat .i au pornit la !rum .i aici 9isericane spune: /ri%iţi /e cine c&eamă peştera !in 9etleem /e păstorii care cautăa!e%ărul; pe magii care caută a!e%ărul

0a 1el şi pe noi, 1raţilor şi surorilor $untem c&emaţi la a!e%ăr Dar la care 7!e%ăr0a care /om al ieţii &e 0el de 8m a crescut în etera din Betleem' Hristos nere%elează: Eu sunt #inea vie/ii. Eu sunt #inea cea vie, care s-a !r#t dincer. &ine măn#ncă din #inea aceasta viu va 0i în veci. Iar #inea e care Eu vi da entru via/a lumii este truul MeuA (6oan *,4>I) e!eţi, Hristos este

/omul ieţii, acea /"ine pe care o m"ncăm .i =l ne spune aceasta n mo!categoric n al şaselea capitol al =%ang&eliei lui 6oan: &el ce măn#ncă truul

Meu i bea s#n!ele Meu are via/a venică, i Eu îl vi învia în ziua cea de ai.ruul este adevărata m#ncare i s#n!ele Meu, adevărata băutură. &el cemăn#ncă truul Meu i bea s#n!ele Meu răm#ne întru Mine i Eu întru el A(6oan *,I4-I*) 6ată ce 1el !e /om

.i aceasta este 3iua $1"ntă la care ne-a c&emat 9iserica, şoptin!u-ne n ntreagasăptăm"nă acest Tropar: 8re!ătete-te, Betleeme, desc*isu-s-a tuturr Edenul;

îmdbete-te, E0rata, că 8mul Cie/ii a în0lrit în eteră din =eciara. A Dar eistă un prim pas către această %iaţă $pun acest lucru n 1iecare an, alt1el nu ar 1iat"t !e con%ingător Ce se nt"mplă n natură C&iar acum păm"ntul se ntoarcecătre soare şi 1orţa !ătătoare !e %iaţă se re%arsă pe păm"nt .i peste puţin timp

păm"ntul nostru %a ncepe să şi arate 1rumuseţea; %or 1i 1lori, şi apoi 1ructe 7cestlucru se nt"mplă n 1iecare an

0a 1el se nt"mplă n %iaţa spirituală 7cum, c"n! 1acem primul pas către peştera!in 9etleem, 9iserica ne spune prin pasa#ul !in =pistola către Balateni (4,4-I): Iar c#nd vine linirea vremii, du*ul în0ierii este us în su0letele nastre. Că %rem, că

nu %rem 0a 1el ca şi n natură: in!i1erent !acă păm"ntul %rea sau nu, 1orţa!ătătoare !e %iaţă se re%arsă asupra lui oricum Doar că acolo un!e sunt 2uruieni,%a eista un miros neplăcut, !eca!enţă 7colo nsă un!e totul este gata să

primească săm"nţa, %a 1i 2ucurie şi 2ună mireasmă

0a 1el se nt"mplă şi cu noi <acă su0letele nastre s-au re!ătit entru a rimi etera din Betleem, atunci va 0i i în0ierea. Ce nseamnă aceasta +nseamnă că, n

427



mo! ineplica2il, la 1el ca n natură, în su0letul nstru va 0i revărsată uterea arului <ivin, care ne va 0ace să sim/im arierea nastră 0a/ă de &reatrul,ca 0a/ă de un ată. +n acest 1el, noi toţi a%em acelaşi sentiment 1aţă !e Tatăl Cualte cu%inte, se creează o 1amilie 5raţilor, n această 1amilie se %a realiza acestmister al lui Hristos /omul ieţii +n această 1amilie creştină se poate n1ăptuiCina cea !e Taină, Di%ina =u&aristie +n ea %a 1i realizat $acramentul Trupului şi$"ngelui lui Hristos, $acramentul /omului ieţii, care este !incolo !e oriceeplicaţie

8ameni nu nţeleg /oate nici nu se g"n!esc la aceasta, şi poate nu %or să eprimeacest mister; cu toate acestea, el se eprimă in!i1erent !e ei /ri%iţi la cei !e altăcon1esiune +n !orinţa lor !e a-l nt"lni pe Hristos recunoaştem !orinţa !e a 1acece%a 2un pentru celălalt Toţi !oresc să !ea ce%a unii altora, 1ără să nţeleagă

principalul lucru care tre2uie !at Este necesar să dăruim ceva ce va 0ace

ersană să simtă că este 0iu al <mnului nstru Iisus rists, să simtă că 0ace arte dintr- 0amilie. 8entru a 0ace acest lucru, trebuie să rivim în inima unei ersane, trebuie să avem răbdare i ate uneri, dar să sunem$ <amne. 6i milă de mine, ăcătsul, dearece nu mai am altceva de dăruitF.

5ie ca această 3i $1"ntă să !e%ină 3iua $1"ntă a consacrării inimii noastre, aacceptării n1ierii (a!opţiei) 8re!ătete-te, BetleemeQ rists se nate ca săridice c*iul cel mai înainte căzut A

(raducere$ @ana &aan)

428



!r8 George Dimopoulos $ Naşterea Domnului $ &uvntul s$a făcut trup

Naşterea "ntuitorului 6isus Hristos acesta este su2iectul şi e%enimentul acestor zile, cel mai mare e%eniment !in istoria lumii Trăieşte şi %a trăi mereu n inimilecelor care cre! n 6isus Hristos 3ilele !e naştere ale altor mari oameni ai istorieisunt !e#a uitate Numele lor sunt ca 1umul şi au !ispărut; au puşcat ca 2aloanele !esăpun, duă cum sunea Sfntul @asile cel 7are . Bucura/i-vă, 0ra/ii mei.&#nta/i-i, aduce/i-i laudă i veni/i la eteră entru a-l venera e <mnul slavei.

&uv#ntul a devenit truF, scrie Sfntul Atanasie , entru a 0ace mul mai recetiv 0a/ă de divinitate.

El a devenit sărac entru ca rin sărăcia ui ni să devenim b!a/i. El s-a cbr#t entru ca să ată să ne ridice. 6 0st suus isitelr entru ca ni să le utem birui. 6 accetat tt ce este mai rău, entru a ne da tt ce este mai bun.F

Hristos "ntuitorul s-a născut n oraşul 9etleem C"n! /a%el ne !ă răspunsul: a linirea timurilr A; şi !e atunci timpul a 1ost mpărţit n !ouă perioa!e mari:nainte !e Hristos şi !upă Hristos nainte de rists este eriada lumii căzute.

8eriada de duă rists este cea a învierii i răscumărării. Despre această perioa!ă au %or2it pro1eţii 7cesta a 1ost şi sentimentul marilor spirite aleantic&ităţii: că un răscumpărător al rasei umane %a 1i trimis pe păm"nt

429



rofetul Isaia, cu oc&ii săi profetici, l-a ă!ut născându-se dintr-o fecioarăntr-o pe#teră. Mai mult, Isaia l ede acceptat n iesle de animale fărăraţiune, dar respins de poporul lui Israel.

Mi&ea a preă!ut că ăscumpărătorul se a na#te n Betleem.@sea a preă!ut că după na#terea %a, 7l a fugi n 7gipt #i din 7gipt a firec&emat n Israel. <in E!it mi-am c*emat =iul.F

aid, cu oc&ii săi profetici, i-a ă!ut pe regii din ăsărit enind cu darurila singurul ege.

/a&aria l-a ă!ut ca un rege pa#nic intrând n cetatea Ierusalimului, stând pe spinarea unui măgar. Isaia a ă!ut patimile %ale, martiriul 8ui de miel lipsit de apărare. Ioil a ă!ut puterea Bisericii #i coborârea %piritului %fânt n !iua usaliilor.

Din păcate timpul nu ne permite să enumerăm toate pro1eţiile care se re1eră la

persoana lui Hristos "ntuitorul

$piritele 1ilozo1ice ale Breciei antice au simţit !e asemenea că ăscumpărătoruleste pe !rum =rau pesimiste şi pesimismul lor era eprimat inclusi% n artă

Esc*il, unul dintre cei mai mari e/i tra!ici, a ilustrat drama lumii rin 8rmeteu. 8rmeteu a ăcătuit; el drea să aDun!ă la <umnezeu. <in acest mtiv a 0st cndamnat de e0estus i a 0st sec*estrat în Mun/ii &aucaz. ntimul zilei venea la el un vultur care, cu cicul, îi străun!ea carnea i îi

m#nca 0icatul. 8rmeteu su0erea, dar natea, c#nd vulturul leca, 0icatul îi cretea la lc. 6ceasta cntinua zi i nate.

@ 0eciară e nume I l-a vizitat e 8rmeteu i a drit să îi aducă m#n!#iere. 6tunci zeul ermes a venit i între cei trei a avut lc un dial!. ermes i-a suslui 8rmeteu următarele cuvinte$ @, 8rmeteu, î/i în/ele! su0erin/a, dar nucăuta slu/ie simlă entru ele. Cei 0i bătut în cuie e aceste st#nci i vulturul cel ur#t î/i va devra carnea #nă c#nd cineva, dar nu un simlu m ci un zeu,va avea milă de tine i î/i va 0i urma în su0erin/ă; el îi va asuma !reută/ile tale;el va cbrî în ades, el se va luta, el va 0i victris i te va răscumăra.F

+n cu%intele lui =sc&il cine nu %e!e omul !e%orat !e păcat şi cine nu l %e!e peHristos care şi asumă su1erinţele omului 8entru că El a urtat ăcatele nastrei a su0erit entru ni A, spunea 6saia, pro1eţin! !espre patimile lui Hristos

$ocrate a simţit incapacitatea 1ilozo1iei !e a răspun!e la toate pro2lemelemeta1izicii şi a %or2it !espre necesitatea unei călăuze !i%ine

430



ntr- zi a avut lc scurtă cnversa/ie între el i discilul său 6lcibiade. 6cesta se întrsese de la temlu, unde 0usese să se ra!e. i-a ru!at maestrul săîl înve/e cum să se ra!e i ce să ceară de la zei. Scrate i-a răsuns căîntrebarea are 0arte !ravă i di0icilă, dincl de uterea de în/ele!ere a lui

Scrate. <ar nu î/i 0ie teamă i 0ii nerăbdătrF, i-a sus lui 6lcibiade.<umnezeu va trimite un învă/ătr divin i el ne va învă/a, e mine i e tine,cum să ne ru!ăm i ce să cerem zeilr.F

7ltă!ată, n 1aţa #u!ecătorilor 7tenei, $ocrate spunea: 7cum, #u!ecătorilor, %oi!ormiţi şi %eţi !ormi şi n %iitor p"nă n ziua n care Dumnezeu %a a%ea milă şi %ă%a trimite pe marele TrezitorA După trei sute !e ani, $1"ntul /a%el a mers laatenieni pentru a-l pre!ica pe marele Trezitor, 6isus Hristos

/laton, n lucrarea sa epu2lica, l %e!e pe cel care %a %eni ca reprezentantul

etraor!inarei !reptăţi =l spune că !reptul !e!icat i!eii n!atoririi lui %a 1i rănit şi!ez2răcat, mai puţin !e !reptatea lui, care l %a !ecora 7cesta %a răm"ne !enez!runcinat p"nă la moarte a %eni un moment c"n!, !eşi el este !rept, %a 1iconsi!erat ne!rept şi !e aceea %a 1i 2ătut şi %a su1eri

6u!a, !upă ce l-a tră!at, spunea !espre 6isus că este inocent şi 1ără !e păcat 7ueistat şi alţi !uşmani ai 0ui care, !eşi nu i recunoşteau !i%initatea, au %or2it1rumos !espre =l

5iloso1ul e%reu $pinoza i-a !at acest titlu lui 6isus: $im2olul splen!i! alnţelepciunii !i%ineA

aţionalistul $traus l numea cel mai nalt o2iect imagina2ilA

ic&ter l caracteriza ca cel mai pur ntre cei puternici, cel mai puternic ntre cei puriA

enan necre!inciosul l !escria ca 1rumuseţea eternăA

.i noi, 1raţii mei, să c#ntăm cu în!erii din Betleem întruarea =iului lui <umnezeu, a M#ntuitrului nstru Iisus rists.

(raducere$ "adu &aan)

431



!r8 Gheorghe Neam;iu $ Naşterea Domnului

=eciara, în această zi, e &el mai resus de 0iin/ă îl nate,i ăm#ntul etera &elui neariat I- aduce,

n!erii l reamăresc cu ăstrii, iar ma!ii cu steaua călătresc,căci ni S-a născut 8runc t#năr, <umnezeu &el mai înainte de veci.A

(ondacul răciunului)

7st1el zugră%eşte 9iserica, n con!acul săr2ătorii !e azi, icoana nopţii !e mister ncare cerul şi păm"ntul şi unesc glasul pentru a preamări co2or"rea n lume a 5iuluilui Dumnezeu

7stăzi se mplinesc nă!e#!ile !e %eacuri ale omenirii care zăcea !e milenii n

ntuneric şi n um2ra morţiiA &uv#ntul venic al atălui se 0ace m, entru ca em să-l m#ntuiască, adică să re0acă, rin Dert0a Sa de e &ruce, le!ătura mului cu <umnezeu, rută rin ăcatul rtărin/ilr ntri.

"nat numai şi numai !e neţărmurita-6 iu2ire 1aţă !e om, Dumnezeu l-a ri!icat peacesta, ncă !in clipa creării lui, la !emnitatea supra1irească !e 1iu a!opti%, !ar real,al $ău, mpărtăşin!u-i, prin &arul s1inţitor, propria $a 1ire !umnezeiască şi ?nin!u-$e ast1el cu omul creatura $a n c&ipul cel mai intim cu putinţă Dar omul,lăs"n!u-se amăgit !e tru1ia !e a 1i egal cu Dumnezeu, a !ispreţuit !arul primit !e laCreatorul şi /ărintele său, şi, nesupun"n!u-se poruncii 0ui, s-a pră2uşit !in!emnitatea !e 1iu, n scla%ia patimilor Desprins !e Dumnezeu şi lăsat pra!ă

propriilor po1te răz%rătite, şi ele, contra %oinţei sale proprii, omul singur, cu 1irea sagra% rănită şi slă2ită prin că!ere, nu se poate ri!ica acolo, !e un!e căzuse <eaceea, <umnezeu, 0ăc#ndu-I-Se milă de mizeria mului, Se 0ace El nsui m,în ersana =iului Său , entru ca să reare cu 0irea Sa de m, în lcul mului,

432



vătămarea in0inită ricinuită ui de acesta, adică să isăească ăcatul mului i să-l îmace cu atăl, redăruindu-i demnitatea de 0iu al ui.

i cum îi încee =iul lui <umnezeu această eră de M#ntuitr' Să intrăm în

staulul din Bet*leem i, în!enunc*ind alături de =eciara Mamă i S0#ntul Isi0, să- cntemlăm e <umnezeu 0ăcut runc. l vedem, aci, e măratul attuternic al cerului i al ăm#ntului, ascuns sub cea mai umilă în0ă/iare dem. Tru1ia a 1ost aceea care l-a rupt pe om !e Dumnezeu, %r"n! el să 1ie caDumnezeu 6ată !e ce, acum, aci n iesle, <umnezeu se smerete în lcul mului,lu#nd c*i de rb. &el neîncăut de univers se măr!inete la lcaul unei eteri murdare i sărăcăciase. +n loc !e palat: eteră străină rece, eteră dedbitaceA; n loc !e leagăn mpărătesc, o iesle; n loc !e aşternut moale, 0#n i

aieA; n loc !e mătase şi purpură princiară, scutece sărăcăcioase .i toate acesteaerau a%ereA străină El, căruia i aar/in tate cmrile lumii, s-a lisit de tate

din smerenie i iubire entru ni.

Iată cum i încee Iisus era de răscumărare$ lu#nd asura Sa, de bună vie,umilin/a, sărăcia ttală, tate ri!rile iernii i neăsarea lumii care re0uză să-

rimească într-un adăst menesc, cald i cn0rtabil.

i entru ce, încă, tate acestea' &a să ne îndemne a ne desuia, i ni, de ni înine i de rice ataament dezrdnat entru tt ce nu este <umnezeu, entruca, elibera/i ast0el de rice iedici i le!ături ăm#nteti, să ne dăruim cu tul

sluDirii lui Iisus, aa cum El ni s-a dăruit cu ttul nuă. in smerenie, să nu ne preţuim mai mult decât suntem, adică ni#te păcăto#i porniţi spre rău; să striim egoismul, iubirea idolatră de noi n#ine, mânia, ţinerea cu ncăpăţânare la stimă din partea altora #i la propriile păreri,antipatia, ura, ră!bunarea, ponegrirea, anitatea #i luGul; să striim trufia,mama tuturor acestor păcate, care ne orbe#te ca să nu ne edem propriilenoastre scăderi #i păcate.

in iubire pentru runcul Iisus, %ăracul prin eGcelenţă, să ne deta#ăm suflete#te de orice afecţiuni de!ordonate pentru ceea ce este lumesc, pentru

a ne păstra libertatea interioară a spiritului #i a ne ocupa cu mai multărână de singurul lucru cu adeărat necesar4 sfinţirea noastră prinnsu#irea irtuţilor lui Iisus.

C"n! un pictor %rea să imortalizeze pe p"nză portretul unei persoane, c"tă gri#ă!epune ca, nainte !e 1iecare trăsătură !e penel, să-şi arunce cu atenţie pri%irea lamo!el, ca nu cum%a să greşească Tot la 1el, noi creştinii, c&emaţi să repro!ucem n

433



%iaţa noastră c&ipul lui 6isus, c"tă stră!anie tre2uie să !epunem zi !e zi şi clipă !eclipă, aţintin!u-ne mereu pri%irea la 6isus, mo!elul nostru, pentru ca g"n!urile,%or2ele, atitu!inile, acţiunile noastre, să oglin!ească g"n!urile, %or2ele, atitu!inileşi acţiunile lui 6isus; 2a să ne i!enti1icăm n aşa măsură cu el, nc"t să !e%enim altHristosA, să ne trans1ormăm n =l p"nă acolo nc"t să putem zice cu $1"ntul /a%el:trăiesc, dar de acum nu mai trăiesc eu, ci rists trăiete în mineA /rezenţa 0uin mine şi i!enti1icarea cu =l, cu %oinţa 0ui, %a 1ace ca =l să 1ie iz%orul, principiulntregii mele acti%ităţi

6ată care este, pentru noi creştinii, sensul a!e%ărat şi complet al săr2ătoriiCrăciunului ?n creştin a!e%ărat socoteşte că e greşit a se mulţumi numai să-0contemple, n această zi luminoasă, pe 6isus ca Dumnezeu, născut !in %eci !inTatăl, şi ca om, născut !in /reacurata 5ecioară, şi să ani%erseze, st"n! n #urul

pomului !e Crăciun, un e%eniment ce s-a nt"mplat n urmă cu aproape !ouă mii !e

ani 8entru cretinul adevărat, rists 8runcul e ersana vie, care, rin *arul îmăcării nastre cu El în svedanie, rin nutrirea cu ruul Său în S0#nta&uminecătură i rin cntinua Sa ac/iune asura lui în derinderea virtu/ilr, senate, crete i se desăv#rete în el, e măsură ce el, cretinul, cnlucrează cu*arurile aDutătare 0erite lui de Iisus sre a-i îndelini bli!a/iile stării sale devia/ă, adică runcile, accet#nd să-i arte, ca Iisus i îmreună cu Iisus,crucea vie/ii.

agii i-au !us lui 6isus /runcul, n !ar, aur ca unui mpărat, smirnă şi tăm"ie ca

arelui 7r&iereu, ntemeietor al unui nou aşezăm"nt religios, al unei #ert1e noi,7r&iereu care %a sacri1ica nu ţapi şi tauri, ca n 0egea ec&e, %ictime ce nu erau nstare să cureţe spiritualiceşte pe păcătos şi să-l mpace cu Dumnezeu, ci $e %a #ert1i

pe $ine +nsuşi, !e 2ună %oie, Tatălui, ca %ictimă !e o %aloare in1inită, unica <ert1ă!emnă !e Dumnezeu, mpăc"n! ast1el omenirea ntreagă cu Tatăl

<ar ni, mizerabilele lui creaturi, ce am utea să-I 0erim azi lui Iisus, ce dar, ce Dert0ă vrednică de iubirea Sa' &e altceva, dacă nu tirul viu al inimilr nastresălate în S0#nta 8căin/ă, leite cu aurul virtu/ilr cretineti$ cu credin/ă vie,cu iubirea araelui, mani0estată rin în!ăduin/ă, răbdare i iertare; cu

în0r#nare i desuiere de vanitatea lumii i de rice înelătare isită a ei, entru ca ast0el El să se nască i să i sălăluiască în ni, rin mărtăirea cu 8#inea Cie/ii, nu ca în etera rece i neînsu0le/ită, ci ca în Biserica Sa vie, entru care El a venit e ăm#nt, ca s- s0in/ească i s- m#ntuiască.

6ată omagiul şi 2ucuria ce se ca!e să 6 le 1acem astăzi lui 6isus /runcul, care, cuat"ta !uioşie, şi ntin!e m"inile gingaşe ca să ne cuprin!ă şi să ne str"ngă la

434



pieptul $ău !i%in 6ată şi 2ucuria ce tre2uie să ne-o !orim unul altuia ca 1raţi ai lui6isus, răscumpăraţi !e =l +n acest sens, să ne !orim săr2ători 1ericite &ăci, entruni, cretinii, Bet*leemul istric nu are sens dacă nu e în acelai tim i

Bet*leemul eu*aristic, în care rists a devenit în mine 0r/a mtrice a între!ii

mele activită/i de 0iecare zi. <acă, entru mine, rists nu s-a născut dec#t în etera din Bet*leem i nu în su0letul meu rin trăirea autentic cretinească,

atunci zadarnic arind lum#narea în natea de &răciun, căci aceasta nu ateiz!ni bezna i martea din su0letul meu; zadarnic ascult mesaDul de bucurie al clindelr, i tt în zadar c#nt imnul în!eresc ce a răsunat în natea 8reas0intei

Aateri$ Slavă în cer lui <umnezeu i ace e ăm#nt, între amenii debunăvin/ă.F Jadarnic, entru că într-un su0let mrt el nu are nici un ecu.

C"tă !urere şi amărăciune i poate pricinui 6nimii lui 6isus un ast1el !e su1let Deaceea, n această zi c"n! Dumnezeu s-a co2or"t printre noi ca să ne mpace cu

$ine, să-6 mulţumim că ne-a n%re!nicit să ne primenim su1leteşte şi să-0 primim, prin $1"nta +mpărtăşanie $ă ne rennoim 1i!elitatea 1aţă !e =l, egele nostru, şi să-0 implorăm să-.i re%erse lumina 6u2irii $ale peste noi şi peste ntreaga omenires1"şiată !e ură 1ratrici!ă, ro! al nstrăinării !e Dumnezeu

+n ciu!a prime#!iei unui cataclism 1ără prece!ent care ameninţă omenirea, noi, 1iii6u2irii, să cre!em nez!runcinat n ro!nicia rugăciunilor şi #ert1elor creştinilor str"nşi n #urul lui 6isus, Domnul /ăcii %ă credem că, până la urmă, acesterugăciuni #i *ertfe, fecundate de &arul lui Iisus, or face ca omul acestui eac, n

goană nebună după o fericire ilu!orie, istoit #i de!amăgit de propria-i aentură, să-#i dea seama de !ădărnicia frământărilor lui #i, ridicându-#i din nou oc&ii la steaua Bet&leemului, să nţeleagă că adeărata fericire #i pace nu o a găsi decât nfăptuind n propria sa iaţă mesa*ul ngeresc, adică dând slaă lui umne!eu #i

practicând bunăoinţa, iubirea faţă de semeni.

7tunci c"n! el, omul acestui %eac, l %a 1i proclamat pe Hristos ca $tăp"nul supremal inimii, raţiunii şi %oinţei sale, a!ică, atunci c"n! el şi %a 1i răstignit n sinelăcomia, ura, po1ta !ezor!onată !upă !ominaţie şi satis1acţii egoiste, supun"n!u-leminţii şi, pe aceasta, lui Dumnezeu, atunci, şi numai atunci, se %a nstăp"ni pe

păm"nt pacea 9et&leemului, pacea lui Hristos, ntre singuratici, n 1amilii şi ntre popoare 7min

435



!r8 Ioan A0a'i şi !r8 Alean'ru 9uzalic $ Naşterea Domnului $ Naşterea 'upăcorp a Domnului şi Dumnezeului şi 7ntuitorului nostru Iisus Hristos

/ictorul german <osep& %on jkric&, care a m2ogăţit patrimoniul creştin cunumeroase picturi religioase, este şi autorul unui ta2lou alegoric !estul !eneo2işnuit, nsă plin !e semni1icaţii: in imensitatea cerului fascinant, ărintele

eresc prie#te cu iubire la =iul %ău umne!eiesc născut din e#nicie, cum %-acoborât de pe tronul 8ui măreţ #i renunţă la toate semnele măreţiei. =iul lui umne!eu renunţă la coroana %a mpărătească iar n locul ei #i pune pe capcoroana de spini. 7l oferă 6atălui ceresc sceptrul mpărătesc al puterii diine #i ian mână trestia H simbolul n*osirii #i al umilirii. 7l, =iul din e#nicie al 6atăluiceresc, se află mbrăcat n e#minte preoţe#ti, n sti&ar, epitra&ir #i n felon, fiind

gata să se coboare pe pământ, ca să %e sacrifice pentru mântuirea neamuluiomenesc. Mai *os, pe această repre!entare, se află ieslea n care se odi&ne#te

runcul, iar lângă 7l, reacurata =ecioară Maria #i %fântul Iosif. easupra pe#terii, sunt ngerii cântând cântarea de bucurie4 W Mărire întru cele de sus lui

<umnezeu i e ăm#nt aceX(0uca E, 4)

7cest ta2lou sim2olic ne aminteşte !e semni1icaţia $ăr2ătorii Naşterii lui Hristos şine arată marele sacri1iciu pe care 5iul lui Dumnezeu 0-a 1ăcut pentru noi,ne1ericiţii oameni, pentru a ne re!a 1ericirea eternă =iul lui <umnezeu a rimit din iubire 0a/ă de neamul menesc cndi/ia umană, devenind asemenea nuă îna0ară de ăcat, entru ca rin su0erin/ă i marte să isăească ăcatele

436



între!ului neam menesc. Natura Dumnezeiască s-a unit cu natura omeneascăntr-un mo! cu totul aparte, ast1el că 6isus Hristos, 1iin! Dumnezeu a!e%ărat, a!e%enit 8m a!e%ărat ntr-o singură /ersoană %n sin!ur susin, lacrimă,

icătură de S#n!e a 8runcului Iisus, uteau să 0ie de aDuns entru tate ăcatele

între!ului neam menesc. <ar =iul lui <umnezeu a ales e ăm#nt lun!ul drumal muncii, su0erin/ei, s#n!elui i mr/ii, cu iubire nemăsurată, deareceiubirea lui <umnezeu este nemăr!inită (c1 6oan , )

Nimeni !intre noi nu poate să pătrun!ă ntru totul isterul naşterii 5iului luiDumnezeu 9iserica noastră c"ntă 6rmosul ?treniei $ăr2ătorii Naşterii DomnuluiHristos: aină minunată i nebinuită văd, cer 0iind etera, scaun de

eruvimi =eciara, ieslea sălăluire, întru care s-a culcat &el neîncăut, rists <umnezeu, e &are lăud#ndu- l mărimA Dumnezeul cel %eşnic a nceput sătrăiască o nouă %iaţă, 7totputernicul a !e%enit copil plăp"n! Ce iu2ire

nemărginită Ce n#osire Ce umilire Cu a!e%ărat este un mister nenţeles alumilinţei, n#osirii, al iu2irii lui Dumnezeu 1aţă !e om W&uv#ntul S-a 0ăcut cr,i a lcuit între ni, i ni am văzut !lria ui, !lria %nului născut din atăl X(c1 6oan , 4)

$ă me!ităm asupra acestui mister n lcaul sărac al eterii l vedem e 8runcul, =iul 8reaîn/elet, e <umnezeul &el 6ttuternic sub c*iul lă#nd i lumins al incen/ei. 6cest 8runc care se a0lă în iesle, este măratul îmăra/ilr i <mnul dmnilr>

M#na acestui &il cnduce între! universul;c*ii &ilaului rivesc asura între!ii lumi;

!ura acestui 8runc decide sarta cea venică a su0letului amenilr;#ndirea <umnezeiască a 8runcului străbate rice 0el de !#ndire #nă îneternitate;la 0a/a acestui &il eruvimii i Sera0imii nu tiu cum să rivească;

z#mbetul ui, este bucuria tuturr în!erilr i a s0in/ilr.

Aşa ne$a iu0it pe noi HristosJ W 6a a iubit <umnezeu lumeaX(6oan , *) El a

venit din &er, ca să m#ntuiască rul Său, a venit ca ăm#ntul i cerul să seunească, să ne desc*idă nuă calea sre &er.

Noi cre!incioşii suntem !atori să a!ucem lui Hristos, un !ar la $ăr2ătoarea naşterii0ui &e utem să-I 0erim, M#ntuitrului i <umnezeului nstru' &um utemsă-I mul/umim entru 0atul că S-a 0ăcut m i S-a născut din =eciară entrum#ntuirea nastră' Conţinutul colin!elor, pe care 6 le c"ntăm n această perioa!ă

437



spun că !arurile cele mai preţioase sunt cele ale păcii iz%or"te !intr-o inimăcre!incioasă şi plină !e iu2ire &redin/a vie i iubirea sinceră, rerezintă cel mai

0rums dar entru rists-M#ntuitrul.

Naşterea lui Hristos este $ăr2ătoarea cre!inţei 7utentica Cre!inţă i-a con!us penţelepţii 8rientului să călătorească spre 9etleem 7ceştia au crezut că /runculsărac este Dumnezeu /ăstorii cei săraci au crezut cu%intele trimişilor cereşti şi s-au gră2it spre peşteră pentru a 6 se nc&ina +mpăratului Hristos

W=erici/i cei, care au crezut X, spune Hristos (6oan EG, EF) ilioane !e locuitori!e pe planeta noastră, au crezut n Hristos, au trăit această cre!inţă şi ncre!erea nDumnezeu a 1ost iz%orul 1ericirii lor De aceea, n timpul cele2rării $ăr2ătorii

Naşterii lui Hristos tre2uie să ne rennoim cre!inţa

rebuie să trăim în credin/ă. $ă nu uităm, că Naşterea lui Hristos se comemorează!e !ouă mii !e ani, 1iin! patrimoniul omenirii at"ta timp c"t omul %a eista : W Iisus

rists, ieri i azi i în veci, este acelai X (=%rei , >) Hristos se naşte 5nsufletele luminate 'e Dumnezeu8 6nima nepătată, su1letul cel !rept, constituie celmai 1rumos !ar pentru 5iul lui Dumnezeu

Tre2uie să ne rennoim iu2irea 1aţă !e Hristos şi iu2irea 1aţă !e semenii noştri $ă1im mesageri ai păcii, ai iu2irii şi ai a!e%ărului

Suntem ameni> Suntem i cretini> Suntem cii ai lui <umnezeu> W <umnezeueste iubire, i cel, care răm#ne în iubire răm#ne în <umnezeu i <umnezeurăm#ne întru el X( 6oan 4, *) <e aceea să trăim în ace i în iubire> ie capacea pe care 7ntuitorul ne$a a'us$o pe pămnt 'in &er# să fie pentru noiizvorul a'evăratei fericiriJ

Hristos S$a născutJ !reamări;i$>J

438



4ugăciune

/oporul, care locuia n ntuneric %a %e!ea o lumină mare; peste cei care locuiau nlatura um2rei morţii lumina a strălucitK căci prunc s-a născut nouă 5iu s-a o1eritnouă, a Cărui stăp"nire este peste umărul 0ui şi se c&eamă numele 0ui: n!er demare s0at, S0etnic minunat, <umnezeu tare, biruitr, <mn al ăcii 8ărinte al seclului ce va să vină.

8, 2inecu%"ntată să 1ie această naştere, prin care /reas1"nta 5ecioară aria, prinlucrarea $piritului $1"nt, a o1erit lumii "ntuirea noastră, iar Copilul, "ntuitorullumii, ne-a arătat 1aţa $a cea Dumnezeiască $ă c"nte toate puterile cele cereşti,c"ntaţi toţi ngerii Toată puterea, care se a1lă n lume, să c"nte; să c"nte spre lau!alui Dumnezeu; să nu tacă nimeni, şi 1iecare %oce, să se alăture n cor 6ată-0 pe7cela, !espre care pro1eţii au c"ntat n secolele trecute, iar scrierile cele a!e%ărateale pro1eţilor anunţau, că 7cela, care ne-a 1ost promis, se %a arăta c"n!%a $ă 1ielău!at !e toate 1ăpturile şi !e toate lucrurile (După 7urelio /ru!enzio)

8, Dumnezeule, Tu n c&ip minunat l-ai creat pe om !upă asemănarea Ta şi cunes1"rşită generozitate ai rennoit %re!nicia 0ui prin %enirea 5iului Tău pe păm"nt

5ă-ne, să 1im părtaşi la Dumnezeirea 7celuia, care a !orit să primească naturanoastră omenească

+n =l, n 6isus Hristos, se oglin!eşte astăzi !eplina strălucire a misteruluisc&im2ării, !atorită căruia am 1ost răscumpăraţi: Cu%"ntul a primit slă2iciunilenoastre, iar omul muritor a 1ost ri!icat la %re!nicia cea eternă şi unit cu Tine,/ărinte $1inte, printr-o unire aparte, mpărtăşin! cu Tine %iaţa cea nemuritoare

439



@, &il dulce din Betleem, 0ă să mă ariu cu su0letul încălzit de misterul r0und al Aaterii ale. @0eră inimilr amenilr acea ace, e care cautăneîncetat i de care au nevie, dar e care numai u le- /i 0eri. 6Dută-ne săe cunatem mai bine i să trăim ca 0ra/ii, asemenea ciilr unui sin!ur

8ărinte. 6rată-ne, 0rumuse/ea, s0in/enia i uritatea a. rezete în inimilenastre iubirea i recuntin/a entru bunătatea a cea nemăr!inită. %nete-ne e t/i în iubire i 0eră-ne acea a cea cerească. 7min (După /apa 6oan alYY666-lea)

440



!ărintele 9oris 4ă'uleanu $ !re'ică pentru ziua 'e &răciun

Trăim marea săr2ătoare a Naşterii Domnului 6isus Hristos $u1letele noastre sen!reaptă şi nt"mpină pe 7cela care este "ntuitorul lumii Naşterea 0ui nu este onaştere oarecare +nsuşi Dumnezeu este Cel care ia Trup şi se naşte 8m pe păm"nt

$ă ne transpunem puţin n secolul 6, atunci c"n! a apărut Dumnezeu n lume8menirea trecea printr-un moment speci1ic =ra un secol !e tranziţie care marcatrecerea !e la o eră la alta =poca aceea era, !e alt1el ca orice epocă n prea#maunor sc&im2ări ra!icale, o epocă !e a!"nci 1răm"ntări, c"n! cele %ec&i se

pră2uşesc iar cele noi ncă nu apar, epoci n care 1oarte mulţi se prezintă şi se cre!sal%atori =ra un secol !e tranziţie, 1oarte asemănător cu secolul nostru 6erar&ia%alorilor era !ăr"mată, corupţia şi %iclenia a#unseseră la culme, !ominacriminalitatea şi !ecă!erea morală /oporul iu!eu, pe care Dumnezeu l-a ales ca

prin el să pre-gătească omenirea n %e!erea +ntrupării, a !e%enit 2igot, 1ariseu,

materialist, limitat la 1orme; pier!use calea

Ci%ilizaţia romană a#unsese la un maim al !ez%oltării sale Cultura greacă, prin1iloso1ii ei /itagora, $ocrate, /laton, a#unsese să !i2uie puţin un 0ogos, o+nţelepciune, !ar 1ără să o poată !esci1ra şi 1ără să o poată concretiza +n general,lumea nu mai ştia ncotro să apuce Cultul păg"n m2ătr"nise n a2sur!itatea sa

441



Nă!e#!ea n %enirea lui esia creştea, ne1iin! altă speranţă !e sal%are C&iar lumea păg"nă simţea că sosise o Lplinire a %remiiL

+n această con#unctură, cerul s-a !esc&is pentru păm"nt, un nger a 1ost auzit !e păstori spun"n!:

4Ca vestesc bucurie mare, care va 0i entru tt rul. 6stăzi,în cetatea lui <avid S-a născut un M#ntuitr care este rists <mnul4 (c. II,1:-11).

+n general, trei categorii !e oameni participă la naşterea "ntuitorului: păstorii,magii şi 6ro! mpreună cu 1ariseii şi cărturarii

/rimii cărora li se %esteşte acest mare e%eniment sunt păstorii, oameni n1răţiţicu natura =i sunt cei care %ă! şi-n pom, şi-n 1loare, şi-n păm"nt pe Creatorul lor,Dumnezeu +n simplitatea lor, m2inată cu smerenia şi curăţia inimii, ei au putut

auzi cel mai uşor !escoperirea ngerului, care le %estea 2ucurie, 9ucurie mare7poi au %ăzut şi auzit mulţime !e ngeri care, prin c"ntarea lor, a!uceau mesa#ulcerului a!resat păm"ntului cu ocazia Naşterii "ntuitorului: 4Slavă intru cei desus lui <umnezeu, i e ăm#nt ace, între ameni bunăvire4.

/rin Cel ce $-a născut n peşteră, cerul s-a !esc&is !in nou pe păm"nt 8amenii pota%ea !in nou un grai comun cu ngerii, pot cunoaşte şi slă%i mpreună cu ngerii peDumnezeu +n această stare, ntru Dumnezeu 1iin!, ni se %esteşte că %a co2ora pace

pe păm"nt, iar noi, oamenii, %om cunoaşte !in nou, ntre noi, 2ună%oire

De-a lungul anilor s-a căutat să se mo!ernizeze, să se actualizeze acest mesa#,a!opt"n!u-l !upă 2unul plac şi mpre#urări 7st1el, a 1ost trunc&iat enunţ"n! la

prima parte L$la%ă ntru cei !e $us lui DumnezeuL, s-a păstrat şi a1işat, ca mottocreştin, numai L/ace pe păm"nt, ntre oameni 2ună%oireL

Dar n numele cui se %esteşte /ace şi 2ună%oire Numai n măsura n care !ămmărire Creatorului Dumnezeu, %om putea n1ăptui pacea, şi pe păm"nt 2ună %oire,ntre oameni şi popoare $ă ştie toată lumea, toată omenirea, că alt1el nu se poateCine poate să ne n1răţească pe noi !ec"t ?nul singur Dumnezeu Cum se pot

n1răţi egoiştii, lacomii Cum se poate realiza pacea !acă !omina ura, minciuna şi%ră#măşia Numai n măsura n care oamenii %or nţelege acest scurt mesa# şi se%or sc&im2a, slă%in! pe Dumnezeu, %or putea a#unge la a!e%ărata pace

Tre2uie să nţelegem că mesa#ul trimis la Naşterea lui 6isus se a!resează !e 1apttuturor oamenilor, ntregii istorii umane şi n special nouă, creştinilor care +lmărturisim pe Hristos, "ntuitor al lumii

442



<ar l auzim, l aude menirea sau îi astuă urec*ile i cntinuă să-i r!a-nizeze via/a în a0ară de rists' 9ine a spus un g"n!itor aproape !e zilele noastre6isus Hrisots este /iatra 1un!amentală a %ieţii umane şi a organizării ei Dacă luaţiaceastă /iatră, toată zi!irea se pră2uşeşte Hristos nu este pentru noi nici teorie,nici re1lecţii a2stracte Nu

El este însăi via/a nastră. i El este rezent în 0iecare. n măsura în care desc*idem ua inimii, ea devine iesle în care El senate, trăiete i ne dăruiete utere, în/eleciunea i iubirea ui.

E 7 !oua categorie !e oameni cărora Dumnezeu le !escoperă Naşterea $a, suntmagii =i reprezintă ştiinţa cea a!e%ărată care n special n acest secol !e aşteptare,caută pe !i1erite căi: prin 1iloso1ie, prin citirea n stele, prin religiile cele %ec&i, săgăsească sensul %ieţii, să a#ungă la =senţa, la cunoaşterea 7!e%ărului agii au!esci1rat că n uni%ers s-a pro!us un 1enomen etraor!inar, că s-a născut regele lui6srael cel aşteptat, care %a a!uce m"ntuirea lumii

=%ang&elia nu !ă mai !ate mai precise asupra magilor, nici asupra stelei +n oricecaz, magii, 1iin! L!e la răsăritL, reprezentau ştiinţa !in acea %reme şi erau păg"ni,!upă unele in!icii !in /ersia

Dacă steaua care i-a con!us a 1ost sau nu un 1enomen astronomic nu putem a1irmacu precizie După unii astronomi, a a%ut loc ntr-a!e%ăr un 1enomen astronomic!eose2it, n acea %reme Dar !upă alţii, !upă $1"ntul 6oan Bură !e 7ur, magii n-augăsit pe 6isus pe 2aza unei stele anumite $teaua !in =%ang&elie a !ispărut n

timpul şe!erii lor la 6erusalim, apoi a reapărut .i !in nălţimea cerului era, practic,imposi2il să marc&eze locul n care se găsea 6isus C&iar !acă a a%ut loc şi un1enomen !eose2it !e care s-au sesizat, ceea ce a con!us pe magi nu a 1ost numairaţiunea lor şi o stea !e pe cer, ci o iluminare interioară prin care au !eose2itlucrarea lui Dumnezeu

Ce n-au cunoscut oamenii !e religie !in trecut şi nici c&iar n%ăţătorii poporului6srael au !escoperit magii 7st1el au plecat spre ţara n!epărtată, la un !rum lung!e luni !e zile, poate !e ani, ca să găsească a!e%ărul, marea taină a %ieţii, pe+mpăratul lui 6srael care le-a 1ost !escoperit

7#ung"n! la 6erusalim, n-au mai %ăzut steaua şi au ntre2at: 4%nde este re!eleiudeilr cel ce s-a născut' &ăci am văzut la răsărit steaua lui i am venit să neînc*inăm ui. 6uzind re!ele Ird, s-a tulburat i tt Ierusalimul îmreună cu el.

i adun#nd e t/i ar*iereii i cărturarii rului i-a întrebat$ %nde este să senască rists' Iar ei au zis$ n Betleemul Iudeii, căci aa este scris de

rrcul4 (Mt. II, 2-5).

443



7tunci 6ro!, c&em"n! pe magi le-a in!icat 9etleemul şi %iclenia lui, putem spunesatanică le-a cerut ca la napoiere să-l %estească şi pe el un!e se a1lă /runcul,

pentru ca să meargă să 6 se nc&ine, urmărin! n realitate uci!erea 0ui

/rin magi, Dumnezeu a!monestrează poporul 6srael agii au %ăzut, s-au sesizat!e stea, poporul 6srael nu s-a sesizat !e prooroci /rin magi, 6isus Hristos !esc&i!e

poarta cre!inţei pentru neamuri =l se !escoperă poporului 6srael prin păg"ni, care%in !e !eparte ca să %estească lui 6srael pe esia - +mpăratul lor ce s-a născut

enirea magilor este toto!ată o 1ormă !e pre%estire a %iitorului care arăta căneamurile păg"ne %or intra n +mpărăţia lui Dumnezeu naintea celor mulţi !in

poporul ales

/lec"n! !in 6erusalim, steaua s-a arătat !in nou magilor şi 4mer!ea înaintea lr,

#nă ce a venit i s-a rit deasura lcului unde era 8runcul4 (Mt. II, 9).+nc&in"n!u-se 0ui ca unui +mpărat şi Dumnezeu, 6-au a!us !aruri: aur, tăm"ie şismirnă

$urul era darul de mulţumire pentru bogăţiile #i bunătăţile pământe#ti. rinaur I-au adus lucrul cel mai de preţ pe care omul, ncă legat de pământ, I-l

poate aduce spre mulţumire. Magii, nţelepţi fiind, l depun la picioareleelui ce a enit să ridice pământul din de#ertăciunea strălucirilor trecătoare. a unui @m i-au adus aur #i ca pe un umne!eu 8-au rugat săne a*ute să renunţăm la el.

6ămâia, simbolul *ertfei de rugăciune, spri*ină #i desc&ide drumul rugăciunilor noastre, pentru a a*unge până la scaunul elui rea +nalt. aunui ăscumpărător al nostru, magii au adus runcului *ertfă de rugăciune

#i ca pe un umne!eu 8-au rugat să rămână Mi*locitor naintea elui rea +nalt.

%mirna este simbolul mbălsămării trupului că!ut n moarte. a unui @m I-au adus smirnă spre mbălsămarea 6rupului %ău #i drept recuno#tinţă căbineoie#te să primească moartea #i să ne ridice #i pe noi n +nierea %a.

7st1el, l"ngă ieslea lui 6isus s-a nt"lnit a!e%ărata ştiinţă umană a magilor, cusmerenia curată a păstorilor /utem spune că păstorii şi magii reprezintă, n gene-ral, mintea nţeleaptă şi inima curată, care !e-a lungul istoriei 0-au recunoscut pe6isus Hristos ca "ntuitor al lumii, 6 s-au nc&inat şi i-au a!us !aruri

444



7 treia categorie care participă la Naşterea lui 6isus o 1ormează 6ro! mpreună cu1ariseii şi cărturarii 6ro! nu s-a n!oit !e %estea a!usă !e magi Din primul momenta 1ost con%ins că egele pe care-0 caută este nsuşi esia-Hristos +n loc să se

2ucure, s-a tul2urat, n loc să-0 caute mpreună cu ei, a pus la cale uci!erea 0ui=goist, iu2itor !e putere, tem"n!u-se pentru tronul lui, !upă cum prin s"nge s-ari!icat, tot prin s"nge a %rut să şi-l menţină; a recurs la %iclenie şi minciunăspun"n! că %rea el nsuşi să meargă să 6 se nc&ine 7 minţit /rin sa2ie a trecut4GGG !e copii 7ceasta i-a 1ost nc&inarea

7semenea lui 6ro!, tot 6erusalimul auzin! %estirea magilor s-a tul2urat Nimeninsă nu i-a urmat să-0 caute pe esia 7r&iereii şi cărturarii poporului au participatacti% la această 1răm"ntare =i n-au com2ătut părerea lui 6ro!, !impotri%ă, i-auntărit-o preciz"n!u-i şi locul naşterii: 9etleemul 6u!eii eacţia lor a 1ost aceeaşi,!e tul2urare, pentru Cel ce %ine să le strice liniştea 5ăc"n! un pact tacit cu 6ro!, i-

au !escoperit !oar 9etleemul, lăs"n! pe seama regelui asigurarea liniştii lor %iitoare

/oate 6ro! n-ar 1i n!răznit să uci!ă pruncii !in 9etleem şi mpre#urimi, !e !oi anişi mai #os, !acă n-ar 1i a%ut apro2area, c&iar tacită, a ar&iereilor Tot aşa !e-a lungulistoriei, puterea laică n-ar 1i comis at"tea atrocităţi, !acă n-ar 1i a%ut uneoriconsimţăm"ntul tacit sau c&iar im2ol!ul unor reprezentanţi ai !i1eritelor religii

De comun acor! cu 6ro!, au %rut să scape !e =l, pentru a-şi asigura con!ucerea

politică şi spirituală a poporului De aceea uci!erea pruncilor i acuză pe toţi, nunumai pentru crima n sine, !ar şi pentru că au 1ăcut-o sau au acceptat să 1ie 1ăcută pentru a omor pe Hristos

7semenea lor, %oinţa egocentrică şi i!olatră a omului ca in!i%i! sau colecti%itate, prea a!eseori, nu %rea să renunţe la sine, la apoteozarea sa, la autonomia sa, şiLuci!eL, persecută sau eclu!e orice m"nă ntinsă !e $us 6titudinea avută la

Aaterea lui Iisus se men/ine de-a lun!ul timului. &ele trei cate!rii ersistă #nă astăzi. <acă mintea i inima -au înt#minat i s-au înc*inat lui rists,vin/a în sc*imb I se une. &*iar #nă azi, c*iar în ni înine. &u mintea

ate în/ele!em, cu mintea îl căutăm, l drim, dar vin/a nu ne lasă de multeri să ne 0r#n!em m#ndria, ambi/ia, să ne căim cu adevărat, entru ca i inima nastră să devină iesle în care să se nască rists.

+n special n aceste zile este necesar să nu ne limităm la o2iceiuri, tratate teologicesau colin!e, ci să trăim cu toată 1iinţa noastră $ăr2ătoarea !e astăzi n a!e%ărata eisemni1icaţie $ă ncercăm să 1acem a2stracţie !e răutăţile %ieţii şi să ne !ucem la

445



ieslea "ntuitorului cu păstorii, cu toţi cei curaţi cu inima, !upă cum au 1ost pescarii /etru, 6aco2, 6oan, şi ceilalţi, cum a 1ost sutaşul Corneliu, cum a 1ost&ananeanca, cum a 1ost aria, !in care a scos J !raci, şi mai ales cum a 1ostt"l&arul !e pe cruce, care n ultimul moment s-a pocăit şi a cerut lui 6isus,+mpărăţia $a Cu toţi aceştia şi cu alţii asemenea lor, să ne !ucem şi să ne nc&inăm0ui, ca unui /ăstor al păstorilor, ca unui Con!ucător al con!ucătorilor, ca unui+nţelept al nţelepţilor, !in orice ramură !e acti%itate a %ieţii

$ă ne !ucem la ieslea "ntuitorului şi cu cei trei Crai !e la răsărit şi cu ceiasemenea lor care cercetează 1enomenele naturii, 1ac ştiinţă, !ar cu Dumnezeu şi nDumnezeu, şi sunt cu a!e%ărat nţelepţi $ă mergem cu ei să ne nc&inăm, !upăcum a mers şi /a%el apostolul, cum a mers Clement 7lean!rianul, Brigorie !e

Nissa, Nicolae Ca2asila, /ascal, /asteur, /a%elescu al nostru şi mulţi alţii $ă%enim cu toţi aceştia şi să-6 a!ucem cele trei !aruri: #ert1a noastră materială,

rugăciunea şi 1aptele noastre spre %iaţa !e %eci $ă !epunem aceste !aruri n 1aţa"ntuitorului mai ales n zilele noastre care sunt aşa cum sunt, cum le cunoaştem,ale ntregii omeniri $ă le nc&inăm 0ui, pentru că este singurul nostru $al%ator şi"ntuitor Nu eistă altul /ot să apară c"ţi or or %rea, !ar =l este singurul Noi ocre!em şi o mărturisim cu ntreaga noastră 1iinţă, mai ales acum n prea#mamileniului trei om 1ace a2stracţie !e 6ro! şi !e toţi irozii, !e oric"n! şi !eoriun!e, care prin %iclenie caută să-0 omoare n su1letele oamenilor $ă ne uniminimile, g"n!urile, năzuinţele noastre cu ngerii, care au c"ntat imnul !e lau!ă,mesa#ul cel pro1un! al lui Dumnezeu a!resat nouă, oamenilor

a %eni %remea, Lc"n! toţi %or auzi glasul 0uiL (6o , EI-E>) După cum 6ro! %oiaca prin uci!erea pruncilor să uci!ă pe /runcul ce n iesle s-a născut +mpărat, !ar nu0-a ucis, tot aşa nici !e-a lungul istoriei %oinţa i!olatră a omului nu-0 %a puteauci!e pe Dumnezeu, pentru ca să 6 se su2stituie a %eni %remea, c"n! această%oinţă in!i%i!uală sau social-politică şi %a %eni n sine şi n unire cu inima şiraţiunea %or re1ace unitatea şi se %or nc&ina, recunosc"n! n 6isus: Calea, 7!e%ărulşi iaţa %ieţii noastre, Dumnezeu şi "ntuitorul nostru 0ui 6 se cu%ine sla%a,cinstea, şi nc&inăciunea, acum şi pururea şi n %eci 7min

Sursa$ Semni0ica/ia marilr sărbătri cretine, 8ret Bris "ăduleanu

446



!ărintele Amfilohie &um putem gusta 0ucuria unică a Naşterii DomnuluiO

%ă nu lăsăm ascunsă icoana Na#terii Mântuitorului sub !gura păcatelor noastre<F

- reacuioase părinte, nalt 8reas0in/itul Bartlmeu , rednicul de pomenirear&iepiscop al lu*ului, sunea c#ndva că Aaterea <mnului e sărbătare a

urită/ii$ =eciara, 0ără de stricăciune, l nate e &el =ără de 8ăcat. &#/i dintrecretinii care mai vin astăzi la biserică sau care vă trec e sub eitra*il lasvedanie, mai au cntiin/a acestei sărbătri a urită/ii ea sin!ură 0iind mtiva/ia entru ni de a ne cură/i'

$ Aici nu vă da/i seama c#tă dretate are acest mare vizinar al Bisericii nastre,a cărui lisă sim/im din lin i e care nu utem aceri ni t/i

acum. De1iniţia Naşterii Domnului ca săr2atoare a purităţii nu este !oar o1ormulare teologică ntr-o /astorală !e Crăciun, ci a1irmarea unui 1apt eistenţialminunat, care se petrece an !e an su2 oc&ii noştri mbrăca/i cu ce au, aăsa/i de

!riDi, min/i/i i sărăci/i, cretinii ntri, aa cum sunt ei, vin la biserică de&răciun să rimească m#n!#iere, ace i bucurie. i rimesc. /entru că mai toţicre!incioşii, nu numai cei ce se spo%e!esc, ci şi cei care aprin! !oar o lum"naresau a!uc un pomelnic la altar # vin cu credin/a că 8runcul dumnezeiesc, care S-a

447



născut, c#t i =eciara Maică, ce l /ine în bra/e, îi c*eamă într-adevăr la sărbătare a bucuriei i îmăcării, i mai ales a urită/ii. 6sta este uterea

8raznicului.

$etea !e a2solut şi !e puritate este să!ită n 1irea noastră prin actul creaţiei şi omulşi-o potoleşte mai ales la această $ăr2ătoare a Naşterii Domnului

- ostul Na#terii omnului este un post al bucuriei, pentru că acum ne bucurămcă se na#te Mântuitorul.

<e ce trebuie să stim i într-un ast0el de mment debucurie'

- $ă ştiţi că n !reptul acestui /raznic nu vrbim de bucurie în sensul binuit al cuv#ntului, ci de bucurie anume, de s0#ntă bucurie, adusă e ăm#nt de

<umnezeu i vestită rin în!eri$ FIată, vă binevestesc vuă bucurie mare, careva 0i entru tt rul. &ă vi s-a născut azi M#ntuitr, &are este rists

<mnul, în cetatea lui <avidF.

Este vrba de bucurie unică, de natură dumnezeiască, ce cunate trete de

intensitate e măsura urită/ii nastre. 8uritate detrivă truească i su0letească, ce se realizează numai rin ru!ăciune i st. &u alte cuvinte, dacănu te în0r#nezi de la tate 0tele truului, nu ai cum să sim/i bucuria Aaterii

Sale. = ca şi cum o icoană etraor!inar !e 1rumoasă ar 1i acoperită !e straturigroase !e 1um şi pra1 şi atunci, c&iar !acă ea răm"ne splen!i!ă pe !e!esu2t, noinu ne putem 2ucura !e 1rumuseţea ei Să nu lăsăm ascunsă icoana Naşterii7ntuitorului su0 zgura păcatelor noastreJ

448



&uv#ntul M#ntuitrului te 0ace să nu mai sim/i 0ame,sete sau bsealăF

- <ar c*iar i atunci c#nd stim, ne bucurăm ni în md real de Aaterea lui Mesia, &el care ne ate salva su0letul, sau mai de!rabă ne bucurăm tt de cele

ale truului, care îns/esc sărbătarea aceasta'

- e!eţi, tocmai n aceasta constă %aloarea postului pentru /raznicul !e care%or2im &ă ne aDută să !ustăm din adevărata bucurie a Aaterii <mnului, nusă răm#nem la asectul eGterir al sărbătrii, cel material. Iubirea cu care

8runcul Iisus ne atra!e sre El rduce în su0let bucurie mai resus de tt ceea ce este ăm#ntesc. n reaDma ui, inima mului îi ierde atrac/ia cătrecele materiale. 8ătrunsă de arul <u*ului S0#nt, se mică sre stări sueriare

de sim/ire i cunatere 0a/ă de cele din lanul lumesc

T888U

umea se îndreată înctr arată <umnezeu cu de!etulF

- 6otu#i, tot ce se ntâmplă n *urul nostru, de la lipsa de nţelegere #i compasiune pentru aproapele până la crime de stat, arată că lumea se despirituali!ea!ăaccelerat. Iar unii cre#tini sunt de părere că fenomenul nu e ntâmplător saunatural, ci parte a unui plan ur!it de puternicii lumii.

6u dretate, sau mai de!rabă răul nu e în a0ară, ci înlăuntrul nstru'

$ Să ti/i că răul se !ăsete at#t în a0ara, c#t i înlăuntrul mului. +nsă altce%aeste mai important să ştim Că de rău nu utem scăa nici cu bani, nici cu arme,nici cu etrl, nici cu diamante, nici cu te*nl!ie, ci dar cu uterea lui

<umnezeu. &#t desre mai marii lumii,l-am întrebat i eu e ărintele Iustin dela 8etru Cdă cum că ei au în lan cutare i cutare lucruQ .i ştiţi ce mi-arăspuns Măi băiete, măi, umne!eu se uită la ei ca la ni#te copii, măiF

$dică să nţelegem că lumea se ndreaptă ncotro arată umne!eu cu degetul, nuunde cine #tiu eu cine #i face planuri să o ducă. <esiritualizarea lumii, urzită deunii sau de al/ii, cum sune/i, rin materializarea vie/ii, să-l îmin!ă i mai tare e m sre Biserică, dearece să-l cnvin!ă i mai mult că 0ără

<umnezeu nu ate nimic i nu valrează nimic.- tui, cum ne utem ăstra intactă bucuria acestui eveniment unic i m#ntuitr$ Aaterea <mnului'

449



- &u c#t vm une caăt îmrătierii dina0ară, cu at#t ne vm aria lăuntricde rists. ăcerea, stul, metaniile, svedania i S0#nta mărtăanie,ru!ăciunile de nate, în0r#narea, nevin/a, lacrimile, milstenia i cititul cu

medita/ia ne vr aDuta să- atra!em e <mnul ca să Se nască i în su0letelenastre. +re0uie un pic 'e osteneală şi 'e stăruin;ă ca să aFungem lamngierile 'uhovniceşti8

Să lutăm cu răul din ni i din lume duă ilda nilr martiri ai rului rm#nF

- Sre înc*eiere, îmi ermit să vă un întrebare ersnală. &are a 0st cel mai 0rums &răciun etrecut de s0in/ia vastră înainte de călu!ărie'

- Cele mai 1rumoase săr2ători ale Crăciunului le-am trăit pe c"n! eram un copilne%ino%at şi cu su1letul curat De aceea #i astă!i, n mănăstire fiind, a da rice sămă t aria de rists din nu, ca i atunci, cu su0let de cil.

- tiu că la 0iecare &răciun Mănăstirea <iacneti le re!ătete credinciilr c#te bucurie$ ba un &< cu clinde interretate de maici, ba icană nuă, ba carte de 0lsQ &e ve/i 0ace anul acesta'

- Cu a#utorul lui Dumnezeu, maicile au reuşit să pregătească la timp !ouă 2ucurii pentru Crăciunul !e anul acesta: 8ezii cu iz de =ilcaliiF , o carte pentru cei marişi mici cuprinz"n! %ersuri cu t"lcuri !u&o%niceşti şi &alendarul e 2:12 , cu unconţinut special: este %or2a !e /ărinţii rom"ni care au pătimit n nc&isorilecomuniste (8r. 6rsenie 8aacic, 8r. *er!*e &alciu, 8r. <imitrie BeDan, 8r.

450



<umitru Stănilae, 8r. Ilie ăcătuu, 8r. 6rsenie Bca .a.) icta/i de maici înmanieră icn!ra0ică, cu scurtă rezentare a vie/ii lr.

MesaDul e care vrem să-l transmitem ast0el, acum, la Aaterea <mnului, esteacela al lutei cu răul din ni i din lume i al ăstrării demnită/ii cretine i

na/inale, !upă pil!a pe care aceşti noi martiri ai poporului rom"n ne-au lăsat-o

prin %iaţa şi n%ăţăturile lor

451



!r8 Ioan @alentin Istrati $ &ineva plnge 'e &răciun

7ceste ultime zile !inaintea Crăciunului, n care oamenii a!ună 1renetic 2unătăţi,sunt !e 1apt zilele !in urmă ale sarcinii !umnezeieşti

= multă agitaţie nainte !e Crăciun Toţi oamenii aglomerează magazinele, străzile,

pieţele, cu g"n!ul moti%at, aproape isteric, !e a pune c"t mai multe pe masa şi su2 2ra!ul !e Crăciun 6luzia e e%i!entă $uper-marOeturile se nc&i! !oar pentru !ouăzile, aşa că rezer%ele !e &rană nu prea au sens Ceea ce #usti1ică ascuns tot iureşulconsumist !e săr2ători este !urerea şi !orinţa ca săr2ătoarea să nu treacă oricum, să1ie plină !e 2unătăţi, un 1estin pe cinste, n care lipsurile unui an ntreg să 1ie !ateuitării om"nii se mprumută, cutreieră n!elung, !oar-!oar or găsi ce%a mult, 2unşi mai ales ie1tin

0a iz%orul ei, această ten!inţă !e a 1ace săr2ătoarea !e neuitat este una plină !e

a!e%ăr $ăr2ătoarea nu e !oar un semn temporal crestat pe ar2orele genealogic alumanităţii, nu e !oar sim2olul unei realităţi m"ntuitoare !e acum !ouă milenii, nu enici măcar un !ans ciclic al e%enimenţialului =a este conştiinţa tainică a trăirii nmeta-istorie, acolo un!e Hristos cel %eşnic umple !e nemurire %iaţa noastrămuritoare De aceea orice săr2ătoare religioasă se ritmează şi se nemureşte cuDumnezeiasca 0iturg&ie, a!ică intrarea 9isericii n +mpărăţia $1intei Treimi, aşa

452



cum se şi proclamă la 2inecu%"ntarea iniţială: @9inecu%"ntată este +mpărăţiaTatălui şi a 5iului şi a $1"ntului Du&, acum şi pururea şi n %ecii %ecilorAHiperacti%itatea speci1ică săr2ătorii este !e 1apt 1rica !e a nu răm"ne anonim ntimp ce alţii se pecetluiesc cu lumină netrecătoare 0uminiţele !in 2ra!, !e pe case,!in pomi, nu sunt !ec"t epresia !orului omenesc !upă lumină in1inită, a!ică !upă&ar /uţini nsă realizează n interioritatea tăcută a su1letului lor că a!e%ărulCrăciunului este şi unul !e taină, !e #ert1ă şi !e !urere !ăruitoare 9ucuriaCrăciunului, !eseori con%ertită n !elicii gastronomice, specialităţi cinegetice saumentalitate !e Ba!ara, um2reşte uneori sensul 1un!amental al co2or"rii luiDumnezeu la noi

7ceste ultime zile !inaintea Crăciunului, n care oamenii a!ună 1renetic 2unătăţi,sunt !e 1apt zilele !in urmă ale sarcinii !umnezeieşti 5ecioara gra%i!ă cuDumnezeu se apropie !e momentul n care iaţa uni%ersului iese !in p"ntecele ei

$unt zile !e pelerina#, !e călătorie isto%itoare pentru o 1ecioară n luna a noua,timpuri !e nnoptat n ger, !e căutare a cetăţii !e 2aştină $unt zile !e intensăsu1erinţă, ca mo!el 1un!amental al !urerii care nsoţeşte orice iz%or"re !e lumină

$1"nta aria şi ncepe lungul !rum către cer, printr-o nstrăinare !e cele păm"nteşti, !e cetatea ei, !e ru!enii şi cunoscuţi $e apropie peştera !e a !e%enicate!rală a cerurilor +ngerii şi pregătesc !e milenii corurile solemne 5ecioara se

pregăteşte să nască singură, ntr-o iesle 1riguroasă, printre animale, pe 5iul %eşnical lui Dumnezeu 7cesta este şi nţelesul teologic al postului Naşterii Domnului, ca

pelerina# prin lumină, nstrăinare !e plăceri, căutare a cetăţii !e 2aştină aumanităţii, a!ică a aiului, şi naştere !u&o%nicească a lui Hristos n inimilenoastre

+n %uietul !inaintea săr2ătorilor, cine%a pl"nge n tăcere Cine%a, mai naltă !ec"tcerurile, mai cinstită !ec"t &eru%imii şi mai slă%ită 1ără !e asemănare !ec"tsera1imii se pregăteşte printre lacrimi să nască pe Dumnezeu

453



7aica Arsenia $ &um să ne pregătim pentru a trăi 0ucuria NaşteriiDomnuluiO

8entru a ne bucura de raznic, trebuie să tim cum să ne re!ătim su0letul entru a rimi *arul lui <umnezeu, care se mparte celor rednici de pra!nice #icare este mangâierea adeărată a sufletului. &um să ne re!ătim su0letele deaceasta' rebuie să ne leădăm de m#n!#ierile ăm#nteti, să lucrăm asurainimii, să ne tăiem drin/a de aceste m#n!#ieri, să tindem către <umnezeu, în El sin!ur să căutăm m#n!îieri, e El sin!ur să l drimF.

=ra!mente eGtrase din cartea$ Maica 6rsenia, &alea sre vindecarea inimii.Cia/a, scrisri, a0te!me isi*aste, Ed. &artea @rtdGă, Bucureti 2::$

De săr2ătorile Naşterii Domnului şi !e 5lorii, !upă o2iceiul ntocmit !e !emult nmănăstire, !upă ?trenie, surorile o con!uceau pe egumenă cu c"ntări şi lum"năriaprinse n c&ilia sa 7ici, !upă c"ntarea troparului n cinstea să2ătorii, ntot!eaunale spunea un scurt cu%"nt !e n%ăţătură

454



@+mi place ntot!eauna, !e săr2ători, să mpart cu %oi cu%"ntul pe care Dumnezeumi-l pune pe su1let, le spunea ntr-o zi . Ieri, în timul citirii Evan!*eliei, amre/inut cu recădere că Maica <mnului, ascult#nd vestirile ăstrilr desre

ivirea în!erului care le-a vestit Aaterea M#ntuitrului lumii, a adunat cuvintelelr în inima sa. 7ceste cu%inte e%ang&elice mi-au atins su1letul ntr-un mo!

!eose2it i, mai t#rziu, în timul vie/ii ăm#nteti a <mnului rists, !#ndeam eu, ea tate cuvintele care dădeau mărturie de <umnezeirea ui le-aadunat în inimă.

&e înseamnă acesta' +nseamnă că ele s-au ntipărit n inima sa, au rămas în ea entru ttdeauna , #i de aceea, când =iul ei a suferit, când a murit pe cruce, când toţi 8-au părăsit, c&iar #i $postolii, ea stătea lângă cruce cu unul dintre ucenici,dar nu ca o mamă sfâ#iată, ce nu putea să-8 părăsească numai din milă. Nu Ea

stătea cu credin/ă, cu credin/ă mare, că El este <umnezeu, că El va învia i vaînvia rin Sine neamul menesc răscumărat. &uvintele adunate în inimă i-auîntărit credin/a, au 0erit- de deznădeDde.

6a trebuie i ni, să rimim în inimile nastre cuvintele <mnului Iisus. <ar ni ce 0acem' $dunăm n inimi cuinte neplăcute, spuse la mânie, *igniri H toateacestea cu gri*ă le păstrăm n inimă #i de aceea inima plină de ele este slabă,nenstare de nimic bun. a cea mai mică nelăcere reînvie tt ce a trecut mai mult, 0iindcă acl s-a ăstrat. Iar dacă în inima nastră s-ar a0la cuvintele lui

<umnezeu, ele ar da su0letului îmbărbătare, tărie i utere, entru a uteasurta isitele, blile i tt ce este nelăcut. $ă ne stră!uim a urma +mpărăteseiCerurilor şi să nu 1im sla2eA

455



7ltă !ată maica le spunea: @ $stă!i este sărbătoarea Na#terii omnului. 6oţi nebucurăm de enirea lui 5ristos pe pământ #i cântăm n cântarea bisericească

faptul că 7l s-a născut ntr-o pe#teră, că ngerii #i păstorii +l slaosloesc #i magiicu steaua călătoresc<

&e 0el de eteră este unde S-a născut rists' @ eteră întunecasă, lină denecură/ii, în care se a0lau dbitace i t#r#tare, nu numai înainte, ci i învremea în care El S-a născut; ele îl încnDurau i c*iar îl încălzeau. Iar

<umnezeu nu a disre/uit această eteră, ci S-a culcat în iesle, în miDlcul dbitacelr i al necură/iei.

@are nu asemenea eteră se a0lă în inima nastră, lină de atimi i necură/ii' i în ea, duă mila Sa, Se sălăluiete rists i umle de lumină i slavă; întunericul i necură/ia nu îmiedică *arul i uterea Sa...

n!erii cu ăstrii slavslvesc$ păstorii prenc&ipuie pe toţi oamenii,iar în!erii cntiin/a lr # care, asemenea ngerului păzitor, arată omului

2inele şi l 1ereşte !e rău =a ocroteşte omul, l n%aţă să-0 sla%oslo%ească peHristosK

Ma!ii cu steaua călătresc$ steaua înc*iuie îmreDurările vie/ii, care, asemeneastelei, duc către rists. Aimic nu e înt#mlătr în via/ă, i 0iecare îmreDurare

îi are t#lcul său du*vnicesc reaînalt, duce la cunaterea lui <umnezeu. Sădea <umnezeu ca e 0iecare dintre ni steaua nastră să ne aducă să neînc*inăm ui A

456



Celor mai apropiate ucenice !u&o%niceşti maica le spunea n ziua NaşteriiDomnului: @ Ia poestiţi-mi, sunteţi bucuroase de sărbătoare, sau poate, cuia,

sufletul i e ndurerat' %ufletul poate să se bucure de sărbătoare #i poate să semâ&nească; poate să se mâ&nească oarecum fără să #i dea seama, poate să semâ&nească fiindcă nu prime#te mângâierile dorite (ai merge acolo unde te trageinima, nsă nu se poate, iar câteodată, este atât de trist, nici nu ai unde să mergi),

poate să se mâ&nească #i de la faptul că ciorba nu este gustoasă etc. &ine cautăast0el de m#n!#ieri, desre care am menit mai sus, acela se abate de lam#n!#ierile adevărate i nu le va rimi nicidată, entru că nu le caută aclunde trebuie i nu caută ceea ce trebuie.&eea ce caută nu-i va umle !lul su0letesc nicidată. <eci, entru a ne bucura de raznic, trebuie să tim cum săne re!ătim su0letul entru a rimi *arul lui <umnezeu, care se îmarte celr vrednici de raznice i care este man!#ierea adevărată a su0letului.

&um să ne re!ătim su0letele de aceasta' rebuie să ne leădăm de m#n!#ierile ăm#nteti, să lucrăm asura inimii, să ne tăiem drin/a de aceste m#n!#ieri, sătindem către <umnezeu, în El sin!ur să căutăm m#n!îieri, e El sin!ur să l drim.

?n ast1el !e su1let care +l caută cu a!e%ărat pe Dumnezeu, negreşit %a simţi n sine&arul 0ui şi se %a %eseli ntru Domnul n ziua praznicului ă %oi !a uneemplu: acelea din vi care vin la mine cu drin/a ne0ă/arnică de 0lssu0letesc, căut#nd anume *rana su0letească, aceia i caătă. Ele rimesc at#t

de mult cuv#ntul meu, înc#t el dintr- dată le vindecă, le întărete, leînsu0le/ete; c*iar eu simt utere care trece în cel ce mă ascultă. Cele care nucaută m"ntuirea su1letului, ci protecţia mea, scăparea !e ascultare şi celelalte !eacest 1el, acelea nu se nsu1leţesc !e la cu%"ntul meu, ci, !impotri%ă, capătă ogreutate n su1let pentru că acest su1let nu caută ce tre2uie, ce i se !ă Dacă p"nă şicu%"ntul meu este at"t !e puternic şi lucrător n inimile cre!incioşilor, atunci c#t de uternic i lucrătr trebuie să 0ie *arul revărsat de <umnezeu în inimile ce l caută> &um deci să nu m#n!#ie i să nu înveselească su0letul care a resinstate m#n!#ierile ăm#nteti i care tinde numai către El>Q

457



7rsenie cel are petrecea praznicele ast1el: ncă !in a#un, aşez"n!u-se n genunc&i

la as1inţitul soarelui şi nălţ"n! m"inile spre cer, stătea aşa p"nă la as1inţitulsoarelui; uita că tre2uie să măn"nce sau să se o!i&nească !e praznic at"t !e mare&ar a%ea; !ar aceasta este o pil!ă prea naltă pentru noi

Iată însă altul care ni se trivete mai bine$ acetia sunt ăstrii din Betleem. Ei s-au învrednicit să vadă în!erul care le-a vestit Aaterea <mnului entru că erau treDi, îi ăzeau turmele; să 0im deci i ni asemenea lr, treDi, sălucrăm, să ducem ce este al nstru i <umnezeu nu va înceta să ne m#n!#ie, iar inimile nastre se vr bucura de bucurie adevărată.

ai spunea aşa: @Cre! că aţi %enit toate pentru a auzi un cu%"nt 1olositor rebuie,c#nd suntem în biserică i mai ales de sărbătri, să luăm în inimi uncuv#nt. ate cuvintele, tate c#ntările bisericeti, sunt line de învă/ătură

entru că sunt scrise de S0in/ii 8ărin/i.

De aceste săr2ători ei se rugau lui Dumnezeu, me!itau la lucrurile lui Dumnezeu,iar Du&ul $1"nt le insu1la cunoaşterea !u&o%nicească 7cum aţi c"ntat !espre magi,că au %enit să se nc&ine lui Hristos şi că i-a a!us steaua ndată ce au văzut-, aumers duă ea, i nu scurt le-a 0st drumul, i nu 0ără !reută/i au mers; au 0st

nevi/i să îndure multe, să înve/e multe, să înve/e c#teva limbi siriaca i altele;duă aceea au 0st la Ird, îmăratul cel viclean i mincins, dar nu s-au rit nicăieri, i steaua i-a adus #nă la rists, i ei I s-au înc*inat.

458



6a trebuie să mear!ă la rists 0iecare m i 0iecare m îi are steaua lui,ne!reit are$ aceasta este năzuin/a lui, năzuin/a su0letului, însă nu t/i se

!răbesc să rimească insu0larea bună a acestei stele.

?nul şi n!reaptă năzuinţa n căutarea bogăţiei# o caută, !eseori lipsin!u-se !elinişte, epun"n!u-se la pericole, cumpără măr1uri, ntreprin!e o călătorie pe mare;altul seamănă p"ine şi munceşte 1ără să şi cruţe puterile; toate acestea le 1ace

pentru m2ogăţirea sa; al treilea tin!e către căpătarea cinstei #i a slaei şi !easemenea se epune pericolelor +nsă ace#tia, ă spun, sunt oameni care au nţeles

gre#it insuflarea stelei proprii #i au a*uns pe o cale gre#ită.

Steaua 0iecăruia duce la <umnezeu, entru că su0letul 0iecărui m este creat duă c*iul i asemănarea lui <umnezeu. El este Binele, i m#n!#iere lui numai către El Sin!ur trebuie să tindă. Să nu cre'e;i că numai sufletele aleseau această năzuin;ă nu, ni înine înăbuim i ne străduim să satis0acemsu0letul cu altceva.

Steaua e care au văzut- ma!ii era văzută de t/i, ea lumina tuturr, l vestea e rists tuturr, însă nu t/i au venit să se înc*ine ui, dearece nu dreau săîn/elea!ă că ea l vestete e rists, rimeau ca e un semn al bunăstării

rrii sau al 0ericirii ăm#nteti. ?nii o numeau steaua 1ericirii lor; alţii semncă se %a naşte cui%a un 1iu sau un puternic mpărat păm"ntesc .i, în a0ară de

aceti trei ameni, nimeni nu s-a înăl/at mai sus de în/elesurile ăm#nteti, t/i i-au îmietrit inimile. $ă 1im !eci mai cu luare-aminte 1aţă !e steaua noastră, căcialt1el ea nu %a străluci, 2a c&iar se %a stinge !in nou; să ne cură/im inima de

atimi i ea va străluci mai tare i ne va călăuzi către rists, recum a călăuzit e ma!i steaua din Betleem> <ă-ne <amne, nuă tuturr, aceasta>F

459



!ărintele &iprian Negreanu $ !re'ică 5n a 'oua zi 'e &răciun (36*/)

+n numele Tatălui şi al 5iului şi al $1"ntului Du&7min

7stăzi !acă ne 2inecu%"ntează şi ne a#ută Dumnezeu %reau să călătorim mpreunăcu g"n!ul şi cu mintea prin e%enimentele care s-au petrecut acum EG* ani şi săgăsim o cronologie care să satis1acă ntre2ările su1letului nostru, a!ică o aşezare

cronologică a e%enimentelor care este 1oarte importantă, !in multe puncte !e%e!ere este importantă pentru noi pentru că istoria şi %iaţa "ntuitorului este %iaţanoastră Nu numai %iaţa noastră a !e%enit %iaţa lui Hristos şi =l trăieşte prin noi şisu1eră cu noi şi se 2ucură cu noi 8ri e%enimentele ce s-au petrecut atunci sunt1oarte importante aşa cum tu te ntre2i !espre tine nsuţi ce ai 1ăcut, c"n! te-ainăscut, cum te-ai născut =ste 1un!amental să ştii !e un!e eşti, cine eşti, cine te-anăscut, cum te-ai născut, cum erai, ce s-a nt"mplat n perioa!a n care tu nu ştiai!e tine Dacă nu ştii aceste lucruri eşti !ezră!ăcinat, nu ştie nimeni cine eşti, !eun!e eşti, şi !e cine să te simţi legat, !acă nu te simţi legat, poţi !e%eni rece şi

nepăsător, cru! c&iar 7şa că a şti ce s-a nt"mplat n %iaţa "ntuitorului, este a ştice s-a nt"mplat n %iaţa noastră , a ne temelui %iaţa su1letului , a inimii noastre peacele momente, nt"mplări =ste 1oarte important

7cum c"n! mulţi !intre noi suntem la nceputul cre!inţei şi suntem 1oartenepricepuţi, nepăsători, neştiutori, in!i1erenţi nu simţim asta !ar cu c"t %eţi naintan %iaţa su1letului, n cre!inţă, o să %e!eţi că a%eţi ne%oie !e aceste lucruri, a%eţi

460



ne%oie să ştiţi cine sunteţi %oi .i %oi sunteţi n primul r"n!, !acă omul are o%aloare este că se i!enti1ică sau că "ntuitorul, Dumnezeul nostru s-a i!enti1icatcu noi, că s-a 1ăcut eu, că Dumnezeu s-a 1ăcut noi şi !acă =l se i!enti1ică cu noieste 1oarte important să a1lăm ce s-a nt"mplat cu =l, este important şi pentru %iaţanoastră interioară, pentru su1letul nostru, pentru că tot ce s-a nt"mplat cu"ntuitorul, se %a nt"mpla şi cu su1letele noastre 6storia %ieţii "ntuitoruluinostru, 6isus Hristos este istoria su1letului omenesc care merge pe calea luiDumnezeu

Dacă %rei să a1li ce se %a nt"mpla cu su1letul tău pe calea cre!inţei, tre2uie săciteşti cu atenţie %iaţa "ntuitorului nostru Tot ce se nt"mplă acolo se %ant"mpla şi cu su1letul tău, la 1iecare personalizat .i c"n! su1letul, zic FF !inom a!ică omul n 1iinţa lui este su1let n primul r"n! şi apoi trup Ce %a !a omul

pentru su1letul său, lumea ntreagă ar !a-o e puţin, su1letul are o %aloare

inestima2ilă - este su1larea lui Dumnezeu - trupul !e%ine %aloros şi important prinunirea cu su1letul, el !e%ine important prin ascultarea !e su1let şi !acă se uneşte cusu1letul nu are %aloare eternă şi %a 1i muritor, trecător !ar !acă ascultă !e su1let are%aloare eternă şi !e%ine iz%or !e 2ine1acere, !e sănătate, iz%or !e 2inecu%"ntareaşa cum !e%in trupurile s1inţilor, !ar numai !acă ascultă !e su1let

$u1letul este nemuritor şi !e o %aloare inestima2ilă !ar toate acestea se trans1ormăn c&in şi n su1erinţă !acă el nu ascultă !e Dumnezeu şi nu se uneşte cuDumnezeu Dar !acă 1ace aceasta - ca nceput al unirii cu Dumnezeu este

ascultarea !e Dumnezeu - atunci !e%ine inestima2il ca %aloare, Cerurile cerurilor toate la un loc nu se compară cu %aloarea unui su1let

.i acum ntorc"n!u-ne la istoria %ieţii "ntuitorului sunt con%ins şi ştiu pentru căce trăim noi 1iecare n parte, trăiesc toţi cu !i1erite nuanţe, accente puse !i1erit, !ar n general trăim cam acelaşi lucru, %ă spun ca !u&o%nic care am ascultat at"teasu1lete Noi suntem 1oarte asemănători, c"n! l #u!ecăm pe celălalt ne #u!ecăm penoi nşine , sunt mici !i1erenţe ntre oameni, 1oarte mici - !e cultură, !e e!ucaţie,!e ere!itate - FF suntem cam la 1el suntem !i1eriţi unul !e altul .i ziceamcă ştiu !e nelămuririle %oastre pentru că le cunosc pe ale mele, şi !acă le ştiu pe ale

mele le ştiu şi pe ale %oastre

.i atunci să trecem peste aceste e%enimente şi să %e!em ce putem lămuri !intre ele

Capitolul E !in atei: Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Ird re!ele, iată ma!ii de la "ăsărit au venit în Ierusalim, întreb#nd$F

461



"ntuitorul s-a născut n %remea unui mare recensăm"nt Cu c"ţi%a ani naintempăratul 8cta%ianus, luase tronul !upă o 2ătălie %estită /entru că n imperiulroman şi 2izantin nu se trecea tronul prin sucesiune, putea %enea la tron oricineasile 6 mace!oneanul !e%enit şi s1"nt era un trac !e l"ngă Dunăre, un ţăran, cutraistele n spate, !esculţ, 1ără cultură a intrat n Constantinopol să-şi 1acă un rost.i peste c"ţi%a ani a !e%enit mpărat

8cta%ianus la 1el, urcase pe tronul roman re%olt"n! o zonă n care nu a%ea sorţi !eiz2"n!ă, nsă s-a nt"mplat un lucru, pe !rum ei (a%eau o2icei că tot ce se nt"mplănainte !e ce%a important, atunci nainte !e răz2oi, era un semn) au %ăzut un om cuun măgar şi atunci 8cta%ianus pe atunci o1iţer a ntre2at: - Cum se numeştemăgarul8mul a răspuns: NiOos Care nseamnă 2iruinţă7tunci ei au zis că %om 2irui .i aşa s-a nt"mplat, au 2iruit 7 a#uns mpărat, el a

1ăcut recensăm"ntul

Dar să ştiţi că %iaţa "ntuitorului stă ntre !oi măgari, care şi ei au rostul lorăgarul care l-a ncălzit n iesle şi măgarul care l-a !us c"n! a intrat n 6erusalim

Nu cre! că e nt"mplător că 8cta%ianus s-a nt"lnit cu acel măgar, !ar asta nu eimportant =l !upă ce a !e%enit mpărat a %rut să a1le c"ţi supuşi are mpărăţia şice c"ştiguri %or a%ea !e pe urma lor

0a acest recensăm"nt a 1ost c&emat şi 6osi1 şi aria, şi tre2uiau să meargă 1iecare!e un!e era neamul lor .i n timp ce erau n 9etleem un!e tre2uiau să se nscrie s-a nt"mplat ca aica Domnului să nască .i nu a%eau loc un!e să stea !ec"t ntr-unstaul, o peşteră un!e erau a!ăpostite animalele, acolo s-a născut Domnul ntr-oiesle

După naşterea "ntuitorului, ngerii se arată păstorilor (acolo s-a construit o %ec&e 2iserică 2izantină, acum este una grecească) şi le !au %estea cea 2ună, ei merg săse nc&ine 0-au căutat, pro2a2il erau multe staule !e 1elul acela n 9etleem şi l-augăsit .i acolo ei au po%estit ce s-a nt"mplat şi aica Domnului păstra toate n

inima ei şi asculta toate ce spuneau păstorii 7cestea s-au nt"mplat n noapteaCrăciunului, n a#un

agii nsă nu au %enit atunci, nici la 4G !e zile !e la naştere, pentru că 0uca nespune că 6osi1 şi aica Domnului au mers la templu !upă cum era o2iceiul n legeaiu!aică şi pe prunc l-au nc&inat lui Dumnezeu, a!uc"n!u-se #ert1e, cei săracia!uceau porum2ei sau turturele; cei mai a%uţi a!uceau oi, %iţei 7şa!ar la 4G !e

462



zile erau ncă n 9etleem $e spune că atunci c"n! au %enit magii au găsit-o peaica Domnului şi pruncul ntr-o casă

%nde este re!ele iudeilr, &el ce S-a născut' &ăci am văzut la "ăsărit steaua

ui i am venit să ne înc*inăm ui. i auzind, re!ele Ird s-a tulburat i tt Ierusalimul îmreună cu el. i adun#nd e t/i ar*iereii i cărturarii rului,căuta să a0le de la ei$ %nde este să Se nască rists' Iar ei i-au zis$ n

Betleemul Iudeii, că aa este scris de rrcul$ 4i tu, Betleeme, ăm#ntul lui Iuda, nu eti nicidecum cel mai mic între căeteniile lui Iuda, căci din tine vaiei &nducătrul care va ate e rul Meu Israel4. 6tunci Ird c*em#nd înascuns e ma!i, a a0lat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. i trimi/#ndu-i la Betleem, le-a zis$ Mer!e/i i cerceta/i cu de-amănuntul desre

8runc i, dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi i mie, că, venind i eu, să mă înc*in ui. Iar ei, ascult#nd e re!e, au lecat i iată, steaua e care văzuseră în "ăsărit

mer!ea înaintea lr, #nă ce a venit i a stat deasura, unde era 8runcul. i văz#nd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare 0arte. i intr#nd în casă, auvăzut e 8runc îmreună cu Maria, mama ui, i căz#nd la ăm#nt, s-auînc*inat ui; i desc*iz#nd vistieriile lr, I-au adus ui daruri$ aur, tăm#ie i smirnă. Iar lu#nd întiin/are în vis să nu se mai întarcă la Ird, e altă cale s-au dus în /ara lr. <uă lecarea ma!ilr, iată în!erul <mnului se arată în vislui Isi0, zic#nd$ Scală-te, ia 8runcul i e mama ui i 0u!i în E!it i stai acl #nă ce-/i vi sune, 0iindcă Ird are să caute 8runcul ca să- ucidă. i scul#ndu-se, a luat, natea, 8runcul i e mama ui i a lecat în E!it. i au

stat acl #nă la martea lui Ird.F 7şa!ar păstorii au %enit n a#un şi atunci au %estit ngerii: Slavă întru cei de suslui <umnezeu i e ăm#nt ace între ameni bunăvire.F 7propo mai 2unătra!ucere e ntru oameni 2ună%oireA nţeleg"n!u-se mai mult nu ntre oameni

2ună%oireA că noi zicem uite Dumnezeu a %enit şi ntre oameni nu este 2ună%oire,nici măcar ntre creştini nu este 2ună%oire, a!ică nu este nţelegere Dar, cum un!eeste cu%"ntul său, !ar să nţelegeţi că cu%"ntul său este aşa: pe păm"nt pace , ntruoameni 2ună%oire - a!ică n oameni, n ei să 1ie 2ună%oire, eact ce %ă spuneam că

porunca iu2eşte pe aproapele tău ca pe tine nsuţi, nseamnă mai mult să ai

2ună%oinţă, ngă!uinţă 1aţă !e aproapele tău, aşa cum tu te cunoşti pe tine, teiu2eşti pe tine, !ar te cunoşti om !e nimic, om sla2, om plin !e păcate !ar tengă!ui, te ra2zi, te ierţi, ţi mai !ai şanse, asta ne cere Dumnezeu să 1acem şi cuceilalţi, să a%em 2ună%oire 1aţă !e ceilalţi, să a%em ngă!uinţă .i acelaşi lucru lspun şi ngerii ntru oameni 2ună%oireA a!ică să ai2ă oamenii n inima lor ngă!uinţă

463



+n aceea noapte s-au arătat ngerii, au c"ntat acest imn şi păstorii au %enit şi s-aunc&inat 0ui Dar nu n acea noapte au %enit magii $e pare că ntre timp aicaDomnului şi 6osi1 a%"n! ru!e multe n 9etleem, pentru că ei !e acolo erau, au 1ostgăz!uiţi ntr-o casă

/oporul rom"n au zis că n casa lui Crăciun, aşa le-a rămas lor n minte că aşa senumea acel om Crăciun şi !e atunci noi zicem că e noaptea lui Crăciun şi peCrăciun l-au 1ăcut un 1el !e om 2ătr"n şi primitor care !ăruieşte tuturor !e toate şie oş Crăciun

/ro2a2il la una !in ru!e, au rămas şi au 1ost găz!uiţi acolo Nu ştim timpul c"t astat, ştim că pe cel puţin 4G !e zile că atunci s-au !us la templu să nc&ine pe acestcopilaş, să !ucă nc&inare Celui /rea+nalt şi n locul lui să se !ea turturele sau

porum2eii Cre!em că a 1ost c&iar mai mult !e 4G !e zile De ce, pentru că ei

%roiau să răm"nă acolo 7sta ne-o spune şi =%ang&elia care aţi auzit-o astăzi carespune: .i ntorc"n!u-se !in =gipt şi %r"n! să se ntoarcă n 6srael, n 9etleem nu au

putut răm"ne acolo pentru că ţinutul acesta a lui 6u!a era su2 stăp"nirea unuia !in1ii lui 6ro!, 7r&elau care cerceta n continuare cine s-a născut n 9etlem, n zonaacea şi i uci!ea pe cei care i mai a1la, c&iar !acă ei a%eau acum G-I ani Nuconta

7şa s-a nt"mplat cu tatăl lui 6oan 9otezătorul, 3a&aria !espre care s-a a1lat că şi-aascuns copilul, pentru că şi el era n apropiere, n zona ama 7 ascuns copilul şi l-

a !at celor ce trăiau n peşteri pe malul ării oarte, la acei aşa zişi nazirei,cărturari, un 1el !e pustnici ai e%reilor 7colo a trăit şi 6oan 9otezătorul şi !e acoloa %enit şi să c&eme pe popor să c&eme la m"ntuire şi la primirea lui Hristos71l"n! !espre el că şi-a ascuns pruncul, la 2ătr"neţele lui, a1l"n! !upă at"ta timp căşi-a ascuns pruncul, %ă !aţi seama, a 1ost ucis ntre templu şi altar !e către 1iul lui6ro!

+ntorc"n!u-se !in =gipt %reau să se aşeze n 9etleem, un!e a%eau ru!e, !ar nu au putut să răm"nă !e 1rica lui 7r&elau, atunci au plecat n Nazaret napoi, un!e pro2a2il nu mai a%eau multe ale lor

Deci cel puţin 4G !e zile a 1ost n 9etleem =u nclin să cre! că au stau mai multDe ce 8 să %ă spun /entru că magii au %ăzut la răsărit steaua 0ui şi Dumnezeule-a %estit lor, păg"nilor /entru magi stele erau semnele unor naşteri a unui om .i%ăz"n! steaua la răsărit cum nu a mai 1ost p"nă atunci , au spus că e semn !enaştere a unui om mare, !eose2it, a unui rege, mpărat =i au %enit !e acolo n6u!eia, stră2ăt"n! un !rum lung, unii zic că erau !in /ersia, alţii !in 6n!ia, !in

464



zona 71ganistanului, 9at&ra +ntre timp nu au mai %ăzut steaua, aşa!ar ei au %ăzut-o o!ată, s-au &otăr"t ce e cu ea !ar nu au mai %ăzut-o Do%a!a că %enin! n!isperare !irect la 6erusalim şi au nceput să ntre2e peste tot: un!e s-a născutmpăratul iu!eilor, un mpărat mare 7u ştiut ei prin %e!enie că acolo tre2uie să senască .i a auzit 6ro! şi toţi n%ăţaţii şi s-a tul2urat tot 6erusalimul !e sus p"nă #os şii-au c&emat şi ei au spus tot cum s-a nt"mplat, cum s-a arătat steaua şi ceconcluzie au tras ei şi s-a pătruns !e 1rică la inimă 6ro! şi a spus: se naşte esiasau s-a născut, ce ne 1acem 6ro! !upă acea trimite să uci!ă pe prunci

3ice: <uă lecarea ma!ilr, iată în!erul <mnului se arată în vis lui Isi0, zic#nd$ Scală-te, ia 8runcul i e mama ui i 0u!i în E!it i stai acl #năce-/i vi sune, 0iindcă Ird are să caute 8runcul ca să- ucidă.

i scul#ndu-se,a luat, natea, 8runcul i e mama ui i a lecat în E!it. i au stat acl

#nă la martea lui Ird, ca să se îmlinească cuv#ntul sus de <mnul, rin

rrcul$ 4<in E!it am c*emat e =iul Meu4. Iar c#nd Ird a văzut că a 0st amă!it de ma!i, s-a m#niat 0arte i, trimi/#nd a ucis e t/i runcii care erau în

Betleem i în tate *tarele lui, de di ani i mai Ds, duă timul e care îl a0lase de la ma!i.

7uziţi ce spune !upă ce pleacă n 9etleemul 6u!eii, ca să %e!eţi că ei nu mai%ăzuseră steaua, că acea stea le-a 1ăcut o 2ucurie 1oarte mare Ceea ce au trăit eistu!iin!u-o şi %ăz"n!u-o şi nţeleg"n!u-o, era ce%a !eose2it ce nu mai trăiseră, căzice aşa: 6tunci Ird c*em#nd în ascuns e ma!i, a a0lat de la ei lămurit în ce

vreme s-a arătat steaua. i trimi/#ndu-i la Betleem, le-a zis$ Mer!e/i i cerceta/i cu de-amănuntul desre 8runc i, dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi i mie, ca, venind i eu, să mă înc*in ui. Iar ei, ascult#nd e re!e, au lecat i iată, steaua e care văzuseră în "ăsărit mer!ea înaintea lr, #nă ce a venit i a stat deasura, undeera 8runcul. i văz#nd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare 0arte.

Dacă 6ro! a a1lat că steaua li s-a arătat cam !e E ani magilor, asta nseamnă pro2a2il că steaua li s-a arătat n momentul n care c"n! s-a sălăşluit n p"ntecele5ecioarei !upă 9una%estire, nu la naştere /entru că ntruparea lui Hristos osăr2ătorim la 9una%estire, iar la naştere prăznuim %enirea lui n trup, ntre oameni,

%e!erea lui 7sta nseamnă că steaua li s-a arătat cu cel puţin F luni !e zile nainte!e naştere, asta poate să 1ie şi mai mult pentru că ei nu %eniseră !ec"t !upă 4G !ezile !e la naştere, pentru că n acea noapte au şi 1ugit n =gipt Deci n 6erusalim au1ost nainte !e %enirea magilor Da, cre! că a 1ost mai mult, !acă ei spun la 6ro!cam !e E ani, nseamnă că !e E ani %ăzuseră ei steaua, nseamnă că cam un an şi olună au stat acolo aica Domnului şi Hristos, Dumnezeul nostru n 9etleem, !e#aaşezaţi la o casă

465



Deci aşa să ne nc&ipuim că n ziua naşterii "ntuitorului, păstorii au primit %este!e la ngeri şi au auzit sla%oslo%ia ngerilor şi au %enit şi au spus 5ecioarei ariatot ce au %ăzut, şi a trecut cel mult an şi o lună p"nă c"n! au %enit magii, poate cămai puţin

Dumnezeu să ne a#ute şi să ne m"ntuiască

466



!r8 &onstantin Sturzu $ De ce vrei să +e 5ntrupezi# DoamneO

7#unul Crăciunului Hristos stă să $e nască pe păm"nt ă uit la starea lumii, pri%esc !e-a lungul istoriei şi n mine nsumi, apoi mă-ntre2:

@De ce %rei, Doamne, să %ii printre noi 7i %ăzut că !in primele momente n careTe-ai a1lat n p"ntecele aicii Tale /reacurate, $1"nta 5ecioară aria, ai 1ost n

467



pericol Dreptul 6osi1, cuprins !e n!oieli, a %rut să lase n ascuns pe aica Ta, căciorice 1emeie acuzată !e a!ulter putea 1i ucisă cu pietre

De ce să %ii, Doamne, ntr-un loc n care oamenii sunt at"t !e cruzi, nc"t nici%e!erea unei 1emei nsărcinate nu-i impresionează 9etleemul Te %a trimite să Tenaşti n ieslea !o2itoacelor ai mult !ec"t at"t, acest popor ales al Tău %a căuta săTe uci!ă, ncă /runc 1iin! $etea !e putere a regelui 6ro! %a !uce la uci!ereatuturor pruncilor !in locul naşterii Tale De aceea, %a tre2ui să 1ugi pe ascuns n=gipt, să trăieşti n păm"nt străin Te %ei ntoarce şi %ei creşte n Nazaret, un!e %eist"rni multă mpotri%ire şi multă ură

Cei cu care ai copilărit, cei care Te-au %ăzut cresc"n! at"t !e 1rumos şi !e smerit,ime!iat ce le %ei arăta că Tu eşti esia, Te %or !uce pe creasta muntelui !inapropiere ca să Te arunce n prăpastie, să-'i z!ro2eşti Trupul $1"nt !e pietrele

acelea ascuţite .i %or tot ncerca să Te omoare, !e-a lungul celor trei ani c"t Te %eiarăta lor

Tu i %ei %in!eca, Tu i %ei slo2ozi !e su2 puterea !ia%olilor, %ei n%ia pe morţii lor,iar ei mai tare Te %or ur

De ce să %ii, Doamne, pe un păm"nt n care 2unătatea, milostenia, iu2irea suntrăsplătite cu ură, cu in%i!ie, cu planuri !e uci!ere C"n! %a %eni %remea, Tu Te %ei!a pe m"inile oamenilor ca să 1ii răstignit +i %ei lăsa să Te prin!ă, să Te

2at#ocorească, să Te umilească, să Te răstignească !espuiat !e toate &ainele De parcă nu era su1icientă toată su1erinţa şi 2ătaia !e #oc, au mai a!ăugat şi ruşinea !ea Te arăta gol n 1aţa celor !e pe Bolgota

.i pentru ce această moarte cumplită, pentru ce această #ert1ă, Doamne Căci n9iserica c"ştigată cu scump $"ngele Tău %or %eni mulţi care !oar cu numele %or 1icreştini, iar cu 1aptele lor %or 1i iu!e +n numele Tău, unii %or uci!e 5emei care senumesc pe sine creştine %or 1ace a%orturi ulţi !intre cei ce se %or !eclara creştini%or lua n r"s poruncile Tale

$igur, %or 1i !e-a lungul secolelor şi !intre cei care %or cre!e cu a!e%ărat n Tine şicare %or mplini %oia Ta Dar cei mai mulţi nu %or 1ace asta ai ales eu Căci ce1ac eu cu toate !arurile pe care Tu mi le-ai !at !e c"n! am %enit la eistenţă, p"năla cea mai recentă +mpărtăşanie Nimic 2un De ce să %ii c"n! %ezi că nu Te

primesc cu totul, c"n! %ezi că nu mă !esc&i! cu a!e%ărat, c"n! %ezi că nu Teiu2esc De ce să %ii Ce să cauţi Tu n lumea aceasta Ne2unia şi că!erea lumii

468



%or 1i at"t !e mari, nc"t oamenii Te %or acuza c&iar pe Tine pentru că eistă răul pe păm"ntA

7tunci, Domnul mi-a spus: @.tiu prea 2ine, Dumnezeu 1iin!, că se %or nt"mplatoate acestea 7m ştiut c"n! 7!am şi =%a au ales să ă scoată !in inima lor Nu eui-am alungat !in ai, ci ei au alungat aiul !in inima lor 7m ştiut că omul %a murişi nu am putut să su1ăr aceasta 6u2irea ea nu are o limită 6u2irea ea nu ncepeşi nu se termină un!e%a, nu are nceput şi nu are s1"rşit 6u2irea ea pentru om nu

poate să 1ie stă%ilită !e nimic Nu puteţi %oi pune sta%ilă n calea iu2irii ele,!ec"t una singură: li2ertatea %oastră De ea nu ă %oi atinge Căci !acă -aşatinge !e li2ertatea %oastră, ar nsemna să nu %ă mai iu2esc, să nu %ă respectalegerile oi %eni pe păm"nt !acă %oi găsi o singură 1emeie at"t !e curată, nc"t să

poată să nască pe 5iul lui Dumnezeu .i care să spună: W5ieX Nu tre2uie ca toate1emeile să 1ie aşa, e !e a#uns una oi %eni acolo un!e sunt primit, ă %oi 2ucura

!e orice locşor n care aş putea să 1iu găz!uit Dacă nu ă %or casele 9etleemului,iar staul !o2itoacelor ă primeşte, acolo %oi %eni Nu am pretenţii !e la nimeniDacă i se !ă locul acela la care nu r"%neşte nimeni, locul acela n care nu stănimeni, ce-ţi pasă ţie Căci cine ar sta n miros !e gra#! 6ar !acă nu %ă tre2uieun loc, !aţi-i-l ie, nu cer altce%a =u nu %in la %oi să %ă stăp"nesc, ci ă 2ucur să ă plec n 1aţa %oastră şi să %ă pot spăla picioarele Nu cer nici un e1ort !in

partea %oastră, lăsaţi-ă pe ine să %ă slu#esc %ouă Nu %ă cer să-i !aţi ce%a, ci!oar să primiţi !e la ine toate c"te am N-o să %ă mpo%ărez cu nimic Dacă %or %eni unii să-i a!ucă !aruri precum magii, o %or 1ace !in proprie iniţiati%ă =u

nsă ă %oi smeri şi %oi 1i c"t se poate !e !iscret pe păm"nt Nu %oi cere ca Numele eu să 1ie slă%it, nici 1aptele ele minunate să 1ie tr"m2iţate Dacă cine%aă %a striga, =u l %oi a#uta De ce să nu %in măcar pentru cei care au ne%oie !eine, pentru cei ce strigă la ine Cine %a %oi să stea n ntuneric, %a putea să steaşi n continuare Nu-l %oi !eran#a, nu-l %oi o2liga, nu-l %oi 1orţa să %ină la 0uminăDar !acă un!e%a, ntr-un colţişor !e lume, %a 1i cine%a care %a !ori să ă

primească n inima şi-n casa lui, !e ce să nu %in 6ar su1erinţele ele !e pe Cruce,ce sunt ele prin comparaţie cu !urerea pe care o am c"n! %ă! pe tot omul merg"n!n ia! (şeol) /re1er să su1ăr =u, !ec"t să-i %ă! pe ei su1erin! Dacă %reo!ată tu saualţii %or !ori să %ină la ine, să a1le o!i&nă, ă %or găsi n 9iserica ea Daţi-i

locul cel mai sărăcăcios !in inima %oastră şi acolo %oi %eni 0ăsaţi-ă să %in ncele !e care %ă sc"r2iţi Daţi-i ce nu %ă mai tre2uie şi %ă %oi copleşi !e !aruri7sta nseamnă să iu2eşti 6ar =u 6u2ire suntA

7t"t a spus Domnul şi a tăcut 6ar eu nu mai pot să spun nimic Cine e at"t !ene2un nc"t să nu %rea să 1ie iu2it cu o aşa iu2ire

469



!ărintele &onstantin Necula, &răciunul tre0uie prăznuit aşa cum este ,Naşterea Domnului Hristos

Colin!ul este un c"ntec !espre +n%iere, nu este !espre Naştere @5lorile-s !al2e,1lori !e mărA %or2esc !e primă%ară, c"n! este +n%ierea "ntuitorului 6isus Histos@7-ţi pune nă!e#!ea n 2e2eluşul ăsta care creşte mare, a-l aştepta răstignit pecruce, cum zice un colin!, este important pentru toţi .i este important şi pentru ceicare nu cre! ai ales pentru eiA

8 spune părintele pro1esor Constantin Necula, una !intre %ocile 9isericii care a

reuşit n ultimul timp să se 1acă auzită şi ascultată constant ai ales !e către tinerişi prin canale care !epăşesc 2arierele unei pre!ici o2işnuite !in 2iserică: peQoutu2e, pe 1ace2ooO, la con1erinţe or2eşte, ntr-un inter%iu !espre Crăciun,!espre cre!inţă, !espre copilărie +şi aminteşte cum tatăl lui a 1ăcut ca oş Crăciunsă l n%ingă pe oş Berilă, tot !atorită colin!ei .i mulţumeşte pentru un an greu

pentru 9iserică şi pentru el personal, !ar n acelaşi timp, un an 2iruitor, pentru că@smerenia colin!ei a n%ins strigătulA

C-am auzit acum c#teva zile vrbindu-le ciilr de cală desre &răciun i Aaterea <mnului. &um să le vestim &răciunul ciilr'

Constantin Necula: CN: $ă pornim po%estea Crăciunului !e la ei, copii 1iin! $ăne a!ucem aminte c"t !e 1rumos au 1ost ei ngri#iţi, cum le-am z"m2it, cum nu le-alipsit nimic şi că Hristos, la c"te%a zile !e la naştere tre2uie să 1ugă !e acasăTre2uie să 1ugă !eparte pentru că nişte oameni au ncercat să i ia %iaţa .i poate căi n%ăţăm pe copii că eistă o presiune a %ieţii, care nu i a#ută ntot!eauna, !ar care i şi 1ace să meargă mai !eparte ?n copil alergat prin lume este Hristos la

470



nceput Tocmai pentru ca apoi lumea să alerge !upă el cu 2ucurie 7ceasta estetaina

n ultimii ani, &răciunul înseamnă entru 0arte mul/i cumărături i caduri,

i mese îmbelu!ate. <esre ce ar trebui să 0ie &răciunul'CN: =u nu cre! că suntem c&iar aşa a1ectaţi !e cumpărături, !e oş Cumpărătilă=u cre! că suntem n continuare nişte oameni lucizi -am uitat la ce se cumpără!e Crăciun - sigur că sunt ecese, la EG !e &ectare !e mall n om"nia şi c"te%azeci !e &ectare !e 2iserică, normal că tin!em spre cele mai multe - !ar cre! că esteo normalitate, o ncercare !e a creşte n a2un!enţă

Dar eu spo%e!esc oameni care nu au ce pune pe masă 9iserica este un!e nimeninu este

Crăciunul tre2uie prăznuit cum este: Naşterea Domnului Hristos =istă un teri2il!ialog ntre Hristos şi oş Crăciun, şi Hristos i ngă!uie lui Crăciun să i 1ure o zi,celelalte răm"n"n!u-i lui Hristos Ce ar 1i !acă ar 1i Crăciunul n 1iecare zi

&e clinde vă lac'

CN: Toate colin!ele mi plac, !acă sunt n rom"nă, le pre1er pe cele n rom"nă Nu prea cre! ntr-un Crăciun cu reni pentru că am 1ost la 9et&leem şi am %ăzut: ar

1i greu !e ntreţinut un ren la 9et&leem Cre! 1oarte mult n colin!ele care po%estesc Naşterea "ntuitorului

l ateta/i e M &răciun'

CN: +l aştept 1iin! pentru că mare parte !intre lucrurile pe care le aşteptăm !eCrăciun sunt !e#a cu noi n tot anul +i mulţumesc pentru un an greu pentru

2iserică, un an greu pentru mine ca persoană, !ar n acelaşi timp, un an 2iruitor 0as1"rşit se %e!e că smerenia colin!ei a n%ins strigătul .i acest lucru este 1oarteimportant

&e amintiri ave/i din cilărie, le!ate de M &răciun'

CN: Toate amintirile !in copilăria mea sunt !eose2ite Cel mai tare mă 2ucur căatunci c"n! am prăznuit acasă Crăciunul, tata era %iu şi mama era t"nără 6magineamea este a unor părinţi tineri care ne a#utau să nţelegem !e ce 2razii nu i 1acemnoi şi i 1ac ngerii .i cel mai mult mi-a plăcut c"n! tata l-a 2iruit pe oş Berilă

471



=ram !e#a măricel, * -J ani, c"n! secretarii !e parti! !e pe cartiere au primito2ligati%itatea !e a 1ace o nt"lnire cu oş Berilă, !ar seara am constatat că oşCrăciun l-a 2ătut pe oş Berilă, nu pentru că era mai 2ogat, ci pentru că oşCrăciun a nceput să c"nte colin!e =u sunt 2ăiat !e 2loc, sunt crescut la 2loc şi ştiucum sună un 2loc colin!"n! ai tare !ec"t un sat, atunci c"n! %rea

8 ceată !e oameni 1a2uloşi care s-au str"ns n #urul unui om care a nceput săcolin!e 6ar ecoul: la nmorm"ntarea tatei, seara la pri%eg&i - ncepuse perioa!acolin!elor - şi 4GG !e oameni au nceput să colin!e ntre 2locuri $-au aprinsluminile şi au nceput să colin!e toţi

Colin!ul este un c"ntec !espre n%iere, nu este !espre Naştere 5lorile-s !al2e, 1lori!e măr, se re1eră la primă%ară, c"n! este +n%ierea "ntuitorului 6isus Hristos 7-ţi

pune nă!e#!ea n 2e2eluşul ăsta care creşte mare, a-l aştepta răstignit pe cruce, cum

zice un colin!, este important pentru toţi .i pentru cei care nu cre! ai ales pentru ei

&e este un m 0ără credin/ă'

CN: ?n om 1ără cre!inţă este un om n căutare Nu eistă om 1ără cre!inţă, eistăom 1ără i!eal, poate !ar p"nă şi cei 1ără i!eal au un i!eal - să 1ie 1ără i!eal Cinesocoteşte că un om este !oar prin cre!inţă om, greşeşte, un om poate să nu ai2ăcre!inţă, !ar poate să ai2ă !ragoste şi nă!e#!e 7re !ouă !in trei %irtuţi teologice

Dumnezeu este 1oarte ngă!uitor 6a!ul nu este pentru oameni 6a!ul pe care ltrăim noi c"teo!ată n nsingurările noastre umane !o%e!eşte că noi ne construimia!ul liniştiţi pe păm"nt Toată lumea este neliniştită că Hristos te 1ace să ţi 1ie1rică Dar $tar jars +n ultimul episo! s-au ucis oameni Despre ce 1el !e cultură%or2im

&um este &răciunul în 0amilia dumneavastră'

CN: =i mă aşteaptă pe mine acasă, este perioa!a n care a#ung 1oarte rar reau săse nţeleagă, un preot !e 1oarte multe ori şi !ă !eoparte 1amilia şi 2ucuria 1amiliei

pentru ca ceilalţi să se 2ucure !e el, spo%e!eşte, 1oarte mult, um2lă 1oarte mult,%or2eşte cu mulţi oameni

Crăciunul preotului este mai mult ne%oia !e o!i&nă 7i lui l aşteaptă acasă şi !acăDumnezeu ngă!uie măn"ncă cina !e Crăciun 1oarte t"rziu n casă şi se 2ucură că astat cu 1oarte mulţi oameni 8amenii ne %or ai lor, 1amilia ne %rea ai ei şi !e o2iceic"ştigă oamenii

472



Se imlică Biserica în riecte sciale'

CN: Nu mai a%em nici o 2iserică mare n oraş, care 1iin! paro&ială, să nu ai2ă pel"ngă ea ce%a !e asistenţă socială

<e ce este nevie de reli!ie în cală'

CN: ă !au răspunsul unui copil !e şcoală, !in 9uzău 6-a spus preotului !eacolo: @.tiţi că eu am n#urat mult ora !e religie, nu mi con%enea, !ar 2unicii mi-au murit, şi oricum nici ei nu erau 1oarte mari cre!incioşi, părinţii mei nu au timpsă mă n%eţe, la 2iserică nu ntot!eauna am timp să a#ung şi am o singură oră pesăptăm"nă n ceea ce pri%eşte propria mea cultură /entru că p"nă la urmă 9iserica8rto!oă este unită cu istoria poporului nostru +nainte am re1uzat-o e1uz să o

mai re1uzA 7 spus-o un copil $unt pro1esori care mi trimit imagini cu copii carei opresc să iasă !e la ora !e curs 7sta nseamnă un pro1esor a!e%ărat

%neri, ciii înva/ă că <umnezeu este mare, uternic i trebuie să se teamăde el, entru că îl ate edesi dacă !reete.

CN: =ste o greşeală !e pe!agogie C"tă %reme 2iserica ne n%aţă colin!e şi ncolin!e Hristos nu are nimic n1ricoşător, aceasta este teologia legată !e Naşterealui Hristos 5ragilitatea unui copil care intră ntr-o lume care se cre!e 1oarte

puternică 5ragilitatea lui i !ă putere C"n! Hristos !ispare !in lumea asta, lumeaasta este la păm"nt /utem %e!ea liniştiţi !e #ur mpre#urul ţării noastre censeamnă să nu l ai pe Hristos n istorie

6ve/i un adevărat *ar de a vesti. <e unde vi se tra!e'

CN: = !arul 2unicii, 2unica era mare po%estaşă la %iaţa ei

&e ărere ave/i desre re/elele de scializare, sunt un md de a ne aria unii de al/ii sau dimtrivă aDun! să înlcuiască rela/iile adevărate cu unele sur!at'

CN: Noi am trecut !e la o societate in1ormală la una a in1ormatorilor 7ceasta este pro2lema cea mai gra%ă pe care o trăim acum: in1ormaţia pu2elă ulte !intrereţelele noastre !e socializare sunt nişte pu2ele, pline !e 1rustrări, !e #umătăţi !ecultură <umătatea !e cultură, ca şi #umătatea !e a!e%ăr, este minciună 5actura !etele1on, 1actura !e tele%izor, !e internet, plătim mult pentru asta, !ar nu reuşim să1acem nimic - oamenii sunt mai trişti ie mi-a 1ost greu să %ă! cum %om trece

473



peste momentele noastre !e ură, care ne-au marcat nceputul toamnei şi al iernii Noi ne-am ur"t, am a#uns să ne ur"m ntre noi .i acestea sunt 1oarte greu !e!epăşit 7ceasta !ă greutate unei 2iserici - capacitatea !e a nu-i ur pe cei care ourăsc eţeaua !e socializare este un loc n care !in c"n! n c"n! ar tre2ui 1ăcutăcurăţenie la un moment !at

&rede/i că îi mer!e bine "m#niei acum' Este e un drum bun'

CN: 7m 1ost la puşcărie la "mnicu $ărat, un!e au murit mari 2ăr2aţi aineamului 7m a%ut sentimentul că s-a nc&is cu EG !e minute nainte !e a a#ungenoi 7cesta este sentimentul pe care mi-l !ă om"nia - o puşcărie comunistă !incare ncă nu am ieşit, ca mentalitate

6vem anse să ne revenim'

CN: =u zic că !a Dar ca să ne re%enim să ne n!reptăm spre ce $ă mă !uccătre o =uropă constant anticreştină, care şi transmite salutări !e sezon, că i!eran#ează Crăciunul pe unii $ă mă n!rept către o altă zonă a lumii care cre!e căn numele cre!inţei poate să 1acă orice

sursa tribuna.ro

474



!reot &onstantin Necula $ Hristos Se naşte# mări;i$>J Hristos 'in &eruri# 5ntmpina;i$>J

7lean!ru usu: Tetul pe care %i-l propun este !in /ărintele Teo1il /ărăian şi este pre!ică !in Duminica !inaintea Naşterii Domnului: @+nainte !e $ăr2ătoarea Naşterii Domnului nostru 6isus Hristos, %reme !e şase săptăm"ni, n zilele mainsemnate auzim c&emarea:

5ristos %e na#te, măriţi-8< 5ristos din eruri, ntâmpinaţi-8<

5ristos pe pământ, nălţaţi-ă<ântaţi omnului tot pământul

#i cu bucurie lăudaţi-8, popoare,că %-a prea mărit<

Cu%intele acestea, ca şi toate cu%intele cuprinse n !umnezeieştile slu#2e, n-au !oar

rostul ca să mplinească o r"n!uială, ca să zicem aşa, să creeze o atmos1eră, să se1acă un 1el !e stare !e g"n!ire, ca să mplinească ceea ce nseamnă să să%"rşeascăo slu#2ă Ci ele au rostul să sc&im2e spre 2ine g"n!irea noastră, simţirea noastră şitoată %iaţa noastră su1leteascăA

.i mai ncolo spune: @Noi c"n! răspun!em 7min la aceste cu%inte, mărturisim căsuntem la un g"n! cu cel care !oreşte ca Numele lui Dumnezeu să 1ie prea mărit n

475



toată %remea Deci, Hristos $e naşte, măriţi-0 este ceea ce tre2uie să 1acem, şi-0mărim n toată %remea, pentru că $-a născut pentru noi şi pentru a noastrăm"ntuire ă rog, /ărinte

/r Constantin Necula: Tre2uie să su2liniem că e un tet !in $1"ntul Brigorie şi oomilie, cele2ră, la %remea ei, la Naşterea "ntuitorului Hristos, care, n gura unui/ărinte s1inţit şi s1"nt, cum este /ărintele Teo1il, sigur că suna şi mai 2ine !ec"t ngura noastră, a păcătoşilor

/e !e altă parte, tre2uie să nţelegem că e parola !e aur a 9isericii n %remurileacestea a2solut ne2uneşti; că n cele !in urmă, Hristos $e naşte, măriţi-0 Hristos!in Ceruri, nt"mpinaţi-0 nseamnă că, n sine, Crăciunul nu-i !oar o zonă !eaşteptare, nu-i o zonă gri, ci este o zonă !e inter1erenţă, !e nt"lnire cu Hristos; că7cest Hristos - 9e2eluşul !in 9etleem, Care $e naşte !e !ragul nostru - nu-i %enit

!oar ca să ne sc&im2e, ştiu eu, &ainele, alimentele, ci şi raţiunea !e a 1i C"n! +l ai pe Hristos !e partea ta, nu poţi !ec"t să-0 nt"mpini Nu poţi !ec"t să te 2ucuri, să1ii strălucitor

(8ret &nstantin Aecula, 6leGandru "usu, =armacia de cuvinte, Editura 6!ns, Sibiu, 2:1, . 2:3-2:)

476



!reot &onstantin Necula $ Ciua 5n care &erul e mai aproape 'e pămnt

= ziua n care se !o%e!eşte că Cerul e mai aproape !e păm"nt !ec"t noi ntre noi, păm"ntenii =ste ziua n care se 1ace nceput m"ntuirii noastre şi este ziua n care -una !in c"ntările !in seara aceasta spune - @Heru%imul s-a !epărtat !e paza

pomului %ieţii, pentru că /omul ieţii $-a aşezat n mi#locul lumiiA

5ără n!oială că e una !in zilele emoţionante = emoţionantă pentru că peştera !eacuma se %a 1ace morm"nt Hristosului Celui %iu $cutecele !e acum se %or 1acegiulgiu "ntuitorului Tot ceea ce se petrece astăzi n z"m2et !e copil şi ng"ngurit !e copil se %a petrece cu toată !rama unui Dumnezeu Care ne ţine partea!e 1iecare !ată Care se aşază pe Cruce ca astăzi n iesle, pentru ca să 1im m"ntuiţi

Nu-i !e #oacă cu ziua !e astăzi Nu-i o zi !oar a consumului şi a unei stări !e 2ucurie, ci şi a unei stări !e %eg&e 7stăzi ncepe %eg&ea noastră !e !ragulDumnezeului Care %eg&ează pentru noi

+n 1elul acesta cre! eu că-0 onorăm pe Dumnezeu: st"n!u-6 aproape n %eg&ea şi n!isponi2ilitatea 0ui pentru noi, cu propria noastră %eg&e şi !isponi2ilitate ?ng"ngurit !e 2e2eluş umple lumea şi g"nguritul se %a 1ace =%ang&elie

(8ret &nstantin Aecula, 6leGandru "usu, =armacia de cuvinte, Editura 6!ns, Sibiu, 2:1, . 2-+)

477



!reot &onstantin Necula $ Drume;i pe calea 7agilor

=ste %remea la care, cu EGGG !e ani nainte !e anul EGGG, n trei, !upă unii, pa- trucolţuri ale 0umii !e atunci, trei (patru) nţelepţi primeau semn că un!e%a, cătrecetatea cea %estită a neamului lui 6srael, n oraşul regilor - 6erusalim sau, oricum,cam pe acolo - $e năştea sau %a să $e nască esia, ?nsul, egele .i !eşi nu ştim,

putem 2ănui că nici unul !in ei nu a plecat spre nt"lnirea cu /runcul %estit !e steaca la o nt"lnire oarecare $imţeau că %a a%ea loc nu o nt"lnire, ci nt"lnirea

/oate că itinerariul lor spiritual ar tre2ui să ne marc&eze şi pe noi, la mo!ul cel maiserios cu putinţă /entru unii !in noi s-a ncetăţenit n g"n!irea noastră i!eea că,

pentru a-0 nt"mpina pe Hristos sunt su1iciente !arurile pe care 6 le a!ucem nminunata Noapte $1"ntă .i str"ngem - n cotloanele !e lumină ale memoriei -icoana nc&inării noastre n 1aţa 9ucuriei s1inte n Noaptea Darurilor

Dar c"ţi !intre noi mai %e!em e1ortul n sine al magilor C"ţi mai %e!em calea spre9etleem /ostul Crăciunului este o ast1el !e călătorie nu !oar spirituală, ci c&iar 1izică cuHristos Domnul spre primul loc al nt"lnirii cu =l: /eştera naşterii

478



=1ortul ncepe !in 4 noiem2rie, !e la $ăr2ătoarea $1"ntului 5ilip 7ltă!ată, atuncic"n! la părinţii noştri a%eau 2unicii prunci şi c"n! nu se prăznuia Duminica,această săr2ătoare era marcată !e @şurluireaA %aselor şi lingurilor, !e limpezirea%aselor !in casă spre a nu mai 1i nimic atins !e @!ulceA şi spre a nu ngă!ui @ispita!ulceluiA .i lucrul nu este lipsit !e importanţă $e curăţau curţile, iar !in celea!unate se 1ăcea 1oc la margine !e !rum @Ca să nu ne calce lupiiA

+ncepea /ostul cu ast1el !e rigoare alimentară pentru a se trage &otar clar ntrengă!uinţă şi urcuş !u&o%nicesc

9iserica, prin glasul autoritar al =%ang&eliei, !ă!ea prima lecţie: /ara2ola $ama-rineanului milosti% (0cGE*-J) pentru a ne a#uta să nţelegem că cel maiimportant lucru n slu#irea lui Dumnezeu nu este apartenenţa la o @clicăA religioasăşi nici relati%itatea legăturii !e s"nge, ci, pentru a-0 %e!ea pe Dumnezeu 1ăc"n!u-

$e 8m, pentru ca mai nt"i tu, omul, să poţi %e!ea c&ipul $la%ei lui Dumnezeu ntot @aproapele tăuA

5ila următoare a călătoriei celei !impreună cu 9iserica spre 9etleem stă scrisă culitere !e atenţionare Duminica a !oua a /ostului - !upă usalii a !ouăzeci şi şasea- poartă cu sine o altă icoană, aceea a 2ogatului căruia i-a ro!it ţarina şi care a găsitcu cale că-i 2ine să 2ea şi să măn"nce şi să se %eselească, lărgin! #itniţele(0cE*-EJ)

Hristos Domnul !ă pil!a nu pentru a &uli 2ogăţia, ci pentru a ne arăta că-i prile#teri2il !e egoism Că nu 1ace să %or2im mai mult p"ntecelui !ec"t su1letului şi luiDumnezeu atunci c"n! &am2arele ne sunt pline

7nul acesta potri%in!u-se săr2ătoarea 6ntrării n Templu a aicii Domnului naceastă zi, nu se putea !a o mai corectă imagine a anti!otului la egoism -egocentrism - in!i1erentism !ec"t lipsa !e egoism a aicii Domnului, /reacurata şi/rea ne%ino%ata 7ceea ce s-a !eşertat !e toate pentru a-şi umple &am2arul -%istierie a su1letului său !e singura a%uţie nepieritoare - &arul şi lucrarea Du&ului$1"nt

Călătorin! cu magii spre 9etleem, n Duminica a treia !upă nceperea /ostului,a!ăstăm l"ngă icoana !regătorului 2ogat, acela ce-0 ntrea2ă pe Hristos:@+n%ăţătorule 2un, ce să 1ac ca să moştenesc %iaţa !e %eciA (0c >>)

$ă luăm aminte la răspunsul Domnului şi %om %e!ea ce uşor este ca, !impreună cu=l să cauţi şi să a1li m"ntuirea

479



Copiii nceput-au să-şi !reagă su1letele pentru colin! $ă luăm seama ca %ăz"n!u-ne să ne a1le magi pe cale spre 9etleem şi nu iu!e nemernice, %"nz"n! splen!oareaCrăciunului pe un pumn !e egoism şi in!i1erentism, prinşi ntr-o tem2elă cursă !e1als comercialism

(EGtras din cartea$ 8r. cn0. univ. dr. &nstantin Aecula - <uminici în dar$ 8redici i !#nduri)

480



!reot &onstantin Necula $ 9irui;i in'iferen;a şi 0rfa

8 lectură, un tet !in 6gnazio $ilone, care (spune aşa: @Nu pot sta ntre oameni carespun că aşteaptă %iaţa %eşnică, a !oua %enire a lui Hristos n $la%ă, o lume nouăcu aceeaşi in!i1erenţă cu care aşteaptă tram%aiulA

.i m-am cutremurat 7ţi %ăzut cum s-au grupat interesele lumii !e astăzi n #urulapocalipsei maQaşe şi cum s-a speculat !rama !e s1"rşit a omului mo!ern

$-a %ă!it, a c"ta oară, că lipsa !e cunoaştere a $cripturii şi culti%area 1ricii prinme!ia, creşterea tensiunii sociale prin in1ormaţii care au cutremurat continente(tzunami, uci!erea copiilor !in NeZtoZn, cutremure) sau pieţe economice (aici osă a%em un an cumplit) au luat locul 2"r1ologiei !e altă !ată, comple"n! su1letelenoastre cu 1alse umilinţe, rupte cu totul !e smerenia Crucii "ntuitorului Hristos0a 1el şi n %ieţile noastre, nenorocite linii paralele la lumea ce o trăim, nu pare cămai slu#im rosturilor a!"nci pe care le !eclarăm: @căutarea şi a1larea lui 6isusHristos Cel răstignitA Ne-am %irusat !e 2oala !eclaraţiilor, a cu%intelor aruncateunii către alţii - ricoşate parcă !in mantinela !e %enin a lumii, !e 2oala

!eşertăciunilor !e contet

7şa %a 1i mereu c"tă %reme %oim să ne punem pe noi n %aloare, ca a!e%ăr şiştiinţă, ca unice surse !e corectitu!ine şi puritate +n aceeaşi %reme e limpe!e cănu ne suntem in!i1erenţi unii altora Cunoaştem o groază !e amănunte !e 2"r1ă,nsumăm n minţile noastre amănunte ale unor posi2ile scenarii, lăsăm su1letul

481



nostru să r"n#ească satis1ăcut la !rama c"te unuia !intre noi mai ncercat, atins mai%izi2il !ec"t noi !e %reo corupere spirituală

Dacă %rem să ne re%enim, ca unitate !e mărturie şi acţiune, tre2uie să sc&im2ămce%a la mo!ul serios $ă ne luăm n serios apartenenţa la 8rto!oie, nu !oar să oa1işăm, să ne a2ţinem la concluzii asupra %ieţii c"te unuia !in noi construite !in1ragmente ale @trasului cu urec&eaA la colţul 2"r1elor ce ne-au nlocuit rugăciunea,să re1uzăm să pre!icăm prost şi nepregătit, să ne culti%ăm %iaţa ntreagă ca unanc&inată Du&ului $1"nt $ă re1uzăm să ne ascun!em micile noastre 1rustrări şinempliniri personale n spatele c"te unei @prigoaneA 1alse, a!eseori creată !e noinşine prin atitu!ini cau!ate şi rupte !e %ocaţia =%ang&eliei

Că nu %a 1i uşor, asta o ştim prea 2ine "ntuitorul, ştiin! greutatea zilei, ne spune:@5ără !e ine nu puteţi 1ace nimicA (6oan II) =l ştie că nu ne-a o1erit o soluţie

!e m"ntuire, ci un comple !e &ar, iertare, 1ăptuire şi mpreună-lucrare, un mo! !e%iaţă =ste limpe!e că ştiinţei creştine !e %iaţă i se potri%eşte !eplin cu%"ntul lui7l2ert =instein: @$cara ştiinţei este ca aceea a lui 6aco%: s1"rşeşte la picioarele luiDumnezeuA 7şa putem %eri1ica şi starea noastră C"t timp ea ne ţine la picioarele"ntuitorului şi c"t timp şe!em !eparte, urmărin! cu in!i1erenţă spectacolul lumiiori culti%"n!u-ne prietenii 2azate pe 2"r1e şi aroganţe intelectuale

$criu r"n!urile acestea nainte ca atmos1era Crăciunului să ne umple %iaţa $igur cănu sunt cu%inte moi, n!ulcite !e !orinţa !e a menţine o pace 1on!ată pe 1on!antele

!in 2ra!ul săr2ătorii $unt con%ins că nceputul anului are ne%oie !e mprospătareaaerului !u&o%nicesc !in plăm"nii lucrării noastre $ă ţinem unii !e alţii ca să nu pierim pe cale Toată minciuna care ne cotro2ăieşte inimile se %a cuceri !e a!e%ăr,!acă inimile noastre %or 1ace mai !es eerciţiul iu2irii şi al cunoaşterii !u&o%-niceşti $ă re1uzăm să aruncăm spre celălalt micimile noastre !e su1let, să cerem luiHristos să m"ng"ie iarăşi inimile noastre cu puterea rugăciunii lipsite !e in!i1erenţăşi slă2ită !e rostirea 2"r1elor

$ă nu mai pier!em cu%inte !e !ragul %or2elor, să nu ne pier!em mărturia !e !ragul%or2ăriei 1ără 1on! De la mic la 1oarte mic, nici unul !in noi ne1iin! măcar mare

/utem a!mite, nu, că %iaţa noastră se !es1ăşoară pe un peron al aşteptărilor Ne egreu !estul, 1iecăruia !in noi, că nu le 1acem 2ine, că ne ocoleşte 1ericirea, că nestră2ate 2oala ori moartea celor !ragi Ne e !e a#uns !urerea pier!erii cre!inţei şi asensurilor pe care aceasta le !ă!ea generaţiei, 1amiliei ori nouă personal

482



$ă 1im atenţi la strigătul mut !e !urere a celui !e l"ngă noi şi la muţenia proprieisu1erinţe ereu !ispuşi să 1im ai "ntuitorului cu a!e%ărat 7lt1el spus, să nu 1im

prinşi !e in!i1erenţa şi 2"r1a celui ce aşteaptă un tram%ai

(EGtras din cartea$ 8r. cn0. univ. dr. &nstantin Aecula - <uminici în dar$ 8redici i !#nduri)

483



!rea Sfin;itul !etru# episcop 'e Hncu $ !re'ică la Naşterea Domnului IisusHristos

@ Iată, vă vestesc bucurie mare$ astăzi în cetatea lui <avid vi S-a născut M#ntuitrul, &are este rists <mnul>L (0uca E,G-)

5raţi creştini, aş %rea să sc&iţez n c"te%a linii mari importanţa s1intei săr2ători !eastăzi 7ş %rea să zugră%esc n culori %ii marea şi strălucita săr2ătoare a Naşterii

Domnului nostru 6isus Hristos, pe care o săr2ătorim noi, creştinii orto!ocşi, astăzi Nici una !intre săr2ători nu a!uce at"ta pace şi 2ucurie, at"ta c"ntec, at"tansu1leţire şi %oie 2ună n 1amilie, ntre creştini, n toată lumea

Jiua Aaterii <mnului nstru Iisus rists este ziua ăcii, e ziua bucuriei,sărbătarea în!erilr i a clindătrilr, sărbătarea ciilr i a ărin/ilr.9ucuria aceasta mare o cuprin!e şi o %esteşte $1"nta 9iserică 8rto!oă astăzi a

Aaterea <mnului s-a unit cerul cu ăm#ntul. 6tunci în!erii au c#ntat i s-aubucurat entru m#ntuirea nastră, entru că S-a născut îmăratul cerului i al

ăm#ntului, Iisus rists, întemeietrul reli!iei nastre cretine. De aceea a 1ostmare 2ucurie n cer şi pe păm"nt, ntre cei care au aşteptat această zi !e %eselie şi!e m"ntuire

eligia m"ntuirii su1letelor noastre s-a !escoperit prin ntruparea 5iului luiDumnezeu, aşa cum se propo%ă!uise prin prooroci, cum se %estise mai nainte şicum spune $1 6oan =%ang&elistul: @ i &uv#ntul tru S-a 0ăcut i S-a sălăluit

484



între ni. i am văzut Slava ui ca a %nuia Aăscut din atăl, lin de *ar i deadevăr>L Iată ce sărbătrim ni la &răciun> Aaterea i arătarea cu tru a lui

<umnezeu, taina întruării Sale i a întemeierii reli!iei cretine. $u1letul nostrueste mai nălţat astăzi şi m2răcat n &aină strălucitoare !e mare săr2ătoare, ca sănt"mpine pe Cel ce a %enit !e sus, !in cer, pe Cel ce este !easupra tuturor prin5iinţa $a, căci $-a născut !in Tată 1ără !e mamă, mai nainte !e %eci, caDumnezeu, şi !in mamă 1ără !e tată, n 9et&le&em, ca om

=l este !easupra tuturor prin istoria $a, care nu seamănă cu a nici unui om sau a%reunui mpărat muritor, căci %iaţa nimănui nu a 1ost pro1eţită at"tea %eacuri şi aşaamănunţit, mai nainte cu sute şi c&iar cu mii !e ani Cia/a îmăratului nstrulisus rists este mai resus de istrie, este deasura tuturr rin învă/ătura Saminunată, rin trăirea Sa s0#ntă, rin iubirea Sa nemăr!inită, rin uterea Sadumnezeiască, rin martea Sa m#ntuitare, rin învierea Sa luminată, rin

Biserica Sa care a crescut i s-a întins #nă la mar!inile ăm#ntului. Minunatăeste descerirea ui, dumnezeiască este reli!ia ui, învă/ătura ui este din cer,de la atăl.

7l ne-a năţat ce să credem despre umne!eu. 7l ne-a năţat ce să credem despre lume #i despre iaţă, despre ngeri #ioameni, despre bine #i rău.

7l ne-a năţat ce să credem despre trup #i suflet, despre păcate #i mântuire,despre Biserică #i 5ar, despre %fintele 6aine.

7l ne-a năţat #i ne-a arătat calea spre lumea iitoare #i e#nică, spre iaţacea adeărată.

7l ne-a arătat sfintele taine ale cre#tinătăţii, 7l ne-a descoperit minunate năţături #i dogme, #i adeărul celor #apte sfinte taine. 7l, Iisus, are %-a născut astă!i n ieslea din Bet&le&em, a ntemeiat toatăreligia aceasta sfinţitoare, mântuitoare, salatoare - religia noastră cre#tin-ortodoGă.

măratul i M#ntuitrul nstru Iisus rists ne-a arătat rin eGemlul vie/ii

Sale divine, cum să trăim în virtute i în *ar, cum să cretem mai lumina/i i 0erici/i i ce să 0acem să mtenim îmără/ia lui <umnezeu.

eligia ntemeiată de 7l este religia iubirii dintre umne!eu #i om, religiadintre cer #i pământ, religia dragostei lui umne!eu, religia inimii, a rucii,a ]ertfei #i a suferinţei; religia suspinelor #i a lacrimilor binecuântate,

485



religia cultului de adorare, a strigătelor de cerere, a rugăciunilor demulţumire.

eligia ntemeiată de mpăratul nostru este religia adeărului in care nena#tem, n care cre#tem #i murim, religia n care ne bote!ăm, ne miruim, necununăm, ne mpărtă#im, este religia pe care trebuie s-o iubim #i s-oapărăm, c&iar cu preţul ieţii noastre, ca să ne mântuim.

eligia aceasta cre#tină o căutau de mult nţelepţii $tenei, când se nc&inaunecunoscutului umne!eu #i n-au putut s-o descopere, până când n-a enit ntre ei $postolul ael cel luminat de Mântuitorul Iisus 5ristos, să le aratecalea #i adeărul.

eligia aceasta au căutat-o magii din răsărit, care au enit la Ierusalimntrebând4 E%nde este îmăratul iudeilr, &el ce S-a născut, că am văzut steaua ui la răsărit i am venit să ne înc*inăm ui'" +nc&inarea #idarurile magilor sunt semnele celui mai frumos omagiu, pe care #tiinţa

remii de atunci 8-a adus Mântuitorului.

#n!ă etera din Bet*le*em sunt de 0a/ă$ngerii - solii lui umne!eu, trimi#ii 8ui de sus #i

păstorii - solii poporului sărman; apoimagii, regii - solii #tiinţei, repre!entanţii cei mai de frunte ai nţelepciuniiomene#ti, pământe#ti.

Toţi au %enit pentru a se smeri naintea 5iului lui Dumnezeu, mpăratului $la%ei +n

1aţa ieslei se nc&ină: raţiunea re%elaţiei, 2ogăţia sărăciei, sla%a ne%ino%ăţiei, ştiinţaiu2irii, !eşi locul naşterii era umil !in cale-a1ară Căci ce puteau %e!ea ?ngra#!, o iesle, un prunc, o mamă şi un 2ătr"n; ta2loul era neasemănat !e măreţ şiunic n toată simplitatea lui Nici unul !in mpăraţii lumii nu s-a n%re!nicit să

primească ncă !in leagăn nc&inăciunea spiritelor mari şi mici, cum $-an%re!nicit /runcul 6isus n gra#!ul !in 9et&le&em

Dar, oare astăzi, care este cre!inţa n%ăţaţilor $e mai nc&ină ei "ntuitorului saunu ai %or2esc ei !espre lumina, iu2irea şi pacea lui Hristos 5ac ei !in ştiinţă o

putere care să slu#ească 2inelui omenirii 5ac ei !in re%elaţie, !in legea Domnului,

1ăclie pentru picioarele şi cărările lor Cu a!"ncă amărăciune tre2uie să constatămcă nţelepciunea lumii !e astăzi este 1alimentară .tiinţa a !e%enit o 1orţă puternică,

progresul ci%ilizaţiei este uimitor, !ar marii sa%anţi, oamenii !e ştiinţă au născocitarmele cele mai !ia2olice spre !istrugerea %ieţii !e pe păm"nt, spre !istrugereaomului

486



8menirea a a#uns ca o turmă !e %ite, mpărţită şi sortită pieirii, !upă 2unul plac alc"tor%a, care se pretin! ci%ilizaţi şi mari 1ăcători !e 2ine ai ei Nicio!atănţelepciunea %eacului acestuia n-a 1ost mai ne2ună ca astăzi, c"n! toatecontinentele păm"ntului şi-au !eclarat răz2oi, c"n! templele păcii pretutin!eni suntnc&ise şi !ăr"mate, c"n! trăim !in plin răz2oaie ale omenirii cum n-au mai eistatn istorie

+n za!ar cerem cu gura pace, iar cu 1aptele ne mpotri%im mpăratului păcii şiDomnului Domnilor, Care este 6isus Hristos, mpăratul nostru al creştinilor +n locsă asculte !e ngerul păcii, să-0 urmeze pe Hristos şi să trăiască !upă =%ang&elie,cum n%aţă 9iserica, n%ăţaţii şi 2ogaţii lumii au 1ăcut 1a2rici !e armament, au!escoperit tot 1elul !e arme ucigătoare +n loc să 1acă 1iare !e plug şi tron pentruDumnezeu, 6isus Hristos, n inimile lor şi ale lumii, au 1ăcut să2ii ascuţitempotri%a 0ui şi a su1letelor creştinilor

ăutatea, lăcomia, !uşmănia, ura, egoismul au crescut at"t !e mult, nc"t ţi %ine săcrezi că omul nu mai este n stare !e nici un progres moral, !e a se ri!ica %reo!ată!in că!erea lui $ă nu uităm, iu2iţilor, cu%intele "ntuitorului 6isus Hristos, !in=%ang&elia $a =l a spus că: se %a scula un neam mpotri%a altui neam, o mpărăţiempotri%a altei mpărăţii, %a 1i 1oamete şi ciumă, %or 1i cutremure şi tul2urări mari

pe alocuri şi multe alte semne la s1"rşitul lumii +nainte !e a %eni =l pe noriicerului, ca să #u!ece %iii şi morţii, aşa cum zicem n @CrezulL

+n aceste %remuri tul2uri mulţi se %or cutremura, mulţi %or !ispera; se %or clătinatoţi aceia care n-au a%ut !reapta cre!inţă, se %or !ăr"ma şi %or ar!e ca n $o!oma şiBomora toate planurile şi i!ealurile oamenilor 1ără su1let, oamenilor 1ărăDumnezeu

Necre!incioşii şi toţi ticăloşii care şi-au clă!it casa pe nisip, toţi aceia se %or !uceşi se %or spul2era, toţi care n-au a%ut a!e%ărata cre!inţă, a!e%ărata religie, cei ce s-au ntemeiat pe ştiinţa mincinoasă, pe cultura 1alsă 8menirea şi ispăşeşte greşelile

prin pieirea proprie; şi plăteşte necre!inţa cu necre!inţă şi răutatea cu răutate, ca şicriminalul n temniţă care nu plăteşte păcatele nimănui, ci numai pe ale sale

+nainte !e a %eni mpăratul nostru a !oua oară, pe norii cerului, se %a !ăr"ma toatăci%ilizaţia mincinoasă, toată mizeria omenirii păg"nizate %a ar!e şi se %a !istruge7tunci, toţi necre!incioşii şi ng"m1aţii %or 1i ca %alul mării, care se aruncă şi semprăştie n mare; pentru că ştiinţa 1ără cre!inţă este ca trupul 1ără su1let, este caun atelier 1ără lumină, ca un om 1ără conştiinţă - un monstru Cre!inţa creştină,religia e reazimul %ieţii şi tăria ei 7tunci nu-i %a a#uta nimic ştiinţa cea lumească,

487



%remelnică, trecătoare, ci i %a acuza mai mult şi n za!ar se %or căi !e toatez2uciumurile %ieţii, !e toate ostenelile lor pe care le-au 1ăcut 1ără roa!e, 1ără să lea!ucă %reun 1olos De aceea, iu2iţilor, c&emaţi mereu, spuneţi că necre!inţa este unomor, o crimă, un atentat la %iaţa şi !esă%"rşirea su1letul omenesc Necre!inţa estensăşi moartea su1letului, moartea 1ericirii, moartea păcii !intre oameni, !intreneamuri

$osit-a %remea reculegerii E ziua i sărbătarea ăcii, e ziua Aaterii =iului lui <umnezeu &are S-a cbr#t din cer la ni e ăm#nt ca să ne aducă ace, 0ericire, m#ntuire, izbăvire din tate nevile, răută/ile i ăcatele. C"n!Dumnezeu-Tatăl a %ăzut #alnica că!ere a lumii n cele mai grele şi sc"r2oase

păcate, căci lumea a#unsese !e nota n 1ără!elege ca o grăma!ă !e %iermi cempuţise păm"ntul, a zis: @mi pare rău că l-am 1ăcut pe omL şi a &otăr"t pier!erea

prin potopul !e apă care a 1ost, scăp"n! numai 1amilia lui Noe După aceea, s-a

nmulţit iarăşi omenirea şi a umplut păm"ntul, !ar -a umplut şi !e păcate:i!olatria, 2eţia, cur%ia, uci!erea şi toate răutăţile au n!o2itocit omenirea n aşa 1elcă nu mai era leac pentru nsănătoşirea ei

6tunci atăl a c*emat tate tirile cereti i le-a întrebat care vrea să vină lani să ne salveze. t cerul a rămas mut la întrebarea atălui, căci nimeni n-aavut curaD; numai =iul Său, Iisus rists, &uv#ntul cel mai înainte de veci, linde nemăsurată milă, smerenie i dra!ste, i-a luat răsunderea să vină să nem#ntuiască i a zis$ KMă vi da e Mine ildă de urmat i vi lua asura Mea

tate 0ărădele!ile i ăcatele lr; vi lăti Eu în lcul lr>4 6r*an!*elul avriil a vestit 8reacuratei =eciare Maria că va nate e M#ntuitrul, care va îmără/i este casa lui Iacv în veci i îmără/ia ui nu vaavea s0#rit. 6st0el, &uv#ntul S-a 0ăcut tru i la linirea vremii S-a născut în

Bet*le*em, într- eteră. 8e scara aceasta a cbr#t rists la ni, e scarasmereniei i a sărăciei, e scara umilin/ei i a durerilr. a naterea ui asteacerească -a lăudat e <umnezeu, îmăratul nstru, c#nt#nd$ KSlavă lui

<umnezeu în lcaurile cele rea înalte i e ăm#nt ace, între amenii lăcu/i ui>4

7şa a nceput m"ntuirea lumii C"n! magii !e la răsărit au călătorit !upă stea, auntre2at n 6erusalim un!e $-a născut mpăratul iu!eilor 7postolul Natanail 66numeşte mpărat 0a intrarea trium1ală n 6erusalim a 1ost nt"mpinat cu strigăte şic"ntece !e 2ucurie ca un mpărat: @@sana, binecuv#ntat este îmăratul cel ce vineîntru numele <mnului>L 6isus nu a respins acest titlu c"n! /ilat 0-a ntre2at: Kueti îmăratul iudeilr'4 =l a răspuns: Ku însu/i zici că Eu sunt îmărat>4

488



C&iar şi pe Cruce, !easupra capului 0ui, s-a scris tocmai acest nume: @ Iisus Aazarineanul, îmăratul iudeilr>L $1"ntul 6oan =%ang&elistul n 7pocalipsă lnumeşte Domnul !omnilor şi mpăratul mpăraţilor C&emarea mpărătească aDomnului Hristos s-a a!e%erit prin gu%ernarea $a asupra naturii şi a lumii ntregi,

prin puterea $a 1ăcătoare !e minuni

ată via/a i era M#ntuitrului au 0st i răm#n minune. El tămăduia ricebală i învia mr/ii. Era dctrul su0letelr i al truurilr. +nainte !e nălţareala cer, 6isus le spune apostolilor $ăi: @ <atu-Mi-S-a tată uterea în cer i e

ăm#nt>L Iisus este îmăratul ăcii i al dretă/ii venice, "e!ele su0letelr i &aul Bisericii. =l a s1ăr"mat porţile ia!ului, iar c"n! $-a nălţat la ceruri, ngerii0-au nt"mpinat n c"ntări !e 2iruinţă: @ <esc*ide/i r/ile să intre îmăratul

Slavei>L 7şa a 1ost con!us la Tatăl, Care l-a zis: @ ezi, =iul Meu, la dreata Mea #nă vi une e vrăDmaii ăi aternut iciarelr aleL

8, ce mare săr2ătoare este astăzi c"n! prăznuim naşterea şi %enirea la noi ampăratului Ceresc Noi n numele 0ui ne-am 2otezat, am primit pecetea mpărăţiei0ui pe 1runtea su1letului nostru +mpăratul nostru ne-a promis că %a 1i cu noi p"năla s1"rşitul %eacurilor şi n cur"n! %a nimici pe toţi potri%nicii şi %ră#maşii $ăi

tim cu t/ii ce a 0ăcut Stă#nul nstru entru ni, c#t de mult ne-a iubit i c#tea îndurat de la iesle i #nă la l!ta. <ra!stea, smerenia i Dert0a ui au

z!uduit cerul i ăm#ntul. El a venit să 0acă ăm#ntul cer, să 0ie e ăm#nt recum este în cer, aa cum ne-a învă/at să ne ru!ăm zic#nd$ @Cie îmără/ia

a; recum în cer, aa i e ăm#nt LCreştinii care au plecat !e pe păm"nt la ceruri 1ac parte !in 9iserica trium1ătoare,iar noi, creştinii, care suntem astăzi n luptă cu toate ispitele şi !u&urile necurate nenumim 9iserica luptătoare $ă ne 2ucurăm că 1acem parte !in această 9isericăluptătoare, !ar să ne cutremurăm cu 1rică mare c"n! auzim că unii creştini se 1ac%"nzători şi tră!ători ai mpăratului nostru 7lţii au !ezertat !e la !atorie, alţii s-aulepă!at !e cre!inţă, alţii +6 &ulesc pe mpăratul şi oastea 0ui cerească Trăim%remuri cumplite şi apocaliptice

$ă nu uităm un lucru, iu2iţilor: că nu %a mai %eni un alt "ntuitor ca să nem"ntuiască =l a 1ost mpăratul "ntuitor, lisus Hristos, iar acum %a %eni mpărat<u!ecător ca să ne plătească la toţi ai celor pe care-i %a găsi lepă!aţi, %ai !etră!ători, %ai !e !ezertori, %ai !e toţi %ră#maşii şi potri%nicii 0ui

489



$ă ne trezim, creştini /ăstorilor sculaţi-%ă ona&i şi mona&ii sculaţi la pri%eg&ere 5ecioare aprin!eţi can!elele $tăp"nul e la uşă $ă !esc&i!em cu toţiiuşile inimii, să intre mpăratul $la%ei că e gata să nceapă #u!ecata

490



Episcop$vicar al arhiepiscopiei Iaşilor &alinic# 0otoşăneanul $ &e reprezintăpentru noi &răciunulO

/entru noi, cei care am primit !arul lui Hristos, 2ucuria naşterii $ale tre2uie săiz%orască !in 1aptul că suntem 1ii ai lui Dumnezeu

Dacă săr2ătoarea Crăciunului nu nseamnă ntruparea, creşterea, su1erinţa, moartea

şi n%ierea lui =manuel pentru noi, cu noi şi n noi, atunci nu nseamnă nimic,ncre!inţaţi 1iin! că nu este nimic !in ceea ce ne cere Hristos să 1acem n %iaţă,care să nu 1i 1ost 1ăcut !e =l mai nt"i

Toate momentele !in %iaţa $a sunt prile#uri pentru noi !e apropiere !e DumnezeuDin acest moti%, Crăciunul este o re-creaţie perpetuă a uni%ersului şi a lumii, !ar şia 1iecăruia !intre noi, c&emaţi să !e%enim 1iii lui Dumnezeu !upă &ar, prin HristosCare KS-a dat entru ăcatele nastre i a înviat entru îndretarea nastrăF ("mani , 25).

(&alinic Btăneanul, eisc-vicar al 6r*ieisciei Iailr, Maica <mnului în lumina S0intei Scrituri i a S0intei radi/ii - @ sinteză entru mul !răbit,

Editura 8ars 8r t, Iai, 2:1, . 3:)

491



I!S Irineu !op$9istri;eanul $ !re'ică la Naşterea Domnului (*) $ Dumnezeueste cu noi

Dreptmăritori creştini au trecut !ouăzeci !e %eacuri !e c"n! 5ecioara aria şit"mplarul 6osi1 !in Nazaretul Balileei, ntr-o noapte a!"ncă, căutau loc !e găz!uiren 9etleem Toate porţile erau nc&ise n 1aţa 5iului lui Dumnezeu, Care $e co2oran lumea noastră pentru ca să a!ucă lumină @poporului care stătea n ntuneric şi

celor ce şe!eau n latura şi n um2ra morţiiA (t 4, *) Nişte păstori i con!ucntr-o peşteră săracă un!e @5ecioara ariaRNaşte pe esiaA 7ceasta este noapteacare pune capăt aşteptării !e secole =ste noaptea n care ncepe ziua 1ără !e apus7cum, cerul se logo!eşte cu păm"ntul, iar c"ntecul ngerilor se acor!ă cu %ocilecelor mici şi săraci, ale celor curaţi /ăstorilor li se !ă %estea care i 2ucură pe toţi:@7stăzi %i $-a născut "ntuitorA (0c E, )

6u2iţi cre!incioşi, n una !in galeriile !e pictură ale =uropei, se găseşte un ta2louinteresant /e p"nza aceea este Naşterea Domnului, ntr-un ca!ru at"t !e cunoscut:

5ecioara aria, !reptul 6osi1, păstorii, ieslea, staulul cu %ite /ersoane şi lucruria2ia se !isting !in um2rele nopţii a!"nci, n care s-a petrecut marea taină acreştinătăţii

De un!e %ine lumina Nu !e la s1eşnic !e lum"nare, nici !e la lună, nici !in cerToată strălucirea %ine !e la 1aţa /runcului, Care $e %e!e culcat pe o m"nă !e paiela mi#loc, ca !e la un mic soare căzut pe păm"nt /ictorul a reuşit să prin!ă cu

492



măiestrie !e mare inspiraţie tot nţelesul e%enimentului petrecut la 9etleem, nţeles pe care 9iserica noastră l c"ntă cu at"ta 2ucurie, !e Crăciun: @Naşterea Ta,Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţeiA$oarele!reptăţii este co2or"t ntre oameni; Dumnezeul sla%ei este cu noi

S0#ntul Ian ură de 6ur eGclamă$ K@, minune, ce să sun, cum să descriuaceastă natere' ate mă umlu de uimire. &el vec*i în zile, 8runc> &el &eade e trn ceresc, acum culcat în iesle> &el neiăit, acum suus m#inilr meneti> &el &e a s0ăr#mat le!ăturile mr/ii, e în0ăat în scutece>F.

Naşterea Domnului !epăşeşte şi lasă n um2ră tot ce s-a să%"rşit important su2soare +nainte cu opt %eacuri !e Naşterea lui 6isus, proorocul 6saia spunea: @/runc$-a născut nouă, un 5iu $-a !at nouă, a Cărui stăp"nire e pe umerii 0ui şi sec&eamă numele 0ui: +nger !e mare s1at, $1etnic minunat, Dumnezeu tare, 2iruitor,

Domn al păcii, /ărinte al %eacului ce %a să 1ieA (+s F, I) /rin Naşterea $a cu trup!in $1"nta 5ecioară aria, 5iul lui Dumnezeu co2oară !in sla%a $a n peştera ceasăracă a 9etleemuluiai presus !e nţelegerea minţii omeneşti şi spre uimirea !e nenţeles a /uterilor cereşti, 5iul lui Dumnezeu ia c&ip !e ro2, @1ăc"n!u-$e asemenea oamenilorA (5ilipE, J), a1ară !e păcat 7ceastă tainică lucrare +l 1ace pe Hristos Domnul permanentactual şi %iu n %iaţa oamenilor, renăsc"n!u-$e, ast1el, n ieslea su1letelor lor ca"ng"ietor, 0uminător, Călăuzitor spre tot ce este !e 1olos şi m"ntuire 7cest lucrul arată colin!ul:

Eăsună nspre seară $l clopotelor cânt,ă ine, ine iară

Iisus pe-acest pământ. 7l ine`n leagăn erde,

e ngera#i purtat,%ă scape lumea ntreagă

e rău #i de păcatF.

De multe ori, c"n! ne g"n!im la Dumnezeu, +l %e!em su2 c&ipul Creatorului7totputernic, Care a 1ăcut lumea sau ca un +mpărat glorios, Care stăp"neşteuni%ersul Da, =l este, ntr-a!e%ăr, Creator şi Domn, !ar =%ang&elia ni-0 !escoperăca pe un Tată iu2itor, Care prin ntruparea 5iului $ău ne a!optă n 1amilia $a şi ne1ace copiii $ăi

493



$1"ntul 7postol şi =%ang&elist 6oan zice: @e!eţi ce 1el !e iu2ire ne-a !ăruit nouăTatăl, ca să ne numim 1ii ai lui Dumnezeu; şi suntem Dar ce %om 1i, nu s-a arătat

p"nă acum .tim că atunci c"n! =l $e %a arăta, %om 1i asemenea 0ui, 1iin!că +l%om %e!ea pe =l aşa cum esteA (6 +n , -E) Dumnezeu ne iu2eşte Naşterea lui6isus este răspunsul /ărintelui ceresc la cea mai arzătoare ne%oie a su1letuluiomenesc

C"n! %or2im !e ne%oile omului, ne 1acem a!esea %ino%aţi că a%em n %e!ere !oar cele trupeşti: m"ncare, m2răcăminte, locuinţă Noi a%em, ntr-a!e%ăr, tre2uinţă !eaceste lucruri şi e 2ine că ne stră!uim să le o2ţinem +nsă scris este că @nu numaicu p"ine %a trăi omulA (t 4, 4)

ivanni 8aini scria undeva$ K<amne, nuă ni se are că 0lăm#nzim duă #ine, dar 0amea nastră nu este dec#t lisa a>F. Noi a%em ne%oie !e a!e%ăr,

!e iu2ire şi pace şi toate acestea ni s-au !ăruit n noaptea c"n! n 9etleem $-anăscut "ntuitorul nostru

+ntruparea 5iului lui Dumnezeu ne umple !e con%ingerea că Dumnezeu este cu noi/roorocul 6saia, %estin! %enirea lui esia, 0-a numit =manuel, care se t"lcuieşte@Dumnezeu este cu noiA (+s J, 4) /roorocia s-a mplinit n ziua c"n! Cu%"ntul $-a 1ăcut trup şi $-a sălăşluit n lume şi răm"ne n lume cu cre!incioşii $ăi Domnulnostru ne promite: @6ată cu %oi sunt n toate zilele, p"nă la s1"rşitul %eaculuiA (tE>, EG)

9ra!ul !e Crăciun, care răm"ne %er!e, sim2olizează pe 5iul lui Dumnezeu Cel%eşnic, !e la Care !o2"n!im şi noi %iaţa cea %eşnică şi nepieritoare, n1runt"n! custăruinţă iarna păcatelor şi gerul pătrunzător al ispitelor $u2 2ra!, 2ătr"nul oşCrăciun a!uce !aruri pentru toţi, !ar mai ales pentru copiii care poartă pe c&ipurilelor gingaşe ne%ino%ăţia /runcului 6isus +n acest 1el, ne a!ucem aminte !e !arurileminunate pe care le-a a!us Hristos Domnul, la %enirea $a n lume

7cest lucru l eprimă ?trenia praznicului ast1el: @/entru noi Dumnezeu a %enitntre oameni, pentru 1irea cea stricată Cu%"ntul trup $-a 1ăcut şi $-a sălăşluit ntre

noi 0a cei nemulţumitori a %enit 5ăcătorul !e 2ine, la cei ro2iţi =li2eratorul, la ceice şe!eau n ntuneric a %enit $oarele !reptăţii, n ia! 0umina, n moarte iaţa,

pentru cei căzuţi +n%iereaA

$ăr2ătoarea cu !atinile ei creştineşti tre2uie să 1ie pentru noi un prile# !e ntărire acre!inţei, !e sporire a speranţei că Dumnezeu %eg&ează asupra noastră c&iar c"n!suntem n%ăluiţi !e necazuri şi !ureri, !e ne!reptăţi şi amărăciuni Tre2uie să

494



recunoaştem că, , omenirea zace !o2or"tă şi rănită, s1"şiată şi n1r"ntă,ameninţată şi străpunsă, 2olna%ă şi muri2un!ă +n 1iecare zi, se 1ace at"ta rău nlume, 0egea lui Dumnezeu este ncălcată pe 1aţă, numele $ău este 2las1emiat, ziua$a, Duminică, este pro1anată

+n aceste zile, nu se mai respectă %aloarea %ieţii, numărul a%orturilor creşte tot maimult, se etin! crimele şi !elictele, ura şi %iolenţele 8are, ce am 1ace noi !acă am1i or1ani şi părăsiţi, ntr-un uni%ers gol şi nspăim"ntător Ce 2ucuroşi suntem că nueste aşa, 1iin!că n 9etleem, acum !ouă mii !e ani, ni $-a născut "ntuitor =!estul să-6 zicem 0ui ca 1emeia cananeeancă: @Doamne, a#ută-măA (t I, EI) şi6isus ne răspun!e: @+n!răzniţi, =u sunt; nu %ă temeţi Că 5iul 8mului n-a %enit să 6se slu#ească, ci =l să slu#ească şi să-.i !ea %iaţa $a răscumpărare pentru mulţiA(t 4, EJ; t EG, E>) =l este cu noi n 9iserică, un!e prezenţa $a reală estelumină pentru !rum, este m"ng"iere pentru o2oseală, este 2alsam pentru răni, este

2ucurie n !urere, este pace n str"mtorare

6u2iţii mei, la această mare săr2ătoare, %eniţi să ne nc&inăm şi să că!em la Hristos,cu pro1un!ă a!oraţie, concretizată printr-o autentică comportare creştinească $ă ne1ie limpe!e că !e Crăciun nu ne putem 2ucura cu a!e%ărat !ec"t urm"n! smerenia,iu2irea, cre!inţa, ră2!area şi iertarea /runcului "ntuitor, Care ne grăieşte ast1el:@/il!ă %-am !at %ouăA (+n , I); @+n%ăţaţi-%ă !e la ineA (t , EF)

Trăin! 1ără a2ateri, !upă =%ang&elia lui Hristos şi imit"n! eemplul $ău su2lim !e

puritate şi %irtute, inima noastră !e%ine o iesle s1"ntă, n care Domnul nostru $esălăşluieşte cu &arul şi cu n!urările $ale şi ne 1ace 1ericiţi

5ie ca $1intele săr2ători să %ă a!ucă mplinirea tuturor !orinţelor !e 1olos şi !em"ntuire, iar 7nul Nou care %ine să-l petreceţi cu 2ine 7min

495



I!S Irineu !op$9istri;eanul $ !re'ică la Naşterea Domnului (3)

Dreptmăritori creştini, Naşterea Domnului nostru 6isus Hristos n ieslea !in9etleem, ne c&eamă şi n acest an la prăznuire luminoasă ntru 2ucurie s1"ntă6arăşi s-a !esc&is cerul şi !in nou s-a luminat păm"ntul, că, iată, $-a născut nouă"ntuitor cu numele 6isus, Care @%a m"ntui pe poporul $ău !e păcateA (t , E)

Cu a!e%ărat, mare este 2ucuria cre!incioşilor n aceste zile !e s1"ntă săr2ătoare,c"n! 9iserica ne mpărtăşeşte %estea pe care ngerii au a!us-o păstorilor, cu !ouămii !e ani n urmă 7ceastă 2ună%estire ngerească s-a n1ăptuit la @plinirea%remiiA, pe timpul cezarului 8cta%ian 7ugust, n cetatea lui Da%i!, precum nemărturiseşte cu%"ntul $cripturii (0c E, -4)

7şa!ar, temeiul 2ucuriei care ne stăp"neşte, la praznicul Crăciunului, constă n1aptul că Dumnezeu, lu"n! c&ip !e om, ne-a !at posi2ilitatea !e a ne ri!ica la cer şi

a !e%eni moştenitori ai +mpărăţiei $ale +n această pri%inţă, o %ec&e c"ntare 2isericească glăsuieşte: @Cerul şi păm"ntul s-au unit astăzi, născ"n!u-$e HristosA

6u2iţi cre!incioşi, praznicul Naşterii este o 1rescă a iu2irii !umnezeieşti, care!istruge tirania păcatului şi a morţii şi !ă un sens !umnezeiesc !estinului nostru?n scriitor spunea: @Dacă mi s-ar cere să pictez un ta2lou care să ntruc&ipeze%eşnica iu2ire a lui Dumnezeu, un ta2lou at"t !e 1rumos nc"t să i se nc&ine şi

496



ngerii şi totuşi, at"t !e lămurit ca să poată 1i nţeles şi !e un copil, aş c&ema lamine un artist 7poi, i-aş zice: @aestre, pictează-mi staulul !in 9etleem, cu/runcul !i%in culcat n iesle, cu păstorii ngenunc&eaţi naintea 0ui, iar !easuprascrie cu litere !e aur: 7t"t !e mult a iu2it Dumnezeu lumeaA +ntr-a!e%ăr, un ta2louca acesta eprimă sensul !eplin al tainei minunate !e la 9etleem

Ca in!i%izi, oamenii au o gra2ă ne2ună să !e%ină @2ine a#ustaţiA !upă cerinţelesecolului =i sunt %ictime tensiunii şi neliniştii şi a!esea, 1orţelor răului care-icapti%ează =i caută 1ericirea şi nu ştiu un!e şi cum s-o găsească 8rice 1iinţăomenească !in lumea aceasta !oreşte să 1ie 1ericită, simte n su1let o sete nepotolită!upă satis1acţii şi mpliniri ulţi caută astăzi 1ericirea n a%uţii materiale, n

plăceri trupeşti şi n măririle lumii trecătoare, !ar toate acestea nu !au m"ng"ieresu1letului, creat !upă c&ipul lui Dumnezeu ulţi cre! că 1ericirea este ca un1luture care, o!ată capturat şi nc&is ntr-un 2orcan, este păstrat 2ine şi te 2ucuri !e

el pentru tot!eauna 5ericirea nsă o !ă numai Hristos, Care a %enit să a!ucăm"ng"iere su1letului omenesc mpo%ărat !e gri#i, !e 2oli, !e su1erinţe şi 2locat !eat"tea limite Celor apăsaţi !e greutăţile %ieţii le-a spus: @eniţi la ine toţi ceiosteniţi şi mpo%ăraţi şi =u %ă %oi o!i&ni pe %oiA (t , E>) 7poi, Domnul arostit, ca pe un poem !i%in, nicio!ată ntrecut !e cine%a, acele cu%inte minunate,cu%inte pe care le numim 5ericirile, ieşite !in inima lui Dumnezeu, ca să m"ng"ieinimile oamenilor

De aceea $-a pogor"t 5iul lui Dumnezeu la 9etleem, ca ntre !ureri să nă!ă#!uim

n 1ericire, ntre răutăţi să str"ngem n su1let ră2!area, ntre n!oieli să răm"nănestrămutată ncre!erea Dincolo !e orice 1rumuseţe păm"ntească, se cu%ine sănăzuim spre strălucirea 1rumuseţii lui Hristos !e care se !es1ată n ceruri oc&iimiraţi ai ngerilor

7r 1i 2ine să ne ntre2ăm, la acest praznic şi ntot!eauna, cine este persoana ceamai 1rumoasă şi cea mai s1"ntă pe care putem să o primim n %ieţile noastre7ceastă /ersoană este 6isus Hristos, Cel @mpo!o2it cu 1rumuseţea mai mult !ec"t1iii oamenilorA (/s 44, ) "ntuitorul nostru este 5rumuseţea !i%ină co2or"tă pe

păm"nt pentru a sal%a lumea aceasta !es1igurată şi ur"ţită !e păcat, !e 2lestem şi

!e moarte

Crăciunul este săr2ătoarea copilăriei noastre şi pare a 1i mai presus !e toatecelelalte săr2ători religioase 7cum c"ntă pentru noi copiii la 1erestre: @7stăzi $-anăscut HristosResia, c&ip luminosA 7cela care nu simte n praznicul Crăciunuluieplozia !ragostei lui Dumnezeu, este asemenea or2ului naintea soarelui 6atăre%elaţia creştină

497



.i !acă ast1el stau lucrurile, nţelegem 2ine c"t a!e%ăr cuprin! următoarele cu%inteale $1"ntului =%ang&elist 6oan: @.i noi am cunoscut şi am crezut iu2irea, pe careDumnezeu o are către noiA (6 +n 4, *) Crăciunul a!uce 2ucurie celor mici ca şi/runcul !in ieslea 9etleemului, 2ucurie aşteptată cu emoţie şi trăită cu intensitatea

proprie %"rstei 1rage!e

7m colin!at n copilărie, colin!ăm la orice %"rstă 0a %remea nserării, a#unului, plecăm să %estim pe la casele semenilor noştri marea taină a creştinătăţii Numaiaceasta ne umple !e speranţă Numai ea ne reaminteşte, an !e an, că Dumnezeu @$-a 1ăcut 8m pentru noiA, să %eg&eze asupra tuturor oamenilor, asupra lumii ntregi şisă ne !ea tuturor nţelepciunea şi puterea !e a ne apăra !e rele şi !e a 1ace să!omnească peste tot !ragostea, pacea şi 2ună%oirea

+n ciu!a răului ce ne mpresoară, să ne 2ucurăm !e Crăciun şi !e prezenţa printre

noi a Copilului !i%in !in 9etleem =l este Cel Ce a 1ăcut cerul şi păm"ntul, soarele,stelele şi luna, natura şi pe noi nşine =l este usa1irul ceresc, Care co%"rşeştetoate aşteptările noastre şi Care aproape că ne opreşte răsu1larea !e uimire şi nearuncă n genunc&i =l este Dumnezeul 1ăcut /runc ca noi, ca să ne poată %or2i nlim2a noastră şi să nu ne z!ro2ească cu măreţia $a

7ceasta este icoana miri1ică a Crăciunului, a cărei su2limitate poetul o eprimăast1el:

ENoapte senină, sfântă noapte,olindă clopote departe. 7-o lini#te fără de nume,

$cum coboară ceru`n lumeF.

enirea lui Hristos n lume este proclamarea !esc&isă a a!e%ărului că =l este cu noi pretutin!eni şi n orice clipă Din acea s1"ntă noapte, %iaţa creştină nseamnă o%iaţă n prezenţa lui Dumnezeu, su2 acoperăm"ntul $ău, sor2in! !in puterea $a, o%iaţă susţinută !e 2raţele 0ui, po%ăţuită !e m"inile 0ui /runcul Dumnezeiesca!uce !in ceruri o zestre mai mare !ec"t toate %istieriile lumii, a!uce 2ucuria

m"ntuirii, !es1acerea legăturilor păcatului şi li2ertatea su1letului

C"t !e 1ericiţi ne simţim c"n! ne !ăm seama că nu suntem uitaţi, că %reun prietensau mama noastră, ori o ru!enie are gri#ă !e noi, are 1aţa sa n!reptată spre noiCam aşa se nt"mplă şi n relaţiile noastre cu Dumnezeu, ntruc"t 5iul $ău, la

primul Crăciun, stă culcat n iesle şi !e atunci, răm"ne 5ratele şi /rietenul omului

498



Noi nu suntem singuri, căci, prin cre!inţă, cunoaştem că iu2irea ne%ăzută a luiDumnezeu este !incolo !e per!eaua păcatului, a 1ricii şi a necazului nostru

/rin urmare, iu2irea !umnezeiască, co2or"tă acum !ouăzeci !e %eacuri n cetatea9etleem, este aceeaşi, pentru că +nsuşi Hristos, !upă cu%"ntul $1"ntului 7postol/a%el, este @7celaşi, ieri şi azi şi n %eciA (=%r , >) 7cest a!e%ăr l eprimăcolin!ul, care +l prezintă pe "ntuitorul nostru ca a1l"n!u-$e ncă n staul şio1erin! tuturor tămă!uire şi iz2ă%ire:

E7l stă n ieslea 8ui #i a!i, Iertare dând #i iaţă.

+ncearcă n genunc&i să-I ca!i,u inima-ţi de g&eaţăF.

6u2iţii mei, să-0 nt"mpinăm pe 6isus Hristos cu păstorii şi cu ngerii, a!uc"n!u-6ca !ar %iaţa noastră mpo!o2ită cu %irtuţi morale şi inima noastră curată ca al2ulzăpezii $ă-0 rugăm să re%erse asupra noastră &arul $ău s1inţitor pentru ca, lupt"n!lupta cea 2ună, să !o2"n!im cununa ne%eşte#ită a m"ntuirii $ă c"ntăm cu e%la%iestră%ec&ile colin!e, care sunt o 2ogată &rană su1letească şi un prile# !e %ieţuirea!e%ărată n !u&ul 0egii strămoşeşti

Trăin! !upă 0egea =%ang&eliei, %ă !o%e!iţi şi ne !o%e!im a!e%ăraţi creştini, carenţelegem taina minunată a +ntrupării, nţelegem că @Dumnezeu $-a pogor"t pe

păm"nt, ca să ne ri!ice pe noi la ceruriA, nţelegem că n noaptea !e Crăciun $-anăscut 6u2irea pe păm"nt

5ie ca Dulcele "ntuitor să %ă !ăruiască tuturor 2ucuria prezenţei $ale, ca!oul 2inecu%"ntărilor $ale şi un 7n nou cu sănătate şi cu mpliniri 1rumoase, n %iaţă şin casă 7min

499



!S Rustinian &hira $ !astorală la Naşterea Domnului

6u2iţii mei 1ii su1leteşti, ne-a a#utat 9unul Dumnezeu să terminăm şase săptăm"ni!e curăţenie şi !e post 8stul Aaterii <mnului se numete stul bucuriei,

entru că în acest st, sre desebire de celelalte sturi, de la înceut #nă las0#rit, tt cretinul se bucură în su0letul lui, într- atetare desebit deimrtantă. 7şa cum aşteaptă copiii pe tatăl lor, aşa cum aşteaptă copiii pe mamalor, aşa au aşteptat 1iii lui 7!am c"te%a mii !e ani ii !e ani 0-au aşteptat pe"ntuitorul lumii, 0-au aşteptat pe esia

7ceastă cre!inţă şi această aşteptare a eistat la ntreg neamul omenesc Nu numaila poporul ales, cărora prin prooroci li s-a %estit %enirea lui Hristos, ci la toate popoarele lumii a eistat cre!inţa n naşterea şi %enirea lui 6isus Hristos C&iar şi la popoarele cele mai napoiate !in inima 7siei şi !in inima 71ricii, c&iar şi la popoarele care au 1ost !escoperite n lumea nouă !in 7merica, şi acolo eistă laoameni cre!inţa n Naşterea şi n %enirea lui Hristos, n Naşterea 5iului luiDumnezeu pe păm"nt

7ceastă cre!inţă era uni%ersală pentru că pornea !e la un protoe%ang&elium, a!ică!e la o e%ang&elie ncepătoare: <umănie vi une între tine i între 0emeie,

între săm#n/a ta i săm#n/a ei; aceasta î/i va zdrbi caul, iar tu îi vei în/eacălc#iul A (5acere ,I)

7tunci c"n! =%a şi 7!am, nşelaţi 1iin! !e %ră#maşul, au călcat porunca luiDumnezeu şi au gustat !in 1ructul oprit, atunci a 1ost rostit cu%"ntul acesta, care a%estit %enirea unui "ntuitor C"n! strămoşii noştri, protopărinţii noştri, au gustat!in acest 1ruct, au rănit a!"nc pe Dumnezeu 7 su1erit groza% atunci Dumnezeu

500



Tatăl şi Creatorul nostru 7ceastă protoe%ang&elie, nsă, această %este pe careDumnezeu ne-a !at-o !upă că!erea omului n păcat, se realizează apoi prin

Naşterea Domnului nostru 6isus Hristos

Naşterea Domnului nostru 6isus Hristos a sc&im2at ntunericul !e pe păm"nt, asc&im2at total lumea De la Naşterea Domnului a nceput cultură, !e la NaştereaDomnului a nceput lumea să se ri!ice !in ce n ce mai mult /entru că prin Hristoss-a trans1igurat nu numai omul, ci cosmosul ntreg

&erurile s-au desc*is la Aaterea <mnului rists i de acl au năvălit, ur i simlu au năvălit cetele în!ereti c#nt#nd$ Slavă intru cei de sus lui <umnezeui e ăm#nt ace, între ameni bunăvire>F(c. 2,1). Iar de e ăm#nt s-aridicat sre ceruri din artea amenilr înc*inare ad#ncă.

6u2iţii mei 1raţi şi iu2ite surori, n =%ang&elia !e astăzi, n capitolul 66, %ersetele -E, ne %or2eşte măritul şi 2inecu%"ntatul !e Dumnezeu 7postol şi =%ang&elistatei, care s-a ostenit şi a scris =%ang&elia, 1ără !e care noi nu 0-am 1i cunoscut

pe Hristos Deci, acest e%ang&elist a scris n capitolul al 66-lea, ncep"n! cu%ersetul , cum a 1ost Naşterea Domnului nostru 6isus Hristos

7st1el, au %enit - spune e%ang&elistul - !e la ăsărit, trei mari crai, trei magi, treimari n%ăţaţi, trei mari cititori n stele, !in a!"ncul ăsăritului Nu se spune ţara 71ost ţară un!e a 1ost turnul 9a2el, a 1ost ţară un!e a co2or"t Noe pe păm"nt cu

cora2ia De acolo au %enit trei crai cititori n stele =rau călăuziţi !e o stea .i p"năastăzi oamenii nu au nţeles ce 1el !e stea a 1ost 8#nă astăzi amenii învă/a/i seîntreabă ce stea i-a călăuzit e aceti ma!i' 6 0st cmetă sau ce a 0st aceasta' .i tot cei ce nu sunt luminaţi !e Du&ul lui Dumnezeu nu găsescrăspunsul

"ăsunsul, iubi/ii mei 0ra/i, să vă răm#nă i să nu-l uita/i$ nu a 0st un crceresc, nu a 0st stea materială, nu a 0st lanetă sau cmetă, ci a 0st

utere cerească, a 0st un ar*an!*el, un în!er, e care ma!ii l-au văzut c a e stea, c a e lumină în0lăcărată ce ardea e cer. Au era un cr ceresc, un cr

material, ci era utere cerească această stea, care îi călăuzea e cei trei ma!i de-a lun!ul ăm#ntului @rientului i care s-a rit c#nd a aDuns deasura

Ierusalimului.

&e s-a înt#mlat c#nd a aDuns deasura Ierusalimului' $teaua s-a stins, steaua s-a ascuns, nu s-a mai %ăzut, căci aşa a 1ost planul lui Dumnezeu ca steaua să nulumineze 6erusalimul şi pe 6ro! De aceea,cei trei crai au nceput să rătăcească prin

501



6erusalim şi să ntre2e: %nde este re!ele iudeilr, &el ce S-a născut' &ăci amvăzut la "ăsărit steaua ui i am venit să ne înc*inăm ui A (t E,E) =i nu ştiau!e esia, nu ştiau !e prooroci, ei ştiau un lucru: că un mpărat al iu!eilor se %anaşte, care %a stăp"ni lumea

K%nde s-a născut acest îmărat'F , ntre2au magii .i auzin! acest cu%"nt, nespune =%ang&elia, re!ele Ird s-a tulburat i tt Ierusalimul îmreună cu el A(t E, ) .i 6ro! atunci a c&emat pe toţi preoţii şi n%ăţaţii !e la templu carecunoşteau $criptura, care cunoşteau proorociile, şi i-a ntre2at: %nde trebuia săse nască rists'A 6ar n%ăţaţii i-au răspuns: n Betleem, entru că aa sune

rrcul A Care prooroc /roorocul i&eia, n cap I,: i tu, Betleeme, ăm#ntul lui Iuda, nu eti nicidecum cel mai mic între căeteniile lui Iuda, căci din tine va iei &nducătrul care va ate e rul Meu Israel.A

7u %or2it n%ăţaţii at"t !e nălţător !espre 9etleem şi i-au comunicat lui 6ro! 6ar 6ro! a !at poruncă ca să 1ie ucişi toţi copiii !e la !oi ani n #os ?n!e tre2uie să senască HristosA era ntre2area lui 6ro! Deci, iu2ite surori şi iu2iţi 1raţi, 6ro! ştia către2uie să se nască Hristos =l ştia că $-a născut Hristos Cu toate acestea, 1raţilor, an!răznit să ncerce să-0 uci!ă pe 5iul lui Dumnezeu Nu !in neştiinţă Ca şi 6u!a.i 6u!a a ştiut că Hristos este 5iul lui Dumnezeu şi 0-a %"n!ut De aceea păcatullor este neşters pentru tot!eauna, ca şi păcatul oricărui necre!incios care nu cre!en Domnul nostru 6isus Hristos .tie că Hristos a %enit, ştie că Dumnezeu a %enit pe

păm"nt şi, totuşi, se leapă!ă !e =l De aceea, acest păcat al necre!inţei nu %a 1i

iertat nici n cer, nici pe păm"nt, nici n %eacul !e acum, nici n cel %iitor, cum zicec&iar Hristos

/ăcatul mpotri%a Du&ului $1"nt nu se %a ierta nicio!ată, nici n %eacul !e acum,nici n %eacul %iitor &e înseamnă ăcat îmtriva <u*ului S0#nt' @rice ăcat îmtriva credin/ei i mai ales necredin/ă. Deci 6ro! ştia, el cunoştea că $-anăscut pe păm"nt 5iul lui Dumnezeu şi !e aceea a !at poruncă şi i-a rugat pe ceitrei magi: Mer!e/i i cerceta/i cu de-amănuntul desre 8runc i, dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi i mie, ca, venind i eu, să mă înc*in ui.A (t E,>)

=ra un cu%"nt plin !e %icleşug, pentru că 6ro!, acest !ia%ol, %oia să găsească un!e$-a născut 5iul lui Dumnezeu şi să-0 uci!ă Nu %i se cutremură inima c"n! auziţiacest lucru ?n om, un om nenorocit, c&iar !acă era un rege, acest nenorocit,cunosc"n! şi ştiin! că 5iul lui Dumnezeu a %enit, a căutat să-0 omoare pe 5iul luiDumnezeu ăsplata care a 1ost 6ro! a pierit 0-au m"ncat %iermii !e %iu 7ceastaa 1ost moartea lui 6ro!

502



Iar cei trei ma!i au lecat i duă ce au ieit din Ierusalim, steaua din nu li s-aarătat i i-a călăuzit, ai steaua s-a rit deasura eterii din Betleem i razeleei au înceut să cur!ă, să cur!ă, asura eterii aa cum vedem în tate icanelecum de la stea se cbară raze care luminează etera.

i în!erii se cbară i ăstrii vin i aduc daruri i ei. 8ăstrii ne-aurerezentat e ni, iubi/ii mei 0ra/i, iar cei trei crai au căzut i s-au înc*inat, nesune evan!*elistul Matei, i I-au adus daruri. Daruri !e aur 6-au a!us ca la un+mpărat al lumii, tăm"ie 6-au a!us ca la un Dumnezeu şi smirna ca unui ommuritor 6ur, smirnă i tăm#ie, ca unui îmărat, ca unui ar*iereu, ca unui m.Din acest moti%, se sune că sărbătarea Aaterii <mnului este sărbătarea

ăcii, entru că ăm#ntul s-a îmăcat cu cerul, cerul s-a !r#t e ăm#nt i arămas e ăm#nt.

/ăm"ntul nu mai este al !ia%olului, păm"ntul este al lui Dumnezeu @ bolnaăndrăcită, când i se făcea 6aina %f. Maslu, ntr-o mănăstire, iar când preoţii aunceput slu*ba #i au dat binecuântarea mare cu 7ang&elia, după cum au!iţi latoate 6ainele, când se ncepe cu cuintele4 Binecuântată este mpărăţia 6atălui

#i a =iului #i a %fântului u&...F , din adâncul cel mai ntunecat al acestei bolnae, satana a nceput să strige4 Nu a 8ui, a mea este mpărăţiaF, a strigat satana dintrupul acelei femei. $ mea este mpărăţia, nu a 8ui.F .i p"nă astăzi caută%ră#maşul să stăp"nească lumea prin !i1erite mi#loace, prin patimi

Nu %ă supăraţi 8rice lăcaş n care se să%"rşesc păcatele, 2eţia, !es1r"nările, suntcurţile satanei 8rice lăcaş !e acest gen .i orice lăcaş !umnezeiesc, toate 2isericileorto!oe, sunt curţile lui Dumnezeu, sunt palatele lui Dumnezeu, $tăp"nul ceruluişi al păm"ntului, cum spune un 1rumos tropar: în cur/ile casei ale st#nd, în cer mi se are a 0i.A

6u2iţii mei 1ii su1leteşti, ziua aceasta este ziua cea mare +ntot!eauna omul ancercat să se ri!ice la cer +ntot!eauna omul a ncercat şi a r"%nit să z2oare+ntot!eauna se uită la păsări cum z2oară şi a !orit şi el să se ri!ice, şi n timpurilenoastre omul a reuşit să se ri!ice !e pe păm"nt

<ar tendin/a, drul mului, a 0st mereu de a se înăl/a, de a se ridica la cer, entru că l caută e <umnezeu, acl unde e <umnezeu în ceruri, cum zicemaa de 0rums$ atăl nstru care eti în ceruriQF <ar dacă ni nu am reuit,

0ra/ilr, să ne ridicăm #nă la <umnezeu cu truul, S-a cbr#t <umnezeu lani, S-a cbr#t <umnezeu între ni. 6ceasta este slava ui i a rămas între ni

e S0intele 6ltare. n c*i nevăzut l avem e <umnezeu între ni.

503



ăreaţă este săr2ătoarea aceasta, măreaţă este a!unarea %oastră a creştinilor, care,!eşi sunteţi o2osiţi, pentru că %-aţi 1ăcut şi !umnea%oastră !atoria să colin!aţi peun prieten sau pe un %ecin, nu aţi şo%ăit, ci aţi lepă!at patul !e o!i&nă şi aţi %enit să

preamăriţi pe 5iul lui Dumnezeu ăreaţă este această zi

<in su0let dresc ca în aceste zile de bucurie ale Sărbătrilr Aaterii <mnului, entru care v-a/i re!ătit mult rin st i rin svedanie, să vă trimită <umnezeu binecuv#ntări este 0amilie, iar anul care vine r! e <umnezeu să 0ie un an binecuv#ntat. Să mul/umim lui <umnezeu entru tate bine0acerile ecare le-am rimit #nă acum. Că îndemn ca, asemeni ăstrilr din Betleem i crailr din "ăsărit, să-I aduce/i rinsul curat al su0letelr vastre 8runcului născut.

7nul acesta, cu a#utorul 7tot2unului Dumnezeu, s-au mplinit EG !e ani !e la

ren1iinţarea s1intei noastre =piscopii +n acest timp, cinstita preoţime şi !iaconime,s1inţiţii slu#itori ai lui Dumnezeu !in mănăstirile noastre şi 2inecre!inciosul popor !in aramureş şi $atmar au stat cu %re!nicie l"ngă altarele stră2une, cu can!eleleaprinse, ca cele cinci 1ecioare nţelepte, iar acum Hristos, irele Cel ceresc, a cărui!umnezeiască naştere o prăznuim astăzi, %ă nt"mpină pe toţi şi ne 2inecu%"nteazămunca şi #ert1ă pe care am !epus-o n aceste !ouă !ecenii, nălţ"n! s1inte şiluminoase altare, !esc&iz"n!u-se multe %etre mona&ale, cresc"n! un tineretluminos şi 1oarte !ornic să pregătească un %iitor 1rumos pentru ţara noastră iu2ită şi

2inecu%"ntată !e Dumnezeu

0a acest praznic să nu uităm !e cei ce sunt plecaţi şi sunt !eparte !e ţară 0a toţi letrimitem un mesa#, un salut creştinesc şi rom"nesc şi i asigurăm că noi !e aici !eacasă nu-i uităm, ne rugăm pentru toţi cei !e !eparte şi pentru cei !e aproape9iserica noastră, 9iserica stră2ună, 9iserica 8rto!oă, care este 9iserica luiHristos stă la !atorie cum a stat şi n cei cincizeci !e ani !e urgie, !e ntunecatăro2ie spirituală şi socială !eopotri%ă alurile sunt multe, %alurile %ieţii sunt greleşi acum

Cora2ia lui Hristos este atacată !e multe !u&uri rele, !ar poporul rom"n care este

tare n cre!inţă, plin !e ncre!ere n Dumnezeu şi !e !ragoste 1aţă !e 5iul luiDumnezeu nu şo%ăie, pri%eşte nainte, pentru că el cre!e n Cel ce $-a născut n9etleem, şi ne-a !at %iaţă prin Cruce, a gustat !in pa&arul morţii, a s1ăr"mat porţileia!ului şi a !esc&is uşile raiului, risipin! ntunericul care azi ne ncon#oară, iar prinlumina 0ui ne a!uce n su1lete !umnezeiasca 2ucurie

504



Nu tre2uie, iu2iţi 1raţi şi nţelepte 1emei, să uităm nici o clipă !e cei plecaţi, !e ceisăraci, !e cei 2olna%i, !e cei ce au ne%oie !e a#utorul nostru mo!est, !e milanoastră, !e !ragostea noastră, !e cre!inţa noastră Biserica nastră, cadinttdeauna, nu uită să se ra!e, să-i aDute, să-i întărească în credin/ă e t/i

0iii lui 6dam. $unt multe popoare !in lume care nu-0 cunosc pe Hristos sau care

şi-au pier!ut cre!inţa n Dumnezeu şi !e aceea sunt ne1ericite 7u 2unăstare, !ar n-au pace, n-au linişte, nici 1ericirea pe care o are poporul cre!incios sau omul carecre!e n Domnul nostru 6isus Hristos

8rul rm#n, rul din această /ară, rul din acest cl/ de /ară, îl are însu0let e rists, are în inimă evlavie 0ierbinte 0a/ă de Maica <mnului, are înminte încredere în <umnezeu i- ascultă e &el e &are înttdeauna -aascultat, adică e atăl nstru &el ceresc.

Cu părintească !ragoste %ă m2răţişez pe toţi, cu s1inţenie, g"n!in!u-mă la %oi azişi ntot!eauna ă 2inecu%"ntez şi %ă !oresc $ăr2ători 1ericite, ani 2uni cu sănătateHristos $-a născut, 2ucuraţi-%ă

6l vstru ururea ru!ătr_Rustinian

6r*ieiscul Maramureului i Satmarului

505



Hristos S$a născut să ne fie rate# prea$umil SluFitor# care ne spală picioareleși ne șterge lacrimile8 S$a născut# aici# Fos# 5n miFlocul 'urerii și nevoii# să

nu ne lase singuri# părăsiți?

$ă n\elegem, a[a!ar, că [i noi ne na[tem ntr-un neam concret pe care tre2uie să-lasumăm 7stăzi ni se spune pe toate căile că neamul nostru este unul !e ocară, iar

eroii no[tri au 1ost criminali [i neispră%i\i 6storia este rescrisă, iar eemplelenoastre cele mai !e pre\ sunt !e1ăimate [i minimalizate +n 1a\a acestui %al ni&ilist,să ne luăm, nsă, crucea neamului nostru [i să o purtăm cu !emnitate, nelu"n!seama la ocările aruncate asupra nainta[ilor [i neamului nostru, @cu oc&ii a\inti\iasupra lui 6isusA

MMM

=piscopia $can!ina%iei: =piscop acarie Drăgoi, /astorală la Na[terea Domnului,

Na[terea Domnului - Taină a #ert1ei acarie,

Din &arul lui Dumnezeu, episcop al rom"nilor orto!ocşi !in =uropa !e nor!, preacucernicului cler, prea cu%iosului cin mona&al şi prea iu2iţilor cre!incioşi [i

506



cre!incioase, s1"ntă m2răţişare n Hristos =manuel, Cel născut n ieslea9etleemului [i n ieslea inimilor noastre

6u2i\ii mei 1ii [i 1iice su1lete[ti, $ăr2ătoarea Crăciunului este una a nă!e#!ii, amplinirii, a !uio[iei [i a #ert1ei Nă!e#!e, pentru că Dumnezeu cercetează pe

poporul $ău, nu prin nger, nu prin pro1et, ci prin +nsu[i ?nul Născut 5iul $ău+mplinire, pentru că, iată, n s1"r[it, Cel 1ăgă!uit omenirii, Cel a[teptat, Cel pro1e\it,esia, $-a pogor"t printre noi, este mpreună cu noi =manuel: Dumnezeu este cunoi Duio[ie, pentru că Dumnezeu $-a ntrupat prin na[tere, lu"n! @c&ip !e ro2A,7totputernicul 1iin! un prunc, 1ăptura cea mai 1ragilă [i %ulnera2ilă care poateeista pe acest păm"nt <ert1ă, !eoarece pentru aceasta a %enit "ntuitorul printrenoi, pentru aceasta a luat c&ip !e ro2 [i $-a născut /runc, pentru a se #ert1i pentrunoi 6ar #ert1a $a ncepe c&iar !in momentul na[terii $ale $e na[te ntr-o 2iată iesle,iar apoi, ime!iat, aica $a 5ecioară [i !reptul 6osi1 sunt ne%oi\i să plece n

pri2egie ]i acesta a 1ost !oar nceputul

$untem, poate, mai pu\in o2i[nui\i să ne g"n!im la Na[terea Domnului ca la un act!e #ert1ă, a[a cum o 1acem !e /a[ti $punea ntr-o cu%"ntare itropolitul 7ntonie!e $uro# @că primul pas n a!ucerea ntru 1iin\ă a lumii a 1ost un act !e iu2ire!i%ină care a presupus un sacri1iciu: Tatăl a a!us pe 5iul $ău la altarul sacri1iciuluiielul n#ung&iat !e la ntemeierea lumiiA (7pocalipsa , >) ]i eistă o icoană%ec&e grecească, n care %e!em Na[terea lui Hristos: o %e!em pe aica luiDumnezeu, l %e!em pe 6osi1, %e!em pe[tera, !ar, n loc !e iesle, %e!em un altar !e

#ert1ă, iar pe acest altar al #ert1ei se a1lă 5iul Nou-Născut al lui Dumnezeu, 5iulariei

/entru aceasta $-a născut =l, +mpăratul mpăra\ilor, ntr-o smerită iesle Nicăierialtun!e%a, !ec"t n acest loc pentru a!ăpostirea animalelor unor oameni !e r"n! +nacest loc !epose!at !e orice 1el !e rang social, !e orice 1el !e nsemn eterior !e

putere, n staulul !e oi !in a1ara cetă\ii 9etleemului, a[a cum a [i 1ost răstignit, na1ara cetă\ii 6erusalimului Hristos se na[te ca un marginal pentru că nu ncăpea nr"n!ul lumii Dar [i aici este o taină, pentru că !oar n această iesle sărăcăcioasă

pot a#unge la =l, pentru a 6 se nc&ina, oameni !in toate straturile societă\ii 7#ung

la =l [i crai [i păstori simpli Dacă $-ar 1i născut ntr-un palat, atunci ar 1i eistat o!istan\ă ntre =l [i cei !in popor Dacă $-ar 1i născut ntr-o casă o2i[nuită !e oma[ezat n societate, ar 1i eistat 2arierele o2i[nuite, care limitează spa\iul !oar

pentru cei !in 1amilie [i !in acela[i ni%el social 7[a!ar, acea iesle smerită!es1iin\ează !istan\ele sociale, grani\ele ne%ăzute !intre oameni, ierar&iile presta-

2ilite [i nu 1oarte !repte, pentru a instaura noi raporturi, !e !ragoste [i !e 1ră\ietate

507



ntre oameni, noi ierar&ii e%ang&elice, n care cel !e pe urmă este cel !int"i [i ncare cel care stăp"ne[te este slu#itorul tuturor

/entru aceasta $-a născut, azi, Hristos

%-a născut pentru a fi adus *ertfă bine primită pentru mântuirea noastră. %-a născut pentru ca noi să aem ia_ă i ncă ia_ă din belug. %-a născut pentru ca noi să aem, iarăi, o patrie, să reenim acasă, n

Ierusalimul cel eresc. %-a născut pentru ca noi să aem, din nou, c&ip, identitate, sens. %-a născut pentru a ne nate pe noi din apă i din u&. %-a născut să ne fie +mpărat, omn, =rate, %lu*itor, prea-umil %lu*itor, care

ne spală picioarele i ne terge lacrimile. %-a născut, aici, *os, n mi*locul durerii i neoii, să nu ne lase singuri,

părăsi_i, aa cum a fi 7l pe cruce.

7stăzi $-a născut Hristos, prea iu2i\ii mei $-a născut pentru tine, mamă care-\im"ng"i pruncul; pentru tine, cel care te apropii !e zenitul %ie\ii; pentru tine, celcare munce[ti ca un ro2 pentru ziua !e m"ine; pentru tine, cel care ai plecat !in \ară

pentru că nu-\i găseai rostul; pentru tine, tinere, care pri%e[ti nelini[tit n zare; pentru tine, cel ce e[ti cople[it sau pentru tine cea care e[ti cople[ită !e z!roa2a%ie\ii [i a zilei; pentru tine, mamă, căreia \i s-au răpit copiii /entru noi, to\i, $-anăscut Hristos

Nici noi nu ne na[tem pentru noi Ne na[tem pentru celălalt Ne na[tem unii altora,ncă !e la nceput, c"n! ne na[tem unui tată [i unei mame Ne na[tem ca o #ert1ă,iar ntre2area !e căpetenie !e al cărei răspuns !epin!e m"ntuirea noastră este: cui%om 1i a!u[i sau ne %om a!uce #ert1ă 0ui 9aal sau lui Dumnezeu om 1i #ert1i\iegoismului, eu-ului nostru, sau ne %om #ert1i pentru celălalt 5i-%om #ert1e aleamonei, sau 1i-%om #ert1e ale +mpăratului Ceresc

/rea iu2i\ii mei, anul acesta, care se apropie !e s1"r[it, 9iserica noastră l-a nc&inatapărătorilor 8rto!oiei !in %remea comunismului, a!ică martirilor [i mărtu-risitorilor !in %remea prigoanei comuniste Nu !emult, nu !eparte !e noi, s-aunt"mplat atrocită\i, lucruri cumplite pe care a2ia le putem asculta sau citi, !arămitesă le [i trăim 3eci [i sute !e mii !e oameni, 1ără nici o %ină !ec"t !ragostea 1a\ă !eHristos [i !e patrie, au 1ost aresta\i, smul[i cu cruzime !in s"nul 1amiliilor lor,tortura\i paroistic, ng&esui\i n 2eciuri, su2 păm"nt, nc&i[i n a!e%ărate la2o-ratoare ale ia!ului, supu[i unui regim !e eterminare [i !ezumanizare prinn1ometare, %iolen\ă, 2at#ocură sistematică

508



6a! n nc&isoare, ia! pentru cei !e a1arăK 6a! pentru torturile su1erite !e ei n[i[i,ia! pentru c&inurile su1erite !e to%ară[ii lor !e su1erin\ă, ia! pentru că se g"n!eaula su1erin\a celor răma[i acasă +n acest ia!, nsă, o lumină a 2iruit ntunericul $-anăscut Hristos n temni\e $-a născut Hristos la 7iu!, la B&erla, la /ite[ti, ncumplita cameră 4 $pital $-a născut la /eripra%a, la /oarta 7l2ă, la T"rgu 8cna, laT"rg[or, la islea [i la iercurea Ciuc $-a născut Hristos la <ila%a, la ăcăre[ti [ila "mnicu $ărat, la $ig&et [i n 2arăcile !e la Canal

$-a născut Hristos n lagăre [i n nc&isori, n !eportare [i n eil Da, acolo, naceste temni\e putre!e, n acele mirosuri pestilen\iale, n acele colcăieli !e%eniteinumane, acolo $-a născut Hristos 8 %e!em n su1erin\a trans1igurată a martirilor [i mărturisitorilor, o %e!em n %ersurile scrise cu s"nge ale poe\ilor nc&isorilor, n%ie\ile nscrise n inimile noastre ale s1in\ilor !in nc&isori

=%oc, !in nenumăratele pil!e !e martiriu [i !e s1in\enie !in nc&isori, o minunatăna[tere n +mpără\ia Cerurilor nt"mplată la T"rgu 8cna, o temni\ă un!e erau a!u[i!e\inu\ii 2olna%i !e T9C, care a a%ut loc tocmai n ziua !e Crăciun a anului FI

+n acel Crăciun, /ărintele ar&iman!rit B&erasim 6scu, ne%oitor al ănăstiriiTismana, se a1la pe moarte, !upă ce 1usese c&inuit [i torturat la Canal pentru căspo%e!ea [i ncura#a !u&o%nice[te 1ra\ii !e su1erin\ă C&iar [i a[a, pe moarte 1iin!,la T"rgu 8cna, /ărintele B&erasim continua să spo%e!ească, să m2ăr2ăteze [i sărenască !u&o%nice[te pe ceilal\i !e\inu\i

509



510



Cei care l-au asistat n acele momente !au mărturie că acele clipe au 1ost scăl!ate!e &arul !umnezeiesc 6ată ce a scris unul !in ei: @+n amestecul acela mizera2il !etemni\ă [i tu2erculoză era o %i2ra\ie su1letească e%i!entă, nc"t totul păreanepăm"ntesc, minunatA

Ni se mărturise[te că /ărintele B&erasim, pe măsură ce se apropia !e moarte, eramai %iu inunea cea mai mare a 1ost că, pu\in nainte !e moartea sa, a 1ost a!us laT"rgu 8cna un !e\inut !e !rept comun, care a%usese rol !e supra%eg&etor la Canal[i l c&inuise săl2atic pe /ărintele B&erasim 7uzin! aceasta, !e[i nici nu putea săse mi[te, părintele a cerut unor !e\inu\i mai n putere să-l !ucă la patul tor\ionaruluisău Cu cea mai mare !ragoste, părintele l-a m2ră\i[at, l-a sărutat, i-a [terslacrimile !e căin\ă [i !e ru[ine ale celui care-l c&inuise, l-a spo%e!it [i i-a !ăruitiertarea +n acea noapte !e Crăciun, au murit mpreună, %ictimă [i tor\ionar, născu\i1ăptură nouă n +mpără\ia Cerurilor

6ată, a[a!ar, !e ce i cinstim pe $1in\ii !in nc&isori /entru că tot acel sistem 1usesecreat pentru a !ezumaniza, a nrăi, a 1ace !in om uciga[ !e 1rate, turnător [itor\ionar /entru a sc&ilo!i n om c&ipul lui Dumnezeu 8ameni ca /ărinteleB&erasim 6scu, nsă, prin !ragoste #ert1elnică, au 2iruit acest ia! nu !oar pentru ei,nici !oar pentru cei mpreună-pătimitori, ci au smuls !in g&earele acelui ia! c&iar [i pe tor\ionarii lor, pe cei care !e%eniseră unelte ale !ia%olului

511



To\i ace[tia, a[a!ar, au apărat nu !oar c&ipul lui Dumnezeu !in ei, ci [i !in noi 7u păstrat aprinsă can!ela cre!in\ei n Dumnezeu, !ar [i n ceea ce reprezentăm noi,ca popor Datorită lor a%em un c&ip !e om [i un nume !e cre[tin [i !e rom"nDatorită lor a%em o patrie aici, pe păm"nt, [i o patrie !incolo, n cer To\i ace[timărturisitori au crezut ntr-un 2ine comun [i nu au %rut să trăiască !oar pentru ei, ciau %rut să trăiască [i să moară pentru semenul lor, pentru cre!in\a lor, pentru patrialor, pentru !emnitatea copiilor [i urma[ilor lor

$ă-i cinstim cum se cu%ine pe cei n mi#locul cărora $-a născut Hristos $ă-icinstim pe cei ntru care $-a prea slă%it Hristos /e cei care au 1ost cinsti\i !eHristos $ă-i cinstim c&iar !acă pe mul\i !intre ei nu i găsim n manualele !eistorie [i c&iar !acă nu suntem plăcu\i tuturor pentru aceasta $ă-i cinstim pentru cănu ei au ne%oie !e cinstirea noastră, ci noi, !acă %rem să ne numim cre[tini [irom"ni

6u2i\i 1ra\i [i surori mpreună rugători, noi, rom"nii !in !iaspora, ne a1lăm !eparte,1izic, !e \ară Ne a!ucem aminte cu nostalgie !e Crăciunul copilăriei, !e mirosul !eneuitat [i unic al păm"nturilor natale, !e colin!ători, !e plugu[or [i !e gerul9o2otezei Ne a!ucem aminte !e o lume %ie, cal!ă, cu su1let Nu o putem uita [i ne!oare [i i resim\im lipsa tot mai mult aici, ntr-o altă lume, rece, străină [i, n multe

pri%in\e, moartă

Ne a!unăm aici !eparte !e \ară, pentru a ne regăsi n comuniune eu&aristică, n

lăca[uri impro%izate, n tot 1elul !e clă!iri care nu au 1ost construite pentru acestscop Nu a%em cate!rale măre\e, nu a%em 2iserici mari, ncăpătoare, spa\ioase, cuclopote răsunătoare +nsă, !e aici, !in străinătate, !e la aceste altare rom"ne[tiri!icate n locuri impro%izate, umile, să ne a!ucem aminte !e Hristos Cel născut niesle De aici, !e la marginea societă\ii n care ne a1lăm, o societate !e multe oriostilă cre!in\ei, să ne a!ucem aminte !e +nt"iul !intre marginali [i +nt"iul !intre

pri2egi, !e Hristos, Cel născut n iesle [i re1ugiat n =gipt !e 1uria lui 6ro!

5oarte tragic este 1aptul că cei mai mul\i !intre 1ră\iile %oastre a\i plecat !in \ară pentru că a\i sim\it că nu a%e\i un %iitor acolo ?n %iitor pentru 1amilie, pentru

copii C&iar [i a[a, aici !eparte, noi [tim că a%em o \ară, că %enim !e un!e%a, căa%em ră!ăcini =ste cumplit să 1ii a2an!onat [i a!e%ărul este că mul\i !intrerom"nii !in !iaspora, au sim\it, poate, că \ara i-a a2an!onat +nsă cei care s-au

#ert1it n nc&isori sunt o !o%a!ă %ie, care strigă la cer =i nu ne-au a2an!onat penoi [i nu [i-au a2an!onat nici \ara $ă le ascultăm mărturisirea, să luăm aminte, săstăm cu 1rică

512



$ă nu ne a2an!onăm nici noi \ara $ă nu ne a2an!onăm neamul $ă ne a!ucemaminte că nu noi ne-am născut pe noi [i nici nu ne-am născut !oar pentru noi, ci căapar\inem unei 1amilii, apar\inem unei comunită\i, că a%em nainta[i [i că %oma%ea urma[i, că ne nscriem ntr-o continuitate !e #ert1e, !e lupte [i !e ne%oin\e

$cumpii mei 1ii [i 1iice su1lete[ti, n aceste zile ale săr2ătorii Na[terii Domnului,citim n =%ang&elie un lung [ir !e protopărin\i ai lui 6isus +n acest lung [ir sunt [i!rep\i ai lui Dumnezeu, !ar sunt [i oameni care au căzut Hristos nu $-a !ezis !eneamul $ău, ci l-a asumat ntreg, cu !rep\i [i cu păcăto[i $-a născut ntr-o comu-nitate reală, cu nainta[i concre\i, pomeni\i 1iecare !upă numele său

$ă n\elegem, a[a!ar, că [i noi ne na[tem ntr-un neam concret pe care tre2uie să-lasumăm 7stăzi ni se spune pe toate căile că neamul nostru este unul !e ocară, iar eroii no[tri au 1ost criminali [i neispră%i\i 6storia este rescrisă, iar eemplele

noastre cele mai !e pre\ sunt !e1ăimate [i minimalizate +n 1a\a acestui %al ni&ilist,să ne luăm, nsă, crucea neamului nostru [i să o purtăm cu !emnitate, nelu"n!seama la ocările aruncate asupra nainta[ilor [i neamului nostru, @cu oc&ii a\inti\iasupra lui 6isusA (=%rei E, E)

+n nc&eiere, %ă a!uc la 1ereastra su1letului @Colin!ul ro2uluiA compus !e aleriuBa1encu n cinstea [i spre pomenirea /ărintelui mărturisitor B&erasim 6scu:

/e malul Trotuşului

C"ntă ro2ii Domnului,+n#ugaţi la #ugul 0ui

Dar c"ntarea lor e mută,Că-i !in su1erinţă multă,.i-i cu lacrimi mpletită

+n inima ro2uluiDomnu-[i 1ace ieslea 0ui+n noaptea Crăciunului

5lori !e crin !in ceruri plouă/este ieslea 0ui cea nouă.i !in 1lori picură rouă

$tă un copilaş n zare.i pri%eşte cu mirare

513



0a 1ereastra !e-nc&isoare

0"ngă micul copilaş$-a oprit un ngeraşCe-i şopteşte !răgălaş:7zi Crăciunul s-a mutatDin palat la nc&isoare?n!e-6 Domnu-ntemniţat;.i copilul cel !in zare7 %enit la nc&isoare$ă trăiască praznic mare 7min

e1ren:0ăsa\i-i pe copii să %ină,

$ă-mi a!ucă !in gră!inăDal2e 1lori !e săr2ători,Dal2e, !al2e 1lori 7min

ănăstirea Diaconeşti - +n inima ro2ului:&ttps:RRZZZQoutu2ecomRZatc&%8o-Dt%O%c

7l %ostru părinte [i 1rate colin!ător, 1ier2inte rugător către Domnul [i !e tot 2inele%oitor,

Q 7piscopul Macarie

514

https://www.youtube.com/watch?v=Oo-Dxtv_kvc

https://www.youtube.com/watch?v=Oo-Dxtv_kvc



Dacă ar fi să se nască 'in nou astăzi Hristos# oare lumea noastră cum l$arprimiO?$ !astorală la Naşterea Domnului (36*/) a !S Se0astian#episcopul Slatinei şi 4omana;ilor# cuvnt curaFos# mărturisitor şi

şfichiuitor la a'resa formelor vechi şi noi 'e pervertire a omului mo'ern

și postmo'ern?# a sforarilor şi manipulatorilor vie;ii noastre? şi ai'eologiilor ree'ucării omului?

C"n! $-a născut Domnul Hristos, acum mai 2ine !e EGGG !e ani, lumea a a%utreac\ii !intre cele mai !i%erse: romanii, stăp"nitori ai \ării s1inte, nici nu s-ausinc&isit, n timp ce 6ro!, regele 6u!eii, @a căutat /runcul ca să-0 omoareA (t E,); ar&iereii [i cărturarii, !e[i preocupa\i cu stu!iul căr\ilor s1inte [i proorociilor !espre =l, nu 0-au putut i!enti1ica, n %reme ce magii 0-au reperat tocmai !inn!epărtatele răsărituri [i au %enit ca să 6 se nc&ine; con!ucătorii iu!eilor 1remătauntru a[teptarea unui 1als mesia - care să-i eli2ereze !e romani - n timp ce ngerii!in cer [i păstorii 6-au a!us /runcului /reas1"nt neasemuită sla%ă; gaz!ele !in9etleem 6-au o1erit gra#!ul !in pe[teră spre na[tere, n %reme ce aica $1"ntă [i

!reptul 6osi1 0-au %eg&eat, n\eleg"n! că =l era Cel ce a%ea să %ină [i să m"n-tuiască pe poporul $ău

+n timp, urmare re%ela\iei Domnului Hristos [i n%ă\ăturii $ale, unii !intre cei !emai sus s-au ra!icalizat =ste cazul romanilor (p"nă la nceputul secolului al 6-leac"n!, totu[i, cre[tinismul a !e%enit religio licita), !ar [i al con!ucătorilor poporuluiiu!eu, al 1ariseilor [i al cărturarilor, n timp ce al\ii 0-au recunoscut !e n!ată ca

515



esia Cel a[teptat a!ep\i !e la răsărit [i !e la apus, !in interiorul grani\elor 6mperiului oman, !ar [i !in a1ara lui

ai apoi, !e-a lungul %remurilor, "ntuitorul Hristos a 1ost: c"n! primit ca+mpărat al Cerului [i al păm"ntului (n marile imperii oman t"rziu, 2izantin,\arist !ar [i n ca!rul altor 1orme !e gu%ernare pe care le-au a!optat popoarele nlume), c"n! persecutat ca simplu li!er religios (n imperiile păg"ne), @opiu pentru

poporA S (n 6mperiul $o%ietic [i n to\i sateli\ii acestuia) ori @n%ă\ător moralistretrogra!A (n societă\ile emancipate, !e tip 1rancez, [i n societatea postmo!ernă!e astăzi)

5ra\i cre[tini, oscilarea aceasta n istorie, ntre un 6isus "ntuitor pentru unii [iimpostor pentru al\ii; ntre un Hristos %iu [i !e %ia\ă !ătător pentru mul\i, [i unul@menit să a!ucă alinare 2a2elor [i lene[ilorA, potri%it altora SE; [i ntre un

+n%ă\ător autentic al %ie\ii, precum +l consi!erăm noi, [i un simplu moralistne!emocrat [i !esuet, !upă cum +l catalog&ează societatea post!emocratică !eastăzi, mi-a st"rnit o ntre2are pe care %-o a!resez [i eu !umnea%oastră la aceastăsăr2ătoare: !acă ar 1i să $e nască !in nou, astăzi, Hristos, oare lumea noastră cum0-ar primiK

Con!ucătorii: cu nepăsarea romanilor !e altă!ată Cu groaza criminală a lui 6ro!Cu a%ersiunea căpeteniilor iu!eilor, sau cu mac&ia%elismul marelui inc&izitor !incele2ra operă a lui Dostoie%sOiK

8amenii !e %ază: Cu 2uimăceala cărturarilor !e acum EGGG !e ani Cu arogan\a1ariseilor Cu trium1alismul sa!uc&eilor Cu o\ăr"rea re%olu\ionarilor 1rancezi saucu platitu!inea !iscursului politic corect !e astăziK

/oporul !e r"n!: cu reticen\a [i suspiciunea iu!eilor !e altă!ată, sau cu ignoran\aori mira#ul supersti\iilor [i al pretinselor minuni, tot mai generalizate n prezentK

Cum 0-ar primi, oare, li!erii lumii !e astăzi, at"t !e preocupa\i !e 1r"iele puterii [i!e resursele planetei [i !eloc ngri#ora\i !e spiritualitatea acesteia, a1lată n !eclin

continuu Cum 0-ar primi managerii, prea o2se!a\i !e marOeting [i 2usiness-uri !etot soiul pentru a mai putea ntre%e!ea [i partea necomercială a realită\ii Cum 0-ar

primi sa%an\ii, prea angrena\i n eplorarea [tiin\elor pentru a mai cinsti [i pe5ăuritorul acestora Dar 2ioeticienii, care speră !e mult să-6 1i luat loculCreatorului, prin eperimentele lor, !e multe ori anti2iotice S Cum 0-am priminoi, slu#itorii 9isericii, răpi\i mai cur"n! !e un anumit institu\ionalism !ec"t !e

#ert1elnicia misionară a 7postolilor [i s1in\ilor !e altă!atăK

516



Cum 0-ar primi tinerii !e azi, tot mai %ră#i\i !e cuceririle te&nologiei [i !e mira#ulinteligen\ei ci2ernetice [i, pentru aceasta, mai !egra2ă @cetă\eniA ai unei lumi%irtuale, !ec"t ai celei reale Dar s1orarii [i manipulatorii %ie\ii noastre, la g"n!ulcă %or 1i !econspira\i !e Cel ce %e!e, cunoa[te [i plăte[te sau răsplăte[te toateCum 0-ar primi 1er%entele militante 1eministe, a1l"n! că nu este, [i =l, măcar !egen neutru S4K Dar cei pro păcate mpotri%a 1irii, la g"n!ul că [i @Noul NăscutAar putea a%ea aceea[i %iziune 2i2lică asupra $o!omei [i Bomorei (5c cap F)K+n 1ine, cum 0-ar primi cei ce promo%ează asi!uu imoralizarea [i islamizarea=uropei, cu scopul %ă!it !e a reseta omul pe alte 2aze !ec"t cele natural-!i%ine,!oar-!oar se %a stinge o!ată cre[tinismul acesta plictisitor [i 1a!, !upă cum lconsi!eră eiK

Dragii mei, %rem nu %rem să cre!em, suntem con[tien\i sau nu, Hristos $e na[te,!e 1apt, [i astăzi ]i acum ena[te n 1iecare !ecem2rie [i, mai 2ine zis, rena[te

permanent n inimile noastre, c"tă %reme cre!em cu tărie acest lucru [i n\elegemsă ne 1acem cu to\ii săla[ 2un ntru nt"mpinarea [i găz!uirea $a =l re%ine, !e1iecare !ată, cu aceea[i simplitate [i can!oare, sper"n! să găsească n noi !oar gesturi [i atitu!ini precum: iu2irea aicii /reas1inte, gri#a ocrotitoare a 2ătr"nului6osi1, nc&inarea regală a magilor, c"ntarea !i%ină a ngerilor [i slu#irea s1"ntă a

păstorilor Nimic !in celelalte Nimic pro1an ori !iluat n cre!in\e contra1ăcute;nimic per%ertit !e !eca!en\a morală a omului mo!ern [i postmo!ern; nimic!econstruit sau reasam2lat !e către i!eologii ree!ucării omului pe alte 2aze !ec"tcele să!ite n 1irea acestuia !e +nsu[i 3i!itorul său

Nimic !in toate acestea Ci să-0 primim, cu to\ii, pe eternul /runc Hristos ncre!in\a cea a!e%ărată; să-0 iu2im cu iu2ire s1"ntă [i să-0 slu#im #ert1elnic, pentrucă =l este Dumnezeul nostru, @a1ară !e =l pe altul nu [timA, [i numai =l poate săm"ng"ie [i să m"ntuiască su1letele noastre, 7min

Q %ebastian,episcopul %latinei #i omanaţilor

S 7[a a 1ost numită religia !e către teoreticianul socialismului [tiin\i1ic Parl

ar (>>->>), a1irma\ie preluată apoi [i !e primul con!ucător al statuluiso%ietic, la!imir 6lici 0enin (>JG-FE4)SE 7ceasta era 1orma su2 care !e1ăimau religia politrucii comuni[tiS +ntoarse mpotri%a %ie\ii a!icăS4 +n EGI, n 5ran\a a nceput nregistrarea o1icială a pruncilor !e genul neutru

517



!atriarh Daniel &io0otea $ Naşterea Domnului# 0ucuria copiilor şi a părin;ilor

L i celr c#/i -au rimit, care cred în numele ui, le-a dat utere ca să se 0acă 0ii ai lui <umnezeu, care nu din s#n!e, nici din 0tă truească (...), ci de la <umnezeu s-au născut.L(6oan , E-)

/reacu%ioşi şi /reacucernici /ărinţi, 6u2iţi 1raţi şi surori n Domnul, 5iul luiDumnezeu $-a 1ăcut om, pentru că Lat#t de mult a iubit <umnezeu lumea, înc#t

e %nicul Său =iu -a dat, ca ricine crede în El să nu iară, ci să aibă via/ăvenicăL (6oan , *)

Cu alte cu%inte, 5iul %eşnic al lui Dumnezeu $-a 1ăcut om muritor, ca omului!e%enit !in pricina păcatului muritor să-i !ăruiască %iaţa %eşnică (c1 omani *,E) ai mult, =iul venic al lui <umnezeu devine @m, entru ca amenilr săle dăruiască uterea să devină 0ii ai lui <umnezeu duă *ar.

Deci, Aaterea duă tru a <mnului nstru Iisus rists, săv#rită nu din

ini/iativă menească, nici din 0tă bărbătească, ci rin uterea S0#ntului <u*,are ca sc în0ierea mului, naterea sa du*vnicească entru ca el sădb#ndească via/ă venică.

De aceea, nsuşi "ntuitorul 6isus Hristos i spune lui Nico!im: L <e nu se vanate cineva din aă i din <u*, nu va utea să intre în mără/ia lui

518



<umnezeu. &e este născut din tru, tru este; i ce este născut din <u*, du*este. Au te mira că /i-am zis$ rebuie să vă nate/i de susL (6oan , I-J)

$1"ntul 7postol /a%el ne spune, !e asemenea, că rostul Naşterii Domnului nostru6isus Hristos este n1ierea noastră spirituală sau !u&o%nicească: L

Iar c#nd a venit linirea vremii, <umnezeu a trimis e =iul Său, născut din 0emeie, născut sub e!e, ca e cei de sub e!e să-i răscumere, ca să db#ndim în0ierea. i entrucă sunte/i 0ii, a trimis <umnezeu e <u*ul =iului Său în inimile vastre, carestri!ă$ 6vva, 8ărinte> 6st0el, dar nu mai eti rb, ci 0iu; iar de eti 0iu, eti mtenitr al lui <umnezeu, rin Iisus ristsL (Balateni 4, 4-J)

?rm"n! $1inţilor 7postoli, $1inţii /ărinţi ai 9isericii ($1"ntul 7tanasie, $1"ntul6rineu) au rezumat n%ăţătura lor !espre rostul ntrupării 5iului lui Dumnezeuarăt"n! scopul %enirii n lume a Domnului nostru 6isus Hristos prin cu%intele:

L <umnezeu S-a 0ăcut @m, entru ca @mul să ată deveni <umnezeu, duă*ar L $au: L <umnezeu S-a 0ăcut urtătr de tru, entru ca @mul să atădeveni urtătr al <u*ului (S0#nt)L $au: L=iul lui <umnezeu S-a 0ăcut 0iu al @mului, entru ca amenii să devină 0ii ai lui <umnezeu duă *ar L

7şa!ar, Aaterea <mnului Iisus rists este înceutul în0ierii du*vniceti amului sau înceutul îndumnezeirii lui rin *arul lui <umnezeu.

Btezul aduce iertarea ăcatelr i *arul în0ierii

+n1ierea oamenilor n Dumnezeu se 1ace n 9iserică prin &arul $1"ntului 9otez nnumele $1intei Treimi (c1 atei E>, F), !eoarece $1"nta Treime a lucrat taina+ntrupării 5iului lui Dumnezeu ca 8m (c1 0uca , I) şi, !e asemenea, $1"ntaTreime $-a arătat la 9otezul Domnului nostru 6isus Hristos n 6or!an (c1 atei ,*-J; arcu , G-; 0uca , EE)

7şa!ar, prin 9otez, ca unire cu Hristos, primim nu numai iertarea păcatelor, ci şi&arul n1ierii, pentru că Lcelr c#/i -au rimit (e rists), care cred în Aumele

ui, le-a dat utere ca să se 0acă 0ii ai lui <umnezeu, care nu din s#n!e, nici din

0tă truească, nici din 0tă bărbătească, ci de la <umnezeu s-au născut L(6oan , E-)

LNimeni să nu crea!ă că 9otezul !ă numai iertarea păcatelor, !upă cum era 2otezullui 6oan, a!ică 2otezul pocăinţei ntru iertarea păcatelor; !impotri%ă, 9otezul !ă şi&arul n1ieriiL

519



L n Btez, zice edr de Msuestia, aa devine un s#n entru cel care senate, iar *arul <u*ului (S0#nt) 0rmează e cel care este btezat entru a duanatereL

/rin a1un!area n 2aia naşterii, "ntuitorul 6isus Hristos ia c&ip n omul cel nou 2otezat: L i 0ă să ia c*i ristsul ău în acesta care se va nate din nuL($lu#2a $1"ntului 9otez) De aceea, mul btezat (cil sau adult) rimetenumele de cretin i artă ecetea aartenen/ei sale la ruul mistic al lui

rists, care este Biserica. El este c*emat să devină îmreună cetă/ean cu s0in/ii lui <umnezeu, L zidi/i e temelia astlilr i a rrcilr, iatra cea din caul un!*iului 0iind nsui Iisus ristsL (=1eseni E, EG) 8rin Btez mul încee sădevină L 0iu al luminii i mtenitr al venicelr bunătă/i L ($lu#2a $1"ntului9otez)

&reterea bil!ică i sirituală a cilului btezat se realizează în 0amiliacretină, întemeiată rin S0#nta aină a &ununiei, în care *arul lui <umnezeu,dăruit rin binecuv#ntarea Bisericii, îmlinete i s0in/ete via/a a di tineri,bărbat i 0emeie, care se iubesc i dau natere la runci, adică la ersaneumane c*emate să articie la iubirea venică a 8reas0intei reimi.

Iubirea lui <umnezeu attuternică i smerită arătată la Aaterea 8runcului Iisus în Betleem, c#nd =iul &el venic al lui <umnezeu devine =iul @mului, nedesceră taina m#ntuirii neamului menesc ca înceut al nun/ii lui <umnezeu

cu menirea.Sfntul Ioan Gură 'e Aur vede le!ătură între Aaterea lui Iisus rists ca@m i aina S0intei &ununii, arăt#nd că Iisus rists este Mire al Bisericii$48recum la nun/i, nu mireasa este aceea care mer!e să-l caute e mire, ci mirelealear!ă cu !rabă sre mireasă, c*iar de-ar 0i el 0iu de îmărat, iar mireasa ar 0i dintr- stare de Ds, c*iar rabă, tt aa i aici, nu 0irea menească a urcat lacer, ci Mirele (rists, n.n.) S-a smerit e Sine #nă la această 0ire ur#tă i disre/uită. i duă serbarea nun/ii, Mirele n-a mai în!ăduit ca ea să răm#năaici Ds, lu#nd- cu Sine, El a dus- în casa ărintească4 , în casa atălui din

ceruri.

ntruarea <mnului, înceutul nun/ii lui <umnezeu cu menireaEpiscopul martir 7eto'iu 'e limp (_+11) sune că rin Aaterea

M#ntuitrului Iisus rists în Betleem, =iul lui <umnezeu, 4&uv#ntul a lăsat e atăl din cer. El a cbr#t (S-a întruat) entru a Se îns/i cu această 0emeie,

520



Biserica. 6i a intrat în smnul ătimirii Sale. El a murit de bunăvie entruea (...), sre a-i dărui via/ă nuă4 .

7cest nţeles a!"nc al +ntrupării Domnului 6isus Hristos şi al lucrării $alem"ntuitoare, ca nceput al nunţii lui Dumnezeu cu omenirea care răspun!e iu2irii$ale %eşnice şi ca temelie pentru 2inecu%"ntarea nunţii creştine, este mai multntărit !e $1"nta =%ang&elie !e la 6oan, c"n! ni se spune că la scurt timp !upă9otezul $ău n 6or!an 6isus a 1ost in%itat mpreună cu ama $a şi cu ucenicii $ăi(icoană tainică a 9isericii) la o nuntă !in Cana Balileii, iar acolo =l a să%"rşit

prima $a minune, şi anume a pre1ăcut apa n %in, Larăt#ndu-i slava Sa, iar ucenicii Săi au crezut în El L (c1 6oan E, -)

&el ce diniară în "ai a zis L Să 0acem m duă c*iul i asemănarea AastrăL(5acere , E*) i a creat rima 0amilie umană, adică e 6dam i Eva, i i-a

binecuv#ntat zic#nd$ L&rete/i i vă înmul/i/i i umle/i ăm#ntul i-l suune/i L(5acere , E>), tt El a s0in/it nunta cu rezen/a i lucrarea Sa minunată la &anaalileii, entru a arăta că 0iecare nuntă la care este invitat, rin ru!ăciune,

rists-<mnul îmreună cu s0#ntă Maica Sa i cu S0in/ii Săi ucenici devineaină s0#ntă i icană binecuv#ntată a iubirii Mirelui rists entru Mireasa

ui - Biserica.

7st1el, nţelegem că s1inţenia cununiei, ca icoană a iu2irii şi unirii lui Dumnezeucu omenirea, a lui Hristos cu 9iserica $a, are la 2ază Taina $1"ntului 9otez,

ntruc"t cel ce se 2otează şi !e%ine parte a 9isericii mărturiseşte: L Mă unesc cu rists i i sluDesc ui ca unui <mn i mărat>L

6adar, mare i s0#ntă este în0ierea du*vnicească rin *arul Btezului,db#ndită de ameni rin ntruarea M#ntuitrului Iisus rists i 0ericite sunt

0amiliile întemeiate rin binecuv#ntarea lui <umnezeu, adică 0erici/i sunt ărin/ii care dau natere la cii i ai îi btează ca să devină în rists 0ii ai lui <umnezeu duă *ar i 0ii du*vniceti ai Bisericii.

Iubi/i credincii i credinciase,

Naşterea Domnului nostru 6isus Hristos ca /runc ntr-o 1amilie săracă material şia1lată n călătorie ne c&eamă să acor!ăm o atenţie !eose2ită 1amiliei, n general, şi1amiliei creştine, n special 7m %ăzut că 1amilia este coroana creaţiei şi locul saume!iul n care omul ncepe să nţeleagă taina iu2irii şi a 2inecu%"ntării părinteşti alui Dumnezeu pentru oameni

521



7nul EG a 1ost consacrat n 9iserica noastră omagierii Tainei $1"ntului 9otez şiTainei $1intei Cununii, a%"n! n %e!ere că at"t Taina $1"ntului 9otez, c"t şi Taina$1intei Cununii stau la 2aza 1amiliei creştine

7stăzi, !in cauza multor greutăţi şi ncercări, ca !u&ul lumesc sau secularizarea,sărăcia, nstrăinarea, in!i%i!ualismul, lăcomia şa, 1amilia creştină se con1runtă cuslă2irea !ragostei ntre soţ şi soţie, ntre părinţi şi copii, ntre ru!e şi %ecini Deaceea, este necesar să remprospătăm şi să a!"ncim necontenit nţelegerea noastră

pri%in! taina 9isericii şi rostul %ieţii creştine n lume, ca timp al 1aptelor 2une şi al pregătirii noastre pentru m"ntuire sau pentru %iaţa %eşnică, !upă cum ne n%aţăSfntul Ioan Gură 'e Aur c#nd zice$ 4&e c#ti! avem de e urma vie/ii acesteia,dacă nu ne 0lsim de ea entru a c#ti!a e cea viitare'4 .

&redin/a ciilr este insirată i sus/inută de credin/a i iubirea ărin/ilr

entru ei. &redin/a ciilr este unită cu drin/a lr de a 0i iubi/i i de a iubi.C"n! 9iserica arată copiilor iu2irea lui Hristos pentru ei, copiii !e%in icoane !ene%ino%ăţie şi 2unătate care ne con!uc spre +mpărăţia cerurilor (c1 atei >, ; F,4; 0uca >, *) Cre!inţa nu este o simplă moştenire culturală, ci o c&emareconstantă a &arului lui Dumnezeu a!resată omului, care poate să răspun!ă acesteic&emări sau să o re1uze

"edescerirea i trăirea valrilr cretine - recuare 0a/ă de viitrul 0amiliei i neamului rm#nesc

=amilia cretină transmite credin/a atunci c#nd ărin/ii îi înva/ă ciii să sera!e i se ra!ă îmreună cu ei; c#nd îi duc la biserică i c#nd îi îndeamnă lasvedanie i îmărtăire, c#nd se adună îmreună cu ei la citirea S0intei

Scrituri, lăs#nd lumina credin/ei să strălucească este via/a lr de 0amilie, i aduc#nd laudă lui <umnezeu ca 0iind atăl nstru &el ceresc.

Cei care nu 2otează copiii i lipsesc !e &arul n1ierii !u&o%niceşti, !e 2ucuria !e-ase mpărtăşi !in %iaţa lui Hristos şi a 9isericii $ale, !e 1rumuseţea legăturii lor liturgice cu $1"nta Treime, Care locuieşte prin &ar n cei 2otezaţi n numele Tatălui

şi al 5iului şi al $1"ntului Du& şi unşi cu $1"ntul şi arele ir ca să poată creştenu numai 2iologic, ci şi teologic, a!ică !u&o%niceşte, ca cetăţeni ai +mpărăţieicerurilor

6u2irea cu care părinţii şi naşii noştri ne-au primit şi ne-au călăuzit primii paşi naceastă lume este n acelaşi timp o prelungire tainică a iu2irii milosti%e a luiDumnezeu !e la care am primit %iaţa şi un 1un!ament soli!, o garanţie pentru

522



creşterea şi !ez%oltarea armonioasă ca persoane umane li2ere, pregătite pentru aintra n comuniune cu ceilalţi oameni şi cu Dumnezeu

De asemenea, astăzi, mai mult ca nicio!ată, este necesară pregătirea tinerilor pentru Căsătorie şi pentru %iaţa !e 1amilie

/entru cei care se căsătoresc sunt !e mare 1olos cunoştinţele !u&o%niceşti pri%in!marea 2inecu%"ntare şi !emnitate a Căsătoriei pentru %iaţa celor ce se iu2esc şi

pentru %iaţa 9isericii care-i 2inecu%"ntează; apoi $po%e!ania şi +mpărtăşirea%iitorilor miri cu $1"nta =u&aristie nainte !e Cununie (ntruc"t aceasta nu se mai1ace azi n timpul Cununiei, ca n 9iserica primară)

De asemenea, este necesar ca naşii, n calitatea lor !e părinţi spirituali ai 1amilieinou-ntemeiate, să n!emne pe cei căsătoriţi să participe c"t mai mult la %iaţa

liturgică şi misionară a 9isericii, să se roage c"t mai mult ca Hristos-Domnul săntărească iu2irea lor şi să-i a#ute să 2iruiască ispitele şi ncercările !in %iaţă/reoţii !in paro&ii sunt c&emaţi să organizeze mai multe cate&eze sau con%or2iri

pastorale cu tinerii şi tinerele care se pregătesc pentru nuntă, cu părinţii şi cu naşiiacestora, spre o mai 2ună pregătire a lor pentru a ntemeia o 1amilie creştinătrainică şi 2inecu%"ntată, spre a a#unge la 1ericire şi m"ntuire

5iecare !intre noi tre2uie să a%em o permanentă preocupare 1aţă !e %iitorul1amiliei creştine şi al neamului rom"nesc, prin re!escoperirea şi trăirea %alorilor

creştine n casele noastre, n paro&iile !e care aparţinem şi n marea 1amilie a9isericii lui Hristos

$ă ne 2ucurăm tot!eauna că zămislirea pruncilor este un !ar !umnezeiesc, o 2inecu%"ntare pentru 1amilie şi pentru popor, să i s1ătuim şi să i spri#inim petinerii căsătoriţi să 1ie ro!itori !e copii, să-i crească şi să i e!uce $ă re!escoperim!ialogul, preţuirea şi a#utorarea reciprocă n 1amilie şi ntre 1amilii $ă nu uitămnicio!ată că a%ortul este o crimă, o uci!ere a unui om ne%ino%at care nici nu se

poate apăra (copilul) De aceea, cei care-şi uci! copiii nenăscuţi nu se pot mpărtăşicu Hristos, Cel ce iu2eşte copiii

=amilia cretină în care ciii sunt rimi/i cu bucurie rin natere sau rinad/ie, i crescu/i cu dra!ste, educa/i cretinete i sriDini/i să urmeze undrum 0lsitr în via/ă este binecuv#ntată de <umnezeu cu darul m#ntuirii i al vie/ii venice .

Dreptmăritori creştini,

523



$ă 1olosim timpul acesta al $ăr2ătorii Naşterii Domnului ast1el nc"t să a!ucem 2ucurie copiilor şi părinţilor şi tuturor oamenilor, mai ales acolo un!e este ntristareşi tul2urare $ă arătăm o atenţie !eose2ită 1amiliilor n care au slă2it iu2irea şi

2ucuria comuniunii, precum şi persoanelor singure, sărace, 2olna%e, 2ătr"ne,!escura#ate, n!oliate şi n!urerate, o1erin!u-le un semn al iu2irii lui Hristos 1aţă !eei, o 1aptă 2ună şi un cu%"nt 2un umina de la Betleem ne c*eamă să aducemsemne de seran/ă unde aceasta a slăbit.

7stăzi, c"n! 1oarte a!esea iu2irea şi 2unătatea !in inimi sunt nlocuite cu ura şirăutatea, c"n! 1aptele 2une se mpuţinează, iar cele rele se nmulţesc, c"n! puţinioameni se m2ogăţesc, iar 1oarte mulţi sărăcesc, =%ang&elia Naşterii lui Hristos-Domnul ne c&eamă pe noi, creştinii, care purtăm numele lui Hristos, la multărugăciune şi pri%eg&ere, la multă atenţie şi multă lucrare a 1aptelor 2une

<acă am sărăcit material, să avem !riDă să nu ne ierdem i ultima b!ă/ie carene-a rămas$ b!ă/ia su0letului, adică dreata credin/ă i bunătatea inimii,milstenia, rietenia i menia. Să ăstrăm i să înmul/im cmara cea mare i s0#ntă a credin/ei Bisericii i virtu/ile strămeti$ nădeDdea i cinstea, iubirea i dărnicia $ă nlocuim sărăcia su1letului cu 2unătatea şi 2ogăţia spirituală

9unătatea inimii şi 2ogăţia spirituală a su1letului nostru se arată n cu%inte şi 1apte

+ntr-o %reme n care, 1oarte a!esea, cu%"ntul 1olosit n pu2lic răneşte mai mult

!ec"t %in!ecă, creează mai multă con1uzie !ec"t comuniune, seamănă mai multă!ez2inare !ec"t unitate, suntem c&emaţi ca, prin rugăciune şi pri%eg&ere, sănlocuim răutatea şi sărăcia su1letului cu 2unătatea şi 2ogăţia spirituală pe care lea!uce n su1let cre!inţa %ie n Dumnezeu

Să ne ru!ăm necntenit Maicii 8runcului Iisus să crtească /ara i rul nstru i să aDute cu ru!ăciunile ei e t/i ciii i ărin/ii, tate 0amiliile careau nevie de aDutr i binecuv#ntare de la <umnezeu.

Să ne ru!ăm, de asemenea, Maicii <mnului să aDute Biserica în lucrarea ei

misinară scial-0ilantrică entru cii i bătr#ni, entru blnavi i săraci, entru amenii 0ără nici un sriDin, entru 4cei e care nu-i iubete nimeni4,cum se sune în ru!ăciunea 0inală a 6catistului Buneivestiri.

$e aşteaptă mult !e la 9iserică azi, !eşi ea este puţin a#utată !e către acei oamenicare ar putea să o a#ute mai mult +nainte !e a #u!eca 9iserica, tre2uie să ne g"n!im!acă am a#utat-o su1icient, ca 1ii ai ei, ca ea să poată a#uta pe alţii mai săraci !ec"t

524



noi şi mai nea#utoraţi !ec"t noi Căminele !e 2ătr"ni şi !e copii, unităţile me!icale,cantinele pentru săraci şi alte lucrări !e caritate ale 9isericii noastre au ne%oie !espri#in n continuare, pentru ca cei care au iniţiat şi realizează programe1ilantropice să nu se !escura#eze, să nu nceteze lucrarea lor 1olositoare altora

Toto!ată, a!ucem mulţumiri lui Dumnezeu pentru a#utorul !ăruit nouă ca săncepem anul acesta (EG) construirea Cate!ralei "ntuirii Neamului ulţumimşi tuturor clericilor şi cre!incioşilor !in toate epar&iile care au contri2uit n 1iecarelună cu 2anul lor la colecta naţională pentru realizarea acestei lucrări mari şi s1inte,necesare şi utile !in capitala om"niei

De asemenea, mulţumim autorităţilor centrale şi locale care ne-au spri#init1inanciar p"nă n prezent, nţeleg"n! că această 2iserică are %aloare !e sim2ol

pentru ntreg neamul rom"nesc Desigur, !e acum nainte lucrările construirii

Cate!ralei "ntuirii Neamului %or creşte mai mult ca %olum şi ca preţ, 1iin! %or2a!e 1un!aţii soli!e şi !e spaţii multe la su2solul şi !emisolul cate!ralei De aceea,suntem şi %om 1i recunoscători tuturor persoanelor şi instituţiilor care ne a#ută săa%ansăm cu lucrările !e#a ncepute +ntruc"t 7r&iepiscopia 9ucureştilor a contri2uit1inanciar cel mai mult p"nă n prezent la susţinerea lucrărilor !e construire aCate!ralei "ntuirii Neamului, a!resăm clerului şi cre!incioşilor !in aceastăepar&ie cal!e şi părinteşti mulţumiri

+n acelaşi timp, mulţumim şi altor epar&ii !in ţară care sunt 1runtaşe n !ărnicie

Deşi 2anii primiţi !in colecta naţională nu acoperă toate c&eltuielile !e construcţiea noii cate!rale, ei reprezintă totuşi o mare ncura#are pentru /atriar&ie, mai ales cătra%ersăm acum o perioa!ă !e criză economică

Ca şi n anii prece!enţi, la cumpăna !intre ani, a!ică n noaptea !e !ecem2rieEG spre ianuarie EGE, suntem c&emaţi să ne rugăm lui Dumnezeu, Domnultimpului şi al istoriei, pentru sănătate şi m"ntuire, pentru toţi rom"nii !in ţară şi !ina1ara graniţelor om"niei

Cu prile#ul $1intelor $ăr2ători ale Naşterii Domnului, 7nului Nou EGE şi

9otezului Domnului, %ă a!resăm tuturor !oriri !e sănătate şi m"ntuire, pace şi 2ucurie, 1ericire şi mult a#utor !e la Dumnezeu n toată 1apta cea 2ună, !impreunăcu urarea tra!iţională: L0a mulţi aniL

L arul <mnului nstru Iisus rists, dra!stea lui <umnezeu atăl i îmărtăirea S0#ntului <u* să 0ie cu vi cu t/i>L (E Corinteni , )

525



7l %ostru către Hristos-Domnul rugător, cu părinteşti 2inecu%"ntări,

Q aniel, $r&iepiscop al Bucure#tilor, Mitropolit al Munteniei #i obrogei, 8ocţiitor al 6ronului e!areei apadociei #i atriar&ul Bisericii @rtodoGe omâne

526



AFunul &răciunului# zi 'e post aspru

7#unul Crăciunului este ultima zi !e post !in /ostul Naşterii Domnului 7cest post,care ncepe n ziua !e I noiem2rie şi se nc&eie n ziua !e E4 !ecem2rie, ne a!uceaminte !e patriar&ii şi !repţii ec&iului Testament, care au petrecut timpn!elungat, n post şi rugăciune, aştept"n! %enirea lui esia, "ntuitorul lumii

Dacă primele F !e zile ale acestui post sunt mai uşoare, !in punct !e %e!erealimentar, ntre ele eist"n! mai multe zile n care /ărinţii 9isericii au r"n!uit!ezlegare la peşteA, cea !e-a patruzecea zi a postului este una !e aspră postire,a!ică !e a#unare 82iceiul !e a a#una n această ultimă zi a postului este consemnatncă !in secolul al 6-lea

7st1el, n a#unul Crăciunului, 1iecare cre!incios a#unează !upă putere, p"nă laCeasul al 6Y-lea (ora IGG), nimic m"nc"n! +n unele zone, cre!incioşii a#unează

p"nă mai t"rziu, aştept"n! răsăritul lucea1ărului !e seară, n amintirea stelei care a

%estit magilor Naşterea Domnului

După ceasul pr"nzului, spre seară, se o2işnuieşte să se măn"nce gr"u 1iert,amestecat cu 1ructe şi miere, n amintirea postului /rorocului Daniel şi al celor treitineri !in 9a2ilon (Daniel , I-*) 7ceastă zi !e post aspru mai aminteşte şi !e

postul ţinut o!inioară !e cate&umenii care, n seara acestei zile, erau 2otezaţi şi

527



mpărtăşiţi pentru prima !ată cu $1intele Taine, n ca!rul 0iturg&iei $1"ntului asilecel are

+n seara zilei !e a#un, cre!incioşii o2işnuiesc să măn"nce o m"ncare !ulce, numităn popor $cutele lui 6isusA Cu 1ăină, apă şi sare se 1răm"ntă nişte lipii su2ţiri carese coc pe plită 7cestea se nmoaie ntr-un sirop !ulce (apă cu miere sau za&ăr) şise presară cu nucă măcinată

7#unul Crăciunului, zi !e colin!at

Naşterea Domnului este anunţată n lume !e creştini prin colin!e, primii care pornesc cu colin!atul, n !imineaţa !e 7#un, 1iin! copiii şi tinerii 7ceştia sunt primiţi !e creştini cu mere, nuci, co%rigi şi cu acele turte numite $cutecelele luiHristosA /entru că p"nă !upă $1"nta 0iturg&ie !in ziua !e Crăciun este ncă post,

colin!ătorii tre2uie şi ei primiţi cu !aruri !e post (co%rigi, turte, nuci, 1ructe)

7#unul Crăciunului, c"n! preotul %esteşte Naşterea Domnului

Tot n ultima zi a postului Crăciunului, preotul um2lă pe la casele cre!incioşilor cuicoana Naşterii Domnului, spre a %esti măritul praznic al +ntrupării 5iului luiDumnezeu !in 5ecioara aria Din punct !e %e!ere liturgic, putem spune căaceastă tra!iţie, a um2latului cu icoană, este un 1el !e slu#2ă n a1ara zi!urilor

2isericii =ste o slu#2ă să%"rşită pe uliţe şi pe stră!uţe, prin curţi şi prin case, pe la

1erestre şi pe la uşi /recum o!inioară 1ăcea crainicul, părintele se stră!uieşte aanuţa n tot locul şi pe tot omul o mare %este: Dumnezeu se 1ace om, răm"n"n!nsă Dumnezeu 7st1el, singurul lucru nou su2 soare se arată %re!nic !e oasemenea mare %estire

5iecare preot %esteşte Naşterea Domnului n paro&ia lui +n 1uncţie !e mărimea paro&iei, preotul poate ncepe să um2le cu icoana mai !e%reme sau mai t"rziu7st1el, la sate, aceasta %estire se petrece c&iar n a#unul Crăciunului, pe c"n! laoraşe, un!e paro&iile sunt mai mari şi cre!incioşii mai numeroşi, preoţii ncep săum2le cu icoana ce%a mai !e%reme

7#unul Crăciunului mo!i1ică r"n!uiala liturgică

+n a#unul Crăciunului se citesc Ceasurile +mpărăteştiA şi se să%"rşeşte 0iturg&ia$1"ntului asile cel mare unită cu ecernia +n ca!rul acestor slu#2e sunt r"n!uitespre citire mai multe pro1eţii !in ec&iul Testament pri%in! Naşterea Domnului

528



Dacă a#unul Crăciunului ca!e ntr-o zi !e s"m2ătă sau !umnică, slu#2a numităCeasurile +mpărăteştiA se mută n %inerea !inainte, această zi !e%enin! zialiturgicăA, a!ică zi n care nu se să%"rşeşte $1"nta 0iturg&ieA 7ceastă slu#2ă aCeasurilor este numită ast1el !eoarece, n lumea 2izantină, la aceasta participau şimpăraţii, iar la noi se a!una n 2iserică toată 1amilia !omnească

Dacă a#unul Crăciunului ca!e n zilele !e luni p"nă %ineri, n ziua !e a#un se %asă%"rşi 0iturg&ia $1"ntului asile cel mare, iar n ziua praznicului se %a să%"rşi ceaa $1"ntului 6oan Bură !e 7ur Dacă a#unul %a că!ea nsă ntr-o zi !e s"m2ătă sau!uminică, n ziua !e a#un se %a să%"rşi 0iturg&ia $1"ntului 6oan Bură !e 7ur, iar nziua praznicului se %a să%"rşi cea a $1"ntului asile cel mare unită cu ecernia

7#unul Crăciunului, prile# !e 2ucurie şi rugăciune

După noaptea !e a#un, trei zile la r"n!, n toate 2isericile se să%"rşeşte $1"nta0iturg&ie Din pricina 2ucuriei marelui praznic al Naşterii Domnului, s-a r"n!uit can perioa!a cuprinsă ntre Crăciun şi 9o2otează să nu se 1acă ngenunc&eri şi

plecăciuni =cepţie 1ac nsă canoanele primite !e la !u&o%nic, să%"rşite n tainacamerei 1iecăruia

5ecioara astăzi pe Cel mai presus !e 1iinţă naşte şi păm"ntul peştera Celuineapropiat a!uce +ngerii cu păstorii slă%esc şi magii cu steaua călătoresc, că pentrunoi $-a născut prunc t"năr, Dumnezeu Cel mai nainte !e %eciA

Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei Căntru !"nsa cei ce slu#eau stelelor !e la stea s-au n%ăţat să se nc&ine 'ie, $oarelui!reptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, ăsăritul cel !e sus Doamne, sla%ă 'ieA

+n 7#un !e Crăciun 0iturg&ia $1"ntului asile cel mare

+n 7#unul Crăciunului, n toate lăcaşurile !e cult, %a 1i o1iciată $lu#2a $1intei0iturg&ii a $1"ntului asile cel mare

/otri%it r"n!uielii 9isericii noastre, !acă 7#unul Naşterii Domnului 6isus Hristosca!e n timpul zilelor săptăm"nii, atunci n ziua !e 7#un se o1iciază 0iturg&ia$1"ntului asile cel mare unită cu ecernia /raznicului, iar n ziua $ăr2ătorii

Naşterii Domnului se o1iciază 0iturg&ia $1"ntului 6oan Bură !e 7ur

529



0iturg&ia $1"ntului asile cel mare se să%"rşeşte !e G ori pe an: n aceste primecinci !uminici !in /ostul mare, n <oia şi $"m2ăta mare, n a#unul Crăciunului şi a9o2otezei şi n ziua !e prăznuire a $1"ntului asile cel mare, la ianuarie

530



7ai sunt cteva zile pnă la &răciun# cum ar fi 0ine să fie petrecute acestezileO

" "ădulescu$ 8ărinte r0esr &man, mai sunt c#teva zile #nă la &răciun,cum ar 0i bine să 0ie etrecute aceste zile'

/r Coman: /e l"ngă ceea ce ştie aproape toată lumea, pri%itor la nt"mpinareamarii săr2ători a Naşterii Domnului nostru, aş recoman!a oarecare reculegere,trez%ie, @%enire n sineA, aşezare, linişte, lucruri ce se pot o2ţine prin articularea%oinţei, prin mai mult sau mai puţin post, prin spo%e!anie, prin participare laslu#2ele 9isericii, prin recuperarea păcii şi mpăcării n relaţiile !e 1amilie, nrelaţiile cu prietenii, cu %eciniiK

Dincolo !e toate aceste lucruri, aş a!resa ascultătorilor !umnea%oastră,conaţionalilor noştri, g"n!ul să me!iteze un pic mai a!"nc cu ast1el !e prile#uri=ste o săr2ătoare 1oarte mare, ne nt"lnim unii cu alţii, ne 1acem 2ucurii, ne 1acem

!aruri unii altora Toată lumea marc&ează săr2ătoarea =ste o participare generalăla săr2ătoare, !eşi, n gra! !i1erit !e intensitate şi n mo!uri !i1erite Toţi suntemcuprinşi !e săr2ătoare Dar ne ntre2ăm !e ce este o săr2ătoare at"t !e mare, totuşi?n!e e temeiul atenţiei generale care ncon#oară această săr2ătoare De ce estecuprinsă lumea ntreagă !e această săr2ătoare Temeiul este ntr-un 1apt esenţial,este n 1aptul Naşterii 5iului lui Dumnezeu, este n 1aptul +ntrupării lui Dumnezeu+nsuşi Temeiul este n 1aptul că eistă un Dumnezeu, eistă un Dumnezeu care a

531



1ăcut pentru oameni !emersuri esenţiale, pentru ca să eistăm noi, oamenii şi pentru ca să ne iz2ă%im !e propriile noastre că!eri +ntre aceste !emersuri este şicel !e a trimite n lume pe unicul $ău 5iu .tiu că aceste cu%inte tul2ură un picliniştea 8amenii s-au o2işnuit să trans1orme totul ntr-un prile# !e relaare, !e

2ucurie grosieră, uşuratică, 1ri%olă uneoriK

Bra%itatea şi a!"ncimea e%enimentului săr2ătorit ne c&eamă la mai multăso2rietate şi la mai multă a!"ncire n rosturile eistenţei Ne plac colin!ele, ne placo2iceiurile, ne plac 1elicitările !e Crăciun, spectacoleleK Toate acestea nu ar a%ea,totuşi, nici un sens şi nici un temei, !acă nu ar eista realitatea Naşterii lui HristosDacă Hristos $-a născut cu a!e%ărat şi $-a născut cu a!e%ărat, alt1el nu ar 1ieistat o tra!iţie !e !ouă mii !e ani at"t !e 2ogată, at"t !e consec%entă şi at"t !erăsp"n!ită - tre2uie să ne ntre2ăm cine este Hristos şi ce raportare tre2uie să a%emnoi 1aţă !e =l 7lt1el, !acă nu ne ntre2ăm, răm"nem ntr-o zonă super1icială, ntr-o

zonă !e supra1aţă, n care %om şi trăi +n!emn, aşa!ar, să luăm seama la temeiullucrurilor, la sensul lor a!"nc $ă ne ntre2ăm !e ce se nt"mplă ele, !e ce esteCrăciun, !e ce este /aşti, ce se nt"mplă !uminica, etc Cultura noastră este unacare consumă realităţile eterioare, 1ără să se mai intereseze !e sensul acestor realităţi

(8r. r0. dr. &nstantin &man, <retatea lui <umnezeu i dretateaamenilr, Editura Bizantină, . +95- +9)

532



Simeon Praiopoulos $ !regătire pentru 'umnezeiasca 5mpărtăşire 'e &răciun(I)

Toţi se pregătesc să se mpărtăşească !e Crăciun şi 1oarte 2ine 1ac Dacă ar 1i cu putinţă să nu răm"nă nici un creştin care să nu se mpărtăşească la marile săr2ători:Crăciunul, 9otezul Domnului, /aştile De aceea toţi tre2uie să se pregăteascăneapărat cu pocăinţă, cu mărtursire, cu curăţire şi celelalte Dar aş %rea să

accentuez: astăzi să ne g"n!im la 1aptul că @mă %oi mpărtăşi !e CrăciunA =ste!umnezeiasca 0iturg&ie !e Crăciun, este săr2ătoarea Crăciunului, este+mpărtăşania !e Crăciun /rin urmare, să ne pregătim puţin mai 2ine, să ne g"n!im

puţin mai mult, să me!ităm la ea, să punem mai mult su1let, să ne 2ucurăm puţinmai mult, să o !orim puţin mai mult ca n alte !ăţi

7ltă !ată poate, să zicem, nu %ei putea să 1aci anumite lucruri +ngri#eşte-te !e ziuaaceasta şi la 1iecare săr2ătoare să ai, at"t c"t este cu putinţă, inima curată, să 1ii,at"t c"t este cu putinţă, mpăcat cu toţi, să nu 1ie nimeni supărat, ntristat pe tine

Nu numai tu să nu 1ii certat cu cine%a, !ar nici altul să nu 1ie supărat pe tine $ă tengri#eşti at"t c"t !epin!e !e tine să plece !intre %oi ntristarea, supărarea =%entualsă citeşti o carte care %or2eşte !espre $1"nta +mpărtăşanie, să citeşti Canonul şirugăciunile !e +mpărtăşanie, să te rogi puţin mai mult

Dacă poţi să găseşti puţin timp, 1ie şi numai c"te%a minute, să te retragi un!e%a .iun minut poate să o 1acă cine%a Nu %ei găsi un minut ?n minut să stai aşa

533



!eoparte pentru asta, ca să răm"i singur numai cu Dumnezeu şi să te g"n!eşti :@Dumnezeul meu, eu %oi %eni să mă mpărtăşescA 7t"t c"t poate cine%a să o 1acăşi să me!iteze taina $ă-şi !ispună su1letul lui, ntreaga lui eistenţă pentru aceastămare cină, pentru această mare masă, pentru !umnezeiasca +mpărtăşire,Dumnezeiasca +mpărtăşire !e Crăciun

7ceastă $1"ntă +mpărtăşire nu are nimic mai mult !ec"t celelalte, nici altele nu suntin1erioare acesteia, !ar omeneşte %or2in!, putem totuşi, aşa cum o 1acem pentrumasa !e o2şte, să 1acem ce%a mai mult, ca să simţim !umnezeiasca +mpărtăşire şimai mult, ca să săr2ătorim această !umnezeiască 0iturg&ie, această !umnezeiască+mpărtăşire mai mult

8 lucrare necesară: +mpăcarea cu toţi

.i aşa cum !e#a nţelegeţi, rezultă !e aici că cine%a tre2uie să 1acă unele lucrurintr-un mo! mai practic şi acest lucru este, n esenţă, ceea ce tocmai am zis mainainte: mpăcarea cu toţi Toţi să ncercăm să găsim un mi#loc n aceste zile 1ie

printr-o 1elicitare, 1ie printr-un !ar, 1ie printr-un tele1on să !epăşim pe toate aceleacare ne otră%esc su1letul, toate acele stări ale noastre care ne 1ac să a%em n su1letulnostru amărăciune, să a%em %reo supărare n inima noastră

$ă ne n!ulcim su1letul nostru cu prietenia, cu !ragostea, cu mpăcarea, cu punerean r"n!uială .i aceasta poate să nceapă şi tre2uie să nceapă mai nt"i !e acasă, cu

casnicii noştri $ă 1acă părinţii un pogorăm"nt cu copiii lor şi să se mpace $ă 1acăşi copiii un pogorăm"nt şi să se mpace cu părinţii $oţul cu soţiaK Desigur, răm"nn aceeaşi casă, %or2esc, măn"ncă mpreună şi toate celelalte, !ar nlăuntrul lor eistă ce%a care i roa!e 6ată un 2un prile# =ste Crăciunul $ă curgă !ragostea ntr-a!e%ăr $ă ne !ăm !ragoste unul altuia $ă !omnească !ragostea, !ragostea să-impace pe toţi, să-i mprietenească pe toţi, să i 1acă pe toţi să se simtă copii ai luiDumnezeu

Cine poate să spună că @eu sunt mai 2un !ec"t celălaltA Cine poate să stea şi săspună că @sunt mai puţin păcătos !ec"t altulA Dumnezeu este Cel ce 1ace #u!ecată

pentru 1iecare Noi naintea lui Dumnezeu suntem toţi 1ăpturile 0ui, cu toţii suntemn păcate, cu toate greşelile noastre, cu egoismul nostru şi cu toţii ne ntoarcemcătre =l cu smerenie, cu simplitate şi cu toţii cerem iertare .i Domnul ne aminteşte

pururea şi ne zice că ntre noi tre2uie să ne mpăcăm, că tre2uie să ne iu2im unul pe celălalt

534



/rin urmare să şi găsim şi aici %reau să pun accentul pe cele practice un mi#loc ,un cu%"nt 2l"n!, un mic !ar, cum spuneam care n sine poate să nu ai2ă nici o%aloare o 1elicitare pe care să scrii !ouă cu%inte !e mpăcare, c&iar şi n proprianoastră casă Tre2uie să laşi tu la o parte %oia ta, să laşi la o parte egoismul tău, sălaşi la o parte acreala şi agresi%itatea ta, să laşi la o parte 1aptul că eşti #ignit Deasemenea, să te supui celuilalt, să-i 1aci o 2ucurie @0asă tată, - să zică copilul - %oi1ace eu asta, nu te supăra, %oi prelua euA şi aşa scapă omul !e-o gri#ă $e poate apoisă nu-l %ezi !i1erit pe acest copil /entru ca şi !in partea lor tată şi mama să zică:@9ine, copilul meu ine Crăciunul $ă ncercăm şi noi şi tu să nu ne supărăm unul

pe altul $ă petrecem aceste zile mai cu 2l"n!eţe, cum%a să ni le 1acem mai 2uneunul altuiaA

Nu putem reconcilia pe cele ireconcilia2ile

Dacă pentru noi lucrurile stau ntr-un anume 1el, alţii nsă nu le acceptă ast1el, este!e prisos să spunem că %iaţa noastră ar 1i cum%a !i1erită $ă luăm aminte la asta, %ărog Nu %om putea să ne ri!icăm şi să plecăm om trăi printre alţii +n oraşe un!etrăiesc alţii şi noi, aceeaşi arşiţă şi aceia, şi noi 7celeaşi lucruri se !uc şi %in Toateacestea %or 1i la 1el, !ar n 1inal totuşi nu putem reconcilia şi asocia lucruriireconcilia2ile şi inasocia2ile

Nu poţi a!ică pe !e o parte să te g"n!eşti la Crăciun, la săr2ătoarea Crăciunului, la Naşterea Domnului, la acest mare lucru, la %enirea lui Dumnezeu +nsuşi pe păm"nt

şi la m"ntuirea oamenilor şi pe !e altă parte, să te g"n!eşti n care loc te %ei !uce să1aci re%elionul sau alte mani1estări lumeşti Nu se potri%eşte Cum să o 1acem =ste o greşeală asta $igur, cei care %or să se !ucă să 1acă re%elionul, să se !ucă să-l 1acă Totuşi, !acă tu eşti creştin, să ştii că cele !ouă nu merg mpreună Nu poţiţine !oi &ar2u#i su2 acelaşi 2raţ 7şa şi aici, cele !ouă nu merg mpreună .i ceicare ncearcă aceasta, n 1inal, le %or pier!e pe am"n!ouă

/rin urmare, să ncercăm şi să postim

eţi auzi spun"n!u-se : @Ce post şi ce n1r"nareKA 0asă-i să spună 7ceia cre! că

aşa e corect Dar cine cre!e n Hristos, cre!e n 9iserică şi %rea să ştie cum staulucrurile, să ştie că se %a posti şi că %om posti şi că %om 1ugi !e cele lumeşti şi ne%om !uce la 9iserică că acolo este n primul r"n! Dumnezeu 7!ică tu, ca uncreştin ce eşti, ce scuză poţi a%ea că este Duminică !imineaţa şi mai ales că estesăr2ătoare şi tu lipseşti

traducere #i adaptare4 8aura 7nac&e

535



sursa4 &ttp4a&doni.blogspot.ro2111blog-post33>:.&tml

536



Simeon Praiopoulos $ !regătire pentru 'umnezeiasca 5mpărtăşire 'e &răciun(II)

/ro2lema este să ne a1lăm nlăuntrul taineiK

0a $1"nta 0iturg&ie, precum am spus, +l a%em cu a!e%ărat pe Hristos, a%em cua!e%ărat ntreaga 0ui %iaţă, a%em Naşterea 0ui, n%ăţătura 0ui, propo%ă!uirea 0ui,

a%em moartea 0ui, +n%ierea 0ui 0a $1"nta 0iturg&ie, n această Taină /e toateacestea le %a spune $1"nta 0iturg&ie şi tu stai şi !ormi .i pentru ce !ormi 5iin!căai petrecut noaptea re%elionul, 1iin!că ai petrecut noaptea la #ocuri !e cărţi Nu se

potri%eşte Cum am spus şi mai nainte, cine %rea să le 1acă pe acelea, să le 1acă,!ar aceste lucruri nu se pot mpăca 7şa!ar, te %ei ri!ica şi %ei merge la 2iserică

pentru multe şi 1elurite moti%e Dacă nu poţi să mergi la toată slu#2a, să mergi la ceoră poţi Cel puţin la $1"nta 0iturg&ie

.i cu acest prile# aş %rea să spun că la o săr2ătoare lumească, la o mani1estare

lumească 1iecare are gri#ă să meargă printre primii, ca să prin!ă loc, !ar şi ca să nu piar!ă nimic !e la nceput $ă %a!ă tot, să au!ă tot /entru ce atunci să nu te !uci,să nu te ngri#eşti să te !uci, tu care poţi, cine poate cine nu poateK- !e lanceput Nu spune : @0a ce oră ncepe slu#2a !e Crăciun A 0a ora I @0a ce orăse termină A 0a > - >G @=u mă %oi !uce la JGA

537



De ce nu te !uci !e la nceput, ca să auzi primele tropare @eniţi, cre!incioşilor, să%e!em un!e s-a născut Hristos, pentru aceasta să urmămKA Cum le %ei auzi peacestea Te %ei !uce apoi să le asculţi !e pe casetă $unt 2une şi casetele, să a#ute,!ar nu pot casetele şi ra!io-ul să nlocuiască Taina Nu e numai 1aptul că ascultămtroparele /ro2lema este să ne a1lăm nlăuntrul Tainei Toată slu#2a este o Taină şin mo! special $1"nta +mpărtăşanie $1"nta 0iturg&ie este iz%orul pentru oricesla%oslo%ie

Din clipa n care preotul %a spune: @9inecu%"ntat este DumnezeuKA şi %a ncepemai nt"i litia şi n continuare 0iturg&ia, am intrat n Taina slă%irii lui Dumnezeu.i c"n! se c"ntă: @eniţi, cre!incioşilor să %e!emKA nu e !oar 1aptul că auzimceea ce tre2uie să auzim, pentru că suntem 1iinţe raţionale, ci 1iin!că suntemnlăuntrul Tainei acesteia a slă%irii lui Dumnezeu şi !acă starea su1letului nostrueste corespunzătoare, cu a!e%ărat ne %om a1la ca şi cum am 1i pe !rumul către

9etleem un!e $-a născut Hristos şi mergem cu a!e%ărat să %e!em acolo n iesle/runcul şi su1letul nostru %a tremura !e emoţie la cercetarea cerească, !e 2ucurie,!e curăţie, !e luminare, !e toate cele ce se petrec nlăuntrul nostru 7tunci te %ei!uce şi n prima zi !e Crăciun şi a !oua zi !e Crăciun şi a treia cine poate şi !e7nul Nou

traducere #i adaptare4 8aura 7nac&e sursa4 &ttp4a&doni.blogspot.ro2111blog-post33>:.&tml

538



Simeon Praiopoulos $ &um ne 5n'reptăm spre &răciunO

=oto4 6udor /aporo*anu

$imeon Praiopoulos - Despre pocăinţă

De la 2un nceput aş %rea să %ă ntre2 ce%a: Ne simţim oare cu toţii n 2unăr"n!uială pentru săr2ătoarea Crăciunului $untem cu toţii n pace, n ti&nă Ne

n!reptăm toţi spre săr2ătoare cum să zic ntr-un mo! 1iziologic normal saua%em nlăuntrul nostru suspansuri sau lucruri ţinute ascunse, a%em nlăuntrulnostru angoase, a%em nlăuntrul nostru stres, tul2urare şi nelinişte

Dacă cine%a ar um2la prin oraş, n piaţă şi ar %e!ea lumea cum aleargă ici, aleargă!incolo, ca să apuce să cumpere, ar zice cine%a: @Ce ne1ericiţi sunt oamenii şi cumsă se simtă 1ericiţi aceşti oameni aşa cum se g"n!esc, aşa cum se mişcă şi cum iautoate aceste lucruri Ce ne1ericiţi sunt

Cum poate cine%a să 1acă Crăciunul, să-l săr2ătorească a!ică, n 1iecare zi Cumspuneam astăzi la $1"nta 0iturg&ie, Crăciunul nu-l aşteptăm numai, ci l trăim ncă!e pe acum +n ziua !e Crăciun $-a născut Hristos +nsă acest 1apt, că $-a născutHristos nu cuprin!e numai ntreg timpul, nici numai ntreaga %iaţă, ci cuprin!e şi%eşnicia, m2răţişează toate /rin urmare, pretutin!eni este Crăciun şi n 1iecareceas este Crăciun

539



Crăciun nu este numai ziua aceea ntr-un mo! static şi nc&is şi ca şi cum ar 1i ce%a@magic : !e n!ată ce %ine ziua aceea, pătrun!em nlăuntru şi noi şi toateA 3iuaaceea %a 1i o zi ca toate celelalte, !acă nu %om 1i pregătiţi, aşa cum tre2uie să 1im.i suntem pregătiţi, atunci c"n! nseşi aceste zile !e Crăciun pe care le săr2ătorimne in1luenţează şi acum şi ne nr"uresc nlăuntrul nostru, ne 1olosesc şi ne a#ută/rin urmare, ca să re%in, ce Crăciun %a săr2ători cine%a c"n!, să zicem, nu este nr"n!uială, c"n! su1letul lui nu se o!i&neşte n Dumnezeu şi are nlăuntrul săutul2urare, agitaţie, nelinişte, un gol, !eznă!e#!e, !isperare Toată %iaţa omului nlumea aceasta este nă!e#!ea +ntreaga eistenţă a omului este plină !e nă!e#!eDacă cine%a nu are această nă!e#!e, ce poate 1ace Crăciunul Dacă cine%a nu areaceastă cre!inţă, Crăciunul ce să 1acă Dacă nu are această !eplinătate a prezenţeilui Dumnezeu nlăuntrul lui, ce poate 1ace Crăciunul

Dar ce anume l pune n r"n!uială pe om Tocmai !e aceea iarăşi pun ntre2area

!acă suntem pregătiţi, pentru ca, pe măsură ce naintăm către săr2ătoare, să nua%em nelinişti şi suspansuri 8mul nu este n r"n!uială nici prin 1aptul că ncearcăsă uite cum ncearcă unii pur şi simplu să uite nici prin 1aptul că şi caută!i1erite n!reptăţiri şi #usti1icări 7cel lucru care l pune n r"n!uială pe om, acellucru care l o!i&neşte pe om este pocăinţa, 1aptul !e a se pocăi cine%a naintea luiDumnezeu, !e a se smeri naintea lui Dumnezeu, !e a se ntoarce cu toată inimaspre Dumnezeu 5ără pocăinţă nainte nu %ine Crăciunul 8ricum ar 1i lucrurileacasă, să te pocăieşti naintea lui Dumnezeu, !ar şi naintea celorlalţi

7ceasta 2inenţeles implică !ragoste 1aţă !e Dumnezeu şi 1aţă !e alţii 8ricum ar 1ilucrurile, !upă aceea se %or aran#a $e creează !intr-o!ată o altă atmos1eră, o altăstare şi atunci %or putea oamenii să 1acă Crăciunul Dar pocăinţa a!e%ărată epet,

pocăinţa nu nseamnă să uiţi anumite lucruri ?neori ntr-un loc anume cine%asimte că este epus, şi aminteşte acolo 1apte, stări, lucruri care l epun, l umilesc,l m"&nesc şi %rea să se !ucă n alt loc ca să se pună n or!ine 7ceasta este o 1ugăDesigur, uneori acest lucru este 2un ntr-a!e%ăr, 1iin!că nu se poate alt1el, 1iin!cănu are cura# omul să 1acă şi alt1el, !ar aceasta nu este %in!ecarea 7cel lucru !ecare are ne%oie, acel lucru care l %in!ecă ntr-a!e%ăr pe om este să se pocăiascănaintea lui Dumnezeu pentru orice a 1ăcut, pentru orice i a!uce n%inuire

$ă se pocăiască pentru orice păcat naintea lui Dumnezeu şi aşa păcătos cum este,sinele lui rănit, cel epus, cel n suspans şi n orice stare s-ar a1la, să ai2ă cura#ul săstea naintea lui Dumnezeu Dacă ai cura#ul să stai naintea lui Dumnezeu, a%"n!naintea ta păcatele tale şi stai cu a!e%ărat naintea lui Dumnezeu, acest lucru esteori cutezanţă, ori pocăinţă .i 1ireşte, oricine nţelege c"n! este cutezanţă şi c"n!este pocăinţă 7ltminteri, omul şi ascun!e păcatele, şi ascun!e sinele şi se

540



n1ăţişează naintea lui Dumnezeu complet ne%ino%at +n acest caz, !oar şi uită păcatele, mai eact spus, n termeni !e psi&ologie, şi respinge trăirile cele păcătoase n su2conştientul lui, n inconştientul lui şi se n1ăţişează naintea luiDumnezeu poate cum%a pocăit, cum%a n r"n!uială, cum%a smerit, cum%an!reptat, poate aşa cum %rea Dumnezeu Totuşi aceasta nu nseamnă punere nr"n!uială

/ocăinţa nu este aşa !e uşoară precum socotim noi .i %ă rog, să luăm aminte/ocăinţa nu este at"t !e simplă pe c"t cre!em noi că este .i aş spune, pocăinţa esteo &arismă a lui Dumnezeu Dacă Dumnezeu nu-ţi !ă &arul 0ui care să creezenlăuntrul tău pocăinţă, nu poţi să te pocăieşti De aceea omul nu tre2uie să se #oace

pe tema pocăinţei

Ne-am re1erit şi altă !ată la ceea ce se spune n 7pocalipsă: 7 a%ut loc acest rău, a

a%ut loc acel rău, s-au !istrus unele, au pierit at"ţia şi celelalte şi @oamenii nu s-au pocăit !e răutăţile lorA Nu s-au pocăit După ce a %enit asupra lor şi un alt rău şi oaltă plagă, ei tot nu s-au pocăit .i spune acest lucru şi mai #os, pentru a !oua oarăşi pentru a treia oară Nu este 1oarte sigur că omul se %a pocăi, c&iar !acă, atuncic"n! trece printr-un moment !i1icil, pare că se pocăieşte Nu este sigură pocăinţaaceasta care are loc ntr-un mo! silit, să zicem ntr-un moment n care eşti 1orţat=ste cutremur, piere lumea şi gata te pocăieşti $au %ine răz2oi, eşti n prime#!ie !emoarte şi gata te pocăieşti Nu este sigură o ast1el !e pocăinţă 5iin!că omul l-a

părăsit pe Dumnezeu şi !upă aceea Dumnezeu l părăseşte pe om şi răm"ne n

nepocăintă şi !eşi %e!e, !eşi au!e, nu nţelege să se ntoarcă la Dumnezeu cu pocăinţă pentru ca Dumnezeu să-l %in!ece şi să-l m"ntuiască

/ocăinţa este mare lucru De aceea şi spunem @Doamne 6isuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosulA 0ucrarea aceasta este o lucrare a pocăinţei 7!ică te

pocăieşti n momentul acela c"t poţi tu şi ceri milă lui Dumnezeu, iertarea 0ui, !ar n acelaşi timp ceri şi pocăinţă =ste ca şi cum ai cere pocăinţă atunci c"n! zici:@Doamne, 6isuse Hristoase, miluieşte-măA 7cela care o cere, zice @Doamne, 6isuseHristoase, miluieşte-măA, şi c"n! 1ie că nu poate, 1ie că nu se nt"mplă nimic şi seopreşte, atunci nseamnă că nu are a!e%ărată !orinţă !e pocăinţă

traducere #i adaptare4 8aura 7nac&e pentru doGologia.ro sursa4 &ttp4pateriaeimena.blogspot.ro2111blog-post1329.&tml

541



Arhiman'ritul +imotei Pilifis $ Naşterea lui Hristos 5n via;a mea

Naşterea lui Hristos este 1un!amentul, nceputul m"ntuirii noastre, 1ără aceasta n-

am 1i !o2"n!it m"ntuire +ntre aceste limite, tre2uie s-o percepem ca a!"ncime şilărgime neţărmurită $ă simţim pro1un! ce nseamnă 1aptul că Dumnezeu Celnecuprins !e%ine ca unul !intre noi, $e naşte pe păm"nt, ca să m"ntuiască neamulomenesc Negrăit este pogorăm"ntul 0ui, iu2irea şi ntregul e%eniment al NaşteriiDumnezeieşti Toate sunt o Taină

Dacă pătrun!em cu cre!inţă şi smerenie !incolo !e sc&emele logice, nlăuntrule%enimentului Naşterii !umnezeieşti a lui Hristos, atunci %om putea să renaştem şinoi .i aceasta se nt"mplă !oar c"n! &otăr"m să ne lepă!ăm !e %oinţa noastră, !e

p"cla şi ntunericul care ne ncon#oară, !e egocentrismul nostru Numai atunci

c"n!, nsetaţi 1iin!, căutăm să a1lăm !rumul ntoarcerii, calea !e un!e am %enit, !inai, ca să ne găsim ar&etipurile noastre, c&ipul nostru cel !umnezeiesc, cu care ne-a plăsmuit Hristos Cel născut

(6r*imandritul imtei Vili0is, rists, M#ntuitrul nstru, Editura E!umeni/a,ala/i, 2::, . +1)

542



!r8 Eugen +ănăsescu $ Iu0irea se face !runc8 Naşterea Domnului şi ocultarea&răciunului

Naşterea Domnului a 1ost, social %or2in!, o !i1icultate /olitic pri%in!, a st"rnit%iclenie şi crimă Teologic %or2in! nsă, a 1ost singura cale !e sal%are a omului !in!ecă!ere Dar nu eistă %ictorie 1ără luptă !usă cu ocultarea 7!e%ărului

C"n! omul i-a ntors 6u2irii spatele, ce soluţie se putea găsi pentru ca el săre!o2"n!ească !ragostea $ingura şansă era (şi răm"ne) să-şi recunoască greşealaşi să se ntoarcă Dumnezeu nsă, 6u2ire 1iin!, n-a stat cu m"inile n s"nDimpotri%ă, a maimizat această şansă: s-a 1ăcut om, n1răţin!u-se cu noi 7st1el,lucrurile !e%eneau mult mai simple 8mul putea !e%eni 1iu al 6u2irii, !upă &ar

Naşterea Domnului este a#utor omului

Dumnezeu nsă nu se naşte ntr-o lume inocentă, ci ntr-o lume n care lipsa!ragostei generase (ca şi astăzi) multă ură, ne!reptate şi su1erinţă 5irea omului se

alterase (!ar nu nimicise) at"t !e mult nc"t rent"lnirea lui cu 6u2irea %a st"rni, para!oal, mpotri%ire, asemenea cu reacţia cui%a care trăin! mult timp n ntunericşi o2işnuin!u-se aşa, a#unge să se 1erească !e lumina 2ine1ăcătoare a $oarelui

$ă pri%im mai !e aproape Naşterea lui 6isus Hristos ama sa, nsărcinată 1iin!, pleacă mpreună cu !reptul 6osi1 (om %enera2il, imaginea lui !e om t"năr 1iin! un1als istoric) la 9et&leem (t"lcuit Casa p"iniiA) pentru un recensăm"nt 7#ung"n! n

543



oraş, i %ine ceasul Naşterii, !ar, um2l"n! !in poartă n poartă, nu găseşte nici ocameră potri%ită pentru un asemenea moment

6n!i%i!ualismul como! al cetăţenilor n-a putut o1eri 6u2irii !ec"t un gra#! (tra!iţia populară susţine că ar 1i al moşului Crăciun şi 2a2ei Crăciunoaie, marOetizaţi nmoşi cu reni şi seQ-crăciuniţe), un staul !e animale pe care unii egolatri l-ar puteanumi totuşi ce%a mai 2un !ec"t o Naştere pe c"mp 7stăzi nsă, !acă o mamă ar naşte ntr-un gra#!, situaţia ar 1i catalogată 1iin! ca cel puţin o !i1icultate socială

$merin!u-se, 6u2irea acceptă 1ără mpotri%ire, iar ngerii %estesc unor păstori !e pec"mp că "ntuitorul lumii se naşte, n!emn"n!u-i să-l cunoască 7cesta a 1ost

primul colin! !in istorie, care 1un!amentează colin!atul şi um2latul preoţilor cu6coana Naşterii pe la case, con1orm cu%"ntului 2i2lic 6ată, =u stau la uşă şi 2atACine !oreşte, !esc&i!e uşa, primin! pe Hristos Cine nuK!ragoste cu 1orţa nu se

poate

Naşterea lui Hristos a a#uns nsă p"nă la urec&ile lui 6ro! cel mare +nt"lnirea !intre6u2ire şi politică a 1ost nsă un !ezastru, !eoarece puterea nu o2işnuieşte să stea lamasă cu 6u2irea, ci mai mult cu interesul şi corupţia 8r2it !e interese politicianisteşi nţeleg"n! greşit ce 1el !e +mpărat este 6isus, 6ro! 0-a ur"t !in 1aşă 7şa că a

proce!at mişeleşte: nereuşin! să-l găsească personal a or!onat pruncuci!ere pentrutoţi copiii mai mici !e E ani

7u! că unii istorici contestă acest act =i uită intenţionat că 9i2lia este şi un iz%or !ocumentar istoric şi că alte !ocumente con1irmă şi ci1ra pruncilor ucişi: 4GGGCe uşor te poţi 1ace !e r"s: nu !ai crezare unor acte o1iciale, !ar crezi altul care lecontestă Cam la 1el se nt"mplă şi cu !ata Naşterii =istă păreri !i1erite !ar sescapă !in %e!ere un lucru esenţial: unele săr2ători au 1ost intenţionat plasate n

prea#ma celor păg"ne, tocmai pentru a le spiritualiza şi !esă%"rşi Calen!arul nueste !ec"t o marcare a trecerii timpului spre %eşnicie 6ar Naşterea a 1ost !espărţită!e 9otezul Domnului tocmai n sec 666

Bestul lui 6ro! !ez%ăluie un a!e%ăr %ala2il şi astăzi: puterea m2ată Dacă %ec&ii

mpăraţii romani se pretin!eau zei, astăzi in1aili2ilitatea mai 2"ntuie prin minţileunora, 1ie ei politicieni, patroni, clerici sau c&iar oameni simpli 7ceştia ar tre2ui sărepete mai !es nu este om care să trăiască şi să nu greşeascăA +nsuşi Hristos a 1ostispitit, !ar n-a greşit Tocmai aici se arată puterea +ntrupării: 1irea !i%ină a#ută 1ireaumană Dumnezeu se 1ace om ca omul să !e%ină !umnezeu !upă &ar

544



De aceea, !eşi pare că lumea este total ostilă %enirii lui Hristos, şanse !e n!reptareeistă 6ată, Naşterea $a este anticipată nu !oar n poporul ales (tot ec&iulTestament %or2eşte !espre esia) ci şi !e popoarele străine iu!aismului, Cei treiagi nu sunt !ec"t epresia clară a 1aptului că Dumnezeu este ?nic, religiile 1iin!!oar 1orme !e eprimare ale 6u2irii, mai mult sau mai puţin apropiate !e 7!e%ăr6ar noi, creştinii, cre!em că creştinismul este Calea, 7!e%ărul şi iaţa, !in momentce Hristos este ?nicul 5iu al Tatălui, alt Dumnezeu 1ăcut om ne mai eist"n! Celmult, unele religii 1ac re1erire tot la =l

De aceea, 9isericii nu-i este 1rică !e istoria religiilor, ci c&iar a intro!us-o n programa orei !e religie (mă mir că ma#oritatea celor care %or2esc !espre asta nuştiu ncă, !ar altă !ată %oi scrie pe larg)

Tot !in moti% că Hristos este 0umina lumii, 9iserica practică 2otezul pruncilor

7tunci c"n! ştii care este ţinta !rumului n %iaţă, c"n! ai găsit 6u2irea ca lumină a%ieţii, ce moti%e te pot reţine să o1eri toate acestea şi urmaşilor tăi elati%ismulcritic 1aţă !e 9otezul n Hristos nu tră!ează !ec"t n!oială sau neştiinţă = !reptul1iecăruia să-şi aleagă !rumul n %iaţă, !ar e şi !reptul părinţilor !e a o1eri copiilor ce cre! ei că este 2ine estul este !oar răz2oi i!eologic cu 9iserica, iar asta nueste ce%a nou, creştinismul 1iin!, n statistici, cea mai prigonită religie !e pe glo2

e%enin! la agi, o2ser%ăm că ei cunosc 1oarte 2ine Cine este /runcul Deşi esten loc sărăcăcios, i se nc&ină ca lui Dumnezeu şi l cinstesc cu !aruri: aur, smirnă

şi tăm"ie 7cestea sunt primele !onaţii 1ăcute n creştinism, !eşi unor contemporani zg"rciţi nu le place i!eea !e !onaţie, 1ie ea pri%ată sau institu-ţionalizată

Dar !onaţia nu este !ec"t o epresie a !ăruirii şi a recunoştinţei, cum spune $1"ntul/a%el Dacă noi am semănat la %oi pe cele !u&o%niceşti, mare lucru este oare !acă

pe cele păm"nteşti ale %oastre le %om seceraA

+n realitate şi Hristos a a%ut pungă cu 2ani, n care str"ngea !onaţii Doar că =ln%ăţa că 2anii pot !e%eni mi#loc !e epresie a !ragostei 7cesta este a!e%ăratul

scop al !onaţiei Nu a1acerismul, nu m2ogăţirea, nu luul De pil!ă, /apa 5rancisca in!icat recent nu mai puţin !e I @mala!iiA ale Curiei aticanului, !emasc"n! oluptă lumească a ierar&ilor, pentru putere şi pri%ilegii /ractic, a reiterat, pe scurt,ceea ce $1"ntul 6oan Bură !e 7ur critica ncă !in sec 6 n 1aimosul @Tratat !espre

preoţieA +mi permit să mai a!aug una !e care se %or2eşte mai rar: 2oalamanipulării cu%"ntului !i%in n interes lumesc

545



Dar milostenia, !ăruirea, tre2uie nţelese nu ca acte !e complezenţă n $ăr2ători, cica mi#loace !e realizare a ec&itaţiei socio-economice Cel ce are !ouă &aine să !eauna celui ce nu areA n!emna şi 6oan 9otezătorul 7zi nsă mulţi trăiesc !upă

principiul luării &ainei !e pe celălalt 7lt1el cum să-ţi eplici că F> !in resursesunt !eţinute !e E !in păm"nteni

/rin urmare, Naşterea /runcului este un act a2solut !e !ăruire: Dumnezeu se!ăruieşte pe $ine omului Din aceasta ar tre2ui să n%ăţăm că şi noi suntem o2ligaţimoral, !acă %rem să 1im !esă%"rşişi, să ne !ăruim către aproapele nostru, nu !oar să i !ăruim ce%a Nici măcar !onaţia, !arul sau !ăruirea nu pot nlocui acest!ezi!erat: să ne !ăruim aproapelui cum şi Hristos s-a !ăruit nouă 7cesta estea!e%ăratul spirit al Crăciunului

Din păcate, mulţi trans1ormă acest spirit ntr-o magie a Crăciunului 7!ică n ce%a

nenţeles, !in moment ce magia ţine !e ocultism 7st1el, Crăciunul este ocultat cutot 1elul !e @tra!iţiiA lipsite !e sens creştin

asa !e Crăciun (ca şi cea !e /aşti) !e%ine astăzi aul central al $ăr2ătorii, c"n!,!e 1apt, ea era o agapă 1răţească !e la s1"rşitul 0iturg&iei i-e teamă că azi suntcreştini care nici măcar nu se mai nc&ină c"n! se aşează la această masă, !arămitesă mai meargă la =u&aristie (aşa se mai numeşte 0iturg&ia, nsemn"n! mulţumirea!usă lui Dumnezeu)

Dar ocultarea nu se opreşte aici C&iar şi /runcul Hristos este ocultat Naşterea 0uieste camu1lată su2 %enirea lui oş Crăciun, care ne umple %iaţa cu gri#ile 2ra!ului,glo2uleţelor, pregătirilor, porcului, etc 7t"t !e tare este agitaţia materială n #urul$ăr2ătorii, că se uită !e $ăr2ătorit =l răm"ne şi azi epulzat n gra#!ul %ieţiinoastre, n %reme ce Crăciunul a !e%enit o săr2ătoare gurman!ă (!upă m"ncăruri),!isco (!upă luminiţe) şi artizanală (!upă ca!ourile !in ce n ce mai ine!iteA), care

pe mulţi i epuizează n loc să-i zi!ească

8cultată este şi latura 1amilială a Crăciunului, !e care se spune că este o săr2ătoarea 1amiliei 7ici a%em o !u2lă eroare !e apreciere

/rima este una !e 1un!ament teologic =ste a!e%ărat că orice prunc !esă%"rşeşte1amilia, 1iin! ro!ul !ragostei !intre părinţi Doar că Hristos nu este ro!ul 1amilieicompusă !in 5ecioara aria şi 6osi1, care i este !oar un tată 1ormal Teologic%or2in! Hristos se naşte !in mamă 1ără !e tată şi !in Tată (Dumnezeu-Tatăl) 1ără!e mamă 7st1el, 1amilia lui Hristos este cea mai etinsă @ama ea şi 1raţii eisunt aceia care ascultă cu%"ntul lui Dumnezeu şi-l n!eplinesc %a zice Hristos,

546



uimin! pe cei care susţineau că i cunosc 1amilia /e Cruce %a ncre!inţa pe5ecioara aria lui 6oan =%ang&elistul, zic"n!u-i 6ată mama taA, iar 5ecioarei ispune !espre 6oan 6ată 1iul tăuA /rin urmare Crăciunul este o săr2ătoare a 1amilieicelei mari, noi creştinii 1iin! toţi 1raţi, cu Dumnezeu !rept Tată şi 9iserica !reptamă

7 !oua eroare ţine !e 1un!amentul social al 1amiliei 6!eea !e 1amilie creştinăetinsă intră n contra!icţie cu imaginea in!i%i!ualistă a 1amiliei !e tip occi!ental$ecularizarea a !estrămat sentimentul 1răţietăţii !intre creştini, prin urmare 1amiliaa 1ost trans1ormată egocentric ntr-un 1el !e celulă !e 2azăA a societăţii, 1ărălegătură cu alte 1amilii =a şi petrece Crăciunul nu n #urul lui Hristos, ci n #urul

2ra!ului, nc&isă n propria casă, e%entual cu 2unicii şi nepoţii 7sta este şi un e1ect per%ers al risipirii %ieţii ntr-o rutină zilnică ce omoară 1amilia: 1iin! ne%oiţi să-şic"ştige traiul zilnic, soţii trăiesc mai mult n lume, ca anga#aţi acti%i n societate,

!ar nu prea mai apucă să şi trăiască %iaţa !e 1amilie 7şa că săr2ătorile !e%in nişteinsule n curentul %ieţii, !e care soţii se agaţă pentru a-şi regăsi 1amilia pier!ută n%"ltoarea secularismului in!i%i!ualist 0a rom"ni mai eistă un aspect interesant alacestei per%ersiuni, etin!erea asupra relaţiilor spirituale !intre naşi şi 1ini$ăr2ătorile sunt un 2un prile# !e a regăsi 1irescul relaţiei naş-1in, !ar şi aici a%emslă2iciuni, !eoarece năşitul tin!e să !e%ină azi mai mult o 1ormalitate 7şa că semai 1ac ncă %izite reciproce, !ar tren!ul mo!ernismului este acela !e a !estrăma şiaceastă relaţie spirituală

De 1apt, mo!ernismul secularizant tin!e să oculteze orice aspect al %ieţii noastre,nu !oar Crăciunul +ntreg spiritul creştin-european este astăzi a1ectat Deunăzio2ser%am #urăm"ntul !epus !e autorităţi (preşe!inte, miniştrii etc) Nu ştiu c"ţi auremarcat 1rumoasa 1ormulare, n care cel ce #ură 1ăgă!uieşte să-şi !epună toată

puterea şi priceperea spre propăşirea spirituală şi materială a poporului rom"nAe!eţi $piritualul este pus naintea materialului Nu cum%a politicienii au ocultatacest #urăm"nt, c"tă %reme ei se z2at (şi se 2at) pentru interese ma#oritar materiale,care nici nu mai par ca 1iin! ale poporului 7şa se eplică şi ncre!erea enormă nnoul preşe!inte +n 1apt, ma#oritatea speră că-şi %a respecta #urăm"ntul 7şteptărilesunt enorme Cre! că mai mari !ec"t 1aţă !e Dumnezeu

=ste Crăciunul 9ine ar 1i ca Hristos să se nască şi n %ieţile noastre, nu !oar n 2iserici

547



!ace şi 0unăvoin;ă

0a Naşterea "ntuitorului nostru 6isus Hristos au %enit !in tăr"muri n!epărtate casă-6 a!ucă !aruri cei trei magi g&i!aţi !e o stea miraculoasă .i mai %e!em cum

păstorii !ă!eau sla%ă lui Dumnezeu ncon#uraţi 1iin! !e ngeri strălucitori +ngeriisunt cei care i n%aţă pe păstori cum să se roage lui Dumnezeu şi cum să-0slă%ească pe =l @$la%ă ntru cei !e sus lui Dumnezeu şi pe păm"nt pace, ntreoameni 2ună%oireA (0uca E, 4) +ngerul le-a zis păstorilor: @Nu %ă temeţi Căci,iată, %ă 2ine%estesc %ouă 2ucurie mare, care %a 1i pentru tot poporulA (0uca E, G)

7cum Cel care locuieşte n ceruri şi stăp"neşte peste tot păm"ntul este slă%it !engerii !in ceruri, !e s1inţi, !eopotri%ă cu oamenii

S0#ntul ri!re 8alama ne sune următarele$ K6sculta/i cuvintele S0intei Evan!*elii care zice$ e ăm#nt ace i între ameni bunăvire. <umnezeu seîntruează entru a dărui lumii ace i entru a îmăca cu atăl cel ceresccare era suărat e neamul menesc entru starea lui de ăcătenie. Iată,c#ntările i clindele de la sărbătarea Aaterii <mnului ne arată clar că

rists a venit e lume entru ameni, că să- cunască i să se m#ntuiască,

548



rists <mnul, în raul lui <avid. i nu a venit entru în!eri, care l văd e <umnezeu în &eruri.F

<e ce acea este str#ns le!ată de bunăvire' S0#ntul ri!re 8alama sune$

KBunăvin/a este un lucru binelăcut înaintea lui <umnezeu. <umnezeu îi iubete e cei care vr să- cunască, e cei care vr să se m#ntuiască i deaceea îi numete i 0ii. <umnezeu nu ateată nimic de la ni dec#t să-ascultăm i să 0acem via ui i nu via nastră. El este &el care ne dă acesu0letelr nastre.F

=ste responsa2ilitatea noastră să !ez%oltăm pacea aceasta n su1letele noastre prin participarea la $1"nta 0iturg&ie n 1iecare !uminică şi săr2ătoare !in an şi la toateslu#2ele 9isericii De noi nşine !epin!e să păstrăm pacea n su1letele noastre

traducere #i adaptare4 Mădălina Munteanu sursa4 &ttp4ort&odoGa^oflife.blogspot.ro

549



# ce veste Q uitatăJ sau, n'e este Hristos 'e &răciunO

+n ciu!a aparenţelor, Hristos $e naşte şi astăzi ntr-o lume n mare parte la 1el !ein!i1erentă 1aţă !e =l ca şi cea a 6sraelului !e acum EGGG şi ce%a !e ani Naşterea$a lasă inimile celor mai mulţi oameni !e pe 1aţa păm"ntului, 2a c&iar a multora!intre cei 2otezaţi şi m2isericiţi, mai reci !ec"t peştera care 0-a găz!uit

Dacă ncercăm o pri%ire mai pro1un!ă, %om o2ser%a că cei mai mulţi !intre noi (şi

nu %or2esc acum !e copii) nu-0 aşteptăm pe Hristos 7m aşteptat şi aşteptămCrăciunulA, !ar nu pe Hristos 7m aşteptat zilele li2ere, %eselia speci1ică,%oluptatea cumpărăturilor, masa 2ogată, ca!ourile, atmos1era 1eericăA, prile#urile!e a petrece, !e a ne !istra 7m aşteptat Crăciunul ca să ne 2ucurăm mai cur"n!1ără Hristos, !ar n ziuaK lui Hristos 6-am răpit, 6-am con1iscat Darul, 0-am ucisca să ne 1olosim liniştit, li2eri şi !upă po1ta noastră !e acest Dar 7şa cum, !ealt1el, 1acem cu lumea ntreagă, !e =l creată, pe care o cre!em a noastră, cu %ieţilenoastre, !e =l !ăruite şi !e =l răscumpărate cu scump $"ngele $ău, pe care iarăşi letrăimK pentru noi şi ca şi cum noi am 1i stăp"nii, iar nu DumnezeuK

?n!e e Hristos n toată zar%a petrecerilor şi a meselor 1esti%e !e acum ?n!e eHristos n mulţimea programelor T mur!are, la care toţi pri%esc o2ligatoriu şi cureligiozitate, a emisiunilor cu aceleaşi muzici lumeşti şi !răceşti, cu aceleaşi!iscuţii stupi!e, cu acelaşi strat gros !e sclipici al super1icialităţii şi tri%ialităţii, cuaceleaşi glume proaste şi cu aceleaşi &ă&ăieli grosolane, cu aceiaşi nuri 1emeieşti

550



epuşi neruşinat ca şi n toate celelalte zile ale anului, !arK acum şi mai !i&ai, că!e&, e săr2ătoareK

Dar şi pentru noi, mulţi !intre cei cre!incioşi, să recunoaştem că este la 1elK Nuştim să ne 2ucurăm creştineşte, nu mai ştim să prăznuim !u&o%niceşte, !e aceea şinoi, !upă ce ne mplinim r"n!uialaA prezenţei la $1"nta 0iturg&ie şi e%entual necuminecămK a!esea petrecem la 1el ca şi lumeaA, ne 2ucurăm cu aceeaşi 2ucuriegoală, găunoasă, necuratăK ne 2ucurăm 1ără Hristos =l ne răm"ne simplăre1erinţă teoretică, con%enţie .timA că e Naşterea 0uiK Dar trăim ca şi cum astan-are nici o legătură cu concretul %ieţii noastre şi nu sc&im2ă cu aproape nimicmo!ul n care trăim, g"n!im, ne 2ucurămK Hristos nu e nici pentru noi aici,

prezent, %iu, n inimile noastre şi n conştiinţele noastre; sau !acă 0-am simţitcum%a, +l 1acem c"t mai repe!e uitat printre sarmale, cozonaci, 1lecăreli, 2ancuri,c"ntece lumeşti, 1ilme şi s&oZ-uri !istracti%eK Dă muzica mai tareAK

Hristos $e naşte tot singur, umil şi ne2ăgat n seamă /rea puţini magi şi păstori +lmai caută acum .i prea mulţi acoperim, ascun!em, 1acem uitată Naşterea $a cumulte zgomote, cu multă %or2ărie şi multe luminiţe arti1iciale, cu sclipici, cu

2eculeţe şi cu 1ast or2itor Ca nu cum%a să auzim c&emarea 0uiK rem să ne 2ucurăm, %rem să a%em neapărat un Crăciun 1ericit, !arK ca să ne putem 2ucura,ca să putem 1i 1ericiţiAK e neapărat ne%oie să ne !e2arasăm !e Hristos, ca g"n!ulla =l să nu stea cum%a n calea 2ucurieiA noastre

+n lume era şi lumea printr-+nsul s-a 1ăcut, !ar lumea nu 0-a cunoscut +ntru ale$ale a %enit, !ar ai $ăi nu 0-au primitA (6oan :G)

.i astăzi aica 5ecioară cu greu găseşte inima n care să poată sălăşlui curăţia ei,cum nici atunci nu a a1lat un!e să poposească spre a naşte pe 6isus Cine oare o maiurmează astăzi n smerenie, n curăţie 1eciorelnică, n ascultare, n !ragoste pe

Născătoarea !e Dumnezeu Ce su1let mai este pregătit şi azi să-0 nască n sine peDumnezeu, să-0 primească n casa proprie

K/entru ei nu era loc la &anA (0uca E:J) K

Dumnezeul ce ni $-a născut astăzi a %enit n lume nu ca să a%em ce să cele2răm1ormal şi sim2olic, nici ca să ne !ea pretet !e eu1orii consumiste, ci pentru nimicmai puţin !ec"t ca să se 1acă 5ratele nostru Hristos a %enit n lume nu !oar ca săne m"ntuiască, ci ca să ne 1acă 1raţii 0ui, ca să ne altoiască pe trunc&iul $ău şi săne !ăruiască iaţa !in iaţa Tatălui iaţa !umnezeiască a!e%ărată, nu poezie

551



iaţa !umnezească a!e%ărată, nu teorie iaţa !umnezeiască a!e%ărată, nulogoree

Hristos $-a născut ca noi să nu mai trăim satanei, lumii şi nouă nşine, să nu maislu#im nimicului, ci ca să ne naştem şi noi e1ecti% şi simţit, n taina Du&ului, ca 1iiai Tatălui $copul +ntrupării 0ui suntem noi, este naşterea noastră !in nou, pentru+mpărăţia %eşnică, prin 2aia pocăinţei 7ceasta este Taina cea !in %eac ascunsăA şiaceasta este %estea minunatăA ce ni s-au mpărtăşit acum !irect !in Cer, !e +nsuşi5iul Dar cine le mai ştie şi le mai cre!e astăzi, cine le !oreşte, cine le primeşte

Cine +i !esc&i!e şi lui Hristos poarta inimii !e Crăciun =l este Colin!ătorul Care, precum n c"ntecul s1"şietor al lui Tu!or B&eorg&e, nlăcrimat, plăp"n! şitremur"n! !e 1rig stă la poartă şi nu zice nimica, aştept"n! ca cine%a să-6nţeleagă estea $a cea nelumeascăK şi să-i !esc&i!ă spre a cina mpreună cu =l,

n taina inimii om 1i noi aceia

Ca repere !e 2ază pentru !e-2analizarea săr2ătorii Crăciunului şi pentru conectarea!u&o%nicească la sensul pro1un! şi la implicaţiile personale ale acestui uriaş/raznic, %ă propunem să citim mai cu atenţie $1"nta $cripturăK n alte pasa#e!ec"t cele care se citesc n aceste zile, !ar care se re1eră tocmai la Taina negrăităcare se petrece acum su2 oc&ii noştri:

Cu%"ntul era 0umina cea a!e%ărată care luminează pe tot omul, care %ine n lume

+n lume era şi lumea prin =l s-a 1ăcut, !ar lumea nu 0-a cunoscut

+ntru ale $ale a %enit, !ar ai $ăi nu 0-au primit

.i celor c"ţi 0-au primit, care cre! n numele 0ui, le-a !at putere ca să se 1acă 1ii ailui Dumnezeu,

Care nu !in s"nge, nici !in po1ta trupească, nici !in po1ta 2ăr2ătească, ci !e laDumnezeu s-au născut

.i Cu%"ntul $-a 1ăcut trup şi $-a sălăşluit ntre noi şi am %ăzut sla%a 0ui, sla%ă ca a?nuia-Născut !in Tatăl, plin !e &ar şi !e a!e%ăr

6oan mărturisea !espre =l şi striga, zic"n!: 7cesta era !espre Care am zis: Cel care%ine !upă mine a 1ost naintea mea, pentru ca mai nainte !e mine era.i !in plinătatea 0ui noi toţi am luat, şi &ar peste &ar

552



/entru că 0egea prin oise s-a !at, iar &arul şi a!e%ărul au %enit prin 6isus Hristos

/e Dumnezeu nimeni nu 0-a %ăzut %reo!ată; 5iul cel ?nul-Născut, Care este ns"nul Tatălui, 7cela 0-a 1ăcut cunoscutA

După ce Dumnezeu o!inioară, n multe r"n!uri şi n multe c&ipuri, a %or2it părinţilor noştri prin prooroci,

+n zilele acestea mai !e pe urmă ne-a grăit nouă prin 5iul, pe Care 0-a pusmoştenitor a toate şi prin Care a 1ăcut şi %eacurile K

/entru aceea se cu%ine ca noi să luăm aminte cu at"t mai mult la cele auzite, ca nucum%a să ne pier!em

Căci, !acă s-a a!e%erit cu%"ntul grăit prin ngeri şi orice călcare !e poruncă şi oriceneascultare şi-a primit !reapta răsplătire,

Cum %om scăpa noi, !acă %om 1i nepăsători la ast1el !e m"ntuireK K

K Deci, !e %reme ce pruncii s-au 1ăcut părtaşi s"ngelui şi trupului, n acelaşi 1el şi=l $-a mpărtăşit !e acestea, ca să surpe prin moartea $a pe cel ce are stăp"nireamorţii, a!ică pe !ia%olul,

.i să iz2ă%ească pe acei pe care 1rica morţii i ţinea n ro2ie toată %iaţa

Căci, ntr-a!e%ăr, nu a luat 1irea ngerilor, ci săm"nţa lui 7%raam a luat

/entru aceea, !ator era ntru toate să $e asemene 1raţilor, ca să 1ie milosti% şicre!incios ar&iereu n cele către Dumnezeu, pentru curăţirea păcatelor poporului

Căci prin ceea ce a pătimit, 1iin! =l nsuşi ispitit, poate şi celor ce se ispitesc să lea#ute

/entru aceea, 1raţi s1inţi, părtaşi c&emării cereşti, luaţi aminte la 7postolul şi7r&iereul mărturisirii noastre, la 6isus Hristos,

Care cre!incios a 1ost Celui ce 0-a r"n!uit, precum şi oise n toată casa 0ui

553



/entru că 7cesta (6isus) $-a n%re!nicit !e mai multă sla%ă !ec"t oise, !upă cumare mai multă cinste !ec"t casa cel ce a zi!it-oCăci orice casă e zi!ită !e către cine%a, iar 3i!itorul a toate este Dumnezeu

oise a 1ost cre!incios n toată casa Domnului, ca o slugă, spre mărturia celor ceerau să 1ie !escoperite n %iitor,

6ar Hristos a 1ost cre!incios ca 5iu peste casa $a

.i casa 0ui suntem noi, numai !acă ţinem p"nă la s1"rşit cu neclintire, n!răznealamărturisirii şi lau!a nă!e#!ii noastre

De aceea, precum zice Du&ul $1"nt: Dacă %eţi auzi astăzi glasul 0ui,

Nu %ă n%"rtoşaţi inimile %oastre, ca la răz%rătire n ziua ispitirii !in pustie,

?n!e -au ispitit părinţii %oştri, -au ncercat, şi au %ăzut 1aptele ele, timp !e patruzeci !e ani

De aceea -am m"niat pe neamul acesta şi am zis: /ururea ei rătăcesc cu inima şicăile ele nu le-au cunoscut,

Că -am #urat n m"nia ea: Nu %or intra ntru o!i&na eaA

0uaţi seama, 1raţilor, să nu 1ie cum%a, n %reunul !in %oi, o inimă %icleană anecre!inţei, ca să %ă !epărteze !e la Dumnezeul cel %iu

Ci n!emnaţi-%ă unii pe alţii, n 1iecare zi, p"nă ce putem să zicem: astăzi canimeni !intre %oi să nu se n%"rtoşeze cu nşelăciunea păcatului;

Căci ne-am 1ăcut părtaşi ai lui Hristos, numai !acă %om păstra temeinic, p"nă laurmă, nceputul stării noastre ntru =l,

De %reme ce se zice: Dacă %eţi auzi astăzi glasul 0ui, nu n%"rtoşaţi inimile%oastre, ca la răz%rătireK

K $ă ne silim, !eci, ca să intrăm n acea o!i&nă, ca nimeni să nu ca!ă n aceeaşi pil!ă a neascultării,

554



Căci cu%"ntul lui Dumnezeu e %iu şi lucrător şi mai ascuţit !ec"t orice sa2ie cu!ouă tăişuri, şi pătrun!e p"nă la !espărţitura su1letului şi !u&ului, !intre nc&eieturişi mă!u%ă, şi !estoinic este să #u!ece simţirile şi cugetările inimii,

.i nu este nici o 1ăptură ascunsă naintea 0ui, ci toate sunt goale şi !escoperite, pentru oc&ii Celui n 1aţa Căruia noi %om !a socoteală

Drept aceea, a%"n! 7r&iereu mare, Care a stră2ătut cerurile, pe 6isus, 5iul luiDumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea

Că nu a%em 7r&iereu care să nu poată su1eri cu noi n slă2iciunile noastre, ci ispititntru toate !upă asemănarea noastră, a1ară !e păcat

$ă ne apropiem, !eci, cu ncre!ere !e tronul &arului, ca să luăm milă şi să a1lăm

&ar, spre a#utor, la timp potri%it

(Din =pistola către =%rei, : -E; E: -, 4->; :-I; 4: -*)

555



@irgil Gheorghiu $ !e cine a invitat Dumnezeu la naşterea SaO

0ucrul cel mai important care s-a nt"mplat pe păm"nt !e c"n! el eistă, este+ntruparea, naşterea lui Hristos, care a a%ut loc la 9etleem 0a aceasă prăznuire a

Naşterii lui Dumnezeu pe păm"nt au 1ost in%itaţi ngerii !in cer =i s-au co2or"t la9etleem c"nt"n!: @/ace ntre oamenii 2unei%oiriA 7colo au 1ost c&emaţi şi

păm"ntenii Dumnezeu n-a in%itat la naşterea $a nici regii, nici 2ogaţii Nici

săracii Dintre toate categoriile sociale, !oar păstorii au 1ost c&emaţi =i s-au aşezatalături !e ngeri n #urul ieslei Con1orm ierar&iei !i%ine, păstorii sunt !easupraoricărei categorii sociale 7ici, toate categoriile păm"nteşti au 1ost, aşa!ar,in%ersate /ăstorii %in alături !e ngeri 7cest lucru, pentru că păstorii trăiesc nisi&ie şi solitu!ine, n linişte, retragere şi ne%oinţă +n a1ara păstorilor şi ngerilor,era şi o a treia categorie !e in%itaţi: magii

De peste !ouă milenii, /ărinţii 9isericii, marii teologi, eegeţii şi !octorii nteologie au căutat să nţelegă cine au 1ost acei magi, in%itaţi la naşterea

"ntuitorului Hristos, cine au 1ost cei con!uşi !e stea Timp pier!ut isterulrăm"ne Nu se ştie nimic eact !espre magi Nici !e un!e %eneau, nici cine erauisterul este aşa !e mare nc"t, !intre cei patru e%ang&elişti, !oar unul singur n!răzneşte să amintească !e magi şi !e prezenţa lor la naşterea lui Hristos =ste%or2a !e $1"ntul atei $1"ntul 6rineu susţine că şi $1"ntul 6oan =%ang&elistul ştia!e prezenţa magilor la naşterea Domnului 6isus Hristos

556



După spusele $1"ntului asile şi con1orm sinaarului iaco2it, magii erau !inneamul lui alaam =i erau, aşa!ar, !in acelaşi neam cu 6za2ela şi cei 4IG !e 1alşi

pro1eţi ucişi !e $1"ntul 6lie Dar erau şi con1raţii %ă!u%ei !in $arepta $i!onului,un!e s-a a!ăpostit proorocul 6lie +nsă nu eistă nici o !o%a!ă sigură Totuşi, secre!e că cei trei magi care au 1ost in%itaţi la naşterea lui 6isus Hristos, alături !engeri şi !e păstori erau cu siguranţă strămoşii maroniţilor =i au a#uns la 9etleemg&i!aţi !e stea Nici un alt popor al 7ntic&ităţii nu cunoştea mai 2ine 1enomeneleastrale !ec"t strămoşii maroniţilor, 1enicienii, care au na%igat pe toate mările,naintea oricărui alt popor, g&i!"n!u-se !oar !upă stele

7şa!ar, erau cei mai 2ine specializaţi n a urma steaua care i-a con!us la 9etleemai mult, strămoşii maroniţilor au 1ost cei mai apropiaţi martori oculari ai

patriar&ilor şi pro1eţilor =i sunt cei care i-au primit pe păm"ntul, n oraşele, nsatele lor, pe 7%raam, 6aco2, 6osi1 şi pe 6lie $trămoşii maroniţilor sunt cei care au

construit Templul !in 6erusalim =i erau, aşa!ar, la curent cu toate pro1eţiile .tiaucă 6srael aşteaptă %enirea lui esia C"n! au %ăzut steaua, s-au !us să se nc&ine0ui =ra ce%a o2işnuit pentru ei să se nc&ine şi să a!ore zeii %ecinilor

(Cir!il *er!*iu, rists în iban, Editura "eîntre!irea, . +-+9)

557



+rezvia

+ncă n =%ang&elie se spune !espre păstori că @şi păzeau turma 1ăc"n! noaptea !estra#ăA (0uca E, >)

0a miezul nopţii păstorii erau tre#i şi atunci c"n! $-a născut Hristos, li s-au arătat

ngerii care sla%oslo%eau pe Dumnezeu naintea lor: @$la%ă ntru cei !e sus luiDumnezeu şi pe păm"nt pace, ntru oameni 2ună%oireA (0uca E, 4)

Doar nu puteau ngerii să sla%oslo%ească pe Domnul naintea unor oameni a!ormiţişi somnoroşi ($1"ntul 7m2rozie !e la 8ptina)

(=ilcalia de la @tina, traducere de &ristea =lrentina, Editura E!umeni/a,ala/i, 2::9, . 1)

558



@irgil Gheorghiu $ Să fim ferici;i 'e &răciunJ

Hristos $-a smerit, $-a născut n iesle Nici un copil n lume %reo!ată nu s-a născutşi a 1ost n1ăşat cu paie .i pentru cel mai sărac, n cea mai săracă ţară, n cel maisărac loc, tot s-au găsit !ouă c"rpe /entru Hristos, nu Dar cu toate acestea, =l era1ericit

@$ă 1im 1ericiţi !e CrăciunA - e ntr-a!e%ăr o urare !eose2ită Dar a 1i 1ericit (!eCrăciun şi nu numai) nseamnă trei lucruri: mpăcat cu Dumnezeu, mpăcat cuoamenii şi mpăcat cu tine nsuţi 7cesta este omul 1ericit

De aceea, cei nespo%e!iţi - pentru că numai aşa te poţi mpăca cu Dumnezeu, cuoamenii şi cu tine - n za!ar au primit urarea, pentru că sunt ne1ericiţi

(8ret Aiclae ănase, Să nu- răsti!nim iarăi e rists, Editura 6!atn,=ă!ăra, 2:11, . 77)

559



7ihai$Ale lteanu $ De aş 'ărui 'ragostea mea888

Imnul dragostei H ariantă de Na#terea omnului

De aş !ecora casa mea per1ect cu g&irlan!e şi glo2uri multicolore, instalaţiisclipitoare, coroniţe 1ermecătoare şi lum"nări 1rumos mirositoare, !ar !ragoste nu!ăruiesc, nu sunt !ec"t un alt !ecorator

.i !e aş munci precum un scla% n 2ucătărie şi aş 1ace zeci !e 1eluri !e m"ncare, !eaş aran#a masa per1ect precum un epert, !ar !ragoste nu !ăruiesc, nu sunt !ec"tun alt 2ucătar

.i !e aş colin!a pe cei or1ani, aş &răni un ntreg azil !e 2ătr"ni şi le-aş !ărui toatăa%erea mea, !ar !ragoste nu !ăruiesc, nimic nu-mi 1oloseşte

Dragostea nu se !ă numai la cei ce sunt n măsură să o o1ere la sc&im2, ci se !ă

celor ce nu o pot returna

Dragostea şi aşteaptă soţul cu un sur"s pe 1aţă Dragostea se opreşte !in gătit pentru a-şi asculta copilul Dragostea se opreşte !in !ecorat pentru a-şi suna părinţii Dragostea nu pizmuieşte casa %ecinului, nu se lau!ă cu porcul !in coteţ şinu se 1ăleşte cu 2ra!ul 1rumos mpo!o2it

560



Dragostea ascultă 1iecare colin!ător, nu se m"nie c"n! cei mici sparg glo2urile, nu%or2eşte ur"t şi nu g"n!eşte răul

Dragostea nu se 2ucură at"t c"n! masa e ncărcată cu 2ucate alese, c"t se 2ucurăc"n! casa e plină !e oameni !ragi

Dragostea ştie că trecerea !intre ani nu nseamnă 1esti%al !e arti1icii şi gălăgie, cirugăciune !e mulţumire pentru 2ucuriile ce au trecut şi pentru 2inecu%"ntările care%or %eni

Dragostea toate le su1eră, toate le cre!e, toate le nă!ă#!uieşte, toate le ra2!ăDragostea nu ca!e nicio!ată

Ta2leta se %a strica, 2i#uteriile se %or pier!e, &ainele se %or !emo!a, !ar !ăruin!

!ragoste %om !ăinui

561



Iarăşi &răciunul, Din iu0ire# Hristos se face !runc neputincios# la fel canoiQ?8 S$a născut nouă 7ntuitorJ (poem 'uhovnicesc)

$-a născut nouă!e EI !ecem2rie, anul nt"i/rimul [i singurul ăsărit

$oarele nu se %a stinge nicio!ată

6ară[i EI !ecem2rieăsăritul soarelui, J [i F !e minute7pusul soarelui, I [i minute9iserica noastră săr2ătore[te

Na[terea !upă trup a Domnului [iDumnezeului [i "ntuitorului nostru 6isus Hristos,7 $oarelui celui +n\elegător al !reptă\ii,

Care nu %a apune nicio!ată7m nsetat !upă pustiu, 1ără nici măcar un crin7[a era păm"ntul nainte !e %enirea lui Hristos7[a au 1ost oamenii, cu c&ipuri ntunecate,cu greută\i mari, cu moarte !e neclintit7[a trăiau oamenii

562



1ără nă!e#!ea n Dumnezeu,1ără !e m"na care mparte iertare]i pl"ngeau +ngerii[i a!e%ereau /ro1e\ii:@a %eni o zi c"n! or2ii %or %e!ea,[c&iopii %or um2la,mu\ii %or %or2i

7tunci 5ecioara %a na[te 5iu[i-6 %or pune numele lui =manuil[i %a 1ace !in ntuneric lumină,Kiar pacea 7cestuia nu are s1"r[it

7tunci lupul %a pa[te mpreună cu mieii,

K [i leul ca un 2ou %a m"nca numai %er!e\uriA

7tunci se %or usca toate lacrimile,n căile 1ără !e ie[ire [i !ureroase alelumii pro-cre[tine

Dumnezeul cel nemincinos, Care l-a iu2it pe om p"nă la s1"r[it,1ace o rugăminte n %eci:

/lec"n! cerurile, 7cesta %ineiar Cel nentrupat $e ntrupează,Cel ne%ăzut este %ăzut,Cel neatins acum poate 1i atins

]i +ngerul %este[te 2ucurie mare: 6ată, astăzi ni $-a născut nouă "ntuitor,care este Hristos,iar acesta este semnul nostrucă se găse[te prunc n1ă[at n iesle săracăA

Cea mai 2ună [i !ătătoare !e %ia\ă %estea cerului către păm"nt,a lui Dumnezeu către om

7cum, la EGGG !e ani !upă,

563



a[teptăm iară[i Crăciunul,[i iară[i +ngerii pl"ng,1iin!că a[teaptă %remea na[terii,iar inima noastră este n altă parte

Nu a%em timp pentru săr2ătoareK Noi a[teptăm scăparea !e la un alt Dumnezeu,!e la capul nostru in1luen\at !e multe lucruri,!e la lucrările noastre, !e la noi n[ine

Crăciunul este iară[i, [i +ngerii pl"ng,1iin!că mii !e oameni, ca [i noi,n putin\ă să 1ie 1erici\i, !ar să 1ie [i n!urera\i,să iu2ească [i să 1ie iu2i\i,să se pocăiască, !ar [i să se s1in\ească,

n 1iecare zi sunt tră!a\i, sunt maltrata\i,se trans1ormă n pro!use cu un anume pre\[i sunt %"n!u\i

ii !e oameni, ca [i noi, %"n! totul:con[tiin\ă, trup, i!eologie,[i-0 negociază pe Dumnezeul cel %e[nic,

pe sine nsă[i, pe 1ratele lor, pe un 2li! !e linte

6ară[i Crăciunul, [i n păr\ile noastre a nceput să ningăiroase a 1rig, miroase a ploaieKCa ntr-o po%este, !rumurile s-au trans1ormatntr-unele !e Crăciun,melo!iile, amintirile,c&iar [i aerul zici că %ine !e un!e%a,ca [i c"n! ar 1i unul !e Crăciun

6ară[i Crăciunul, [i te ngroze[ti c"n!

\i !ai seamac"t !e asemănătoare sunt toate n %remea!e !upă Hristos/ăcatul [i semnele !e pe noi au rămas acelea[i

Deci Dacă timp !e %eacuri, toate c"te sunt,stelele [i mun\ii,

564



[i +ngerii [i /ăstorii [i /ro1e\ii,[i /reas1"nta amă,toate mărturisesccă a răsărit $oarele !reptă\ii,nouă !e ce ne este 1rig,ca [i c"n! nu ar 1i ie[it soarele n păr\ile noastre

]i !upă ce +ngerul tr"m2i\ează 2ucurie mare,noi !e ce trăim tri[ti [i 1ără m"ng"iere,ca [i c"n! Hristos nu ar 1i %enit nicio!ată,[i ca [i c"n! nicio!ată nu ne-ar 1i iu2it

$-a născut Hristos, zic +ngerii,iar !in oc&ii no[tri nu curg lacrimi,

1iin!că nu [tim că Na[terea lui Hristos nseamnăcă s-a născut smerenia cea 1ără !e margini,m"ntuirea cea !eplină,iertarea, care este ră!ăcina cea care a răsărit

Nu [tim că @$-a Născut HristosA nseamnăcă $-a născut 7cela caretrestia nu-0 s1ăr"mă[i opai\ arz"n! nu-0 stinge

+ngerii spun că $-a născut Hristos [i$-a născut nouă,[i a[a!ar nu pl"ngem !in recuno[tin\ă,1iin!că nu [tim că $-a născut nouă nseamnăcă Hristos $-a născut pentru 1iecare om,

pentru 1iecare neam [i pentru 1iecare clasăsocială

$-a născut nouă nseamnă că

Hristos $-a născut pentru tine, cel !rept,!ar [i pentru mine, cel ne!rept,/entru tine, cel 2un,!ar [i pentru mine, cel %iclean,/entru tine, ucenicul,!ar [i pentru mine, t"l&arul$-a născut nseamnă că

565



Hristos $-a născut pentru tine, primul,!ar [i pentru mine, cel !in urmă

+ngerii zic că $e na[te prunc n1ă[atn iesle săracă,iar noi nu că!em la păm"nt să ne nc&inămCapul nostru cel plin !e g"n!uri ne stă mpotri%ă[i cu insisten\ă ntrea2ă:De ce prunc [i !e ce n iesle]i nu [tim 1aptul că !in iu2ire nemăsurată,Hristosintră n n%ă\ătura zămislirii, a na[terii,a sărăciei, a %ie\ii omene[ti

Nu [tim că, !acă Hristos %eneaca ce%a necunoscut [i cu totul !i1erit 1a\ă !e noi,ar 1i 1ost străin [i neo2i[nuit pentru noi

Ne-ar 1i ngrozit, n loc să ne atragă

+nsă nu stă n 1irea lui Hristosca să-l ngrozească pe om,ci să-l m"ntuiască pe acesta

Din iu2ire, Hristos $e 1ace /runc neputincios,la 1el ca noi, ca să participe la toate celeomene[ti,n a1ară !e păcat/entru a lua parte n acela[i 1el n care [i noiluăm parte

Hristos $e 1ace /runc [i-6 este 1rig,[i-6 este 1oame,[i este m2ră\i[at !e m"inile /reas1intei 0ui

ame,care n\elege Taina [i 6 se nc&ină [i zice:Cum !e Te-ai născut mie,5iule $oareCum Te alăptez,

pe Tine, Cel care &răne[ti ntreaga 1ăpturăCum !e Te \in n m"ini,

566



pe Tine, Care \ii toată 1ăpturaCum !e pot să Te pri%esc,

pe Tine, Cel la care nu pot să pri%eascăHeru%imii cei cu oc&i mul\iaica Domnului n\elege Taina [i se nc&ină,iar +ngerii [i /ro1e\ii se nc&ină [i ei,stelele, luna, lumina,oamenii cei simpli, !ar [i cei smeri\i,cei care au inima curată[i cre!in\ă 1ără !e %iclenie

Numai min\ii noastre i este greu să n\eleagă [inu se pleacă,1iin!că s-a o2i[nuit să se ncline

numai la ceea ce-[i nc&ipuie mare [i puternic

Nu cum%a [i noi +l %rem pe Hristos,a[a cum 0-au %rut e%reii

Nu /runc neputincios,ci +mpărat puternic care să impresioneze[i să supună lumea

+nsă !acă Hristos !acă ar 1i %enit ntr-un mo! care să

impresioneze,cu semne mari [i puternice lucru pe care ar 1i putut să l 1acă -,ar 1i ngră!it pentru tot!eauna li2ertatea noastră7r 1i rănit-o

Ne-ar 1i o2ligat să cre!em,1iin!că ne-ar 1i ngrozit,[i ast1el ne-ar 1i trans1ormat n cirea!ăCirea!ă n1rico[ată [i scla%i 1ără !e %oie,care se nc&ină,

nu pentru că iu2esc,ci pentru că le este 1rică

Dacă Hristos ar 1i %enit cu putere [i cu sla%ă lucru pe care ar 1i putut să-l 1acă -ar 1i pecetluit supunerea noastră,nsă nu !in iu2ire 1a\ă !e =l

567



+nsă Hristos nu a %enit să ne supună,ci să ne arate

Nu a %enit să arate ce poate să 1acă 7cela,ci a %enit să ne arate ce putem 1ace noisă 1acem pentru unirea noastră cu 7cesta

Hristos nu a %enitca să ne !escopere 1irea 0ui,ci să ne promită cănoi putem să !e%enim, !upă Har,cum este 7cela !upă 1ire

7[a cum s-a nt"mplat cu miile !e s1in\i !in9iserica noastrăK

7[a cum s-a nt"mplat cu părintele /or1irie,cu părintele /aisie,cu părintele 6aco%,cu părintele =%menie8ameni ca noi,care 1ără zgomot [i cu smerenie ne-au arătatun!e putem să a#ungem,atunci c"n! ne unim cu DumnezeuC"te puteri ascunse ale s1in\eniei a%em

năuntrul nostruC"tă lumină purtăm năuntrul nostru

7ceasta este cea mai m"ng"ietoare [i1ericită a!e%erire,care reiese !in +ntruparea lui Hristos:măre\ia omuluialoarea unică [i necuprinsă a noastră,

pe care o recunoa[te Dumnezeu,[i !e aceea %ine pe păm"nt

De aceea $e ntrupează Hristos:ca să ne aratenu c"t !e important,c"t !e nepre\uit,c"t !e %aloros este,ci c"t !e importan\i,

568



c"t !e %aloro[i,c"t !e nepre\ui\i suntem noi

De aceea, a[a cum zice $1"ntul Nico!imag&ioritul,Hristos $e apleacăn 1a\a $1in\ilor +ngeri[i 1ace metanie la păm"nt omului5iin!că [tie c"tă 1rumuse\e[i c"tă s1in\enie putem să ira!iem noiDe aceea $e ntrupează Hristos,1ără să ntre2e cine suntem5iin!că [tie 2ineun!e putem să a#ungem

/entru Hristos[i !reptul [i ne!reptul, to\i suntem 1iii 0ui,cu imense posi2ilită\i !e s1in\enie personală,cu istorie irepeta2ilă,cu li2ertatea !e a alege,cu !reptul la păcat,!ar [i la pocăin\ă/re!estina\i cu to\ii ca să 1im mpăra\i cu 7cesta

[i mo[tenitori,1iecare !intre noi este cinstit, precum $"ngele lui Hristos

+n iu2irea lui Dumnezeu nu eistă ne%re!nici,nu eistă !ispre\ui\i,nu eistă oameni !e margine]i c&iar !acă nimic nu a%em,c&iar !acă !e\inem [i ultimul e[a1o!,n 9iserica lui Hristos

nu eistă cei !in urmă7colo, pe locul cel !in urmă,care %rea poate să 1ie primul +n 9iserica lui Hristos,locurile cele !in urmă, !eseori,merg primele n ai

569



.i c&iar !acă păcatul ne-a 1ăcut 2ucă\i,7cesta care ne-a a!us la %ia\ă

poate să armonizeze iară[i 2ucă\elele sparte ale noastre[i poate iară[i să ne !ea aripi

Nu eistă nensemna\i,nu eistă rata\i,Hristos a căutat [i la ultimul loc;[i pe acesta ni l-a arătat7 ascuns puterea 0ui ntr-o putere aparentă[i ne-a n%ă\at cum

puterea esen\ialăeste ascunsă n puterea cu %oie

9ogatul cel a!e%ăratstă ascuns n sărăcia cu %oie7!e%ărata sla%ăeste purtată n smerenia cu %oie0a luturile s1inte ale iu2irii smerite,

2ine%oiesc, tainic [i 1ără !e zgomot, s1in\ii

Iarăi răciunul, i n păr_ile noastreeste ca i când s-ar ncăl!i inimile,ca i când ar nădă*dui.

Miroase a iertare Miroase a rugăminte enică&iar i adierea de ânt, !ici că ine de undea,ca o mângâiere4a i când inea ar eni pentru noia i când inea ar crede n noia i când inea ne-ar iubi

ntotdeauna i fără condi_ii.

6ară[i CrăciunulTe rog, ascultă-măDacă e[ti 2ucuros,!acă nimic nu-\i lipse[te,!ar [i c&iar !acă te !oare ce%a,

570



!acă e[ti singur,!acă e[ti străin,!acă e[ti tră!at,!acă te sim\i ne1ericit,nu-\i 1ie 1rică$untem n oc&ii lui Dumnezeu

Cu to\ii suntem ngă!ui\i !e Dumnezeu$untem milui\i !e DumnezeuKCu to\ii suntem %iitori locuitori ai aiului/ăcatul nostru strămo[escse pier!e n %e[nicie

0ocul care ne apar\ine este mpără\ia 0ui,

[i !rumul ca să a#ungem este unul:!e acolo,!e acolo ntot!eauna,!e acolo numaicare zice:$merenie

(în$ Maria Murza, n lc de 0randă. %n neînsemnat dar 0erit sin!urătă/ii mului cntemranF, Editura Bunavestire, 2:12)

571



Lie# 7ăicu;ă 'ulce a inimilor noastre Q +u eşti lumina cea sfntă# !recistă0lagoslovităQ +u eşti izvor 'e via;ă# A'ăpi 0ine cu 'ulcea;ă?

0a cei smeriţi, ce su1ăr n tăcere,.i s-au 1ăcut ca 2oul ră2!ător,

0a ei să %ii cu m"ini !e m"ng"iere,.i să le naşti lor /runc "ntuitor

MMM

Corica >a;cu (7onahia +eo'osia), =nchinarea magilor

572



Trei nţelepţi 2ătr"ni, al2iţi !e zile,enit-au călărin! pe trei cămileCu mult alai, cu 1ală-m2elşugată,Călăuziţi !e steaua luminată

0eiţi n 1ir !e aur şi mătasă,Cei trei 2ătr"ni pătrun! ncet n casă,.i-n colţul ei cel mai 1erit găsesc,/e aica /runcului !umnezeiesc

=a toarce 1irul nete! !in 1uior .i mişcă leagănul cu un piciorC"t e !e simplă-n port 7ceea care/rimeşte !e la ngeri nc&inare

/e &aină lungă 1ără strălucire,/ogoară %ăl marama =i su2ţireDoar străluceşte lin n părul =i,

Cunună măiestrită !in sc"ntei

Nu ştiu: e leagănul acoperit,işc"n!u-se n colţul lui 1erit,= c"ntecul ăicuţei lui 6isus,$au poate c"ntecul c"ntat !e sus

573



$au #ocul !e lumini cu um2re !eseCe%a ce-a!uce %ră#i nenţelese+nc"t 2ătr"nii cei cărunţi se-nc&ină,+n 1aţa leagănului !e 0umină

.i noi cu magii-n g"n! călătorim,

.i /runcului şi noi i !ăruim,Tăm"ia rugăciunilor 1ier2inţi,.i aurul simţirilor cuminţi

.i !acă n-a%em smirnă !e iu2ire, Noi Te rugăm, $tăp"nă, cu smerire,Tot Tu să ne trimiţi !in cer !e susreun 2o2; să 6-l aprin!em lui 6isus

Ca-n 1um !e smirnă-nmiresmat să !ea0ăcaşul Tău cu străluciri !e nea

MMM

=n staul

Te-am urmărit cu inima, 5ecioară,Cum urci !in Nazaret spre itleim,

574



Nu %e!e nimeni cum n cale z2oarăCu aripi argintii un &eru%im

Te %ă! apoi cum treci, ca o străină/e străzile micuţului oraşK

Nu %e!e nimeni nim2ul !e luminăCe-n%ăluie tot c&ipul !răgălaş

Ticsită p"nă-n %"r1 e orice casă,3a!arnic 2aţi la poartă, e-ncuiatK

Nu %e!e nimeni cuta !ureroasăCe-n 1runtea Ta senină s-a tăiat

+ţi simt !urerea, aică /rea Curată,

/entru cei ce tru1aşi Te-au gonit,'i-au! !eparte %ocea-n!urerată:@De ce cu 5iul eu nu m-ai primitA

Ci &ai!e, intră-n staul Te aşteaptă$meriţii 2oi şi %iţeluşii 2l"nzi$pre Tine oile gră2it se-n!reaptă,$pre Tine cată mieii cei plăp"nzi

0a cei smeriţi, ce su1ăr n tăcere,.i s-au 1ăcut ca 2oul ră2!ător,0a ei să %ii cu m"ini !e m"ng"iere,.i să le naşti lor /runc "ntuitor

.i la cei 2l"nzi, ca mieii 1ără %ină,Cei ce ca oi plăp"n!e s-au 1ăcut,0a ei să %ii, 5ecioară !e lumină,.i /runcul !ă-li-0 să le 1ie scut

8, %ino, paşii lini Tu 'i-i co2oară7!"nc n taina !u&ului smerit.i-n staul, ntre oi şi 2oi, 5ecioară,$ă naşti /runc mic, pe Domnul /rea $lă%it

575



Strălucin' +u 5n Egipt

5lori minunate cresc pe l"ngă casă$unt lotuşi mari !e aur şi iacinţi,6asminul al2 cu 1loarea !e mătasă,.i tu1e mari !e negri tere2inţi

+ncremenit n %ra#a i!olească, Neputincios, aşteaptă Ham !in %eac8 rază-n ntuneric să lucească,.i iată: %ră#ile se şi !es1ac

Ca-ntr-o căsuţă-n margini !e oraş,7u poposit ast-noapte trei 1ugari:8 mamă, un 2ătr"n şi-un copilaş.i-atunci căzură i!olii cei mari

$merita ama mătură prin casă;6ar /runcul !oarme-n leagănul !e lemn

7r&ang&elul zorit n z2or se lasă,.i ca!e n genunc&i ca la un semnCăci aica mătură cu m"na lină,5ăr"me !e icoane i!oleşti,Care-au căzut rănite !e lumină,$u2 1ocul oc&ilor !umnezeieşti

Ci şi-n păm"ntul inimii, $tăp"nă,$ă-mi %ii să mături i!olii s1ărmaţi$ă-mi %ii cu mătura cea s1"ntă-n m"nă$ă-l cureţi tot cu paşii Tăi curaţi.i n1lorin! n 1lori nenumărate,

576



$ă simtă şi păm"ntu-nţelenitDin inimile noastre-n%"rtoşate,Că-n =l cu /runcul Tău au poposit

.i să tresalte inima plăp"n!ă/recum =giptul lipsit !e ploiC"n! Tu cu /runcul Tău, $tăp"nă 2l"n!ă,ei poposi la noi şiK ntru noi

(din$ Jrica a/cu edsia, 8ezii, Editura S*ia, 2::7)

qqq

+u eș;i lumina cea sfntă (&olin' 0asara0ean)

Brupul /saltic 9Qzantion: &ttps:RRZZZQoutu2ecomRZatc&%ug=N23&2JO

Corul aicilor !e la ănăstirea Diaconeşti: &ttps:RRZZZQoutu2ecomRZatc&%i7ng<7Ng-4

Colin! 2asara2eanTu eşti lumina cea s1"ntă/recistă 2lagoslo%ităCă ai născut pre 5iul $1"nt8amenilor pre păm"ntu`

577

https://www.youtube.com/watch?v=ugENbZhxb7k

https://www.youtube.com/watch?v=iAngJRANg-4

https://www.youtube.com/watch?v=ugENbZhxb7k

https://www.youtube.com/watch?v=iAngJRANg-4



Tu eşti cinstea ngerească.i sla%a apostolească9iruinţa si&ăstrească,

Nă!e#!ea călugărească

0a toţi s1inţii eşti cununăCu Cocon 5iu mpreunăToţi se satură cu tineDe Dumnezeiasca p"ine

Tu eşti iz%or !e %iaţă7!ăpi 2ine cu !ulceaţă.i eşti aică a!e%ăratăC-ai născut 5iu 1ăr`!e tată

ai nt"i şi mai cinstităDec"t soarele mai s1"ntă+ntru totul eşti s1inţităDe Da%i! eşti proroocită

De-nţeleptul $olomon.i !e $1"ntul B&e!eon=şti ieslea sălăşluită

.i cartea pecetluităCartea ne scrie cu !repţii?n!e !oresc nţelepţii.i !e-acum p"nă-n %ecieila Domnului să 1ie

578



(sursă desen icn!ra0ic$ abriela <avid, albastru de...)

579



&olin'ă$mă# DoamneJ

Ca n 1iecare an n apropierea săr2ătorii Naşterii Domnului, colin!ătorii %in să nea!ucă %estea cea 2ună a i%irii 3orilor m"ntuirii noastre peste lumea ntunecată şi

căzută !e la Dumnezeu

8mul mo!ern, rupt !e Tra!iţie, pe care o nţelege simplist, !oar n rămăşiţelegrosiere pe care i le poate percepe, asaltat !e at"tea ştiri stringente anunţate latele%izor, mai simte oare măcar o părticică !in toată 2ogăţia !e sensuri şi !enţelepciune pe care i-o a!uc n case colin!ele +n special t"nărul crescut la oraş,1orţat să locuiască aglomerat !e străinii !e palier, nepricep"n! pe !e-a-ntregul tainalegăturilor personale care plineau uni%ersul tra!iţional al satului rom"nesc !eo!inioară, răm"ne prizonier al unei nţelegeri seci şi puţine, n ciu!a in1ormaţiilor

şi a e%entualei priceperi atestate !e instituţiile !e n%ăţăm"nt laic/entru a putea regăsi măcar n parte cunoaşterea pro%enită !in corelarea %ieţiisimple la pulsul !e %iaţă !ătător al slu#2elor 9isericii, %ă propunem n răstimpul ncare colin!ătorii nu %ă c&eamă la uşă, o incursiune n trăirea Naşterii Domnului !ecătre ţăranul rom"n, la care am a!ăugat pe alocuri şi c"te%a colin!ele scrise !emărturisitorii ntemniţaţi n timpul prigoanei comuniste Ne %om 1olosi !e citate

580



mai ample !in cartea =lemente !e teologie ţărăneascăA a lui Costion Nicolescu, pecare %-o recoman!ăm cu acest prile#

ulţi !intre intelectualii !e astăzi, pierz"n! n%ăţătura @nai%ăA a unui Dumnezeu-/ersoană ar 1i ncurcaţi !acă ar tre2ui să aştearnă pe &"rtie c"te%a reprezentări!espre Dumnezeu şi s-ar ntortoc&ea n consi!eraţiuni 1iloso1ice sterile +ntruc"t@cre!inţa este o cunoaştere scurtă a celor mai !e seamă n%ăţăturiA ($1"ntulClement 7lean!rinul), ţăranul rom"n a găsit a!eseori calea, prin ncre!inţările

primite, pentru a eprima o 2ogăţie surprinzătoare !e sensuri pline !e pătrun!ereteologică

@Colin!ele o1eră un portret etrem !e complet şi !e esenţializat al "ntuitorului:

I-a pus numele 5ristos

ă e nume mai frumos, 7 nume mai mângâios;

I-a pus nume de 5ristos,are-n cer să locuiască,

a un sfânt să sfătuiască,ât e lumea să-mi trăiască,

e pământ să-mi tot priească, să-mi aleagă6oţi cre#tinii din păgâni.hh

$unt eprimate n aceste c"te%a %ersuri cu o !ensitate etraor!inară, mai multea!e%ăruri !ogmatice Numele lui Hristos e 1rumos şi m"ng"ios, 1apt c"t se poate !ereal, Hristos, n e2raică esia, nsemn"n! ?nsul, unsul lui Dumnezeu, e%i!ent$unt eprimate, n continuare, !umnezeirea lui Hristos, s1inţenia 0ui, calitatea 0ui!e +n%ăţător al lumi %eşnici 0ui, calitatea !e proniator, mereu atent şi prezent n%iaţa oamenilor, precum şi rolul 0ui !e #u!ecător, n 2aza n%ăţăturii a!use !e =lAostion Nicolescu, 7lemente de teologie ţărănească, 7ditura remea CCI, 22AO

+nstrăinarea resimţită !e omul mo!ern, care trăieşte at"t !e con1orta2il napartamentul ncălzit şi garnisit cu toate cele care pre!ispun, n cele !in urmă - prin

cronicizarea !epen!enţelor la moliciune su1letească şi mpătimire este simptomulunei @răciriA a legăturii sale cu Dumnezeu Dacă pentru ţăranul care se &răneşte !intra!iţie Domnul i se n1ăţişează prin +ntrupare at"t !e apropiat, ca ?nul cu Care sestră!uieşte să se n%re!nicească a 1i casnic, pri%in!u-0 ca 1iin! @!ragA şi @!răguţA,

pentru urec&ile noastre orăşeneşti aceste atri2ute pe care nu le-am regăsit nmanualele !e teologie ne cam zg"rie @auzul a2solutA şi ne 1ac să ri!icăm !inspr"ncene

581



@'ăranul se mani1estă a!esea cu o mare !uioşie şi cu multă tan!reţe 1aţă !eDumnezeu, semn al 1aptului că +l simte 1oarte apropiat, prieten c&iar Tan!reţeaaceasta este mai e%i!entă, n mo! 1iresc poate, 1aţă !e Hristos, care a luat c&ip !eom şi care a suportat toate %icisitu!inile con!iţiei umane căzute (a1ară !e păcat,

2inenţeles), p"nă la pătimire şi moarte pe cruce Dumnezeu este !ragul lui, alţăranului 0a naştere spune că: ^^ine-un !rag !e Dumnezeu__ Dar, n general,^^!rag, Domnul Hristos__ sau ^^!ragul Dumnezeu__ sunt 1ormulările !es1olosite C"t !espre !rag, se ştie că este la rom"ni una !intre epresiile !e maimăşi castă a1ecţiune +n alt colin! aceasta !uioşie este !usă şi mai !eparte, prin1olosirea !iminuti%ului: @Drag Domnuţ !in ceriu 6ar n altă parte i $e spune:^^!răguţ Doamne__ n mo! repetat, n loc !e re1ren

/ărintele $tăniloae a stăruit a!esea asupra acestul 1el a ţăranului !e a se raporta laDumnezeu, n care el %e!e mani1estarea unei ^^1amiliarităţi a1ectuoase 1aţă !e

Dumnezeu__ 7şa!ar, pentru ţăran: ^^Dumnezeu nu este un stăp"n aspru şi !istantci un /ărinte iu2itor, şi !e aceea !rag, 2a c&iar şi !răguţ = un !iminuti% care, caaproape toată mulţimea !e !iminuti%e ale poporului rom"nesc, nu eprimă omicime a lui Dumnezeu numit ast1el, ci o intimitate şi o căl!ură a relaţiei cu el, a%enirii 0ui n apropierea noastră 1aptă să%"rşită !e 5iul 0ui Dumnezeu prinntruparea 0ui (K)__A ostion Nicolescu, 7lemente de teologie ţărănească,

7ditura remea CCI, 22AO

Naşterea Domnului nu reprezintă o simplă comemorare a unui e%eniment istoric

remarca2il care a in1luenţat !ecisi% istoria ntregii omenirii, ci un praznic!umnezeiesc, la care 1iecare este c&emat să se nt"lnească personal cu Hristos+ntre colin!ători, care se nt"lnesc şi petrec um2l"n! mpreună cu Domnul, şigaz!ele care i primesc n casă pe aceşti 1raţi mai mici ai "ntuitorului, se creeazăo legătură intensă, a%"n! temelie c&iar +ntruparea

?m2l"n! cu colin!atul pe la case, ţăranul cre!e că-0 nt"lneşte pe Dumnezeu:

N-asta seară-ntrunecoasă, e poteca lucioasă,

Noi umblăm #i colindăm e la case #i urăm.

ar cu cine ne-ntâlnim'u umne!eu ne-ntâlnim.hh

0a plecare, !upă ce s-a colin!at, se consi!eră că Dumnezeu a 1ost a!us !e cătrecolin!ători (K) şi a rămas n casa respecti%ă, care i-a primit:

582



Noi ie#im, umne!eu intrăhh.

8mul care i-a primit pe colin!ători n-a 1ost numai gaz!a lor, ci şi a lui Hristos+nsuşi:

ămâi, om bun, sănătos,a un trandafir frumos,

-ai fost ga!da lui 5ristoshh.

+n alt colin! Domnul este c&iar in%ocat să colin!e casa: ^^Colin!ă-mă, Doamne,colin!ă__

De 1apt, Naşterea lui Hrisos reprezintă nu numai momentul unei nt"lniriin!i%i!uale la săr2ătorirea ei, n 1iecare an !e Crăciun, ci momentul marii nt"lniria ntregii umanităţi cu "ntuitorul ei:

ă a!i %-a născut 5ristos, omnul cel prea luminos.

0i umblând 0i tot colindând,

Ne-ntâlnim cu umne!eu.hh

ostion Nicolescu, 7lemente de teologie ţărănească, 7ditura remea CCI,22AO

/rin %ersurile colin!elor, cei care s-au s1inţit n nc&isorile comuniste s-aumpărtăşit !in teologia pro1un!ă, !ar simplă, şi !in muzicalitatea graiului ţăranuluinostru 7st1el, Costantin Drago!an !ez%ăluie puterea !e a ne trans1orma su1leteştea colin!ului, ca 1ormă !e rugăciune şi !e mpreună-pătimire n ne%oi şi sc"r2e, ncare s-a să%"rşit şi această mare taină a Naşterii

C&iar colin!ul n @pri!%or !e g"n!A (@trimis-am g"n!ul să colin!eA spune un alt poet !in nc&isoare), mpreună cu starea smerită şi asumarea crucii, ne %or con!uce, călăuziţi 1iin! !e steaua !e %"l%ătăi a &arului primit năuntrul nostru,

c&iar p"nă la ieslea Ta, Doamne:

Eolindăm flămân!i #i goi +n pridor de gând.

$nii cern !ăpe!i pe noi,ise aprin!ând.

583



/ac la u#ă drugii grei, ănile ne dor

8anţurile-s clopoţei, uga noastră-i cor.

Magii merg, tustrei, acumătre icleim.

Numai steaua noastră-i scrum, rumul nu-l mai #tim.

oamne, mâna să-ţi ntin!i este robii tăi,

+n adâncuri să ne-aprin!i%tea de âlătăi.

om porni din nc&isori =ulguiţi de nea,

a s-a*ungem până-n !ori 8ângă ieslea 6a.

rept tămâie-am pregătit 8acrimi grele-n căni, $ur H lanţul ruginit,

%mirnă H sânge-n răni.

%uferinţa om uita%ub cere#ti lumini,%erafimii or cânta +ncărcaţi de crini.

Inimile, n cununi,om aduce-n dar,

este *ertfa lor s-aduni

Nimburi mari de &ar.

onstantin ragodan, olind (8inu-i lin)O

aleriu Ba1encu trăieşte aceeaşi simţire a 1aptului că prăznuirea nu poate 1i na2senţa Dumnezeului Care $e nomeneşte După cum $-a născut n peşteră smerită

pentru nemărginita $a iu2ire !e oameni, Hristos este prezent cu at"t mai mult n

584



acea nc&isoare un!e !eţinuţii erau, su1ereau pentru numele $ău Domnul sei!enti1ică cu aceştia, purt"n! lanţurile puşcăriaşilor adu K^r, Iisus n celulă4 Ee

gle!ne-aea umbre de răni #i rugină, arcă purtase lanţuri, cândaFO 4

$!i răciunul s-a mutat in palat la nc&isoare

Dnde-I omnu-ntemniţat;0i copilul cel din !are $ enit la nc&isoare

%ă trăiască ra!nic mare.aleriu Kafenu, olindul robuluiO

@'ăranul păstrează %ie amintirea unei prezenţe reale şi ntrupate a lui +nsuşiDumnezeu pe păm"nt, n mi#locul oamenilor, prin 5iul 0ui Dar, uneori, Dumnezeu

%ine şi acum, n c&ip mistic, pe păm"nt:

7ste-o scară de argint,%e scoboară omnul %fânt,

omnul %fânt pe acest pământ.%e scoboară arareori4

8a sfintele sărbători.hhF

ostion Nicolescu, 7lemente de teologie ţărănească, 7ditura remea CCI, 22AO

Braiul popular al colin!elor se %ă!eşte simplu şi esenţializat, !ar 1oarte 2ogatteologic, nc"t putem să-i auzim pe $1inţii /ărinţi conglăsuin! şi ntărin!: Dar săr2ătorile creştinilor sunt s1inte şi mai presus !e 1ire, şi cu a!e%ărat iz%oare şicomori ale m"ntuiriiA ($1"ntul /roclu al Constantinopolului, n secolul al 6-lea)

$ensul !eplin al c&enozei lui Dumnezeu ni se n%e!erează !oar atunci c"n!co2or"rea $a o nţelegem ca 1ăc"n!u-se n noi nşine, nu !oar prin aspecteleeterioare ale lipsurilor Celui Care nu a a%ut un!e să-şi plece capul n lumeaaceasta:

+n Noaptea %fântă iu luminea!ă 8uceafărul !orilor ieţii cei noi

oboară Iisus n noi,este#te iaţa de-apoi

0i steaua deasupra eg&ea!ă.F

aleriu Kafencu, +n noaptea sfântăO

585



Din ne1ericire, pentru noi sensul acestui praznic !umnezeiesc a 1ost !eturnat !e oserie !e acti%ităţi străine, care mută centrul !e greutate !inlăuntrul su1letului către

peri1eria trupescului căzut: căutăm ca!ouri peste ca!ouri, ne omor"m să aşezămmasă mare, ca să ne @2ucurămA c"t mai lumeşte !e Naşterea $a 9iserica -nţeleasă at"t n sensul !e comunitate a celor care participă !u&o%niceşte la slu#2ele!umnezeieşti, c"t şi personal, inima 1iin! sălaşul naşterii noastre celei !e sus -tre2uie să 1ie locul n care să petrecem mpreună cu =l şi cu 1raţii noştri

@0ocul cel mai potri%it pentru a nt"mpina şi a săr2ători Naşterea lui Hristos este 2iserica:

%ă fii, ga!dă,-n eselie,a să merge la litie,

8a Na#terea lui Mesie.hh. ()

Timpul săr2ătorilor este timp !e mers la 2iserică, timp !e mai mare concentrare lacele ale lui Dumnezeu, la cele ce ţin !e +mpărăţia 0ui, care este cu aceste ocazii

pregustată, ca zi a opta eternă, ca %eşnică luminăA ostion Nicolescu, 7lementede teologie ţărănească, 7ditura remea CCI, 22AO

Tot ca o pregustare a zilei celei nes1"rşite, poetul nc&isorilor m2racă ntr-un@Colin!A mirarea sa n 1aţa tainei mpărtăşaniei, arăt"n! că ţinta săr2ătorii este%enirea n sălaşul smerit al coli2ei noastre trupeşti a $1intei Treimi celeinecuprinse

E+n coliba ntunecoasă in carne #i os lucrată

$ intrat 5ristos deodată Nu făclie ce se stinge,

Nu icoană ce se frânge,i 7l +nsu#i, trup #i sânge

resc&imbat pentru făptură +ntr-o scumpă picătură, ulcea uminecătură.

oliba cum 8-a primit %-a făcut cer strălucit u bolta de margarit 0i pe ea soare #i stele

u luceferi printre ele.

586



+n mi*loc tron luminos0i pe el omnul 5ristos

are mult se bucură u&ul %fânt %e alătură

0i acolo rămânea0i acum #i pururea.

adu K^r, olindO

/rimirea &arului este scopul oricărui creştin, !upă cum ne n%aţă $1"ntului $era1im!e $aro%, iar con!iţia esenţială pentru a ne n%re!nici !e acest !ar !umnezeiesc estesmerenia: +n inima ro2ului R Domnu-.i 1ace ieslea 0ui R +n noaptea Crăciunului

@8mul tre2uie să pro1ite !e această şansă pe care i-o o1eră %enirea lui Hristos n

trup pe păm"nt De aceea, !upă colin!at colin!ătorii 1ac a!esea această urare:^^7min 7min R 7ceastă proslă%ită zi a Naşterii lui Hristos R $ă %ă 1ie şi!umnea%oastră !e 1olos__A

?na !intre şansele !e a regăsi a!e%ărata simţire a săr2ătorii Naşterii Domnului estesă ne 1olosim !u&o%niceşte !e această !reaptă tra!itie prin care putem, spri#inin!u-ne !e naintaşii noştri - ţărani nen%ăţaţi, !ar cre!incioşi, sau mărturisitori cu ştiinţă!e carte - să ne a!"ncim n taina cunoaşterii lui Dumnezeu $ă ne punem, !ar, totsărutul nostru 1ier2inte pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane, pe toate ce slo2o!e

ne ies nainteadu K^r, idică-te, K&eorg&e< idică-te, Ioane<O

, care s-au zi!it şi păstrat !oar prin #ert1a celor !e care a!eseori ne ruşinăm, 1ie pentru că sunt ţărani,1ie pentru că sunt &uliţi !e tagma celor corecţi politic $ă +l primim pe Hristos ninimile noastre ca ntr-un sălaş sărac şi !ărăpănat, nset"n! !upă apa $a cea %ie, şim2ogăţin!u-ne cu &arul !e sus să stră2atem străini această pustie, n1rumuseţ"n!-ocu toată !area cea 2ună şi cu nă!e#!ea 2unătăţilor %iitoare ale Domnului, cărora săne n%re!nicim a ne 1ace părtaşi şi a le pregusta ncă !in %iaţa aceasta:

Eoamne Iisuse 5ristoase,6u e#ti !ori pea frumoase

0i ra!ă prea luminoasă,e din cer 6e-ai pogorât,

in =ecioară 6e-ai născut,0i te-ai dat n c&ip de rob,a să scoţi lumea din foc;

0i te-a dat n c&ip de-argat,%ă scoţi lumea din păcat.

587



6e-am a#teptat, 5ristoase,a #i fiarele sfăitoase,

ând coboară la isoară, in apă să se adape

0i lui umne!eu să se roage e acum pân`la ecie,

@ prea frumoasă pustie<

ostion Nicolescu, 7lemente de teologie ţărănească, 7ditura remea CCI, 22AO

588



&are sunt nelămuririle noastre cu privire la Săr0ătoarea Naşterii DomnuluiO

Naşterea "ntuitorului nostru 6isus Hristos este o taină care nu poate 1i nţeleasă!e oricine Dumnezeu se ntrupează, !ar n acelaşi timp răm"ne ntru totulDumnezeu

Decoraţiunile, ca!ourile şi nt"lnirile cu 1amilia sau prietenii nu ne pot a#uta să

apreciem şi să preţuim mai mult semni1icaţia acestei săr2ători n istorie /rea$1"nta5ecioară aria răm"ne 1ecioară şi !upă naştere, !ar acest lucru e !oar o mică parte!in acest prea slă%it e%eniment Cu siguranţă că, !acă Dumnezeu a creat ntreguluni%ers, s-a putut ntrupa !in 5ecioara aria

Toate aceste e%enimente ne 1ac să ne minunăm !e natura lui Dumnezeu,"ntuitorul şi Creatorul nostru S0#ntul ri!rie, taumatur!ul suneurmătarele$ KAu a utea vrbi nici în cuvinte desre 0irea lui <umnezeu, nici în !#nd nu a îndrăzni să caut să în/ele! natura dumnezeiască entru că ea nu

este subiect de eGaminare. Este necesar dar să credem în uterea lucrării lui <umnezeu. "e!ulile umane sunt clare$ 0emeie se căsătrete, cncee un cil i îi dă natere; dar c#nd 8reas0#nta =eciară Maria, 0eciară necăsătrită, dănatere unui =iu în md miraculs i duă natere răm#ne 0eciară, aici clar numai este vrba de ceva lumesc, ci de un lucru dumnezeiesc.4

589



Dumnezeu ne-a reamintit prin această taină că, !acă cre!em cu a!e%ărat n puterealucrării 0ui, totul e posi2il Cu cre!inţă totul este posi2il şi nţeles o!ul n care a%enit n lume "ntuitorul nostru 6isus Hristos este unul 1oarte semni1icati% 5aptulcă $-a născut ntr-un gra#! cu animale arată o incre!i2ilă smerenie şi 2l"n!eţe =l aales să $e ntrupeze numai pentru a ne 1i nouă !e a#utor

$ă ne 2ucurăm cu a!e%ărat !e această taină şi să nu mai g"n!im raţional: cum oareo 1ecioară să !ea naştere şi să răm"nă 1ecioară şi !upă naştere $ă cre!em cua!e%ărat că mare e Dumnezeu şi =l pe toate le poate să%"rşi .i 6osi1 s-a n!oitc"n! a a1lat %estea 5ecioarei aria că %a naşte un 5iu Dar 9unul Dumnezeu atrimis un nger care să-l aline şi să-i spună a!e%ărul @.i cuget"n! el acestea, iatăngerul Domnului i s-a arătat n %is, grăin!: 6osi1e, 1iul lui Da%i!, nu te teme a lua

pe aria, logo!nica ta, că ce s-a zămislit ntr-nsa este !e la Du&ul $1"nt =a %anaşte 5iu şi %ei c&ema numele 0ui: 6isus, căci =l %a m"ntui poporul $ău !e

păcatele lorA (atei , EG-E) @.i răspunz"n!, ngerul i-a zis: Du&ul $1"nt $e %a pogor peste tine şi puterea Celui /reanalt te %a um2ri; pentru aceea şi $1"ntul care$e %a naşte !in tine, 5iul lui Dumnezeu se %a c&emaA (0uca , I)

$ă ne rugăm lui Dumnezeu să ne !ăruiască putere n cre!inţă, pentru a trece peste pragul acestor n!oieli Dumnezeu $-a ntrupat pentru noi oamenii, pentru a noastrăm"ntuire, pentru ca noi să ne 2ucurăm !e =l şi să a#ungem să 1im ca =l

$la%ă 'ie, Dumnezeul nostru, $la%ă 'ie

traducere #i adaptare4 Mădălina Munteanu sursa4 &ttp4ort&odoGa^oflife.blogspot.ro

590



De ce 3. 'ecem0rieO

/e EI !ecem2rie, creştinii !in ntreaga lume %or săr2ători Naşterea DomnuluiColin!ele !e 2ucurie, $1"nta 0iturg&ie, ca!ourile 1rumos mpac&etate şim"ncărurile alese, sunt caracteristicile acestei săr2ători +nsă un!e şi are origineaCrăciunul şi cum a a#uns !ata !e EI !ecem2rie să 1ie asociată cu naşterea lui 6isus

$1"nta $criptură nu o1eră prea multe !etalii !espre acest lucru ărturii !espresăr2ătorirea naşterii nu se nt"lnesc, cu at"t mai puţin ziua n care Domnul $-anăscut Nici !o%ezile etra scripturistice nu sunt mai numeroase, nent"lnin!u-senici o menţiune la scriitori creştini timpurii precum 6rineu sau Tertulian 8rigen(*I-E*4 !Hr) se a1lă nsă la etrema opusă, lu"n! n r"s ani%ersările naşterilor,consi!er"n!u-le practici păg"ne; pentru noi, o mărturie puternică a 1aptului că laacea !ată naşterea lui 6isus nu era cele2rată prin 1esti%ităţi

72ia pe la anul EGG, se cunoaşte !e la $1"ntul Clement 7lean!rinul că unii

creştini propuseseră nişte !ate pentru săr2ătoarea Crăciunului nsă, n mo!surprinzător, !ata !e EI !ecem2rie nu 1igura printre ele =ista o incertitu!ine%ă!ită asupra zilei n care $e născuse Hristos, !ar şi un interes consi!era2il !e a sea1la care era aceasta

ai t"rziu, n %eacul al 6-lea găsim !o%ezi !espre cele !ouă !ate larg recunoscute!e săr2ătorire a Crăciunului, cea !e EI !ecem2rie (n %est) şi !e * ianuarie (n

591



special n =gipt şi 7sia inor, 9iserica armeană păstr"n! şi astăzi această !ată)Data !e EI !ecem2rie este pomenită ntr-un calen!ar roman ce nregistrase zilele ncare muriseră !i1eriţi episcopi şi mucenici creştini 7colo, la ziua !e EI se spunecă: natus C&ristus n 9etleem <u!eae (Hristos $-a născut n 9etleemul 6u!eii)/uţin mai t"rziu, pe la anul 4GG !Hr, 5ericitul 7ugustin menţionează un grup local!e creştini opozanţi, !onatiştii, care se pare că săr2ătoreau Crăciunul pe EI!ecem2rie, !ar care re1uzau săr2ătorirea =pi1aniei pe * ianuarie Do%ezile spun căei reprezentau o tra!iţie creştină !in Nor!ul 71ricii

Deci, la aproape GG !e ani !e la naşterea lui 6isus, găsim n s1"rşit oameni careaşează ziua naşterii n mi#locul iernii Dar cum s-au sta2ilit cele !ouă !ate (EI!ecem2rie şi * ianuarie) 7stăzi eistă !ouă teorii care răspun! la aceastăntre2are, una !estul !e larg răsp"n!ită şi una 1oarte rar auzită n a1ara cercurilor teologice (!eşi este !e o !ată mult mai %ec&e)

/rima este cea care a1irmă că originile !atei Crăciunului sunt mprumutate !insăr2ătorile păg"ne, !e la $aturnaliile romane a1late la 1inele lui !ecem2rie sau !e la

popoarele 2ar2are care şi a%eau săr2ătorile cam tot pe la această %reme $e%e&iculează că intenţionat creştinii au ales ziua !e EI !ecem2rie (ziua $oareluiin%inci2il, săr2ătoare instaurată !e către mpăratul 7urelian n anul EJ4 !Hr)

pentru a răsp"n!i mai uşor creştinismul 7st1el, Crăciunul semăn"n! unei săr2ători păg"ne, ar 1i 1ost m2răţişat cu o mai mare uşurinţă !e către mai mulţi !intre păg"ni +n ciu!a popularităţii !e astăzi, această teorie nu-şi are !o%ezi n nici o

scriere creştină %ec&e 7utorii creştini ai %remii n-au 1ăcut nici o legătură ntresolstiţiul !e iarnă şi naşterea lui 6isus

72ia n %eacul al Y66-lea, un comentator 2i2lic sirian a1irmă că săr2ătoareaCrăciunului a 1ost mutată !e la !ata !e * ianuarie la EI !ecem2rie pentru a coinci!ecu cea a $oarelui in%inci2il 6!eea a 1ost răsp"n!ită şi mai mult n %eacurile Y666şi Y6Y !e cercetători n stu!iul religiilor comparate care au a1irmat că, neştiin!c"n! $-a născut Hristos, creştinii au asimilat săr2ătoarea păg"nă a solstiţiului nscop propriu

Deşi multe !intre stu!iile recente au !o%e!it că anumite o2iceiuri păg"ne au 1ostmprumutate mai t"rziu !e către creştini, o1erin!u-le o altă sim2olistică, aceastăteorie prezintă pro2leme ntruc"t prima menţiune a !atei Crăciunului (!e la anulEGG !Hr) şi cea mai %ec&e săr2ătorire a sa (cca EIG-GG), pro%in !intr-o perioa!ăn care creştinii nu mprumutau tra!iţii păg"ne !e acest gen =ste recunoscut 1aptulcă multe !in elementele timpurii ale cultului creştin puteau 1i cu uşurinţă nţelese!e către păg"ni, nsă n primele secole, minoritatea creştină care era supusă

592



prigoanelor se preocupă mai !egra2ă !e a se !eose2i !e ma#oritate, mai cu seamă!e #ert1ele, #ocurile şi săr2ătorile lor !ec"t !e a se asemăna cu ei 0ucrurile se %or sc&im2a, nsă, n timpul lui Constantin cel mare şi o!ată cu recunoaştereacreştinismului, ca mai t"rziu c&iar mari con!ucători ai 9isericii (/apa Brigorie celmare) să recoman!e reinterpretarea unor lucruri ce au aparţinut păg"nilor (!e etemplele) +nsă !ata !e EI !ecem2rie se pare că eista nainte !e E (!onatiştii),nainte !e Constantin cel mare şi nainte !e con%ertirea sa

7poi n Constantinopol, Crăciunul se pare că a 1ost intro!us n anul JFR>GDintr-o pre!ică a $1"ntul 6oan Bură !e 7ur, a1lăm că n 7ntio&ia acesta erasăr2ătorit !intot!eauna pe EI !ecem2rie De aici, săr2ătoarea s-a răsp"n!it n7lean!ria pe la anul 4E şi n 6erusalim un secol mai t"rziu

8ric"t !e curioasă ar părea, mai eistă o cale !e a găsi originile Crăciunului pe EI

!ecem2rie şi anume cu a#utorul /aştelui

7st1el, Naşterea Domnului este n contrast cu tra!iţiile care nsoţesc ultimele zileale lui 6isus Toţi cei patru e%ang&elişti prezintă !ate !espre aceasta cu mici!i1erenţe !e relatare, iar p"nă la mi#locul secolului al !oilea, /aştele !e%enise !e#ao săr2ătoare !e sine stătătoare, precum a1irmase şi $1"ntul 7postol /a%el: căci/aştile nostru Hristos $-a #ert1it pentru noi, !e aceea să prăznuim ( Cor I, J->)

+n #urul anului EGG, a 1ost 1ăcut cunoscut calculul n urma căruia ziua !e 4, Nisan

(ziua răstignirii, con1orm =%ang&eliei !e la 6oan), !in anul n care 6isus a pătimit,este ec&i%alentă cu EI martie n calen!arul roman (solar) artie EI este !esigur cunouă luni nainte !e EI !ecem2rie, !ată care mai t"rziu a 1ost recunoscută ca zi !e

prăznuire a 9unei estiri Cu alte cu%inte, se cre!ea că Hristos a 1ost zămislit şirăstignit n aceeaşi zi şi că s-a născut eact nouă luni mai t"rziu, pe EI !ecem2rie7ceastă i!ee apare ntr-un tratat creştin anonim !in %eacul al 6-lea !in Nor!ul71ricii (Despre solstiţii şi ec&inocţii) care spune: n calen!a a opta a lui aprilie nluna lui martie (EI martie), este ziua patimilor Domnului şi a zămislirii $ale Căcin ziua n care a 1ost zămislit n aceiaşi zi a şi murit 9az"n!u-se pe aceasta, tratatul!atează naşterea lui Hristos la solstiţiul !e iarnă 7celaşi lucru l spune şi 5ericitul

7ugustin (FF-4F !Hr) n lucrarea sa Despre $1"nta Treime: $e cre!e că 6isus a1ost zămislit pe EI martie, n aceiaşi zi n care a su1erit; !eci p"ntecele 5ecioarei, ncare a 1ost zămislit, un!e nici un muritor nu a 1ost născut, corespun!e cu noulmorm"nt n care a 1ost ngropat, un!e nici un om nu mai 1usese aşezat, nici nainteşi nici !upă Dar s-a născut, !upă tra!iţie, pe EI !ecem2rie

593



.i n ăsărit s-a aplicat aceeaşi analogie, nsă cei !e aici, n loc să 1olosească ziua!e 4 Nisan !in calen!arul e2raic, au 1olosit ziua !e 4 a primei luni !in primă%ară(7rtemisios) !in calen!arul grecesc, * aprilie pentru noi şi !e aici a!ăug"n! nouăluni s-a a#uns la * ianuarie 7st1el, a%em creştini n !ouă părţi ale lumii care,calcul"n! naşterea lui 6isus pe 2aza 1aptului că zămislirea şi răstignirea s-au

petrecut n aceeaşi zi (EI martie şi * aprilie) a#ung la o concluzie asemănătoare, !ar totuşi !i1erită (EI !ecem2rie şi * ianuarie)

8 ast1el !e legătură ntre zămislirea şi răstignirea lui 6isus %a părea cu siguranţăstranie pentru unii cititori nsă ea oglin!eşte nţelegerea timpurie a 1aptelor m"ntuitoare Cre!inţa aceasta şi găseşte ecou şi n tra!iţia ra2inică, potri%it căreialumea a 1ost creată, /atriar&ii s-au născut şi strămoşii %or 1i n%iaţi c"n! %remea %ar"n!ui, n luna Nisan De aceea, cre!inţa că proorocii lui 6srael au murit n aceeaşizi n care au 1ost zămisliţi sau născuţi a reprezentat 1actorul c&eie care i-a 1ăcut pe

creştinii primelor %eacuri să sta2ilească !ata !e EI !ecem2rie !rept ziua n careHristos s-a născut

7şa!ar, ziua !e EI !ecem2rie ca !ată a Naşterii Domnului nu se !atoreazăin1luenţelor păg"ne asupra practicii 2isericeşti Nu putem 1i totalmente siguri căeste c&iar ziua n care s-a născut Hristos, !ar ea 1ost aşezată n ntregime prine1orturile creştinilor !in timpul primelor secole 6ar săr2ătoarea păg"nă a soarelui,instituită !e mpăratul 7urelian la %remea solstiţiului !e iarnă ar putea 1i mai!egra2ă o tentati%ă !e a păg"niza o !ată !e#a semni1icati%ă pentru creştini

traducere #i adaptare4 8ucian =ilip sursa4 .biblicalarc&aeolog .org

594



!r8 Dan 9ă'ulescu 3. 'ecem0rie, 'ata a'evărată a Naşterii Domnului

@$teaua sus răsare ca o taină mare

Ce copil rom"n nu a c"ntat la %remea sa acest colin! n luna !ecem2rie .i ce a!ultrom"n nu le cunoaşte şi n somn Deci, steaua !in 9et&leemul 6u!eii a 1ost, este şi%a 1i cu a!e%ărat @o taină mareA, !escoperită !e Dumnezeu oamenilor,

propo%ă!uită !e 9iserică şi primită cu cre!inţă !e către toţi !reptcre!incioşii cler şimireni !eopotri%ă

Dar, iată, pe această lume !in ce n ce mai căzută ce se n!reaptă cu paşi tot maigră2iţi n 2raţele lui 7nti&rist, se găsesc şi alt 1el !e @cre!incioşiA, nc&inători ai@s1intei ştiinţeA, care nu se pot opri !e a &uli n aceste perioa!e 2inecu%"ntate alemarilor posturi, cum ar 1i cel !e acum al Naşterii Domnului 7st1el, ei toarnă peg"tul celor !ispuşi să-i crea!ă, 1el !e 1el !e ipoteze @ştiinţi1iceA, pe care omul !eazi, (!e parcă ar tre2ui să poarte permanent acea 2ulină roşie !e a%ertizare @şu2re!(n cre!inţă), n permanent pericol !e pră2uşireA), cum ar 1i cea a @!esopeririiAa!e%ăratei !ate a Naşterii Domnului, care !upă ei nu ar 1i c"tuşi !e puţin cea

2isericească, EI !ecem2rie, !ată mărturisită !e ntreaga creştinătate cel puţin !in%eacul al -lea ncoace C&iar şi astăzi, cei !e pe aşa numitul @stil %ec&iA (@iulianA,tra!iţional) tot pe EI !ecem2rie săr2ătoresc, !ata !e * ianuarie este cea !e pe noulcalen!ar (@gregorianA, mo!ernist, ci%il) 6ată spre eempli1icare o ultimă@găselniţăA relatată !e telegrap&couO ce se poate citi pe net pe site-ul e!ia1a:

7stronomii susţin că 6isus s-a născut n luna iunie

595



0on!ra R I:G*, FEEGG>

7stronomii australieni susţin că 6isus s-a născut n luna iunie, !upă ce aucartogra1iat apariţia stelei !e CrăciunA, !espre care 9i2lia spune că i-a con!us pecei trei magi p"nă n 9etleem, la locul naşterii lui Hristos, in1ormeazătelegrap&couO 7stronomii au !escoperit că steaua care i-a con!us pe cei trei magi

p"nă la locul naşterii lui 6isus a apărut !easupra 9etleemului n urmă cu !ouămilenii, pe !ata !e J iunie, nu pe EI !ecem2rie Cercetătorii susţin că steaua !eCrăciunA a 1ost, cel mai pro2a2il, o aliniere spectaculoasă a planetelor enus şi<upiter, care s-au apropiat at"t !e mult, nc"t au nceput să strălucească mpreună,!intr-o !ată, ca un singur 1ar luminosA

7stronomul australian Da%e eneOe a 1olosit un so1tZare comple pentru acartogra1ia poziţia eactă a tuturor corpurilor cereşti şi pentru a alcătui &arta

nocturnă a cerului, aşa cum a apărut ea n realitate, !easupra /ăm"ntului $1"nt, nurmă cu peste EGGG !e ani 7ceastă analiză a rele%at eistenţa unui e%enimentastronomic spectaculos, n #urul !atei la care s-a născut 6isus eneOe a spus că ceitrei magi au interpretat, pro2a2il, acest e%eniment luminos !e pe cer ca 1iin!semnalul pe care l aşteptau 7st1el, ei au urmat calea in!icată !e această steaA,către locul naşterii lui 6isus, la o iesle !in 9etleem, !upă cum a 1ost !escrisă scenan 9i2lie

$tu!iile n general acceptate au plasat această naştere n inter%alul cuprins ntre

anii Cr şi !Cr 5olosin! =%ang&elia !upă ateiA ca punct !e re1erinţă,eneOe a !eterminat că acest e%eniment planetar luminos s-a pro!us pe !ata !e Jiunie, n anul E Cr 7celaşi astronom, care este, toto!ată, şi e!itorul re%istei $OQan! $pace, a !eclarat: 7%em un so1tZare care poate să recreeze cu eactitate cerulnocturn, aşa cum era el n oricare noapte !in secolele trecuteA enus şi <upiter s-au apropiat 1oarte mult n anul E Cr şi !e pe /ăm"nt păreau să 1ie o singură steastrălucitoareA, a eplicat eneOe

Noi nu susţinem că era c&iar Wsteaua !e CrăciunX, !ar mi se pare că este totuşi ceamai puternică eplicaţie găsită p"nă n prezentA, a a!ăugat astronomul australian

Decem2rie este o !ată ar2itrară, iar oamenii au acceptat-o ca atare, !ar asta nunseamnă că aşa s-a nt"mplat n realitateA, a continuat eneOe 7stronomulaustralian a !eclarat că teoria lui nu reprezintă n nici un caz o ncercare !e!e1ăimare a religiei, ci !impotri%ă, rezultatele sale %in n spri#inul religiei, !inmoment ce un corp strălucitor a luminat cerul !easupra 8rientului eact n

perioa!a !escrisă !e tetele religioase Teoriile anterioare au speculat i!eeaeploziei unei superno%e sau trecerea unei comete eneOe consi!eră că, prin

596



micşorarea ariei !e cercetare, te&nologia actuală a o1erit cea mai con%ingătoareeplicaţie !e p"nă acum

7cestei şoapte a %ră#maşului i %om opune spre mărturisire şi zi!ire n%ăţăturaa!e%ărată a 9isericii, a!uc"n! cu%intele $1"ntului 6oan Bură !e 7ur =le au 1ostrostite n ăsărit un!e ncă se prăznuia n %eacul al 6-lea Naşterea o!ată cu9otezul pe * ianuarie Dar, prin lucrare !umneziască, acolo a a#uns %estea

prăznuirii a!e%ărate !e la oma, a !atei !e EI !ecem2rie /entru a risipine!umeririle legate !e această @ino%aţieA, $1"ntul a ţinut o Cu%"ntare !in care am

preluat 1ragmentele necesare +n ea a atras atenţia asupra legăturilor: NaştereaDomnului pe EI !ecem2rie nseamnă zămislirea (9una%estire) pe EI martie, şinaşterea $1"ntului 6oan 9otezătorul pe E4 iunie, toate acestea leg"n!u-se una !ealta n cel mai armonios c&ip 7cest lucru este 1oarte important !e menţionat,!eoarece, !in păcate circulă n me!iile noastre 2isericeşti i!eea că aceste !ate sunt

pur şi simplu con%eţionale 1icti%e şi sim2olice, şi au 1ost 1iate mai t"rziu !e către9iserică prin @creştinareaA unor săr2ători păg"ne care cele2rau solstiţiile 7st1elCrăciunul ar 1i 1ost aşezat l"ngă solstiţiul !e iarnă pentru a sim2oliza creşterea$oarelui (Hristos) şi a zilelor, şi !escreşterea $1"ntului 6oan 9otezătorul

Sfntul Ioan Gură 'e Aur, &uvnt la Naşterea Domnului

7u doream ca n această sărbătoare să ăd biserica plină de fraţi, precum este, #i dorinţa mea s-a ndeplinit. Nu sunt nici 12 ani mpliniţi de când această !i s-a făcut cunoscută #i iată că ea străluce#te prin râna noastră ca #i când ni s-ar fi predat din eac #i de mulţi ani, a#a că poate să o numească cinea cu dreptate, sărbătoare nouă #i ec&e. Nouă pentru că ea de curând ni s-a făcut cunoscută,ec&e pentru că ea ndată s-a făcut asemenea cu sărbătorile cele mai ec&i #i a#a

!icând a a*uns aceia#i măsură a ec&imei cu dânsele. recum plantele cele nobile,când se pun n pământ ndată #i repede cresc la nălţime, a#a această sărbătoare,care la apuseni era demult cunoscută, iar la noi abia acum de câţia ani s-a adus,a#a de repede a crescut #i a#a de multe roade a adus, precum #i oi edeţi, biserica

fiind plină până la refu! de mulţimea credincio#ilor eci ca un părinte al ostruntru slu*ire, oi ncerca a orbi spre folosul ostru, pe cât mi stă n puterile mele

#i cât darul lui umne!eu mi a da.

eci ce doriţi oi să au!iţi ntru această !i' e altcea decât să orbim despreaceastă !i. 7u #tiu că mulţi ncă #i acum nu sunt lămuriţi ntru sine despre această

sărbătoare. Dnii sunt pentru dânsa, alţii mpotriă, #i n toate locurile se orbe#tedespre dânsa. Dnii aduc mpotria ei că este nouă #i abia de curând introdusă,alţii ntăresc că ncă #i proorocii au preestit Na#terea lui 5ristos, #i că ea este

597



cunoscută #i stimată din timpurile cele ec&i de către toţi apusenii4 de la 6racia până la adiG. 7i bine despre această !i om orbi noi< ăci această !i măcar cănu se #tie prea multe despre dânsa, se află la noi n a#a de mare cinste, este lucrudoedit că ea când a fi mai mult cunoscută, se a bucura de o rână mult maimare. @ cât mai mare pătrundere ce eţi dobândi despre ea prin orba mea, amări #i mai mult plecarea noastră către dânsaF.

Din articolul citat: @7stronomii au !escoperit că steaua care i-a con!us pe cei treimagi p"nă la locul naşterii lui 6isus a apărut !easupra 9etleemului n urmă cu !ouămilenii, pe !ata !e J iunie, nu pe EI !ecem2rieA

S0#ntul Ian ură de 6ur$ E7u am trei doe!i, din care noi cunoa#tem că acestaeste timpul n care %-a născut omnul nostru Iisus 5ristos, uântul lui

umne!eu. %teaua a adus pe magi de la răsărit, porunca e!arului a dus pe Maria

n cetatea ei părintească, care s-a numit de prooroci ca loc de na#tere a lui 5ristos. ar pentru ca să pot face ncă mai lămurită, doada că !iua e astă!ieste cu adeărat !iua na#terii lui 5ristos, ă rog să luaţi minte, căci lucruri ce s-au

petrecut de demult oiesc a le readuce n memoria noastră #i a aduce legi ec&i, pentru a face doada a tot ce spun eci dacă o dată pe an la sărbătoareacorturilor intra $r&iereul n %fânta %fintelor să arătăm acum că atunci s-a arătat ngerul lui /a&aria tocmai când el era n %fânta %fintelor, căci s-a arătat numai lui

pe când el tămâia. $cesta era n timpul sărbătorii corturilor #i a postului, căciaceasta din urmă se nţelege prin cuintele4 ,,%ă smeriţi sufletele oastre. Iar această sărbătoare se făcea la iudei către sfâr#itul lunii septembrie. $#adar atuncia !ămislit 7lisabeta. $cum este timpul să arătăm că n a #asea lună de când

7lisabeta purta n pântece pe Ioan, Maria a primit estirea cea de bucurie #i a !ămislit #i ea. $dică acum a enit la ea Kariil #i i-a !is4 KAu te teme, Maria, căa0lai *ar la <umnezeu. i iată, vei zămisli în #ntece, i vei nate 0iu i vei c*ema numele lui Iisus.F (uca I, +:). ând ea s-a spăimântat #i a ntrebat4 cumeste aceasta cu putinţă' +ngerul i-a răspuns #i a !is4 ,,<u* S0#nt va !rî sretine i uterea &eluia de Sus te va umbri; dret aceea i ce se va nate din tine

S0#nt, c*ema-se-va =iul lui <umnezeu. i iată Elisabeta, rudenia ta, i ea zămislită 0iind 0iu în bătr#ne/ele ei, i aceasta a asea lună este ei, ce se c*ema

steară. &ă la <umnezeu nu va neutin/ă tt cuv#ntul.F eci dacă 7lisabeta a !ămislit n luna septembrie, Maria a !ămislit mai târ!iu n luna a #asea, n martie #i dacă mai departe om adăuga cele nouă luni până la na#terea lui 5ristosa*ungem n luna de faţă decembrie, n care #i pră!nuim această !i. Noi am arătat mai nainte tot ce era de !is despre această !iF

598



6ar mai t"rziu S0#ntul Ian <amasc*in (<!matica)$ @+n %remea naşterii trupeşti,iu2itoare !e oameni şi m"ntuitoare a Domnului, care pentru noi s-a 1ăcut, s-a arătatmagilor o stea (atei 66, E), care nu era !intre stelele 1ăcute la nceput .i lucrulacesta este %ă!it !in aceea că steaua mergea c"n! !e la răsărit la apus, c"n! !e lamiazănoapte la miazăzi, c"n! se ascun!ea, c"n! apărea, iar aceasta nu ester"n!uiala şi 1irea stelelorA

+n legătură cu steaua !in 9etleem, S0#ntul Ian ură de 6ur a !ez%oltat amplu pro2lema ei n mai multe omilii: KIar Iisus născ#ndu-Se în Cit*leemul Didvesc,în zilele lui Ird îmărat, iată, vrăDitrii de la răsărituri au venit la Ierusalim,

zic#nd$ O%nde este &el ce S-a născut, îmăratul Didvilr' &ă am văzut steaua ui sre răsărit i am venit să ne înc*inăm ui.PF (Matei II, 1-2). 7%em ne%oie!e multe pri%eg&eri, !e multe rugăciuni, ca să putem interpreta tetul acesta, săa1lăm cine erau aceşti magi, !e un!e au %enit, !in ce pricină, ce i-a 1ăcut să %ină şi

n s1"rşit ce e cu steaua aceasta Dar mai 2ine spus, !acă %reţi, să %or2im mai nt"i!e cele ce spun !uşmanii a!e%ărului Că at"t !e mult i-a pornit pe ei !ia%olulmpotri%a noastră, nc"t ncearcă şi !in tetul acesta să 1acă arme mpotri%aa!e%ărului Dar ca să nu ngrămă!esc ne!umeriri peste ne!umeriri şi să %ăameţesc, &ai!e să !ezlegăm pro2lemele puse !e steaua !e la naştere Dacă %om a1lace stea a 1ost, !e un!e a 1ost, !acă a 1ost o stea !in multele stele sau alta !ec"tcelelalte, !acă a 1ost o stea a!e%ărată sau numai una aparentă, atunci %om nţelegecu uşurinţă şi pe toate celelalte

De un!e %om căpăta răspuns la aceste ntre2ări C&iar !in cele scrise n=%ang&elie Că n-a 1ost una !in stelele cele multe, !ar, mai 2ine spus, !upă părereamea, n-a 1ost nici stea, ci o putere ne%ăzută, care a luat c&ip !e stea, se %e!e n

primul loc !in mersul ei Nu este, nu este %reo stea care să meargă pe cer cum amers steaua aceasta; noi %e!em că şi soarele şi luna şi toate celelalte stele merg !ela răsărit la apus; steaua aceasta, nsă, mergea !e la miazănoapte la miazăzi, că aşase a1la /alestina 1aţă !e /ersia

+n al !oilea loc, şi !in timpul n care s-a arătat putem %e!ea că steaua aceasta n-a1ost una !in multele stele Nu se %e!ea noaptea, ci ziua n amiaza mare pe c"n!

strălucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; că luna !epăşeşte nstrălucire pe toate celelalte stele, !ar c"n! se i%esc razele soarelui, se ascun!en!ată şi !ispare $teaua aceasta, nsă, prin mărimea strălucirii sale, a 2iruit şirazele soarelui; strălucea mai tare !ec"t ele; lumina mai puternic, !eşi era altălumină

599



+n al treilea r"n!, se %e!e că nu era una !in celelalte stele, pentru că apărea şi apoiiarăşi !ispărea /e !rumul p"nă n /alestina steaua se arăta con!uc"n! pe magi;c"n! au a#uns n 6erusalim s-a ascuns; apoi iarăşi, c"n! magii au părăsit pe 6ro!,!upă ce-i spuseseră pricina pentru care %eniseră şi au plecat, steaua iar s-a arătat; şiacest lucru nu poate 1i mişcarea 1irească a unei stele, ci a unei puteri nzestrate cu oraţiune !eose2ită Nici nu a%ea un !rum propriu; mergea c"n! magii tre2uiau sămeargă; c"n! stăteau ei, stătea şi ea; slu#ea tuturor celor !e tre2uinţă =ra ca st"lpulcel !e nor !in pustie: oprea şi scula ta2ăra iu!eilor atunci c"n! tre2uia (6eşire Y666,E-EES4)

+n al patrulea r"n!, se %e!e 2ine că nu era o stea precum celelalte stele !in c&ipul ncare a arătat locul un!e $-a născut /runcul Că n-a arătat locul răm"n"n! sus pe cer

!e alt1el nici nu putea să le arate locul !e răm"nea sus -, ci l-a arătat pogor"n!u-se #os .tiţi !oar că locul era at"t !e mic c"t putea ncăpea o coli2ă, !ar mai 2ine

spus, c"t putea ncăpea trupul unui prunc; iar o stea o2işnuită nu putea să arate unast1el !e loc pentru că o stea stă la o nălţime 1oarte mare şi nu poate să arate un locat"t !e mic, nici să-l 1acă cunoscut celor care %or să-l găsească De lucrul acesta

poţi să te ncre!inţezi uit"n!u-te la lună; !eşi este cu mult mai mare !ec"t stelele,totuşi pare că este aproape !e toţi locuitorii lumii răsp"n!iţi pe o ntin!ere at"t !emare !e păm"nt

$pune-mi, te rog, cum ar 1i putut steaua să arate locul aşa !e ngust al ieslei şi alcoli2ei !e n-ar 1i părăsit nălţimea aceea, !e nu s-ar 1i pogor"t #os şi n-ar 1i stat

c&iar !easupra capului /runcului 7cest lucru l lasă e%ang&elistul să se nţeleagăc"n! spune: Oi iată, steaua carea au văzut la răsărit înainte aducea e ei, #năviind a stătut deasura unde era &cnul.P (Matei II, 9)Q 6ată, !ar, c"te pricinine arată că steaua aceasta nu era una !in multele stele ale cerului şi că ea nu s-aarătat potri%it legilor care gu%ernează creaţia %ăzutăK Oi iată, steaua care auvăzut la răsărit, înainte aducea e eiP (Matei II, 9). Că pentru asta s-a şi ascunssteaua, ca magii, pierz"n!u-şi călăuza, să 1ie siliţi să ntre2e pe iu!ei şi să se 1acătuturora cunoscută naşterea lui Hristos După ce au ntre2at şi !upă ce au a%ut!ascăli pe !uşmanii lui Hristos, steaua iar s-a arătatK Tre2uia, !eci, ca steaua să-i!ucă c&iar la locul un!e $-a născut De aceea, n!ată ce-au ieşit !in 6erusalim s-a

arătat steaua şi nu s-a oprit nainte !e a a#unge la ieslea naşterii inunea a urmatminunii 7m"n!ouă erau pline !e minune: şi nc&inarea magilor şi mergerea steleinaintea lor; erau n!estulătoare să atragă c&iar pe cei cu totul mpietriţi la su1letK

ai mult: c"n! steaua a a#uns !easupra /runcului, steaua s-a oprit 6ar ca o stea,c"n! să se ascun!ă, c"n! să se arate şi n s1"rşit să se oprească !upă ce iar s-aarătat, nseamnă că era o stea cu o putere mai mare !ec"t a unei stele o2işnuiteK

600



.i %enin! steaua s-a oprit c&iar !easupra capului /runcului, arăt"n! că!umnezeiesc este /runcul 8prin!u-se, steaua i-a 1ăcut să se nc&ine /runcului, nuca nişte simpli 2ar2ari, ci ca unii !in cei mai nţelepţi !intre 2ar2ari ezi ce rostmare a a%ut steaua +n a1ară !e pro1eţie şi !e interpretarea ar&iereilor şicărturarilor, magii au !at atenţie şi steleiK (Discuţii !espre $teaua !e la 9etleem ncare se a!uc !o%ezi contra susţinătorilor astrologiei)

7rticolul: @Cercetătorii susţin că steaua !e CrăciunA a 1ost, cel mai pro2a2il, oaliniere spectaculoasă a planetelor enus şi <upiter, care s-au apropiat at"t !e mult,nc"t au nceput să strălucească mpreună, !intr-o !ată, ca un singur 1ar luminosA7stronomul australian Da%e eneOe a 1olosit un so1tZare comple pentru acartogra1ia poziţia eactă a tuturor corpurilor cereşti şi pentru a alcătui &artanocturnă a cerului, aşa cum a apărut ea n realitate, !easupra /ăm"ntului $1"nt, nurmă cu peste EGGG !e ani 7ceastă analiză a rele%at eistenţa unui e%eniment

astronomic spectaculos, n #urul !atei la care s-a născut 6isus eneOe a spus că ceitrei magi au interpretat, pro2a2il, acest e%eniment luminos !e pe cer ca 1iin!semnalul pe care l aşteptau 7st1el, ei au urmat calea in!icată !e această steaA,către locul naşterii lui 6isus, la o iesle !in 9etleem, !upă cum a 1ost !escrisă scenan 9i2lieA

.tiinţa astrologicăRastronomică a acelor magi !in /ersia era renumită n toatălumea, iar a presupune că ei au con1un!at şi nu au pre%ăzut @aliniereaspectaculoasă a planetelor enus şi <upiterA este !e-a !reptul &ilar @+ntru aceea au

sosit şi nişte 1iloso1i !e la răsărit 7ceşti 1iloso1i erau crai !ela /ersi!a, căci atunceacraii şi mpăraţii erau 1iloso1i şi ştiau ntoarcerea cerului şi um2larea stelelor 7cestmeşteşug l n%ăţaseră aceştia !e la alaam strămoşul lor, carele prorocise !eHristos şi zisese aşa: OStrăluci-va stea dintru Iacv i se va ridica un m dintruisrailiteni i va ierde e t/i bierii mavitenilrP (Aumerii LLIC, 1).A (Cazaniela EI !ecem2rie)

6ată un!e poate !uce, a nu ştiu c"ta oară, !u&ul ştiinţei cu nume mincinos Dar pentru noi !reptslă%itorii creştini răm"ne să ţinem ca a!e%ărată Naşterea Domnului pe EI !ecem2rie, şi ntr-un cor să c"ntăm :

$teaua sus răsareCa o taină mare,$teaua străluceşte.i lumii %esteşte

Că astăzi Curată,

601



/rea Ne%ino%ată5ecioara aria

Naşte pe esia

agii cum zăriră$teaua şi pornirăerg"n! !upă rază/e Hristos să-0 %ază

.i !acă porniră6n!ată-0 găsiră0a D"nsul intrară.i se nc&inară

Cu !aruri gătite0ui Hristos menite0u"n! 1iecare9ucurie mare

Care 2ucurie.i aici să 1ieDe la tinereţe/"n` la 2ătr"neţe

602



Arhim8 7ihail Daniliuc $ &răciunul# o săr0ătoare 5nvăluită 5n lumină

Ne găsim n prag !e săr2ătoare Colin!ătorii ne 1ac cunoscută %estea minunată7romele 2ra!ului mpo!o2it trans1ormă 1iece casă ntr-o peşteră primenită naşteptarea /runcului $1"nt Totul pare !esprins !intr-o nes1"rşită po%este, rescrisăan !e an, iar noi !e%enim persona#e ca !e 2asm ce populează istoria nomenirii luiDumnezeu 8riun!e te ntorci, ta2louri uluitoare ţi nc"ntă oc&ii şi urec&ile: la1erestre, colin!e; pe uliţe şi străzi, cete !e %estitori ai $1intei Naşteri; n %ăz!u&,toacă şi clopote ori sunete !e zurgălăi; n 2iserici, c"ntări !e prea mărire a!use luiDumnezeu Copilul; n casele cre!incioşilor, neamuri, prieteni, oaspeţi, multă%eselie, iar pe mese, alese 2ucate 8ric"t !e 1eerice ar 1i săr2ătorile !e astăzi,oric"te milioane !e 2eculeţe s-ar aprin!e, spintec"n! 2ezna nopţii, oric"t ne-ar ispiti 1reamătul cumpărăturilor, iar ra1turile unităţilor comerciale, !ol!ora !enenumărate @tentaţiiA, ne-ar n!emna să o1erim !aruri celor apropiaţi, totuşi parcă

o!inioară săr2ătorile erau n%ăluite mai stăruitor n par1umul $1intelor tra!iţii şi ale%la%iei

Cine poate uita asemenea clipe, care ne-au n1rumuseţat %"rsta cea nepri&ănită a prunciei, umpl"n!-o !e 2ucurii Cu toţii !epănăm !in caierul %remurilor ast1el !etrăiri şi !e nt"mplări neuitate or2in! !espre săr2ători, cu tot alaiul lor !e tra!iţii,c"ntece !e stea, urături, pregătiri, ngri#orări nsoţite !e necurmate nă!e#!i !e mai

603



2ine, cu noianul lor !e lumini şi um2re, m-am simţit răpit !e !ulci amintiri, cuomături mari şi %iscole nemilosti%e, !e imagini neşterse !in care %oiesc a %ămpărtăşi cu emoţie şi nc"ntare

7st1el, mi amintesc că n copilăria mea aşteptam cu toţii, !ar n!eose2i noi, ţ"ncii,ca zăpa!a să se cearnă !in sita %ăz!u&ului 5umul, ngrămă!it prin coşurile cuminţi!e pe casele megieşilor, ne amintea că tre2uie să cam lăsăm &"r#oneala, o1erin! unrăgaz #ocurilor nes1"rşite şi poznaşului săniuş, ca să ne a!ăpostim la gura so2ei,!ezmorţin!u-ne 1ira%ele trupuri zgri2ulite !e %"nturi ori ş1ic&iuite !e gerurile ce!ă!eau t"rcoale zilei +n prea#ma Crăciunului, toată lumea se a1la ntr-o neostoită1or1otă ce anima uliţele satului, p"nă nu !emult pustii ori trezite !oar !e glasul%reunui c"ine răguşit, care ţinea morţiş să arate stăp"nilor că-şi merită co!rul !e

p"ine primit pentru ser%iciile a!use gospo!ăriei

Cei mari cu ale lor, noi, copilan!rii, cu ale noastre După $1"ntul Nicolae, se1ormau cetele !e colin!ători şi urători Cu o seriozitate !esprinsă, parcă, !in%remuri stră%ec&i, se a!unau pe la casa c"te unuia, ncep"n! repetiţiile, !ar şicerturile, ar%unirile sau 1elurite @a1ăceriA, ca ntre oamenii mari /e-nserate, suneteasurzitoare !e !o2e, 2u&aiuri, &arapnice, mpletite cu glasurile colin!ătorilor şiurătorilor, cuprin!eau satul 5iecare parte a zilei a%ea speci1icul ei Dacă seara erarezer%ată pregătirilor !e colin!at şi urat, !imineţile 1riguroase erau tul2urate !eglasurile sărmanilor purcei, care co%iţau !e clocotea cerul că le-a %enit sorocul,%estin! masa m2elşugată a gospo!arilor n $1"nta zi !e săr2ătoare +n a#un sau cu

o zi-!ouă nainte, preotul satului se pornea cu icoană, să %estească tuturor căHristos $e naşte nu !oar la 9etleem, ci şi n inimile celor ce şi-au primenit su1letulşi casa pentru emoţionanta nt"lnire cu !umnezeiescul o!or

ulţi 2ăieţan!ri animau %enirea slu#itorului Domnului prin strigări energice:@C&iralesaA Bospo!inele, cu m"necile su1lecate, termin"n! !e !ereticat o!ăile, se

pregăteau să !ea la rumenit cozonacii şi colacii !olo1ani, neră2!ători să sencălzească niţel C"n! auzeau strigătul c&iralesei, aruncau %ătraiele ori şorturile

pline !e 1ăină, semn al tru!nicei lor osteneli, apoi se aşezau cuminţi l"ngă restul1amiliei, primin! 2inecu%"ntarea preotului Cele mai !arnice l ospătau pe păstorul

lor !u&o%nicesc cu o pră#itură tra!iţională, numită @/elincuţele DomnuluiA sauturtă cu #ul1ă Din păcate, astăzi o mai 1ac 1oarte puţine 1emei După trecereasacer!otului, aşteptată cu multă emoţie, #up"neasa i răsplătea generos pe copii cumere, nuci sau !ulciuri

$eara !e a#un a Naşterii Domnului se n%ăluia ntr-o tainică şi prea 1rumoasălumină, ce trans1orma 2ezna nopţii ntr-un ăsărit 1ără !e s1"rşit /orneam să

604



colin!ăm, nto%ărăşiţi cu 1raţii, %ecinii ori colegii !e şcoală Blasurilenumeroaselor cete s1re!eleau liniştea serii 8, ce %este minunată se auzea !eo!ată

pe la casele gospo!arilor, pun"n!u-se, c&iar 1ără intenţie, ntr-o a!mira2ilăcompetiţie: care grup c"ntă mai 1rumos, cine se au!e mai tare Beneroase, gaz!elene !ăruiau !ulciuri, nsoţite !e c"te un gologan, iar noi le 1ăgă!uiam să re%enim laurat şi semănat $tau acum şi mă ntre2: !acă gospo!arii cărora le-a!uceam %estea

Naşterii $1"ntului /runc nu ne-ar 1i o1erit nimic, oare noi, ţ"ncii !e atunci, i-am 1icolin!at +n pruncie nici nu ne puneam o asemenea pro2lemă /ărinţii ne spuneau:aşa e tra!iţia; !acă nu te !uci, nu %ine oş Crăciun, 2otezat !e comunişti cunumele rece, sear2ă!, !e Berilă +ncepusem să nţeleg că o2iceiul respecti%, pel"ngă 2ănuţii ori za&aricalele primite, 1ăcea parte !intr-o r"n!uială ncremenităntre 2ătr"ne %eleaturi, !e aceea o mplineam cu o nestă%ilită 2ucurie

$e pot po%esti at"t !e multe !espre săr2ătoarea Crăciunului =u n-am 1ăcut !ec"t

să %ă pro%oc Cu nă!e#!ea că %eţi continua 1iecare să !epănaţi !ulci amintiri !espre1rumosul praznic, să nu uităm că $1"nta Naştere a Domnului constituie o parte !inistoria iu2irii lui Dumnezeu 1aţă !e noi 7ceastă iu2ire este lumina care mprăştietot ntunericul nostru, a#ut"n!u-ne să !esluşim taina nomenirii lui Dumnezeu Deaceea %ă 1ac po1tire să pri%iţi cu atenţie icoana Naşterii /runcului 6isus, ca să-0%e!eţi, !incolo !e culori, eecuţie şi stil, pe +nsuşi 6isus, Dumnezeu prezent nistoria şi n %iaţa noastră, n 1amilia !in 9etleem, !ar şi n 1amiliile noastre, n

2isericile un!e ne a!unăm să proslă%im s1"nta $a Naştere, nsă n!eose2i n inimilenoastre, curate şi pline !e cre!inţă, un!e %rem să-6 simţim cu a!e%ărat prezenţa

!umnezeiască

605



Arhim8 7ihail Daniliuc $ n &răciun fără HristosO

Ne apropiem !e praznicul Naşterii Domnului, o săr2ătoare ce ne m"ng"ie su1letelerăcite, a!eseori pră!uite !e curentele secularizante contemporane De aceea, la

popasul săr2ătoresc, %oiesc a mă a!ăuga păstorilor !in 9etleem, care au a%ut 2ucuria să primească %estea cea 2ună a Naşterii "ntuitorului; o!ată cu ei, %ăn!emn, prin r"n!urile !e 1aţă: @să mergem p"nă la 9etleem şi să %e!em ce ni s-aspus şi ce ne-a 1ăcut cunoscut DomnulA (0uca E, I) $ă mergem la peşteră, zic,

pentru a ne ntări cre!inţa, 1ăc"n! mai %ie mărturisirea n su1letele noastre, căci,!in păcate, 1ie că o2ser%ăm sau nu, tra%ersăm o perioa!ă nu prea limpe!e oriliniştită 0umea a !e%enit etrem !e apatică, !in pricina unei 1lagel care !istrugenemilos cre!inţa !e multe %eleaturi a neamului nostru ?n accentuat in!i1erentismreligios, n!esite atacuri 1uri2un!e asupra instituţiei 9isericii, o n%er şunată luptă!e scoatere a eligiei !in şcoli, !esacralizarea acer2ă a săr2ătorilor s1inte toate laun loc se căznesc, parcă, să-0 alunge pe Domnul Hristos !in %ia ţă, 2a c&iar !in

istoria poporului rom"n

Hristos %ine cu !orul !e a ne rent"lni

?nei asemenea crunte n!"r#iri, Dumnezeu-Copilul i răspun!e cu !ragoste Nu ancetat să ne iu2ească, să-Şi !orească a ne m"ntui Din păcate, mulţi !intre noi

606



răm"n in!i1erenţi, reci, 2icisnici n a nţelege, n a simţi taina necuprinsei iu2iri!umnezeieşti $e %a naşte şi anul acesta Domnul Dar %a 1i cu siguranţă mai trist,mai ng"n!urat ca anul trecut De ce +ntre timp, am !e%enit şi mai necruţători!uşmani ai 0ui, contest"n!u-6 %irulent n%ăţătura, !ragostea, #ert1a 7m a#uns

1ormalişti, simpli mplinitori ai unor ritualuri, ne%r"n! ntot!eauna să le nţelegem7m trans1ormat cre!inţa ntr-o i!eologie, ntr-o acumulare sear2ă!ă !e in1ormaţiiteologice, 1ără a ne căzni să le trăim n mo! plenar Din 1ericire, ncă mai suntmulţi 1raţi rom"ni ce-şi petrec 1rumos %iaţa n Hristos Can!ela cre!inţei le p"lp"ien inimi, iar unt!elemnul 1aptelor 2une se găseşte !in 2elşug /entru ei, !ar şi

pentru ceilalţi: răz%rătiţii, ncremeniţii !u&o%niceşte, Domnul totuşi %ine ine să$e nască tainic n 9etleem, !ar şi n su1letele celor ce şi le-au pregătit ca pe niştecurate, luminate peşteri, un!e /runcul $1"nt $e %a sălăşlui ncă un an ine, !eşiare cunoştinţă !espre nenumăratele noastre uneltiri sau răz%rătiri mpotri%a 0ui

ine, cu !orul !e a ne rent"lni ine, răm"n"n! 1i!el iu2irii ce ne-o poartă inecătre noi, 1iin!că %rea cu tot !ina!insul ca şi noi să ne n!reptăm spre =l

8steniţi !e cor%oa!a gri#ilor !e peste an, ne pregătim, aşa!ar, !e marea nt"lnire cu5iul lui Dumnezeu, Care %a !e%eni 5iu al 5ecioarei aria =%enimentul, unic nistoria umanităţii, a generat săr2ătoarea numită o2işnuit @CrăciunA Numpo!o2irea 2ra!ului, nu ritualurile 2ogate uneori eacer2ate ale tăierii

porcului la @6gnatA, nu %enirea @oşului CrăciunA proslă%im, ci NaştereaDomnului, nnomerirea Celui %eşnic !e zile, Hristos +mpăratul, Creatorul

?ni%ersului 7cest aspect al săr2ătorii tre2uie să-l a%em n %e!ere n primul r"n!$u2liniez i!eea, !eoarece nu toţi acor!ă importanţa cu%enită prazniculuimpărătesc, insist"n! n mo! păgu2itor !oar pe latura @arteiA: gri#a unei mesem2elşugate, a 2ra!ului mpo!o2it, a sosirii oşului Crăciun ori altele asemenea$e pare că nu aşa cinsteau ziua naintaşii noştri

Cum petrecea Crăciunul $1"ntul oie%o! .te1an cel mare

Ca să ne limpezim n această pri%inţă, %ă lansez o pro%ocare: să ne imaginăm ncasa lui .te1an cel mare şi s1"nt ori n cea a #ert1elnicului !omn 9r"nco%eanuConstantin Cum cre!eţi că au ser2at ei Crăciunul Copiii lor au a%ut parte oare !e1eericul 2ra!, ornat cu zeci !e po!oa2e strălucitoare Nici %or2ă 0a rom"ni,

primul 2ra! a 1ost mpo!o2it n >**, n casa lui Carol 6 $e nţelege că tra!iţia pro%enea !in apus Nici @%enirea oşului CrăciunA nu o putem certi1ica n aceiani: o2iceiul a apărut t"rziu, a2ia prin secolul al Y6Y-lea, n 7merica, !e acolo

prelu"n!u-se şi a!apt"n!u-se n aproape ntreaga lume creştină

607



Nici !enumirea generică !e @CrăciunA nu se cunoştea pe-atunci Brigore ?rec&e pomeneşte ntr-o cronică nu !e săr2ătoarea Crăciunului, ci !e a @NăscutuluiA 0a1el, $1"ntul 6erar& Doso1tei, n cartea Despre %iaţă şi petrecerea s1inţilor, aminteşte!e ziua Născutului Domnului Hristos Termenul 1olosit n prezent pentru praznicul

Naşterii Domnului are, se pare, origine apuseană recentă, intr"n! n lim2a#uleclesiastic, !ar nu numai, !upă sec al Y666-lea 8are ce Crăciun o 1i 1ost, 1ără

2ra!, 1ără @oşulA !arnic, care, uneori, nu se !o%e!eşte !estul !e generos cu toţicopiii, !in moment ce o sume!enie !intre ei su1eră !e 1oame ori !e 1rig Deşi lipsit!e 1astul actual, !e milioanele !e 2eculeţe aprinse n 2ra!ul licărin!, Crăciunulacelor timpuri se arăta mult mai luminos, mai 2ogat !ec"t astăzi De ce 5iin!căoamenii, căut"n!u-0 n primul r"n! pe Domnul, şi mpo!o2eau su1letele Hristos-/runcul $e a1la n centrul săr2ătorii, ca 0umină care luminează tuturor De ziua@NăscutuluiA, Hristos nsemna totul

Hristos - /runcul este 2ucuria !eplină a Crăciunului

Dar ce-i !e 1ăcut n %remurile !e acum $ă renunţăm la 2ra!ul mpo!o2it nu putem $ă nu %ină oşul Crăciun la copii, ar 1i prea !ureroasă !ecizia

ăm"ne, aşa!ar, să cugetăm cu nţelepciune şi să rencreştinăm săr2ătoareaCrăciunului $ă-0 reaşezăm pe Hristos-Copilul, n centrul ei =l a!uce 2ucuria, =leste strălucirea Tot =l trimite pe oş Crăciun Hristos reprezintă nepreţuitul !ar o1erit !e Tatăl Ceresc spre a ne m"ntui 6coana Naşterii $ale tre2uie să troneze şi n

2ra!ul mpo!o2it, căci Domnul este /omul ieţii: gust"n! !in Trupul şi $"ngele0ui primim garanţia părtăşiei cu lumina cea nenserată 5ără aceste aspecte, %oma#unge să trăim un Crăciun n a2senţa lui Hristos, trans1orm"n! prazniculnomenirii lui Dumnezeu ntr-o sear2ă!ă şi păgu2oasă săr2ătoare a consumismului,a 2ucuriei născute nu !in e%la%ie 1aţă !e Domnul ntrupat, ci !intr-un 1esti%ismsecularizat

Cu nă!e#!ea nez!runcinată că %om cinsti cum se cu%inte săr2ătoarea Născutului,%ă 1ac po1tire să pri%iţi cu atenţie icoana Naşterii /runcului $1"nt, ca să-0 %e!eţi,!incolo !e culori, eecuţie şi stil, pe +nsuşi 6isus, Dumnezeu prezent n istoria şi n

%iaţa noastră, n 1amilia !in 9etleem, !ar şi n 1amiliile noastre, n 2isericile un!ene a!unăm să proslă%im s1"nta $a Naştere, nsă n!eose2i n inimile noastre, curateşi pline !e cre!inţă, un!e %rem să-6 simţim cu a!e%ărat prezenţa !umnezeiască

608



Irina Nastasiu $ &e a mai rămas 'in &răciunul 'e altă'atăO

ulţi !intre 2ătr"nii noştri şi mai amintesc şi astăzi cum petreceau Crăciunul Nutrăiau nimic !in @magia săr2ătorilor !e iarnăA, nu-şi umpleau sacoşele cu 1el !e 1el!e măr1uri, promo%ate !e oş Crăciunul 2urtos şi cu nasul roşu, sosit tocmai !in0aponia, ntr-o sanie trasă !e reni Nu se m2ui2au cu !elicatese, uit"n! să meargăla 2iserică şi să se 2ucure !e %estea cea mare a Naşterii "ntuitorului Dimpotri%ă,

tra!iţiile se m2inau per1ect cu trăirea creştină, căci at"t sosirea tainică a lui oşCrăciun, c"t şi mpo!o2irea 2ra!ului a%ea pro1un!e semni1icaţii religioase

@/entru toţi %ine oş Crăciun 7şa se cre!e !e %eacuri .i nu 1ără temei 6storic,moti%ul s-a născut pe tăr"m religios, şi are geneza n /rotoe%ang&elia lui 6aco2(scriere apocri1ă, apărută n sec al 66-lea n me!iul grecesc), iar !in ea s-au inspiratşi unii părinţi ai 9isericii Trecut prin tra!iţiile sla%e, moti%ul s-a articulat peimaginea moşului 2un, iar !in tra!iţia iconogra1ică creştină a primit c&ipul$1"ntului 6erar& Nicolae oş Crăciun este moşul 2un, care a!uce !aruri la copii,

1apt inspirat !in %iaţa $1"ntului Nicolae, care 1ăcea !aruri celor săraci /e !e altă parte, o2iceiul !e a 1ace !aruri are şi un alt temei, acela că agii au a!us !aruri la Naşterea Domnului: aur, smirnă şi tăm"ie

?n element semni1icati% este şi 2ra!ul !e Crăciun, sau pomul +n trecut, se 1ăceamai simplu /rin aramureş, s-au păstrat, uitate prin po!urile caselor, %ec&ieemplare !e pom: !in paie, !in 1asole, 2enzi !e &"rtie 7ceasta !o%e!eşte că

609



tra!iţia pomului !e Crăciun este %ec&e n me!iul popular ai t"rziu, s-a a!optat pomul !e 2ra!, !upă mo!elul occi!ental /omul ast1el mpo!o2it este un 1el !e pom al %ieţii, al aiului Naşterea Domnului a !esc&is calea restaurării omului şi!e aici pomul %ieţii s-a rempo!o2it n ai De aceea, 2ra!ul capătă po!oa2eluminoase, steluţe, !ulciuri =l semni1ică rempo!o2irea pomului !in ai,!espo!o2it !e 7!am, prin 1aptul că a risipit ro!ul luat !in elA (!in articolul82iceiurile certi1ică i!entitatea noastră ca popor - Dialog cu preotul !r NicolaeCo#ocaru, cercetător neo2osit al culturii populare, n ziarul 0umina, e!iţia !in EE!ecem2rie EGE)

Ce a mai rămas astăzi !in Crăciunul !e altă!ată ?n alt oş Crăciun, sosit !e pemeleaguri străine, a in%a!at minţile şi inimile noastre, n timp ce 2ra!ul !e import,@costumatA c"t mai şic posi2il, a !e%enit un 1el !e i!ol la care se nc&ină, !e la micla mare, toţi cei ce 0-au eclus pe Dumnezeu !in %ieţile lor /ericolul este !u2lu:

se!us !e @am2ala#ulA comercial, creştinul se rupe !e 9iserică, petrec"n! această zi!e 2ucurie a cre!inţei noastre creştine, ca pe o zi oarecare, poate ce%a mai 1esti%ă!ec"t celelalte zile !in an +n al !oilea r"n!, Crăciunul !e import uci!e ce a mairămas !in tra!iţiile noastre, care ne-au m2ogăţit spiritual !e-a lungul %eacurilor şicare certi1ică i!entitatea noastră ca neam 6ar un popor 1ără cultură şi 1ără tra!iţiinu este !ec"t un popor %asal, uşor !e manipulat, un popor 1ără %iitor

Doar aşez"n! 1aţă n 1aţă trecutul şi prezentul, Crăciunul autentic rom"nesc şiCrăciunul !e import, putem %e!ea 1alsul grosolan oşului roşco%an, sor2in! cu

nesaţ !intr-o sticlă !e suc şi r"z"n! n &o&ote groteşti i se opune categoric oşulcel 2un, oşul cel misterios, pe care cei mici nu-l %e!eau nicio!ată, pentru că%enea noaptea, pentru a 1ace !aruri, cu prile#ul Naşterii Domnului

@oş Crăciun !in tra!iţia creştină nu seamănă aproape !eloc cu cel pe care-l%e!em astăzi, pretutin!eni oşul era tainic, unic pentru toţi copiii, %enea noaptea,n numele Domnului, ca să !ăruiască Nu l %e!eam pentru că, n 1on!, oşul nicinu eistă ca atare, ntrupat /rintr-un oş Crăciun misterios putem in!uce unuicopil i!eea că lumea este o taină care tre2uie !escoperită, că !incolo !e luminare1lectoarelor eistă ce%a care nu poate 1i !ec"t simţit +n ultima %reme, aceste

simţuri ne-au 1ost tocite şi nu e !e mirare !in moment ce %e!em Crăciuniţeum2l"n! pe la tele%izor şi toată lumea poartă un 1es roşu Noi pier!em 1on!ul n!etrimentul 1ormei C"ntăm şi ascultăm colin!e, !ar uităm să le mai ascultăm%ersurile, semni1icaţia lor Colin!ele sunt esenţă !e teologie spusă n mo!ul cel maisimplu, care au o 1rumuseţe poetică Din păcate, colin!ele au !e%enit 1on! pestetot, n gări, la metrou, n restaurante +n gra2a noastră cu pregătirile, n minte cuo2ligaţia !e a o1eri ca!ouri, 1acem ca săr2ătorile, n loc să 1ie calme, liniştite, să 1ie

610



2"ntuite !e o agitaţie continuă şi o2osealăL, precizează etnologul şi teologulCostion Nicolescu, cercetător la uzeul 'ăranului om"n !in 9ucureşti

Doar re!escoperin! 1on!ul spiritual rom"nesc, prin renunţarea la mprumuturine1aste şi prime#!ioase, !oar trăin! n mo! autentic $ăr2ătoarea Naşterii Domnuluişi nu printr-o participare eclusi% 1ormală la slu#2a !e Crăciun, +i a!ucem luiHristos nc&inarea noastră curată, ntr-o lume contaminată !e alte 1eluritenc&inăriA, la i!olii !istrugători !e su1let ai societăţii !e consum

611



!rin nașterea Sa# Iisus 'ove'ește lumii că este Dumnezeu

Cu to\ii am n%ă\at, cu to\ii [tim [i cu to\ii %e!em că istoria lumii [i trecereatimpului se măsoară !upă !ouă coor!onate simple [i clare: A+nainte !e HristosA (Hr) [i A!upă HristosA (! Hr) =istă [i %arianta seculară a acestor !ouăcoor!onate, alt1el spus Anaintea erei noastreA ( +en) [i Aera noastrăA (en) !ar

lucrul acesta nu sc&im2ă cu nimic e%enimentul care a pro!us mpărtirea timpului n!ouă, oricum am 1ace prescurtările: na[terea unui anume 6isus, ntr-un gra#! !e%ite

]i orice crez !e %ia\ă ai a%ea, nu se poate să nu-\i stea mintea-n loc ca să te ntre2i:Cum e posi2il ca istoria lumii să 1ie mpăr\ită n !ouă !e un e%eniment at"t !e

2anal ca na[terea unui prunc Cum e posi2il ca locul !e re1erin\ă al resetăriitimpului omenirii să 1ie un gra#! !e %ite

= scan!alos pentru omul născut n secolul %itezei, n era in1orma\iei [i a super-

te&nologiei, să se g"n!ească că trecerea timpului se măsoară n 1unc\ie !e une%eniment at"t !e 2anal ]i nu, nu 2isericile, crucile !e pe morminte s-au căr\ile !ecult re1lectă cea mai %ie prezen\ă a acestui 6isus n timp, ci coti!iana măsură atimpului:

Ceasurile !e prin !ormitoare, !e prin centrele ora[elor sau !e la m"inilemanagerilor au ca punct !e pornire na[terea acelui 6isus !in 9etleem

612



0aptopurile, ser%erele, i/a!-urile [i i/&one-urile la care citim, scriem [i lucrăm zi!e zi, au un ceas care ne arată continuu ziua, luna [i anul care au ca punct !e

plecare na[terea acestui 6isus

Temporizarea tra1icului !in intersec\ii, orele !e z2or ale a%ioanelor [i curselena%elor maritime sau 1lu%iale, cu !atele lor !e nceput [i s1"r[it, sunt n str"nsălegătură cu na[terea acestui 6isus

/rogramul !e ser%iciu cu, cu ora !e %enire [i plecare, are ca !ată !e re1erin\ăna[terea aceluia[i 6isus /"nă [i !ata na[terii noastre !e pe cartea !e i!entitate areca punct !e pornire !ata na[terii acelui prunc 6isus

Deci este lesne !e n\eles că tot ce se nt"mplă pe aa timpului se măsoarăa#ung"n! p"nă la 6isus (Hr) sau pornin! !e la 6isus (!Hr), 1ie că ne place sau nu

$ă luăm eemplul colierului ca să n\elegem mai 2ine situa\ia omenirii: ărgele prinse ntr-un 1ir cu !ouă capete unite printr-o nc&i!ere specială ărgelele staun[iruite pe acest 1ir, !e la un capat la altul [i nu pot ntra sau ie[i !in 1ir !ec"t prinacea nc&i!ere care !esparte [i une[te 1irul Tot a[a [i timpul are !ouă capete, !upănceputul [i s1"r[itul omenirii /e aa timpului stau nscrise, precum mărgelele,toate 1aptele oamenilor, !e la na[terea p"nă la moartea lor Dar nimeni nu intră ntimp !ec"t raportat la 6isus [i nimeni nu iese !in timp !ec"t tot prin 6isus, cel care a!espăr\it 1irul istoriei n !ouă Tot ce 1acem n timp este n raport cu acest 6isus,singurul om care a tras timpul !upă sine

]i toate acestea te 1ac să te ntre2i cum a putut un prunc să sc&im2e ntr-at"t !emult cursul istoriei nc"t să reseteze e1ecti% timpul Nu au putut să 1acă o a[agroză%ie nici geniile cu inteligen\a lor, nici 2oga\ii cu a%erea lor, nici mpăra\ii cuarmatele lor, !ar a 1ăcut-o acest 6isus 1ără [coală, 1ără a%ere [i 1ără putere 7u tăiatmpăra\ii &otarele lumii cum au %rut, au !espicat astronau\ii 2olta cerului, au tăiatoamenii !e la rocă p"nă n !iamant, numai timpul lumii l-a tăiat n !ouă un prunc8ric"te surprize a a%ut omenirea !e-a lungul timpului, mai mare !ec"t ruperea [imăsurarea timpului prin na[terea unui /runc nu a 1ost niciuna

Cum ar 1i putut un prunc să ai2e un a[a impact asupra omenirii nc"t i-a !espicatmăsura timpului n !ouă !acă nu ar 1i 1ost el nsu[i !in a1ara timpului [i stăp"n

peste timp 8ricine este n timp se supune implicit timpului [i !eci trecerii lui carenseamnă: m2ătr"nire, moarte, !egra!are [i uitare Numai acest 6isus s1i!eazătrecerea timpului !e %reme ce prezen\a lui este at"t !e %ie p"nă astăzi, [i pe c"ttrece timpul mai mult pe at"t se %e!e că acest 6isus are Ce%a care nu-i !in timp ]iacest Ce%a este 1irea cea Dumnezeiască ascunsă n carnea omenească

613



6isus este e[nicia născută n timp, pentru ca oamenii să ai2e timp ca să se nască ne[nicie

Aăsunetul tuturor oamenilor mari ai lumii a ncetat o!ată cu zilele lor; [i cine semai g"n!e[te să moară pentru 1aima lor postumă Dar !upă mii !e ani, iată cănumai n #urul lui 6isus [i pun oamenii [i astăzi pro2lema pe %ia\ă [i pe moarte can primele zile

Numai Cine%a, mai %iu ca oamenii [i care e cu a!e%ărat un i!eal nemincinos alomului, 1iin!că A=l e acela[i: ieri, azi [i %a 1i n %ecii %ecilorAA (/r 7rsenie 9oca)

614



9ra'ul 'e &răciun# o perspectivă orto'oă

+n r"n!ul tuturor creştinilor, a!e%ărata săr2ătoarea a Naşterii /runcului $1"nt, esten mare parte consi!erată a 1i una a copiilor, pentru care mpo!o2irea şi !ecorarea

2ra!ului cu !i1erite #ucării şi !ulciuri a !e%enit un o2icei şi se o2işnuieşte ca na#un acesta să strălucească !e lum"nările prinse !e ramurile sale $-a sta2ilit !ece%a timp că acest o2icei a trecut la noi !in Bermania un!e eista !e#a !in %remuri

stră%ec&i După cele spuse !e /r < Do2olsOQ, ramurile 2ra!ului pot ser%i !repteemplu constructi% pentru nsăşi natura noastră, ca o ramură uscată şi lipsită !e%iaţă, care poate 1i ncălzită şi 1ăcută să a!ucă roa!e !u&o%niceşti (Bal I, EE-E),numai prin 6isus Hristos Care este lumina şi 2ucuria

După părea altora, 2ra!ul ser%eşte ca sim2ol pentru /omul ieţii, !ăruit nouă !innou prin Naşterea "ntuitorului Hristos; iar !ecorarea sa cu lum"nări aprinse esteun sim2ol pentru lumina !u&o%nicească, ce luminează pe oameni cu %enirea luiHristos, pe c"n! agăţarea !e 1ructe (!ulciuri astăzi, nt), este un sim2ol al

neţărmuritei mpărăţii a &arului şi a roa!elor m"ntuitoare, !ăruite prin Naşterea"ntuitorului

Con1orm celor a1irmate peste o sută !e ani, n re%ista TerOo%n"i estniO (estitorul 2isericesc) !in anul >F, este normal ca n %remurile !e !emult, 2ra!ul să 1i 1osttrans1ormat ntr-un anumit accesoriu pentru 1esti%alurile păg"ne, !ar mai apoi!u&ul păg"n !ispăr"n! !in tra!iţii să lase locul unor alte semni1icaţii şi simţăminte

615



+n trecut, n Bermania, toţi mem2rii 1amiliei, se a!unau n #urul 2ra!ului, citeau po%estioare !espre naşterea lui 6isus şi c"ntau imnuri şi c"ntări legate !esăr2ătoarea Naşterii ai apoi s-a consi!erat a 1i ne%oie să se mpartă ca!ouricopiilor, ser%itorilor şi săracilor ?şile 1iecărei case erau !esc&ise cu 2ucurie pentru1iecare om 1lăm"n! şi ne%oiaş, iar rangurile şi gra!ele erau uitate n toată această%reme Toate acestea se potri%esc cu siguranţă cel mai 2ine pentru săr2ătoarea

Naşterii lui Hristos şi n general nu este nimic rău să mpo!o2im 2ra!ul pentrucopii, !acă această acti%itate este pusă !e către părinţi ntr-o lumină care să lecon!ucă imaginaţia !e la i!eea contemplării unui 2ra! mpo!o2it la 6z%orul tuturor

2inecu%"ntărilor, la /runcul Hristos, şi să le nască n inimi sentimentul măreţiei şial recunoştinţei pentru minunatele 2ine1aceri !ăruite omului prin =l

=ste şi mai 2ine !acă !arurile aşezate n #urul 2ra!ului i ncura#ează să ai2ă uncomportament mai 2un şi nasc n ei simţăm"ntul !ragostei pentru cei ne%oiaşi şi

ne%oile lor, 1ăc"n!u-i să-i a#ute şi să mpartă cu ei ca!ourile primite Din păcate,unii părinţi sunt !eparte !e toate acestea .i mai trist !ec"t at"t, săr2ătoareacopiilor, cea a 2ra!ului mpo!o2it, !e%ine a!esea un !ezmăţ pentru a!ulţi

(%erg&ei Bulgao)

traducere #i adaptare4 8ucian =ilip sursa4 .*o&nsanidopoulos.com

616



!omul 'e &răciun şi +ra'i;ia orto'oă

$unt !e părere că o2iceiul !e a !ecora un pom la %remea Crăciunului nu este !oar o simplă tra!iţie pe care am mprumutat-o !in est şi pe care ar tre2ui să onlocuim cu alte o2iceiuri mai orto!oe Nu am apro1un!at istoria pomului !eCrăciun şi nici un!e-şi are acesta sorgintea !ar cre! că are cu a!e%ărat legătură cu

praznicul Crăciunului şi cu a!e%ăratul său nţeles

+n primul r"n!, 2ra!ul !e Crăciun se a1lă n legătură cu pro1eţia /roorocului 6saiacare spune: 8 lă!iţă %a ieşi !in tulpina lui 6esei şi un 0ăstar !in ră!ăcinile lui %a!a (+s , )

$1"ntul Cosma elo!ul se re1erea la această pro1eţie c"n! a scris !espre Hristos ca!espre 1loarea care s-a ri!icat !in tulpina 5ecioarei şi !in ră!ăcina lui 6esei

ă!ăcina este 6esei, tatăl /roorocului Da%i!, toiagul este egele Da%i!, 1loareacare a ieşit !in ră!ăcină şi !in toiag este Născătoarea !e Dumnezeu 6ar 1ructulnăscut !e 1loare este Hristos $1"nta $criptură ne prezintă aceasta ntr-un c&ip at"t!e minunat 7şa!ar, 2ra!ul !e Crăciun ne poate aminti !e ar2orele genealogic al luiHristos ca om, !e !ragostea lui Dumnezeu, !ar şi !e curăţirea 1iecărui strămoş allui Hristos 6ar n %"r1ul pomului se a1lă steaua care este Dumnezeu 8mul, a!icăHristos

7tunci, pomul !e Crăciun ne aminteşte at"t !e pomul cunoştinţei c"t şi !e pomul

%ieţii, n special !e cel !in urmă Ne accentuează limpe!e 1aptul că Hristos este/omul ieţii şi că noi nu putem %ieţui sau să ne mplinim scopul eistenţei noastre!acă nu gustăm !in acest /om, !ătător !e %iaţă Crăciunul nu poate 1i conceput 1ără$1"nta +mpărtăşanie şi !esigur pentru aceasta nu ne putem 1ace părtaşi lan!umnezeirea n Hristos 1ără să 1i 2iruit răul, atunci c"n! ne-am a1lat ispitiţi n1aţa pomului cunoştinţei 2inelui şi răului, acolo un!e este ncercată li2ertateanoastră Ne 2ucurăm şi săr2ătorim pentru că /omul ieţii a n1lorit !in p"ntecele5ecioarei

traducere #i adaptare4 8ucian =ilip

sursa4 .*o&nsanidopoulos.com

617



Steaua ta te aşteaptă

SteauaQ mer!ea înaintea lr. (Matei 2, 9)

Ce se %a 1i nt"mplat cu steaua n timp ce magii se opriseră n cetatea lui 6ro! $ă 1incetat să mai sc"nteieze pe cer, să se 1i stins n clipa c"n! i-a a!us la curţilemarelui rege

Nu, steaua nu se clintise !e la locul ei, !ar magii o pier!useră !in %e!ere 5useseacoperită !e 1ăloşenia omenească, !e clă!irile nalte ale cetăţii C"n! s-au lăsata2sor2iţi !e 2ezna lumii şi !e %"nzoleala %ieţii !e 1iecare zi, magii au ncetat sămai %a!ă miraculosul semn ceresc care i călăuzise 6ar n clipa c"n! au lăsat nurmă toate cele lumeşti, steaua li s-a arătat !in nou +i aşteptase pe 1irmamentulimaculat, iar atunci c"n! magii şi-au ntors pri%irile !e la pri%eliştea lumii aser%ită

păcatului, lumina ei lină le-a sclipit !in nou !in nalturi

7şa se nt"mplă uneori şi cu tine, su1lete al meu 7u! suspinele tale !e !eznă!e#!e,te pl"ngi că steaua 9et&leemului a !ispărut, c"n! !e 1apt tu nsuţi ţi-ai ntors pri%irile !e la ea $teaua a rămas la locul ei, !ar tu ai pier!ut !in %e!ere cerul Celeza!arnice ţi-au nceţoşat orizontul, peste sla%a zilelor !e !emult s-a lăsatntunericul Caută să te ri!ici şi steaua %a străluci !in nou n toată splen!oarea ei'i se %a !escoperi !in nou miri1ica lumină !e la ăsărit şi %ei cunoaşte !in nou

618



sla%a !escoperită n anii tăi tineri $teaua ta te aşteaptă ca să te !ucă la iesleaDumnezeiescului /runc şi ţi %a !a inimă !e copil şi nţelepciune !e %"rstnic

(din$ =iecare zi, un dar al lui <umnezeu +33 &uvinte de 0ls entru tate

zilele anului, Editura S*ia, 2::7)

619



7itropolitul Hrisostom al E'esei $ 4ugăciunea şi cntarul

8 mamă săracă şi cu mulţi copii a mers la o 2ăcănie să cumpere pe !atoriealimente pentru Naşterea Domnului 9ăcanul a ntre2at-o c"ţi 2ani are la ea, iar aceea i-a răspuns că soţul şi 1iul ei au murit n răz2oi, are cinci copii şi nu are niciun %enit !e nicăieri

- $incer ţi %or2esc .i singurul lucru pe care l am acum cu mine este o &"rtiuţă pe

care 1iica mea cea 2olna%ă a scris o rugăciuneK

7tunci 2ăcanul, aspru şi in!i1erent, i-a spus:- 5emeie, aici este 2ăcănie, iar nu magazin !e 2ine1acere

+nsă %r"n! s-o necă#ească şi să glumească cu ea, a luat &"rtia şi pun"n!-o pe untaler al c"ntarului, a spus cu ironie şi tru1ie:- 6a să %e!em c"te alimente c"ntăreşte &"rtia 1iicei tale

.i a pus pe celălalt taler al c"ntarului o 1elie !e p"ine, !ar talerul nu a co2or"t7tunci a pus o #umătate !e p"ine, !ar nimic 7 pus apoi o p"ine, !ouă, trei, cinci şialte alimente mai grele, nsă toate acestea nu 2iruiau greutatea &"rtiei

ir"n!u-se 2ăcanul !e greutatea neo2işnuită a acelei &"rtii, a 1ost cuprins !e oteamă s1"ntă şi plin !e sentimente amestecate !e părere !e rău şi ruşine, i-a spus1emeii:

620



- 5emeie, ia acest sac şi umple-l cu alimente ergi apoi la 1amilia ta să petreci cu 2ine Naşterea Domnului

7tunci 1emeia, mişcată su1leteşte !e gestul 2ăcanului, a luat sacul cu alimente, i-amulţumit cu lacrimi 2ăcanului şi a plecat 2ucuroasă

După ce a plecat 1emeia, 2ăcanul a luat &"rtia şi a citit ce scria n ea:@Doamne, p"inea noastră cea !e toate zilele !ă-ne-o nouă astăziA

7ceasta era greutatea rugăciuniiK

@9ogăţie şi sărăcie nu-mi !a, ci r"n!uieşte-mi cele !e lipsă şi cele !e a#unsA (/il!eG, >)

@+n!urat şi milosti% este Domnul, n!elung-ră2!ător şi mult-milosti%A

@9ogaţii au sărăcit şi au 1lăm"nzit, iar cei ce-0 caută pe Domnul nu se %or lipsi !etot 2ineleA

@Domnul mă paşte şi nimic nu-mi %a lipsi, la locul păşunii acolo m-a sălăşluit; laapa o!i&nei m-a &rănitA (/salmul EE)

621



&răciunul lui Geron +ihon

+n 1iecare an, !e Crăciun, /ărintele Ti&on cumpăra un &ering, cu care să ţină toatezilele m2ucurătoare !e !ezlegare la peşte, !e p"nă la 9otezul Domnului

Dar coloana %erte2rală a peştelui nu o arunca, ci o agăţa cu o aţă şi !e 1iecare !ată

c"n! era un /raznic +mpărătesc ori o săr2ătoare nc&inată aicii Domnului şi!ezlegare la peşte, 1ier2ea puţină apă ntr-o cutie !e conser%ă, scu1un!a coloana%erte2rală !e !ouă-trei ori n apă, pentru a-i !a puţină aromă şi apoi arunca puţinorez 7st1el 1ăcea 2ătr"nul !ezlegare şi era n za!ar acuzat că măn"ncă supă !e

peşte

7poi at"rna iar coloana %erte2rală !e peşte ntr-un cui şi pentru altă !ezlegare, p"nă aceasta s-a al2it !e tot şi a2ia atunci a aruncat-o

traducere #i adaptare4 $leGandra o*ocaru sursa4 &ellas-ort&odoG .blogspot.gr

622



!ovestioară pentru suflet $ Al patrulea mag

=istă o po%este tare %ec&e, care spune că, !e 1apt, au 1ost patru magi care !oreausă se nc&ine "ntuitorului, la naşterea $a

Cel !e-al patrulea şi-a %"n!ut tot ce a%ea şi, cu 2anii o2ţinuţi, a luat trei pietrescumpe: un sa1ir, un ru2in şi o perlă, pe care să le !ucă n !ar "ntuitorului

Bră2in!u-se să a#ungă n 9a2ilon, un!e l aşteptau cei trei magi, acesta a înt#lnit e drum un m rănit , pe care nimeni nu l a#uta 0-a !us pe 2ietul om la un !octor

căruia i-a !at sa1irul pentru a-l ngri#i pe 2olna% p"nă ce se %a nsănătoşi completToate acestea l-au nt"rziat C"n! a a#uns la locul nt"lnirii, magii plecaseră !e#a1ără el, nsă nu s-a !escura#at, ci şi-a continuat !rumul singur, călăuzit !e steaua ce-l !ucea spre 9et&leem 7#uns aici, a a1lat că magii 0-au găsit !e#a pe prunc, căsol!aţii lui 6ro! omoară toţi copiii nou-născuţi şi că $1"nta 5amilie a plecat spre=gipt, pentru a se 1eri !e m"nia regelui

C&iar n 1aţa sa , un sldat încerca să-i smul!ă unei tinere 0emei cilul entru a-l mrî. 5emeia şi apăra cu !isperare pruncul agul i-a arătat sol!atului

necruţător ru2inul şi i-a spus:- 0asă copilul să trăiască şi ţi %oi !a această piatră scumpă Nimeni nu %a a1la !et"rgul nostru7!emenit !e nestemată, sol!atul a luat piatra, n!epărt"n!u-se gră2it T"năra1emeie i-a mulţumit străinului cu lacrimi !e 2ucurie şi recunoştinţă

7cesta s-a &otăr"t să-0 caute mai !eparte pe "ntuitor 7cum, mai a%ea un singur

623



!ar, perla 7 plecat şi el spre =gipt, un!e, ani !e zile, 0-a căutat pe 6isus, nsă 1ărănici un rezultat

După G !e ani, a a1lat că un!e%a, n /alestina, "ntuitorul propo%ă!uieşte=%ang&elia 9ucuros că, n s1"rşit, ştie un!e l poate găsi, s-a gră2it spre 6u!ea7#uns la 6erusalim, spre seară, a a1lat că 6isus Hristos este răstignit pe DealulCăpăţ"nii $-a gră2it magul spre locul acela cu !orinţa să-0 %a!ă n %iaţă pe"ntuitor, să-6 !ucă !arul său pe care l păstrase !e at"ta timp

+nsă, prin 1aţa lui au trecut di slda/i rmani ce duceau în sclavie t#nărăevreică. 8prin!u-i, magul le-a spus:- Dacă i !aţi !rumul 1etei, %ă !ăruiesc această perlă 8 puteţi %in!e şi mpărţi

2anii eţi c"ştiga mult mai mult lăs"n! 1ata li2eră 0acomi, sol!aţii au luat perla,eli2er"n!-o pe t"nără, care, pl"ng"n! !e 1ericire, nu ştia cum să-i mulţumească

străinului

Dar magul, rug"n!u-se cerului să-0 %a!ă măcar o clipă pe "ntuitor, se gră2easpre Bolgota 7cum, nu mai a%ea nimic +i era ruşine să se nc&ine mpăratuluimpăraţilor 1ără nici un !ar

+nsă, c"n! a a#uns l"ngă Cruce, "ntuitorul $-a uitat !rept spre el şi i-a spus:- +n s1"rşit, ai %enit u mi-ai adus cele mai 0rumase daruriQ

- 9ine, !ar nu mai am nimic, ce 'i-am a!us eu - a ntre2at mirat magul- Tot ce !uceai cu tine ai !at celor nea#utoraţi D"n!u-le lor, ie i-ai !at Darultău a a#uns la ine şi, ţi spun, că el este cel mai nsemnat, căci, acela care 5liu0eşte pe Dumnezeu# 5i iu0eşte pe oameni8

&ine nu caută nevile celrlal/i sre a 0i de 0ls cu ce ate, nu va !ăsi mul/umire i bucurie, nu va a0la adevărata via/ă. &u c#t te arii mai mult deameni, cu at#t eti mai arae de <umnezeu.

Să drim binele 0ra/ilr ntri i m#ntuirea tuturr amenilr mai mult dec#t e a nastră.F ( Sfntul +eo'or Stu'itul )

624



Istorioară $ 7inunea Naşterii Domnului

+n seara !e Crăciun, un t"năr l-a ntre2at pe tatăl său:

- Tată, nu nţeleg cum !e 0-a născut aica Domnului pe "ntuitor 1ărăstricăciune, 1ără !urere Duminică, la pre!ică, părintele a spus că trupul aicii

Domnului a rămas neatins !e păcat, n mo! miraculos, at"t nainte !e Naştere, c"tşi n timpul Naşterii şi !upă aceea

- 9ăiete - i-a răspuns tatăl pentru Dumnezeu totul este cu putinţă Naşterea"ntuitorului este ce%a miraculos, o minune unică intea omului nu poatecuprin!e totul, !ar ceea ce spui nu-i greu !e crezut

?ită-te la lumina soarelui, care a#unge la noi prin 1ereastra nc&isă 0umina trece prin geam, !ar strică ea geamul cu ce%a Tot aşa, 6isus Hristos, 0umina ieţii, $-antrupat pentru noi, trec"n! prin trupul s1"nt al Născătoarei !e Dumnezeu, 1ără

stricăciune Iar ni, la r#ndul nstru, l utem rimi e Iisus, în su0letelenastre. &*iar dacă uterile truului menesc nu sunt rea mari, c*iar dacăascu/imea min/ii nastre nu este nici ea in0inită, în sc*imb dra!stea dinsu0letele nastre ate curinde ttul. 8ate, c*iar, sc*imba ttul.

625



Maica <mnului nu -ar 0i utut urta e &uv#ntul lui <umnezeu în tru,dacă nu ar 0i rimit mai înt#i &uv#ntul lui <umnezeu în inimă.F (ărintele

Vailists are)

(EGtras din$ en Ma!dan, &ele mai 0rumase 8ilde i vestiri cretin-rt-dGe, Editura 6ramis, . 51)

626



scrisoare către pruncul Iisus

/e străzile mpo!o2ite cu un co%or pu1os !e cristale al2e şi minunate, răsunăglasurile %esele ale copiilor care a!uc n casele oamenilor o prea 1rumoasă %este

0a geamul unei case liniştite, un 2ăieţel angelic pri%ea, cu o nc"ntătoare a!miraţie,mişcarea 1ulgilor !e nea; c&ipul i era m"ng"iat !e pali!a lumină născută !intr-olum"nare ce se topea ncet, ascult"n! parcă cu%intele Heru%imilor şi ale$era1imilor

+ntreaga su1lare se pregătea pentru Taina ce se anunţa, cutremur"n!u-se şiminun"n!u-se toto!ată !e măreţia acesteia

- 6-ai scris oşului

5emeia cu 2ucle aurii se apropie ncet !e 2ăieţelul ei, sărut"n!u-l pe creştet

Copilul tresare uşor

- 7m scris o scrisoare, !ar nu către oş Crăciun

- Dar cui i-ai scris, 2ăiatul meu

Copilul ri!ică pri%irea senină spre cerul nstelat, răspunz"n! n şoaptă:

627



- /runcului 6isus

?n moment !e tăcere cuprin!e atmos1era, !oar lum"narea %or2in! n graiul ei !enenţeles

5ugin! spre măsuţa !e l"ngă pat, 2ăiatul ia o scrisoare pe care o pune n m"nagingaşă a mamei sale

- Doar Dumnezeu mi poate n!eplini !orinţa pe care o am +n această perioa!ă,oşul e prea preocupat şi nu cre! că are timp şi pentru mine, !ar Dumnezeu are cusiguranţă

$ărmana 1emeie se c&inuia lăuntric să nu pl"ngă; inima i pl"ngea cu lacrimi !es"nge, !ar nu putea permite că !urerea să i 1ie tră!ată

- =ste timpul să !ormi, alt1el !orinţa nu ţi se %a n!eplini osteşte, cu greutate,aceasta

Copilul sur"!e uşor şi, pun"n!u-se n pat, ncepe să colin!e !uios, urmat 1iin! !e%ocea cal!ă a celei ce i-a !at %iaţa inutele trec repe!e, o!ată cu acestea i%in!u-seşi somnul pe genele micuţe şi lipsite !e %ino%ăţie

Nemuritoarea mamă părăseşte camera 0acrimile nu şi le mai putea ascun!e,

ntreaga !urere erup"n! !in su1letTrece un minut, trec !ouă, trec zece minute uşoara şi temporara eli2eraresu1letească sur%enită n urma pl"nsului, i m"ng"ie inima

.terg"n! urma ultimei lacrimi !e pe o2raz, ncepe să citească scrisoarea pe care oţinuse n m"nă, aşa cum ar ţine un !ar preţios, !ar 1ira%

"Mântuitorului Iisus 5ristos,

oamne, sunt eu, acela#i copil care 6e-a căutat cu ardoare !ilele trecute pentru a-Li orbi, după ce mama mi-a poestit despre minunata #i %fânta Na#tere a 6a #idupă ce... runc reasfânt, a!i copiii petrec alături de părinţii lor, nsă familiamea nu este ntreagă. Nu reau cadouri, reau doar să l ăd pe tăticul meu; simt că doar 6u mă poţi nţelege cu adeărat, #i de aceea te rog, adu-l pe tatăl meuacasă.F

628



Cu%intele citite i-au cutremurat 1iinţa; lacrimile nu şi mai găseau puterea necesară pentru a iz%or !in oc&ii n!ureraţi, !oar tăcerea scriin! starea ce o cuprinsese

/e noptiera !in lemn !e 2ra! se o!i&nea un al2um cu amintiri memora2ile ceilustrau cele mai 1rumoase momente petrecute alături !e soţul iu2it şi copilaşul cuc&ip angelic $trăinătatea i răpise 1ericirea, lipsin!-o !e prezenţa necesară asortitului ei nu i mai simţise 2raţele puternice cuprinz"n!-o ntr-o str"nsăm2răţişare !e şase luni, iar oc&ii lui 2l"nzi i lipseau mult, enorm !e mult Dintr-oicoană simplă, primită n urmă cu mulţi ani, un z"m2et su2lim, plin !e iu2ire,smerenie şi 2unătate lumina ncăperea, iar oc&ii 2l"nzi ai "ntuitorului 1ăceauinima să tresară

- Dumnezeul meu, Tu mi ştii !urerea, ştii ce este n su1letul meu 0ipsa iu2ituluisoţ mă copleşeşte uneori simt că nu mai am puterea necesară pentru a rezista;

!oar Tu eşti spri#inul meu $u1letul mi se 1r"nge c"n! %ă! tristeţea !in oc&iicopilului meu care azi, c"n! toate sunt cuprinse !e 2ucuria Naşterii Domnului, estelipsit !e prezenţa paternă

8 lumină aparte pătrun!e n camera luminată !oar !e colorata %eioză 5emeia şinălţă pri%irea spre cer şi zăreşte o măiastră stea n 1aţa căreia 1rumuseţea celorlalte1lori celeste păleşte Cerul %estea şi el Taina s1"ntă, iar %ăz!u&ul răsună !e glasuriles1inte ale ngerilor, nsă nimeni nu auzea !ulcile c"ntări

$e au! 2ătăi n uşă ?n 1ior rece stră2ate inima !e mamăCu respiraţia ntretăiată, aceasta se n!reaptă spre uşă şi, !upă ce inspiră pro1un!, o!esc&i!e +n pragul uşii stătea un 2ăr2at nalt, cu părul mătăsos şi oc&ii %ai, oc&iilui erau precum !ouă %ăpăi aprinse şi, toto!ată, n ei era cuprins un oceannemărginit !e iu2ire

- Cine eşti osti, !intr-o răsu1lare, 1emeia

+n loc !e răspunsul scontat, 2ăr2atul o ntrea2ă:

- De ce !eznă!ă#!uieşti

- =u !e un!e ştii ce se nt"mplă cu mine Cine eşti- Dumnezeu nu şi părăseşte nicio!ată copiii

629



"ntul ncepe să su1le cu putere, purt"n! cu el 1ulgii mari !e nea =%enimentulneaşteptat i !istrage 1emeii atenţia !e la 2ăr2atul misterios După c"te%a secun!e,c"n! pri%eşte !in nou spre locul n care a!ineaori era musa1irul neaşteptat, constatăcu stupoare că aceste !ispăruse la 1el !e 2rusc precum apăruse

LNu, nu poate 1ii a!e%ărat Tristeţea !in su1letul meu mă 1ace să %ă! lucruriireale``

+nc&i!e uşa şi, ntorc"n!u-se, inima i tresaltă, speriată 1iin! !e apariţia 2ruscă acopilașului ei care stătea sur"zător la c"ţi%a paşi !e ea

- 9ăiatul meu, ce s-a nt"mplat

- ămică, /runcul $1"nt mi-a n!eplinit !orinţa Tăticul %a %eni azi acasă

/ri%irea tristă n care se putea citi cu uşurinţă n!oiala, nu l !escura#ează pe copil

- Nu mă crezi, !ar %ei %e!ea Tre2uie !oar să ai ncre!ere +ngerul nu mintenicio!ată

- +ngerul

- Da, ngerul 7zi este Naşterea Domnului, cerul se uneşte cu păm"ntul, iar ngerii

+l slă%esc alături !e oameni pe Dumnezeu Nu ţi nţeleg surprin!erea &ai!e,tăticul tre2uie să sosească, iar noi nu i-am pregătit nimic

Cuprins !e un entuziasm a!ora2il, 2ăieţelul ncepe pregătirile pentru sosirea mult-aşteptatul părinte, n timp ce 1emeia l pri%ea stupe1iată, neştiin! ce să crea!ă, ce să1acă

8rele trec cu rapi!itate, !ar 2ăr2atul nu a sosit 0"ngă geamul ng&eţat, copilulaştepta cu neră2!are momentul nt"lnirii entuziasmul nu i-a !ispărut, cre!inţa nui s-a z!runcinat; !oar mama era ngri#orată !e tristeţea ce l %a cuprin!e, c"n! %a

constata că s-a nşelat

- /uişorul meu, tre2uie să !ormi

- Nu, mămică /runcul $1"nt a zis că tăticul %a %eni acasă şi am ncre!ere ncu%"ntul 0ui; ştiu că =l nu mă %a !ezamăgi %reo!ată

630



Cu%intele pe care 2ăr2atul misterios i le-a spus, i re%in n minte, !eterminan!-o săse ntre2e:

LDar %a %eni ntr-a!e%ărA

- Tăticul ăsună %ocea plină !e emoţie a copilului care, neră2!ător, 1uge spre tatălsău

+n ntunericul nopţii se !esluşeşte silueta unui 2ăr2at ce şi ntin!ea larg 2raţele pentru a-l primi pe iu2itul său copil 6maginea re%e!erii era etrem !e !uioasă, plină !e lacrimi, z"m2ete, %eselie, şi ncununată !e lumina măiestrei stele care i 2inecu%"nta !i%in Din icoana %ec&e, "ntuitorul z"m2ea !uios, iar oc&ii iluminau tainic, m2răţiş"n! şi cuprinz"n! n ei ntreaga su1lare

(Mi&aela Kligan)

631



n vis 5n noaptea 'e aFun888

După ce copiii au a!ormit m-am aşezat n 1otoliu pri%in! nc"ntată la 2ra!ulmpo!o2it !e copilaşii mei ?rmăream #ocul !e lumini şi mă g"n!eam la tre2urile1ăcute peste zi Ca!ourile !e#a erau puse su2 2ră!uţ, aşteptau şi ele cu neră2!are să1ie !espac&etate 7m a\ipit sau nici nu ştiuo rază !e lumină intră pe 1ereastră şise aşeză pe o crenguţă !e 2ra! ă ri!ic !in 1otoliu, mă apropii !e 2ră!uţ cu oc&ii

632



aţintiţi spre acea luminiţă şi ce cre!eţi ?n ngeraş al2 ca zăpa!a, cu m"inilempreunate ca pentru rugăciune, se uita !rept n oc&ii mei 7m ntins m"inile cătreel şi c"t ai clipi s-a aşezat n palmele mele, era at"t !e uşor,ca un 1ulg !e nea

- Ce-i cu tine aici l-am ntre2at

Din oc&işorii lui micuţi şi al2aştri au nceput să ca!ă lacrimi, le simţeam n palmă,erau at"t !e cal!eiar el suspin"n!, mi-a răspuns:- Noi ngeraşii păzitori suntem 1oarte trişti, n ultima %reme copiii nu ne maic&eamă n rugăciune iar părinţii lor lăsă capul n #os, iar lacrimile i se mpreunaun 2ar2a lui micuţă

0acrimile au nceput să ca!ă şi !in oc&ii mei şi ncerc"n! să-i alin su1erinţa i-amspus:

- Hai te rog nu mai 1i trist, mulţi copii te iu2esc şi i iu2esc pe Domnul 6isus Hristosşi pe ăicuţa 0ui

- Da, ai şi tu !reptate, mi spuse el, !ar aceşti copii sunt 1oarte puţini iar noi iiu2im pe toţi la 1el, nu !oar pe cei care %or2esc cu noi

- 8111 murmură el ulţi părinţi au uitat să-i n%eţe pe copii a!e%ăratul sens alCrăciunului, au uitat că Dumnezeu iu2eşte lumea at"t !e mult nc"t 0-a trimis pe5iul 0ui să se nască şi să-şi !ea %iaţa pentru ei, au uitat sau nici ei n-au 1ost n%ăţaţi

că Naşterea /runcului 6isus este cel mai 1rumos !ar pe care Dumnezeu Tatăl %i l-ao1erit %ouă oamenilor, este !arul %ieţii %eşnice C"t e !e trist

- Te rog, şopti ngeraşul, scrie !espre acest %is, ast1el mulţi copii şi părinţi şi %or a!uce aminte că nu AmoşulA e cel pe care tre2uie să-l aştepte n seara !e a#un/oate şi %or aminti cu toţii că nici 2ra!ul şi nici ca!ourile nu %or putea %reo!ată săle a!ucă at"ta lumină şi pace n su1let c"t le-ar putea a!uce /runcul !in iesle $crie,te rog, poate şi %or a!uce aminte că 6isus Hristos aşteaptă la uşă să intre n caseleşi su1letele lor

orala: Dragi părinţi, aşa cum ne spune şi $1"ntul 6oan Bură !e 7ur Llecţiile 2unese ntipăresc n su1letul copilului c"t este ncă 1rage!, nimeni nu le %a putea şterge,

pentru că, o !ată ntipărite, se %or ntări ca o pecete !e cearăL 5ace\i uz !e puterea pe care o ai asupra lui, !ar aşa cum tre2uie, n%ăţaţi-%ă copiii care este a!e%ăratulsens al Crăciunului

633



6isus Hristos a stat pironit pe cruce pentru păcatele noastre 5ără 2ra!, 1ără moş,1ără miile !e luminiţe #ucăuşe su1letul nostru trăieşte n continuare !ar 1ără Hristossu1letul se stinge ncet !ar sigur Nu omor"ţi su1letele copiilor %oştri De Crăciun şinu numai, 1iţi mai 2uni, mai nţelegători, mai iertători şi mai !arnici upeţi !in!arurile %oastre şi 1aceţi o mică 2ucurie unui copil sau unei 1amilii ne%oiaşe,n%ăţaţi-%ă copiii că este Lmai 1ericit a !a !ec"t a luaL

(=lorentina)

634



AFunul &răciunului

De mult, n a#unul Crăciunului, Dumnezeu a co2or"t pe păm"nt mpreună cu$1"ntul /etru, pentru a %e!ea cum se pregătesc oamenii să nt"mpine $ăr2ătoarea

Naşterii Domnului

/rima !ată au mers la casa unui om 2ogat De cum au intrat n curte ncepuse să sesimtă miros !e cozonac, 1riptură, sarmale şi alte 2unătăţi care sunt pregătite !eCrăciun 7u 2ătut la uşă şi, c"n! a ieşit 2ogatul i-au spus:

- 8mule 2un, suntem !oi călători o2osiţi şi ng&eţaţi Te rugăm, lasă-ne sănnoptăm la tine şi, !acă s-ar putea, să ne !ai şi nouă o coa#ă !e p"ine ţi-am 1i1oarte recunoscători, că n-am m"ncat nimic toată ziua

7uzin! 2ogatul ce au a%ut !e spus călătorii, le-a răspuns:- +mi pare rău !ar aştept nişte in%itaţi n seara aceasta Nu am nici un!e să %ă culc,nici ce să %ă !au !e m"ncare ergeţi la casa !e alături, acolo o să găsiţi !e toate.i spun"n! acestea a nc&is uşa r"z"n!

635



7lături locuia o 1emeie %ă!u%ă mpreună cu cei !oi copilaşi ai săi Dumnezeu şi$1"ntul /etru, !eşi ştiau, s-au !us să o ncerce şi pe 1emeie 6-au 2ătut n uşă şi i-auspus ce i-au spus şi 2ogatului

$pre surprin!erea lor, 1emeia le-a răspuns că i lasă să innopteze la ea:- /uteţi răm"ne peste noapte aici !ar, !e m"ncare nici pentru copilaşii mei nu amnimic

C"n! au intrat cei !oi călători, au %ăzut copiii pl"ng"n! !e 1oame, căci num"ncaseră nimic toată ziua După c"t%a timp, 1emeia s-a &otăr"t să meargă la%ecinul cel 2ogat pentru a-i cere puţină m"ncare pentru copilaşi =%i!ent, şi ea a

primit acelaşi răspuns

0a ntoarcere, a trecut pe l"ngă gra#!urile 2ogatului şi a a!unat !e pe #os c"te%a

2aligi, le-a pus n şort şi a plecat spre casă C"n! a intrat copiii au sărit 2ucuroşi !in pat strig"n!:- ami, mami, ne-ai a!us !e m"ncare

/l"ng"n! n su1let, 1emeia le-a răspuns:- Culcaţi-%ă liniştiţi că %-am a!us m"ncare "ine, !e Crăciun, o să a%eţi ce săm"ncaţi

7uzin! aceasta, copiii s-au culcat 1ericiţi, nsă mama şi cei !oi călători ştiau

a!e%ărul /entru a nu-şi !a seama copilaşii, 1emeia a pus 2aligile n cuptorDupă puţin timp, nu mică i-a 1ost mirarea c"n! Dumnezeu i-a zis:- Hai!e 1emeie, !esc&i!e cuptorul şi scoate m"ncarea, că !e acum s-o 1i 1ăcut

- De ce %ă 2ateţi #oc !e mine /arcă !omniile %oastre nu ştiţi ce am pus n cuptorKspuse 1emeia pl"ng"n!- Nu auzi ce ţi-am spus Desc&i!e insistă Dumnezeu

De gura străinului, 1emeia a !esc&is cuptorul, şi nu mică i-a 1ost mirarea c"n! a%ăzut tot 1elul !e 2unătăţi năuntru, la 1el ca pe %remea c"n! trăia 2ăr2atul ei

+n acel moment şi-a !at seama cine sunt străinii, şi a căzut la picioarele lor mulţumin!u-le

Dar Dumnezeu a oprit-o spun"n!u-i:- $coală-i pe copii şi !ă-le să măn"nce .i n acel moment cei !oi s-au 1ăcutne%ăzuţi

636



+n acest timp, la casa 2ogatului ncepuseră să sosească in%itaţii C"n! au a#uns toţi,s-au aşezat la masă pentru a ncepe ospăţul Dar ce să %ezi,c"n! să scoată slugilem"ncarea !in cuptoare pentru a o ser%i, n toate era numai 2aligă

Din 1ericire, po%estirea noastră are un 1inal 1ericit După ce au plecat in%itaţii, 2ogatul şi-a pus slugile să pregătească !in nou !in toate 2unătăţile iar apoi ac&emat-o pe %ecina %ă!u%ă cu copilaşii ei să petreacă mpreună.i !upă săr2ători, pentru a se asigura că are !in ce să trăiască, a anga#at-o laconacul său

637



De ce eistă &răciunO

=ra o!ată un om care nu cre!ea n Dumnezeu şi nu ezita să spună şi altora cesimţea el n legătură cu religia şi săr2ătorile creştine, cum ar 1i Crăciunul

$oţia lui, totuşi, cre!ea, şi ea şi-a crescut copiii să ai2ă, !e asemeni, cre!inţă nDumnezeu şi n 6isus, n ciu!a comentariilor lui negati%e şi mpotri%itoare

+ntr-un 7#un al Crăciunului ncărcat !e zăpa!ă, soţia lui şi-a luat copiii la unser%iciu creştin n satul n care locuiau 0-a in%itat şi pe el, !ar a re1uzat: @/o%esteaasta n-are nici un sensA a spus el @De ce Dumnezeu s-ar 1i smerit at"t pe $ine casă %ină pe /ăm"nt ca şi om =ste ri!icolA 7şa că ea şi copiii au plecat şi el a rămasacasă

/uţin mai t"rziu, %"ntul a nceput să 2ată mai tare şi zăpa!a a nceput să 1ie%iscolită +n timp ce 2ăr2atul se uita a1ară pe 1ereastră, tot ce %e!ea era o 1urtună !ezăpa!ă $-a aşezat să se relaeze nainte !e a aprin!e 1ocul pentru noapte 7tunci aauzit un pocnet puternic Ce%a a lo%it 1ereastra 7poi ncă un pocnet $-a uitata1ară, !ar nu a putut să %a!ă mai mult !e c"te%a urme !e picior C"n! %"ntul s-aliniştit puţin, el s-a a%enturat a1ară să %a!ă ce a putut lo%it 1ereastra +n c"mpul !el"ngă casa lui el a %ăzut un stol !e g"şte săl2atice

638



$e părea că ele z2urau spre su! pentru perioa!a !e iarnă c"n! au 1ost prinse !e%iscol şi nu au mai putut nainta =le s-au pier!ut şi au eşuat la 1erma lui, 1ărăm"ncare şi a!ăpost =le tocmai şi mişcau aripile şi z2urau n #urul terenului ncercuri mici, or2ite şi 1ără nici un scop C"te%a !in ele se pare că s-au iz2it !egeam

9ăr2atul a simţit milă pentru g"şte şi a %rut să le a#ute @5erma ar 1i un loc groza% pentru ele să steaA, s-a g"n!it el @=ste căl!uroasă şi sigură; cu siguranţă ele ar putea să-şi petreacă noaptea aici şi să aştepte s1"rşitul 1urtuniiA

7şa că el a mers p"nă la 1ermă şi a !esc&is larg uşile, apoi se uita şi aştepta,sper"n! că ele %or o2ser%a 1erma !esc&isă şi %or intra Dar g"ştele !oar !ă!eau !inaripi n%"rtin!u-se 1ără nici un scop şi se părea că nu au o2ser%at 1erma şi nici căşi-au !at seama ce ar nsemna ea pentru ele

9ăr2atul a ncercat să le atragă atenţia, !ar se părea că a reuşit !oar să le sperie şiele s-au mutat mai !eparte =l a intrat n casă şi a ieşit apoi cu ce%a p"ine, a rupt-oşi a 1ăcut o !"ră !e 1irimituri care să le con!ucă spre 1ermă Dar ele tot nu aunţeles 7cum el a nceput să 1ie 1rustrat

$-a !us n spatele lor şi a ncercat să le 1ugărească spre 1ermă, !ar ele au !e%enitmai speriate şi s-au răsp"n!it n toate !irecţiile, numai spre 1ermă nu

Nimic !in ce a 1ăcut nu le-a !eterminat pe g"şte să intre n 1ermă un!e le-ar 1i 1ostcal! şi ar 1i 1ost n siguranţă

@De ce nu mă urmeazăA a eclamat 2ăr2atul

@Nu pot să %a!ă că acesta este singurul loc un!e ele ar putea supra%ieţui 1urtuniiA=l s-a g"n!it un moment şi a realizat că ele pur şi simplu nu %or urma un om@Doar !acă aş 1i g"nsac, aş putea să le sal%ezA, a spus el tare

7tunci i-a %enit i!eea 7 intrat n 1ermă, a scos una !in propriile lui g"şte şi a

purtat-o n 2raţele sale p"nă a a#uns n spatele stolului !e g"şte săl2atice 7poi i-a!at !rumul B"sca lui a z2urat printre celelalte !irect n 1ermă şi, una c"te una,celelalte g"şte au urmat-o spre acel loc sigur

9ăr2atul a rămas tăcut pentru un moment n timp ce cu%intele pe care le-a spus cuc"te%a minute mai !e%reme i-au re%enit n minte: @Doar !acă aş 1i g"nsac, atuncile-aş putea sal%aA

639



7poi s-a g"n!it la ceea ce i-a spus soţiei mai !e%reme: @De ce Dumnezeu s-ar 1ismerit at"t pe $ine ca să %ină pe /ăm"nt şi să trăiască om = ri!icolA

Dintr-o !ată, totul a a%ut sens 7ceasta e ceea ce a 1ăcut Dumnezeu Noi am 1ost ca

şi g"ştele or2i, pier!uţi, !istruşi Dumnezeu l-a lăsat pe 5iul $ău să !e%ină ca noi pentru ca să ne arate calea şi să ne sal%eze @7ceasta este a!e%ărata nsemnătate aCrăciunuluiA, şi-a !at el seama

+n timp ce %iscolul se potolea, su1letul lui a !e%enit liniştit şi me!ita la acestminunat g"n! Dintr-o !ată şi-a !at seama ce reprezenta Crăciunul, !e ce a %enitHristos

$ăr2ători 1ericite

7ni !e n!oială şi necre!inţă au !ispărut ca şi 1urtuna trecătoare s-a plecat pegenunc&i n zăpa!ă şi a rostit prima rugăciune !in %iaţa lui: @ulţumesc, Doamne,că ai luat c&ip !e om şi ai %enit să mă scoţi !in 1urtunăA

640



Sfntul &uvios Ioan 'e la Neam; $ De Sfnta Naştere

@, %oare al reptăţii $rată-mi ra!a 6a0i dintru nesimţire

idică iaţa mea<

6u, el născut, cu trupul,a om, la Betleem,ălău!e#te-mi pa#ii

%pre e#nicul 7den< +niorea!ă, oamne, e cel slăbănogit Ditând fărădelegeaelui ce Li-a gre#it<

idică-mi, oamne, gândul in eacul trecător 0i-mi potole#te ântul

%coţându-mă din EnorF<

+naţă-mă să caut %pre e#nicul senin

8a care nu-i durere, Nici scârbă, nici suspin<

641



u dragoste cerească $prinde-mă mereu,%tăpâne Milostie0i umne!eul meu<

e tronul %fintei %laeu trupul a!i #e!ând,

$rată, oamne, milă%pre cei de pe pământ<

(S0#ntul &uvis Ian de la Aeam/, <r de ustie, dr de cer, Editura rinitas,199, . 3)

642



Nicolae !intilie $ @iflaimul un colin' cu suflet

omentul care a sc&im2at istoria lumii Naşterea "ntuitorului 6isus Hristos a1ost trăit cu intensitate !e către creştinii !in toate timpurile $1inţi, teologi, ierar&i,mona&i şi laici au mărturisit prin %iaţa şi 1aptele lor că această săr2ătoare estetemelia %ieţii noastre Dintre toate aceste categorii, creştinii simpli au ncercat săzugră%ească, n cu%inte lor, ce a%eau n su1let la marea săr2ătoare 7şa s-au născut

colin!ele

Deşi nu au nţeles prea 2ine teologia $1"ntului Brigorie !e Nazians, ei au lăsat, ncu%inte simple, o a!e%ărată comoară peste %eacuri De cele mai multe ori, acestecreaţii teologice populare au a%ut la 2ază in1ormaţii canonice !in $1"nta $criptură

?n colin! 1oarte %ec&i - i1laimul, nt"lnit cu precă!ere n 'ara 0ăpuşului, are la 2ază un a!e%ăr 2i2lic: "ntuitorul 6isus Hristos s-a născut n cetatea 9et&leemului

iflaime, iflaimeum de n-ai primit n tine e =ecioara Maria%ă nască pe Mesia'

N-ai #tiut tu, iflaimeu câtă dragoste ine

643



ea mai %fântă-ntre =ecioare $ omnului Născătoare'

N-ai primit tu, iflaime +n casele tale bune%ă-I dai un pic de săla#elui mai %fânt opila#'

at moale pe fân uscat Numai itele i-au dat 8umina i-a dăruit %teaua de la răsărit

e#tera-ntunecoasă

$ fost a omnului casă 8a enirea %a n lume in ina ta, ilflaime.

Din !ragoste pentru !umnezeiescul /runc născut n 1"nul ieslei, poporul rom"nn%ino%ăţeşte cetatea 9et&leemului, personi1ic"n!u-o +n g"n!irea strămoşilor noştri, cetatea ar 1i putut să o1ere 1amiliei s1inte o casă n care Hristos să se nascăDar, !acă cetatea nu a 1ăcut-o, %itele !in staul au a%ut mai multă milă 1aţă !e@!umnezeiescul CopilaşA 5"nul şi ieslea, peştera ntunecoasă, lumina stelei, toate

au 1ost !arul lumii păm"nteşti 1aţă !e Creatorul ei+n lumea satului rom"nesc, n care gra#!ul %itelor eista n 1iecare gospo!ărie,mesa#ul Naşterii Domnului era mai uşor !e nţeles Creştinul n%ăţa !in colin!marea smerenie a "ntuitorului, care a ales să se nască nu n luul palatelor, ci n1"nul %itelor

644



&osmin Stoica $ &olin' spre 9ethleem

in âmpul ăstorilor spre Bet&leem,n pa#i de simţire,contemporan, cobor istoric,lăuntric, urc prin %cripturi.

ecembrie n bra!i mpodobiţi,ce ţin sub obroc%teaua Magilor,ompasiune n pungi de cadouri,andoarea bogatului nemilosti.

ăd =ecioara,nomenind la sân pe omnul,

punând totul n inima sa<

6răiesc Espiritul răciunuluiF,n ipocri!ie corectă.

Mirarea #i bucuria ăstorilor,o estesc prin candele ritualice,

=ariseic, iubesc impresia<

645



0i, totu#i, mi e ngăduită simţirii,mulţimea de oaste cerească,lăudând pe omnul n ntâiul olind4

E%laă ntru cei de %us lui umne!eu #i pe pământ pace,ntre oameni bunăoire<F

646



&osmin Stoica $ >a noi 5n &olin'J

oamne, de 6e-am primi să 6e na#tila noi n colind,

N-ar mai umbla opila ginga#ă,ce ne e Mamă #i nouă,

prin nopţi depresie

cu mese bogate, prin !gomot de obsesiila estimentaţie #i magie,

prin nopţi de opsele #i sonorităţi, prin nopţi fără stele #i cântece ngere#ti<

oamne, de 6e-am primi să 6e na#tila noi n colind,

Ne-am bucura de gânguritul 6ău,0i n-am mai petrece răciunul,cu urări congelate #i băuturi alese,ci doar Na#terea 6a<

$poi, 6e-am nfă#a după prima 6a băiţă,n licăr de iri#i,

647



din oc&ii nduio#aţi ai pruncilor no#tri, #i 6e-am legăna la noi n colind, ,,lin #i iară#i lin<F

Iar opila ginga#ă,ar sta cu noi la masă,

8a noi n colind<

648



&osmin Stoica $ &olin'

e bucurie că aem colinde, printre atâtea oferte de răciun<

e bucurie că mai #tiu copiii,ine-i Iisus 5ristos #i cine-i Mo# răciun<

%merit te-ntoarce n poeste,iubite Mo# răciun<ăci ine omnul, runc n iesle,

7l ne e runc, ărinte #i Mo# bun<

649



!ărintele 7ihail Stnciu $ 7ărturiile icoanei Naşterii Domnului

Aaterea <mnului Icană !recească, sec. LC, Muzeul Bizantin, 6tena

Aaterea <mnului

Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; căntru !"nsa cei ce slu#eau stelelor !e la stea s-au n%ăţat să se nc&ine 'ie, $oarelui!reptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, ăsăritul cel !e sus, Doamne, sla%ă 'ie

5ecioara astăzi pe Cel mai presus !e 1iinţă naşte şi păm"ntul peşteră, Celui

neapropiat, a!uce +ngerii cu păstorii sla%oslo%esc şi magii cu steaua călătoresc Că pentru noi $-a născut /runc t"năr, Dumnezeu Cel mai nainte !e %eci

(6roparul #i ondacul Na#terii omnului)

650



Intrducere

Dumnezeu Cel 2un şi iu2itor lucrează nencetat n lumea creată !e =l şi n istorie

vind ca t/i amenii să se m#ntuiască i la cuntin/a adevărului să vină (6 Tim

E, 4) 7ceastă purtare !e gri#ă a lui Dumnezeu 1aţă !e noi o %e!em prinmultitu!inea !e gesturi şi !e cu%inte pe care Dumnezeu ni le a!resează cu mare!or, c&em"n!u-ne la m"ntuire, la !o2"n!irea %ieţii şi 2ucuriei 0ui %eşnice 6ar %iaţa%eşnică aceasta este: Să e cunască e ine, sin!urul <umnezeu adevărat, i e

Iisus rists e &are -ai trimis. (6oan J, )

Dumnezeu-Cu%"ntul ne-a !escoperit iu2irea Tatălui, !ar toto!ată ni $-a !escoperit pe $ine mai nt"i prin raţiunile !in natură, apoi prin cu%intele /roorocilor, iar @la linirea vremii A ntrup"n!u-$e om &*iul, via/a i cuvintele lui Iisus rists ne

devin nuă artă desc*isă i transarentă a mără/iei i a iubirii lui <umnezeu.

7st1el, intrarea noastră 5n via;a veşnică 'umnezeiască se face 5n 9iserica luiHristos prin mo'elarea continuă 'upă chipul şi asemănarea lui Hristos8

<e aceea Biserica, rin tate r#nduielile ei litur!ice descerite i întemeiate de <u*ul S0#nt al lui rists, ne 0ace să 0im artician/i la via/a lui rists, săvedem i să rimim în c*i mistic minunile, cuvintele i uterile ui. Biserica e

ruul lui rists entru că El nsui e rezent, viu i lucrătr în ea entrum#ntuirea amenilr cu aceeai linătate ca acum 2::: de ani.

Cu%intele-c"ntările rostite, 6coanele zugră%ite şi Tainele să%"rşite sunt mo!urile prin care 9iserica +l o1eră pe Hristos cre!incioşilor şi prin care "ntuitorul +nsuşi$e o1eră 9isericii $ale !in toate locurile şi !in toate timpurile 8rin &uvintele ui,

rin Icane i rin aine l cunatem, l vedem i l trăim e rists. Icanelevizualizează &uvintele i minunile lui rists, iar rin ainele Bisericii neinte!răm litur!ic în ele. =istă o unitate ntre aceste mo!uri !e mpărtăşire !eHristos pe care o trăim liturgic prin mi#locirea sunetelor, a culorilor şi a materiei

care se s1inţesc prin &arul Du&ului $1"nt şi rugăciunile 9isericii

e!erea lui Dumnezeu şi a $1inţilor n 6coane presc&im2ă imaginea ntr-osăr2ătoare a pri%irii celei !in a1ară prin 1orme armonioase şi culori luminoase,celei !inlăuntru prin sensuri &rănitoare şi puteri lucrătoare Sărbătrile mărăteti ne 0eră rileDul i mdelul de trăire în cmuniunea Bisericii a bucuriei venirii i lucrării m#ntuitare a lui <umnezeu în lume.

651



@dată cu ntruarea i Aaterea ui, <umnezeu-&uv#ntul S-a 0ăcut văzut i cam. = momentul n care reprezentarea C&ipului $ău şi găseşte temeiul

/rin seria !e cate&eze ărturiile 6coanei ne propunem să re!escoperim 1rumuseţeaşi 2ogăţia iconogra1iei orto!oe n c&ip strălucit sintetizată n icoanele /aznicelor +mpărăteşti

8raznicul luminilr Sărbătarea 0acerii din nu a lumii

8răznuită ini/ial dată cu Btezul <mnului (e0ania sau Ei0ania) la 3 ianuarie, Sărbătarea Aaterii <mnului, este stabilită de Biserică în anul +5

entru data de 25 decembrie. Aaterea <mnului este raznicul re-crea/iei lumii (duă S0#ntul ri!rie de Aazians), al restaurării 0irii căzute în ăcat.

4eprezentarea iconografică a Naşterii Domnului 5şi are temeiul scriptu$ristic 5n mărturiile Sfintelor Evanghelii 'upă 7atei şi >uca,

Iar naterea lui Iisus rists aa a 0st$ Maria, mama ui, 0iind l!dită cu Isi0, 0ără să 0i 0st ei înainte îmreună, s-a a0lat av#nd în #ntece de la <u*ul S0#nt. Isi0, l!dnicul ei, dret 0iind i nevr#nd s- vădească, a vit s- lase înascuns. i cu!et#nd el acestea, iată în!erul <mnului i s-a arătat în vis, !răind$

Isi0e, 0iul lui <avid, nu te teme a lua e Maria, l!dnica ta, că ce s-a zămislit

într-însa este de la <u*ul S0#nt. Ea va nate =iu i vei c*ema numele ui$ Iisus,căci El va m#ntui rul Său de ăcate. 6cestea tate s-au 0ăcut ca să seîmlinească ceea ce s-a zis de <mnul rin rrcul IsaiaT care zice$ Iată,=eciara va lua în #ntece i va nate =iu i vr c*ema numele ui Emanuel,care se t#lcuiete$ &u ni este <umnezeuF.

i detet#ndu-se din smn, Isi0 a 0ăcut aa recum i-a runcit în!erul <mnului i a luat la el e l!dnica sa. i 0ără să 0i cunscut- e ea Isi0, Maria a născut e =iul său &el %nul-Aăscut, &ăruia I-a us numele Iisus.

Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Ird re!ele, iată ma!ii de la "ăsărit au venit în Ierusalim, întreb#nd$ %nde este re!ele Iudeilr, &el &e

S-a născut' &ăci am văzut la "ăsărit steaua ui i am venit să ne înc*inăm ui. i auzind, re!ele Ird s-a tulburat i tt Ierusalimul îmreună cu el. i adun#nd e t/i ar*iereii i cărturarii rului, căuta să a0le de la ei$ %nde este să Senască rists' Iar ei i-au zis$ n Betleemul Iudeii, că aa este scris de rrcul

Mi*eiaT$ i tu, Betleeme, ăm#ntul lui Iuda, nu eti nicidecum cel mai mic

652



între căeteniile lui Iuda, căci din tine va iei &nducătrul care va ate e rul Meu IsraelF. 6tunci Ird c*em#nd în ascuns e ma!i, a a0lat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. i trimi/#ndu-i la Betleem, le-a zis$

Mer!e/i i cerceta/i cu de-amănuntul desre 8runc i, dacă l ve/i a0la, vesti/i-mi

i mie, ca, venind i eu, să mă înc*in ui. Iar ei, ascult#nd e re!e, au lecat i iată, steaua e care văzuseră în "ăsărit mer!ea înaintea lr, #nă ce a venit i a stat deasura, unde era 8runcul.

i văz#nd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare 0arte. i intr#nd în casă, auvăzut e 8runc îmreună cu Maria, mama ui, i căz#nd la ăm#nt, s-auînc*inat ui; i desc*iz#nd vistieriile lr, I-au adus ui daruri$ aur, tăm#ie i smirnă. Iar lu#nd întiin/are în vis să nu se mai întarcă la Ird, e altă cale s-au dus în /ara lr.F (Matei 1, 17-25 ; 2, 1-12)

i s-a suit i Isi0 din alileea, din cetatea Aazaret, în Iudeea, în cetatea lui <avid care se numete Betleem, entru că el era din casă i din neamul lui <avid, ca să se înscrie îmreună cu Maria, cea l!dită cu el, care eraînsărcinată. <ar e c#nd erau ei acl, s-au îmlinit zilele ca ea să nască, i anăscut e =iul său, &el %nul-Aăscut i -a în0ăat i -a culcat în iesle, căci numai era lc de !ăzduire entru ei.

i în /inutul acela erau ăstri, st#nd e c#m i 0ăc#nd de straDă nateaîmreDurul turmei lr. i iată în!erul <mnului a stătut l#n!ă ei i slava

<mnului a strălucit îmreDurul lr, i ei s-au în0ricat cu 0rică mare. <ar în!erul le-a zis$ Au vă teme/i. &ăci, iată, vă binevestesc vuă bucurie mare, careva 0i entru tt rul. &ă vi s-a născut azi M#ntuitr, &are este rists

<mnul, în cetatea lui <avid. i acesta va 0i semnul$ Ce/i !ăsi un runc în0ăat,culcat în iesle. i dedată s-a văzut, îmreună cu în!erul, mul/ime de astecerească, lăud#nd e <umnezeu i zic#nd$ Slavă întru cei de sus lui <umnezeui e ăm#nt ace, între ameni bunăvire>

Iar duă ce în!erii au lecat de la ei, la cer, ăstrii vrbeau unii către al/ii$ Sămer!em dar #nă la Betleem, să vedem cuv#ntul acesta ce s-a 0ăcut i e care

<mnul ni l-a 0ăcut cunscut. i, !răbindu-se, au venit i au a0lat e Maria i e Isi0 i e 8runc, culcat în iesle. i văz#ndu-, au vestit cuv#ntul !răit lr desreacest &il. i t/i c#/i auzeau se mirau de cele suse lr de către ăstri. Iar

Maria ăstra tate aceste cuvinte, un#ndu-le în inima sa. i s-au întrs ăstrii, slăvind i lăud#nd e <umnezeu, entru tate c#te auziseră i văzuseră recum li se susese.F (uca 2, -2:)

653



&mzi/ia icanei +n icoana Nasterii Domnului, accentul este pus, pe cele trei aspecte !ogmatice ale+ntrupării si ale Naşterii 5iului lui Dumnezeu: Dumnezeu n mişcare co2or"toare (Oenoza); inunea Naşterii 1eciorelnice (1ăptura şi naşte propriul 5ăcător); +n!umnezeirea omului

$cenele !in icoană se structurează n trei registre:

I8 !artea superioară $ aspectul teofanic şi profetic

$t"nga Centru Dreapta

ngeri slă%in! peDumnezeu

raza (steaua)muntele (st"ncile)

nger %estin! Naşterea Domnului păstorilor a1laţi pe c"mp

II8 !artea centrală $ aspectul tainic

$t"nga Centru Dreapta

magii a!uc"n! !aruri

/runcul Hristosaica Domnuluipeştera (ieslea)2oul şi asinul

păstorii

III8 !artea inferioară $ aspectul omenesc

$t"nga Centru DreaptaDreptul 6osi1 şez"n!ng"n!urat pe o piatră

!ia%olul !eg&izat ntr-un păstor (T&Qrros)

moaşele $alomeea şi3elemi ngri#in! /runcul

654



8ersane, sensuri i simbluri ziditareîn icana Aaterii <mnului

I8 *8 4aza arătare a Sfintei +reimi

"aza unică ce cbară din semicercul a0lat în artea sueriară a icanei semni0ică =irea cea %na a lui <umnezeu, dar care ieind din stea se îmarte întrei entru a desemna articiarea &elr rei 8ersane la icnmia m#ntuirii.

eprezentarea iconogra1ică a stelei sugerează 1aptul că aceasta este mai presus !eun simplu 1enomen cosmic, ea 1iin! trimisă !e către Dumnezeu să %esteascămagilor Naşterea cea mai presus !e 1ire a unui +mpărat Ceresc şi toto!ată să-i

călăuzească spre locul un!e s-a petrecut minunea

I8 38 7untele auster sugerează o lume neprimitoare, ostilă, lumea !e !upă că!erean păcat a protopărinţilor 7!am şi =%a şi a tuturor urmaşilor lor

St#ncile ascu/ite, ilustrate asemenea unr trete, ar a se uni cu cerul, indic#nd ast0el, at#t micarea de !r#re a lui <umnezeu la m, c#t i urcarea mului la

<umnezeu, ambele, sibile dată cu mmentul ntruării &elei de-a <ua 8ersane a S0intei reimi. ntre! ăm#ntul are a tresălta de bucurie.

@ ntre! a 0st între cei de Ds, iar de cei de sus nicicum nu S-a deărtat &uv#ntul cel necurins; că !r#rea lui <umnezeu n-a 0st cu mutare din lc, recumnici naterea din =eciară rimitare de <umnezeuQA (7catistul 9unei%estiri,6cos > )

655



@&erul i ăm#ntul astăzi s-au îmreunat; născ#ndu-se rists, astăzi <umnezeu e ăm#nt a venit i mul la cer s-a suit.A (ecernia /raznicului, 0itie,glas )

@ată 0irea în!erească s-a minunat de lucrul cel mare al ntruării ale; că e&el neariat, ca <umnezeu, -a văzut m ariat tuturrQA (7catistul

9unei%estiri, Con!ac F)

I8 -8 =ngerii sunt reprezentaţi n !u2la lor lucrare: !oologia şi %estirea

?nii (n general grupul !in partea st"ngă) se n!reaptă către 6z%orul !e0umină a!uc"n! lau!ă nencetată lui Dumnezeu

+ngerul !in !reapta se apleacă spre păstori, %estin!u-le acestora Naşterea+mpăratului lui 6srael /rezenţa ngerilor mărturiseşte !espre !umnezeirea/runcului

II8 *8 !runcul Hristos este reprezentat 1ie !ormin!, 1ie treaz, pri%in! către aica$a $cutecele n care este n1ăşat au 1orma unor 1"şii nguste asemenea giulgiurilor !e nmorm"ntare, 2raţele $ale se ncrucişează pe piept n c&ipul Crucii, iar ieslea ncare este aşezat /runcul are aspectul unui altar morm"nt

656



Toate acestea pre1igurează oartea şi /ogor"rea lui Hristos la ia! Dar @ uminastrălucete în întuneric, iar întunericul n-a biruit-.A (6oan , I) /entru că Hristos%a n%ia !in morţi ca un Dumnezeu atotputernic

II8 38 7aica Domnului este n1ăţişată st"n! l"ngă /runc, n 1aţa ieslei, pe #umătate

rezemată pe un pat !e 1elul celor purtate !e e%rei n călătoriile lor =l are culoarearoşie, 1iin! ilustrat asemenea unui pat mpărătesc, pentru a sugera ast1el cinstea ce ise cu%ine aicii lui Dumnezeu

/rin această poziţie a aicii Domnului este a1irmat iconogra1ic a!e%ărul Naşteriisupra1ireşti (!in 5ecioară, 1ără !ureri) a "ntuitorului Hristos, 1apt care su2liniază,!e asemenea, !umnezeirea /runcului

&ele trei stele aezate e ca i umeri simblizează 0eciria Maicii <mnului dinaintea, din timul i de duă Aaterea lui rists (ururea-0eciria).

=presia c&ipului ei este una me!itati%ă a%"n! pri%irea ng"n!urată atitu!ine

gra%ă ce anticipează su1erinţele pe care le %a n!ura ca aică a Celui ce a%ea să pătimească moarte pe Cruce pentru m"ntuirea lumii KIar Maria ăstra tateaceste cuvinte un#ndu-le în inima sa.F (0uca E, F)

aica Domnului a 1ost cel mai nălţător !ar pe care omenirea a 1ost %reo!ată nstare să-l a!ucă lui Dumnezeu

657



@&e vm aduce /ie, ristase' &ă te-ai arătat e ăm#nt ca un m, entru ni.=iecare din 0ăturile cele zidite de ine, mul/umire aduce ?ie$ în!erii c#ntarea,cerurile steaua, ma!ii darurile, ăstrii minunea, ăm#ntul etera, ustiul ieslea, iar ni e Maica =eciară, <umnezeule, &el ce eti mai înainte de veci,

miluiete-ne e ni.A (ineiul pe luna !ecem2rie)

II8 -8 !eştera (Ieslea)

0ocul Naşterii 5iului lui Dumnezeu nu era un &an, ci un loc cu iesle un!e se ţineauanimalele

=%ang&eliile nu menţionează peştera, nsă reprezentarea iconogra1ică şi găseştetemeiuri n Tra!iţie şi n tetele liturgice <esc*izătura întunecasă a eterii înmiDlcul st#ncilr ascu/ite înc*iuie csmsul căzut, lumea cleită de ăcat

rin căderea mului, recum i iadul, stră0undurile întunericului, e care dar El, Sarele <retă/ii, le risiete dată cu Aaterea Sa. 8etera i ieslea sunt dvezi ale r0undei smerenii a M#ntuitrului rists.

658



II8 "8 9oul şi asinul nu sunt, !e asemenea, pomeniţi n=%ang&elie, prezenţa lor alături !e /runc (inspirată !ine%ang&elia apocri1ă a lui atei, cap Y6) sugerează, nacelaşi timp, mplinirea unei proorocii a pro1etului

6saia: @ Bul îi cunate stă#nul i mă!arul ieslea <mnului său, dar Israel nu mă cunate, rul meu nu mă ricee.A (6saia , )

/rezenţa animalelor trimite, !e asemenea, şi cătresim2olismul %iţelului !e sacri1iciu şi al asinului+mpăratului Care intră n 6erusalim +n unele icoaneruseşti apare un cal n locul o2işnuitului măgar,necunoscut n usia

II8 .8 !ăstorii sunt n1ăţişaţi ascult"n! mesa#ul ngerilor7!esea, unul !intre ei c"ntă !in 1luier a!ăug"n!, ast1el,arta omenească a c"ntării la corul ngerilor

=i primesc cei !int"i %estea minunatei Naşteri nmi#locul acti%ităţilor zilnice, 1iin!, para!oal, prinsimplitatea lor, mai apropiaţi !e lumea cerească

8ăstrii rerezintă rimii 0ii ai lui Israel (rul ales

de <umnezeu), care I se înc*ină 8runcului, ei simbliz#nd înceutul Bisericii evreilr, iar ma!ii înceutul Bisericii neamurilr.

II8 /8 7agii sunt reprezentaţi 1ie pe cai, n !rum sprelocul Naşterii in!icat !e stea, 1ie a!uc"n! /runculuintreitul !ar aur, tăm"ie şi smirnă -, prenc&ipuin!u-le

pe 1emeile purtătoare !e mir, %enite la morm"nt n!imineaţa !e /aşti: aur ca pentru +mpăratul %eacurilor;

tăm"ie ca celui ce este Dumnezeu al ?ni%ersului; smirnă ca unuia ce a murit

659



K8rin darul mirului, ei înc*iuie starea a muritare, rin aur măre/ia aîmărătească, iar rin tăm#ie, dumnezeirea a întrea!ă.F (Dtrenia Nasterii

omnului, cântarea a -a, glas I)

agii sunt n1ăţişaţi su2 c&ipul a trei oameni a%"n! %"rste !i1erite, acest 1apt!o%e!in! că e%elaţia este !ată oamenilor in!i1erent !e %"rsta lor 1izică, !ar pemăsura ni%elului lor !u&o%nicesc şi a puterii lor !e cuprin!ere a tainelor !umnezeieşti Ma!ii rerezintă neamurile ă!#ne a0late în a0ara rului ales.

<ei sunt ameni învă/a/i, ei au, ttui, de străbătut cale mai lun!ă srecunaterea <umnezeului celui 6devărat. 8rezen/a lr dvedete 0atul că

Biserica rimete i s0in/ete tiin/a menească în măsura în care aceastacnduce către adevărul de credin/ă, către cunaterea lui <umnezeu.

III8 *8 Dreptul Iosif apare ntr-un colţ (st"nga sau !reapta, n #osul icoanei), aşezat!eoparte !e /reas1"nta 5ecioara aria, !etaliu iconogra1ic menit să e%i!enţieze

a!e%ărul scripturistic şi n%ăţătura 9isericii potri%it căreia Hristos $-a născut !in5ecioară, 6osi1 ne1iin! tatăl /runcului

660



+n1ăţişarea sa tre2uie să sugereze un om naintat n %"rstă (Tra!iţia spune că a%ea>4 !e ani) =ste reprezentat cu aureolă, a1l"n!u-se ntre !repţii lui Dumnezeu(atei , F)

Dreptul 6osi1 are o epresie me!itati%ă, ngri#orată, o stare !e tul2urare pricinuită!e Naşterea 1eciorelnică a lui 6isus Isi0 înc*iuie e tt mul slab în credin/ă, acărui ra/iune nu ate deăi *tarele realită/ilr văzute, de aici i di0icultateade acceta realitatea sura0irească a tainelr lui <umnezeu.

+n persoana lui 6osi1, icoana !ez%ăluie nu numai !rama sa personală, c"t !rama

ntregii omeniri care a pri%it taina, nu prin oc&ii cre!inţei, ci ai raţiunii limitate KCi0r de !#nduri necuviinciase av#nd întru sine înteletul Isi0 s-a tulburat ...T, dar cunsc#nd că zămislirea ta este de la <u*ul S0#nt a zis$ 6liluia.F (7catistul 9unei%estiri, Con!ac 4)

=ste n1ăţişat ascult"n! !e o 1igură care reprezintă %ocea raţiunii neluminate

III8 38 9ătrnul ciu'at, n%eşm"ntat ntr-o piele !e animal, st"n! aplecat !e spate!inaintea lui 6osi1, îl rerezintă e amă!itrul Satan, de!*izat în c*iul unui

ăstr, care îl *ăr/uiete e Isi0, l!dnicul =eciarei, cu întrebări er0ide.

$cena este inspirată !e =%ang&elia apocri1ă a lui 6aco% un!e se spune că cel %icleanrosteşte prin interme!iul cio2anului T&Qrros: @7şa cum acest toiag Sel este n!oitsau rupt, sim2ol al sceptrului z!ro2it al 1ostei sale puteri nu %a mai putea să !ea%lăstare, tot aşa un 2ătr"n ca tine nu mai poate zămisli prunc şi o 1ecioară nu poatesă nascăA S!ar toiagul a n1lorit n!ată

661



III8 "8 Scena 5m0ăierii !runcului are la 2ază pasa#e !in e%ang&eliile apocri1e ale

lui 6aco% şi atei (acestea %or2esc !espre prezenţa a !ouă 1emei ($alomeea şi3elemi) c&emate !e 6osi1 pentru a o asista la naştere pe $1"nta 5ecioară)

Scena îmbăierii 8runcului a st#rnit numerase cntrverse i discu/ii iscate de Duste/ea rerezentării ei din următarele mtive$- relatarea m2ăierii nu aparţine e%ang&eliilor canonice;- /runcul era cu totul curat şi nu a%ea ne%oie !e spălare;- aica Domnului a născut n mo! supra1iresc, 1ără !ureri, prezenţa moaşelor 1iin!

!e prisos

6r!umentele sus/inute în 0avarea rerezentării scenei îmbăierii au 0st următarele$ faptul că scena nu este menţionată n 7ang&eliile canonice nu e un moti

pentru a o eGclude (nici Intrarea n Biserică a Maicii omnului nu estemenţionată n Noul 6estament, dar nu a stârnit respingerea ei n Biserică).

662



5ristos, prin obiceiul mbăierii, a acceptat de bunăoie să se supună unuiobicei omenesc, a#a cum mai târ!iu a bineoit să se supună practiciicircumci!iunii (tăierea mpre*ur) #i bote!ului (de care 7l nu aea neoie);

niciunul din %inoadele 7cumenice nu s-a opus cu priire la această scenă; n perioada iconoclastă, când au fost puse n discuţie atâtea scene

iconografice, scena mbăierii nu a repre!entat o problemă; nici după iconoclasm, când pictura a deenit un mi*loc de eGprimare a

dogmelor, nu au eGistat, de asemenea, obiecţii cu priire la repre!entareaacestei scene.

Scena scăldatului su!erează 0atul că <umnezeu cel 8reaînalt se suunebiceiurilr i derinderilr meneti, aceasta 0iind i mărturie a ntruării reale a <mnului, &are a devenitKîntcmai cu amenii de bună vieF (%trenia

raznicului, &annul S0#ntului Ian <amasc*in, c#ntarea a IC-a). $cena o

pre1igurează pe cea a 9otezului n apele 6or!anului

Inva/ii ausene ale rerezentării Aaterii <mnului

5aţă !e reprezentarea canonică orto!oă, n pictura religioasă apuseană au 1ostintro!use mai multe ino%aţii care !enaturează a!e%ărul istoric si !ogmatic,con!uc"n! p"nă la erezie:

- steaua este repre!entată ca un fenomen natural, nsă nu indică destul de clar runcul. (

S0#ntul Ian ură de 6ur t#lcuiete că steaua care i-a călăuzit ema!i nu a rămas sus e cer, ci s-a cbr#t #nă deasura caului 8runcului );- pe#tera este nlocuită cu o construcţie făcută de mâna omului, c&ipul popular al ieslei, dând repre!entării un aspect mai pitoresc #i naturalist;- măgarul #i boul, precum #i scena mbăierii sunt, adesea, scoase din compo!iţie;- sunt introduse elemente de compo!iţie care distrag atenţia de la adeăratul centru de interes către detalii nesemnificatie4 cai, cămile, câini, mulţime deoameni etc.;- runcul apare de!brăcat (n toate icoanele, &ainele sugerea!ă taina ce năluiedumne!eirea lui 5ristos);

- Iosif este nfăţi#at stând lângă =ecioara Maria, ngenunc&ind ca #i ea n faţa runcului;- prin detaliile fi!ionomice, Iosif apare ca un tânăr c&ipe#, de ârstă apropiată dea Maicii omnului, fapt care aduce multă confu!ie n ceea ce prie#te relaţia reală

plină de curăţie #i cuiinţă ce eGista ntre bătrânul Iosif, tutorele Mariei, #i tânăra =ecioară;

663



- repre!entarea E%fânta =amilieF denaturea!ă foarte mult adeărul eang&elic(mărturisit n %imbolul de credinţă) potriit căruia umne!eu-uântul %-a

pogorât din ceruri #i %-a ntrupat de la u&ul %fânt #i din Maria =ecioara #i %-a făcut om ;- scena capătă un aspect fante!ist prin atmosfera dulceagă a unui Betleem scăldat n lumina feerică a unui cer plin de stele, stăruindu-se mai mult asupra aspectuluiomenesc al ntâmplării, asupra laturii umană a tainei (omul-umne!eu mai mult decât umne!eu-@mul).

+n 7pus, reprezentarea Naşterii Domnului, lipsită !e sim2olurile zi!itoare !e su1let,at"t !e coerent ela2orate n icoana orto!oă, şi 1ăc"n! apel la sentimente umane1ireşti, răm"ne la un ni%el super1icial n nţelegerea a!e%ăratului sens al +ntrupării5iului lui Dumnezeu şi a lucrării $ale pentru m"ntuirea lumii

Tre2uie să menţionăm 1aptul că procesul !esacralizării teologiei catolice !e !upăarea $c&ismă !in GI4 a con!us treptat şi la !enaturarea reprezentării luiDumnezeu şi a $1inţilor enaşterea păg"nismului, ncepută n secolul al Y6-lea, a1ăcut că icoanele să 1ie nlocuite !e ta2louri religioase n care aureola s1inţeniei

persona#elor !ispare su2 camu1la#ul realismului %oluptos al 1irii umane căzute +n=uropa apuseană, !e%alorizarea imaginii a mers sincron cu !e1ormarea concepţiei!espre Dumnezeu, om şi lume, %iaţa societăţii occi!entale contemporane 1iin!!emult otră%ită !e ateism şi materialism

=liminarea 6coanelor şi a Tainelor a sărăcit ast1el lumea catolică, (neo)protestantăşi sectară, c&iar şi !e nţelegerea corectă a cu%intelor lui Hristos, scu1un!"n!u-o şimai mult n ntunericul interpretărilor su2iecti%e pătimaşe, al minciunilor şi al&ulelor !ia%oleşti

6conogra1ia orto!oă, prin ela2orarea şi păstrarea unor canoane (reguli) !ereprezentare a imaginilor re%elate con1orme cu conţinutul Tra!iţiei 9isericii, e%ită

promo%area prin mi#loace !e eprimare artistică a oricăror interpretări şi emoti%ităsi su2iecti%e ori sentimentalism super1icial, ea e%i!enţiin!, n acelaşi timp, repereleo2iecti%e ale a!e%ăratei cunoaşteri teologice şi simţiri !u&o%niceşti

6coana Naşterii Domnului transmite, aşa!ar, prin conţinutul său !ouă n%ăţăturicreştine 1un!amentale:

de!ăluie nsă#i esenţa eenimentului, constituindu-se ca mărturie ă!ută adogmei fundamentale a credinţei cre#tine4 +ntruparea =iului lui umne!eu;

664



sugerea!ă efectul acestui eeniment asupra ntregii creaţii, aceastadobândind un nou sens - transfigurarea prin u&ul %fânt, ca scop final al eGistenţei ei.

ate tradi/iile rm#neti marc*ează bucuria venirii lui rists între ni i întruni rin clinde, c#ntări i culri luminase, în *ainele i urtarea amenilr strălucind bună cuviin/ă i viia cuminte aduse de binecuv#ntarea lui

<umnezeu. Cu aceste 1rumuseţi ale su1letului rom"nesc să ne mpo!o2im şi noi

665



Dan &amen $ Icoana Naşterii Domnului

@&e vm aduce /ie, ristase' &ă te-ai arătat e ăm#nt ca un m, entru ni.=iecare din 0ăturile cele zidite de ine, mul/umire aduce ?ie$ în!erii c#ntarea,cerurile steaua, ma!ii darurile, ăstrii minunea, ăm#ntul etera, ustiul ieslea, iar ni e Maica =eciară, <umnezeule, &el ce eti mai înainte de veci,miluiete-ne e ni.A (ineiul pe luna !ecem2rie)

Aaterea M#ntuitrului rists este, aa cum sunea Sfntul Grigorie+eologul , Knu sărbătare a crea/iei, ci sărbătare a recreării lumiiF.

$im2olismul icoanei Naşterii Domnului cuprin!e elemente !ogmatice, 2i2lice sau!in istoria apocri1ă 6coana nu este 1otogra1ie =a nu portretizează trăsăturile 1iziceşi nici caracterele psi&ice ale persoanelor pe care 9iserica i numeşte s1inţi +niconogra1ie totul este sim2olistic, nu realist 6a cum arată numele, icn!ra0ul scrieF icane, nu le ictează. Icanele sunt nite te0anii, nu simle decra/ii.

Ele sunt nite O instantanee P ale divinită/ii sau, mai bine zis, sunt "evela/ia

666



&*iului lui <umnezeu în m. &eea ce este imrtant în icn!ra0ie nu estemaniera sau arta, ci caracterul tecentric al icanei. 6coana este un ar&etip almisterului Dumnezeirii 8mul !u&o%nicesc a!miră ntr-un peisagiu putereaDu&ului $1"nt, !ătătorul !e %iaţă .i 1rumuseţea, ca pe un atri2ut !umnezeiesc, 1ărăsă ca!ă n i!olatria 1ăpturilor, cum zice $1"ntul 7postol /a%el !espre păg"ni care,ntunec"n!u-şi mintea !in pricina păcatului, W Kau sc*imbat slava lui <umnezeu&elui nestricăcis cu asemănarea c*iului mului celui stricăcis i al ăsărilr i al celr cu atru iciare i al t#r#tarelr A (omani :E) 5iecare 1igurăeprimă !umnezeiescul ntr-o sim1onie a ntregului

/entru a nţelege sim2olistica icoanei Naşterii Domnului, ea tre2uie analizată netape, !eoarece icoana este mpărţită n ni%ele

/ona ei superioară sugerea!ă lumea cerească,

a doua H mpletirea dintre diin #i uman reali!ată n #i prin 5ristos,iar a treia H omenirea n general #i umanitatea lui 5ristos n special.

/artea !e sus a icoanei este statică, nemişcată, eternă 6cl este <umnezeu înreime, lumina stelei care s-a rit i în!erii care, dei c#nt#nd, nu se mică,

entru că 0ac asta din venicie. 7poi păm"ntul care a !esc&is larg gura peşterii pentru intrarea lui Dumnezeu n materie 7colo n negrul peşterii, su2 cripta larg 2oltită a păm"ntului se n!eplineşte taina "ntuirii +n partea !e #os a icoanei estetoată mişcarea 7ici este istoria, intrarea omului n taina m"ntuirii: păstorii %in n

gra2ă, caii magilor aleargă n galop etc&ele trei aspecte 'ogmatice care se 5nca'rează 5n cele trei registre ale icoanei=ntrupării și Naşterii iului lui Dumnezeu sunt,

umne!eu n mi#care coborâtoare H eno!a ; Minunea Na#terii feciorelnice (făptura #i na#te propriul =ăcător); ndumne!eirea omului;

nainte de seclul al IC-lea, Aaterea i Btezul <mnului se sărbătreau în

aceeai zi sub numele de Ei0anie, adică arătarea <mnului în reime.

<etalii

667



Iisus Emmanuel 5n ieslea necuvntătoarelor8 /entru prima !ată Cu%"ntul Hristos se a1lă at"t !e aproape !e necu%"ntătoarele ce-0 ncon#oară n iesleantunecată, 1riguroasă şi singuratică Cel $ingur %ine către cei singuri pentru amplini comuniunea 7şa se eplică !orirea Celui /reanalt !e a n!umnezei şitrans1igura icoanele` $ale oamenii, 1ăcuţi nu !in lemn şi %opseluri, ci !in lut şiDu& $ceastă mi#care este numită cu numele de eno!ă (sau smerire de %ine) #i

cuprinde cu ea mi#carea aplecarea către cele mai de *os ale pământului, ridicând mai apoi cu 7l omul #i ntreaga %a creaţie. /rin mişcarea !oririi se nţelege tainaOenozei, iar prin smerirea Cu%"ntului se re%elează singurătatea Celui cecomuniază, căci Taina este orice act !umnezeiesc Taina este 1eciorelnică, iar 1eciorelnicia este tainică prin natura ei Distanţa !e la tainic la taină o uneşte1eciorelnicia +n acest sens, <umnezeiasca ucrare (ener!iile necreate) 0ace casă se !are din &eruri nsăi 8ersana =iului, născută din veci din atăl 0ărăde mamă, iar mai acum din mamă 0ără de tată; într-un c*i smerit i 0ecirelnic.

/eştera reprezentată n c&ip ntunecos n inima icoanei, n!eamnă oamenii să petreacă Crăciunul n taină Tainică este săr2ătoarea aceasta, iar 1elul petrecerii eieste contemplarea celor petrecute, contemplarea +ntrupării !umnezeiescului şin!umnezeirea omenescului, m2in"n!u-se aceasta ntr-un c&ip mai mult !ec"t

peri&oretic Este linitirea i di*na celr îmvăra/i i steni/i duă stul celr : de zile. Este sărbătarea recreării umanită/ii. ecreare nseamnă regenerare,!ar şi o!i&nire <umnezeu Se di*nete în cei cura/i cu inima, în cei smeri/i, i îi

668



înniete în &*iul 6semănării cu El, rin ar, rin trans0i!urare. 6coana Naşterii Domnului este isi&ia iconică a 1elului trans1igurator !e-a 1i a creştinilor,care stră2at precum magii calea pustiei postului spre a se 2ucura cu ngerii !e+nomenirea Cu%"ntului

6eslea se a1lă n peştera intunecoasă, pre1igur"n! morm"ntul Domnului, !ar şioartea şi /ogor"rea lui Hristos la ia! ntr- milie atribuită S0#ntului ri!riede Assa, întunericul eterii este, în în/elesul ei simblic, lumea cleită de

ăcat rin căderea mului, în care strălucete Ksarele dretă/iiF.

=%ang&eliile nu menţionează peştera, nsă reprezentarea iconogra1ică şi găseştetemeiuri n $1"nta Tra!iţie şi n tetele liturgice

Icoana reelea!ă un detaliu cutremurător4 ieslea are forma unui sicriu. răciunul

(Na#terea) #i +nierea din mormânt a Mântuitorului nostru stau ntr-o permanentălegătură. Na#terea anticipea!ă moartea, care la rându-i bineeste#te e#nicia.6ămâia adusă de magi sugerea!ă ntr-un mod profund acest aspect. runcul estenelit n giulgiu, nu n scutece, pus eGact ca-ntr-un mormânt nou; giulgiurile

sugerând taina ce năluie umne!eirea lui 5ristos.

0"ngă iesle se a1lă un asin şi un 2ou, con1orm proorociei lui 6saia , : Bul îi cunate stă#nul i asinul ieslea dmnului său, dar Israel nu Mă cunate;

rul Meu nu Mă riceeA 9oul sim2olizează poporul e%reu (care se a1lă la

capul /runcului), iar asinul neamurile păg"ne (a1l"n!u-se la picioare) 9oul areculoarea aurie, asinul cenuşie-argintie

/rezenţa animalelor trimite, !e asemenea, şi către sim2olismul %iţelului !esacri1iciu şi al asinului +mpăratului Care intră n 6erusalim

Bucuria Aaterii <mnului nu este una menească, ci în!erească, 0iind în ermanen/ă le!ătura cu venicia. esa#ul a!us o!ată cu Naşterea $a anunţă pătimirea, smerirea, moartea şi n%ierea ce %or urma &u alte cuvinte, utem sune recum S0. ri!rie el!ul$ <umnezeu s-a 0ăcut m, ca mul să devină

<umnezeuF.

n etera întunecasă, rists este lumina ce alun!ă întunericulQ Eu, umina am venit în lume, ca tt cel ce crede în Mine să nu răm#năîntunericA, cum a spus Teologul Cu%"ntului $1 7p şi =% 6oan E, 4*

669



7aica Domnului# Eva cea nouă# se o'ihneşte lngă pomul vie;ii8 =a se a1lă n prea#ma centrului icoanei, 1iin! persoana reprezentată prin mărimea cea mai mare

Cel mai mic este reprezentat Hristos intru smerire, mărin!-o prin aceasta pe aica$a, care-i ntrece ast1el n cinste pe ngeri Cu toate acestea, raza ce unete &erul de ăm#nt rin 8runc adeverete dumnezeirea =iului. /e aa trasată !e rază

urmează, !upă prunc, aica Domnului

n această sărbătare a 0acerii din nu a lumii ea este Kînnirea tuturr celr celr născu/i e ăm#ntF, nua Eva.

$criitorul 2isericesc Tertulian, care a trăit n a !oua #umătate al secolului al 66-lea prima #umătate a secolului al 666-lea, a !escris 1oarte 1rumos că, aşa cum prima =%ăa 1ost mama tuturor celor !e pe păm"nt, tot aşa, noua =%ă a !e%enit aica ntregiiomeniri nnoite, n!umnezeite prin +ntruparea 5iului lui Dumnezeu 7st1el, !upă

cum 7!am a 1ost 1ăcut !intr-un păm"nt 1eciorelnic, tot aşa Hristos tre2uia să $enască !intr-o mamă 1ecioară

7a era ncă fecioară când a primit cuântul morţii, Maria trebuia să fie fecioară spre a-8 primi pe uântul ieţii.

7a cre!use n #arpe, Maria trebuia să creadă celor spuse de ngerul Kariil.

670



7a, osândită la na#teri dureroase, a născut pe ain fratricidul, Mariatrebuia să nască pe Iisus, fratele, ictima #i Mântuitorul.

<ar e c#nd erau ei acl, s-au îmlinit zilele ca ea să nască, i a născut e

=iul său, &el %nul-Aăscut i -a în0ăat i -a culcat în iesle, căci nu mai eralc de !ăzduire entru ei.A $1 7p şi =% 0uca E, *-J

aica Domnului stă pe un acoperăm"nt (&lami!ă) !e culoare roşie =a estempărăteasa ngerilor aşezată pe purpura s"ngiurilor 1eciorelnice /rin pozi\iaaicii Domnului este a1irmat iconogra1ic a!e%ărul Naşterii supra1ireşti (!in5ecioară, 1ără !ureri) a "ntuitorului Hristos

+n mozaicul ănăstirii Hosios 0uOas (secolul al Y6-lea), aica Domnului stă pe #umătate ri!icată +n 1elul acesta, iconarul a căutat să su2linieze 1aptul că ea l-a

născut pe Hristos 1ără !urerile 1acerii 7ceastă i!ee a naşterii supra1ireşti, 1ără!urere, şi găseşte !eci epresia şi n iconogra1ia 2izantină 7st1el, n @6mnul7catistA, poetul spune, a!res"n!u-se aicii Domnului: @ 8rea S0#ntă =eciară, tuai născut 0ără durereA 5aptul că, !e o2icei, ea apare n1ăţişată spri#inin!u-se nutre2uie luat !rept in!iciu al etenuării 1izice !e !upă naştere, ci pur şi simplu ca peo ne%oie a tuturor 1iinţelor !e a se o!i&ni peste noapte =ste o o!i&nă n urma!rumului, mai mult !ec"t n urma naşteriiK

Bestul m"inilor ei arată 1aptul că =a se acoperă cu mantaua !e !easupra !e 1rigul

nopţii, pustiul 6u!eii are temperaturi 1oarte scăzute noaptea şi 1oarte ri!icate ziua@ c#ntare din minei sune că rin 0rma aezării, se aseamănă *eruvimilr,ast0el că truul ei este aezat aralel cu ieslea, ridicată cu caul însre cer este stare de ve!*e (rive!*ere).

5aţa ei este ntoarsă spre scena spălării /runcului, pentru a a!e%eri şi con1irmă că5iul născut este 5iul 2ine%estit !e nger, "ntuitorul 0umii care $-a ntrupat nmo! real, nu aparent q(%ezi mai #os eplicaţia !etaliată a importanţei sceneispălării n icoană)

=a se a1lă la intrarea n peşteră, tocmai pentru că peşterea este p"ntecele 1ecioresca!um2rit !e Du&ul 5iul este născut ca un ntreg, a!ică n c&ip !umnezeiesc, nuomenesc a!ică progresi% 1iecare mem2ru n parte, !ez%olt"n!u-se n sta!ii celulareşi em2rionare, 1iin!că este %or2a !e in-trupare şi in-omenire, nu un omn!umnezeit, ci un Dumnezeu nomenit

671



Hristos este noul 7!am şi precum acela a 1ost 1ăcut nt"i !in lut n c&ip ntreg, !upăcare a 1ost su1lat !u& !e %iaţă !ătător, aşa putem nţelege, ca-ntr-o icoană, c&ipul şitaina ntrupării n p"ntecele 1ecioresc a "ntuitorului ntr-un corp ntreg (nu !oar !in lut precum 7!am, ci corp luat n sensul !e umanitate trup cu su1let raţional)

Cu toate acestea, ipostasul (persoana) 0ogosului nu s-a unit cu alt ipostas, cia enipostaziat (a alipit` asumarea 1irii umane 0ogosului, 1ără a 1i a2sor2ită) 1ireaumană (trup şi su1let) $ieşi 8runcul cretea i se întărea cu du*ul, dar ca unîntre!, el ne0iind rdul unei uniriU îns/iri trueti dintre bărbat i 0emeie, ci rd

<umnezeiesc. 8etera este ast0el icana #ntecelui 0eciresc, iar Maica <mnului cea rin care taina <mnului s-a lucrat.

Cele trei stele aşezate pe cap şi umeri sim2olizează 1ecioria aicii Domnului!inaintea, !in timpul şi !e !upă Naşterea lui Hristos (pururea-1ecioria)

Aaterea <umnezeului nmenit a 0ăcut ca întrea!a 0ire umană cu sentimente i slăbiciuni, a0ară de ăcat, să 0ie asumată.

Dreptul Iosif stă pus pe gn'uri8 6osi1 n icoană este ntors cu spatele, st"n!oarecum retras !e mi#locul acţiunii principale, pe marginea ei

672



6osi1, a!ică omenirea, mai ascultă cu%intele unui 2ătr"n 8trivit unei le!endeacri0e (a lui Iacv), acesta este bătr#nul ăstr *rres, ersni0icareadiavlului, care a venit i i-a sus lui Isi0 că 0eciară nu ate nate un

runc, aa cum un tia! uscat (cel e care îl /ine în m#nă), nu ate înmu!uri.

K6a cum acest tia! el este îndit sau rut, simbl al scetrului zdrbit al 0stei sale uteriT nu va mai utea să dea vlăstare, tt aa un bătr#n ca tine nu mai ate zămisli runc i 0eciara nu ate să nascăF dar tia!ul a în0lrit îndatăT.

$1"nta =%ang&elie !upă atei (, F) l prezintă pe 6osi1 cu numele !e @!iOaiosA(!rept)

!ăstorii 'ăn;uiau şi 5ngerii slavosloveau8 /ăstorii se a1lă n partea !reaptă aicoanei ?nul !in ei are un 1luier $u2 ei oile lor se a!apă !in r"u Celălalt păstor uit"n!u-se nspre sus, primeşte 2lagoslo%enie !e la nger n!erii din ceata a0lată

în dreata ieslei 0ac lecăciune către &el sălăluit în eteră, e c#nd ceilal/i, din artea st#n!ă, slavslvesc în cr.

Cei care se uită sus au m"inile !escoperite, ceilalţi le au acoperite "inile lor acoperite amintesc !e un %ec&i o2icei ce eistă la curtea 2izantină, menţionat şi !eeru!itul 2izantinolog ic&el Muenot, potri%it căruia supuşii tre2uiau să ai2ă

673



ntot!eauna m"inile ascunse sau acoperite, c"n! slu#eau sau se a1lau n 1aţampăratului

+ngerii sunt reprezentaţi n !u2la lor lucrare: !oologia şi %estirea $unt !e 1iecare parte c"te J ngeri ngerul ce 2ine%esteşte păstorilor

7agii vin gră0i;i8 /anta nclinată a pustiului arată !i1icultatea !rumului stră2ătutCaii se gră2esc, galopează agii se uită !rept la stea

Ei rerezintă cele trei v#rste umane$ unul t#năr, altul matur, iar altul bătr#n;această rerezentare a lr arată că mesaDul adus de rists este universal, că nueste măr!init la anumită limită temrală, ci transcende tate v#rstelemenirii.

9oneta 1rigiană !e pe cap sugerează, potri%it tra!iţiei, originea lor persană /rimul

mag care se uită către stea e 2ătr"nul, ultimul e cel t"năr, prin acest lucru se arată puterea 1iecăruia !e cuprin!ere a tainelor !umnezeieşti 5iecare cal e colorat nmo! !i1erit, pro2a2il !upă !arul pe care 1iecare mag l-a a!us /runcului, gal2en-aur, roşu- smirnă şi al2-argintiu tăm"ia

674



=atul că ăstrii evrei i ma!ii ă!#ni au 0st rintre rimii să îl slăvească e <mnul nstru ne arată universalitatea acestui mare eveniment, r#nduit entrum#ntuirea între!ii meniri.

Darurile a!use !e ei /runcului Hristos au 1iecare o semni1icaţie aparte, con1ormc"ntării: @ 8rin darul mirului, ei înc*iuie starea a muritare, rin aur măre/iaa îmărătească, iar rin tăm#ie, dumnezeirea a întrea!ă.A (?trenia Na[teriiDomnului, c"ntarea a -a, glas 6) : aur ca pentru +mpăratul %eacurilor; tăm"ie ca celui ce este Dumnezeu al ?ni%ersului; smirnă ca unuia ce a murit

6lte detalii

Spălarea !runcului8 +n partea !e #os a icoanei (!reapta) este scena m2ăierii/runcului, ce sugerează ncă o !ată umanitatea lui Hristos, Care a luat trup uman şinu a 1ost !oar o aparenţă, o %e!enie, aşa cum spuneau ereziile gnostice

=piscopul 7rnul1, pelerin la 9etleem n secolul al 66-lea, %or2eşte şi el !e o cu%ă!e piatră ce eistă l"ngă peşteră n care, !upă tra!iţie, /runcul ar 1i 1ost spălat !upănaştere, lucru care a putut inspira !e asemenea pe iconari

$cena m2ăierii pruncului 6isus, nu se regăseşte la Dionisie !in 5urna n

@=plicarea artei 2izantineA, ori n @=rminia picturii 2izantineA, aceasta n ciu!a1aptului că alţi !oi iconari pe care Dionisie i-a a!mirat, anuil /anselinos şiTeo1an Cretanul, inclu! scena n reprezentările lor

=%ang&eliile apocri1e ale lui 6aco% şi atei %or2esc !espre prezenţa a !ouă 1emei($alomeea şi 3elemi) c&emate !e 6osi1 pentru a o asista la naştere pe $1"nta5ecioară

ugăciunea !esemnată a 1i citită n timpul 9otezului pentru moaşa unui copil (DinTre2nicul !e rit %ec&i, a !oua rugăciune pentru moaşă) menţionează: @@ Stă#ne,

<mnul <umnezeul nstru Q &are a 0st culcat în iesle i a binecuv#ntat emaa Salmeea care a aDuns să creadă în adevărul de netă!ăduit al

0ecirieiQA

Cine, mai e1icient !ec"t o moaşă, poate mărturisi !espre o naştere !i%ină şi1eciorelnică De aceea noi nţelegem 2ine importanţa acestei scene 2inecu%"ntate,

675



ne aminteşte !e semnul raiului pe care-l %e!em n icoana 9otezului sauCincizecimii, oriun!e e in!icată inter%enţia !i%ină

7ureola /runcului ce se a!uce spre spălare nu arată n nici un caz, nici nu ncearcămăcar (aşa cum s-a crezut c&iar şi !e unii călugări !in untele 7t&os, !in care

pricină au şi nlăturat scena spălării !in această icoană) să arate cum%a că /runcular 1i a%ut ne%oie !e %reo puri1icare oarecare a 0egii ec&i n ceea ce pri%eştenatura umană asumată, !eoarece $-a născut 1ără !e păcat 7 luat 7supraşi ntreaga1ire umană cu slă2iciuni şi neputinţe, nsă 1ără !e păcat

Cum am spus mai sus, rolul ei a 1ost acela (para!aoal, nu) tocmai !e a arătas1inţenia, prin nlăturarea oricăror acuze n ceea ce pri%eşte posi2ilitatea luării unuitrup aparanet !e către Hristos, aşa cum spuneau gnosticii ugăciunea !e mai susarată, !e asemenea, o altă pricină 2inecu%"ntată pentru care scena spălării tre2uie

inclusă n icoana Naşterii Domnului

=atul că #nă în sec IC, sărbătarea Aaterii <mnului a 0st răznuităîmreună cu cea a Btezului e 3 ianuarie, ate cnduce la a0irmarea 0atului că cele duă sărbătri au în cmun c#teva elemente, aa 0iind unul dintre ele.

C&iar o paremie !in inei 1ace re1erire la !espărţirea apelor !in zilele creaţiei, paremie citită la %ecernia pranzicului Naşterii Domnului 7st1el, scena m2ăierii/runcului, prin elementul apei, ar putea 1oarte uşor 1ace legătura ntre cele !ouă

mari praznice mpărăteşti, aşa cum erau ele prăznuite mpreună n !eneral în@rtdGie, rrietă/ile aei de a cură/i i a <u*ului S0#nt de a s0in/i stauîmreună le!ate. 6st0el, unde e <u* este i libertate i aă (cură/ire su0leteascăi truească), iar unde este aă este i taina s0in/itare a <u*ului.

4aza stelei8 aza stelei %ine co2or"n! ntre cele !ouă culmi st"ncoase ale pustiului =a transcen!e spaţiul pictat al icoanei arăt"n! prin aceasta că Dumnezeun 5iinţa $a este !e necunoscut St#ncile ascu/ite, ilustrate asemenea unr trete(scara raiului), ar a se uni cu cerul, indic#nd ast0el, at#t micarea de !r#re

a lui <umnezeu la m, c#t i urcarea mului la <umnezeu, ambele, sibiledată cu mmentul ntruării &elei de-a <uă 8ersane a S0intei reimi.

$us, ea 1ormează o cruce prin cele trei raze care se mpreună ntruna singură,arăt"n! prin aceasta Treimea ce lucrează nspre omenire cu o singură lucrare(energie) comună, !ar şi personală (ipostatică - proprie 1iecărui 6postas)

676



&rucea este aadar icana rin eGcelen/ă, căci rin cele trei bra/e sueriarearată 8ersanele reimei, iar rin bra/ul ce se cbară i care e mai lun!, aratăîntruarea =iului de aceea i bra/ul acela /ine rlul de m#ner, arăt#nd rinaceasta îmbră/iarea (în!emănarea) <umnezeiescului cu menescul.

"aza cea mai de sus dintre cele trei, care transcende blta e atăl care areînsuirea de t*e!n (b#ria, izvrul), ast0el că El sin!ur, ca 8ersană, atenate e =iul i urcede e <u*ul. Micarea =iului i a <u*ului este ana!!icăcătre atăl, aadar =iul nu ate dec#t să sede calitatea de =iu (adică denăscut), iar <u*ul de urcedere (adică de a 0i urces).

C"n! spunem $la%ă Tatălui şi 5iului şi $1"ntului Du&` nu ierar&izăm /ersoanele,ci arătăm mo!ul anagogic !e nşiruire, potri%it posi2ilităţilor lim2ii noastre !eeprimare, n ceea ce pri%eşte mişcarea 6postasurilor

Dumnezeu este nesc&im2a2il n ceea ce pri%eşte 5iinţa, !ar mişcător (nusc&im2ător) n ceea ce pri%eşte lucrarea (energia 1iinţială şi ipostatică, a!icăcomuna sau personală 6postasurilor) Con#uncţia şi` nu 1ace !ec"t să arate că 5iule născut !in Tatăl care naşte 5iu, şi Du&ul e purces !oar !in Tatăl (con#uncţia şi`arată acest lucru, pentru că 5iul nu poate 1i purces iar Du&ul născut, ci 1iecare +şiare nsuşirea personală şi unică) care purce!e Du& Steaua este situată la miDlcul distan/ei intre 8runc i cele trei "aze.

Sa/iul ictat al icanei din artea sueriară arată ca un semicerc, ca bltă. 8rin acest asect se su!erează 0atul că <umnezeu îmbră/iează crea/ia, iar crea/ia înal/ă ru!ăciuni i cereri ce transcend văzdu*ul, aDun!#nd la restlul

<umnezeiesc. <umnezeu este 8antYratr 6tt/iitr.

&opacul treimic8Copacul aşezat ntr-o peşteră naintea oc&ilor magilor are rolul pe!agogic !e a arăta Treimea prin cele trei ramuri o!răslite şi +ntruparea 5iului prin ramura !e #os mai mică ce a nceput a o!răsli =ste pus ntr-o peşteră, aşa cumieslea se a1lă n peşteră şi 5iul n p"ntece $e arată aşa!ar conlucrarea /ersoanelor Treimii la actul +ntrupării =l este !e asemenea copacul lui 6esei !in carea a o!răslit

noul Da%i! Copacul are ramuri !i1erite, sim2oliz"n! prin aceasta /ersoaneleTreimice care au o 1ire comună (trunc&iul)

Muntele în care este adăstit cacul transcende i el blta icanei. El re0i!urează taina Maicii <mnului, care a rămas 0eciară recum era i înainte de natere i că e mai resus de în!eri.

677



$pre !eose2ire, muntele situat n etrema !reaptă, peste care e pictat ngerul 2ine%estitor, nu n!răzneşte parcă a părăsi spaţiul pictat al 2olţii

Icana Aaterii <mnului (înceutul sec.15, temera e lemn, 35. 3+.5 cm &lec/ia "ena 6ndreadis, 6tena)

678



+eo'or Danalache $ 9iserica Naşterea Domnului 'in 9etleem

9iserica Naşterea Domnului !in 9etleem este unul !intre cele mai importantelocuri creştine !e nc&inare 6ceastă biserică a 0st ridicată e lcul eterii încare S-a născut M#ntuitrul rists. <e asemenea, Biserica Aaterea <mnului este i una dintre cele mai vec*i biserici cretine din lume ăstrate #nă astăzi.

9iserica Naşterea Domnului !in 'ara $1"ntă se a1lă n partea !e răsărit a oraşului9etleem, la opt Oilometri !e oraşul 6erusalim Compleul ce o ncon#oară,acoperin! aproimati% EGGG metri pătraţi, inclu!e n a1ară !e 2asilica propriu-zisă, o mănăstire orto!oă, una catolică şi una armeană

Naşterea "ntuitorului Hristos este relatată n =%angeliile 7postolilor atei şi0uca +n po1i!a micilor !i1erenţe, care ntăresc %eri!icitatea celor relatate !e cei!oi, am"n!oi =%ang&eliştii a1irmă 1aptul că Hristos $-a născut n 9etleem şi acrescut n Nazaret

679



=%ang&eliştii menţionează !oar 1aptul că 5ecioara aria 0-a născut pe Hristos ntr-o LiesleL Nu se a1irmă clar !acă locul acesteia era ntr-o LpeşterăL sau ntr-unLstaulL

+nsă, la mai puţin !e un secol !istanţă, $1"ntul 6ustin artirul şi 5iloso1ul, c"t şi/rotoe%ang&elia lui 6aco% menţionează cu%"ntul LpeşterăL 7ceasta nu este nici ocontrazicere, căci, !upă cum era o2iceiul n acea %reme, casele se ri!icau n 1aţa

peşterilor care se găseau n zonă, ast1el nc"t peştera să poată 1i 1olosită !rept staul pentru animale

8rima men/inare a eterii din Betleemn, cinstită dret lc al Aaterii <mnului rists, aare în scrierile S0#ntului Iustin Martirul i =ils0ul,dat#nd din Durul anului 13:. El a identi0icat înt#ia ară !rta ce se a0lă subbiserică dret etera s0#ntă, lcul Aaterii lui rists. $pre ntărirea acestuia

%ine şi tra!iţia, cu menţionările găsite n scrierile lui 8rigen şi ale lui =use2iu,acestea !at"n! !in secolul al 666-lea

n anul +23, S0#ntul mărat &nstantin i maica sa, S0#nta Elena, au *tăr#t ridicarea unei biserici deasura eterii. 7ceastă primă 2iserică a NaşteriiDomnului, nc&inată la !ata !e mai F, a%ea un plan octogonal şi era

poziţionată c&iar !easupra peşterii +n centrul acesteia, o gaură largă !e 4 metri,ncon#urată cu o 2alustra!ă, o1erea o pri%ire !e ansam2lu a peşterii

Din această perioa!ă se păstrează ncă 2ucăţi impresionante şi nsemnate !inmozaicul ce acoperea n ntregime po!eaua 2isericii 5ericitul 6eronim a trăit şi

680



lucrat n 9etleem !in anul >4, iar mai apoi a 1ost nmorm"ntat ntr-o peşteră !e!e!esu2tul 2isericii

Biserica ridicată în eriada S0#ntului &nstantin cel Mare a 0st distrusă decătre îmăratul Rustinian în anul 5+:, entru a utea ridica, în lcul ei, biserică mult mai încăătare. Biserica ridicată de îmăratul Rustinian este ceacare se vede i astăzi.

/erşii au cruţat 9iserica Naşterii n timpul in%aziilor !in anii *4 !eoarece,con1orm legen!elor, aceştia au rămas pro1un! impresionaţi !e o reprezentare a

agilor care s-au nc&inat /runcului, a!uc"n! !aruri eprezentaţi n scena Naşterii Domnului, magii !e la răsărit erau m2răcaţi n &aine persane - magii eraucălători tot !e origine persană

681



7cest lucru a 1ost menţionat şi n ca!rul unui $ino! ţinut la 6erusalim n secolul al6Y-lea enţionarea a 1ost 1olosită !e către participanţi n !emonstrarea utilităţii şi1olosului reprezentărilor religioase

usulmanii nu au n!eplinit !ecretul lui HaOim, !at n anul GGF pri%in!!ăr"marea tuturor monumentelor creştine, !eoarece, !in %remea lui 8mar (*F),acestora li s-a o1erit şi permis, spre slu#ire, 1olosirea unuia !intre transeptele9isericii

Cruciaţii au cucerit 6erusalimul la !ata !e * iunie GGF +mpăraţii 9al!Zin 6 şi

9al!Zin 66 au 1ost ncoronaţi n acest loc +ntr-o atmos1eră !e totală nţelegere,1rancii şi 2izantinii au contri2uit mpreună la re!ecorarea n ntregime a interiorului9iserica Naşterii 7ceastă acţiune s-a ntins ntre anii *I-*F =%enimentul estemenţionat ntr-o inscripţie !e lim2a greacă, păstrată n transeptul !e nor!

9iserica Naşterea Domnului a 1ost negli#ată uneori, pe perioa!e mari !e timp7ceste perioa!e !e nengri#ire au 1ost cele n care au !omnit otomanii amluO şi8ttoman, !ar, !in 1ericire, 9iserica Naşterii nu a 1ost a1ectată prea mult, şi nici!ăr"mată

682



Cea mai mare parte !in marmura eistentă n acea %reme n 9iserica NaştereaDomnului a 1ost scoasă !e turci şi 1olosită la zi!irea şi mpo!o2irea Templului !e

pe unte, a1lat n 6erusalim

7lte ncercări prin care a trecut 9iserica Naşterea Domnului sunt cutremurul !in>4 şi incen!iul !in >*F, care au !istrus mo2ilierul !e lemn al peşterii Cu toateacestea, 2iserica a supra%ieţuit tuturor ncercărilor naturale sau umane la care a 1ostsupusă

+n anul >4J, 1urtul stelei !e argint care marc&ează eact locul Naşterii /runculuiHristos, a !us la o criză internaţională ce a cuprins n ntregime 0ocurile $1inte7ceastă criză a !us, n cele !in urmă, la ăz2oiul !in Crimeea (>I4->I*)

683



0a 1el ca şi la 9iserica $1"ntului orm"nt, şi aici, părţi !in 9iserica NaştereaDomnului se a1lă su2 controlul !i1eritelor con1esiuni creştine

n anul 1752, !riDa Biserica Aaterii s-a încredin/at mai multr centre cretine.

6st0el, biserica se a0lă în !riDa rman-catlicilr, a armenilr i a !recilr rtdci. recii se în!riDesc, cu recădere, de între/inerea în bună stare a 8eterii Aaterii.

%a căin/ei - uă de mici dimensiuni încrustată în zidul !rs de iatră al Bisericii Aaterii - a 1ost 1ăcută şi amplasată n zi! n perioa!a otomană, cu scopul!e a mpie!ica pe necre!incioşi să intre năuntru călare De asemenea, această uşă,

pe l"ngă 1aptul că o2ligă pe oricine să !escalece !e pe cal, bli!ă e vizitatr i la

684



lecare a caului în semn de cinstire a lcului. ?n moti% 2un poate 1i şi acela alunei mai 2une apărări n cazul unui atac al musulmanilor

7ceastă uşă a 1ost plasată n locul unei alte uşi mai %ec&i, !in perioa!a crucia!elor,care era mult mai mare arginile uşii celei mari se pot o2ser%a ncă !easupra celeimici Tot aici se mai pot o2ser%a şi marginile uşii pătrate pe care o !eţinea 9iserica

Naşterii n momentul zi!irii ei !e către mpăratul 6ustinian

Na%a ncăpătoare se păstrează intactă ncă !e pe %remea 6ustinian, cu toate căta%anul a 1ost supus unor restaurări !e-a lungul secolelor al Y-lea şi al Y6Y-lea

Coloanele !in piatră lustruită, ma#oritatea !intre ele 1iin! luate !in 2iserica iniţialăa lui Constantin - secolul al Y6-lea

685



Naosul 2asilicii este mpărţit n cinci na%e longitu!inale separate !e patru r"n!uri!e coloane, n stil corintic, c"te n 1iecare r"n! /e ele sunt pictaţi 7postoliiDomnului, cu numele scrise n latină şi greacă

Dintre cele 44 !e coloane ale na%ei, păstrează ncă picturi !e pe %remeacruciaţilor, n1ăţiş"n! mai mulţi s1inţi şi pe aica Domnului cu /runcul $tareaacestora nu este una 1oarte 2ună, !atorită timpului şi meto!elor !e iluminat ale

2isericii, nsă, cu atenţie, se pot o2ser%a 2ine

5ragmente 1oarte calitati%e !e mozaic mural, !at"n! !in anii *G, mpo!o2escam2ele laterale ale na%ei 5iecare laterală a%ea trei registre - lucru ştiut !intr-o!escriere a 9isericii Naşterii !at"n! !in anul *E>

egistrul !e mozaic !e #os i n1ăţişa pe naintaşii lui 6isus; registrul !e la #umătatecuprin!ea in1ormaţii legate !e sinoa!ele locale şi ecumenice; registrul !e susn1ăţişa o serie !e ngeri ntre 1erestrele 2isericii Numele artistului care a lucrat la

686



acest mozaic, 9asilius /ictor, apare la picioarele celui !e al treilea nger !in!reapta, pe peretele nor!ic al na%ei

?şile-trapă !in po!eaua actuală acoperă secţiuni !in mozaicul original al 9isericii Naşterii 7cest mozaic acoperea, la nceput, ntreaga po!ea 5ragmentele care se păstrează n1ăţişează 1iguri geometrice, păsări, 1lori şi alte moti%e geometrice

Nişte uşi similare acestora !in po!ea acoperă un alt mozaic păstrat !in %remea luiConstantin 7cestea se a1lă n transeptul !e nor! şi acoperă un alt mozaic !insecolul al 6-lea, care !emonstrează 1aptul că 2iserica lui Constantin a%ea o a2si!ă

octogonală 7ceste uşi se !esc&i!, uneori, la cerere

687



8 1"nt"nă 2aptismală !e 1ormă octogonală a 1ost găsită n a2si!a su!ică 6ceastadatează din seclul al CI-lea i 0ace arte din biserica lui Iustinian - ini/ial,aceasta era lcalizată l#n!ă marele altar. 8!ată cu mutarea ei !e l"ngă altar, n

perioa!a reno%ărilor cruciate, au apărut şi numeroase legen!e 7st1el, se spune căn această 1"nt"nă a căzut steaua magilor, sau că !in ea au 1ost a!ăpaţi caii magilor,sau că are o oarecare legătură cu Da%i!

ăcaul are trei altare$ unul central i duă mai mici a0late în absidele laterale. <in aceste abside se cbară în 8etera Aaterii <mnului, rriu-zis mică !rtă naturală, situată c*iar sub altarul central.

arele altar !in capătul estic, alături !e cel !in partea su!ică, aparţin grecilor

7ltarul principal n1ăţişează oc&ilor un 1rumos iconostas orto!o Catapeteasmaeste mpo!o2ită cu ngeri, icoane şi can!ele aurite

688



+n partea nor!ică a marelui altar se a1lă altarul armean al celor Trei egi, nc&inatcelor trei agi care şi-au legat caii n apropiere 7rmenii mai au un altar şi a2si!ănor!ică, nc&inat !e astă !ată 5ecioarei aria

8etera Aaterii <mnului - !rtă rectan!ulară a0lată dedesubtul bisericii -este unctul de maGim interes i cinste al între!ii biserici. +n acest loc se a#ungeco2or"n! treptele ce pornesc !in a2si!ele laterale 7ceastă grotă a 1ost cinstită caloc al Naşterii lui Hristos ncă !in secolul al 66-lea

Steaua de ar!int încrustată în iatră marc*ează c*iar lcul în care a 0st aezat rists. 6nscripţia n lim2a latină !e pe marginea stelei !e argint spuneurmătoarele: LH"c !e irgine aria <esus C&ristus natus estL Tra!ucerea: LAici S$a născut Iisus Hristos 'in ecioară 7aria $ *%*%8L

$teaua !e argint este stră#uită !e cincisprezece can!ele care ar! n permanenţăDintre acestea, * aparţin grecilor, I armenilor şi 4 latinilor

689



/o!eaua peşterii este pa%ată cu marmură Tot mo2ilierul peşterii !atează !e !upăincen!iul !in anul >*F; ecepţie 1ac !oar porţile !e 2ronz ale intrării !e su! şi alecelei !e nor! 7cestea !atează !in %remea lui 6ustinian - secolul al 6-lea

Din peşteră pornesc alte trepte ce !uc ntr-o capelă laterală - Capela 6eslei -!eţinută !e romano-catolici 0"ngă aceasta se păstrează unele 1ragmente !e mozaic!at"n! !in secolul al 66-lea, asemenea şi unele capiteluri !e coloane

690



Icana 0ăcătare de minuni a Maicii <mnului - Betleemitisa, din Biserica Aaterii <mnului din Betleem, ?ara S0#ntă

691



+eo'or Danalache $ &mpul !ăstorilor 'in 9etleem

C"mpul /ăstorilor !e l"ngă 9etleem, n 'ara $1"ntă, a 1ost cinstit !e creştini ncă!in primele secole creştine &#mul 8ăstrilr, numit în ăr/ile lcului duăsatul Beit Sa*ur, se a0lă la distan/ă de numai c#/iva Yilmetri însre răsărit de Betleem.

9eit $a&our este, n mare parte, locuit !e creştini: greco-orto!ocşi, greco-catolici,catolici latini şi o minoritate !e protestanţi şi musulmani, %eniţi !upă anul F4>

Numele satului, anume L9eit $a&ourL, nseamnă Lcasele celor care 1ac !e stra#ăL

&#mul 8ăstrilr din Betleem este unul dintre lcurile biblice use în le!ăturăcu Aaterea <mnului. 0ocul un!e nnoptau păstorii, n noaptea n care s-a născut/runcul 6isus Hristos, se a1la la o !istanţă !e numai *GG !e metri !e satul mai susamintit

692



&#mul 8ăstrilr din Betleem în S0#nta Scritură

L i iată în!erul <mnului a stătut l#n!ă ei i slava <mnului a strălucit îmreDurul lr, i ei s-au în0ricat cu 0rică mare. <ar în!erul le-a zis$ Au vă

teme/i. &ăci, iată, vă binevestesc vuă bucurie mare, care va 0i entru tt rul. &ă vi s-a născut azi M#ntuitr, &are este rists <mnul, în cetatea lui <avid. i acesta va 0i semnul$ Ce/i !ăsi un runc în0ăat, culcat în iesle. i dedată s-a văzut, mreună cu în!erul, mul/ime de aste cerească, lăud#nd e

<umnezeu i zic#nd$ Slavă intru cei 'e sus lui Dumnezeu şi pe pămnt pace# 5ntre oameni 0unăvoireJ

Iar duă ce în!erii au lecat de la ei, la cer, ăstrii vrbeau unii către al/ii$ Sămer!em dar #nă la Betleem, să vedem cuv#ntul acesta ce s-a 0ăcut i e care

<mnul ni l-a 0ăcut cunscut. i, !răbindu-se, au venit i au a0lat e Maria i e Isi0 i e 8runc, culcat în iesle. i văz#ndu-, au vestit cuv#ntul !răit lr desreacest &il.

i t/i c#/i auzeau se mirau de cele suse lr de către ăstri. Iar Maria ăstratate aceste cuvinte, un#ndu-le în inima sa. i s-au întrs ăstrii, slăvind i lăud#nd e <umnezeu, entru tate c#te auziseră i văzuseră recum li sesusese.4 (0uca E, >-EG)

693



&#mul 8ăstrilr din Betleem

6storicul 2isericesc =use2iu !e Cezareea (E*I-4G) aminteşte !e acest Lc"mpal păstorilorL, pe care l localizează aproape !e Turnul 7!er, a1lat la aproapeun Oilometru !e 9etleem5ericitul 6eronim (-4EG) notează şi el acelaşi lucru

+n anul >4, pelerina =geria a %ăzut ntr-o %ale !in apropierea 9etleemuluiLo 2iserică ce se numeşte 0a /ăstori, cu o gră!ină mare, ncon#urată !e unzi! !rept şi, !e asemenea, cu o 1oarte 1rumoasă grotă, a!ăpostin! un altarL

694



/elerinul 7rcul1 (*JG) a lăsat mărturie !espre o 2iserică ri!icată n acest loc,1ăc"n! precizia că aceasta se a1lă la un Oilometru şi #umătate !istanţă nsprerăsărit !e 9etleem

Calen!arul 9isericii !in 6erusalim (secolele 66-666) amintea !e eistenţa uneimănăstiri nspre est !e 9etleem, numită sugesti% L/oememiumL, a!ică LănăstireaTurmelorL ?n stareţ al acestei mănăstiri, anume Daniel (G*), numeşte locul !el"ngă mănăstire !rept L/ăşunea $1inţităL, n %reme ce un !iacon numit /etru (J)numeşte 2iserica !e aici !rept L9iserica /ăstorilorL Diaconul menţionează şieistenţa unei peşteri, su2 2iserica amintită 7ceastă mănăstire eistă ncă n anulJJ, ea 1iin! menţionată şi !e 5ocas

După perioa!a !e ocupaţie a ca%alerilor cruciaţi, 9iserica /ăstorilor a căzut nruină, pelerinii ce se n!reptau spre 0ocurile $1inte ncep"n! a merge spre un altloc, !in apropiere, numit LDeir el-aaZatL, a!ică Lănăstirea /ăstorilorL

nce#nd cu anul 1759, lcul numit 4Siar el-anam4, adică 4St#na @ilr4, a 0st ales dret lc al arătării în!erului către ăstri.

&#mul 8ăstrilr din Betleem - Biserica rman-catlică a 8ăstrilr

+n urma săpăturilor ar&eologice ntreprinse ntre anii FI-FIE, călugării1ranciscani au !escoperit un %ec&i comple mona&al După scoaterea la lumină amai multor prese !e ulei, cisterne, magazii şi grote s-a a#uns la concluzia căocupaţia principală a %ieţuitorilor !e aici era agricultură /otri%it estimărilor

695



ar&eologice, locul a 1ost ocupat !e oameni ncă !in %remea regelui 6ro! cel areCu toate acestea, a2ia n secolele 6-66 locul se a1la pe o culme a prosperităţii

/rintre ruinele scoase la lumină s-a !escoperit şi o %ec&e 2iserică creştină, !at"n!ncă !in secolele 6-, 2iserica lărgită n secolul al 6-lea 0a zi!irea acestei

2iserici, constructorii au 1olosit pietre !e la 9iserica Naşterii !in 9etleem, zi!ită n1ormă octogonală, !e $1"ntul Constantin cel are, naintea celei actuale 9isericaare !ouă altare semicirculare, n acestea păstr"n!u-se şi c"te%a 1ragmente !emozaic şi inscripţiile

+n anul FI, n partea nor!ică a c"mpului, l"ngă aceste ruine, călugării 1ranciscaniau construit o mică 2iserică n 1ormă !e cort păstoresc, numită sugesti% L$la%ăntru cei !e susL 9iserica 1ranciscană a 1ost construită !e ar&itectul 7ntonio

696



9arluzzi n interir, bisericu/a este ictată cu 0resce ce stau în le!ătură cu Aaterea <mnului$ arătarea în!erului, ăstrii i ile, drumul sre etera din Betleem i Aaterea 8runcului Iisus rists.

&#mul 8ăstrilr din Betleem - Mănăstirea rtdGă a 8ăstrilr

ănăstirea orto!oă a /ăstorilor se a1lă n partea estică a aceluiaşi c"mp, pe loculun!e a 1ost !escoperită o peşteră 1oarte %ec&e /o!eaua peşterii păstrează1ragmente 1oarte %ec&i !e mozaic, acestea !at"n! ncă !in secolul al 6-lea 0ocul

pe care se a1lă 2iserica creştinilor-orto!ocşi corespun!e mai 2ine mărturiilor a!use

!e pelerina =geria şi !e 7rcul1

697



8trivit tradi/iei lcului, în această eteră erau adăsti/i ăstrii, c#nd în!erul <mnului le-a aărut sre a le vesti Aaterea. 5olosită iniţial !rept loc !ea!ăpost, n cele !in urmă peştera a a#uns să 1ie 1olosită !rept morm"nt pentru trei

păstori !in zonă

n elerinaDul ei rin ?ara S0#ntă (+25-+23), S0#nta mărăteasa Elena, mama S0#ntului &nstantin cel mare, rindu-se i în acest lc, a r#nduit să secnstruiască aici un S0#nt 6ltar. 8trivit cercetărilr ar*el!ice e0ectuate înacest lc, 6ltarul din eteră datează cu adevărat încă din eriada bizantină(seclul IC).

+n secolele următoare, !easupra peşterii s-a zi!it o 2iserică, un!e%a prin secolul al-lea, apoi o măreaţă 2asilică creştină, n secolul al 6-lea 9iserica şi peştera au1ost restaurate şi ntărite n secolul al 66-lea /elerinii secolului al Y-lea au a1lat

2iserica şi mănăstirea ce s-a !ez%oltat n #urul acesteia n stare !e ruină

+n anul FJE, călugării orto!ocşi greci %or construi pe acest loc o nouă 2iserică Noua 2iserică, numită LPeniset er-aaZatL, a!ică L9iserica /ăstorilorL a 1ost zi!ită

ime!iat l"ngă peştera su2terană +n această peşteră a 1ost construit un paraclisnc&inat aicii Domnului, cu zi !e prăznuire pe E* !ecem2rie /ereţii peşterii suntm2răcaţi cu multe icoane orto!oe %ec&i

698



699



4a'u Alean'ru $ Darurile magilor

ulţi !intre noi ne-am ntre2at, citin! !espre Naşterea Domnului n =%ang&elia!upă atei, cine erau 4cei trei ma!i, de ce sunt aminti/i în S0#nta Scritură, i care este semni0ica/ia darurilr aduse de către acetia lui rists'

$1"ntul 7postol atei este singurul =%ang&elist care i menţionează, !ar nu ne

spune numărul sau numele lor, nici 1aptul că erau regi, ci numai că %eneau !inăsărit .tim că aceşti magi au 1ost astronomi (1enomenele supranaturale au preocupat !in tot!eauna omenirea, n special popoarele !in 8rient), a!icăo2ser%atori ai corpurilor cereşti, care au 1ost a!uşi la 6erusalim !e minunataapariţie a stelei +n orice caz, numărul tra!iţional al magilor (trei) a 1ost pus nlegătură cu numărul !arurilor pe care aceştia le-au o1erit /runcului Hristos: aur,tăm"ie şi smirnă

n miliile sale la Evan!*elia duă Matei, Sfntul Ioan Gură 'e Aur ne sunecă 4ma!ii nu numai că I s-au înc*inat (lui rists), ci, desc*iz#nd vistieriilelr, I-au adus daruri; i daruri nu ca unui m, ci ca unui <umnezeu. &ă tăm#ia

700



i smirna sunt simbluri ale lui <umnezeu. ...T i-au adusă daruri lisite de tată !reutatea le!ii iudaice; că nu i-au Dert0it i i vi/ei, ci daruri care erau araede 0ils0ia Bisericii nastre, adică$ credin/ă, ascultare i dra!ste.F

ntr- cuv#ntare la Aaterea <mnului, 8= 8ărinte 8atriar* <aniel, ne aratăsemni0ica/ia du*vnicească a darurilr ma!ilr$4aurul înseamnă că 8runcul va 0i un mărat i mără/ia ui nu va aveas0#rit. 6nticamera i arvuna mără/iei ui 0ără de s0#rit sunt acum în lumeaaceasta, Biserica lui rists.ăm#ia reinc*iuie lucrarea ui de Mare 8ret, de 6r*iereu Cenic &are nuaduce Dert0e de animale la temlu, ci Se aduce e Sine nsui Rert0ă lui

<umnezeu ca să arate iubirea Sa mai tare dec#t martea, căci &el "ăsti!nit va 0i i &el nviat din mr/i. Iubirea ui 0a/ă de <umnezeu i 0a/ă de semeni este mai tare dec#t martea.

Smirna ne arată că El va trece rin marte i ne va aduce la nviere. Smirna era 0lsită la înmrm#ntare entru a ri descmunerea truului, îmreună cualte mirdenii. <eci este drin/a mului de via/a venică, de a birui martea i în

rists &are trece rin marte i aDun!e la nviere se biruiesc i ăcatul, i martea, care este cnsecin/a ăcatuluiF.

8ărin/ii Bisericii înva/ă că ma!ii de la "ăsărit, de/in un rl 0arte imrtant înicnmia m#ntuirii, entru că înc*inarea acestra la ieslea din Betleemrerezintă s0#ritul idlatriei ă!#ne i c*emarea tuturr neamurilr la credin/aîn adevăratul i unicul <umnezeu.

701



De alt1el, în &annul cel Mare, S0#ntul 6ndrei &riteanul ne amintete c*iar deactul m#ntuirii ma!ilr$ 4rists e ma!i i-a m#ntuit, e ăstri i-a c*emat,mul/imea runcilr a 0ăcut- mucenici, e bătr#n l-a mărit i e văduva ceabătr#nă. <e la care n-ai r#vnit, su0lete, nici 0atele, nici via/ă. <ar vai /ie, c#nd

vei 0i Dudecat (C"ntare !in Canonul $1"ntului 7n!rei, episcopul Cretei, marţi, n

prima săptăm"nă a postului)

<arurile ma!ilr - Mănăstirea S0#ntul 8avel, 6t*s

<arurile ma!ilr sunt ăstrate în rezent, alături de alte numerase S0inte Mate i dare s0inte, în Mănăstirea S0#ntul 8avel din Muntele 6t*s.

aica Domnului nu a păstrat numai cu%intele Domnului n inima sa ( potri%it 0cE, F, I) ci şi tot ceea a%ea legătură cu %iaţa $a păm"ntească, ca şi aceste !aruri

7st1el, potri%it Tra!iţiei 9isericii, Născătoarea !e Dumnezeu a !at, !upă a!ormireasa, alături !e alte lucruri ale Domnului şi aceste !aruri, 9isericii !in 6erusalim,un!e au 1ost păstrate p"nă spre anul 4GG ! Hr

+mpăratul 2izantin 7rca!ie a!uce !arurile magilor la Constantinopol 7ici răm"n p"nă n anul EG4, moment n care, !in cauza Crucia!ei a 6, s1intele o!oare au1ost !use la Niceea, pentru *G !e ani +mpăratul i&ail /aleologul le a!uce !in noun Constantinopol, un!e răm"n p"nă la anul 4I ! Hr

702



<uă căderea &nstantinlului, au 0st aduse la Mănăstirea S0#ntul 8avel deîmărăteasa Mar, 0iica re!elui Serbiei, Brancvici. 6cesta, 0iind biruit de turci,a 0st nevit să-i dea de s/ie sultanului Murad al II-lea e 0iica lui, Mar.

Sultanul i-a în!ăduit să trăiască în credin/a cretinească. Mar l-a crescut e

Ma*med al II-lea, 0iul sultanului de la rima s/ie, ca e cilul ei. Mai t#rziu,acest Ma*med va cuceri &nstantinlul.

Evlaviasa Mar, !#ndindu-se i la martea sa, a cerut vie sultanului să seretra!ă undeva la linite. Sultanul i-a în!ăduit să mear!ă la Seres, în recia. n

1:, Mar a venit cu crabia la S0#ntul Munte, la limanul Mănăstirii S0#ntul 8avel. 6dusese cu ea darurile Ma!ilr, e care via să le dăruiască mănăstirii. 6cbr#t din crabie i se îndreta sre mănăstire duc#nd în bra/ele sale aceledaruri.

I-au ieit în înt#minare stare/ul îmreună cu re/ii, îmbrăca/i în veminte. a Dumătatea drumului care duce sre mănăstire i unde astăzi se a0lă un araclis,s-a auzit dedată vce 0emeiască venind din înăl/imea cerului i zic#nd$4Mar, rete-te> Să nu mer!i mai dearte> <e aici încee îmără/ia altei

"e!ine, a mărătesei cerurilr, a <amnei Aăscătare de <umnezeu,în!riDitarea, aceritarea, dctrul i ăzitarea S0#ntului Munte4.

6uzind aceste cuvinte îmărateasa Mar s-a rit însăim#ntată. 6i, dăruind s0intele daruri i celelalte dare e care le adusese stare/ului i ărin/ilr, s-aîntrs la crabie, nevr#nd să mai suere e Maica <mnului, Stă#na acestui lc s0#nt.

703



/ărinţii au ri!icat iniţial pe acel loc o cruce - iar mai apoi o capelă - care se păstrează p"nă astăzi, numită Crucea +mpărăteseiA

+mpărăteasa aro a a#utat 1oarte mult ănăstirea $1"ntul /a%el Către s1"rşitul%ieţii a !ăruit toată moştenirea sa mănăstirii

risvul în care se relatează evenimentul rimirii darurilr ma!ilr de la mărateasa Mar este ăstrat în rezent în Bibliteca Mănăstirii S0#ntul 8avel.

Darurile magilor, n 1orma prezentă, constau n E> !e mone!e !in aur, gra%ateminuţios, !e 1ormă !reptung&iulară, trapezoi!ală, poligonală, care au I-J cm, iar tăm"ia şi smirna sunt su2 1ormă a *E !e mărgele, aproimati% s1erice, asemeneamăslinelor

!elerin 5n Lara Sfntă

704



9etleem $ 9azilica Naşterii Domnului

$curt istoric 6storia 2azilicii se con1un!ă cu istoria cetăţii n inima căreia se a1lă9azilica se găseşte !easupra grotei n care s-a născut "ntuitorul Despre aceastăgrotă a%em mărturiile scrise ale lui 8rigene şi =use2iu !in secolul al666-lea =rauna !in grotele mistice sau luminoase (alături !e grota Cal%arului şi cea !e la

=leona) n care iu!eo-creştinii şi cele2rau misterele lor 6u!eo-creştinii au!ez%oltat o teologie a luminii, com2ăt"n! misterele păg"ne /otri%it misterelor

păg"ne, iniţiaţii tre2uiau să iasă !in peşterile ntunecoase pentru a-l contempla peDumnezeu, iz%orul luminii 6u!eo-creştinii, !impotri%ă, susţineau că este Hristoscel care pătrun!e n grotele mistice şi luminează inimile; el este ca o stea sau ca unsoare ce pătrun!e n grota ntunecoasă a 1irii umane şi o luminează

7!rian a plantat o pă!ure sacră !easupra grotei Naşterii Domnului şi a construit untemplu nc&inat lui 7!onis, zeul care murea n 1iecare an, la nceputul %erii, c"n! se

nroşeau macii şi co2ora printre cei morţi pentru a n%ia apoi +ncercareampăratului !e a şterge amintirea e%enimentului creştin a 1ăcut posi2ilăi!enti1icarea precisă a locului un!e s-a născut Hristos

măratul &nstantin a înceut cnstruc/ia bazilicii în +23. 6bsida ct!nală abazilicii era cnstruită deasura !rtei Aaterii <mnului. <esre slendareabazilicii cnstantiniene ne utem 0ace idee din descrierea Eteriei$

705



Kmdbirea bisericii în acea zi (Ei0ania) at#t la 6nastasis c#t i la cruce i la Betleem e inutil să descriu. Au vezi altceva dec#t aur, ietre re/iase i mătase; c#nd riveti vemintele, sunt tate din mătase /esută cu aur; dacă

riveti tai/eriile, sunt i ele din mătase /esute cu aur. @biectele de cult, de tt

0elul, care se sct a0ară în acea zi, sunt din aur încrustat cu ietre re/iase... i ce să sun desre rnamentarea edi0iciilr e care &nstantin, subsurave!*erea mamei sale i av#nd la diszi/ie tate resursele îmără/iei sale,le-a îmdbit cu aur, cu mzaicuri i cu marmură re/iasă'... 4.

După re%olta şi !istrugerile samaritenilor !in anul IEF, mpăratul 6ustinian areconstruit 2azilica 7 trimis un emisar al său n acest scop la 9etleem:

Eutc*is, atriar*ul 6leGandriei, ntează în crnica sa$ Kmăratul Iustinian a runcit emisarului său să dăr#me mica biserică de la Betleem i să cnstruiască în lcul ei biserică at#t de 0rumasă, at#t de

slendidă i at#t de imunătare înc#t nici c*iar bisericile din &etatea S0#ntă nu uteau să rivalizeze cu ea4.

+mpăratul n-a 1ost mulţumit cu 2iserica pe care a construit-o emisarul; l-a acuzat căşi-a nsuşit 2anii şi i-a tăiat capul Din relatarea patriar&ului rezultă că nusamaritenii, ci nsuşi mpăratul a !emolat 2azilica lui Constantin care i se părea

prea mică 9iserica lui 6ustinian, n liniile sale esenţiale, a rămas p"nă n zilelenoastre

+n anul *4 &oar!ele persane ale lui Cosroe au cruţat 2azilica ntruc"t au %ăzut pe1aţa!ă un mozaic reprezent"n! a!oraţia magilor n care, !upă m2răcăminte, i-aurecunoscut pe strămoşii lor 5aptul e con1irmat !e un tet al Conciliului !in6erusalim (>*):

K&#nd erii nele!iui/i au devastat tate cetă/ile Imeriului "man i ale Siriei,ssind la Betleem au văzut cu uimire ima!inile ma!ilr eri. <in resect i dra!ste entru strămii lr i-au venerat ca i cum ar 0i 0st vii i au cru/at

Biserica. Ea eGistă i în zilele nastre4.

6niţial ara2ii au respectat 2azilica Naşterii Domnului +nsuşi 8mar a %enit la acestsanctuar ca să se roage prea1ericitei aria, ama pro1etului 6isus $-a a#uns la uncompromis: musulmanii a%eau !reptul să se roage n a2si!a !e sus, iar creştinii nrestul 2azilicii

=poca cruciată a nsemnat !in nou un moment !e mare splen!oare n istoria 2azilicii, restaurarea şi n1rumuseţarea ei 1iin! ro!ul cola2orării !intre regii cruciaţi

706



şi mpăratul Constantinopolului anuel Comnenul /or1irogenetul 0a că!ereaegatului 0atin, $ala!in a cruţat 2azilica re!"n!-o cultului !upă c"ţi%a ani, nsc&im2ul unui tri2ut su2stanţial care tre2uia plătit

/rimin! custo!ia locurilor s1inte, călugării 1ranciscani s-au sta2ilit !e1initi% la9etleem nlocuin!u-i pe canonicii augustinieni şi !e%enin!, n mo! legal,

proprietarii 2azilicii Dar cum ara2ii #e1uiau sistematic şi nu !ă!eau autorizaţia !ereparaţie, 2azilica a a#uns ntr-o stare #alnică

eli 5a2er, un pelerin !in secolul al Y-lea, o compara cu @o fânărie fără fân, cu o farmacie fără sticluţe cu leacuri, cu o bibliotecă fără cărţi. orumbeii #i păsărileintrau #i ie#eau din ba!ilică după bunul plac, trecând prin găurile acoperi#uluiL

8 !ată cu %enirea otomanilor la putere n anul IJ situaţia a !e%enit şi mai

!ramatică Noii stăp"ni au #e1uit-o şi mai cr"ncen Cea mai mare parte a marmureicare se %e!e astăzi la osc&eea lui 8mar !in 6erusalim a 1ost luată !in 2azilica !in9etleem /ro1it"n! !e lăcomia !e 2ani a şeicilor şi 2eilor turci, grecii au reuşit săcumpere ceea ce 1ranciscanii plătiseră !e#a o !ată sau !e mai multe ori 7st1el n**F au pus stăp"nire pe 2azilică şi pe grota Naşterii Domnului După c"ţi%a anilatinii au !e%enit !in nou proprietari =iindcă vec*ea stea din !rta Aaterii eradeterirată, au sc*imbat- cu alta din ar!int av#nd e ea inscri/ia$ Kic deCir!ine Maria Iesus &*ristus natus est4 (6ici s-a născut Iisus rists din=eciara Maria).

+n JIJ grecii au !at atacul cel mare şi au !e%enit stăp"nii 2azilicii şi ai grotei +nanul >4J au 1ăcut !ispărută steaua care a1irma !repturile latinilor Braţieinter%enţiei gu%ernului 1rancez pe l"ngă /oarta otomană o altă stea cu inscripţialatină a 1ost pusă su2 masa altarului !in grotă 8riginalul se pare că a 1ost ascuns!e greci n mănăstirea $1"ntul $a%a, un!e a mai 1ost %ăzut nainte !e F4F +ncontinuare s-au 1ăcut şi alte tentati%e !e a 1ace !ispărută steaua C&iar n FIG au1ost smulse c"te%a !in cuiele cu care este 1iată 7ceastă stea a 1ost una !in cauzelecare a pro%ocat răz2oiul !in Crimeea

+ntre anii >G->EF armenii au reuşit să se nstăp"nească şi ei !e 2raţul nor!ic altranseptului 2azilicii?n mare atac l-au !at grecii la EI aprilie >J; opt 1ranciscani au 1ost răniţi; au

pră!at grota, #e1uin! tot ce era ntr-nsa +n urma acestui atac turcii au pus osantinelă permanentă la intrarea n grotă spre a menţine or!inea +n timpulman!atului, englezii, !e asemenea, au pus o santinelă !e gar!ă; cu toate acestea,ncăierările s-au repetat

707



5ranciscanii, %ăz"n!u-se 1rustraţi !e cea mai mare parte a 2azilicii, au construitalături n anul >> 2iserica $1"nta =caterina

/otri%it 1irmanului !in anul >IE prin care s-a 1ăcut $tatu-uo-ul, coproprietarii 2azilicii sunt latinii, grecii orto!ocşi şi armenii orto!ocşi

8atinii posedă la grotă4 o scară, ieslea, bolta, pereţii laterali #i au dreptul să celebre!e la altarul magilor.

Krecii posedă ba!ilica #i o parte din absida de alături; cealaltă parte a absidei e proprietatea armenilor.

$irienii orto!ocşi au !reptul să intre o1icial n 2azilică !e !ouă ori pe an, iar copţiio !ată /oarta 2azilicii se nc&i!e şi se !esc&i!e cu trei c&ei: 1iecare comunitate!eţine c"te una

Cizita la bazilică

Curtea pa%ată !in 1aţa 2azilicii a 1ost amena#ată !e cruciaţi pe locul un!e se a1laatriumul cu colona!e al 2isericii

5aţa!a 2azilicii lui 6ustinian a%ea trei porţi; !ouă au 1ost zi!ite, !ar sunt %izi2ileurmele /oarta centrală a 1ost micşorată o !ată !e cruciaţi şi ncă o !ată !emameluci sau !e turci pentru ca spărgătorii să nu poată intra călare sau cu căruţe n

2azilică 6ntrarea este at"t !e #oasă nc"t accesul nu este posi2il 1ără să te nco%oi0a intrarea n 2azilică, pe st"nga, o uşă #oasă !uce spre atriumul 2isericii1ranciscane $1"nta =caterina

/atru r"n!uri !e coloane !in piatră mpart 2azilica n cinci naosuri Coloanelemonolitice 1ăceau parte pro2a2il !in 2azilica lui Constantin; pe partea superioară acoloanelor cruciaţii au pictat c&ipuri !e s1inţi n stil oriental De asemenea n unele

puncte, su2 ni%elul actualei par!oseli !in epoca lui 6ustinian, se poate %e!ea par!oseala 2azilicii lui Constantin cu mozaicurile respecti%e De o parte şi !e alta a

pres2iteriului grec se găsesc cele !ouă intrări la grotă n 1orma n care au 1ostamena#ate !e cruciaţi

a intrarea în bazilică, e artea dreată, se a0lă cristelni/a ct!nală e carecnstructrii bazilicii lui Iustinian au aezat- l#n!ă altar. &#nd crucia/ii auadus- în lcul în care se a0lă în rezent, în Durul ei s-au creat numerasele!ende$ era c#nd 0#nt#na în care a căzut steaua ma!ilr, c#nd 0#nt#na la care

708



s-au adăat animalele acelrai ma!i, c#nd 0#nt#na de unde cei trei viteDi auvenit i au luat aă entru <avid.

9iserica, n structura sa, şi păstrează toată 1rumuseţea şi no2leţea primor!ialăo!ul n care a 1ost amena#at interiorul !e către greci !upă un cutremur !e păm"ntşi un incen!iu !in secolul trecut lasă impresia melancolică, !upă cum se eprimăun autor mo!ern, a unui pom !e Crăciun uscat şi !espuiat

rta Aaterii <mnului

Brota n care tra!iţia creştină comemorează naşterea lui Hristos are lungimea !e Em iar lăţimea şi nălţimea !e m

@ n vremea aceea a ieit runcă de la &ezar 6u!ust să se înscrie tată lumea.

nscrierea aceasta s-a 0ăcut înt#ia dată e c#nd era dre!ătr în Siria Nuirinius./i se duceau să se înscrie, 0iecare în cetatea lui. Isi0 s-a suit i el din alileea,din cetatea lui Aazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui <avid, numită

Betleem entru că era din casa i din semin/ia lui <avid să se înscrie îmreunăcu Maria, s/ia lui, care era însărcinată. 8e c#nd erau ei acl, s-a îmlinit vremea c#nd trebuia să nască Maria. i l-a născut e =iul ei cel înt#i născut, l-aîn0ăat în scutece i l-a culcat într- iesle, entru că în casa de sire nu eralc entru ei L (0c E,-J)

+n peretele !in 1un!ul peşterii se a1lă o uşă care se !esc&i!e numai n timpul procesiunii 1ranciscanilor =a pune n legătură Brota Naşterii Domnului cu ogalerie !e alte grote

S0#ntul Iernim, care îi instalase lcuin/a într-una din aceste !rte, sune că îi auzea e cretinii care se ru!au în !rta Aaterii <mnului. ntr- redică de&răciun el re!retă că ieslea ri!inală a 0st înlcuită$ K6*, dacă a utea să văd acea iesle în care a zăcut <mnul> 6cuma ni, cu inten/ia de a-l nra e

rists am luat- e cea de ăm#nt i am us una de ar!int; dar entru minecea care a 0st luată este mai re/iasă. 6urul i ar!intul sunt entru ă!#ni;

entru credin/a cretină se trivete această iesle de ăm#nt. l admir e <mnul care, dei era &reatrul lumii, nu s-a născut în aur i ar!int, dar elut4.

/ereţii grotei, nnegriţi !e 1umul lum"nărilor sunt căptuşiţi cu panouri !e az2est camăsură !e apărare mpotri%a incen!iului +n !reapta, cum pri%eşti spre altarul

709



Naşterii, este mica grotă a magilor cu un altar n 1aţa ieslei; e singurul loc un!elatinii pot cele2ra s1"nta 0iturg&ie

Betleemul se a0lă la circa 9 Ym de Ierusalim. <uă dealul din zare (e care se ate vedea zidul desăr/itr) se a0lă Betleemul, lcul de natere al re!elui <avid

dar i al "e!elui "e!ilr, rists.

710



8ia/a Bazilicii Aaterii M#ntuitrului, de la Betleem.

Intrarea în Bazilica Aaterii de la Betleem a 0st micrată în Evul Mediu entru a îmiedica intrarea musulmanilr călare e caii lr. 6stăzi răm#ne

mtiva/ia sirituală cn0rm căreia, entru a utea aDun!e la Misterul întruării lui <umnezeu, trebuie să ne umilim, să devenim asemenea ciilr.

711



Interirul Bazilicii Aaterii M#ntuitrului. Este una dintre cele mai mari biserici din @rientul MiDlciu, av#nd cinci navate (atru r#nduri de clane). Bisericaaceasta a 0st cnstruită de S0#nta Elena, mama îmăratului &nstantin.

&ataeteasma din Bazilica Aaterii este dna/ie din artea 0amiliei &antacuzin din "m#nia.

712



&br#nd aceste scări, sub altarul rincial, se aDun!e la Steaua Aaterii M#ntuitrului.

Steaua Aaterii marc*ează lcul unde Maria l-a născut la Betleem e M#ntuitrul menirii.

713



8e această stea de ar!int este scris în limba latină 46ici, s-a născut rists, din=eciara Maria4.

rta Aaterii se a0lă sub altarul din Bazilica Aativită/ii de la Betleem.

714



9etleem $ Grota >aptelui

Intrarea la 4rta atelui4 din Betleem.

0a circa GG m su!-est !e 2azilica Naşterii Domnului se găseşte aşa-numita grotă a0aptelui a!ăpostită !e un sanctuar al 1ranciscanilor @ vec*e le!endă, men/inată

deDa în seclul al CI-lea, sune că aici se a0la S0#nta =amilie în mmentul c#nd Isi0 a rimit în tiul n/ii runca de a ărăsi Betleemul i de a 0u!i în E!it sre a salva via/a runcului amenin/at de Ird$

K<uă ce au lecat ma!ii, un în!er al <mnului s-a arătat în vis lui Isi0 i i-a zis$ OScală-te, ia runcul i e mama lui, 0u!i în E!it i răm#i acl #nă î/i vi sune eu; căci Ird are să caute runcul ca să-l mareP. Isi0 s-a sculat aluat runcul i e mama lui, natea, i a lecat în E!it. 6 rămas acl #nă lamartea lui Ird, ca să se îmlinească ce 0usese vestit rin rrcul care zice$

O6m c*emat e =iul meu din E!itP. 6tunci Ird, c#nd a văzut că 0usese înelat de ma!i, s-a m#niat 0arte tare i a trimis să mare e t/i runcii de artebărbătească, de la di ani în Ds, care erau în Betleem i în tate îmreDurimilelui, trivit cu timul e care îl a0lase întcmai de la Ma!i. 6tunci s-a îmlinit ceea ce 0usese vestit rin rrcul Ieremia care zice$ O%n /iăt s-a auzit în

"ama, l#nset i bcet mult; "a*ela îi Delea ciii i nu via să 0ie m#n!#iată entru că nu mai erauP4 (tE,->)

715



n mmentul în care Isi0 a rimit runca, sune le!enda, Maria tcmai îi alăta runcul. n !raba lecării, c#teva icături au căzut e iatra !rtei cares-a trans0rmat din cularea rie în culare albă. Brota trans1ormată n capelă eloc !e pelerina# un!e %in mamele creştine şi mai ales musulmane spre a cere lapte!in a2un!enţă spre a-şi alăpta copiii

716



Interir din 4rta atelui4 din Betleem.

6ltarul din 4rta atelui4 - Betleem.

717



Statuia din altarul de la 4rta atelui4 - Betleem.

Basrelie0 din altarul de la 4rta atelui4 - Betleem.

718



719



%na din !rtele de la Biserica 4rta atelui4 - Betleem.

720



ru statuar care rezintă 0u!a S0intei =amilii, de aici, de la Betleem sre E!it.(dna/ie a Saniei).

721



Beit Sa*ur &#mul ăstrilr

0a răsărit !e 9etleem, la circa E Om !e centrul locuit, este situat satul 9eit $a&ur, ntra!ucere casele celor care 1ac !e stra#ă =l se a1lă n mi#locul aşa-numitelor ogoareale lui 9ooz /e unul !in aceste ogoare i %e!e tra!iţia pe păstorii !in noapteaCrăciunului:

@+n timul acela erau nite ăstri care stăteau a0ară în c#m i 0ăceau de straDănatea îmreDurul turmei lr. i iată că un în!er al <mnului s-a în0ă/iat înaintea lr i slava <mnului a strălucit îmreDurul lr. Ei s-au în0ricat

0arte tare. <ar în!erul le-a zis$ OAu vă teme/i, căci vă aduc veste bună care va 0i mare bucurie entru tt rul$ astăzi în cetatea lui <avid vi s-a născut un M#ntuitr care este rists <mnul. Iată semnul duă care îl ve/i cunate$ ve/i !ăsi un runc în0ăat în scutece i culcat într- iesleP. i dedată îmreună cu

în!erul s-a unit mul/ime de aste cerească lăud#nd e <umnezeu i zic#nd$OMărire în cer lui <umnezeu i ace e ăm#nt amenilr e care el îi iubeteP.

<uă ce au lecat în!erii de la ei ca să se întarcă în cer, ăstrii au zis unii către al/ii$ Oaidem să mer!em #nă la Betleem i să vedem ce ni s-a sus i cene-a 0ăcut cunscut <mnulP. S-au dus în !rabă i au !ăsit e Maria, e Isi0 i

runcul culcat în iesle. <uă ce l-au văzut, au istrisit tt ce li se susese desre 8runc. /i cei care i-au auzit s-au mirat de cele ce le suneau ăstrii. Maria ăstra tate cuvintele acelea i se !#ndea la ele în inima ei. Iar ăstrii s-auîntrs, slăvind i lăud#nd e <umnezeu, entru tate cele ce auziseră i văzuseră

i care erau întcmai cum li se suseseL (0c E,>-EG) n anul +7 Eteria a văzut într- vale arae de Betleem K biserică ce senumete Oa 8ăstriP, cu !rădină mare încnDurată de un zid dret i deasemenea cu 0arte 0rumasă !rtă adăstind un altar4.

0a anul *JG 7rcul1 a!augă un amănunt: locul se a1lă situat la ,I Om est !e9etleem

$atul 9eit $a&ur un!e se a1lă c"mpul /ăstorilor este n ma#oritate creştin: IGG !e

greco-orto!ocşi, >GG !e greco-catolici, >GG !e catolici latini şi o minoritate !e protestanţi şi musulmani %eniţi !upă F4> $unt !ouă locuri in!icate ca 1iin!c"mpul /ăstorilor, am2ele pose!"n! ruine ale unei mănăstiri 2izantine; unulaparţine grecilor orto!ocşi, altul catolicilor 7ctuala 2iserică 1ranciscană, a%"n!1orma unui cort !e păstori, construită n FI !e ar&itectul 7ntonio 9arluzzi sea1lă, potri%it ar&eologilor, ntr-a!e%ăr pe un teren locuit !e păstori nomazi nsecolul 6 !C

722



Betleem - &#mul ăstrilr, Bet Sa*ur.

Biserica nuă, ce amintete de c#ntul n!erilr$ 4Mărire în cer lui <umnezeu i ace e ăm#nt amenilr de bunăvin/ă4>

723



Cedere din interirul Bisericii. a iciarele altarului sunt rerezenta/i ăstrii, rimii cărra le-a 0st anun/ată vestea naterii M#ntuitrului.

8ictură din interirul Bisericii.

724



&ndui de steaua călăuzitare, ăstrii au mers cu mare bucurie să se înc*ine 8runcului.

725



726



727



rtele unde ăstrii îi adăsteau ile sunt trans0rmate astăzi în caele.

728



Silviu &luci $ 9etleem $ oraşul Naşterii Domnului

9etleemul este menţionat nt"ia !ată n $1"nta $criptură n legătură cu moarteaa&elei la naşterea lui eniamin; ea @a 1ost ngropată l"ngă calea ce !uce la =1rata,a!ică la 9etleemA (5acere I, F) 7poi, n anul IG, localitatea apare menţionatăntr-o scrisoare a regelui 6erusalimului 72!u-He2a n care cere 1araonului7men&otep al 666-lea un surplus !e arcaşi spre a putea recuceri 6erusalimul

9etleemul !e%ine cunoscut o !ată cu naşterea lui Da%i! Cartea lui ut ne po%esteşte istoria strămoşilor lui Da%i! Din căsătoria lui ut, moa2ita cu 9ooz s-anăscut 82e!, iar !in acesta s-a născut 6esei, tatăl lui Da%i! (ut , 4) 9l"n!ulDa%i!, cel mai mic !intre 1iii tatălui său este ales !e Domnul pentru a-i con!uce peisraeliţi la %ictorie, o!ată cu uci!erea lui Boliat, 1ilisteanul (6 egi J) 0a moartealui $aul, 2ătr"nii lui 6srael @au uns pe Da%i! rege peste tot 6sraelulA la 9etleem (66egi I, )

o2oam (FE>-F Hr), nepotul lui Da%i!, a ntărit o serie !e cetăţi printre care şi9etleemul pentru a prote#a latura orientală a regatului său (66 Cronici , *)

9etleemul apare n proorocia lui i&eia: @.i tu, 9etleeme =1rata, !eşi eşti mic ntremiile lui 6u!a, !in tine %a ieşi $tăp"nitor peste 6srael, iar o2"rşia 0ui este !intrunceput, !in zilele %eşnicieiA (i&eia I, )

729



0a mplinirea timpurilor, 6isus $-a născut la 9etleem un!e părinţii 0ui %eniseră pentru recensăm"ntul poruncit !e Cezar 7ugustus (0uca E, -J) ?ltimul episo! 2i2lic n care apare 9etleemul este uci!erea pruncilor !e către 6ro! (atei E, *)

0a mi#locul secolului al !oilea, !upă a !oua re%oltă a e%reilor, +mpăratul 7!rian i-aizgonit !in oraş pe e%rei şi a plantat !easupra peşterii !in 9etleem o pă!ure sacrănc&inată lui 7!onis-Tamuz +n acelaşi secol primii creştini au nceput să populezeoraşul

$oarta 9etleemului s-a sc&im2at n secolul al patrulea, !upă proclamarea li2ertăţiicultului /atriar&ul acarie al 6erusalimului a cerut mpăratului restituirea loculuisacru, iar $1"nta =lena a construit 2azilica Naşterii Domnului, s1inţită la maiF 7cest e%eniment a 1ăcut !in 9etleem un important loc !e pelerina# creştin,aproape egal ca nsemnătate cu 6erusalimul n%ecinat

$pre s1"rşitul secolului al 6-lea, 9etleemul !e%ine un important centru al %ieţiimona&ale !upă ce 5ericitul 6eronim se sta2ileşte aici ?rmează o perioa!ă prosperă

pentru 9etleem, se nalţă noi 2iserici, zi!urile oraşului sunt 1orti1icate şi seconstruiesc !ouă tunuri !e apărare

+n anul *4, n timpul in%aziei persane, !in respect pentru stră2unii lor magii,sol!aţii lui Cosroe au lăsat intactă 9iserica Naşterii +n anul *J, Cali1ul 8mar i2nal-P&atta2 a %izitat şi el 9etleemul şi a garantat 1aptul că musulmanii se %or ruga n

2iserică !oar ca persoane in!i%i!uale, 1ără a!unări şi 1ără muezin$u2 cruciaţi, ntre anii GF*-GFF, 9iserica Naşterii şi $1"nta /eşteră au 1ost luate!e latini şi restaurate

+n E*, mamelucii con!uşi !e sultanul uOn e!-Din 9ei2ars au !istrus zi!urile şicele !ouă turnuri !e apărare ale oraşului 9iserica a rămas neatinsă, nsă creştiniiau 1ost alungaţi !in 9etleem Din anul II, /alestina a intrat su2 !ominaţia6mperiului 8toman

$ecolul YY a marcat crearea statului 6srael, iar 9etleemul mai nt"i intră su2man!at 2ritanic n anul FEE, iar apoi !in F4> p"nă n F*J aparţine 6or!aniei,apoi 6sraelul cucereşte puterea Din FFI, 9etleemul aparţine 7utorităţilor

palestiniene

730



Silviu &luci $ 9iserica Naşterii Domnului 'in 9etleem

ec&e ctitorie 2izantină, 9azilica Naşterii Domnului !in 9etleem se găseşte!easupra peşterii n care $-a născut "ntuitorul

0a mi#locul secolului al !oilea, !upă a !oua re%oltă a e%reilor, +mpăratul 7!rian i-aizgonit !in 9etleem pe e%rei şi a plantat !easupra peşterii !in 9etleem o pă!uresacră nc&inată lui 7!onis-Tamuz

După proclamarea li2ertăţii cultului creştin n anul E, /atriar&ul acarie al6erusalimului a cerut mpăratului Constantin cel mare restituirea locului sacruConstrucţia 2azilicii a nceput n E*, iar aceasta a 1ost s1inţită la mai F

9iserica a%ea o intrare monumentală (propilee) şi era compusă !intr-un atrium(pronaos), un naos !i%izat n cinci na%e longitu!inale prin patru r"n!uri !e coloaneşi altarul octogonal /elerini !in secolele al 6-lea şi al -lea !escriu 2ogăţia şistrălucirea mozaicurilor, a 1rescelor şi a marmurei 1olosite pentru mpo!o2irea

2isericii 7ltarul octogonal a%ea n centru o mare !esc&i!ere, ast1el nc"t

cre!incioşii puteau pri%i n interiorul $1intei /eşteri !e sus, !in 2iserică Treptelargi !uceau la locul cel s1"nt al naşterii, cre!incioşii urc"n! şi co2or"n! pe osingură scară

După re%olta şi !istrugerile samaritenilor !in anul IEF, ar&itectul +mpăratului6ustinian zi!eşte !esc&i!erea centrală şi construieşte n părţile laterale o intrare şirespecti% o ieşire pentru a permite nc&inarea n $1"nta /eşteră a unui număr c"t

731



mai mare !e pelerini, ntr-un timp mai scurt +nsă noua 2iserică, !eşi lărgită ninterior, ca 1ormă nu atinge eleganţa impunătoare a celei !int"i

Cele 44 !e coloane !in naos, nalte !e şase metri, !e culoarea roşie, lucrate n stilcorintian n piatră !e pro%enienţă locală, sunt aşezate pe patru r"n!uri şi susţincapiteluri !e marmură al2ă, 1rumos mpo!o2ite cu acante, iar !easupra 1iecăruia,

pe a2aca, se găseşte sculptată o rozetă cu o cruce grecească

$tructura ar&itecturală a 2isericii iustiniene a rămas aproape nesc&im2ată p"nă nzilele noastre

+n anul *4, &oar!ele persane ale lui Cosroe au cruţat 2azilica, !upă ce au %ăzut unmozaic reprezent"n! a!oraţia magilor strămoşii lor 6niţial ara2ii au respectat

2azilica Naşterii Domnului, apoi s-a a#uns la un compromis: musulmanii a%eau

!reptul să se roage n a2si!a !e sus, iar creştinii n restul 2aziliciiCucerirea /alestinei !e către cruciaţi ntre anii GF*-GFF a !esc&is un nou capitoln istoria 9etleemului 9iserica şi $1"nta /eşteră au 1ost luate !e latini 7tunci a1ost re1ăcută par!oseala !e marmură, s-a pus un acoperiş nou !in lemn !e ce!ru şin%elit n plum2, pictură şi mozaicurile au 1ost restaurate, iar n #urul clă!irii

propriu zise s-a ri!icat un sistem 1orti1icaţii

9iserica 8rto!oă şi-a recăpătat !repturile n anul JIJ /atriar&ia 6erusalimului arămas !e atunci posesoarea 9isericii Naşterii şi a $1intei /eşteri

+n anul >>, catolicii 1ranciscani construiesc alături !e 9iserica Naşterii, petemelia paraclisului mănăstirii $1intei /aula, o 2iserică pe care o nc&ină $1intei=caterina

+n perioa!a tul2ure a secolului al YY-lea, 9iserica Naşterii şi $1"nta /eşteră au 1ostrespectate şi 1erite !e orice prime#!ie, iar pelerini !in toate colţurile lumii şi-au

putut mplini %isul !e a se nc&ina la locul n care a a%ut loc Naşterea /runcului$1"nt

732



Silviu &luci $ Icoana 7aicii Domnului 9etleemita

?n o!or !e mare preţ al 9isericii Naşterii Domnului !in 9etleem este icoana1ăcătoare !e minuni a aicii Domnului 9etleemita, ce este aşezată ntr-un 1rumos

prosc&initar, n !reapta scării care !uce n /eştera Naşterii Domnului nostru 6isusHristos

6coana este unică n lume at"t pentru că aica Domnului este reprezentatăz"m2in!, c"t şi pentru 1aptul că /runcul său 2inecu%"ntează cu m"na cre!incioşiiC&ipul /reas1intei Născătoare !e Dumnezeu n această icoană !e2or!ează !enes1"rşită a1ecţiune şi linişte, iar z"m2etul uşor !e pe 1aţa ei %eseleşte su1letele

pelerinilor

733



734



Nu eistă !ate precise !espre originea icoanei După tra!iţie, icoana a 1ostzugră%ită !e către $1"ntul 7postol şi =%ang&elist 0uca

6coana este m2răcată ntr-o 1erecătură !in aur şi argint !eose2it !e 1rumoasă,mpo!o2ită cu pietre preţioase !ăruite !e ţarina =caterina ruşilor n urma uneiminuni pe care a 1ăcut-o Născătoarea !e Dumnezeu cu ea C"n! a %izitat 'ara$1"ntă, ţarina a !ăruit %eşmintele ei ca să 1ie @m2răcatăA $tăp"na lumii ntregi 7o1erit c&iar şi 2i#uteriile personale, ca să 1ie aşezate n icoană şi a &otăr"t ca pe%iitor ţarinele să nu mai poarte ru2ine, nc"t acest lucru să răm"nă un pri%ilegiueclusi% al aicii Domnului

De-a lungul timpului, 6coana aicii Domnului !in 9etleem a 1ost !usă n procesiuni at"t n 'ara $1"ntă, !ar şi Brecia şi usia

6coana aicii Domnului 9etleemita este prăznuită pe E* !ecem2rie, o!ată cu$o2orul aicii Domnului

735



Silviu &luci $ &rucea viespilor 'in 9iserica Naşterii 9etleem

+n pronaosul 9isericii Naşterii Domnului !in 9etleem, n cel !e-al şaselea st"lp !in!reapta se găsește o cruce cu o istorie aparte

Tra!iţia ne spune !espre cinci %iespi mari, care s-au i%it ntr-un moment !e greacumpănă şi au secerat oştirea păg"nă a!unată n 1aţa 9isericii $pre $la%aDomnului, ntru mărturia %ite#iei lor, %iespile au săpat cele cinci găuri n 1ormă !ecruce

736



Silviu &luci $ !eştera Naşterii Domnului

De o parte şi !e alta a altarului central al 9isericii Naşterii Domnului !in 9etleemse găsesc cele !ouă scări ce co2oară către peştera Naşterii Domnului /orţile !e

2ronz ale celor !ouă intrări !atează ncă !in %remea mpăratului 6ustinian (secolulal 6-lea)

/eştera, !e 1ormă aproape !reptung&iulară, are o lungime !e E m şi o lăţime !em /ar!oseala şi o parte !in zi!uri sunt m2răcate n marmură 8 mulţime !ecan!ele !in argint şi mpo!o2ite cu ouă !e struţ at"rnă !e ta%anul peşterii

+n partea !e răsărit se găseşte altarul principal orto!o, acolo un!e $-a născut/runcul 6isus 0ocul Naşterii este stră#uit !e cincisprezece can!ele care ar! n

permanenţă: şase can!ele aparţin orto!ocşilor, cinci aparţin armenilor şi patruaparţin catolicilor

+n partea opusă, a 1ost ri!icat 7ltarul 6eslei, acolo un!e, !upă tra!iţie a 1ost aşezat pruncul 6isus !upă ce s-a născut (0uca E, J) Cel !e-al treilea altar este nc&inatagilor (atei E, -E; E, )

737



+n /eştera Naşterii se slu#eşte $1"nta 0iturg&ie orto!oă n 1iecare !imineaţă, ntreorele I:G-J, iar %ecernia ntre orele 4-* După orto!ocşi, urmează armenii şicatolicii

738



Silviu &luci $ Steaua Naşterii

$teaua a 1ost 1iată n marmură n anul JJ, atunci c"n! catolicii stăp"neau9iserica Naşterii Domnului /e stea se a1lă următoarea inscripţie n lim2a latină:

@H"c !e irgine aria <esus C&ristus Natus =stA, a!ică: @7ici $-a născut 6isusHristos !in 5ecioara ariaA

$teaua Naşterii are patrusprezece colţuri !eoarece: @toate neamurile !e la 7%raam p"nă la Da%i! sunt patrusprezece şi !e la Da%i! p"nă la strămutarea n 9a2ilon sunt patrusprezece şi !e la strămutarea n 9a2ilon p"nă la Hristos sunt patrusprezeceneamuriA (atei , J)

Deasupra $telei ar! necontenit I can!ele, şase ale orto!ocşilor, cinci ale armenilor

şi patru ale catolicilor

739



Silviu &luci $ Ieslea Domnului nostru Iisus Hristos

Despre ieslea n care a 1ost aşezat pruncul 6isus găsim următoarele mărturii n=%ang&elia !upă 0uca: @.i a născut pe 5iul său, Cel ?nul-Născut şi 0-a n1ăşat şi0-a culcat n iesle, căci nu mai era loc !e găz!uire pentru ei (K) .i, gră2in!u-se(păstorii), au %enit şi au a1lat pe aria şi pe 6osi1 şi pe /runc, culcat n iesleA(0uca E, J, *)

5ericitul 6eronim ne spune că +mpărăteasa =lena a găsit micul leagăn !e lemn şi l-am2răcat n argint

+n secolul al Y66-lea, atunci c"n! au intrat n stăp"nirea 2isericii, cruciaţii au !usieslea la oma, n 9iserica $anta aria agiore

elic%ariul !in cristal ce conţine un 1ragment !e lemn !in ieslea !e la 9et&leem, n

care $-a născut Domnul nostru 6isus Hristos, se găseşte şi astăzi n Cripta Nati%ităţii !e su2 altarul principal al cate!ralei $anta aria agiore

740



Silviu &luci $ &mpul păstorilor 9eit Sa0ur

+n anul >4, pelerina =geria a %ăzut, ntr-o %ale aproape !e 9etleem @o 2iserică cese numeşte W0a /ăstoriX, cu o gră!ină mare ncon#urată !e un zi! !rept şi !e

asemenea, cu o 1oarte 1rumoasă peşteră a!ăpostin! un altarA

6ar 5ericitul 6eronim i!enti1ică acest c"mp cu locul un!e @6aco2 şi-a ntins cortul,!incolo !e turnul ig!al-=!erA (5acere I, E) şi menţionează că acel turn segăseşte la o !istanţă !e o mie !e paşi !e 9etleem, nspre est

6niţial, un mic altar a 1ost ri!icat ntr-o peştera naturală par!osită cu mozaic /e lami#locul secolului al -lea, peştera a 1ost lărgită n mo! consi!era2il, pentru a

permite construirea unei 2iserici +n acelaşi timp, a 1ost nălţată o 2iserică n 1ormă

!e ?, !easupra peşterii

741



+n scurt timp, nici noua 2iserică nu a mai 1ăcut 1aţă %alului masi% !e pelerini şi !eaceea, la nceputul secolului al 6-lea a 1ost ri!icată o 2iserică impunătoare, cucoloane !e marmură şi par!oseală !e mozaic, !ecorată cu moti%e creatine

$urse istorice şi ecleziastice prezintă $atul /ăstorilor !rept punctul !e pornire alceremoniei organizate cu ocazia Naşterii Domnului către 9etleem

+n anul *4, perşii au !istrus această 2iserică, !ar a 1ost reconstruită mai apoi !ecătre /atriar&ul o!est

+n *JG, episcopul 1rancez 7rcul1us, peregrin"n! prin 'ara $1"ntă timp !e nouă luni,menţionează că a %izitat şi el acea 2iserică, n care se găsesc şi mormintele a trei!intre păstori =l menţionează că locul se a1lă situat la ,I Om est !e 9etleem

După cucerirea ara2ă, 2iserica a 1ost 1olosită !e mona&ii ce se ne%oiau n pustiul6u!eii +n secolul al Y-lea, !oar peştera mai era accesi2ilă pelerinilor

+n anul FJE, n urma unor săpături ar&eologie 1ăcute la iniţiati%a /atriar&iei6erusalimului, s-au !escoperit urmele a trei 2iserici, !in secolele , 6 şi 66/entru păstrarea acestor %aloroase mărturii istorice, o nouă 2iserică a 1ost ri!icată

742



n apropierea peşterii 9iserica are trei altare nc&inate aicii Domnului (centru),$1"ntului are ucenic /antelimon (!reapta) şi respecti%, $1inţilor 7r&ang&elii&ail şi Ba%ril (st"nga)

+n prezent, 9eit $a&ur este n ma#oritate creştin, !ar eistă şi o minoritate !emusulmani %eniţi !upă F4>

743



Silviu &luci $ Grota laptelui

8 %ec&e tra!iţie !in secolul al 6-lea, spune că aici s-a oprit aica Domnului cu/runcul, n noaptea n care !reptul 6osi1 a primit poruncă !e la nger să părăsească

9etleemul şi să 1ugă n =gipt:

@După plecarea magilor, iată ngerul Domnului se arată n %is lui 6osi1, zic"n!:$coală-te, ia /runcul şi pe mama 0ui şi 1ugi n =gipt şi stai acolo p"nă ce-ţi %oispune, 1iin!că 6ro! are să caute /runcul ca să-0 uci!ă .i scul"n!u-se, a luat,noaptea, /runcul şi pe mama 0ui şi a plecat n =gipt .i au stat acolo p"nă lamoartea lui 6ro!, ca să se mplinească cu%"ntul spus !e Domnul, prin proorocul:WDin =gipt am c&emat pe 5iul euX 6ar c"n! 6ro! a %ăzut că a 1ost amăgit !emagi, s-a m"niat 1oarte şi trimiţ"n! a ucis pe toţi pruncii care erau n 9etleem şi n

toate &otarele lui, !e !oi ani şi mai #os, !upă timpul pe care l a1lase !e la magi7tunci s-a mplinit ceea ce se spusese prin 6eremia proorocul: WBlas n ama s-aauzit, pl"ngere şi t"nguire multă; a&ela şi pl"nge copiii şi nu %oieşte să 1iem"ng"iată pentru că nu suntXA (atei E, ->)

744



+n momentul n care 6osi1 a primit poruncă, aica Domnului tocmai +l alăpta pe pruncul 6isus +n gra2a plecării, c"te%a picături au căzut pe piatra grotei, care s-atrans1ormat !in culoarea roşie n culoare al2ă

Brota 0aptelui se a1lă n gri#a călugărilor 1ranciscani !in #urul anului 4J Din%ec&ea 2iserică a $1intei /aula se mai păstrează c"te%a 1ragmente !e mozaic napropierea uşii !e la intrare 7cestea prezintă moti%e 1lorale şi animaliere realizatecu multă eleganţă

Brota este loc !e pelerina# pentru 1emeile care n-au copii şi mamele creştine, !ar mai ales musulmane care n-au lapte !estul ca să-şi alăpteze copiii /e l"ngărugăciune, 1emeile !uc !in acest loc, ca leac, pra1 !in piatra cea al2ă

745



Silviu &luci $ !eştera Sfin;ilor !runci martiri

+n peşteră, su2 un perete !e piatră, se păstrează o parte !in moaştele celor 4GGG!e copii ucişi !e 6ro! cel mare, alături !e cele ale unor călugări martirizaţi !e perşi

n anul *4

0"ngă osuar, n su2solul peşterii se găseşte şi un mic paraclis, nc&inat pruncilor-mucenici

@6ar c"n! 6ro! a %ăzut că a 1ost amăgit !e magi, s-a m"niat 1oarte şi trimiţ"n! a ucis pe toţi pruncii care erau n 9etleem şi n toate &otarele lui, !e !oi ani şi mai #os,!upă timpul pe care l a1lase !e la magi 7tunci s-a mplinit ceea ce se spusese prin6eremia proorocul: WBlas n ama s-a auzit, pl"ngere şi t"nguire multă; a&ela şi

pl"nge copiii şi nu %oieşte să 1ie m"ng"iată pentru că nu suntXA (atei E, *->)

746



Arhiman'ritul +imotei Pilifis $ 7agii 5naintea lui Hristos

Călătoria celor trei magi spre Hristos constituie un su2iect şi o reprezentaţieatrăgătoare !e-a lungul %eacurilor pentru literatură, pictură, pastorală, teologie,c&iar şi pentru stu!iile istorice

Trei oameni nţelepţi ai acelor %remuri (asta erau atunci magii, preoţi şi pro1eţi care

se ocupau cu cercetarea spaţiului celest) au plecat 2az"n!u-se pe @nştiinţareaA uneistele mult-strălucitoare pe care au o2ser%at-o pe cer, ca să-0 nt"lnească, să senc&ine şi să a!ucă !aruri preţioase /runcului !umnezeiesc (atei E,-E), pe carel consi!erau ca Noul +mpărat născut Din tra!iţie a1lăm că pro%eneau !in !i1eriteţări ale 8rientului: primul !in C&al!eea, al !oilea !in 7ra2ia şi al treilea !in=tiopia /rin nţelepciunea, puterea, 2ogăţia şi n1ăţişarea lor 1rumoasă erau egalicu ceilalţi mpăraţi ai acelei perioa!e Numele lor le-a !escoperit teologul englez9e!a, ntr-un manuscris %ec&i, pentru că nu sunt amintite n =%ang&elia $1"ntuluiatei 7ceştia erau: Baspar, elc&ior şi 9altazar 7şa!ar, cei trei magi, !upă multe

călătorii, peripeţii şi ocoliri, au a#uns la 6erusalim Deoarece steaua care in!rumase p"nă atunci !ispăruse, au nceput să ntre2e: ?n!e este mpăratuliu!eilor, Cel care $-a născut (atei E,-E)

5ireşte că tre2uiau să-l %iziteze pe marele mpărat 6ro! (tetrar&ul 6u!eii) ca să primească nştiinţare !espre mpăratul aşteptat $-au g"n!it că un mpărat %a ştice%a !espre Naşterea unui asemenea /runc Dar !e %reme ce +mpărăţia lui Hristos

747



nu a%ea nici o legătură cu mpărăţia lui 6ro! şi n general, cu mpărăţiile lumiiacesteia, 6ro! nu ştia !espre e%eniment De aceea i-a rugat pe magi ca, atunci c"n!l %or găsi, merg"n! spre 9etleem, să se ntoarcă şi să-l nştiinţeze, ca să se nc&ineşi el, c&ipurile, noului născut (atei E, J) /lanul lui, aşa cum s-a arătat, era plin !e%iclenie roia să-0 uci!ă pe Hristos, ca să nu-şi piar!ă mpărăţia De aceea el s-atul2urat şi tot 6erusalimul mpreună cu el (atei E, ) Cei trei magi, plec"n! !e la6ro!, au %ăzut !in nou steaua strălucitoare Tra!iţia %ec&e ne spune că, atunci c"n!au stră2ătut %alea =r Na2a2i, li s-a arătat !in nou steaua pier!ută !easupracapetelor şi a mers naintea lor, p"nă la locul n care era /runcul născut

Cele trei cara%ane s-au a!unat la o 1"nt"nă, la mică !istanţă !e 6erusalim, care p"năastăzi se numeşte @5"nt"na magilorA /e calea aceea, Baspar, elc&ior şi 9altazar 0-au găsit şi $-au nc&inat lui Hristos Dar nu n ieslea !in 9etleem, pentru că

plecase !e acolo, !eoarece trecuse ce%a %reme !e la Naşterea 0ui şi 6-au o1erit

!aruri 2ogate, preţioase: aur, smirnă şi tăm"ie (atei E, ) Darurile acestea, n%remea !e atunci se o1ereau mpăraţilor

Di1eriţi ag&iogra1i ne spun că tăm"ia i-a 1ost o1erită ca unui Dumnezeu, aurul caunui mpărat şi smirna ca unui om Darurile magilor, ntr-a!e%ăr sim2olizeazăa!orarea !e %eacuri a cre!incioşilor 1aţă !e /runcul Dumnezeiesc, Care esteDumnezeu-8mul, +mpăratul creaţiei

(6r*imandritul imtei Vili0is, rists, M#ntuitrul nstru, Editura E!umeni/a,

ala/i, 2::, . +-+5)

748



Darurile 7agilor

"aclă cu arte din cinstitele <aruri ăstrare la mănăstirea at*nită S0#ntul 8avel

/otri%it tra!iţiei 9isericii, aica Domnului a păstrat aceste !aruri şi la a!ormireasa, le-a lăsat 9isericii !in 6erusalim, laolaltă cu alte cinstite o!oare ce au aparţinut"ntuitorului nostru 6isus Hristos

+n perioa!a 2izantină, +mpăratul 2izantin 7rca!ie a a!us !arurile magilor laConstantinopol Din pricina Crucia!ei a 6-a, s1intele o!oare au 1ost !use n anulEG4 la Niceea, pentru *G !e ani +mpăratul i&ail, paleologul le a!uce !in nou nConstantinopol, un!e răm"n p"nă la anul 4I ! Hr

După că!erea Constantinopolului, !arurile magilor a#ung la sultana ara, 1iica!omnitorului $er2iei, B&eorg&ie 9ranco%ici 7cesta, 1iin! 2iruit !e turci, a 1ostne%oit să !ea !e soţie pe 1iica sa ara sultanului ura! al 66-lea $ultanul i-angă!uit să trăiască n cre!inţa creştinească ara a 1ost cea care l-a crescut pea&ome! al 66-lea cuceritorul Constantinopolului

749



+n anul 4JG, sultana ara a &otăr"t să !ucă cinstitele !aruri la mănăstirea at&onită$1"ntul /a%el, pe care tatăl ei o a#utase prin 2ine1acerile lui n repetate r"n!uri 7icia co2or"t mpreună cu suita ei la portul mănăstirii, a!uc"n! cu ea !arurile agilor

Cam la #umătatea !istanţei !intre port şi mănăstire, mpărăteasa a auzit glasulaicii Domnului spun"n!u-i: @ara, ara, să nu mergi mai !eparte, căci nmănăstire locuiesc mona&i, iar tu eşti 1emeie 7ici stăp"nesc euL .i n!ată i-aapărut nainte aica Domnului, care i-a interzis să continue !rumul şi i-a poruncitsă se ntoarcă la port, spun"n!u-i că numai ea (aica Domnului) este mpărăteasaacestui loc $ultana a lăsat !arurile părinţilor mănăstirii, care %eniseră nnt"mpinarea ei

7stăzi, aurul magilor a 1ost mpărţit n E> !e pan!anti%e !e I-J cm n 1ormă!reptung&iulară, trapezoi!ală sau poligonală, iar tăm"ia şi smirna sunt mpărţite n

*E !e mărgele, asemenea măslinelor

750



!eştera 7agilor

+n partea opusă 7ltarului Naşterii, a 1ost ri!icat 7ltarul 6eslei, acolo un!e 6isus a1ost aşezat !upă ce $-a născut şi un!e 5ecioara aria a alăptat pe /runcul 6isus

@.i a născut pe 5iul său, Cel ?nul-Născut şi 0-a n1ăşat şi 0-a culcat n iesle, căcinu mai era loc !e găz!uire pentru eiA (0uca E, J)

7ici au %enit şi păstorii şi s-au nc&inat, urm"n! cu%intelor ngerului: @Nu %ătemeţi Căci, iată, %ă 2ine%estesc %ouă 2ucurie mare, care %a 1i pentru tot poporulCă %i s-a născut azi "ntuitor, Care este Hristos Domnul, n cetatea lui Da%i! .iacesta %a 1i semnul: eţi găsi un prunc n1ăşat, culcat n iesleA (0uca E:G-E)

Cel !e-al treilea altar !in 2iserică este nc&inat agilor, care @au %enit n 6erusalim,

ntre2"n!: ?n!e este regele iu!eilor, Cel ce $-a născut Căci am %ăzut la ăsăritsteaua 0ui şi am %enit să ne nc&inăm 0uiA @şi intr"n! n casă, au %ăzut pe /runcmpreună cu aria, mama 0ui şi căz"n! la păm"nt, s-au nc&inat 0ui şi !esc&iz"n!%istieriile lor, 6-au a!us 0ui !aruri: aur, tăm"ie şi smirnăA (atei E, -E, )

8rto!ocşii şi armenii 1ac slu#2e zilnice pe 7ltarul Naşterii Domnului, iar catolicii pe cel al agilor

751



Silviu &luci $ ntna lui Davi' 'in 9etleem

7ceasta e 1"nt"na !in care spune 9i2lia că a !orit Da%i!, mpăratul, să 2ea !in eac"n! se a1la n peştera !in 7!ulam, n luptă cu 1ilistenii @Cine-mi %a !a să 2eauapă !in 1"nt"na !e la poarta 9etleemuluiA, a ntre2at Da%i! $-au a1lat trei %ite#icare, strecur"n!u-se prin ta2ăra 1ilistenilor, au a!us apa Dar Da%i! @a %ărsat-onaintea Domnului, zic"n!: !eparte !e mine să 2eau s"ngele acestor oameni, carecu preţul %ieţii lor au a!us această apăA (E $amuel E, -J)

752



Icoane

753



754



755



756



757



758



759



760



761



762



763



764



765



766



767



768



769



770



771



772



773



774



775



776



777



778



779



780



781



782



783



784



785



786



787



788



789



790



791



792



793



E sărbătare i e Dc, n casa ta acum.

<ar sunt brdeie 0ără 0c i m#ine-i M &răciun.

6cum te las, 0ii sănăts, i vesel de &răciun.

<ar nu uita, c#nd eti vis "m#ne, să 0ii bun>

794



795

naşterea domnului nostru iisus hristos - acatist şi predici (25 decembrie)

Documents