SfAntulGrigorieDecapolituldosarhagiografic

realizat si comentat de

diac. Ioan I. Ica jr

(Dntsrc

SfAntul Grigorie Decapolitul

- dosar hagiograficrealizat qi comentat de

diac. Ioan I. Ic[ jr

(Dr.tstsSibiu.zorT

Cuprins

Sfdntul Grigorie Decapolitul gi Bistrita Olteniei

- doul fenomene qi trei perspective(diac. Ioan I. Ici jr)

I. Perspectivl istoricd

Bistrita Olteniei in secolul )ilX - monumentul distrusgireinventat ....

Descoperirea unui tezaur cultural fascinantMoartea clinicl a unei min[stiriMiraculoasa resuscitare..... cu un program tridimensionalRestituirea memorieiMonografia angajat[Origini isihaste in veacul XIV . .Un precursor disp[rut inainte de wemeUn franciscan cruciat in racla de la Bistrila? . . . . . . .Pe urmele unui trup disp[rut...... minoritii qiAnalele lor . .... otomanii gi moagtele cregtinilor... bollandigtii giActc SanctorumM[rturia unui provincial franciscan din Vin{ - fixafia

pe BistrifaUn scriitor catolic romdn...... gi replica unui istoric,,M[rturii documentare" pentru DecapolitTrei devast[ri ale Bistritei intr-un secol

5

5

511

L2

L4

15

L7

18

L9

22242828293o

3236373942

,,Viala" slavond postulat5...

... qi descoperiti,,Viefile"inromAnegte . . . .Veniamin Micle uersus Filippo de MarchisCruciada franciscani a Capistranului gi sensurile ei . .Romanul istoric al unor relicve franciscane dispdrute .Grigorie Decapolitul in trei ,dosare"

II. Perspectivi liturgici

Dosarul liturgicSlujba-standard pentru zo noiembrie . . .Slujba special[ greaci a lui Matei al MyreiContextul publiclriiSlujba specialfl romdneascdContextul tipiririi

III. Perspectivdhagiografic[. . .Grigorie Decapolitul Ei Iosif Imnograful inVieSile

sfinSilorSpre ,,Viata" bizantini originaldPrima edilie - anonimlDescoperirea autorului - Ignatie diaconul gi operele saleA doua editie - sub semnul istorieiO biografie angajat[O cronologie precisiMai mulli Ignatie?Revela{iile unei coresponden{e...... agitata biografie a unui autorbizantin din secolul IXIgnatie qi Pseudo-Ignatie?O edilie criticd qi o introducere revizionist[... .... gi o necesard punere la punctIosif, ucenicul-poet, qi cele dou5,,Vie{i" ale luiRecitind,,Vietile" cuvioqilor Grigorie qi Iosif in contextul

secoluluilx...legenda-sinuxar a Bistritei - cuviosul Barbu ctitorul

qiminunilelui ...

4446474951

556z

6g

6g6S

68747779

8S

8S

9293949698

101

103105106109110

113

115

119

L24

360

*

I. Via[abizantind originald - portretulunui isihast harismatic din u eacul IX

Viata qi minunile cuviosului Grigorie Decapolitul,de Ignatie diaconul (cca 846) 139

II. O relatare atribuitd

Relatare despre vedenia unui arab devenit martiralluiHristos... r8r

III. Viala ucenicului-poet in doud uaiante

Via{a cuviosului Iosif imnograful, de Teofanarhimandritul (cca 9oo) . r9rCuvAntare la viata cuviosului Iosif imnograful,de Ioan diaconul (cca rooo) 2o7

IV. Notil ele Sinaxaralui constantinop olitanSi primele uersiuni romflneSti

Notilele Sinaxanrlui constantinopolitan (cca rooo) 2gsViata Ei petrecerea svintilor (Ia$i, 168z) 239Sinaxarul din Mineiul slavo-romin pe noiembrie(Buzlu, t6gg) 245

V. Nou sinaxar ginoud slujbdgreceascdtn Valahia Ia inceputul secolului XVII

Matei al Myrei, Scurti povestire pentru carepricin[ s-a alcituit aceastl slujbi 253Matei al Myrei, Slujba cuviosului GrigorieDecapolitul 269

361

W. Prefege la slujbele sfdntului Grigorie Decapolitul

$erban Greceanu, Prefata-dedicatie citreConstantin Brdncoveanula editarea slujbei int6gz 281Prefafa episcopului RAmnicului, GrigorieSocoteanu 28s

WI. Doud uizite Ia Bistrita

Patriarhul Macarie III al Antiohiei qi arhidiaconulPaul dinAlep (5-7 iulie 1657) 289Mitropolitul Ungrovlahiei Neofit II Cretanul(z-3 augusttT46) 2gs

WII. Procesiunea la Bucuregti in t765- doud relatdri tn contrast gi un epilog

Hrisovul cancelariei domnitorului $tefan Racovili 2ggRelatarea lui Blasius Kleiner, provincialfranciscan dinVint go7Este sfAntul Ioan Capistranul ingropat la Bistrifa?(P. Leonard Leemens,rgrT) 319

IX. Cuudntareaunui episcop entdit, t77g

Chesarie al Rdmnicului, CuvAnt cu prilejulprocesiunii la Craiova la weme de seceti qi l[custe g2S

X. Tradifia Bistritei - uia{a Si minunilecuuiosului Barbu, ctitoruI de Ia Bistrila

Relatarea ieroschimonahului ChiriacRAmniceanul (1826)

Adaosurile versiunii romfineqti drn Vielile sfinSilor,Neamt,1811

362

333

SfAntul Grigorie Deeapolitulqi Bistrifa Olteniei - dou[ fenomene

Ei trei perspective

I. Per spectiu d. istoricd

Bistrifa Oltenieitn secolul XIX- monumentul distrus Si reinuentat

1983 a fost anul cel mai intunecat din seculara istoriea m[nistirii Bistrila olteani. Era insi doar punctulfinal al unui indelungat proces de disolutie prin recon-struc{ie - simptomatic pentru relalia dificili a moder-nitilii cu tradilia - in care mireata ctitorie a Craioveq-tilor de la cumpdna dintre secolele XV qi XVI intraseaccelerat cu alternanll mortal[ de suiguri Ei coborAquridup[ anul r8oo. Devastat[ in r5.zboaiele austro-ruso-turce in t787 Ei LT9g, arsl in r8zr, afectat[ de cutre-murele din r8z9 qi 1838, mlnistirea se ruinase grav;decddere ftzicl, avansatl de care sufereau in generaltoate vechile ctitorii voievodale din Principate in secolulfanariot, lung[ epoc[ de spoliere qi nepisare.

Elanurile restauratoare, manifestate odati cu intrareape orbita modernizatoare occidentalizanti prin Regula-mentele Organice ruseEti din r83o qi noile domnii p[-mf,ntene oscilAnd intre Rusia qi Austria, aveau sI aib[consecinle inci qi mai fatale decdt ine4iile qi jaful vechiu-lui regim. Cei doi fra1i care au fost domnitorii GheorgheBibescu (t842-t848) Ei Barbu $tirbei (r8+8-r8SS) auapelat in intenlia lor de a restaura mdnistirile Jlrii

RomAneqti serios avariate la serviciile arhitectului elve-tian Johann Schlatter (18o8-1865).

Lucrurile se vor agrava dupd 1866 sub regele Carol I care achemat in {ard pe arhitectul francez Andr6 Lecomte du Nouy(r84+-tgr+) qi l-a numit in r.874 in fruntea unui Serviciu de res-taurare autonom, independent de controlul public, incredinlAn-du-i restaurarea dupi gustul epocii (inclusiv repictarea interioa-relor) a unor monumente de talia celor de la Curtea de Argeq(18ZS-1886) sau Trei lerarhi (r882-rgo+). lncepAnd din 1889-r89o insi pentru monumente de secol XVI cum au fost bisericile,,SfAntul Dimiilie" din Craiova, ,,SfAntul Nicolae Domnesc" dinIaqi gi, mai ales, capodopera Mitropoliei din TArgovigte (cealaltdctitorie a sfdntului voievod Neagoe Basarab) ,,restaurdrile" luidu Nouy au luat forma barbariei arhitecturale gi vandalismuluicultural, monumente inestimabile ca valoare de patrimoniu fiinddemolate Ei reclddite dupl cu totul alte planuri qi dimensiuni,fanteziste, dup5 gustul personal al,,restauratorului" qi viziunileepocii. Protestele masive din r89o au dus la crearea ComisieiMonumentelor Istorice gi adoptarea adeviratei filozofii de conser-vare neinvaziv5 a monumentelor, suslinute de arhitechrl GrigoreCerchez (t91o-tgz7), care intre r9n qi tgL4 a restaurat exem-plar monumentul-zero al firii RomAneqti, biserica ,,SfAntul Ni-colae Domnesc" din Curtea de Argeg, cdreia i se pregdtea demo-larea. Evenimentul a reprezentat cotitura beneficX qi salvatoarepentru destinul bisericilor Ei mdnXstirilor vechi romAneqti insecolul )O( pAnX cAnd furia demolatoare ceauqistd a desfiguratBucureqtiul gi a distms in anii'8o capodopere sud-est europenede talia ansamblului fostei mdndstiri Viclregti - o traumX gravd,nevindecati incd a identiti{ii culturale gi memoriei spirituluiromAnesc.

lnvestit ,,arhitect mAnistiresc", Schlatter a demarat in1843 in ritm suslinut un amplu proces de consolidareprin modificdri sau refaceri in stilul neogotic, pe gustulromantic al epocii, a incintelor de la Tismana, Cozia,Arnota, Dealu, qi ulterior Snagov, Antim, Sinaia sauRadu Vodi din Bucureqti.l Pentru Bistrila s-a apreciatca unica fezabil5 solutia radicall.

1,A' se vedea recenta monografie a lui Horia Moldovan, Johannkhlalter. Cltlturd. occidentald" Ei arhitecturd. romdneasd (t83t-t866),Simetria, Bucureqti, zor3.

lntreg ansamblul mlnlstiresc de secol XVI, restauratln 1683 de sp[tarul Constantin BrAncoveanu, biserici giincintd deopotriv[, au fost demolate in 1845, pe locullor construindu-se edificiile neogotice supradimensio-nate actuale, in care absolut nimic nu mai aminteqte deinspiralia bizantini, echilibrul gi splendoarea initrialeale monumentului. La vandalizareafizicl' a sitului s-aad[ugat violarea memoriei istorice, barbarie intelectu-al[ incalificabil5 in plind modernitate. Ansamblul a fostdemantelat fhr[ nici o preocupare de a inregistra pen-tru posteritate prin relevee planurile cu dimensiunileexacte ale bisericii gi incintei, sau desene qi schile cares[ relini aspectul exterior al edificiilor distruse qi deco-ralia lor, mai ales structura arhitectonici gi compozili-

Lucrurile se vor agrava dupd 1866 sub regele Carol I care a che-mat in [ar[ pe arhitectul francezAndr6 Lecomte du Noui (r8++-r9r+)gi l-a numitin t874infruntea unui Serviciu de restaurare autonomindependent de controlul public, incredinfAndu-i restaurarea dupXgustul epocii (inclusiv repictarea interioarelor) a unor monumentede talia celor de la Curtea de Argeq (18ZS-1886) sau Trei Ierarhi(r882-rgo+). lncepAnd din r889-r89o insX pentru monumente desecol XVI cum au fost bisericile ,,SfAntul Dimitrie" din Craiova,,,SfAntul Nicolae Domnesc" din Iagi gi, mai ales, capodopera Mitro-poliei din TArgovigte (cealalt[ ctitorie a sfAntului voievod NeagoeBasarab) ,,restauririle" lui du Noui au luat forma barbariei arhi-tecturale qi vandalismului cultural, monumente inestimabile cavaloare de patrimoniu fiind demolate gi reclXdite dupl cu totul alteplanuri qi dimensiuni, fanteziste, dupd gustul personal al ,,restau-iatorului" qi viziunile epocii. Protestele masive din r89o au dus lacrearea Comisiei Monumentelor Istorice qi adoptarea adevdrateifilozofii de conservare neinvazivl a monumentelor sustinute dearhitectul Grigore Cerchez (t85o-tgz7), care intre rgrr 9i L9r4 arestaurat exemplar monumentul-zero al fXrii Romdnegti, biserica,,SfAntul Nicolae Domnesc" din Curtea de Argeq, cdreia i se pregXteademolarea. Evenimentul a reprezentat cotitura beneficX gi salva-toare pentru destinul bisericilor qi mXnistirilor vechi romAneqtiin secolul )O( pAni cAnd furia demolatoare ceauqistX a desfiguratBucureqtiul qi a distrus in anii'8o capodopere sud-est europene detalia ansamblului fostei mXndstiri Vicireqti - o traumd gravd nevin-decatd incX a identitXtii culturale gi memoriei spiritului romAnesc.

onaH a programului iconografic. Toate au rlmas astfelun mister definitiv.

N-am fi Etiut nimic despre inf[liEarea monumenta-lului ansamblu mlnlstiresc qi a bisericii ctitorite deCraioveqti2 dacX n-ar fi existat planimetriile qi prospec-tele din tTgt ale inginerului militar austriac JohannesWeiss qi miniaturile din condicile copiate in ryg5 t7g6qi r8o5 de harnicul dascll miniaturist gi caligraf DionisieEclesiarhul din Pietrari (cca rTgo-t8zo)s. Speciali$tide inalti qi multipli calificare reugesc abia acum sIinterpreteze semnificatiile qi si descifreze secretele bi-sericii monumentale cu plan triconc de origine sirbi,cu doui turle pe bazd pltratl peste naos qi peste unpronaos suprallrgit.+Acesta din urml era rezervat pro-

2 Datate de istorici t4gr-t4g2pentru prima fazd. Grav avariat in1509, atacat cu tunurile, din ordinul domnitorului Mihnea cel Riu(rSo8-rSro) intrat in conflict cu Craiovegtii, ansamblul a fost res-taurat intr-o a doua fazX de boierii Craiovegti in timpul domniei luiNeagoe Basarab (r5rz-r5zo), nepotul lor. in primlvara lui r5zo,marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul principal, se retrage aici gi secdlugXreqte ludnd numele de Pahomie. lntr-o a treia fazd, ansam-blul a fost restaurat in 1683 cu addugarea unui pridvor cu coloanede vel-spitarul Constantin BrAncoveanu, viitorul domnitor gi mar-tir, pe atunci in vArstd de e9 de ani, restaurare atestatd de o amplXinscriplie, unul din putinele vestigii crulate la demolarea devasta-toare din 1845.

s Radu Constantinesca, Dionisie din Pietrari, miniaturist Si ca-lig r af , Bucaregti, r 98 z.

+ in anii'6o ai secolului XX, Alexandru Efremov reu$ea sX iden-tifice desperecheate - una in colecliile Muzeului de Nalional Artdal RomAniei gi alta in pridvorul fostului schit al Bistrilei pdr (fi-ginia) din Costeqti, VAlcea - doud icoane de dimensiuni mari(rzoxroo cm) reprezentAnd pe Maica Domnului Hodighitria (cuanl;JTozo = t1t2/r1rg) qi pe Iisus Pantocrator, pictate qi pe spate.Opere ale unui artist din qcoala cretanb pe filieri athonitd, ele suntrealizate intr-un stil similar cu cel al ,,bolni1ei" Bistrilei, dar qi cufaimoasele trei icoane mari pictate pe ambele fefe din pronaosul dela Curtea de Argeq identificate in ry62 de E. Ldzdrescu. Ipoteza ceamai plauzibild este aceea cd in cazul icoanelor Maicii Domnului qi

babil unei ample camere a mormintelor ctitorilor - celputrn ale celor patru fra$ CraioveEti cu sotiile lor - Eiera unit de naos printr-un spatiu intermediar rezervatmoaqtelor sfAntului Grigorie. Analizate Ei interpretatecu atenlie, toate aceste indicii duc la concluzia c[ ve-chea biserici a Craiovegtilor ,,sem5na surprinzitor" caplan ,,cu cea realizat[ de meqterii lui Neagoe la Curteade Argeq". Concluzie care susline ,,ipoteza" c[ BistritaCraioveqtilor, unde s-a format spiritual tAn[ru] Neagoe,a fost ,,modelul preexistent pe care arhitectul lui Neagoeil va perfecfiona gi impodobi ca nimeni altul"s.

Singurul monument original al Bistritei, salvat mira-culos de la furia paEoptistd a restaurlrii prin distrugere-reconstruc[ie datorit[ exterioritllii sale fa][ de ansam-blul mlnlstiresc propriu-zis, este enigmatica qi fasci-nanta bisericull (7,6 ,5 m) cu plan arhaic de salfl drep-tunghiulare boltite (3,6 " 3,5 m) qi minuscull absiddpoligonal[ (z,4Sm), cu hramul isihast ,,schimbarea laFa!I" - gi ca atare impropriu numit[ ,,bolni1[", deqi afunclionat ulterior ca atare -, cr maiestoasa ei deco-rafie murall bizantind. Culme a artei vechi romAneqti,,,bolnitra" ignoratl a fost in secolul )O( obiectul multortentative de exegezi, care au incercat sd elucideze mul-tiplele enigme legate de datarea qi interpretarea arhi-tecturii qi picturii ei.6

al lui Iisus Pantocrator avem de-a face cu doud icoane din vecheactitorie a Bistrilei, dar ele nu erau icoane de catapeteasmd, ci erauplasate intre stAlpii &re separau naosul de pronaos (ca la Curtea deAtguC) (Al. Efremov, ,,Icoane de la Bistrila Craioveqtilor", Reuistamweelor, nr. 5 f 1969, p. 467 - 47o).

s Tereza Sinigalia, ,,Vechea biseric5 a mdndstirii Bistrita-Valcea",in Monumentul. Lucrdrile celui de-al WI-Iea Simpozion .Nlonumen'tul. Tradilie gi viitor', Iagi, zoo5, zoo6, p. 2r-34, accesibil on-line.

6Bazeleinterpretirii au fost puse intr-un studiu fundamental deAlexandru Efremov, ,,Pictura interioari din paraclisul mdndstiriiBistrita-Valce a" , Buletinul monumentelor istorice 4t (tg7z), nt. 3,p.67-78.

Pentru elitele Principatului muntean de la 1845 inslnu trecutul, conservarea gi clarificarea lui erau priorit[-tile, ci progresul gi modernizareacu orice pre{; trecutulera acceptabil doar reinventat in forme contemporane.Cu intreruperi dictate de tulburlrile revolu]iei de la1848-1849 - soldati cu abdicarea qi exilul lui GheorgheBibescu -, noua bisericl mare in stil neogotic a Bistri-tei, a cirei piatri de temelie fusese pusl in septembriet846, a fost sfintit[ in 15 august 1855 de mitropolitultarii in prezenla domnitorului Barbu gtirbei (18+g-18S6)

- fratele lui Bibescu - care-gi fixa in noua incintd o re-gedinti de var[, pe care n-a mai apucat sd o foloseasc[.2

zAmbii frali au murit in Franfa: la Nisa in 1869 Barbu $tirbei, laParis in 1873 Gheorghe Bibescu.

Aspectul 9i destinul reqedinfei lor e descris de Virgil Dr5ghiceanuastfel: ,,Dispusd in mijlocul unei incinte, marea biserici, ziditd dupdgrandioasele propo4ii de la r84o, are pe cele doud laturi denord gi de sud, dispuse in linii paparele, apartamentele castelului luiBibescu, care dori sd-qi facd aici regedinfa de varb. Aripa dinsprenord cuprindea apartamentele doamnei, cea ce sus pe acelea aledommrlui. AmAndouX aripile erau unite printr-o altX aripX, de vest,unde se aflau cl5dirile servitorilor, bucXtdriile, corpul de gardX.Aripa de est era liber5; un simplu foiqor deschidea privirile asupraBistri[ei vijelioase ce-i scXlda picioarele. [...] pAni la r[zboiul dint877,d,nd palatul fu transformat in spital pentru ingrijirea prizo-nierilor turci, se mai conserva incd mult din splendoarea palatului.Se pXstrau apartamentele imbrXcate in atlaz ale domnului gi Coam-nei, oglinzile, candelabrele pentru lumAn5rile de seu ce luminausaloanele, ca gi grandioasele fanioane de la intrare. Astdzi nu a mair5mas nimic fafd de barbaria ee a devastat totul. Nimic d.ecAt niqteoglinzi, restul fiind instriinat in sat. $i am fost dureros impresionatcAnd la cutare cArciumar am vXzut patul, lavoarul, canapeaua debirou ale apartamentelor domnegti, qi cdnd mi s-a spus-ci in totsatul se afld risipit cAte ceva. Cu toate reparaqiile ftcute bisericii,ploaia continu[ acliunea distrug5toare asupra bolfilor. in privin{aconstrucliei insdqi 9i a deformdrilor de plAns ce se fac sub pretextde transformXri, am avut onoarea a vd adresa un referat aparte"(,,Monumentele Olteniei. Raportul al ll-lea", Buletinul ComisiuniiMonumentelor Istorice 26, tggg,p. 55-56).

10

Descoperirea unui tezaur cultural fascinantln cadrul programului de depistare, identificare a

valorilor de patrimoniu cultural prezente in m5n[stiripentru a le salva de la disparitie gi distrugeri demaratla inceputul domniei laicizante gi secularizante a luiAlexandru Ioan Cuza, tAnirul savant Alexandru Odo-bescu (1834-1895) intreprinde in iunie-august 1860impreund cu solia qi pictorul H. Trenk o cfllitorie destudii la mlndstirile din judelele Arge$ qi VAlcea. PelAngi cele 88 de acuarele ale lui Trenk incluse intr-un,,Album arheologic qi pitoresc al minlstirilor din dis-trictele ArgeE qi VAlcea" (pistrate actualmente in co-leclia de stampe a Muzeului Nalional de Art[ al RomA-niei), rapoartele (parfial publicate) Ei insemnlrile saleprivate de cllitorie (publicate postum), Odobescu gi-aconcentrat esenlialul descoperirilor senzationale pen-tru cultura rominl din cadrul excursiei sale de studiiintr-un amplu Ei capital studiu ,,Despre unele ma-nuscripte gi ci(i tipirite aflate in mln[stirea Bistrita"publicat in 186r-186zin Reuista Romdnds.

Pentru prima dati era pusi in luminl public[ adevd-rata comoar[ a Bistrilei, salvat[ de monahi de vitregiileqi devastlrile succesive prin ascunderea ei in peqteradin cheile de deasupra mindstirii: r5o de manuscrise(8o slavone, 4o romAnegti, 3o greceqti) Ei aproape 4oode c[r[i vechi slave, greceqti qi romineqti (in 1884-1885ele vor fi ridicate de Gr. Tocilescu qi depuse la Muzeulde Antichititi din Bucureqti). Pe lAngd manuscrise sla-vone caligrafiate la Bistrila in r5r9 $i 1537, Odobescu aidentificat in biblioteca Bistrilei existenla, alituri de,,Psaltirea" romAn[ a diaconului Coresi din t577, a celormai vechi tipirituri realizate in spaliul romAnesc demisteriosul ieromonah Macarie: dou[ exemplare din

e Editie criticX M. Anineanu - V. CAndea in: Alexandru Odobescu,OpereII, Ed. Academiei RPR, 1967, p. 110-173 li SS8-SS6.

11

,,Tetraevangheliarul" slavon din r5rz qi gapte exemplaredin faimosul ,,Liturghier" slavon din r5og. Odobescucredea cI ele au fost tipirite la m[nistirea Dealu, delf;ng[ TArgoviqte, ctitoria din r5oo a lui Radu cel Mare(r498-r5o8); mai plauzibil[ este insi intui[ia lui Nicolaelorga, potrivit c5ruia conditriile intelectuale Ei artisticede inalt nivel presupuse de tipiriturile macariene trimit,,mai curAnd la Bistrila Craioveqtilor,,s.

Adevlrata apreciere a ,,tezaurului cultural de la Bis-tri{a" oltean[ a venit insl abia in secolul XX, evidentdin partea slaviqtilor. Pe urmele primelor cercetdri dinr94o ale lui Emil Turdeanu, $tefan $tefHnescu recunog-tea in 1965.o c[ avem de-a face cu un focar de cultur[slavoni de redaclie sArb5 perfect simetric celui mai bine,cunoscut reprezentat pentru slavona de redacgie medio_bulgari in Moldova de ministirea Neam!. Iar in r97oregretatul academician Gheorghe MihAiIA (r93o-zorr).fHeea demonstralia filologic[ definitiv[ a faptului cdBistrita olteani este cea care explicl pe deplin ,formaqiaqi cultura lui Neagoe Basarab" - ,,cel mai cult domni-tor romAn pAn^[ la Dimitrie Cantemir', - oglindite incelebrele sale,,invildturi".

Moartea clinicd a unei mdnd.stiriOricAt de fascinant gi strllucitor intelectual era stu-

diul lui Odobescu, nu putea opri roata istoriei. in chiaranul in care intreprindea cdlltoria la mtrnistirile Olte-niei, inslgi mindstirea SfAntul Sava, sediul Academieidomneqti qi al primei gcoli superioare romAneqti dininima Bucuregtiului, era demolatd pentru a face loc

e N. Iorga, Istoia BisericiiromdneSti,vol.I, tgzg,p. tzg.10 $t. $tefdnescu, Ednic in lara Romdneascd, Bucuregti, 1965,

p.t24.r in studiul introductiv la exemplara edilie primd a inud{dnri-

Ior lui Neagoe Basqrab cdtrefiul sdu Teodosiel rcaHzati de iroricaMoisil qi Dan Zamfirescu, Ed. Minerva, Bucuregti, Lg7o,p.66_g6.

L2

sediului noii Universitfl1i. Legea secularizlrii averilorm[nlstireqti in forma radical5 adoptat[ privea nu doarmin[stirile inchinate, ci in elanul ei laicist lovea qim[nistirile romAneEti in dimensiunea existentei lormateriale. La mai pufrn de un an, legea cilugiriei din3o octombrie 1864 se transforma intr-o adevlrati per-secufie a monahismului ca vocatie gi m[rturie spiritualigi eclezialX indispensabil[ Bisericii Ortodoxe. Min[sti-rile depopulate sunt acum transformate dup[ modelfrancez in institutii de utilitate public[: inchisori (caVlclreqti, Cozia, Arnota) sau ospicii, ori locuri de vile-giaturi pentru noile elite.

Bistritra, care in 1864 avea 46 de monahi (ca qi in tTgo),mai avea in 1873 doar 10, iar in jurul anului rgoo erafbrd cilug[ri, practic desfiintat[ gi controlat[ de preotide mir din zon[. Clldirile ei au adlpostit succesiv unsanatoriu militar (t872-t875), un spital militar pentrurlnifi Ei prizonieri (t826-t828), pentru ca intre 1883 Ei1go3 in localurile ei s[ functrioneze o qcoal[ de subofi-!eri, iar intre r9o8 gi rgrr seminarul teologic din VAlcea,desfiinlat in rgor qi reinfiinlat in r9o8 la Bistrila, caapoi in rgrr s[ revinh la Vilcea. Efectele asupra clidiri-lor au fost dezastruoase, ele degradAndu-se rapid.

Dup[ cinci ani in care a fost orfelinat, intre r9r3 Eirg4S localurile m[nistirii - care a continuat oficial sIexiste cu stareli in funcfie, dar frrd obqte - au fost datein folosinla asociatiei laice,,AcoperlmAntul Maicii Dom-nului" cu scopul declarat al promovlrii unui monahismfeminin ortodox nou, in care maicile sd susfin[ un cicluqcolar complet de gr[dinit6, qcoali primar[ qi secun-dar[, qi ateliere model. in aceastl perioadi in spa]iiledin incinta mlnistirii a funcfionat un seminar mona-hal condus de monahia Olga Gologan, institulie careavea in 1948 nu mai putin de 3oo de monahii qi surorigi 7oo de eleve. in acest an qcoala e desfiinlatfl impre-und cu toate qcolile particulare prin reforma inv[[[mAn-

tului operatl de regimul sovietizat al Republicii Popu-lare RomAne. in mai Lg48,prin decizia SfAntului Sinodal Bisericii Ortodoxe RomAne, Bistrila e transformatiin mindstire de ciluglrile, cele r5o de maici apte demuncl justificAndu-gi utilitatea social5 activAnd cu planqi normi de fabricat covoare in cadrul cooperativei deprofil megtequgdresc ,,Bistrila Oltean[". Alinierea la po-litica socialistl a regimului comunist a contat insd doarun deceniu, mlnlstirea de maici Bistrila fiind desfiin-tatl prin faimosul decret nr.4ro/tg5g, care relua dup[un secol politica agresiv antimonahali a Romdniei mo-dernizate acum in veqmint sovietic.

ln localurile abandonate ale vastului complex mona-hal bistritean va funcliona intre 196o qi r98z o gcoallspecialS pentru copii cu dizabilit5tri, timp in care clidi-rile au suferit un proces de degradare avansat. in falasitua1iei, autoritilile au preferat sI retrocedeze localul,devenit lugubru gi insalubru, Episcopiei Rimnicului.

Miraculoasa resuscitare...

$i astfel, in septembrie 1983, la aceasti Bistrili estetrimis ca stare! arhimandritul Veniamin Micle. N[scutin 1939 in Maramureq, intrat in monahism la 18 ani lamlnistirea Rohia, ieromonah la zo, pirintele Veniaminfhcuse studii strilucite de teologie la Sibiu (tg6z-tg66),urmate de cursuri doctorale la Bucureqti (rg66-rg68),Strasbourg $968-tg7r) gi Tantur (Ierusalim) GSZS),fbcAndu-se remarcat ca un publicist fecund in revisteleteologice romAneqti qi ca un director qi profesor de se-minar GgZS-tgZZ la Craiova, LgTT-Lg7g la Bucuregti,coleg cu pr. Dumitru Calciu-Dumitreasa) competent,integru gi devotat. Toate aceste calitlli intelectuale qimorale insumate reuqiseri si-l faci atit preluit gi ad-mirat, cAt qi detestat de alli monahi cu studii aspiran{ila episcopat; aceqtia din urmi s-au dovedit,,eficien1i",

t4

blocAndu-i ascensiunea in ierarhia ortodoxi. Providen-ta voia altceva de la pdrintele Veniamin, care in modautentic duhovnicesc i s-a pus integral la dispozifie cudetaEare de sine gi implicare total[ in gf,ndul Celui deSus. $i astfel, in timp ce al[ii il vedeau urcAnd trepteleinalte ale ierarhiei bisericegti gi dealurile episcopiilor qisinoadelor, ajuns la 44 de ani pirintele Veniamin, eru-ditul qi delicatul, a preferat sI coboare singur trepteleslujirii descinzAnd in vlgfluna rece Ei lugubri a imenseicochilii a complexului bistritean, in care ploua, ningeaqi guiera vAntul, pentru a preglti tenace adevirata res-taurare: reinvierea Bistritrei oltene la cotele excelenteiduhovnicegti gi culturale a epocilor ei de glorie, care aureprezentat capitole hotdrAtoare in constituirea identi-tdlii qi spiritului romAnesc.

... ar un program tridimensional

Veritabil miracol, resuscitarea mult vitregitei ctitoriia Craiovegtilor sub stareful Veniamin, in chiar anii incare regimul ceauEist impingea la paroxism insuporta-bil furia demolatoare de traditie asupra Bucuregtiuluiterorizat culmindnd in distrugerea ansamblului post-brAncovenesc de la Vlclregti, a luat metodic forma unuiproces gi program exemplar desfiqurat simultan pe treiplanuri: duhovnicesc, material gi intelectual. Trebuiaureageza[i cei trei piloni ai structurii de rezistent[ a ori-clrei adev[rate min[stiri.

in primul rdnd, Bistrifa oltean[ a fost reorganizat[duhovnicegte qi liturgic prin revenirea la sfAnta Litur-ghie zilnic[ gi programul monahal al sfintelor slujbeslvArgite cu constanli qi cu har de pirintele Veniamin,liturghisitorul neintrerupt gi duhovnicul iubit qi c[utat.Pe aceastl bazdnevdzut[ continu[ s-a trecut la ceea ceplrea a fi urgenfa numirul unu: copleEitoarea sarcini arestaurlrii generale a unui edificiu colosal ajuns intr-o

stare deplorabili, care ar fi descurajat pe oricine. Nu qipe plrintele Veniamin, care, devenit el insuqi in 1986(anul lichidlrii Vicireqtilor) diriginte de Eantier desucces, a redat, infruntdnd dificulteli materiale imenseqi rezisten{e institu}ionale, vizibilitatea de succes qidemnitatea materialX a imensului, dar grav avariatuluiedificiu de la mijlocul secolului XIX, filcAndul locuibilla standardele secolului )OC

ln tggz, constatAnd c[ lucrXrile erau aproape definalizare, Episcopia Rdmnicului a decis instalarea incomplexul ministiresc restaurat a unei comunit[1i decllugirile, existente qi astlzi, care sI contribuie la fina-lizarea lucrlrilor qi impreunl cu programul duhovni-cesc sd rcalizeze cel de-al treilea obiectiv, stabilit incdde la inceputurile qantierului prin felul in care au fostpreconizate gi compartimentate spa[iile: crearea la Bis-tri1a, odatl cu restabilirea vielii monahale cu atelierepentru indeletnicirile specific monahale, a unui centrude cercetare gtiinlific[ interdisciplinar[ qi restaurare apatrimoniului artistic Ai tipografic al Ortodoxiei romA-neqti la standarde europene.

in acelaEi scop, de a reda Bistrilei oltene strllucireacultural[ qi spirituali de altddatl, pirintele Veniamina intentionat dupl 1989 crearea aici a unei Academiimonahale ortodoxe. Fiindci a inleles ci Bistri{a nu e unsimplu toponimic, nu este nici doar un reper esenfialal identitltii culturale romAneqti, nici doar o insuli cuprofil unic a arhipelagului monahal al Ortodoxiei romA-neqti. Mai mult decAt un moment glorios din trecut qio simpli vatri monahali reaprinsi in prezent, Bistrila- ca qi orice loc harismatic - este numele unui pro-gram duhormicesc gi cultural peren, ale cirui coordo-nate sunt inscrise in istoria ei cu exigenle care trebuieonorate de generaliile prezente gi viitoare. pufinltateawemilor qi micimea contemporanilor a fhcut astfel caplrintele Veniamin si nu fie astizi qi directorul Cen-

16

trului cultural gi al Academiei monahale intentionate,nici mlcar stare{ al m[n[stirii pe care a reinviat-o dinruinarea sigurl, ci simplu preot slujitor, liturghisitorinsl nu numai la sfintul Jertfelnic, ci qi la altarul qtiin-telor istorice qi teologice.

Restituireamemoriei

De trei decenii, pdrintele Veniamin iEi consacri tim-pul dintre rugdciuni unei intense gi fecunde activititipublicistice care insumeazi sute de articole gi Eaptezecide cI4i gi broquri. Aflate toate sub egida atfft de nece-sarei, qi indispensabilei invieri a memoriei spiritualeEi duhovnicegti, marginalizate qi estompate in exploziamediilor virtuale qi implozia comuniclrii prin inflatiamediilor de socializare, ele au in centru elucidarea qidreapta inlelegere a ceea ce propunea sd numim cu oformul[ inspirati,,fenomenul Bistri{a".

Pe lAngi cele cAteva zeci de studii qi contributii peteme omiletice qi istorice * intre care Ei editarea inserial a ,,Istoriei bisericeqti" a invilatului ieromonahardelean Samuil Micu (reunite in volum in 1993) -,singurele c[r[i pe care pirintele Veniamin a reugit s[ lepublice inainte de r99o au fost doud monografii desprebiserica Bucovilul Vechi (rg8z) Ei mdnistirea Polowagi(tgSD. ConEtient de faptul duhormicesc potrivit ciruia,,numai ruglciunile citre milostivul Dumnezeu ale sfAn-tului Grigorie Decapolitul, ocrotitorul ceresc al aEez[-mAntului ei, au salvat de fapt mlnlstirea Bistrita",fHcffnd-o si reinvie din succesivele devastiri qi ruin[ri,pdrintele Veniamin qi-a {lcut debutul postdecembristin rggz cu o consistentl monografie inchinati vietiiqi minunilor sfintului Grigoriel2. Ea a fost completatlulterior cu alte pagini despre peqtera, ruglciunile qi

" Sfintul Grigorie Decapolitul. Viala Si Minunile, Sfinta Minds-tire Bistri{a, Episcopia Rimnicului, tggz, t6o p.

t7

minunile sfAntului's, precum gi cu o binevenitd colecliede mirturii documentare comentatel+. Toate pot fi con-siderate drept introducere duhovniceascl la -orrr-"rr-tala monografie despre mlndstirea Bistritra publicatiin t996ts, intregiti in zorz cu indispensabila *orrogru-fie despre aga-numita,,bolnili a Bistrilei,,ca mInIJtireisihasti din veacul XfV16.

Monografia angajatd.Rod al unei complexe gi meticuloase document[ri de

ani de zile, monografia bapitali din 1996 despre Md-nd.stirea Bistrila olteand a p[rintelui Veniamin este inacelaqi timp o carte angajatd in care istoria e pusl inserviciul unui program. Acesta e mirturisit direct atAtin cuvAntul-inainte, cf,t qi in pagina rezervati motto-ulrri elo_cvent, reprezentat de o interogalie din LgoT apirintelui Th. BIligel care meriti citati fiindc5 esteperfect actuali qi dupl un secol de la formularea ei:

Oare nu cred stipAnii noqtri de azi ci ar fi bine sdfaci din Bistrila ceea ce putuseri si fac[ strimoqiinogtri din trecut: un puternic focar de culturi?

13 Pertera Sfdntului Grigorie de Iq Mdndstirea Bistriga, rgg;,l??

p.; .fWciunile Sfdn\Iui Grig orie Decap olitul, rggO,' O a i.iUtnuylp Sflntului Grig orie De capolitul, tgg6, 6 4 p.u ffintul Grigorie Decapolintl. Mdrfiffii A;oet "rior",

tg9g, rz6 p.lM_drydstirea Bistrifa olteand, 1996, ggzp.16 .Bolnifa Bistritei". Mdndstire isihastd-- secolul aI xIV-Iea,

2012,272p.Iegatr tot de documentarea privitoare ra Bistrila e gi valorificarea

gi-editarea integrali in zoo3 i scrierilor uitatului monah Chil;;$mn1cea1u (rn8-r8gg): Lacicon de numele sfin(ilor,roo3,

"io p;

Crontga tStt-t8z7,2oog, 39o p gi Cuurbsul Chiriac'aa^iiti"inii',monahul 1s!hast,2oo3, 39o p.; precum qi identificarea gi demon_stra{ia originii romanegti gi a Bistrifei ci loc ar tiparirii primeiorcx{de pe teritoriul ldrii noastre dtae leromo""nit ut"i,i.ii,iiig-raf romdn ($o8-tStz), 2oog, z6g p.; Octoihul ieromonahiluiltgcari9. 717o-2oto,2o1o, 12o p.; ncourt macariene, ror", ,S;;.;Macarie Ieromonahul. Conftrmarea ipotez.ei bistrifer, rorr, rTip'.qi Introducerea tiparului Ia romdni, io:;r, zo6 p.

rg