sf. ioan gura de aur talcuire la tatal nostru

8/14/2019 SF. Ioan Gura De Aur Talcuire la Tatal nostru

1/7

Talcuire la Tatal nostru

-brosura-

Editura BUNA VESTIRE

Beius

2005

CUPRINS

Rugaciunea, ceasornicul vietii sufletesti a crestinului

Tatal nostru - Talcuire

Rugaciunea, ceasornicul vietii sufletesti a crestinului

De mare nsemnatate n viata duhovniceasca a crestinului este rugaciunea, cale de apropiere anoastra de Dumnezeu si de unire cu Izvorul vietii si al fericirii netrecatoare.

Dupa cum organismul omenesc are nevoie de aer pentru a putea trai, tot astfel si sufletul nostruare trebuinta de rugaciune pentru a fi viu n veci.

Zilnic naltam rugaciuni catre Dumnezeu n Sfnta Treime slavit si catre cei binecuvntati deEl sa fie mijlocitorii nostri: Maica Domnului, ngerii si sfintii.

Rugaciunea Tatal nostru ne-a nvatat s-o rostim Mntuitorul Hristos. Dupa ce S-a rugat ntr-un

loc, unul dintre ucenicii Lui I-a zis: Doamne nvata-ne sa ne rugam, cum a nvatat si Ioan peucenicii lui (Lc. 11, 1). Si dumnezeiescul Mntuitor a rostit Rugaciunea Domneasca, una dincele mai nsemnate, frumoase si cuprinzatoare rugaciuni, care ncepe cu chemarea: Tatalnostru care esti n ceruri, urmeaza apoi sapte cereri si doxologia finala.

De-a lungul veacurilor rugaciunea Tatal nostru a fost tlcuita de Sfintii Parinti si scriitoribisericesti ca de pilda: Tertulian, Origen, Ciprian, Grigorie de Nyssa, Fericitul Augustin, MaximMarturisitorul, si nu n ultimul rnd Sf. Ioan Gura de Aur (+407), patriarhul Constantinopolului,precum si de marii gnditori crestini din toate timpurile.

Talmacirea Sfntului Ioan Hrisostom, socotit pna astazi cel mai mare propovaduitor al

cuvntului lui Dumnezeu din Biserica crestina, se caracterizeaza prin simplitate si profunzime,claritatea stilului, expunerea sistematica si nlantuirea logica a ideilor, iata de ce ne-am gndit caar fi bine sa punem la ndemna credinciosilor Bisericii strabune ortodoxe n colectiaMargaritare duhovnicesti a Editurii Buna Vestire, explicarea rugaciunii Tatal nostru, facuta deacest mare ierarh si dascal al lumii, n traducerea parintelui Dumitru Fecioru, caruia i aducemsi pe aceasta cale un pios omagiu pentru ca ne-a daruit n romneste attea si attea traduceridin scrierile Sf. Ioan, numit de contemporanii sai ,,Hrisoroas, adica ru n ale carui valuricurge aur.
http://www.ioanguradeaur.ro/354/talcuire-la-tatal-nostru/http://www.ioanguradeaur.ro/354/talcuire-la-tatal-nostru/


2/7

Sa pretuim aceasta comoara de nvataturi daruita de Sf. Ioan Zlataoustul, s-o citim cu evlavie sisa urmam povetele ce le cuprinde.

Sa rostim zi de zi, de mai multe ori, Rugaciunea Domneasca, fiind cu mare luare aminte lafiecare cuvnt ce-l spunem, sa putem marturisi, dupa ani si ani, asemeni poetului-medic Vasile

Voiculescu:Pe vremea aceea ma nchinam mereu.La masa, la culcare, la sculare;Rugaciunea era cheia de aur cu careIntorceam ornicul sufletului meuSi-l potriveam sa mearga dupa Dumnezeu

(Cheia de aur) Beius, 21 martie 2005Pr. Ioan MORGOVAN

Talcuire la Tatal nostru

Deci asa va rugati:Tatal nostru, Care esti n ceruri"(Matei 6, 9) .

Vezi ca ndata a desteptat luarea aminte a ascultatorilor, amintind, chiar, prin cel dinti cuvnt alrugaciunii, de toate binefacerile lui Dumnezeu.

Cel care numeste Tata pe Dumnezeu, prin aceasta singura numire, a marturisit: iertarea pacatelor,ridicarea pedepsei, dreptatea, sfintenia, rascumpararea, nfierea, mostenirea, nsusirea de fratecu Unul-Nascut, daruirea Duhului. Ca nu-i cu putinta sa numesti Tata pe Dumnezeu, daca n-ai

dobndit toate aceste bunatati.

Hristos, deci, desteapta luarea aminte a ascultatorilor Lui prin doua lucruri: si prin vredniciaCelui pe Care Il numesc Tata, si prin maretia bunatatilor de care se bucura. Cnd spune: Careesti n ceruri, nu o spune ca sa nchida pe Dumnezeu n cer, ci ca sa ndeparteze de pamntpe cel ce roaga si sa-l ridice la locurile cele nalte si la locasurile cele de sus. Tot prin acestecuvinte, ne mai nvata sa facem rugaciune de obste pentru toti fratii.

Ca n-a spus: Tatal meu care esti n ceruri, ci: Tatal nostru, poruncindu-ne sa naltamrugaciuni pentru toti oamenii si sa nu urmarim niciodata folosul nostru, ci totdeauna folosulaproapelui. Prin asta strpeste dusmania, doboara mndria, alunga invidia, aduce dragostea,

mama tuturor bunatatilor, izgoneste inegalitatea dintre oameni, arata ca este de aceeasi cinste simparatul si saracul, pentru ca participam cu totii, n comun, la cele mai mari si la cele mainecesare bunuri. Ce paguba avem de pe urma obrsiei noastre de jos, cnd, de pe urma obrsieinoastre de sus, toti suntem la fel, nimeni nu are ceva mai mult dect altul, nici bogatul mai multdect saracul, nici stapnul mai mult dect sluga, nici domnul mai mult dect supusul, nicimparatul mai mult dect ostasul, nici filozoful mai mult dect barbarul, nici nteleptul maimult dect prostul?
http://www.ioanguradeaur.ro/354/talcuire-la-tatal-nostru/http://www.ioanguradeaur.ro/354/talcuire-la-tatal-nostru/


3/7


4/7

Ai vazut ce urmare minunata! Ne poruncise sa dorim bunatatile viitoare si sa ne grabim pentruplecarea noastra dincolo; dar atta vreme ct nu se ntmpla asta si locuim aici, ne porunceste sane dam toata silinta ca sa vietuim ca ngerii din cer. Hristos ne-a spus: Trebuie sa doriti cerurilesi cele din ceruri!; dar a poruncit ca, nainte de a ajunge n cer, sa prefacem pamntul n cer;sa traim pe pamnt, ca si cum am trai n cer; sa ne grabim sa facem asa totul. Si pentru acestea

sa-L rugam pe Stapnul nostru.Nimic nu ne mpiedica sa ajungem la viata desavrsita a puterilor celor de sus, chiar dacalocuim pe pamnt; ca e cu putinta ca acela care traieste aici sa faca totul ca si cum ar si fi acolo.

Cererea aceasta vrea sa spuna: Dupa cum acolo sus n cer toate se petrec fara de nici o piedica,iar ngerii nu mplinesc numai unele porunci, iar pe altele le calca, ci pe toate le fac si cu totiise supun - ca sunt puternici n virtute - spune psalmistul - facnd cuvntul Lui (Ps. 102, 21) -,tot asa nvredniceste-ne si pe noi oamenii sa nu facem pe jumatate vointa Ta, ci sa o mplinimn ntregime, asa cum Tu voiesti!.

Ai vazut ca ne-a nvatat sa fim modesti, aratndu-ne ca virtutea nu se datoreaza numai rvneinoastre, ci si harului de sus? Si iarasi, ne-a poruncit ca fiecare din noi, cnd ne rugam, sa nerugam si pentru binele ntregii lumi. Ca Domnul n-a spus: Faca-se voia Ta n mine sau nnoi, ci: Faca-se voia Ta pretutindeni pe pamnt, ca sa dispara nselaciunea, sa se sadeascaadevarul, sa se strpeasca orice pacat, sa se ntoarca din nou virtutea, sa nu mai fie nici odeosebire ntre pamnt si cer. Daca s-ar face asta, spune Domnul, nu s-ar mai deosebi cele dejos de cele de sus - desi prin firea lor sunt deosebite unele de altele -, pentru ca pamntul ne-ararata alti ngeri.

Pinea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi(Matei 6, 11)

Ce nseamna cuvintele: Pinea noastra cea de tocite zilele? Inseamna: pinea noastra cea dinfiecare zi.

Pentru ca Domnul spusese sa ne rugam: ,,Faca-se voia Ta, precum n cer asa si pe pamnt,poruncind sa mplinim si noi poruncile pe care le mplinesc ngerii, de aceea, prin cerereaaceasta, face pogoramnt slabiciunii firii omenesti, pentru ca graieste oamenilor mbracati cutrup, supusi nevoilor firii omenesti, care nu pot avea aceeasi nepatimire ca ngerii.

Va cer si voua, oamenilor, spune Domnul, sa-Mi ndepliniti poruncile Mele n chip desavrsitca si ngerii, dar nu va cer nepatimirea ngerilor, pentru ca nu va ngaduie tirania firiiomenesti, pentru ca aveti nevoie de hrana cea de toate zilele!.

Uita-mi-te cta duhovnicie este si n cele trupesti! Nu ne-a poruncit sa ne rugam nici pentruaveri, nici pentru desfatari, nici pentru haine luxoase, pentru nimic din unele ca acestea, ci numaipentru pine, anume pentru pinea cea de astazi, ca sa nu ne ngrijim de ziua cea de mine! Deaceea a si adaugat: Pinea cea de toate zilele, adica pinea care ne trebuie astazi pentru hrananoastra.


5/7

Si nu S-a multumit numai cu acest cuvnt, ci a adaugat si un altul dupa acesta, spunnd: Da-ne-o noua astazi, pentru ca sa nu ne mai zdrobim capul mai dinainte cu grija zilei de mine. Pentruce sa te ngrijesti de ea, odata ce nu stii de vei vedea ziua de mine? Porunca aceasta a dat-o simai trziu, spunnd: Nu va ngrijiti de ziua de mine (Matei 6, 34).

Hristos vrea ca noi sa fim sprinteni si ntraripati si sa-i dam atta firii ct nevoia firii o cere de lanoi.

Apoi, pentru ca se ntmpla sa pacatuim si dupa baia celei de a doua nasteri, Domnul Isi arata siaici multa Sa iubire de oameni si ne porunceste ca, pentru iertarea pacatelor, sa ne apropiem deiubitorul de oameni Dumnezeu si sa spunem asa:

Si ne iarta noua greselile noastre,precum si noi iertam gresitilor

nostri (Matei 6, 12).

Ai vazut ce covrsitoare iubire de oameni? Dupa ce prin botez ne-a sters att de multe pacate sine-a dat nespusa maretie a darului Sau, ne nvredniceste iarasi de iertare dupa ce pacatuim! Carugaciunea aceasta se cuvine sa o spuna numai cei botezati, o arata si legile Bisericii, dar sicuvintele de la nceputul rugaciunii - ca cel nebotezat nu poate sa numeasca pe Dumnezeu Tata!

Asadar, daca rugaciunea aceasta se cuvine sa fie rostita numai de cei botezati, iar ei se roagapentru ca au nevoie sa li se ierte pacatele, urmeaza ca nici dupa botez n-a pierit cstigulpocaintei.

Daca Domnul n-ar fi vrut sa arate asta, nu ne-ar fi poruncit sa ne rugam asa. Pentru ca Domnuln aceasta rugaciune aminteste de pacate, pentru ca ne porunceste sa ne cerem iertare, pentru cane nvata ca putem sa dobndim iertare si pentru ca prin aceasta ne-a facut lesnicioasa cale, estelamurit ca stie si ca ne arata ca putem, si dupa botez, sa ne curatim pacatele; si tocmai de aceea apus n rugaciunea aceasta si cererea pentru iertarea pacatelor.

Astfel, pentru ca ne pomeneste de pacate, ne nvata sa fim smeriti; pentru ca ne porunceste saiertam altora greselile, ndeparteaza din sufletul nostru dusmania; pentru ca ne tagaduieste sinoua iertarea greselilor daca iertam pe cei ce ne gresesc, ne da bune nadejdi si ne nvata safilozofam despre nespusa iubire de oameni a lui Dumnezeu.

Dar ceea ce trebuie mai cu seama observat este ca, n fiecare din cererile de pna acum, Domnula amintit ntreaga virtute, cuprinznd n ea si porunca de a nu purta dusmanie - ca a sfintinumele lui Dumnezeu nseamna a duce o viata desavrsita n toate privintele; a se face voiaLui arata iarasi acelasi lucru; a putea sa-I spui lui Dumnezeu: Tata nseamna a arata o vietuirefara pata; n toate acestea este cuprinsa negresit si ndatorirea de a ndeparta din sufletulnostru orice ura fata de cei ce ne-au gresit -, totusi Hristos nu S-a multumit cu atta, ci, vrnd saarate ct de mult tine la iertarea dusmanilor, o aminteste n chip special;iar dupa ce termina rugaciunea, nu mai revine asupra nici unei alte porunci dect asupra acesteia,


6/7

spunnd asa: Ca de veti ierta oamenilor greselile lor, va va ierta si voua Tatal vostru cel ceresc(Matei 6, 14).

Prin urmare, noi facem nceputul iertarii noastre, noi suntem stapnii judecarii noastre. Si pentruca nici unul din cei nesocotiti, cnd este judecat, sa nu-I poata aduce lui Dumnezeu nici o

nvinuire, mare sau mica, Dumnezeu te face pe tine stapn, raspunzator al sentintei si-ti spune:Dupa cum ai judecat, asa te judec si Eu! Daca ierti pe aproapele tau, te voi ierta si Eu!

Cu toate ca nu se potriveste o iertare cu alta! Tu ierti pentru ca ai nevoie de iertare; Dumnezeu,nsa, n-are nevoie de nimic; tu ierti pe un om de aceeasi fire cu tine; Dumnezeu, nsa, iarta unrob; tu esti vinovat de nenumarate pacate; Dumnezeu, nsa, este fara de pacat. Si cu toateacestea, si asa Dumnezeu Isi arata iubirea Lui de oameni.

Ar putea, chiar fara asta, sa-ti ierte toate pacatele tale, dar vrea, si pe aceasta cale, sa-ti faca bine,dndu-ti nenumarate prilejuri sa fii blnd si iubitor de oameni, sa scoata din tine fiara, sa stingamnia si prin toate sa te nfrateasca cu madularul tau.

Ce ai putea sa spui? Ca ti-a facut rau pe nedrept semenul tau? Dar tocmai aceasta nseamnagreseala! Daca ti-ar fi facut rau pe buna dreptate, fapta lui n-ar mai fi socotita greseala. Dar si tute apropii de Dumnezeu ca sa dobndesti iertarea unor greseli ca acestea, ba chiar cu mult maimari. Si nainte de a ti se fi iertat pacatele te-ai bucurat de mari daruri din partea lui Dumnezeu:ai fost nvatat ca ai suflet omenesc si ai fost povatuit sa fii blnd. Odata cu acestea te asteapta simare rasplata dincolo, daca nu ceri socoteala celor ce ti-au gresit. Dar de ce pedeapsa nu suntemvrednici, cnd puterea sta n minile noastre, iar noi ne tradam mntuirea?

Cum mai putem pretinde sa ne asculte Dumnezeu n celelalte rugaciuni ale noastre, cnd noinsine nu vrem sa avem mila de noi n cele ce suntem stapni?

Si nu ne duce pe noi n ispita, ci ne izbaveste de cel rau,

Ca a Ta este mparatia si puterea si slava n veci.

Amin(Matei 6, 13)

n aceste cuvinte Domnul ne arata lamurit nimicnicia noastra si ne potoleste trufia, nvatndu-ne sa fugim de lupte si sa nu le cautam. Asa victoria ne va fi mai stralucita, iar nfrngereadiavolului mai rusinoasa. Cnd suntem trti n lupte, da, atunci trebuie sa le nfruntam cucuraj; dar daca nu suntem chemati, sa stam linistiti si sa asteptam timpul luptelor, ca sa aratam sica nu umblam dupa slava desarta si ca suntem curajosi.

Cel rau este numit aici diavolul. Domnul ne porunceste sa purtam cu el razboi nempacat si nearata ca diavolul nu-i prin fire asa. Ca rautatea nu vine de la fire, ci de la vointa. Diavolul estenumit prin excelenta asa din pricina covrsitoarei lui rautati si din pricina ca duce cu noi razboinempacat, fara ca noi sa-l fi nedreptatit cu ceva. De aceea Domnul nici n-a spus: Izbaveste-nede cei rai, ci de cel rau, nvatndu-ne sa nu purtam ura semenilor nostri pentru relele pe carele suferim de la ei, ci sa mutam ura noastra de la ei la diavol pentru ca el este pricina tuturorrelelor.


7/7

Asadar, dupa ce prin amintirea dusmanului nostru ne-a pregatit de lupta si ne-a strpit toatatrndavia, ne da iarasi curaj si ne ridica gndurile, amintindu-ne de mparatul sub Care suntemrnduiti si aratnd ca El este mai puternic dect toti, spunnd:

Ca a Ta este mparatia si puterea si slava

Deci daca a Lui este mparatia, nu trebuie sa ne temem de nimeni, pentru ca nu este nimeni caresa I se mpotriveasca si cu care sa mparta stapnirea.

Cnd spune: A Ta este mparatia, Hristos arata ca si diavolul, care se lupta cu noi, este supuslui Dumnezeu, chiar daca pare ca I se mpotriveste, Dumnezeu ngaduindu-i deocamdataaceasta. Ca si diavolul face parte din robii Lui, din cei carora, li s-a lua cinstea si au fost izgoniti.

De altfel diavolul n-ar ndrazni sa atace pe vreun om daca n-ar lua mai nti putere de laDumnezeu. Dar pentru ce vorbesc de oameni? Nici mpotriva porcilor n-a putut ndrazni cevapna ce nu i-a ngaduit Domnul (Matei 8, 30-32); nici mpotriva turmelor cu oi, nici

mpotriva cirezilor cu vite, pna ce n-a luat ngaduinta de sus.Si puterea. Chiar de-ai fi slab de tot, drept este sa ai curaj, pentru ca ai un Imparat ca Acesta,Care poate savrsi, si prin tine cu usurinta totul.

Si slava n veci. Amin.

sf. ioan gura de aur talcuire la tatal nostru

Documents