Contabilitate: Mates Dorel

1. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã; b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale; c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ; d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei; e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei. 14%*250.000.000

2. Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc: – preţul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei; – cheltuielile de transport: 500.000 lei; – dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie: 20.000.000 lei; – cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; – cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rãspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei.

Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5.000.000)+cheltuieli de trasport (500.000) + cheltuieli cu punerea infunctiune (700.000) = 6.200.000 lei

3. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informaţii: – a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 10.000 u.m.; - durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;

– rata dobânzii de piaţã a fost estimatã astfel: Ani

N N+1 N+2 N+3

Rata dobanzii 12% 15% 16% 20%

la sfârsitul exerci_iului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului si derefacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m,. iar rata dobânzii de pia_aa fost reestimata la 13% pentru N+2 si respectiv la 14% pentru N+3.Care sunt înregistrarile contabile privind provizionul pentru dezafectareaechipamentului tehnologic, aferente exerci_iului N+2, daca întreprinderea aplicanormele IAS si IFRS ?

Rezolvare :Înregistrarile aferente exerci_iului N:a)achizi_ia echipamentului tehnologic:2131 = 404 10.000b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare si de refacere aamplasamentului:2131 = 1513 1.116Valoarea actualizata = 2.000 / (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,16) x (1+0,20) = 1.116 u.m.c)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 134 u.m.(1.116 x 12%):666 = 1513 134d)înregistrarea amortizarii aferente exerci_iului N:Valoarea amortizabila = 10.000 + 1.116 = 11.116 u.m.Amortizarea = 11.116 u.m. / 4 ani = 2.779 u.m.6811 = 2813 2.779Înregistrarile aferente exerci_iului N+1:a)înregistrarea amortizarii aferente exerci_iului N+1:

6811 = 2813 2.779b)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 188u.m. (1.250 x 15%):666 = 1513 188Înregistrarile aferente exerci_iului N+2:a)valoarea actualizata a cheltuielilor de dezafectare si de refacere a amplasamentuluieste de 1164 = 1.500 / (1+0,13)x(1+0,14) si se justifica astfel:-ca o consecin_a a trecerii timpului, 1.438 x 16% = 230 u.m.666 = 1513 230- ca urmare a reestimarii valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fiangajate si a ratei dobânzii pentru diferen_a: 1.164 – 1438 – 230 = - 404 u.m.1513 = 2131 404b)înregistrarea amortizarii aferente exerci_iului N+2:Valoarea amortizabila = 11.116 – 2 x 2779 – 404 = 5.154 u.m.Amortizarea = 5.154 u.m./2ani = 2.577 u.m.

4. În exerciţiul N, întreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, creşterea rapiditãţii de prelucrare a datelor şi adaptarea pentru lucrul în reţea. Valoarea totalã a modernizãrii s-a ridicat la 50.000 lei. Costul de achiziţie al programului informatic este de 200.000 lei iar amortizarea cumulatã la data încheierii modernizãrii este de 100.000 lei. Durata de viaţã utilã este de 4 ani iar amortizarea este liniarã. Analizaţi influenţele modernizãrii asupra programului informatic.

5. Menţionaţi datoriile la care se aplică evaluarea la valoarea justă, potrivit OMFP 3055/2009.

Evaluarea la valoarea justă se aplică numai datoriilor care sunt:a) deţinute ca parte a unui portofoliu de tranzacţionare; saub) instrumente financiare derivate.

6. Întreprinderea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiul N un program informatic cu 100.000lei (durata de utilitate este estimatã la 5 ani). În N+1, managerii au determinat o reducere de valoare a programului, deoarece valoarea justã este de 50.000lei. În N+2, valoarea justã a programului informatic este estimatã la 80.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor efectuate asupra programului informatic?

7. La sfârşitul exerciţiului N, se cunosc urmãtoarele informaţii despre un echipament tehnologic: – valoarea contabilã netã este de 200 u.m.; – cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.; – existã un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizatã de 1.438 u.m.; – rata dobânzii de piaţã este reestimatã pentru ultimii doi ani din durata de viaţã utilã la 13% în exerciţiul N+1 şi respectiv la 14% în N+2; – rata dobânzii de piaţã aferentã exerciţiului încheiat este de 16%. Înregistrãrile contabile aferente exerciţiului N+1 sunt:

a) 666 = 1513 230 1513 = 213 200 1713 = 7812 204

b) 666 = 1513 230 1513 = 213 404

c) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404

d) 666 = 1513 62 6812 = 1513 404

e) 6812 = 1513 62

8. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”: (a) creanţele-clienţi; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã; (c) veniturile în avans sub formã de subvenţii pentru investiţii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare.

9. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime.

Raspuns:

Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei.

Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000).

Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) -cheltuieli cu marfurile (5.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 125.000.000 mii lei.

Contabilitate: Horga Petru

1. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”: (a) creanţele-clienţi; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã; (c) veniturile în avans sub formã de subvenţii pentru investiţii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare.

2. La 1.01.N societatea Alfa acordã în leasing societãţii Beta un mijloc de transport în urmãtoarele condiţii: – valoarea justã a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa pentru a-l achiziţiona); – durata contractului este de 7 ani; – contractul presupune un avans de 70.000 u.m.; – valoarea rezidualã este estimatã la 10.000 u.m.; – chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. şi se plãtesc la sfârşitul anului; – rata implicitã a dobânzii este de 9%. Alfa efectueazã cheltuieli în numele contractului de 3.629 u.m. Determinaţi investiţia netã a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfârşitul exerciţiului N+2 valoarea rezidualã este reestimatã la 8.000 u.m. Reestimaţi investiţia netã în aceste condiţii pe durata rãmasã.

3. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m. Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie este 2). La sfârşitul exerciţiului N+2, deoarece existã indicii de depreciere se procedeazã la testul de depreciere. Valoarea recuperabilã este de 4.500 u.m. La sfârşitul exerciţiului N+3, durata de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 9 ani, valoarea rezidualã este reestimatã la 900 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda liniarã. La 31.12.N+4 existã indicii cã deprecierea s-a diminuat şi în urma testului se determinã o valoare recuperabilã de 5.800 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul de bazã din IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinaţi valoarea la care este evaluat în bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N, N+1, N+2, N+3 şi N+4.

4. Se fac estimãri contabile pentru: (i) provizionul pentru deprecierea clienţilor; (ii) provizionul pentru deprecierea stocurilor; (iii) determinarea valorii juste a activelor şi datoriilor; (iv) durata de viaţã utilã a activelor amortizabile; (v) provizioanele pentru garanţii; (vi) schimbarea politicilor contabile. (a) i + ii; (b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v; (e) i + ii + iii + iv + v + vi.

5. La 1.01.N întreprinderea achiziţioneazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani şi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniarã. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimeazã cã durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 7 ani. În acelaşi timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. În urma schimbãrilor de estimare, amortizarea exerciţiului N+2 este: (a) 2.040 lei; (b) 1.600 lei; (c) 760 lei; (d) 1.140 lei; (e) 665 lei.

6. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii F 70% din acţiunile sale la costul de 700.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii F dupã eliminarea operaţiilor reciproce se prezintã astfel: Capital social 1.000.000 Pierdere reportatã (300.000) Pierderea exerciţiului (100.000) Total capitaluri proprii 600.000. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societãţii F la 31.12.N.

7. Societatea M deţine 40% din acţiunile societãţii SA care au fost achiziţionate în momentul constituirii societãţii la costul de 400.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA se prezintã astfel:

Elemente Valori Capital social 1.000.000 Rezerve 200.000 Rezultat 100.000

Titlurile sunt evaluate în bilanţul consolidat la: (a) 520.000 u.m.; (b) 400.000 u.m.; (c) 480.000 u.m.; (d) 200.000 u.m.; (e) 100.000 u.m.

8. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii SA 25% din acţiunile sale la costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea operaţiilor reciproce se prezintã astfel: Capital social 100.000 Pierdere (130.000) Total capitaluri proprii (30.000) Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea negativã a capitalurilor proprii. În exerciţiul N+1, societatea SA a obţinut un profit de 200.000 u.m. Rezultatul consolidat al anului N+1: (a) creşte cu 42.500 u.m.; (b) creşte cu 49.000 u.m.; (c) creşte cu 50.000 u.m.; (d) creşte cu 32.500 u.m.; (e) scade cu 25.000 u.m.

9. Menţionaţi datoriile la care nu se aplică evaluarea la valoarea justă, potrivit OMFP 3055/2009.

Administrae lichidare: Cernusca Lucian

1. În cazul creanţelor subordonate, care va fi ordinea de preferinţă?

2. Situaţia elementelor de activ şi pasiv la societatea „X” conform bilaţului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel: Clădiri 20.000.000 lei Amortizarea clădirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clienţi 2.500.000 lei Clienţi incerţi 500.000 lei Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000 lei Conturi la bănci 600.000 lei Furnizori de imobilizări 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vărsat 5.000.000 lei

Rezerve 1.000.000 lei Operaţiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează: a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei; c) Clienţii incerţi sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienţilor cerţi s-au acordat sconturi în sumă de 50.000 lei; d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii sunt în sumă de 520.000 lei; Sa se întocmească bilanţul înainte de efectuarea partajului.

3. Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vânzare în bloc?

Audit : Furca Teodora

1. Tehnica sondajului.

2. Care sunt normele de referinta în auditul situatiilor financiare?

3. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând ca întreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca în 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca în 20 decembrie au iesit 400 unitati?

Expertiza contabila – Furca Teodora

1. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

2. Incompatibilitati în exercitarea profesiei.

3. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.

Organizarea auditului intern si control intern al intreprinderi : Furca Teodora

1. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Productie pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar.

3. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice.