an3 ar (reductor melcat cilindric v2)

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag

1. Memoriu tehnic1.1. Reductoare - consideratii generale

Reductoarele cu o singurã treaptã de reducere se pot împãrti în urmãtoarele tipuri de bazã, în

functie de tipul angrenajului:

- cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti sau înclinati;

- cu roti conice;

- angrenaje melc-roatã melcatã.

Componentele principale ale reductoarelor cu o singurã treaptã de reducere sunt urmatoarele:

- carcasa reductorului;

- cei doi arbori (arborele de intrare si cel de iesire);

- rotile dintate;

- lagãrele;

- elementele de etansare;

- dispozitivele de ungere;

- capacele;

- indicatorul de nivel al uleiului;

- aerisitorul;

- elementele pentru ridicarea reductorului;

- dopul de golire, organele de asamblare.

Carcasa reductorului se compune în general din douã parti, corp si capac, asamblate între ele

prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. stifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea

unei pozitii precise a capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este

realizatã prin turnare având prevãzute nervuri de rigidizare si rãcire. În cazul unor unicate sau serii mici

de fabricatie carcasa se poate realiza si prin sudura. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de

manopera, dar se reduc cheltuielile legate de pregatirea fabricatiei, comparativ cu varianta de carcasa

turnata. Pentru fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul unde urmeaza sa functioneze, in corp

sunt prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.

Arborii sunt realizati de obicei cu sectiune variabilã, având capetele cu diametrul si

lungimea standardizatã, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe

care se introduce miscarea în reductor se poate executa împreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul

conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului.

Rotile dintate cilindrice, conice si roata melcatã sunt montate pe arbori, prin intermediul unor

pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere etc. În cazul când

dantura se executã din materiale deficitare se recomandã executarea rotii din douã materiale.

Lagãrele, în general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la turatii

mici, reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea rulmentilor se poate realiza cu

ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselinã destinatã in acest scop. Reglarea jocului din rulment se

face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinând seama de sistemul de

montare în O sau in X.


Elementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele de rotatie

cu buza de etansare si inelele de pisla.

Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistentã

a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor când nici una din rotile dintate nu ajunge în baia de ulei.

Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive de

ungere (canale de ungere, ungãtoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere etc.).

Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea etansãrii, fiind prinse

în peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.

Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate

nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului.

Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub

transparent care comunicã cu baia de ulei.

Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor

inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate în carcasa prin asamblare filetatã. Uneori, tot în

scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasã se executã niste umeri de

ridicare (inelari sau tip cârlig). La reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de

ridicare în capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.

1.2. Reductoare melcate

Angrenajul melcat s-a obtinut din angrenajul elicoidal urmarindu-se eliminarea dezavantajului

de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizeazã tendinta de gripare.

Unghiul de încrucisare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obtinere unui raport de transmitere mare

numarul de dinti al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare

sau egal cu 28. Roata cu numãrul mic de dinti se numeste melc, iar roata cu numarul mare de dinti se

numeste roatã melcatã. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcatã cuprinde melcul, si

astfel între flancurile dintilor apare contact liniar, datoritã caruia capacitatea portantã creste, conditiile

de ungere si frecere a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.

Angrenajele melcate pot fi:

- cu melc cilindric si roatã globoidalã;

- cu melc globoidal si roatã cilindricã cu dinti înclinati;

- cu melc globoidal si roatã globoidalã.

În practicã, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roatã globoidalã.

Pentru angrenare corectã, roata trebuie sã fie pozitionatã precis pe directia axialã, iar melcul

axial poate fi deplasat putin.

În functie de procedeul de prelucrare flancurile dintilor la melcii cilindrici sunt suprafete

elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.


2. Memoriu justificativ de calcule

2.1. Calculul geometric al angrenajului

2.1.1. Scopul si definitia proiectului

Sa se proiecteze o transmisie cu melc cilindric, cu o treapta de reducere pentru urmatoarele date

initiale: puterea motoare electrica P = 2 [kW], turatia motoare electrica n = 1250 rot/min si raportul de

transmitere 55.

2.1.2. Schema cinematicã transmisieiRapoartele de transmisie

Determinarea randamentelor

- randamentul pentru angrenaj are valoarea cuprinsa in intervalul (0,70.....0,75), iar valoarea medie va

fi:

a=0,72

- randamentul pentru curele trapezoidale are valoarea cuprinsa in intervalul (0,94.....0,96), iar valoarea

medie va fi:

c 0 95,

- randamentul pentru o pereche de rulmenti are valoarea cuprinsa in intervalul (0,99.....0,995), iar

valoarea lui medie va fi:r0 994,

Determinarea puterilor

P1=c · Pm·r= 0,95·2·0,994=1,8886 [kw]


2.1.3. Alegerea materialelor pentru roti si angrenaje

Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. Alegerea materialelor in

mod cit mai rational cere recunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata totala

de functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta a materialului, forma semifabricatului

(raportul b/d). Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile, fontele,

alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului.

Din grupa otelurilor se folosesc: oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate de

cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-90, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti putin

solicitate otel carbon obisnuit STAS 500/2-80.

Grupa fontelor care se utilizeaza in constructia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit nodular

STAS 6071-75 si fonta antifrictiune STAS 6073-73, iar pentru solicitari mici, fonta cenusie obisnuita,

mai ales pentru rotile dintate utilizate la transmisiile deschise de la masini agricole sau masini de ridicat

si transportat.

Pentru rotile dintate putin solicitate se utilizeaza materiale neferoase de tipul alamei si

bronzului. Aceste materiale se prelucreaza usor, se comporta bine la uzura si sunt antimagnetice.

Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in scopul maririi

cifrelor de rezistenta, precum si pentru a imbunatatii comportarea flancurilor dintilor la diversele forme

de uzura.

Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie ceva mai mare decit duritatea rotilor

conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si pentru a

asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.

Pentru angrenajul tratat in proiect se foloseste CuSn12 turnat centrifugal conform STAS 197/2-

76 cu duritatea flancului de 95 HB si melcul este rectificat si calit astfel incit

Hlim=0,75*425=318,75[N/mm2].


2.2. Transmisii prin curele trapezoidale

2.2.1. Consideratii generale

Curelele trapezoidale se utilizeaza in general pentru transmiterea unor puteri P mai mici sau

egale cu 1200 [kW], la viteze periferice v de pina la 40 m/s si rapoarte de transmitere i12 pina la 7

(exceptional 10).

In functie de marimea raportului dintre latimea de calcul masurata pe linia neutra si

inaltimea sectiunii curelei h, curele trapezoidale se executa in doua variante: clasice si inguste.

Curelele trapezoidale clasice se executa in urmatoarele tipodimensiuni: Y, Z, A, B, C, D, E,

putindu-se utiliza la viteze periferice v de pina la 30 m/s.

Curele trapezoidale inguste se executa in urmatoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC,

putindu-se utiliza la viteze periferice v de pina la 40 m/s. Ele poseda o capacitate portanta mai mare, ca

urmare a repartizarii mai bune a sarcinii pe latime, asigurind astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor

materiale pentru curea si roata. Datorita acestui fapt la constructiile noi se recomanda utilizarea

curelelor trapezoidale inguste, cele clasice fiind utilizate numai la utilaje existente, in cazul unor

reparatii sau modificari.

Pentru dimensiunile principale ale rotilor de curea se va consulta STAS 1162-77.

Alegerea distantei axiale intre cele doua limite prescrise se face tinind seama de influenta

acesteia asupra durabilitatii curelei, numarul de curele necesar precum si de anumite conditii de gabarit

impuse. Daca nu avem limitata distanta axial prin conditii de gabarit, se recomanda alegerea distantei

axiale spre limita maxima pentru a marii durabilitatea curelei prin micsorarea frecventei indoirilor si

micsorarea numarului necesar de curele


2.2.2. Schema cinematica a transmisiei cu curele

2.2.3. Calculul de curelePuterea de calcul pe arborele conducãtor

Pc=2 [kw]

Turatia rotii de curea conducãtoare

n1=1136,36 [rot/min]

Turatia rotii de curea conduse

n2=22,72 [rot/min]

Raportul de transmisie i=1,1

Tipul curelei: SPZ

Diametrul primitiv al rotii mici

D mm conform STAS SPZp1 100 1 62 77 [ ] /

Diametrul primitiv al rotii mari

Dp2=iDp1=110 [mm]

Diametrul primitiv mediu al rotilor de curea

Dpm=(Dp1+Dp2)/2=105 [mm]

Distanta dintre axe preliminata

A=1,5(Dp1+Dp2)=315 => A=300 [mm] (ales constructiv)

Unghiul dintre ramurile curelelor


2.2.4. Roti pentru curelele trapezoidale

Rotile de curea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usoare, echilibrate, bine centrate

pe arbore, sa aiba o buna aderenta si sa nu uzeze cureaua.

Materialele utilizate in constructia rotilor de curea sunt: fonta turnata (la v < 30 m/s), otel,

aluminiu, materiale plastice, lemn, sau carton presat.

Forma si dimensiunile canalelor rotilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate in STAS

1162-77, in functie de tipul curelei.

Pentru prescrierea abaterilor de forma si pozitie a sectiunii canalului rotii de curea se va folosi

STAS 1162-77.

2.3. Elemente constructive privind carcasa reductorului

Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni: sa asigure preluarea

sarcinilor care apar in timpul functionarii, sa asigure inchiderea linilor de forte prin fundatie, sa

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag protejeze angrenajele contra unor factori externi, sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea

angrenajelor, sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.

Tinind seama de cerintele de mai sus, carcasele reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca

rezistenta si stabilitate corespunzatoare, posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla, ungerea buna a

angrenajelor si rulmentilor, racire corespunzatoare, posibilitatea de control si supraveghere in

functionare, forma estetica moderna.

Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat in timp, dar se tine seama de

factorii tehnologici si de functionare. La stabilirea formei exterioare, trebuie sa fie utilizate elemente

spatiale simple si numar cit mai redus. Grosimea peretilor trebuie sa fie stabilita tinind seama de

conditiile de rezistenta, rigiditate si posibilitatile de turnare sau sudare. Pentru marirea suprafetei de

racire si pentru rigidizare pe peretii reductoarelor se prevad nervuri.

Prelucrarea carcaselor de reductor incepe cu rabotarea sau frezarea suprafetei de separatie, care

va servi ca baza tehnologica pentru operatiile urmatoare. Se prelucreaza apoi talpa corpului de reductor,

folosind ca baza tehnologica suprafata de separatie. In operatia urmatoare se executa gaurile in care se

introduc suruburile cu care se fixeaza capacul de corpul reductorului.

Dupa executarea acestor operatii se fixeaza capacul de corp cu ajutorul suruburilor, si incepe

prelucrarea alezajelor in care se vor introduce rulmentii, elementele de etansare si capacele de fixare. Se

recomanda ca alezajele sa fie de trecere cu cit mai putine trepte pentru o executie cit mai simpla si

usoara.

Dimensiunile carcasei reductorului depind de numarul si dimensiunile pieselor din reductor, de

dispunerea acestora in spatiu, si de marimea jocurilor dintre ele. Odata cu cresterea dimensiunilor

carcasei, creste masa ei, si pretul de cost. Tendinta generala trebuie sa fie obtinerea unor carcase cu

dimensiuni minime.

2.4. Calculul arborilor

Pentru arborele melcului (pinion) alegem materialul din care e confectionat ca fiind OL60 care

are rezistenta de rupere la tractiune (r), la temperatura de 20s Celsius cuprinsa in intervalul (590...710)

[N/mm2]. Având in vedere faptul ca temperatura de functionare este in general mai mare alegem r=550

[N/mm2].

Aceasta inseamna, conform STAS 8724/3 - 74 si stiind ca T2=21,23 [Nm] ca alegem diametrul

capatului de arbore d=28 [mm].

Arborele I (al melcului)

Diametrele:

d=22 [mm]

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag d1 =d+(2...6)=30 [mm]

d2 =d1+(0..5)=35 [mm]

d3 = 48 [mm]

d4 =70 [mm] (diametrul cercului de cap al melcului)

d5 =48 [mm]

d6 =35 [mm]

d7 =30 [mm] (filetat metric)

Lungimile:

Se aleg in conformitate cu STAS 75-80 (dimensiuni liniare normale de uz general in constructia

de masini) si are ca scop stabilirea unor game dimensionale rationale.

l = 60 [mm] conf. STAS 8724/2 - 77

l1 =64 [mm]

l2 =36 [mm]

l3=30 [mm]

l4=103 [mm]

l5=30 [mm]

l6=54 [mm]

l7=24 [mm]

2.5. Calculul fortelor

Fortele tangentiale

Ft1 =469,725 [N]

Ft2 =4363,615 [N]

Fortele radiale

Fr1 =1583,99 [N]

Fr2 =1583,99 [N]

Fortele axiale

Fa1 =4363,615 [N]

Fa2 =469,725 [N]

2.6 Calculul reactiunilor

In plan orizontal:


In plan vertical:

Calculul de rezistenta

Pentru planul orizontal


Diagrama de momente

Pentru planul vertical

Diagrama de momente

Efortul unitar echivalent


Efort unitar echivalent

2.7. Calculul rulmentilorLagarele cu rulmenti sunt organe de masini complexe care trebuie sa realizeze:

A. rezemarea arborelui;

B. pozitionarea axiala a acestuia;

C. posibilitatea dilatarii arborelui.

Realizarea acestor functii este conditionata de indeplinirea unor serii de conditii legate de

constructia, rezistenta, rigiditatea , precizia de executie, montajul lagarului.

Rulmentul, ca organ principal al lagarului, determina o anumita solutie constructiva a acestuia,

impune o anumita categorie de reglaje, influenteaza chiar dimensiunile arborelui, precum si gabaritul

constructiei. De asemenea, are o influenta directa asupra functionarii angrenajului.

Rulmentii pot fi separabili si neseparabili.

In cazul angrenajului utilizat vom folosi rulmenti radiali-axiali cu role conice si rulmenti radiali

cu role cilindrice pe un rând.

Asigurarea posibilitatilor de ungere a rulmentilor

La stabilirea formei constructive a lagarelor cu rulmenti, trebuie sa se tina seama, de la inceput,

de modul cum se vor unge rulmentii in constructia din care fac parte. Problema cheie este optiunea

pentru tipul de lubrifiant: ulei sau unsoare consistenta.

Ungerea cu ulei

- exista mai multe posibilitati de a asigura intrarea uleiului in lagare:

A. ungerea in baie de ulei;

B. ungerea datorita barbotarii uleiului;

C. ungerea prin circulatia uleiului prin rulmenti.

Ungerea cu unsoare consistenta

- rulmentii se etanseaza spre interior pentru a se evita amestecarea

lubrifiantilor. Aceste situatii pot fi intilnite la reductoarele melcate cu o treapta.

Alegerea tipului rulmentilor

Aceasta depinde de un numar mare de factori aflati in interdependenta si care trebuie judecati in

functie de caracterul concret al constructiei. Acesti factori sunt directia sarcinii si marimea sarcinii,

turatia, durabilitatea impusa, conditii de gabarit, rigiditatea carcasei, abaterile de la coaxialitate ale

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag lagarelor si marimea deformatiilor arborilor, dilatarea arborelui, pizitionarea corecta a rotilor dintate in

angrenare.

Determinarea sarcinilor care incarca rulmentii

A. Forte radiale

Se determina reactiunile in doua plane perpendiculare (orizontal si vertical) si se calculeaza

rezultanta acestora. Reactiunile au punctul de aplicatie in centrele de presiune ale rulmentilor.

B. Forte axiale

In montajele cu rulment liber si rulment conducator, acesta din urma preia forta axiala ce

actioneaza pe arbore.

Forta axiala care incarca rulmentul radial-axial nu se confunda cu forta axiala din angrenaj.

Dimensiunile rulmentului

Dimensiunile rulmentului pot fi stabilite pe doua cai:

A. Rulmentul se alege preliminar si se verifica

Arborele se construieste, in general, pornind de la capatul de arbore (ales din standard) si

stabilind apoi diametrele tronsoanelor urmatoare din considerente constructive si functionale, diametre

standardizate pentru mansete de etansare (roti de curea, roti dintate, rulmenti). De aceea, diametrul d al

fusului rulmentului se cunoaste cu o aproximatie destul de buna.

Se alege rulmentul cu diametrul interior d astfel incit diametrul exterior D sa fie corelat cu

aspectele tehnologice privind prelucrarea locasurilor rulmentilor in carcasa, precum si cu posibilitatea

trecerii prin alezajul din carcasa a unor organe montate pe arbore intre rulmenti, sau cu alte aspecte

privind gabaritul constructiei.

In lipsa unor motivatii temeinice tehnico-economice, care ar impune rulmenti din clasa a 2-a de

utilizare, rulmentul se va alege din clasa de utilizare 1.

Se verifica rulmentul calculind durabilitatea efectiva din relatia:

LC

Fmil rot

c

p

[ . ]

în care:

C - capacitatea dinamica a rulmentului ales preliminar, in N;Fc - sarcina (sarcina dinamica echivalenta) corectata;

F F fc d p - exponent si are valoarea 3 pentru rulmenti axiali si 3,33 pentru cei cu role;

Durabilitatea se exprima in ore de functionare:

L Lnh

10

60

6

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag in care n este turatia in rotatii/minut.

Valoarea L calculata se compara cu 20000.

Pentru rulmentul radial cu role cilindrice pe un rind avem:

Pentru rulmentul radial axial cu role conice avem:

B. Se adopta durabilitatea rulmentului si se calculeaza capacitatea dinamica necesara:

C F Lpp 1/

Se alege rulmentul din catalog (sau din standard) astfel incit sa indeplineasca o serie de conditii:

- capacitatea dinamica sa fie superioara celei calculate;

- diametrul interior sa corespunda fusului arborelui;

- diametrul exterior sa fie corelat cu aspectele mentionate la punctul A;

- clasa de utilizare sa fie 1, daca nu exista alte justificari tehnico-economice temeinice.

Caracteristicile rulmentilor

In situatiile in care turatiile de lucru ale rulmentilor reductorului sunt de valoare mare, turatiile

limita se pot lua din cataloagele de rulmenti.

Tipuri de rulmenti:

- rulmenti radiali cu bile pe un rind cu cale de rulare adinca STAS 3041-87;

- rulmenti radiali cu role cilindrice pe un rind STAS 3043-86;

- rulmenti radiali-oscilanti cu role butoi pe doua rinduri STAS 3918-86;

- rulmenti axiali cu bile pe un rind cu simplu efect STAS 3921-86;

- rulmenti axiali cu bile pe un rind cu dublu efect STAS 3922-86;

- rulmenti radiali-axiali cu role conice pe un rind STAS 3920-87.

2.8. Capace de fixare a rulmentilor

Cea mai utilizata forma de capac permite reglarea jocului axial in rulmenti in limite mai mari.

Nu necesita prelucrarea suplimentara a canalului circular din carcasa reductorului.

Dimensiunile constructive sunt:

Pentru capacul de fixare lateral stânga montat pe arborele melcului

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag D - diametrul exterior al rulmentului;

Pentru D = 72 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:

D1=43 [mm]

D=50 [mm]

D3=62 [mm]

e=8 [mm]

d=6 [mm]

m=51 [mm]

a2=52 [mm]

Numarul de suruburi este egal cu 4 X Ø6.

Pentru capacul de fixare lateral dreapta montat pe arborele melcului

D - diametrul exterior al rulmentului;


D1=43 [mm]

D2=50 [mm]

D3=55 [mm]

e=15 [mm]

d=6 [mm]

m=38 [mm]


Pentru capacul de fixare lateral dreapta montat pe arborele rotii melcate

D - diametrul exterior al rulmentului;


D1=48 [mm]

D2=55 [mm]

D3=75 [mm]

d=6 [mm]

e=10 [mm]

m=12 [mm]


2.9. Alegerea si modificarea penelorPremize teoretice:

M Fd h

ld

M M

avem MP

ta sa

t ta

sa

2 2 2

40

[ ]

Roata de curea de pe arborele de intrare

d=22 [mm]

b=8 [mm]

h=7 [mm]

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag l=45 [mm]

Asamblarea rotii melcate pe arborele de iesire

d=50 [mm]

b=14 [mm]

h=9 [mm]

l=63 [mm]

Asamblarea rotii de curea pe arborele de iesire

d=38 [mm]

b=10 [mm]

h=8 [mm]

l=32 [mm]

Se vor folosi pene paralele.

2.10. Saibe pentru asamblarea cu surub a pieselor pe capetele de arbori

Prin STAS8621-84 se stabilesc dimensiunile principale ale saibelor pentru asamblarea pieselor

de capete de arbore cilindrice, capete de arbore conform STAS 8724/2-77.

Aceste saibe se executa in doua tipuri. Saibele de tip 1 se utilizeaza pentru fixarea cu un surub a

pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mic sau egal cu 28 mm. Saibele de tipul 2 se

utilizeaza pentru fixarea cu doua suruburi a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mare de

28 mm.

2.11. Etansari cu mansete de etansare pentru arbori in rotatie (mansete de rotatie)

Folosirea mansetelor de rotatie cu buza de etansare se recomanda la urmatoarele conditii de

functionare:

- diferenta de presiune intre mediile etansate nu depaseste 0,05 MPa;

- viteza periferica a arborelui fata de manseta de etansare de maximum 10 m/s;

- temperaturi cuprinse intre (-30,250) grade C.

Tipurile, dimensiunile si codificarea mansetelor de rotatie sunt date in STAS 7950/2-87.

Conform acestui STAS se disting 6 tipuri constructive:

- tipul 1 (A) cu buza de etansare;

- tipul 2 (B) cu buza de etansare si armatura metalica exterioara;

- tipul 3 (C) cu buza de etansare;

- tipul 4 (AS) cu buza de etansare si buza auxiliara;

U.T.C.-N. PROIECT DE SEMESTRU pag - tipul 5 (BS) cu buza de etansare, buza auxiliara si armatura exterioara;

- tipul 6 (CS) cu buza de etansare, buza exterioara, armatura exterioara si capac.

Codul de identificare dimensionala a mansetei prevazut in STAS 7950/2-87 contine 6 cifre,

dintre care primele 3 reprezinta diametrul nominal d al arborelui in sutimi de milimetru, iar ultimele trei

cifre reprezinta diametrul exterior nominal D al mansetei tot in sutimi de milimetru. Pentru mansetele

necontinute in acest STAS codul se completeaza cu alte trei cifre care reprezinta latimea b a mansetei in

sutimi de milimetru. Notarea mansetei se face prin indicarea codului, tipului materialului conform

STAS 7950/1-88 si a numarului STAS-ului 7950/2-87.

Mansetele de rotatie, care functioneaza la presiuni mai mari de 0,05 Mpa, trebuie sa fie

prevazute cu inele de sprijin. Garniturile manseta de rotatie cu dubla etansare se utilizeaza numai in

cazurile in care este necesara etansarea intre doua spatii distincte, continind uleiuri diferite care nu

trebuie sa se amestece.

La sarcini mici si viteze periferice mici ale arborilor, mansetele de rotatie pot fi eliminate prin

folosirea rulmentilor protejati sau etansati. In primul caz rulmentii sunt protejati pe o parte sau pe

ambele parti (simbol suplimentar Z sau 2Z) prin discuri de metal profilate, astfel incit functia de

etansare sa fie realizata printr-un interstitiu intre acest disc si inelul in misare de rotatie. In medii u

poluare puternica se recomanda rulmentii etansati prin membrane elastice (cauciuc sintetic) dispuse pe

o parte sau pe ambele parti (simbol suplimentar RS sau 2RS), in contact cu inelul rotitor.

BIBLIOGRAFIE

Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.

Antal, A. & colectiv "Indrumator de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1983.

Antal, A. "Curs".

Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Românesc, Craiova, 1989.

Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmenti. Indrumar de proiectare", Lito Universitatea Brasov, 1979.

Rădulescu, Gh. & colectiv "Îndrumator de proiectare în constructia de masini", vol.3, Bucuresti, Editura tehnică, 1986.

Antal, A. & Tataru O. “Elemente privind proiectarea angrenajelor”, Editura

ICPIAF® SA, Cluj - Napoca, 1998.

an3 ar (reductor melcat cilindric v2)

Documents