Contabilitate : Mates Dorel

1. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii SA 25% din actiunile sale la costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii SA dupã eliminarea operatiilor reciproce se prezintã astfel: Capital social 100.000 Pierdere (130.000) Total capitaluri proprii (30.000) Societatea M nu are obligatia sau intentia de a se angaja financiar pentru partea negativã a capitalurilor proprii. În exercitiul N+1, societatea SA a obtinut un profit de 200.000 u.m. Rezultatul consolidat al anului N+1: (a) creste cu 42.500 u.m.; (b) creste cu 49.000 u.m.; (c) creste cu 50.000 u.m.; (d) creste cu 32.500 u.m.; (e) scade cu 25.000 u.m.

2. Domnul Radu Ion este managerul societãtii X. În cursul exercitiului N, societatea X a importat materiale de constructii de la societatea T&T cu sediul în Franta al cãrei patron este fiul domnului Radu Ion. Care din urmãtoarele din afirmatiile de mai jos este adevãratã: (a) deoarece sediul societãtii T&T nu se aflã în România tranzactia nu trebuie publicatã; (b) tranzactia ar fi divulgatã dacã fiul domnului Radu ar locui în România; (c) fiul domnului Radu este o parte legatã, iar tranzactia cu societatea detinutã de el trebuie publicatã; (d) fiul domnului Radu nu este actionar al societãtii X, deci tranzactia nu trebuie publicatã; (e) societatea T&T este furnizorul principal al societãtii X, iar tranzactiile cu aceasta trebuie publicate.

3. O întreprindere detine un mijloc fix dobândit la începutul exercitiului N la costul de 50.000.000 lei. Durata de viatã utilã este estimatã la 10 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea liniarã. La sfârsitul exercitiului N+2 se apreciazã cã durata de viatã utilã care corespunde cel mai bine conditiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã si se stabileste un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix în bilantul exercitiului N+3?

4. La sfârsitul exercitiului N, se cunosc urmãtoarele informatii despre un echipament tehnologic: – valoarea contabilã netã este de 200 u.m.; – cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.; – existã un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizatã de 1.438 u.m.; – rata dobânzii de piatã este reestimatã pentru ultimii doi ani din durata de viatã utilã la 13% în exercitiul N+1 si respectiv la 14% în N+2; – rata dobânzii de piatã aferentã exercitiului încheiat este de 16%. Înregistrãrile contabile aferente exercitiului N+1 sunt: a) 666 = 1513 230 1513 = 213 200 1713 = 7812 204 b) 666 = 1513 230

1513 = 213 404 c) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404 d) 666 = 1513 62 6812 = 1513 404 e) 6812 = 1513 62

5. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã, potrivit IAS 36: a) unitãtile generatoare de trezorerie care contin fond commercial sunt testate pentru depreciere atunci doar când existã indicia de depreciere; b) fiecare UGT sau grup de UGT cãrora le este locat fond comercial reprezintã cel mai redus nivel la care fondul comercial este monitorizat în scopuri manageriale; c) unitãtile generatoare de trezoerie ce contin fond commercial pot fi mai mari decât segmentele utilizate în raportarea pe segmente, conform IAS 14; d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport; e) fondul comercial trebuie alocat fiecãrei UGT indentificate.

6. Care din afirmatiile de mai jos este adevãratã cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca detinut în vederea vânzãrii: a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã si valoarea justã minus cheltuielile de cesiune; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabilã si valoarea justã minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã si valoarea justã; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã si valoarea recuperabilã; e) va continua sã fie amortizat.

7. Se cunosc urmãtoarele informatii (în mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; actiuni proprii rãscumpãrate în vederea anulãrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe detinute în leasing financiar 175.000; obligatiuni cumpãrate de la întreprinderea BETA 60.000 (din care obligatiuni în valoare de 10.000 vor fi rãscumpãrate de întreprinderea emitentã în anul urmãtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de întreprindere); cheltuieli cu diferente de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe detinute în leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B existã certitudinea rationalã cã întreprinderea va obtine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; actiuni proprii rãscumpãrate în vederea garantãrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificati activele imobilizate si precizati care este totalul acestora. Variante de rãspuns: a) 835.000; b) 815.000; c) 775.000; d) 865.000; e) 975.000.

1. valoarea mijloacelor fixe deţinute în leasing financiar 175.0002. fond comercial 300.0003. - amortizarea mijloacele fixe deţinute în leasing financiar 50.0004. cheltuieli de constituire 10.000;

5 cheltuieli de dezvoltare 90.0006. acţiuni proprii rãscumpãrate în vederea garantãrii unui credit pe termen lung 200.0007. obligatiunile ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000Total active imobilizate = . 775.000

Audit : Furca Teodora

1. Tehnica sondajului.

2. Care sunt normele de referinta în auditul situatiilor financiare?

3. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie stocul la

produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.

Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând ca întreprinderea foloseste metoda

FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca în 10 decembrie s-

au cumparat 500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca în 20 decembrie au iesit 400 unitati?

4. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

5. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?

Organizarea auditului: Furca Teodora

1. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.2. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

3. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala din domeniul productiei textile.4. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale5. Aprovizionarea presupune:

a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;

b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;

c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Expertiza contabila: Furca Teodora

1. Ce contine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabila?

RĂSPUNS: Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către

expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, în ce

priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:

I. Încheierea de şedinţă (în cauze civile), Ordonanţa organului de urmărire şi cercetare

penală (în cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile

extrajudicare.

II. Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică

îndeplinirea misiunii.

III.Eventualele corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau suplimente de

expertiză contabilă solicitate de organele în drept, care au dispus efectuarea expertizei

contabile.

IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate în timpul efectuării

ecpertizei contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi

bugetuluid de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

2. Ce contine capitolului I al Raportului de expertiza contabila ? (Introducere)

RĂSPUNS:

CAPITOLUL I – INTRODUCERE – al Raportului de expertiză contabilă trebuie să cuprindă cel puţin

următoarele paragrafe:

I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei

contabile, care trebuie să cuprindă informaţii cu privire la: numeie şi prenumele expeetului,

domiciliul, numărul carnetului de expert contabil şi poziţia din Tabloul experţilor contabili;

II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile

judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. În acest

paragraf se menţionează:

a. În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului,

respectiv Încheiere de şedinţă (în cazurile civile) sau Ordonanţă a organelor de urmărire

penală (în cauzele penale), cu menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea

procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numărul şi anul dosarului şi

natura acestuia (civil sau penal);

b. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul

social al acestuia, numărul şi data contractului în baza căruia se efectuează expertiza

contabilă solicitată.

III. Paragraful privind identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a luat naştere

litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a fost

contractată expertiza contabilă extrajudiciară.

IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul expertizelor

contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia „ad-literam” din

formularea acestora în „Încheierea de şedinţă” (cauzele civile), respectiv în Ordonanţa organelor

de urmărire şi cercetare penală (cauzele penale). În cazul expertizelor contabile extrajudiciare,

formularea obiectivelor acestora trebuie să fie cea din contract.

V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a efectuat

expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în drept, în cauze civile,

data şi locul începerii lucrărilor expertizei contabile trebuie documentată prin citarea părţilor prin

scrisoare cu aviz de primire.

VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legătură cauzală cu

obiectivele expertizei contabile şi care a stat la baza întocmirii raportului de expertiză contabilă.

Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie să fie strict adecvat necesităţilor de

documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.

VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de

expertiză contabilă cu menţionarea expresă dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile

având aceleaşi obiective. De asemenea, în acest paragraf, trebuie menţionat dacă s-au folosit

lucrările altor experţi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de părţile interesate în expertiză şi

explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei.

VIII. Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de expertiză

contabilă trebuia depus la beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire faţă de

termenul iniţial.

3. Ce contine cap.II al Raportului de expertiza contabila (Desfasurarea expertizei contabile)?

RĂSPUNS:

CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiză contabilă, trebuie

să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) a expertizei contabile, care

să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate, de către expertul contabil, cu privire la

structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi

tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate, în expertiza contabilă, au făcut

obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea

concuziilor sale. În fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor şi interpretarea

rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către

beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă

în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar

rezultatele calculelor şi interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.

Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie să se

încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis, consic, fără echivoc,

redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată fără a face aprecieri asupra calităţii

documentelor justificative, reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, expertizelor şi actelor de

control (de orice fel) anterioare şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta deoarece expertul

contabil analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri

deosebite în care expetul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente

care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă ficţiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie să le ia în

considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei

contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.

Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii

diferite, într-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert

contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în

expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menţionează separat, în raport cu

opinia expertului numit din oficiu.

Fiscalitate : Popa Vasile Ioan

1. Societatea Arhitectul din România, înregistrată în scop de TVA (cu 153) în România, realizează un proiect de extindere a unei clădiri de birouri situată în Paris, proprietatea societăţii Parisiene, înregistrată în scop de TVA în Franţa. Preţul proiectului este de 2500 euro fără TVA. Curs de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

Rezolvaref a c t u r a i n t o c m i t a c a t r e b e n e f i c i a r u l s e r v i c i u l u i i n t r a c o m u n i t a r n u c o n t i n e T V A o p e r a t i u n e a f i i n d i m p o z a b i l a i n s t a t u l m e m b r u a l b e n e f i c i a r u l u i r e s p e c t i v u l u i s e r v i c i u .411 = 704 10.000 4426 = 4427 2.40

16. Un agent economic importă o cantitate de 12 videorecordere. Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 150 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine taxa pe valoarea adăugată aferentă importului.

RezolvareBaza acciza = Val vamala (VV) + Tx VamalaVV = (12 buc * 50 eur + 150 eur) * 4 lei = 3000 leiTx Vamala = 3000 * 10% = 300Acciza = 3300 * 20 % = 660 lei

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

Rezolvare (scrie intr o forma mai simplificata nu toata teoria asta, e calcul simplu al imp pe profit)Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.Venituri totale 560.000Cheltuieli totale 285.075La cheltuielile totale se adauga TVA la lipsurile din gestiune neimputabile 2.500 x 19% = 475 lei(11.000 + 200.000 + 2.500 + 475 + 63.500 + 2.400 + 1.200 + 4.000 = 285.075 lei)Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli deductibile limitat – 2% asupra diferentei dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente ( mai putin cheltuielile de protocol si impozitul pe profit ).

Venituri neimpozabile 1.200 leiVenituri impozabile 560.000 lei – 1.200 lei = 558.800

Cheltuieli deductibile- ch. cu serv.prestate de terti 11.000 lei- ch. cu materii prime si mat.consumabile 200.000 lei- ch.cu salariile 63.500 lei-ch.protocol 2.400 leiTotal cheltuieli deductibile 276.900 leiCheltuieli protocol deductibile=2%(558.800-285.075+2.400+4.000)=280.125*2%=5.602,5Impozit pe profit=16%( 558.800-276.900)=16%*281.900=45.104Cheltueili cu sponsorizarea =3‰*558.800=1.676,40 sau 20%*45.104=9.020.,80Impozit pe profit datorat pentru tot anul=45.104-1.200=43.904

Administrae lichidare: Cernusca Lucian

1. Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vânzare în bloc? Raspunsraportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vânzare în bloc sunt indicate, descriess i eva lua te bunur i l e c e urmeaza a f i vandute i n b loc ,

ind i candu-se daca sunt sau nu greva te . De asemenea, acest raport

cuprinde propuneri privind modalitatile de vanzare:- v a n z a r e a p r i n l i c i t a t i e .- vanzarea prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea pretului si modalitatiide plata;-vanzarea prin negociere directa fara un cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus, inacest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret, iar daca

pretul nu se poate obtine, creditorii se vor intalni din nou pentru a decide o micsorare a pretului sau daca se va vinde in bloc

2. Care este termenul în care lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor de la şedinta comitetului creditorilor? Raspuns

Mazimum 20 zile

Contabilitate : Horga Petru

1. Se cunosc urmãtoarele informatii privind întreprinderea ALFA, la 31.12.N: a. imobilizãri corporale care au o valoare contabilã de 100.000 mii lei si o bazã fiscalã de 80.000 mii lei; b. plata unei chirii în avans în sumã de 50.000 mii lei, recunoscutã fiscal la momentul plãtii; c. rezerva legalã constituitã în sumã de 150.000 mii lei; d. creante clienti cu valoare brutã de 200.000 mii lei, pentru care s-a constituit un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal de 40.000 mii lei; e. amenzi de plãtit în sumã de 20.000 mii lei (nedeductibile fiscal); f. dobâzi de plãtit în sumã de 200.000 mii lei, recunoscute fiscal la momentul plãtii;

2. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): clienti la 01.01.N 100.000; clienti la 31.12.N 50.000; furnizori de mãrfuri la 01.01.N 70.000; furnizori de mãrfuri la 31.12.N 60.000; mãrfuri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; mãrfuri la 31.12.N (evaluate la cost) 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în ciclul de exploatare 200.000 (încasate); venituri din vânzarea mãrfurilor 200.000; cheltuieli cu mãrfurile vândute 50.000; impozit pe profit plãtit 10.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 30.000, cheltuieli din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în ciclul de exploatare 50.000. Care este valoarea fluxului net de trezorerie din exploatare stiind cã se utilizeazã metoda directã prevãzutã de norma IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” (se va neglija incidenta TVA)? (a) 200.000 lei; (b) 180.000 lei; (c) 400.000 lei; (d) 350.000 lei; (e) 150.000 lei.

3. La 31.12.N, societatea M achizitioneazã 25% din actiunile societãtii A la costul de 50.000 u.m. La data achizitiei capitalurile proprii ale societãtii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achizitiei se identificã un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereazã diferente temporare impozabile (deoarece valoarea contabilã a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscalã) si implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m. Fondul comercial rezultat în urma achizitiei este de: (a) 17.900 u.m.; (b) 18.000 u.m.; (c) 20.000 u.m.; (d) 30.000 u.m.; (e) 2.100 u.m.

rezolvarecostul de achizitie 25 % din soc F = 50 000

(+)Valoare contabila capitaluri proprii F = 120 000(+) Plus valoare teren = 10 000(-) Datorie imp amanat aferent plus valoare teren = 1 600Valoare justa activ net la data achizitiei = 128 400Fondul comercila rezultat = 50 000 – 25% * 128 400 = 17 900 um Raspuns a)

4. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã? Sunt pãrti legate ale unei entitãti: (1) o societate asociatã a acesteia; (2) un individ care face parte din managementul-cheie al societãtii; (3) membrii apropiati ai familiei oricãrei pãrti legate; (4) un creditor comercial al entitãtii; (5) salariatii entitãtii; (6) clientii entitãtii. (a) 1 + 2 + 3; (b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6; (c) 1 + 3 + 5 + 6; (d) 5 + 6; (e) 4 + 5.

5. Domnul Z detine 70% din actiunile societãtii Alfa, restul de 30% fiind detinute de un actionar minoritar. Alfa detine 65% din capitalul societãtii Beta. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã? (a) domnul Z si societatea Beta sunt pãrti legate ale societãtii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legatã a societãtii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legatã a societãtii Alfa; (d) Alfa nu este parte legatã a societãtii Beta; (e) Beta nu este parte legatã a societãtii Alfa.

6. Domnul Radu Ion este managerul societãtii X. În cursul exercitiului N, societatea X a importat materiale de constructii de la societatea T&T cu sediul în Franta al cãrei patron este fiul domnului Radu Ion. Care din urmãtoarele din afirmatiile de mai jos este adevãratã: (a) deoarece sediul societãtii T&T nu se aflã în România tranzactia nu trebuie publicatã; (b) tranzactia ar fi divulgatã dacã fiul domnului Radu ar locui în România; (c) fiul domnului Radu este o parte legatã, iar tranzactia cu societatea detinutã de el trebuie publicatã; (d) fiul domnului Radu nu este actionar al societãtii X, deci tranzactia nu trebuie publicatã; (e) societatea T&T este furnizorul principal al societãtii X, iar tranzactiile cu aceasta trebuie publicate.