aplicatii set no9

Aplicatii – Set No.9

Forma electronica la adresa [email protected] in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – valoarea substantial bruta.4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – capitalurile permanente necesare exploatarii.5. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea I.6. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea II.7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.12. Studiu de caz privind bilantul economic.13. Studiu de caz privind bilantul functional.14. Studiu de caz privind bilantul financiar.15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie.17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita.21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA.27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului profesional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

mailto:[email protected]

An III, Semestrul IIStagiar, Dascalu(Cirjan) Marilena

Aplicatii

1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 2.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 40%. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda practicienilor.

Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate

Valoarea întreprinderii se determină ca medie simplă sau ponderată a unei valori patrimoniale (ANC) şi una prin ren-

tabilitate

CBi

Vg=ANC+CB

i2 unde:

Vg - valoarea intreprinderiiANC - activ net corectatCB - capacitatea beneficiara i - rata dobanzii

Vg = (10.000 + 2.000/40%)/2 = 7.500 lei

2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 5.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 500 lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda Retail .

Este o variantă a metodei practicienilor: Vg = ANC + CB*y

Unde capacitatea beneficiară se exprimă prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile coeficientului bursier PER, de regulă, sau o serie constantă de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determină pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un număr de ani (y • CB) şi se împarte în mod egal între vânzător si cumpărător.

Vg = [5.000+(500*2)]/2 = 3.000 lei

3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – valoarea substantial bruta.

Ex.1 Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmatoarea situatie patrimoniala: capital social 4.000; imobilizãri 9.000; stocuri 10.000; creante 14.000; rezerve 700; profit 2.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitãti 1.500; obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 11.000

VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune

VSB = 9000 + 10.000+14.000 + 700 + 11.000 = 44.700 lei

Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

Ex.2 Activul net contabil este de 300.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de 100.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 65.000 mii lei. Care este valoarea substantialã bruta a întreprinderii ?

VSB = 300.000 + 100.000 – 65.000 = 335.000 mii lei

4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – capitalurile permanente necesare exploatarii.

Ex. Bilanţul la 31.12.N se prezintă astfel:

Necesarul de fond de rulment (NFR) 600- Profit net previzional 500/an

- Planul de finanţare se prezintă astfel:1 2 3 4 5

Investitii 200 0 200 0 200NFR 0 100 0 100 0Rambursari imprumut 100 200 200 0 0Mijloace necesare 300 300 400 100 200- -CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;- -Renta de goodwill va fi actualizată la rata de 12%.- Evaluarea se face în două etape: evaluarea elementelor corporale şi evaluarea elementelor necorporale.- Evaluarea elementelor corporale: - Activ corporal (net) 3.000- Datorii 700- Valoarea elem, corporale 2.300- Evaluarea elementelor necorporale: - Calculul CPNE:- Imobilizări corporale nete l .600- NFR 600- CPNE = 2.200- In funcţie de elementele cifrate din planul de finanţare, masa CPNE va evolua în 5 ani astfel:

0 1 2 3 4 5CPNE la inceput de an 2200 2200 2500 2900 3000 3200Mijloace necesare 0 300 300 400 100 200CPNE la sfarsit de an 2.200 2500 2800 3300 3100 3400Remunerare CPNE 15% 0 375 420 495 465 510Profit previzional net 0 500 500 500 500 500Superbeneficiu 0 +125 +80 +5 +35 -10Superbeneficiu actualizat la 12 % 0 111 64 3 22 -5- GW = 195- Valoarea globală a întreprinderii:- Valoarea elementelor corporale 2.300- Valoarea elementelor necorporale 195- Valoarea globală 2.495

5. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea I.

Intocmiti tabloul de finantare a unui agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2013 si 2014 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).

Bilant incheiat la 31.12.2013 Bilant incheiat la 31.12.2014ACTIV Brut Am+Aj Net ACTIV Brut Am+Aj Net

IMOB 42.600 - 42.600 IMOB 42.600 10.650 31.950

Activ Pasiv

Imobilizări corporale 1.600 Capital social 2.000

Fond Fond comerţ 250 Diferenţe de reevaluare 550

Stocuri 300 Obligaţii financiare (t.P.) 500

Creanţe 500 Furnizori + credite 200

Disponibilităţi 600

3.250 3.250

necorporale necorporaleIMOB corporale

1.021.500 850.370 IMOB corporale

1.438.840 1.134.140

Terenuri 222.400 - 222.400 Terenuri 222.400 - 222.400Cladiri 516.500 112.500 404.400 Cladiri 983.940 237.200 746.530Masini si utilaje

282.600 58.630 223.570 Masini si utilaje 232.500 67.500 165.210

IMO financiare

10.800 - 10.800 IMO financiare

88.400 - 88.400

ACTIVIMOBILIZAT

1.074.900 171.130 903.770 ACTIVIMOBILIZAT

1.569.840 315.350 1.254.490

Stocuri 112.500 12.400 100.100 Stocuri 177.400 31.000 146.400Creante total 735.200 18.500 716.700 Creante total 1.006.880 52.880 954.000- Creante clienti

702.500 18.500 684.000 - Creante clienti 915.280 52.880 862.400

- Creante diverse

32.700 - 32.700 - Creante diverse

91.600 - 91.600

Titluri de plasament

14.000 - 14.000 Titluri de plasament

18.730 4.230 14.500

Disponibilitati 31.600 - 31.600 Disponibilitati 42.500 - 42.500ACTIV CIRCULANT

893.300 30.900 862.400 ACTIVCIRCULANT

1.245.510 88.110 1.157.400

TOTAL ACTIV

1.968.200 202.030 1.766.170 TOTAL ACTIV

2.815.450 403.460 2.411.890

31.12.2013 31.12.2014

PASIV PASIVCapital social 480.000 Capital social 600.000

Prime de emisie 32.000Rezerve legale 22.600 Rezerve legale 41.420Rezerve statutare 11.040 Rezerve statutare 31.840Rezultatul exercitiului 294.650 Rezultatul exercitiului 586.610TOTAL 808.290 TOTAL 1.291.870Provizioane pentru pensii/obligatii similare

18.580 Provizioane pentru pensii/obligatii similare

23.180

Credite bancare, din care: 140.000 Credite bancare, din care: 179.000- Credite curente 9.000 - Credite curente 70.000Datorii financiare diverse 70.000 Datorii financiare diverse 60.000Furnizori 306.700 Furnizori 378.420Datorii fiscale si sociale 90.300 Datorii fiscale si sociale 116.800Datorii diverse (impozit pe profit) 332.300 Datorii diverse (impozit pe profit) 362.620TOTAL 957.880 TOTAL 1.120.020TOTAL PASIV 1.766.170 TOTAL PASIV 2.411.890Informatii suplimentare:- CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2014);- Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2014 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor cedate).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente"). Rezolvare: a) Pe baza celor 2 bilanturi succesive se elaboreaza bilantul diferential, astfel:

(2014 - 2013)ELEMENT PATRIMONIAL 31.12.2013 31.12.2014 Variatia exercit.

Active imobilizate necorporale brute 42.600 42.600 0Active imobilizate corporale brute 1.021.500 1.438.840 + 417.340Active imobilizate financiare brute 10.800 88.400 + 77.600

TOTAL ALOCARI STABILE 1.074.900 1.569.840 + 494.940Stocuri 112.500 177.400 + 64.900Creante clienti 702.500 915.280 + 212.780Creante diverse 32.700 91.600 + 58.900Titluri de plasament 14.000 18.730 + 4.730Disponibilitati 31.600 42.500 + 10.900TOTAL ALOCARI CICLICE 893.300 1.245.510 + 352.210TOTAL ACTIV 1.968.600 2.815.450 + 847.150Capital social 480.000 600.000 + 120.000Prime legate de capital - 32.000 + 32.000Rezerve legale 22.600 41.420 + 18.820Rezerve statutare 11.040 31.840 + 20.800Rezultatul exercitiului 294.650 586.610 + 291.960TOTAL CAPITALURI 808.290 1.291.870 + 483.580Provizioane pentru pensii si obligatii similare 18.580 23.180 + 4.600TOTAL PROVIZIOANE 18.580 23.180 + 4.600Credite bancare pe termen lung si mediu, din care:

140.000 179.000 + 39.000

Credite curente 9.000 70.000 + 61.000Datorii financiare diverse (pe termen lung) 70.000 60.000 - 10.000Furnizori 306.700 378.420 + 71.720Datorii fiscale si sociale 90.300 116.800 +26.500Datorii diverse (impozitul pe profit) 332.300 362.620 + 30.320TOTAL DATORII 939.300 1.096.840 + 157.540TOTAL PASIV 1.766.170 2.411.890 + 645.720

Calculul FRNG 2013 2014 Diferenta

1. Capitaluri proprii 808.290 1.291.870 + 483.5802. Provizioane 18.580 23.180 + 4.6003. Amortizari si ajustari 202.430 403.560 + 201.4304. Datorii financiare (credite bancare + datorii fin. diverse)

201.000 169.000 - 32.000

RESURSE STABILE 1.230.300 1.887.610 + 657.6105. Active imobilizate brute 1.074.900 1.569.840 + 494.940ALOCARI STABILE 1.075.300 1.569.840 + 494.940FRNG 155.000 317.770 + 162.670

a) Intocmirea tabloului de finantare - Partea I

ALOCARI (mii lei) RESURSE (mii lei)2. DIVIDENDE DISTRIBUITE 255.030 1. CAF 796.5303. ACHIZITII DE ACTIVE IMOBILIZATE

545.040 4. CEDARE ACTIVE IMOBILIZATE: 46.210

- necorporale - - necorporale -- corporale 467.440 - corporale 46.210- financiare 77.600 - financiare -6. REDUCERE CAPITALURI PROPRII 10.000 5. CRESTERE CAPITALURI

PROPRII152.000

7. RAMBURSARE DATORII FINANCIARE

22.000 8. CRESTERE DATORII FINANCIARE

-

ALOCARI DE RESURSE 832.070 DEGAJARI RESURSE 994.740RESURSE NETEVariatia fondului de rulment

162.670

1. CAF

Calculul CAF pentru exercitiul financiar 2014 se realizeaza cu ajutorul elementele din CPP. Valoarea CAF este data in informatiile suplimentare.Exemplu de calcul:

REZULTATUL EXERCITIULUI+ Amortizari si ajustari

Amortizarea activelor fixeAjustari pentru deprecierea activelor circulanteAjustari pentru depreciere titluri de plasament pe termen scurtProvizioane

+ VNC a activelor cedate- Venituri din vanzarea de active= CAF = 796.530 lei

2. DISTRIBUIREA DE DIVIDENDE - INFLUENTA REZULTATULUI DIN 2013Rezultatul din 2013 poate fi:

- fie inglobat in rezerve - nu modifica patrimoniul intreprinderii- fie distribuit sub forma de dividende - creaza o alocare la nivelul tabloului de finantare

Nota: Tabloul de finantare se intocmeste intotdeauna pornind de la bilant inainte de repartizarea rezultatului. Aceasta conceptie consta in a interpreta rezultatele (chiar si cel global) drept capitaluri proprii, cu atat mai mult cu cat ele nu sunt distribuite.

In anul 2006 se distribuie rezultatul anului precedent care nu a fost pus in rezerva.2013 2014 Diferenta

Rezultatul exercitiului

294.650

Rezerve legale 22.600 Rezerve legale 41.420 + 18.820Rezerve statutare 11.040 Rezerve statutare 31.840 + 20.800

Dividende distribuite in 2013 = REX - D Rezerve = 294.650 - 18.820 - 20.800 = 255.030 leiVARIATIA IMOBILIZARILOR BRUTE3. ACHIZITII DE IMOBILIZARI

Conturile de imobilizari brute cresc cu volumul achizitiilor noi. Este o alocare care figureaza in TF I.Atentie, marimea achizitiilor de imobilizari este furnizata din anexele bilantului. Acest cont poate cuprinde in plus

achizitii si viramente dintr-un post in altul ce nu genereaza plati (de exemplu, imobilizarile in curs terminate in exercitiul N).In cazul de fata, achizitiile de imobilizari se refera la active imobilizate fixe - cladiri (valoarea lor a crescut) si active

imobilizate financiare - titluri de participare.2013 2014 Diferenta

IMO - cladiri (brut)

516.500 IMO - cladiri (brut) 983.940 + 467.440

IMO financiare 10.800 IMO - financiare 88.400 + 77.600

Achizitii de imobilizari + 545.040

4. CEDAREA DE IMOBILIZARIConturile de imobilizari brute se diminueaza cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie.Acest pret calculat ulterior nu constituie un flux de numerar la data cesiunii.Observatie: acesta este tratat in cadrul CAF, calculata pornind de la rezultat (VNC a activelor cedate).Cedarea de active este inregistrata in tabloul de finantare la pretul de vanzare. Aceasta cifra se regaseste in CPP din operatiuni de capital. Atentie, insa, veniturile din operatii de capital pot cuprinde si cota-parte din subventiile de investitii virata in contul de rezultate si care are un caracter calculat. Venituri din operatiuni de capital = 46.210 lei. VARIATIA CAPITALURILOR PROPRII5. CRESTEREA CAPITALURILOR PROPRIICresterea capitalurilor proprii - vizeaza valoarea aporturilor in numerar sau in natura, care se materializeaza intr-un flux real de resurse:a) Cresterea capitalului social- variatia capitalului social este tratata in TF - partea I, fiind vorba de cresteri prin aporturi noi si nu acelea prin incorporari in rezerve. Nu se iau in considerare cresterile de capital prin incorporarea de rezerve, care sunt simple viramente interne, fara incidenta financiara. - partea capitalului social subscrisa nevarsata este prezentata la nivelul NFRAE in TF - partea a II-a.b) Cresterea primelor de emisie (de capital);

c) Obtinerea unor subventii pentru investitii;d) Cresterea contului curent al asociatilor (Datorii financiare diverse).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate avansuri depuse de asociati si sunt asimilate capitalurilor proprii.-

2013 2014 DiferentaCapital social 480.000 Capital social 600.000 + 120.000Prime de capital - Prime de capital 32.000 + 32.000Cresterea capitalului propriu + 152.000

6. REDUCEREA CAPITALURILOR PROPRIIReducerea capitalurilor proprii - vizeaza reducerea "contului curent asimilat" - Datorii financiare diverse.Contul curent al asociatiilor - "Asociati - conturi curente" sunt asimilate capitalurilor proprii, reprezentand o scadere

2013 2014 DiferentaCont curent asociati 70.000 Cont curent asociati 60.000 - 10.000

Reducerea capitalului propriu - 10.000VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE

7. REDUCEREA (RAMBURSAREA) DATORIILOR FINANCIARE2013 2014 Diferenta

Credite bancare TML 140.000 Credite bancare TML 179.000 + 39.000din care Credite curente 9.000 din care Credite curente 70.000 - 61.000DATORII FINANCIARE 131.000 DATORII FINANCIARE 109.000 - 22.000

8. CRESTEREA DATORIILOR FINANCIAREDatoriile financiare pe termen mediu si lung nu au crescut in anul 2014 fata de anul 2013.

Datorii financiare = 0.

6. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea II.

Tabloul de finanţareSe bazează pe următoarele clasificări:a) Clasificarea elementelor patrimoniale în utilizări şi resurseUtilizări Resurse- Creşterea activelor Creşterea pasivelor- Diminuarea pasivelor Diminuarea activelor

b) Diferenţierea utilizărilor şi resurselor în stabile şi temporareDin categoria utilizărilor temporare fac parte:- Distribuirea de dividende (N-1) în cursul exerciţiului N- Achiziţii de imobilizări corporale- Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerciţii- Diminuarea capitalurilor proprii- Rambursarea de datorii pe termen lung şi mediuDin sfera resurselor stabile fac parte:- Capacitatea de autofinanţare- Cesiunea sau reducerea activelor imobilizate- Creşterea capitalurilor proprii- Creşterea datoriilor financiare pe termen lung şi mediuTabloul de Finanţare trebuie situat între bilanţul de deschidere şi bilanţul de închidere al exerciţiului şi are următoarea structură:

Tabloul de finanţareUtilizări Resurse

1. Dividende distribuite 1. C A F2. Achiziţie elemente de activ imobilizat:a. Imobilizări corporale

2. Cesiune (reducere) de elemente de activ imobilizat

b. Imobilizări financiare 3. Creştere de capitaluri proprii (aporturi noi în numerar)

3. Rambursare de datorii financiare 4. Creştere datorii financiareTotal utilizări Total resurse

Creşterea FRNG (ΔFRNG) -Total Utilizări Total Resurse

Structura funcţională a Tabloului de Finanţare

Utilizări Mii lei Resurse Mii leiI Variaţia fondului de rulment net global: ΔFRNG = ΔResurse stabile- ΔUtilizări stabile

1 Creşteri de active imobilizate brute 177563686 1 Creşteri resurse stabile 403020754ΔFRNG = 403020754 – 177563686 = + 225457068 mii lei

II Variaţia neces. de fond de rulment total: ΔNFRT = ΔUtilizări totale – ΔResurse totale1 Creştere de active circulante totale +190341086 1 Reduceri de active circ. 02 Reduceri de pasive - 40640415 2 Creşteri de pasive 0

ΔNFRT = 190341086 – 40640415 = + 230981501 mii leiII.1 Variaţia nec. de fond rulm de expl: ΔNFRE = ΔUtilizări expl. – ΔResurse din expl.1 Creşteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 02 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Creşteri datorii expl. 0

ΔNFRE = 186361384 – 54768007 = + 241129391 mii leiII.2 Variaţia nec. de fd rulm înaf. expl: ΔNFRE = ΔUtiliz.înaf expl. – ΔRes.în afara expl

1 Creşteri alte active circulante + 3979702 1 Creşteri datorii înaf.expl. 14127592ΔNFRAE = 3979702 – 14127592 = -10147890 mii lei

III Variaţia trezoreriei nete: ΔTN = ΔFRNG – ΔNFRT = TN1 – TN0

ΔTN = 225457068 – 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.

Introducerea Situaţiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componentă a situaţiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie în cazul întreprinderilor mari şi opţională în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii permite o analiză dinamică a echilibrului financiar, prin descrierea operaţiunilor pe tipuri de activităţi (exploatare, investiţii, finanţare) care au antrenat transformarea patrimoniului.

Această situaţie exprimă evoluţia poziţiei financiare a întreprinderii faţă de situaţia de la începutul anului, generând o dimensiune ipotetică a performanţelor, deoarece profitul prezentat la sfârşitul anului nu coincide cu soldul disponibilităţilor băneşti la acel moment, singurele care pot conferi autenticitate bunei gestionări a întreprinderii.

Situaţia fluxurilor de numerar oferă informaţii referitoare la gradul în care diferitele activităţi ale întreprinderii degajă fluxuri (excedente sau deficite) de numerar, aceste fluxuri fiind structurate în trei categorii:1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;2) Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii;3) Fluxuri de numerar din activitatea de finanţare.

Situaţia fluxurilor de numerar

Denumirea fluxurilor An preced. An curent ModificăriI. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE EXPLOATARE

1 Încasări din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii 347358780 52925590 1818972002 Încasări din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri

95376 2204072 2108696

3 Plăţi în numerar către furnizori de bunuri şi servicii -176983048 -310308354 -1333253064 Plăţi numerar către angajaţi, în legătură cu personalul -103342668 -165295446 - 619527785 Taxa pe valoarea adăugată plătită -18958981 -26990685 - 8031704

6 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - 989875 - 1475153 - 4852787 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -197791708 Dobânzi plătite - 5271158 - 7478344 - 22071869 Impozit pe profit plătit - 6339738 - 7975428 - 163569010 Fluxul de numerar înainte de elemente extraordinare 35558688 11936642 - 23622046 I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de exploatare 35558688 11936642 - 23622046

II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE INVESTIŢII1 Încasări din vînzarea de terenuri, clădiri, instal. ş.a active - 212037 2120372 Încasări şi plăţi în numerar din alte activităţi de investiţii 859866 1977914 11180483 Plăţi numerar pt. achiziţ. de terenuri, mijl.fixe ş.a active -23382510 -38626647 - 152441374 Dobânzi încasate 263086 719554 456468 II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de investiţii -22259558 -35717142 - 13457584

III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITĂŢI DE FINANŢARE1 Încasări din împrumuturi pe termen lung/Rambursări (-) -5004375 25433427 304378022 Încasări din împrumuturi pe termen scurt/Rambursări (-) 13885928 13447575 - 4383533 Plăţi pentru operaţiuni de leasing financiar - - 502838 - 5028384 Achizionarea de acţiuni - 12297 - 122975 Dividende plătite - 82227 - 1960042 - 1877815

III. Fluxuri de numerar nete din activităţi de finanţare 8787029 36418122 276310936 Efectele variaţiei ratei de schimb aferente numerarului şi echivalentelor de numerar

-18190189 -18162055 28134

Fluxuri de numerar – Total (I + II + III – 6) 3895970 - 5524423 - 9420403+ Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei 4512760 8408730 3895970= Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei 8408730 2884297 - 55244338. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.

a) Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare: – rezultatul net; – modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; – ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse în activităţile de investiţii sau de finanţare. b) Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii: – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung; – încasările în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung; – plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi; – încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi creanţă ale altor întreprinderi; – avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; – încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. c) Fluxuri de numerar provenite din activităţi de finanţare: – veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu; – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii; – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; – rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar. Fluxuri de numerar - total – Numerar la începutul perioadei; – Numerar la finele perioadei. Rezultatul obţinut prin aplicarea metodei indirecte este acelaşi ca şi cel obţinut prin metoda directă, diferă însă structura fluxurilor de numerar referitoare la activităţile de exploatare. Fluxurile de numerar din activităţile de investiţii şi cele din activităţile de finanţare sunt determinate prin metoda directă.EX. Contul de profit si pierdere si bilantul societatii comerciale BETA S.A. la 31.12.2014, sa se prezinte Fluxul de numerar prin metoda indirecta:Contul de profit si pierdere la 31.12.2014 - lei- Cifra de afaceri 350 000- Costul vânzarilor 300 000= Marja asupra vânzarilor 50 000- Amortizare 4 000- Cheltuieli generale de administratie 5 000

- Cheltuieli de desfacere 1 500 - Cheltuieli cu dobânzile 5 200

+ Venituri din investitii financiare pe termen scurt 8 500= Profit înainte de impozitare 42 800- Impozit pe profit 10 000= Profit net 32 800Bilantul la 31.12.2014 - lei-I. ACTIVE 2013. Terenuri si mijloace fixe la valoarea bruta 51 930- Amortizarea cumulata 12 600= Terenuri si mijloace fixe la valoarea contabila neta 39 330+ Investitii financiare pe termen scurt 36 000+ Stocuri 16 650 23 850+ Creante 27 000 17 100+ Numerar si echivalente de numerar 11 250 6 300= Total active 130 230II. DATORII. Furnizori 3 600 21 150+ Dobânzi de platit 630 1 800+ Impozit pe profit platit 4 500 10 800+ Datorii pe termen lung 22 500 12 600= TOTAL DATORII 31 230 46 350III. CAPITAL PROPRIU. Capital social 40 500 27 000+ Rezultatul reportat 24 300 24 300+ Rezultat curent 34 200= TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000Rezolvare:Situatia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirecta - leiA. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE. Profitul înainte de impozitare 45 000+ Amortizari 4 500- Venituri din investitii financiare 8 100+ Cheltuieli cu dobânzile 5 400= Profitul din exploatare înainte de modificarile capitalului cumulat 46 800- Cresteri ale creantelor comerciale si ale altor creante 9 900+ Descresteri în valoarea stocurilor 7 200- Descresteri în valoarea furnizorilor 17 550= Numerar generat de activitatea de exploatare 26 550- Dobânzi platite 6 570- Impozit pe profit platit 17 100= Numerar net din activitatea de exploatare 2 880B. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII. Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe (29 430)+ Dobânda încasata 8 100= Numerar net din activitatea de investitii (21 330)C. ACTIVITATEA DE FINANŢARE. Încasari din emisiunea de actiuni 13 500+ Încasari din împrumuturile pe termen lung 9 900= Numerar net din activitatea de finantare 23 400D. CRESTEREA NETĂ ÎN VALOAREA NUMERARULUI 4 950(2 880 - 21 330 + 23 400)

9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a întreprinderii, la sfârsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) si sa finanteze investitiile de

expansiune (partea din profit repartizata prin constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau reînnoire (prin amortizari ca veritabila rezerva care permite reînnoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare.Metoda aditiva: permite sa se calculeze CAF, plecând de la rezultatul exercitiului, corectat cu cheltuielile si cu veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei:

Rezultatul exercitiului

+ Cheltuielile cu amortizarile

+ Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare si exceptionale)

- Veniturile din amortizare si provizioane (din exploatare, financiare si exceptionale)

+ Valorile contabile ale activelor cedate (iesite din patrimoniu)

- Veniturile din vânzarea imobilizarilor

- Subventiile pentru investitii virate la venituri

= Capacitatea de autofinantare

Nr. crt Indicatori 1998 1999 2000 2001

1 Rezumatul net

al exercitiului

8011334 7523451 - 21187624 22467708

2 Venituri din cesiunea elementelor de activ

0 17611941 0 0

3 Reluari asupra provizioanelor exceptionale

0 0 0 0

4 Reluari asupra provizioanelor financiare

0 0 37703990 0

5 Valoarea net contabila a elementelor de activ net cedata

1338364 16383214 266493 0

6 Amortizari si provizioane exceptionale calculate

0 0 0 0

7 Amortizari si provizioane financiare calculate

0 37703990 0 24885244

8 Amortizari si provizioane de exploatare calculate

8679772 7044059 7815663 10409725

9 Capacitatea de autofinantare 17829471 51042774 - 50809458 57762677

10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.

Metoda substractiva permite sa se realizeze legatura dintre contul de profit si pierdere si tabloul de finantare.Conform acestei metode, CAF se calculeaza plecând de la excedentul brut din exploatare(EBE), indicator stabilit în

cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune:

Excedent brut din exploatare (EBE)

+ Transferuri de cheltuieli (1)

+ Alte venituri din exploatare

- Alte cheltuieli din exploatare

± Cota-parte din rezultatul operatiilor efectuate în comun (2)

+ Venituri financiare (a)

- Cheltuieli financiare (b)

+ Venituri exceptionale (c)

- Cheltuieli exceptionale (d)

- Participarea salariatilor la profit (3)

- Impozit pe profit

= Capacitatea de autofinantare

Nr.crt Indicatori 1998 1999 2000 2001

1 Excedentul brut din exploatare 56093395 41933150 90261592 55167419

2 Alte venituri din exploatare 457086 3296770 2009468 1987872

3 Alte cheltuieli din exploatare 1171975 486764 966209 2455935

4 Venituri financiare 16289585 25050107 21500075 11298300

5 Cheltuieli financiare 13781099 31853936 68095956 43509400

6 Venituri exceptionale 962459 20691340 25041 69752847

7 Cheltuieli exceptionale 19557903 2853317 82239322 34478426

8 Impozit pe profit 21462077 5034574 13304147 0

9 Capacitatea de auto finantare 17829471 51042774 - 50809458 57762677

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

Analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale întreprinderii sau grupului de întreprinderi, prin intermediul unor mărimi cum ar fi: situaţia netă, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria

Pe baza abordării juridice a bilanţului, analiştii financiari determină Situaţia Netă (SN) a întreprinderii cu ajutorul relaţiei:SN = Active – Datorii totale

Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor mari ale bilanţului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care rezultă Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform concepţiilor de prezentare a bilanţului: optica financiară şi optica funcţională.FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung şi mediu) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – Necesar permanent (Active imobilizate nete).

Calculul şi analiza fondului de rulmentNr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indicicrt. (mii lei) Precedent Curent (±Δ) (%)1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,032. Datorii cu scadenţa peste 1 an 8493328 127907177 119413849 15053. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,405. Fond Rulment propriu (FRp) (1-3) 91701193 197744412 +106043219 215,56. Fond de Rulment străin (FRs) (2-3) -325640784 -314489496 +11151288 96,5

Necesarul de Fond de Rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări, vânzări, plăţi salarii), al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net).NFR = Necesităţi ciclice – Resurse ciclice,

Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indicicrt (mii lei) Precedent Curent (± Δ) (%)1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,032. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 - 413891 78,253. Casa şi conturi la bănci 8408730 2884297 - 5524433 34,314. Total I (1 + 2 – 3) 324056292 514357378 190301086 158,725. Datorii cu scadenţa de până la 1 an 227834680 186432713 - 41401967 81,836. Credite bancare de trezorerie - - - -7. Venituri în avans 4435821 5197373 761552 117,178. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 - 40640415 82,519. Nec de fd de rulment (NFR)(4 – 8) 91785791 322767292 230981501 351,65

Trezoreria Netă (TN) poate fi determinată pornind de la egalitatea de bilanţ Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii, fiind un rezultat al operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ şi rezultând din lectura pe orizontală a bilanţului financiar, respectiv:a) a părţii superioare: TN = FR – NFR;b) a părţii inferioare: TN = Disponibilităţi – Credite de trezorerie sau:

TN = Trezoreia activă – Trezoreria pasivă.

12. Studiu de caz privind bilantul economic.

Bilanţ economic

Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exerciţiul financiarrând Precedent Curent

A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673I. Imobilizări necorporale 02 112827 761587II. Imobilizări corporale - total 03 333960171 441573972III. Imobilizări financiare 04 61114 61114B. Active circulante - total 05 330562056 515792600I: Stocuri - total 06 141953183 122067958II. Creanţe - total 07 180200143 390840345III: Investiţii financiare pe termen scurt 08 - -IV. Casa şi conturi la bănci 09 8408730 2884297C. Cheltuieli în avans 10 1902966 1489075D. Datorii ce trebuie plătite până la 1 an 11 227834680 186432713E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (05 + 10 – 11 – 16)

12 100194521 325651589

F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262G. Datorii ce trebuie plătite peste 1 an 14 8493328 127907177H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 15 - -I. Venituri în avans 16 4435821 5197373J. Capital şi rezerve 17 448290076 634448682I. Capital (subscris vărsat) 18 59199226 295996131II. Prime de capital 19 - -III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551IV. Rezerve 21 143608630 243288000V. Rezultatul reportat – Sold C 22 - 28147174 - Sold D 23 22454771 22454771VI. Rezultatul exerciţiului – Sold C 24 40667697 51384049Repartizarea profitului 25 40667697 51384049Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 – 23) 26 425835305 640141085Patrimoniul public 27 - -Capitaluri – total (26 + 27) 28 425835305 640141085

13. Studiu de caz privind bilantul functional.

Bilanţ funcţionalActiv = Utilizări Pasiv = Resurse

I. Funcţia de investiţii IV. Funcţia de finanţareUtilizări stabile brute Resurse stabile (durabile)

II. Funcţia de exploatare 1. Capitaluri proprii:1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile2. Activ circulant înafara exploatării II. Funcţia de exploatareIII. Funcţia de trezorerie 1. Datorii de exploatareActiv circulant financiar (Disponibilităţi) 2. Datorii în afara exploatării

Total Activ Total PasivBilanţul funcţional

Active = Utilizări Exerciţiul financiar(valoare brută)(mii lei)- Precedent Curent

I. Funcţia de investiţiiUtilizări stabile

A. Active imobilizate brute 507943668 6855073541. Imobilizări necorporale 177647 916041

2. Imobilizări corporale 507704907 6845301993. Imobilizări financiare 61114 61114II. Funcţia de exploatareB.Active circulante de exploatare 316198333 5029736081. Stocuri - total 141953183 1220679582. Creanţe comerciale 174245150 380905650Active circ. în afara exploatării 5954993 9934695Alte creanţe 5954993 9934695C. Cheltuieli în avans 1902966 1489075III: Funcţia de trezorerieActiv circulant financiar 8451440 2927007Casa şi conturi la bănci 8408730 2884297

Total Active valoare brută 840408690 1202789029Pasive = Resurse Exerciţiul financiar

(mii lei) Precedent CurentIV. Funcţia de finanţare

Resurse stabile 608138189 10111589431. Capitaluri proprii 425835305 640141085

- Capital 59199226 295996131- Rezerve - total 389090850 340452551- Rezultatul reportat - 22454771 + 3692403- Rezultatul exerciţiului(nerepartiz) - -

2. Amortismente şi provizioane 173809556 2431106813. Datorii financiare stabile (>1 an) 8493328 127907177

II. Funcţia de exploatare1. Datorii de exploatare 132550559 770210002. Datorii înafara exploatării 95284121 1094117183. Credite bancare curente - -I. Venituri în avans 4435821 5197373

Total Resurse 840408690 1202789029

14. Studiu de caz privind bilantul financiar.

Bilanţ financiarActiv = Necesar Pasiv = Resurse

Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)

Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)

Necesar temporar 2. Datorii cu scadenţe > 1 an1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare2. Imobilizări financiare < 1 an 1. Datorii cu scadenţe < 1 an3. Disponibilităţi (Trezorerie activă) 2. Credite bancare (Trezorerie pasivă

Total Activ Total Pasiv

Active = Necesaruri nete Exerciţiul financiar(mii lei) Precedent Curent

Mijloace cu durata > 1 an 334134112 442396673A. Active imobilizate 334134112 442396673I. Imobilizări necorporale 112827 761587II. Imobilizări corporale 333960171 441573972III. Imobilizări financiare 61114 61114Mijloace cu durata < 1 an 330562056 515792600B. Active circulante 330562056 515792600

I. Stocuri - total 141953183 122067958II. Creanţe - total 180200143 390840345III: Invest. financiare/termen scurt - -IV: Casa şi conturi la bănci 8408730 2884297C. Cheltuieli în avans 1902966 1489075

Total Active Nete 666599134 959678348Pasive = Resurse Exerciţiul financiar

(mii lei) Precedent Curent

Resurse cu scadenţa >1an434328633 768048262

J. Capital şi rezerve 425835305 640141085I. Capital 59199226 295996131II. Prime de capital - -III. Rezerve din reevaluare 245482220 95164551IV. Rezerve - total 143608630 245288000V. Rezultatul reportat - Sold C - 26147174 - Sold D 22454771 22454771VI.Rezultatul exerciţiului - Sold C 40667697 51384029Repartizarea profitului 40667697 51384029Total capitaluri proprii 425835305 640141085H.Provizioane pt.riscuri-cheltuieli - -G. Datorii pe o perioadă > 1 an 8493328 127907177D. Datorii pe o perioadă de 1 an 227834680 186432713Total datorii 236328008 314339890I. Venituri în avans 4435821 5197373Total Capitaluri 666599134 959678348

15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.

Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:Indicator u.m.Imobilizări 1.500Stocuri 500Creanțe 100Disponibilități 100Capitaluri proprii 700Datorii financiare 500Furnizori 500Datorii salariale 300Datorii fiscale si sociale 150Credite de trezorerie 50Cifra de afaceri 5.000Cheltuieli de exploatare platibile 2.800Amortizare 300Cheltuieli cu dobânzi 100Impozit pe profit 200

Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de lichiditate, solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere. Lichiditatea curenta = Active circulante/Datorii curente = (500 + 100 + 100)/ (500 + 500 + 300 + 150 + 50) =

700/1.500 = 0.47Lichiditatea imediata = Active circulante - Stocuri/Datorii curente = (700-500)/1500 = 0.13

Lichiditatea la vedere = Active totale/datorii curente = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47

Solvabilitatea financiară reflectă posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vânzarea activelorSolcaviliatea Financiara = Total active/Total datorii = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) =

2200/1500 = 1.47Solvabilitatea financiară de 1.47, nu reflectă o solvabilitate bună a firmei.Solvabilitatea patrimonială reflectă în ce măsură capitalurile proprii pot să acopere datoriile firmei.Solvabilitatea patrimoniala = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500+500+300+150+50) = 700 /

2.200 = 0,318.Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si financiara, dar mai ales pe baza

factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate.Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Activ total *100 = (5000-2800)/2200 = 2200/2200 *100 =

100%Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Capitaluri permanente *100 = (5000-2800)/700 *100 =

314,29%

16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie.

Sa se calculeze vitezele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil:Imobilizari necorporale 5.000Imobilizari corporale 20.000Creante 10.000Stocuri 15.000Disponibilitati 2.000Datorii 30.000Sold Clienti 10.000Sold Furnizori 15.000Cifra de afaceri 50.000Rezolvare:

- Viteza de rotatie a stocurilor: NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri = 50.000/15.000 = 3.33

– Viteza de rotatie a datoriilor: Nr.dat.= Cifra de afaceri / Datorii = 50.000/30.000 = 1.67– Viteza de rotatie a imobilizarilor: NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate = 50.000/25.000 = 2– Viteza de rotatie a activelor totale: NrAI = Cifra de afaceri / Active totale = 50.000/(5.000+25.000+10.000+15.000+2.000) = 50.000/57.000 = 0.88- Viteza de rotatie a disponibilitatilor banestiNr.Disp = Cifra de afaceri / Disponibilitati = 50.000/2.000 = 25- Viteza de rotatie a creantelorNr.Cr = Cifra de afaceri /Creante = 50.000/10.000 = 5

17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.

Sa se calculeze duratele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil:Imobilizari necorporale 5.000Imobilizari corporale 20.000Creante 10.000Stocuri 15.000Disponibilitati 2.000Datorii 30.000Sold Clienti 10.000Sold Furnizori 15.000Cifra de afaceri 50.000Rezolvare:

- Durara de rotatie a stocurilor: DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5

- Durata de rotatie a debitelor-clienti: DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] X 365 = 10.000/50.000*365 = 73

- Durata de rotatie a furnizorilor: DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5

- Durata de rotatie a imobilizarilor: DzAI = Active imobilizate/ Cifra de afaceri X365 = 25.000/50.000*365 = 182.5

- Durata de rotatie a activelor totale: DzAT = Active totale/ Cifra de afaceri X365 = (5.000+25.000+10.000+15.000+2.000)/ 50.000/*365 = 57.000/50.000*365 = 416.10

- Durata de rotatie a disponibilitatilor banestiDzDisp = Disponibilitati/cifra de afaceri*365 = 2000/50.000*365 = 14.60

18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.

Este un model de regrupare şi restructurare a poziţiilor din contul de „Profit şi pierdere” pentru analiza rezultatelor.Situaţia contului relevă metodologia de calcul şi analiză a rezultatului exerciţiului. Relaţiile delimitate în acest sens sunt:a) Marja comercială = Venituri din vânzări de mărfuri - Costul mărfurilor vânduteb) Producţia exerciţiului = Venituri din vânzarea producţiei + Variaţia producţiei stocate + Producţia deimobilizăric) Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială – Consumul exerciţiului provenit

de la terţidin care:Valoarea adăugată netă = Valoarea adăugată - Amortizări din exploatare d) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite,taxe şi altevărsăminte – Cheltuieli de personale) Rezultatul exploatării = Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare cuamortizările şi provizioanele – Alte cheltuieli din exploataref) Rezultatul current înainte de impozitare = Rezultatul exploatării + Venituri financiare – Cheltuieli financiareg) Rezultatul excepţional = Venituri excepţionale + Cheltuieli excepţionale h) Rezultatul exerciţiului = Rezultatul current înainte de impozitare +/- Rezultatul excepţional - Impozitul pe profit

Nr. Venituri, cheltuieli şi rezultate Exerciţiul financiar Abateri Indicird. (milioane lei) Precedent Curent (± Δ) (%)1. Cifra de afaceri netă 535016 783518 +248502 146,4

Producţia vândută (Pv) 530551 777384 +246833 146,5Venituri din vânzarea mărfurilor 4465 6134 + 1669 137,4

2.a.b.

Variaţia stocurilor (ct. 711)- Sold C- Sold D

- 49245006954993

- 8994929637

119586

- 85025- 20432+ 64593

182660,2

217,43. Producţia imobilizată (Pi) 598 2254 + 1656 376,84. Alte venituri din exploatare 4418 4604 + 186 104,2

VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL(1 + 2a - 2b + 3 + 4)

535108 700425 +165317 130,9

5.a. Chelt.cu mat.prime + mater. consumabile 219897 296076 + 76179 134,6Alte cheltuieli materiale 4894 2879 - 2015 58,1

b. Alte chelt, din afară (cu energie + apă) 49306 48420 - 886 98,2Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 4158 5350 + 1192 128,7

6. Cheltuieli cu personalul 112265 152105 + 39840 135,5a. Salarii 77140 197482 +120342 256,0b. Cheltuieli cu asigurările şi prot. socială 35125 44623 + 9498 127,0

7.a. Ajustarea val. imobiliz.corp.+ necorporale 10000 50445 + 40445 504,4a.1. Cheltuieli 10000 50445 + 40445 504,47.b. Ajustarea valorii activelor circulante 653 876 + 223 134,1b.1. Cheltuieli (+) 653 2218 + 1565 233,7b.2. Venituri (-) - 1342 + 1342 -

8. Alte cheltuieli de exploatare 33929 49667 + 15738 146,48.1

Cheltuieli privind prestaţiile externe 21449 32692 + 11243 152,4

8.2

Chelt.cu alte impozite, taxe, vărsăminte 5555 8441 + 2886 151,9

8.3

Chelt. despăgubiri, donaţii, active cedate 6924 8534 + 1610 123,2

CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL

432100 605817 +173717 140,2

REZULTATUL DIN EXPLOATARE 103008 94608 - 8400 90,9

9. Venituri din interese de participaţie - - - -10.

Venituri din dobânzi 298 751 + 453 252,0

11.

Alte venituri financiare 2739 4890 + 2151 178,5

VENITURI FINANCIARE-TOTAL 3097 5641 + 2544 182,112.

Ajustarea valorii imobiliz. financiare 30886 - - 30886 -

13.

Cheltuieli privind dobânzile 4525 7008 + 2483 154,8

14.

Alte cheltuieli financiare 19898 23952 + 4054 120,3

15.

REZULTATUL CURENT 50796 69289 + 18493 136,4

16.

REZULTATUL EXTRAORDINAR - - - -

17.

VENITURI TOTALE 538204 706066 +167862 131,2

18.

CHELTUIELI TOTALE 487408 636777 +149369 130,6

19.

REZULTATUL BRUT 50796 69289 + 18493 136,4

20.

Impozitul pe profit 10128 17905 + 7777 176,8

21.

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR

40668 51384 + 10716 126,3

22.

REZULTATUL PE ACŢIUNE- de bază- diluat

0,1370,137

0,1740,174

+ 0,137+0,137

200,0200,0

Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei rentabilităţii, al analizei financiare, al diagnosticului financiar şi al evaluării întreprinderii. Pornind de la rezultat se defineşte capacitatea de autofinanţare a întreprinderii, autofinanţarea şi conceptul de cash-flow, care sunt la originea conceptului de flux de trezorerie.

Nr. Solduri intermediare de gestiune Exerciţiul financiar Abateri Indicicrt. (milioane lei) Precedent Curent (± Δ) (%)1. Vânzări de mărfuri (Vmf) 4465 6134 + 1669 137,42. Costul mfurilor vândute (Chmf) 4158 5350 + 1192 128,73. Marja comercială (Mc)(1-2) 307 784 + 477 155,04. Producţia vândută (Pv) 530551 777384 + 246833 146,55. Cifra de afaceri netă (CA)(1+4) 535016 783518 + 248502 146,46. Variaţia stocurilor (±ΔS) - 4924 - 89949 - 85025 18267. Producţia imobilizată (Pi) 598 2254 + 1656 376,88. Producţia exerciţiului(Pex)(4+6+7) 526225 689688 + 163463 131,09. Consumuri intermediare (Ci) 292546 380067 + 87521 129,910. Valoarea adăugată (Vad)(3+8-9) 233987 310405 + 76418 132,6

11. + Subvenţii de exploatare - - - -12. - Alte impozite şi taxe 5555 8441 + 2886 151,913. - Cheltuieli cu personalul 112265 152105 + 39840 135,514. = Excedent brut de exploatare(EBE) 116167 149859 + 33692 129,015. + Alte venituri din exploatare 4418 4604 + 186 104,216. - Ajustare valori imobilizări 10000 50445 + 40445 50417. - Alte cheltuieli de exploatare 7577 9410 + 1833 124,218. = Rezultatul din exploatare (Rexp) 103008 94608 - 8400 91,819. Venituri financiare 3097 5641 + 2544 182,120. - Cheltuieli financiare 55309 30960 - 24349 55,921. = Rezultatul financiar (Rfin) - 52212 - 25319 + 26893 48,522. Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) 50796 69289 + 18493 136,423. Rezultatul extraordinar (Rextr) - - - -

24. Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) 50796 69289 + 18493 136,430. - Impozitul pe profit 10128 17905 + 7777 176,831. = Rezultatul net (Rnet)(24 - 30) 40668 51384 + 10716 126,3

19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.

Societatea A fuzioneaza cu societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. In urma operatiunii de fuziune se creaza societatea C. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:

Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Marfuri 45.000 35.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Clienti 80.000 45.000 Furnizori 70.000 40.000Disponibilitati 40.000 55.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Total activ 270.000 220.000 Total pasiv 270.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora, si anume plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:

- societatea A: 40.000 lei;- societatea B: 70.000 lei.

Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:

Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 40.000 70.000Activ net corijat(ANC) 150.000 150.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 15 10

Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor BRs = 15 / 10 = 3 / 2

Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 2 actiune noua A in schimbul a 3 actiuni vechi B.

Capitalul social al societatii C este de 150.000 (aprotul A) + 150.000 (aportul B) = 300.000 lei;Numarul de actiuni care sunt emise pentru remunerarea aportului celor doua societati este de 60.000 lei, valoarea nominala fiind aceeasi, adica de 5 lei/actiune.

Societatile vor primi un numar egal de actiuni deoarece valoarea aportului pe care au prezentat-o catre societatea C este egala. Ca atare si numarul de actiuni pe care il vor indemniza este si el egal, adica 30.000 actiuni pentru fiecare societate.

Fluxul informational contabil la societatea A:a. contabilizarea creantei societatii A catre societatea C:

Cont debitor Cont creditor Valoare461 7583* 150.000

*venituri din operatiuni din fuziuneb. contabilizarea virarii aportului catre societatea C:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare265.00070.00085.000

110.000

./.401162

6583*

./.212371411512

265.000100.00045.00080.00040.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate ca aport

c. primirea actiunilor de la societatea C:Cont debitor Cont creditor Valoare

261 461 150.000d. anularea cheltuielor de constituire:

Cont debitor Cont creditor Valoare6588 201 5.000

e. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 150.000f. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

Cont debitor Cont creditor Valoare121 ./.

65836588

115.000110.000

5.000g. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultatul fuziunii = venituri totale – cheltuieli totaleRezultatul fuziunii = 150.000 – 115.00 = 35.000 leiIn urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de particpare 150.000 Capital social 50.000

Rezerve 25.000Rezultat reportat 40.000Rezultatul fuziunii 35.000

Total activ 150.000 Total pasiv 150.000Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea A:a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:

Cont debitor Cont creditor Valoare./.

1012106117121

456 150.00050.00025.00040.00035.000

b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 261 150.000Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii A sunt soldate. Actionarii societatii A sunt dupa

aceasta operatiune de fuziune actionari ai societatii C.Contabilizarea operatiunilor de fuziune pentru societatea B este identica cu contabilizarea operatiunilor de fuziune ale

societatii A, respectand aceleasi etape, cu deosebirea impusa de valorile din situatiile financiare ale acestei societati.

Fluxul informational contabil la societatea C:a. contabilizarea constituirii capitalului social:


b. contabilizarea primirii aportului de la societatea A:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare305.000140.00045.00080.00040.000

./.212371411512

./.456401162

305.000150.00070.00085.000

c. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare280.000145.00035.00045.00055.000

./.212371411512

./.456401162

280.000150.00040.00090.000

Bilantul contabil al societatii C se prezinta astfel:Elemente de activ A Elemente de pasiv AImobilizari corporale 285.000 Capital social 300.000Marfuri 80.000 Furnizori 110.000Clienti 125.000 Credite bancare pe termen lung 175.000Disponibilitati 95.000Total activ 585.000 Total pasiv 585.000

In urma operatiunilor de fuziune, cele doua societati participante sunt lichidate si radiate de la Registrul Comertului si concomitent se creaza o noua societate C care preia aporturile celor doua societati si actionarii acestora devin actionarii societatii C.

20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita.

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:

Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Marfuri 45.000 35.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Clienti 80.000 45.000 Furnizori 70.000 40.000Disponibilitati 40.000 55.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Total activ 270.000 220.000 Total pasiv 270.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora:

a. fond comercial creat de cele doua societati:- societatea A: 90.000 lei;- societatea B: 70.000 lei.

b. plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:- societatea A: 40.000 lei;- societatea B: 30.000 lei.

Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Fond comercial 90.000 70.000

Plusvaloarea imobilizarilor corporale 40.000 30.000Activ net corijat(ANC) 240.000 180.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 24 12


Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 1 actiune noua A in schimbul a 2 actiuni vechi B.

Tinand cont ca valoarea nominala a celor doua societati este de 5 lei, majorarea capitalului social al societatii A dupa fuziunea prin absorbtie cu societatea B, parcurge urmatoarele etape:

- numarul de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea capitalului societatii B: 15.000 * 1/2= 7.500 actiuni noi A;- valoarea majorarii capitalului social: 7.500 actiuni * 5 lei = 37.500 lei;- diferenta dintre valoarea majorarii capitalului social si valoarea aportului se contabilizeaza in categoria de prima de

fuziune, adica: 180.000 – 37.5000 = 142.500 lei.Fluxul informational contabil la societatea A:

h. contabilizarea majorarii capitalului social:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 ./.10121042

180.00037.500

142.500

i. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare310.00070.000

105.00035.00045.00055.000

./.207212371411512

./.456401162

310.000180.00040.00090.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 87.500Fond comercial 70.000 Prime de fuziune 142.500Imobilizari corporale 205.000 Rezerve 25.000Marfuri 80.000 Rezultat reportat 40.000Clienti 125.000 Furnizori 110.000Disponibilitati 95.000 Credite bancare pe termen lung 175.000Total activ 580.000 Total pasiv 580.000Fluxul informational contabil la societatea B:

a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:Cont debitor Cont creditor Valoare

461 7583* 180.000* venituri din operatiuni de fuziuneb. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare210.00040.00090.00080.000

./.401162

6583*

./.212371411512

210.00075.00035.00045.00055.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportc. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:

Cont debitor Cont creditor Valoare

261 461 180.000d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:


e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare

121 ./.65836588

90.00080.00010.000

f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 180.000g. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 180.000 – 90.000 = 90.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 180.000 Capital social 75.000


Total activ 180.000 Total pasiv 180.000Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:c. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:


1012106117121

456 180.00075.0005.000

10.00090.000

d. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 261 180.000Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B vor deveni in

urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.

21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:

Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Disponibilitati 40.000 55.000Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:

- societatea A: 45.000 lei;- societatea B: 70.000 lei.

Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000

Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000Plusvaloare din titluri de participare(9.000 * 10 – 45.000)

45.000 0

Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10


Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.

Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 – 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A;

Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * ½= 3.000 actiuni;

Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei;Prima de fuziune: 60.000 – 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea

majorarii capitalului social al societatii A;In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei;In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre

valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.

Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.Fluxul informational contabil la societatea A:

j. contabilizarea majorarii capitalului social:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 ./.1012

1042.11042.2

261

150.00015.00045.00045.00045.000

k. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare280.000145.00035.00045.00055.000

./.212371411512

./.456401162

280.000150.00040.00090.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000Marfuri 80.000 Rezerve 25.000Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000

Credite bancare pe termen lung 175.000Total activ 550.000 Total pasiv 550.000

Fluxul informational contabil la societatea B:h. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:

Cont debitor Cont creditor Valoare461 7583* 150.000

* venituri din operatiuni de fuziunei. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare210.000 ./. ./. 210.000

40.00090.00080.000

401162

6583*

212371411512

75.00035.00045.00055.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportj. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:


k. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare

6588 201 10.000l. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:


65836588

90.00080.00010.000

m. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 150.000n. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 150.000 – 90.000 = 60.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 60.000 Capital social 75.000Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000

Rezultat reportat 10.000Rezultatul fuziunii 60.000

Total activ 150.000 Total pasiv 150.000Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:e. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:


1012106117121

456 150.00075.0005.000

10.00060.000

f. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 261 60.000g. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:


Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.

22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea B detine 60% din capitalul societatii A, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:

Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Imobilizari financiare - 30.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 70.000 40.000Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 120.000Disponibilitati 40.000 55.000

Total activ 270.000 250.000 Total pasiv 270.000 250.000In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor

doua societati astfel:- societatea A: 90.000 lei;- societatea B: 70.000 lei.

Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 90.000 70.000Plusvaloare din titluri de participare(6.000 * 20 – 30.000)

0 90.000

Activ net corijat(ANC) 200.000 240.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 16


Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea B le detine in capitalul societatii A.

Numarul de actiuni pe care A trebuie sa le emita pentru a remunera aportul societatii B: 15.000 * 4/5 = 12.000 actiuni;Majorarea capitalului social al societatii A: 12.000 actiuni * 5 lei = 60.000 lei;Prima de fuziune: 240.000 – 60.000 = 180.000 lei;Anularea actiunilor proprii: 6.000 actiuni * 20 lei = 120.000 lei;Reducerea capitalului social al societatii A astfel:

- reducerea efectiva: 6.000 actiuni * 5 lei = 30.000 lei;- diferenta: 120.000 – 30.000 = 90.000 va fi imputata asupra primelor de fuziune.

Fluxul informational contabil la societatea A:l. contabilizarea majorarii capitalului social:


10121042

240.00060.000

180.000m. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare400.000145.00035.00045.000

120.00055.000

./.212371411109512

./.456401162

400.000240.00040.000

120.000

n. anularea actiunilor proprii preluate prin fuziunea cu societatea B:Cont debitor Cont creditor Valoare

./.10121042

109 120.00030.00090.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 80.000Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000Marfuri 80.000 Rezerve 25.000Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000Disponibilitati 95.000 Furnizori 110.000

Credite bancare pe termen lung 205.000

Total activ 550.000 Total pasiv 550.000Fluxul informational contabil la societatea B:

o. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:Cont debitor Cont creditor Valoare

461 7583* 240.000* venituri din operatiuni de fuziunep. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare240.00040.000

120.00080.000

./.401162

6583*

./.212261371411512

240.00075.00030.00035.00045.00055.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportq. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:


r. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare

6588 201 10.000s. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:


65836588

90.00080.00010.000

t. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 240.000u. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 240.000 – 90.000 = 150.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 240.000 Capital social 75.000


Total activ 240.000 Total pasiv 240.000Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:h. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:


1012106117121

456 240.00075.0005.000

10.000150.000

i. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 261 240.000Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat

cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.

23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.

Societatea A (absorbantă) deţine 20% din capitalul societăţii B (absorbită), iar B deţine 2.000 de acţiuni A. Conducerile celor două societăţi au decis fuzinea prin absorbţia societăţii B de către A.

Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:Elemente A BCheltuieli de constituire 10.000 -Imobilizări corporale 1.248.000 788.000Imobilizări financiare 160.000 22.000Stocuri 160.000 330.000Clienţi 138.000 280.000Investiţii financiare pe termen scurt 56.000 -Conturi la bănci 28.000 8.000Total activ 1.800.000 1.428.000Credite pe termen lung 162.000Împrumut obligatar - 288.000Furnizori 46.000 256.000Datorii fiscale 70.000 44.000Total Datorii 278.000 588.000Capital social 1.000.000

(100.000 acţiuni)800.000

(80.000 acţiuni)Rezerve 402.000 238.000Rezultat 120.000 (198.000)Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000

Informaţii suplimentare:Pentru societatea A:

-existenţa unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;-existenţa unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;-cele 16.000 acţiuni B au fost achiziţionate la valoarea lor nominală;

Pentru sociatatea B:-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;-pierderile din deprecierea creanţelor clienţi sunt estimate la 13.500 lei;- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;-cele 2.000 acţiuni A au fost achiziţionate la valoarea totală de 22.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia existenţei participaţiilor reciproce. REZOLVAREActive Fictive = chelt de constituire = 10 000Oblig nefin = 46000Obl fin = cred t lung + dat fiscale = 232000

EVAL APORTURILOR A B

CAPITAL PR 1522000 840000

(-) ACTIVE FICTIVE (CH CONST) -10000 0

(=) ANCont 1512000 840000

(+-) CORECTII EVALUARE

FD COMERC 800000 88000

IMOB CORPORALE 56000 26000

CREANTE 0 -13500

STOCURI 0 -6500

TITL B DETINUTE DE A 16000(X-VN) 0 VN = 10

TITL A DETINUTE DE B 0 2000(Y-11) Val de achiz = 11

X = Vib, Y = Via

ANCor 2208000+16000x 912000+2000y

Nr actiuni 100000 80000

Valoare intrinseca Via = Y Vib = x

ANCorA = 2400 000ANCorB = 960 000Rezulta sistem de ecuatii2 208 000 + 16 000 X = 100 000 Y912 000 + 2000 Y = 80 000 XX = 12Y = 24Vib = 12 Via = 24RAPORT DE SCHIMB = Vib/Via = ½Nr de actiuni de emis A pt a remunera B A detine 20% din capitalul lui B, B detine 2000 act din AANCor B x 80% /Via = (960 000 x 80%)/ 24 = 32000 act ASau(nr act B – nr act B det de A) x Rp = ANCor BMajorarea capital social 32.000 x VNa = 320.000Prima de fuziune = 480.000

- Pr-zisa 32.000(Via-VNa) = 32.000(24-10) = 448.000- Compl 16.000 (12-10) = 32.000

Act BInreg in contabilitate

INREG A - ABSORBANTA suma ct ct suma

1 majorare cap soc 456 % 162 . 000

1012 320.000

1042 480.000

2 anularea titlurilor 1042 263 160.000

3 preluarea aport % %

88.000 207 161 288.000

788+26 21 401 256.000

814.000 371 44 44.000

109 456 960.000

41,115,121,371 restu

4 reg ct 456 117 160.000

5 anularea act pr 1042 109

6 anularea ch cons 6583 201 10.000

INREG B - ABSORBITA

1 transf active 46101 7583 142.8000

960-840

2 scoaterea din gestiune 6583 % 1428 . 000

21 788.000

263 22.000

371 330.000

4111 280.000

5121 1.000

3 rez fuziune 7583 121 1.548.000

121 6583 1.428.000

4 tr datorii % 46101 588.000

161 288.000

40 256.000

44 44.000

5 tr cap pr % %

800.000 1012 121 -198.000

238.000 106 456 960.000

120.000 121

456 461 960.000

6 regularizare cont 461.456 456 46101 162.000

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.

- Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii: a. Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata acestora;b. Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;c. Sunt realizate de persoane impozabile;d. Sunt rezultatul unor activitati economice.

- Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA.

- O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul activitatii economice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau si unde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este considerata stabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari de servicii impozabile.

- Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determina in functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva 8/2008 valabile la nivelul UE.Exemplu:O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează îndomeniul producţiei de mobilier realizează în

luna septembrie următoareleoperaţiuni:- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000preţ fără TVA;- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA;- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie învaloare de 25.000, fără TVA;- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol în valoare de 15.000 fără TVA;- livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.Determinaţi TVA aferent lunii septembrie. Ştiind că la sfârşitul lunii augustsocietatea raportase TVA de

recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţicare este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul1statului la sfârşitul lunii septembrie. Toate operaţiunile se desfăşoară peplan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA.

Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilPentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie:- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)- achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei;- prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVA deductibil Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 leiPas 2. Determinarea TVA colectatPentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:

- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVAcolectat = 1.450.000 x (24/124) = 280.645 leiDeci, TVAcolectată = 204.000 + 280.645 = 484.645 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii septembrieTVA colectat > TVA deductibil _TVA de plată = 484.645 – 266.250 = 218.395 leiPas 4. Determinarea TVA de plată la bugetul statuluiTVA de plată la buget = 218.395 – 2.500 = 215.895 leiTemei legal:

- Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) - taxare inversaCotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6) din normeFacturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3) din normeNedeductibilitate TVA – Art.145 alin.(5) lit.b)

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.

Scutirea cu drept de deducere Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:

o Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile aferente;o Livrarile intracomunitare de bunuri;o Transporturile internationale de pasageri;o Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;o Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile aferente;o Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;o Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;o Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile internationale si fortele

NATO.Expemplul 1

În luna iulie o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile:- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 fără TVA, TVA24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere învaloare de 110.000 lei;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 180.000 lei; - achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 fără TVA, TVA 24%,destinate în întregime operaţiunilor cu drept de deducere;- achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 leifără TVA, TVA 24%, din care 70% sunt destinate activităţilor cu dreptde deducere şi 30% activităţilor fără drept de deducere.Determinaţi TVA de plată în luna iulie.Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibil Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cudrept de deducere şi pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziţii destinate realizării operaţiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 leiPas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulieTVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 – 52.800 = 3.120 leiTemei legal:Regimul deducerilor : Art.145, 146 si 147 alin (3), (4) si (5)Pro-rata (vezi si problema nr.217)Evidenta TVA – Art.156 si pct.79 alin.(2) si (3) din normeExemplul 2În luna august o societate plătitoare de TVA realizează următoareleoperaţiuni:- exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei;- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 250.000 lei fără TVA, TVA24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 200.000 lei;- achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă învaloare de 600.000 lei fără TVA, TVA 24%, destinate realizării activităţilor firmei;- beneficiază de prestări servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei, preţ cuTVA, TVA 24%Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august.

Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilÎntrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cudrept de deducere şi cele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus .TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 leiPro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) /(400.000 + 250.000 + 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000 lei.Pas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperateTVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 – 60.000 =133.000 leiTemei legal:Exporturi - Art.143Scutiri – Art.141 alin.(2) lit.e) si f) si alin.(3) ref. operatiuni scutite prin efectul legii care pot fi supuse optiunii de taxare ; pct.36,37,38,39 si 40 din normeRegimul deducerilor – Art.147 alin.(5) si (6) si pct.47 din norme

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA.

Scutirea fara drept de deducere Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare, financiare si de

asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare).

Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.

Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.

Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite de TVA fara drept de deducere.

Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;

Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA. Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau terenuri neconstruibile sau

inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.

Masuri de simplificare Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care

au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platita efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.

Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar.

Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverseIn cazul in care o societate are ca obiect de activitate atat achizitia intracomunitara de bunuri, cat si prestarea

intracomunitara de servicii, aceasta va fi obligata prin lege sa aplice tratamente fiscale distincte. Astfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin formula contabila 4426

= 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17.

Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva 8 a CEE din 12 februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel, se aplica regula de taxare B3B (business to business)

prin care se recunoaste faptul ca ambele parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane impozabile.

Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza telefoane mobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului. Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si ca serviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare.

Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afara teritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romaniei rezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat intre firma din Romania in calitate de prestator si firma din UE in calitate de beneficiar: - adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;- codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru. - entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;- entitatea care suporta costul acestora;- natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul.

De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele doua conditii: - cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de autoritatea fiscala dintr-un stat membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate de firma din Romania sa revina firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru; - furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fost transportate intr-un stat membru.

Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in "Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010.Exemplu O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în lunamai următoarele operaţiuni:- achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kgfără TVA;- achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg fără TVA;- livrează 1500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg fără TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii mai. Toateachiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate înscop de TVA.Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilPentru achiziţia de deşeuri metale neferoase de la o persoană înregistrată înscop de TVA se aplică măsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, în sensul că acestea se supun regimului de taxare inversă. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece şi la TVA deductibil şi la TVA colectat, nefăcându-se însă plăţi între furnizor şi client pentru acest TVA.Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperateCum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 – 1.260 =60 leiTemei legal: Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii) Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator)

28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.

Platitorii de TVA cu regim mixt Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni impozabile, cat si operatiuni

scutite fara drept de deducere, „TVA deductibila” poate fi recuperata conform urmatoarelor criterii: o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile – deductibila integral;o Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite – integral nedeductibila;o Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.

Pro-rata se determina ca raport intre: o Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit exercitarea dreptului de

deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la numarator; sio Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care

nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau

bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a TVA.

Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate ocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplu de la 4,1 % la 5%).

Exemplul 1Un club sportiv organizează activităţi sportive. Participarea la aceste activităţi este rezervată exclusiv membrilor ce

plătesc un abonament anual. .Clubul sportiv gestionează şi un bar în interiorul sălilor de sport, unde membrii clubului pot să consume băuturi. O dată pe an, clubul organizează un dineu special la care toată lumea poate veni şi consuma (chiar şi cei ce nu sunt

membri ai clubului). Această activitate este organizată în vederea colectării de fonduri. Regulamentul clubului sportiv prevede că acesta nu poate să realizeze profit, orice eventual profit neputând fi repartizat

administratorilor ci reinvestit în club. În cazul încetării activităţii, orice activ (inclusiv banii) vor merge în contul unei asociaţii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul României.

În acest caz, se aplică următorul tratament de TVA: Clubul sportiv poate fi considerat fără scop patrimonial. Prestarea de către organizaţia fără scop patrimonial a unor servicii legate de activităţi sportive sau educaţie fizică este scutită

de TVA fără drept de deducere. Rezultă că abonamentele plătite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - nu se aplică în acest caz deoarece sportul nu se află pe lista scopurilor acceptate).

Gestiunea barului nu este, în principiu, scutită de TVA. La fel dineul organizat anual. Totuşi, aşa cum s-a menţionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerată pentru bar dacă sunt primiţi numai membrii organizaţiei fără scop patrimonial şi dacă veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fără drept de deducere în baza art. 141, alin. (1), lit. n) din Codul fiscal, potrivit căreia este scutită o prestare de servicii efectuată de o persoană ale carei operaţiuni sunt scutite în condiţiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele destinate colectării de ajutoare financiare şi organizate în beneficiul exclusiv al acestora, cu condiţia ca aceste scutiri să nu ducă la distorsiuni concurenţiale.

În cazul în care scutirea nu se aplică, clubul sportiv este în mod normal o “persoană impozabilă cu regim mixt” cu drept de deducere a TVA doar parţial, în cazul în care clubul nu întruneşte criteriile pentru intreprinderile mici.Exemplul 2 O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 1.140 lei: 5 = 228 lei.Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.Ajustarea pentru anul 2009:- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;- deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei.Ajustarea pentru anul 2010:- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;- deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.Ajustarea pentru anul 2011:- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;- deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.Ajustarea pentru anul 2012:- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;

- deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei, reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa astfel:- taxa nededusa: 2.660 lei;- taxa colectata: 3.600 lei;- ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;- taxa dedusa initial: 1.140 lei;- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.

Exemplul nr. 1 O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuinta sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru operatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.Exemplul nr. 2: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregime imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.Exemplul nr. 3: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine un hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoana respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;- pentru perioada ramasa, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus ori in minus conform aceleiasi proceduri.Exemplul nr. 4: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal inchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a inscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata

taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.Exemplu nr.5

La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix ( care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioada de ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv.

- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut altei persoane la valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art. 149, respectiv nu se fac ajustari de TVA

- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atunci se fac ajustari de TVA, astfel:

380 (TVA dedus) / 5 (perioada de ajustare) x 4 (perioada ramasa din perioada de ajustare) = 304 lei.Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul minus.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.

Importul de bunuri TVA aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie 2012, cu exceptia

persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin un certificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plata TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA, atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitate se va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.

Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).

Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt Stat Membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA datorata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA si accize.

Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romania si pana la prima destinatie a acestora.

Exemplu In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:21.400 lei x 24% = 5.136 lei.Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul de 6.000 euro.A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna iunie.Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si 1.558 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.

aplicatii set no9

Documents