serviciile de alimentaţie in turismul românesc, mijloace de promovare

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Galati

PROIECT DE ATESTAT

ELEV PROFESOR

Ciucă Ana-Maria A.M.


TEMA PROIECTULUI

“SERVICIILE DE ALIMENTAŢIE ÎN TURISMUL ROMÂNESC, MIJLOACE DE PROMOVARE “

2014

1


CuprinssArgument………………………………………………………………………………………………………………..3

CAP. 1 SERVICIILE TURISTICE DIN ROMÂNIA………………………………………4

1.1.Rolul şi importanţa serviciilor turistice…………………………………….………………………..5

1.2.Caracteristicile serviciilor turistice…………………………………………………………………….8

CAP. 2 SERVICIILE DE ALIMENTAŢIE DIN ROMÂNIA………………………….12

2.1.Clasificarea structurilor de primire a turiştilor……………………………………………….13

2.2.Caracterizarea structurilor de primire a turiştilor ………………………………………….14

2.3.Gastronomia specifică zonelor turistice din România……………………………………18

CAP. 3 PROMOVAREA SERVICIILOR …………………..….…………………………23

3.1.Mijloace de promovare specifice alimentaţiei……………………………………………….25.

3.2.Promovarea imaginii unităţii prin intermediul personalului…………………………….38

3.3.Realizarea materialelor promoţionale…………………………………………………………….30

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………

2


Argument

Turismul încă reprezintă pentru mine o modalitate de dezvoltare personală, un stil de viaţă, iar alimentaţia o artă.

Pe măsura trecerii timpului motivaţiile de călătorie s-au diversificat, pe măsură ce au apărut nevoi si dorinţe noi, multiple şi mult mai complexe.

Serviciul de alimentaţie constituie o componentă de bază a produsului turistic,valorificarea acestuia putând fi făcuta atât ca produs individual,cât şi in asociere cu serviciile de cazare în sistem. Reclama pozitivă a unităţii contribuie la creşterea fluxului de consumatori.

Am ales această temă deoarece pe parcursul a patru ani de zile am înţeles că serviciul de alimentatie are ca scop satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor,dar si a unor nevoi de recreere,divertisment si dupa caz, de afaceri. De asemenea pe parcursul a doi ani de zile am făcut parte din firma de exerciţiu L.A.Models, pe postul de director, astfel am realizat că promovarea este responsabilitatea mea preferata, fiind atrasă de marketing.

3


CAPITOLUL I

SERVICIILE TURISTICE DIN ROMANIA În general, prin “serviciu” se înţelege “o activitate desfăşurată de o persoană sau de un grup în favoarea altei persoane.” Aprofundarea vocabularului commercial ne propune înţelegerea seriviciului ca un element într-un act de vânzare a unei mărfuri unei anumite personae contra unei plaţi. În funcţie de natura sa,”marfa poate fi clasificată ca un “bun” sau un “seriviciu”.Seriviciul turistic este activitatea caracteristică turismului vânduta ca o marfă intangibilă, inseparabila, variabilă şi perisabilă, exclusive vizitatorilor în timpul pregătirii şi/sau desfăşurării călătoriei turistice.Lista serviciilor turistice - după recomandările international ale OMTA)Serivicii de cazare pentru vizitatori-cameră cu/făra serviciu de întreţinere-servicii în sistem de locuire cu ocupare multiplă/camping-servicii recreative în tabere de vacanţă-închiriere cu responsabilitatea proprietarului-serivicii de cumparare-vânzare a drepturilor de ocupare temporară-servicii management pentru prioprietate rezidenţială contract sau commission-vânzarea unor clădiri rezidenţialeB) Servicii de servire a hranei şi bauturii-servirea mesei în condiţii de restaurant-servirea mesei în condiţii limitate-alte servicii de servire a hranei-alte servicii de servire a băuturilorC)Servicii de transport -transport interurban cu trenul -servicii de taxi-servicii închiriere de autoturisme cu/fără şofer-servicii transport în vehicule cu tracţiune umană/animal-transport cu autobuze locale-transport în ape de interior cu feribot, vapor-transport aerian intern/internaţional planificat/neplanificatD)Serviciul de tipul agenţiilor de călătorie şi de rezervare-rezervare pentru transport aerian/apă/rutier/cale ferată

4


-rezervare pentru pachete turistice-rezervare bilete pentru evenimente-servicii de touroperatori/ghiziE)Servicii culturale-de prezentare, producer evenimente-directe ale artiştilor-de întreţinere a clădirilor-specifice grădinilor botanice şi zoologice F)Servicii recreative şi sportive-unităţile şi bazele pentru sporturi clasice-sporturi recreaţionale/ amuzament-jocuri de noroc/pariuri sportive

I.1.ROLUL ŞI IMPORTANŢA SERVICIILOR TURISTICE

Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod placutsi instructiv a timpului liber, cât si ca activitati prestatoare de servicii solicitate îndiverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicilecivilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecintasi cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu. De aceea pentru areleva situatia actuala a turismului românesc, importanta acestei activitati încadrul societatii românesti contemporane, vom aborda turismul pe plan economic,social-cultural si ecologic, încercând sa prezentam valentele multiple ale acestuiasi locul ocupat de el in viata economico-sociala a României.

Importanta economica a turismului

Caracterul de ramura de sinteza al turismului face ca acesta sa fie impulsionat si stimulat în dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri economice ale economiei nationale, si face ca turismul sa exercite la rândul sau, numeroase influente pozitive, atât pe plan national cât si international. Pentru a reliefa importanta economica a turismului românesc, ca ramura distincta a economiei nationale, încadrata în sectorul tertiar, vom folosi criteriile precizate de literatura de specialitate :

5


- ponderea populatiei ocupate în unitatile si institutiile cu profil turistic întotalul populatiei ocupate a tarii;- contributia turismului la crearea produsului intern brut;- investitiile în turism;

Importanta socio-culturala a turismului Turismul, în calitate de activitate economica, îsi manifesta rolul în diferitesfere ale economiei si, în acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, cese exercita atât asupra turistilor cât si asupra populatiei zonelor vizitate . Dezvoltarea turismului determina în plan social nu numai crestereanumarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragereapopulatiei în practicarea turismului, ca activitate alternativa, ci determina sicresterea continua a nivelului de pregatire si instruire profesionala a personaluluiimplicat în furnizarea serviciilor turistice. Pentru impulsionarea activitatiituristice la nivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale apersonalului implicat în domeniul turistic. Turismul influenteaza modul de viata al locuitorilor si actioneaza în vederea largirii orizontului lor spiritual, încurajând pastrarea elementelor traditionale, eliminând tendintele de uniformizare si generalizare, favorizând pastrarea identitatii socio-culturale si asumarea unei personalitati distincte ce individualizeaza turismul românesc în cadrul turismului mondial. Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere acapacitatii de munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontuluide cunoastere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile nationale,devenind asa cum arata un act de cunoastere, de instruire si de educatie. Valorificând mostenirea cultural-istorica a poporului român, turismulmodern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate deafirmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii României în lume.Prin turism se poate promova potentialul cultural românesc, aceastapermitând ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile tarii noastre, de la piatra neslefuita pâna la arta si cultura dacica si romana, de laconstructiile populare pâna la valoroasele edificii de arta si arhitectura musatine sibrâncovenesti sa fie popularizate atât pe plan intern cît si international,evidentiindu-se contributia adusa de locuitorii acestor pamânturi la patrimoniulcultural universal.

6


Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul românesc este în maremasura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol demaxima semnificatie în societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare side o conlucrare permanenta între toate organismele si între toate forurilespecializate în activitatea culturala si în cea turistica. Cunoasterea si utilizarea patrimoniului cultural în activitatea turisticapermite deconcentrarea si difuzarea turismului pe întreg teritoriul tarii noastreavând influente benefice atât prin cresterea gradului de exploatare resurselorturistice cât si prin ridicarea standardului de viata al populatiei.

Importanta turismului în protejarea mediului Societatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, carese manifesta pe multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confruntacu probleme pe care pâna nu de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor,poluarea, distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt strâns legate deînsasi continuarea vietii pe pamânt. Daca, înca de la aparitia sa pe pamânt omul afost preocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru a–i serviinteresele, acum, în mileniul trei, el a început sa înteleaga faptul ca existenta sa peaceasta planeta depinde de modul în care o va proteja, iar mostenirea pe care olasa generatiilor viitoare depinde de felul în care pretuieste si apara potentialulexistent. Constientizarea faptului ca +dezvoltarea umana trebuie sa fie durabila,adica sa asigure satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a prejudiciainteresele generatiilor viitoare, semnifica o aplecare atenta si responsabila asupraproblemelor mediului. Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta în 1995Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului a elaborat „Strategia protectieimediului în România“ care defineste liniile directoare în ceea ce priveste pricipiile, obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce determina odezvoltare durabila a tarii noastre, atât din punct de vedere economic cât si social,în conditiile tranzitiei spre economia de piata si pregatirii aderarii României laUniunea Europeana. În publicatia O.M.T. “Turismul în anul 2010” se specifica urmatoarele: turismul durabil dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, în acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor.

7


Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale “actorilor” din turism, mentionându-se integritatea culturala, ecologica, diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efectesocial-economice dintre cele mai grave. Relatia turism-mediu înconjurator este polivalenta, ea incluzând sicircumstanta în care, prin actiunile realizate pentru desfasurarea activitatii turisticese sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului înconjurator.Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cauzate si deproiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii turistice, stabilirea deamplasamente nepotrivite pentru baza materiala turistica, executarea deconstructii inestetice, nearmonizate cu trasaturile etnografice sau naturale alezonei turistice, aceasta ultima situatie putând afecta chiar echilibrul ecologic alteritoriului respectiv Protectia mediului înconjurator si a patrimoniului turistic estedependenta si de constiinta ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament sirespect pentru natura patriei, pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiileartistice realizate de -a lungul timpului pe meleagurile mioritice.

I.2. CARACTERISTICILE SERVICIILOR TURISTICE

Serviciile turistice prezintă o serie de caracteristici care decurg din:- modul particular de desfăşurare a activităţii;- natura proprie a producţiei şi a muncii.Acestea pot fi grupate:- caracteristici comune tuturor serviciilor fapt ce atestă odată în plus apartenenţaturismului la sectorul terţiar având însă o concretizare distinctă;- caracteristici specifice numai serviciilor turistice determinate de caracteristicile- fertei şi cererii turistice.

Caracteristicile de ordin generalNematerialitate – serviciile turistice există în forma potenţială concretizându-senumai în contact cu cererea.Nestocabilitate – caracterul nematerial al serviciilor turistice face ca acestea sănu poată fi stocate, păstrate, în vederea unui consum ulterior, fiind deci perisabile.Intangibilitate- caracterul nematerial al prestaţiei- face ca serviciile turistice să nu

8


poata fi probate, încercate înaintea cumpărării ceea ce determină neîncredere şi reţineri în formularea deciziei de cumpărare.Simultaneitatea producţiei şi consumului serviciilor turistice – prestareaacestora impune prezenţa în acelaşi loc şi în acelaşi timp atât a prestatorului cât şi abeneficiarului de produse turistice, concomitenţa execuţiei şi consumării lor. Înabsenţa acesteia are loc o pierdere de ofertă şi/sau cerere nesatisfăcută.Inseparabilitatea de persoana prestatorului – în momentul încheierii acţiuniiprestatorului, serviciile turistice încetează să existe.Pondere mare a cheltuielilor cu munca vie – prezenţa prestatorilor este impusăatât de specificul activităţilor, cât şi de o serie de considerente de ordin psihologic.

Caracteristici specifice turismului Personalizarea serviciilor turistice la nivelul grupului sau chiar al individului estedeterminată de existenţa unor motivaţii foarte variate ale turiştilor, precum şi aunui comportament diferit al acestora fată de fiecare componentă a prestaţiilor.Aceasta presupune realizarea unor servicii adaptate specificului fiecărui segmentde clientelă sau al fiecărui client .

Complexitate – serviciile turistice sunt rezultatul combinării diferitelor servicii(transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament ş.a.). Aceste combinaţii pot luamultiple forme atât pentru a valorifica diferitele resurse naturale şi antropice cât şipentru a răspunde mai bine cerinţelor, nevoilor consumatorilor.Eterogenitatea serviciilor turistice este determinată atât de conţinutul complex alserviciilor turistice, cât şi de dependenţa lor de dotările materiale şi de persoana prestatorului.Participarea unui număr relativ mare de prestatori la realizarea produsului final, serviciile turistice fiind rezultatul activităţii mai multor prestatori distincţi:- transportatori- unităţi de cazare de diferite tipuri- unitaţi de alimentaţie publică(integrate în unităţile de cazare sau independente)- unităţi de agreement - divertisment sportiv, cultural, distracţii- organizatorii de voiaje;- întreprinderi care produc şi comercializează bunuri proprii turismului;- furnizori de servicii nespecifice.Prezenţa unui număr mare de prestatori care fac parte din structuri organizatoricediferite determină eforturi mari pentru armonizarea activităţii lor într-un pachet de vacanţă unitar.Substituire – multitudinea posibilităţilor de combinare şi substituire a elementelorconstitutive ale ofertei turistice duce la diversificarea ofertei, permiţând satisfacerea nevoilor unor segmente diferite de turişti.

9


Dinamism înalt – serviciile turistice sunt supuse unei permanente adaptări aconţinutului lor datorită evoluţiei cererii turistice, cât şi schimbărilor comportamentale ale consumatorilor.Solicitare şi consum într-o ordine riguroasă – această trăsătură este determinatăde specificul prestaţiei, locul şi momentul acţiunii, forma de turism etc.

Clasificarea serviciilor turistice În perioada contemporană, se manifestă un proces continuu de îmbogăţire a conţinutului prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi-procese specifice şi turismului românesc – ca expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului la schimbările intervenite în structura nevoilor de consum, a creşterii rolului în formarea şi educarea oamenilor. Ele se pot clasifica în grupe relativ omogene, operând cu mai multe criterii.Astfel, activităţile înglobate în conţinutul prestaţiei turistice se pot structura în:- servicii legate de organizarea voiajului- servicii determinate de sejur.

Serviciile care asigură voiajul sunt constituite în cea mai mare parte din prestaţiileoferite de companiile de transport: ele privesc facilităţile şi comodităţile de organizare a călătoriei, calitatea lor determinând opţiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot în această categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistică precum şi alte servicii prestate de agenţiile de voiaj. Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizează satisfacerea necesităţilor cotidiene ale turismului şi asigurarea condiţiilor de agrement. Acestora li se mai pot adăuga serviciile cu carcater special, detrminate de unele forme particulare de turism.

În raport cu importanţa faţă de mobilul călătoriei şi motivaţia cererii:-de bază (transport, cazare, alimentaţie publică, tratament, orice altă activitate ce prezintă motivaţia de bază a călătoriei ca: vânătoare, hipism, ski, yahting;-complementare sau suplimentare (informaţii, activităţi culturale – sportive,închirieri de obiecte ş.a).În general, ponderea cea mai mare o deţin serviciile de alimentaţie şi cazare, urmate de cele de transport şi de agrement. Raportul dintre serviciile de bază şi celelalte servicii, ca şi în interiorul subgrupelor între diferite prestaţii, este diferit în funcţie de conţinutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turiştii automobilişti serviciul de transport nu este inclus în prestaţie, aceştia deplasându-se cu mijloace proprii; în cazul turiştilor care se deplasează cu cortul sau rulota, aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de importanţă etc.

10


În funcţie de modalităţile de plată sau de relaţiile financiare angajate între prestatori şi beneficiari, serviciile pot fi cu plata (majoritatea serviciilor), acestea realizându-se anterior prestaţiei, simultan sau posterior acesteia şi gratuite sau sub forma unor facilităţi, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) şi având drept scop stimularea circulaţiei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii de solicitanţi. Dupa natura lor, se poate face o delimitare între serviciile specifice, generate de desfăşurarea propriu-zisă a activităţii turistice şi servicii nespecifice, rezultat al existeţei unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adresează în egală măsură turiştilor şi rezidenţilor (transport în comun, telecomunicaţii, reparaţii-întreţinere, cultural-artistice etc. Serviciile turistice se mai pot structura după aria de localizare a prestării lor, după forma de prezentare , după caracterul lor, după formele de turism şi modalităţile angajării prestaţiei, în raport cu natura prestatorilor etc.

CAPITOLUL II

11

TRATAMENT

DE BAZA

TRANSPORT

CAZARE

ALIMENTAŢIE

SPECIFICE NESPECIFICE

RECREATIVE

INFORMARE

INTERMEDIERE

CULTURAL-ARTISTICE

SPORTIVE

SPECIALE

DIVERSE

-TRANSPORT IN COMUN

-TELECOMUNICATII

-REPRATII-INTRETINERE

-GOSPODARIE COMUNALA/LOCALA

-FRIZERIE-COAFURA

-ALTE SERVICII

SERVICII TURISTICE


CAPITOLUL II

SERVICIILE DE ALIMENTAŢIE DIN ROMÂNIA

Alimentaţia publică alături de transport şi cazare constituie o altă component importantă a activităţii din domeniul turismului, încadrându-se structural în categoria serviciilor de bază. Ca activitate, alimentaţia publică este deosebit de complexă şi nu se rezumă doar la satisfacerea în exclusivitate a consumatorului-turist. Totuşi, dinamica ei este din ce în ce maai influenţată de evoluţia circulaţiei turistice ceea ce justifică asocierea ei cu activitatea de turism. Abordată prin prismaa poziţiei sale, o component a produsului touristic respective a serviciilor de bază alimentaţia publică determină calitatea prestaţiei turistice în ansamblul ei, influenţează conţinutul şi atractivitatea ofertei turistice cu majoare implicaţii asupra dimensiunilor şi orientării fluxurilor turistice. Îndeplinirea acestui rol presupune ca serviciile de alimentaţie publică să întrunească câteva trăsături specific: -prezenţa lor în toate momentele cheie ale consumului turisti , puncte de îmbarcare. mijloace de transport, locuri de destinaţie, locuri de agreement. Se consideră că odata îndeplinite aceste condiţii serviciile de alimentaţie publică vor răspunde prin organizatorii lor, sarcinii de a asigura ansamblul condiţiilor pentru ca turiştii aflaţi temporar în afara reşedinţei permanente să-şi poata procura hrana necesară. -existenţa unei diversităţi structural a serviciilor de acest gen, asigurate prin prezenţa unei tipologii largi de unităţi de alimentaţie publică, apta să satisfacă o paletă largă de trebuinţe. Cu alte cuvinte concomitant cu adaptarea reţelei de unităţi la momentul şi locul desfăşurării programului touristic, structura tipologică a acesteia să răspundă deopotrivă nevoilor de hrană şi divertisment, sa-l poata satisfice pe turist în orice împrejurare, mai ales cu ocazia unor acţiuni predilect orientate spre această component a activităţii turistice. -particularizarea serviciului de alimentaţie publică mai ales in cazul unor forme specific de turism, prin care se poate contribui la satisfacerea motivaţiei ce a determinat opţiunea pentru respectivul consum touristic. In general, succesul relative în hrană. Regimurile dietetice tind să devină nu numai o moda ci şi o necessitate pentru existent noastră inclusive în calitate de turist. -necesitatea de a corespunde în egală măsură exigenţelor turiştilor autohtoni şi străini. Mai précis, bunurile ce fac serviciile de alimentaţie publică trebuie să fie

12


reprezentate de preparatele din bucătăria naţională şi international din cea specifică anumitor ţări şi zone. Practic, componentele specific şi cele commune în materie gastronomică se defines în raport cu formele de turism, cu locul şi momentul desfăşurării activităţii.

II.1. CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE A TURIŞTILOR

Unităţile de alimentaţie se clasifică la rândul lor, după următoarele criteria:1.După destinaţie-cu vocatie comercială, deschisă tuturor clienţilor, supusă în întregime legii cererii şi ofertei. Acestea au, pe lângă funcţia de nutritive şi funcţii de divertisment-cu vocative socială care sunt rezervate unor categorii de personae care aparţin unei întreprinderi, unei instituţii private sau publice, şi oferă clienţilor diferite facilitate financiare.2.După locul amplasării-integrate într-un complex hotelier-independente3.După sortimentul de preparate şi băuturi comercializate şi servicii oferite-unităţi cu funcţie recreativă - restaurant clasice - restaurante cu specific(national, local, cramă) - restaurant specializate - restaurant cu program artistic-unităţi destinate cu prioritate desfacerii preparatelor culinare - pensiune dietetic lacto-vegetarian - rotiserie - expres - braserii - unităţi tip fast-food-unităţi care desfac cu preponderenţă băuturi - berării - baruri - bodega - cafenele-unităţi de cofetărie-patiserie - cofetării - patiserii - ceainării

13


- plăcintării4.După nivelul de confort-de lux 4-5 stele-mediu 2-3 stele-modeste 1 stea5.După capacitatea unităţii-mică-medie-mare

II.2. CARACTERIZAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE A TURIŞTILOR

Ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea că în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc.

1. Restaurant clasic - unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.

2. Restaurant cu specific - unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant "românesc", "moldovenesc", "dobrogean", "bănăţean" etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale - han, cramă, colibă, şură etc.

3. Restaurant specializat - unitate de alimentaţie publică în care consumatorilor li se oferă, în principal, un sortiment specializat de preparate culinare şi băuturi, aflat în permanenţă în lista-meniu a unităţii, în condiţiile unor amenajări şi dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale (vânătoresc, pescăresc etc.) care formează obiectul specializării. -3.1. Restaurant-zahana - unitate de alimentaţie publică în care se servesc, în special la comandă, în tot timpul zilei, produse şi subproduse din carne neporţionate (organe), pregătite la grătar şi alese de consumatori din vitrinele de expunere sau de pe platou, o dată cu luarea comenzii. Sortimentul oferit mai poate cuprinde: ciorbe, borşuri, tuslama, tochitură, salate, dulciuri de bucătărie şi băuturi.

14


-3.2. Restaurant lacto-vegetarian, dietetic - unitate de alimenta ţie publică în care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte şi derivate din lapte, ouă, carne de pasăre sau de vacă, paste făinoase, orez, salate din legume, precum şi dulciuri de bucătărie, îngheţată şi băuturi nealcoolice.

-3.3. Restaurant-pensiune - unitate de alimentaţie publică care oferă mai multe variante de meniuri complete cu baremuri fixe. Băuturile cuprinse în meniu sunt limitate la sortimentele de răcoritoare şi ape minerale. Poate funcţiona şi pe bază de abonament. În aceste unităţi se pot oferi suplimentar diferite sortimente de preparate şi băuturi, inclusiv alcoolice, altele decât cele cuprinse în cadrul meniurilor zilnice.

4. Braserie - unitate de alimentaţie publică care asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor cu un sortiment mai restrâns de preparate culinare (preparate reci, minuturi, 1-2 feluri de mâncare), produse de cofetărie-patiserie şi băuturi.

5. Pizzerie - unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase.Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.

6. Berărie - unitate de alimentaţie publică caracterizată prin vânzarea cu preponderenţă a berii de diverse sortimente, oferită consumatorilor în recipiente specifice (ţap, halbă, cană, sonde) de diferite capacităţi, alături de produse şi preparate care se asociază în consum cu aceasta, precum: gustări calde şi reci, minuturi (din ouă, legume etc.), specialităţi de zahana (1-2 preparate). Se mai poate oferi un sortiment restrâns de băuturi alcoolice, precum şi băuturi nealcoolice.

7. Bar - unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare.Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. -7.1. Bar de zi - unitate care poate funcţiona ca subunitate distinctă în cadrul restaurantelor, precum şi ca unitate independentă. Oferă consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice şi nealcoolice, simple sau în amestec, cafea, gustări în sortiment restrâns, specialităţi de cofetărie. -7.2. Bar de noapte - unitate de alimentaţie publică cu caracter distractiv, având orar de funcţionare pe timpul nopţii. Prezintă un program variat de divertisment, de music-hall şi dans, iar consumatorilor li se oferă o gamă variată de băuturi, mai ales de cocteiluri, gustări, sortiment restrâns de preparate la grătar, specialităţi de cofetărie-patiserie.

15


-7.3. Cafe-bar, cafenea - unităţi specifice desfacerii, cu prioritate, a sortimentelor variate de cafea şi derivate din ciocolată, cacao, ceai, băuturi alcoolice fine la pahar, băuturi răcoritoare, sandvişuri, produse de cofetărie-patiserie. În dotarea unităţilor un rol important revine utilajelor pentru pregătirea cafelei şi, în primul rând, a cafelei expresso. -7.4. Disco-bar, Video-bar, Discotecă - unităţi cu profil de divertisment pentru tineret, divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii şi al dansului, în acest sens unitatea fiind dotată şi amenajată corespunzător. Sortimentele oferite sunt asemănătoare celor din baruri, cu deosebirea că băuturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, având în vedere că majoritatea clientelei o reprezintă tineretul. -7.5. Bar biliard - unitate cu profil preponderent recreativ, realizat prin posibilitatea practicării biliardului, unde se servesc băuturi şi un sortiment restrâns de sandvişuri, produse de patiserie-cofetărie. -7.6. Snack-bar - unitate de alimentaţie publică care asigură clienţilor o servire rapidă pe tot parcursul zilei, cu sortiment restrâns de minuturi, preparate la grătar, produse de cofetărie-patiserie, băuturi nealcoolice, ceaiuri, cafele şi un sortiment restrâns de băuturi alcoolice. Specific acestui tip de unitate este prezenţa unei tejghele-bar, în spatele căreia preparatele se pregătesc la vederea clienţilor, cu un front de desfacere care să permită şi servirea directă a consumatorilor.

8. Fast-Food - unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază, şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casă în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.

9. Unităţi tip bufet, bodegă, birt, rotiserie -9.1. Bufet - unitate de alimentaţie publică care funcţionează de obicei independent sau în incinta unor instituţii. Se oferă, în general, un sortiment restrâns de preparate culinare, calde şi reci, pregătite în bucătăria proprie sau aduse din afară, şi de băuturi. -9.2. Bodegă - unitate de alimentaţie publică cu spaţiu restrâns de servire, de largă accesibilitate, care oferă un sortiment restrâns de gustări şi preparate la grătar, băuturi alcoolice, servite de regulă la pahar, şi nealcoolice, cafea. Servirea se face de regulă la tejghea-bar. -9.3. Birt - unitate de alimentaţie publică asemănătoare cu bodega, amplasată de regulă în pieţe, gări, autogări.

16


-9.4. Rotiserie - unitate de alimentaţie publică cu spaţiu restrâns de servire, care oferă clienţilor, în principal, produse preparate la rotisor, salate, sortiment restrâns de băuturi alcoolice, produse de patiserie-cofetărie, cafea. Mobilierul caracteristic îl constituie rotisorul amplasat în interiorul spaţiului de servire şi vitrina frigorifică în care sunt expuşi pui şi alte specialităţi din carne pentru preparat în prezenţa clienţilor.10. Unităţi tip pub şi bistro- Sunt unităţi de alimentaţie publică de influenţă englezească, respectiv franţuzească, care oferă sortimente de băuturi şi preparate culinare specifice zonelor de influenţă.

11. Cabaret - unitate de alimentaţie publică cu caracter de recreere şi divertisment în care se desfăşoară spectacole complexe cu valoare artistică deosebită. Se oferă cosumatorilor preparate culinare de cofetărie-patiserie, diverse băuturi alcoolice şi nealcoolice. De obicei, suprafaţa de servire este realizată în amfiteatru, pentru ca programul artistic muzical să poată fi vizionat de la toate mesele.

12. Unităţi tip cofetărie, patiserieSunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vinde şi produse pentru consum la domiciliu. În această tipologie se încadrează: -12.1. Cofetăriile şi bomboneriile - unităţi specializate în vânzarea de produse de cofetărie-patiserie, sortimente de bomboane. -12.2. Patiserie-plăcintărie - unităţi care vând, în general, produse de patiserie în stare caldă, în acest scop fiind preferabil ca produsele să fie realizate în laboratoarele proprii. La vânzarea acestor produse se poate oferi şi bere. -12.3. Simigerie-covrigărie-gogoşerie - unităţi cu spaţiu restrâns de servire sau chioşc, amplasate în zone de trafic pietonal intens, care se pot organiza fie ca spaţii ce reunesc cele trei specialităţi, fie ca unităţi profilate pe o singură specialitate. Produsele acestor unităţi se vând, de regulă, în stare caldă.

13. Ceainărie - unitate de alimentaţie publică, specializată în pregătirea şi servirea unei game largi de ceaiuri, alături de care se oferă sandvişuri şi produse de cofetăriepatiserie.

14. Restaurantele cu caracter social Aceste unităţi sunt restaurante pentru colectivităţi şi sunt amplasate în incinta instituţiilor sau se pot organiza ca unităţi

17


independente care livrează, pe baze contractuale, preparate culinare la sediul/domiciliul persoanelor juridice/fizice. -14.1. Cantină-restaurant - unitate de alimentaţie publică în care mesele sunt servite în general pe bază de abonamente pentru meniuri unice; dotarea acestor unităţi se face cu mobilier şi inventar simplu. -14.2. Restaurant cu autoservire (self-service) - unitate de alimentaţie publică cu desfacere rapidă, în care consumatorii îşi aleg şi se servesc singuri cu preparate culinare, de cofetărie-patiserie, cu băuturi, expuse în linii de autoservire cu flux dirijat. Consumul produselor are loc la mese.15. Terasă/grădină de vară - funcţionează în sezonul cald fie în structura unei unităţi de alimentaţie publică, fie ca unitate independentă, de sine stătătoare, oferind un sortiment de băuturi şi/sau de preparate specific tipologiei anterior prezentate.

II.3. GASTRONOMIA SPECIFICĂ ZONELOR TURISTICE DIN ROMÂNIA

Gastronomia fiecărei zona a ţării are o serie de preparate specific care fac deliciul turiştilor sosiţi în aceste zone.Muntenia

-ciorbă de burtă, ciorbe ţărăneşti din carne de vită sau de porc, sarmale cu mămăliguţă, mititei, tuslama, fripturi la grătar sau peşte, garniture din legume, dulciuri de bucătărie;-localitătile aflate la Dunăre şi nu numai, oferă celor interesaţi şi alte preparate ca: plachie de crap, crap umplut cu farsă de legume, ficăţei de pasăre şi ciuperci a la Brăila, Popiette Dunărene, ruladă de piept de pui dezosat.

18


Moldova

-sarmale moldoveneşti, sarmale cu cinci, şapte miresme, răcituri de pasăre, piftie de porc, ciorbă de potroace borş moldovenesc, saramură de peşte, pârjoale moldoveneşti, tochitură moldovenească cozonac moldovenesc, pască moldovenească, alivenci, plăcinta ‘poale’n brâu’ , colţunaşi.Oltenia

-ciulama de pui cu mămăliguţă, roşii umplute cu carne sau cu orez, tochitură oltenească, cârnăciori olteneşti, saramură de peşteTransilvania

19


-supă de chimen, papricaş, gulaş, musaca, pogăci, kurtocscolacs, supă de varză alba cu smântână, ciurperci umplute.-ciorbă ţărănească de văcuţă, ciorbă de perişoare, supă de tăieţii, papricaş, sarmale, varză a la Cluj, pârjoale, iahnie de fasole.Apuseni

-sarmale, bulz, budincă din tăieţei de casă cu brânză de vaci şi stafide, învelită în foaie de plăcintă, ciorbă de viţel, gulaş, papricaş cu găluşte, mâncare cu carne de porc.Ardeal

20


-ciorbe acrite cu oţet sau zeamă de varză şi drese cu gălbenuşuri de ou, smântână şi tarhon, supă de chimen, supă de varză alba cu smăntână, ciorbă ardelenească de porc sau vacă, ciuperci umplute, afumături, tocături cu afumătură, budinci.

Maramureş

-ciorbă ţărănească de văcuţă, ciorbă de perişoare, supă de tăieţei, papricaş, sarmale, pârjoale, iaahnie de fasole

Banat

21


-sarmale bănăţene, Varga Beles, pogăcele, ciorbă de viţel, iofca, gulaş, papricaş cu găluşte, mâncare bănăţeană cu carne de porcDobrogea

-ciorbe pescăreşti, ciorbă de burtă, marinate din peşte, saramură de crap, peşte la proţap, crap umplut, cârnaţi de oaie, miel la proţap, şaşlâc, chebap, chefir, baclavale, saralii, dulciurii cu stafide şi rahat.

22


CAPITOLUL IIIPROMOVAREA SERVICIILOR DE ALIMENTATIE

Pentru a-si castiga clientii, acestia trebuie sa fi auzit de produsele si serviciile oferite, sa afle cat mai multe despre avantajele si satisfactiile pe care le poate aduce cumpararea produsului sau serviciului unei anumite firme. Intreaga activitate a firmei trebuie centrata pe client, ceea ce presupune ca firma sa imparta cu darnicie servicii, calitate si energie pentru multumirea acestuia.Toate acestea au condus la amplificarea rolului promovarii in cadrul activitatilor unei firme si la utilizarea tot mai frecventa a tehnicilor de promotionale. Activitatea promotionala cunoaste o multitudine de mijloace, tehnici si forme de realizare, care s-au dezvoltat si diversificat de la o perioada la alta.In functie de natura si rolul lor, tehnicile promotionale pot fi structurate in şase categorii:-publicitatea;-promovarea vanzarilor;-relatiile publice;-târguri şi expoziţii-vânzări personale-sponsorizări

Sistemul de comunicaţii de marketing constituie cadrul general în care se desfăşoară promovarea (sub mixul promoţional) cu cele patru instrumente promoţionale: publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor şi relaţiile publice, care urmăresc prezentarea organizaţiei, a produselor şi serviciilor sale, sensibilizarea potenţialilor clienţi şi bineînţeles creşterea vânzărilor pentru a se obţine un profit.

23


24

COMUNICARE-produs

-preţ-plasare

-destinaţie

PROMOVARE-publicitate

-relatii publice-promovarea vânzărilor

-vânzare directă

PUBLICITATE-reclamă

-publicitate gratuită

RECLAMĂ


III.1. MIJLOACE DE PROMOVARE SPECIFIC ALIMENTAŢIEI

În sistemul relaţiilor dintre mediul economico-social şi piaţă, eforturile de marketing ale unităţii economice modern nu se pot limita la producerea şi distribuţia de produse şi servicii. Ele implică, totodată, o permanent comunicare cu mediul extern, cu piaţa, ceea ce presupune o informare atentă a consumatorilor potenţiali şi a intermediarilor, precum şi acţiuni specific de influenţare a comportamentului de cumpărare şi de consum, de sprijinire a procesului de vânzare.

În contextual economic actual, caracterizat de concurenţa din piaţă, promovarea imaginii unui produs sau a unui serviciu, a unei game de produse sau de servicii a unui agent economic constituie un potential factor de success pentru respective entitate, oferindu-I acestuia un avantaj concurenţial foarte important. Datorită acesteia, activitatea de promovarea a devenit una dintre priorităţile factorilor de decizie ai oricăriu agent economic.

La comercializarea produselor şi a serviciilor unui restaurant contribuie următorele elemente-promovarea şi publicitatea-preţurile de vânzare şi de aprovizionare-tehnologia alcătuirii listelor de preparate şi băuturi-tehnica servirii preparatelor culinare şi a băuturilor-caracteristicile bucătariei

Politica promoţională, denumită şi politica de comunicare, cuprinde un complex de acetivităţi care au ca scop informarea consumatorilor-ţintă în legătură cu produsele si serviciile oferite pe piaţă.Comunicarea şi promovarea sunt două concepte aflate într-o strânsă relaţie:-promovarea reprezintă, de fapt, comunicare-comunicarea are ca scop final convingerea consumatorului, stimularea cereriiCombinarea metodelor şi a tehnicilor ultilizate în activitatea de promovare, precum şi coordonarea lor în aşa fel, încât să poată fi realizate obiectivele unui agent economic, în condiţiile unei eficienţe cât mai ridicate, formează mixul promotional, pe care orice agent economic trebuie să îl stabilească.

25


a)Publicitatea este un mijloc de comunicare în masă cu caracter exclusive comercial, care îmbină procesul de informare cu cel de convingere. Partea de bază a publicităţii e reclama, constituie un mijloc de stimulare în politica promoţională.Pentru a-şi îndeplini scopul, publicitatea trebuie să respecte principiul cunoscut sub denumirea de AIDA, ceea ce înseamnă că publicitatatea trebuie:-să atragă Atenţia-să trezească Interesul-să provoace Dorinţa-să ducă la Achiziţionare

26

Emiţător-director mk

Codificare-construirea de mesaje

promoţionale

Mediul-livrarea mesajelor codificate prin intermediul unui suport

din mediu

Decodificare-emiţătorul

interpretează mesajele

Receptor-

consumator

Răspuns-decizia clientului de a cumpăra sau

nu

Feedback-studierea pietei

-rapoartele forţelor de vânzare


b)Promovarea vânzărilor reprezintă ansamblul de tehnici prin care se stimulează clientul în vederea achiziţionării produsului, iar prestatorii de servicii sunt mobilizaţi să devina mai eficienţi.Cele mai utilizate instrumente şi tehnici de promovare a vânzărilor de către întreprinderile de alimentaţie sunt reducerile de preţ, vănzârile grupate, concursurile promoţionale, publicitatea la locul vănzârii, cadourile promoţionale, merchandisingul.Reducerile de preţ vizează-impulsionarea vănzârilor anumitor produse şi servicii de alimentaţie-atragerea de noi client-creşterea numărului de zile afectate achiziţionării preparatelor, produselor şi a serviciilor de alimentaţie-uniformizarea cereriiVânzările grupate presupun vânzarea concomitenta a două sau mai multe produse sau servicii de alimentaţie la un preţ global mai mic decăt suma preturilor individuale ale fiecărui produs sau serviciu in parte.Concursurile promoţionale reprezintă un instrument destul de utilizat de către firmele de alimentaţie din România. Numărul organizatorilor si frecvenţa acestora au crescut datorită dorinţei în creşterea a oamenilor de a primi un premiu substantial fără a plăti nimic. În cadrul unui astfel de concurs se acordă un premiu celor care îndeplinesc condiţiile de participare.Publicitatea la locul de vânzare constituie un mod de comunicare comercială aflat în plina dezvoltare.Acestaa constituie un mijloc de impulsionare a vânzărilor prin manifestări desfăşurate în salonul restaurantului sau în sala de vânzare. Avantajul aceste metode de promovare este dat de faptul că, imediat după atragerea atenţiei asupra unui produs sau a unui serviciu , acesta poate fi achizitionat.Merchandisingul vizează un complex de tehnici de promovare a vânzărilor utilizate in vânzarea produselor , a preparatelor culinare şi a serviciilor de alimentaţie şi reprezintă ansamblul formelor si tehnicilor care urmăresc punerea în valoare a produselor la locul vânzării. Având ca principal scop declanşarea actului de cumparare, prin merchandising se urmăreşte optimizarea suprafeţei de vânzare în aşa fel încât acesta să devina profitabilă atât pentru producător cât şi pentru comerciant.

27


c)Relatiile cu publicul au în vedere ansamblul contactelor directe realizate, in mod sistematic, de firma de alimentaţie cu consumatorii, cu managerii altor firme, cu liderii de opinie, cu reprezentaţii puterii publice, cu mass-media, în urma cărora se creeaza încredere şi o atitudine favorabilă faţă de ea şi de produsele sale.

d)Marca este definită de Asociaţia Americană de Marketing drept astfel: un nume , un termen, un symbol, sau un desen , destinată să ajute la identificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător şi diferenţierea lor de cele le concurenţilor.

III.2.PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII PRIN INTERMEDIUL PERSONALULUI

Relaţiile interpersonale scot în evidenţă rolul specifc al activităţii promoţionale în domeniul alimentaţiei, mai ales că, la achiziţionarea unui serviciu, se percepe un risc mai ridicat.. Astfel, având in vedere caracteristicile de intangibilitate şi de risc ridicat ale prestaţiei în alimentaţie, în lipsa informării, convingerii şi a reamintirii realizate prin promovare, produsele firmei din alimentaţie nu ar ajunge la segmentele vizate. Totodată, alimentaţia este influenţată de nivelul de dezvoltare economică, de condiţiile de viaţă şi de muncă, de structura demografică, de profilul occupational şi de mentalitatea oamenilor. Alimentaţia este o component a industriei şi face parte din categoria serviciilor de bază, ea determinând calitatea prestaţiei. Oferta de produse şi servicii din restaurant şi sin alte unităţi de alimentaţie este, in general foarte diversificată. Din acest punct de vedere se impune găsirea unor oferte simple, prin care să se asigure promovarea şi publicitatea eficientă ofertei. Personalul de servire din cadrul unităţii de alimentaţie determină, în mod direct, succesul afacerii. Resursele umane participă direct la realizarea serviciului, având contact direct cu consumatorii. Imagine ape care o creeaza personalul este esenţială în determinarea imaginii generale a restaurantului.Pentru asigurarea unităţii cu un personal cu înaltă pregătire profesională, se ia în considerare:-cunoaşterea tendinţelor existente pe piaţa locală şi international-asigurarea remunerării şi motivarea competitivă a personalului-efectuarea analizei cantitative şi calitative ale ofertei existente pe piaţa muncii

28


-asigurarea unei bune organizări a muncii-creearea şi promovarea culturală a unităţiiFunctiile şi calificările pe care le întalnim în restaurantele din ţara noastră sunt-director de restaurant -maître de hotel-şefii de rang -ospătar-somelier -barman-ajutor de ospătar -garderobier-portar -muncitor necalificatRelaţiile stabilite între personalul de servire sunt evidenţiate prin intermediul orgnigramei, care prezintă, în formaă grafică structura internă a unui restaurant , cu denumirea şi poziţia fiecărei funcţii.Organizarea personalului de servire depinde de urmatorii factori:-tipul şi categoria de încadrare a restaurantului-programul de funcţionare a acestuia-structura consumatorilor serviţi-tipul meniului-capacitatea, exprimată în numarul de locuri-gradul zilnic şi săptămânal de solicitare a unităţii-metodele de servire utilizatePentru eficientizarea muncii personalului , managerul urmează să asigure:-planificarea necesarului din resurse umane-recrutarea -instruirea-dezvoltarea-evaluarea-promovarea şi mărirea salariului-motivarea participării angajaţilor-acţiuni disciplinare-rezilierea contractului de muncă-revizuirea potenţialului forţei de muncăComportamentul professional se răsfrange direct asupra calităţii serviciilor, respective asupra percepţiei consumatorilor privind calitatea acestora şi, implicit , asupra promovării unei imagini favorabile.

29


Aceasta implica componente:- intelectuale - structural- intenţionale - eticeTrăsăturile de character ale personalului de servire sunt: cinstea, corectitudinea, politeţea, solicitudinea, sinceritatea, discreţia, respectful faţă de sine şi fată de ceilalţi, loialitatea, punctualitatea.

III.3 REALIZAREA MATERIALELOR PROMOŢIONALE Materialele promoţionale reprezintă o formă a publicităţii. Mijloacele publictare sunt foarte variate şi pot si mijloace scrise sau mijloace audio-vizuale. Deoarece numai o mica parte din publicitate este recepţionată de potenţialii client, ea trebuie realizată în aşa mod încât să motiveze o reactive de răspuns.Putem aminti următoarele mijloace publicitare-cărti poştale illustrate-pliantul restaurantului-foile volante-presa zilnică-presa gratuită-publicaţii tehnice şi profesionale-televiziunea-radioul-cinematograful-afişe/bannere-mailing direct

Alegerea mijlocului publicitar va fi infulenţată de obiceiurile consumatorilor cu privire la utilizarea mijloacelor de informare

30


Tipuri de mijloace Avantaje LimiteZiare Flexibilitate, character

oportun, acoperirea pieţei locale, acceptare largă, grad înalt de credibilitate

Durată de viaţă scurtă, calitate slabă a reproducerilor, slab circulaţie a exemplarelor de la un cititor la altul

Televiziune Combinarea imaginii, sunetului şi mişcării, apelează la simţuri, atenţie sporită, largă difuzare

Costuri absolut ridicate, risc de confuzie, expunere trecătoare, selectivitatea redusă a audienţei

Radio Utilizare largă, selectivitate geografică si demografică ridicată, credibilitate şi prestigiu, costuri scăzute

Prezentare exclusive auditivă, atenţie scăzuta faţă de televizor, expunere pasageră

Reviste Selectivitate geografică şi demografică ridicată, credibilitate şi prestigiu, reproduceri de înaltă calitate, durată de viată lungă, buna circulaţie a exemplarelor de la un cititor la altul

Spaţiul de reclamă trebuie cumpărat cu mult timp înainte, tiraje, lispă de garantare a poziţiei

Panouri publicitare Flexibilitate, expunere repetată la mesaj, costuri scăzute, concurenţă scăzută

Selectivitate slab a audienţei, limite legate de creativitate

31


Bibliografie

1. Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003.2. Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G.

Stanciulescu si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, 220 pag.3. Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.4. Turism şi Alimentaţie- Stefania Mihai, Aurelia Turcescu,20105. http://www.scritub.com/geografie/turism/SERVICIILE-

TURISTICE11674.php6. http://emilpop.blogspot.ro/2009/12/serviciile-turistice.html 7. Ghidul turistic al României - Publirom, editia VI, 50.000 ex.8. Managementul turismului durabil in tarile riverane Marii Negre - Gabriela

Stanciulescu si colectivul, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000.9. Turismul si dezvoltarea durabila - N. Neacsu, Ed. Expert, Bucuresti, 200010.Serviciile in turism - Alimentatie publica - Radu Nicolescu, Ed. Sport-

Turism, Bucuresti, 1998.11.Turism si alimentatie publica - Rodica Baranescu, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1975.12.Marketingul in alimentatie publica si turism - V. Balaure si colectivul, Ed.

ASE, Bucuresti, 1984.13.Strategia promotionala in turism - BERBECARU IULIAN ,Editura Sport -

Turism,Bucuresti,1976

32

http://emilpop.blogspot.ro/2009/12/serviciile-turistice.html

http://www.scritub.com/geografie/turism/SERVICIILE-TURISTICE11674.php

http://www.scritub.com/geografie/turism/SERVICIILE-TURISTICE11674.php

serviciile de alimentaţie in turismul românesc, mijloace de promovare

Documents