turismul balnear.doc

87
Universitatea "Dimitrie Cantemir" Facultatea de Geografie Geografia Turismului Turismul balnear în România Studentă: 1

Upload: hajnal-hajnalka

Post on 02-Jan-2016

304 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Pe teritoriul nostru, începuturile balneologiei par a fi încă de pe vremea când, “stăpânii lumii”, romanii, treceau prin lance şi sabie mai toate naţiile pământului. Bolnavi ori răniţi în războaie, aceştia se foloseau de “apele sfinte” de la noi pentu însănătoşire. Şi, ca semn de mulţumire adus zeilor pentru bunăstarea pământului, în vremea Daciei Romane au ridicat altare şi au lucrat pietre comemorative închinate zeilor păstrători ai sănătătii: Hercule, Escalup şi Hygreea. De atunci, balneologia românească a evoluat în timp, ajungând ca astăzi staţiunile balneoclimaterice să însemne adevărate “lăcaşuri de sănătate”, având specialişti de talie mondială şi fiind dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie.

TRANSCRIPT

Page 1: turismul balnear.doc

Universitatea "Dimitrie Cantemir"

Facultatea de Geografie

Geografia Turismului

Turismul balnear în România

Studentă:

Ungvari Hajnal

- 2011 -

1

Page 2: turismul balnear.doc

CUPRINS

Introducere………………………................................................................................pag. 3

CAPITOLUL I TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA…………….................pag. 5

1.1 Aspecte generale privind turismul balnear- turismul de sănătate……….........pag. 5

1.1.1. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turismului balnear……….............pag. 5

1.2 Particularităţi ale turismului balnear………………….........................................pag. 8

1.3 Aspecte ale cererii şi motivaţiei turistice în turismul balnear…………..............pag. 11

1.3.1. Factori favorabili ai dezvoltării turismului balnear……………................pag. 11

1.3.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism……….................pag. 16

1.4. Protecţia mediului şi turismul balnear…………………………….....................pag. 22

CAPITOLUL II FACTORI TERAPEUTICI NATURALI DIN STAŢIUNILE

BALNEOCLIMATERICE DIN ROMÂNIA ..............................................................pag. 27

2.1. Climatul şi bioclimatul României. Climatoterapia...............................................pag. 30

2.2. Apele minerale terapeutice din România...............................................................pag. 31

2.3. Nămolurile terapeutice sau peloidoterapia............................................................pag. 37

2.4. Gazele mofetariene....................................................................................................pag. 38

2.5. Principalele staţiuni balneoclimaterice de interes naţional..................................pag. 39

CONCLUZII...................................................................................................................pag. 45

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................pag. 49

2

Page 3: turismul balnear.doc

Introducere

Balneologia şi climatologia, sunt ştiinţe tradiţionale care studiază şi valorifică

remediile oferite de natură (ape minerale, climat, nămoluri, etc.) în scopul prevenirii şi tratării

unei serii largi de afecţiuni, îndeosebi cronice.

Pe teritoriul nostru, începuturile balneologiei par a fi încă de pe vremea când,

“stăpânii lumii”, romanii, treceau prin lance şi sabie mai toate naţiile pământului. Bolnavi ori

răniţi în războaie, aceştia se foloseau de “apele sfinte” de la noi pentu însănătoşire. Şi, ca

semn de mulţumire adus zeilor pentru bunăstarea pământului, în vremea Daciei Romane au

ridicat altare şi au lucrat pietre comemorative închinate zeilor păstrători ai sănătătii: Hercule,

Escalup şi Hygreea. De atunci, balneologia românească a evoluat în timp, ajungând ca astăzi

staţiunile balneoclimaterice să însemne adevărate “lăcaşuri de sănătate”, având specialişti de

talie mondială şi fiind dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie.

Este bine cunoscut faptul că în România există o bogaţie extraordinară de factori

terapeutici naturali. Ca urmare, în ţara noastră s-a dezvoltat o reţea completă de staţiuni

balneoclimaterice în care se practică medicina la standarde foarte înalte. Majoritatea sunt

cunoscute în străinătate şi au funcţionare permanentă, în timp ce altele sunt utilizate pe plan

local, în sezonul cald. În prezent, aproximativ 35 de oraşe şi 103 aşezări rurale au statutul de

staţiuni balneoclimaterice, ce sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării, din zonale montane

până la litoralul Mării Negre, cuprinzând zonele de câmpie, de deal şi cele subcarpatice.

Activitatea modernă a staţiunilor balneoclimaterice începe în a doua jumătate a

secolului trecut, o dată cu dotarea şi modernizarea lor la nivelul anilor 1970. În strânsă

legătură cu modernizarea staţiunilor, medicina balneară a cunoscut în această perioadă

progrese semnificative, fundamentând ştiinţific acţiunile terapeutice ale factorilor naturali

utilizaţi. Au fost descoperite, studiate şi exploatate noi surse valoroase de factori naturali de

cură, cum sunt apele termale sulfuroase de la Cozia, apele mezotermale de la Mangalia sau

apele carbogazoase de la Biborţeni.

În Oltenia ne găsim pe tărâmul unor prea binecunoscute staţiuni balneoclimaterice –

Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Govora şi Voineasa.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este situată în mica depresiune subcarpatică Jiblea, la

altitudinea de 260 m. Dovezi ale folosirii apelor minerale din această zonă datează din

3

Page 4: turismul balnear.doc

vremea romanilor, care au construit aici fortificaţii şi terme. Primele stabilimente balneare au

fost înfiinţate la Căciulata în 1.910. Apele minerale ale staţiunii sunt recomandate pentru

trătarea afecţiunilor hepato-biliare, ale tubului digestiv şi ale căilor urinare.

Staţiunea Băile Olăneşti, supranumită şi “Izvoarele de Aur” , este situată la poalele

munţilor Căpăţânii, la altitudinea de 430- 475m. Numărul mare de izvoare, debitul total zilnic

al acestora, varietatea compoziţiei şi a concentraţiei apelor minerale, fac din Băile Olăneşti

una dintre cele mai bine cotate staţiuni balneoclimaterice din România.

Staţiunea Govora este situată la altitudinea de 360- 380 m, la confluenţa văilor Hinţei

şi Govorei, fiind înconjurată de dealuri acoperite cu păduri de fagi, stejari şi pini. Staţiunea

Băile Govora – bogată în ape iodurate bromurate, fapt care o situează pe locul II în rândul

staţiunilor din Europa – este recomandată în cazul tratării afecţiunilor respiratorii şi ORL.

Localitatea Voineasa, situată la altitudinea de 600- 800 m, este atestată documentar

pentru prima dată într-un hrisov al lui Neagoe Basarab din 1.520. Staţiunea Voineasa a fost

înfiinţată în octombrie 1.981, fiind recomandată pentru tratarea asteniilor nervoase, a stărilor

de surmenaj fizic şi intelectual.

În prezenta lucrare am încercat să arăt importanţa staţiunilor balneare din România şi

care sunt modalităţile de promovare a acestora din urmă. În primul capitol am prezentat

aspectele generale privind turismul balnear în România, particularităţile acestuia, dar şi

factorii favorabili ai dezvoltării turismului balnear precum şi relaţia cu celelalte forme de

turism. În cel de-al doilea capitol am prezentat factorii naturali de cură balneoclimaterică

prezenţi în staţiunile balneoclimaterice din România.

Scopul lucrării este acela de a demonstra că staţiunile balneare ale ţării noastre

prezintă un real potenţial turistic care pot fi benefice atât pentru populaţia locală, cât şi pentru

turişti.

4

Page 5: turismul balnear.doc

CAPITOLUL I

TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA

Turismul balnear se detaşează în cadrul celorlalte forme de turism

datorită multiplelor beneficii sociale şi economice pe care le aduce ca

urmare a efectelor pozitive

pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică şi psihică a

oamenilor.

Rolul turismului balnear devine din ce în ce mai important, deoarece

se doreşte înlocuirea tratamentelor actuale, cu unele mai puţin toxice cum

sunt cele bazate pe factorii naturali de cură.

1.1 Aspecte generale privind turismul balnear / turismul de sănătate.

Evoluţia curelor balneare a fost însoţită, de-a lungul timpului, de

îmbogăţirea continuă a conţinutului acestora, atât sub aspectul factorilor

naturali utilizaţi, cât şi sub cel al procedurilor folosite. Aceasta a dus la

apariţia unei multitudini de concepte de cură având la bază atât factorii

naturali utilizaţi cât şi procedurile folosite: termalism, crenoterapie,

talasoterapie, balneoterapie, turism balnear, balneo- climatoterapie şi mai

nou spa sau welness.

Totodată, dezvoltarea pe care au cunoscut-o curele balneare de

diferite tipuri, atât sub aspectul cererii cât şi sub cel al diversificării

ofertei, a făcut ca acestea să se detaşeze ca forme de sine stătătoare,

reunite în cadrul unui concept mai amplu, atotcuprinzător, şi anume

turismul de sănătate.

1.1.1. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turismului

balnear

5

Page 6: turismul balnear.doc

Istoria termalismului se pierde în negura timpului, apele minerale, în

special cele termale, fiind cunoscute şi valorificate încă de acum 3- 4.000

de ani de către egipteni, cartagineni etruşci, greci şi apoi de către romani.

Factorii naturali de cură, în special apa minerală, au fost în atenţia

omului încă din cele mai vechi timpuri, fapt dovedit de numeroasele

descoperiri arheologice care au scos la iveală părţi din instalaţiile vechilor

băi romane utilizate în scop balnear la Geoagiu, Herculane, Călan, Săcelu-

Gorj, Ocna Sibiului, Moneasa, Buziaş, Călimăneşti- Căciulata. Totodată la

Callatis şi Tomis romanii foloseau ca tratament apa de mare şi izvoarele

sulfuroase mezotermale.

După o perioadă de intensă utilizare a factorilor naturali de cură din

timpul stăpânirii romane, aceştia au fost folosiţi sporadic, de populaţia

locală, şi după retragerea aureliană precum şi în tot Evul Mediu, fapt

consemnat de unele documente istorice care fac referire la Băile Felix, 1

Mai, Borsec, Topliţa, Cristuru Secuiesc etc..

Despre o exploatare balneară a factorilor naturali de cură se poate

vorbi însă numai începând cu secolul al XVIII-lea, când se descoperă şi se

redescoperă numeroase izvoare termale, se fac cercetări şi testări ale

apelor minerale, are loc recunoaşterea efectului terapeutic al acestora şi

se realizează unele stabilimente rudimentare care vor constitui nucleul

viitoarelor staţiuni balneare ale secolului al XIX-lea. Apar astfel, alături de

staţiunile mai vechi ca Băile Herculane, Băile 1 Mai, Felix, Geoagiu Băi

(care îşi continuă activitatea) o serie de localităţi balneare ca: Băile

Tuşnad, Sâncrăieni, Borsec, Vâlcele, Şaru Dornei, Zizin, Bazna, Băile

Olăneşti etc.

În acelaşi timp, are loc recunoaşterea calităţilor fizico- chimice ale

apelor minerale româneşti prin acordarea de medalii: Slănicul Moldovei –

medalii de aur la Expoziţia internaţională de la Viena în 1.866 şi 1.873,

medalie de argint la Expoziţia internaţională de balneologie de la

Frankfurt am Main în 1.881, medalie de aur şi bronz la Expoziţia

Universală de la Paris în 1.889, medalie de aur la Expoziţia Cooperativelor

Bucureşti în 1.896 şi Expoziţia Universală de la Paris în 1.900, Bălţăteşti

medaliile de aur la Expoziţia Universală de la Paris în 1.900 şi Expoziţia

6

Page 7: turismul balnear.doc

Societăţii de Ştiinţe de la Bucureşti în 1.906, Căciulata – medalia de aur la

Viena în 1.873 şi Bruxelles 1.893, Călimăneşti menţiune la Viena în 1.873

şi Paris în 1.879, Covasna – medalie de aur pentru izvorul Horgaz, la Triest

în 1.822, Băile 1 Mai, medalia de aur în 1.8601.

În ceea ce priveşte organizarea şi dezvoltarea activităţii balneare în

ţara noastră, aceasta a început în secolul al XIX-lea, când se captează

majoritatea surselor de ape minerale, se pun bazele exploatării ştiinţifice

a exploatării apelor ca urmare a cercetărilor balneologice, hidrogeologice,

a analizelor fizico- chimice efectuate2. Ca urmare se efectuează lucrări de

modernizare şi dezvoltare a staţiunilor mai vechi paralel cu începerea

amenajării şi construirii unor staţiuni balneare ca: Băile Călimăneşti,

Govora, Cozia, Bălţăteşti, Strunga, Oglinzi, Borsec, Buziaş, Moneasa,

Malnaş, Sângeorz- Băi, Lipova, Băile Tuşnad, Cojoaca, Tinca. Totodată se

pun bazele exploatării lacurilor sărate de câmpie şi a nămolului terapeutic

din staţiunile Balta Albă, Lacul Sărat, Techirghiol. Rezultatele obţinute în

utilizarea nămolurilor terapeutice au des la extinderea utilizării acestuia şi

la Bazna, Slănic, Săcelu Gorj precum şi la Vatra Dornei şi Buziaş unde se

foloseşte nămolul de turbă terapeutică adus de la Poiana Stampei şi

Malnaş. După distrugerile şi degradările suferite de o mare parte dintre

staţiuni (Slănic Moldova, Tuşnad, Zizin, Vatra Dornei, Sovata, Borsec, Băile

Olăneşti, Sărata Monteoru, Vaţa, Moneasa, ş.a.), Societatea de Hidrologie

şi Climatologie Medicală (reînfiinţată în 1923) întreprinde acţiunea de

reconstruire în special a staţiunilor cu tradiţie în ţară şi peste hotare ca:

Băile Herculane, Băile Govora, Techirghiol, Sovata, Vatra Dornei etc.

precum şi a unor staţiuni mai mici ca: Amara, Lacu Sărat, Pucioasa, Băile

Olăneşti, Băile Tuşnad ş.a. În această perioadă în majoritatea staţiunilor

importante se construiesc vile, case de oaspeţi, stabilimente balneare

astfel încât ca urma a acestei reorganizare şi dezvoltare a sectorului

balnear, în perioada 1.926- 1.928 existau circa 80 de staţiuni balneare3

1 E. Berlescu, “Enciclopedia de balneoclimatologie a României”, Editura ALL, Bucureşti19982 V. Glăvan, Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management –TurismEden, 1996,,3 V. Glăvan, op. citata.

7

Page 8: turismul balnear.doc

care se bucurau de o activitate intensă în multe dintre ele efectuându- se

între 80.000 şi 180.000 de băi anual, staţiunile balneare devenind o modă

pentru locuitorii marilor oraşe,

Dacă în perioada interbelică staţiunile balneare şi de agrement se

adresau unei clientele de lux, după cel de al-II-lea război mondial, dar mai

ales în perioada, 1.965- 75 staţiunile balneare s-au dezvoltat, prin crearea

a peste 30.000 de locuri în majoritatea lor în complexe sanatoriale

dezvoltarea acestora a vizat turismul social paralel cu cel internaţional.

După 1.990, turismul balnear românesc a intrat într-o criză profundă

ca urmare a degradării fizice şi morale a bazei materiale, a investiţiilor

reduse făcute pentru modernizarea acesteia, degradarea surselor de

factori naturali, protecţia redusă a acestora, îmbătrânirea personalului,

clientela puţin exigenţă reprezentată de pensionari, sindicalişti, Ministerul

Muncii.

Tendinţele existente pe plan mondial privind noua abordare a

conceptului de sănătate pe de o parte şi potenţialul balnear de excepţie

pe de altă parte oferă noi perspective turismului balnear românesc prin

restructurarea ofertei sale pe principiul turismului de sănătate.

1.2 Particularităţile turismului balnear

Conţinutul turismului de sănătate, privit ca o formă specifică a

turismului de odihnă, care presupune deplasarea unor persoane de

diferite vârste, profesii, sexe, în staţiuni balneoclimaterice, climaterice sau

în localităţi cu factori naturali de cură pentru îngrijirea sănătăţii, odihnă

sau cură cu substanţe balneare naturale, cu extracte sau medicamente pe

bază de plante, pentru profilaxie, întreţinere sau înfrumuseţare sau numai

pentru loisir, a făcut ca acesta să prezinte o serie de particularităţi care- l

individualizează în cadrul celorlalte forme de turism .

Astfel, în primul rând, trebuie evidenţiat faptul că motivaţia

principală care stă la baza formării cererii turistice este, în cazul acestei

forme de turism este îngrijirea sănătăţii

8

Page 9: turismul balnear.doc

realizată într-o abordare globală: corp, inimă, spirit.

Pentru a răspunde acestei motivaţii, produsului turistic balnear

îmbină într- o formă proprie, resursele turistice: factorii naturali de cură,

detaşarea de cotidian, întregul potenţial turistic al zonei, cu diferite tipuri

de proceduri, diete, practicarea unor sporturi, loisir, reculegere spirituală,

educaţia sanitară, ş.a., care se realizează zilnic, conform unui program

bine stabilit, ceea ce face ca acesta să se caracterizeze printr- un grad

ridicat complexitate care se manifestă atât la nivel global, cât şi la cel al

fiecărei componente în parte: resurse turistice, bază materială, servicii/

activităţi. Astfel, alături de factorii balneari, la succesul curelor contribuie

întreg potenţialul turistic ale zonei care atât prin cadrul natural, cât şi prin

multiplele posibilităţi de petrecere a timpului liber oferite asigură

detaşarea de cotidian.

Totodată, efectuarea diferitelor cure presupune existenţa unei

componente specifice a baze materiale: complexe, pavilioane, policlinici

balneare, sau centre de sănătate dotate cu echipamente şi instalaţii

adecvate precum şi prezenţa unui personal medical calificat: medici

specializaţi în medicina fizică şi balneologică şi în recuperare medicală cât

şi kinetoterapeuţi, dieteticieni, psihoterapeuţi, instructori sportivi ş.a.

Aceasta îşi pune amprenta şi asupra structurii pachetului de servicii

care include suplimentar componenta tratament şi cură balneară,

devenind în acest caz prestaţia principală, în jurul căreia gravitează toate

celelalte elemente: cazarea, alimentaţia, agrementul şi animaţia, al căror

conţinut este adaptat pentru a contribui la asigurarea eficacităţii acestuia.

Turismul balnear îşi lărgeste orizonturile şi se adresează nu numai

persoanelor care suferă de diferite afecţiuni, incluzând de asemenea şi

persoanelor sănătoase sau aparent sănătoase care sunt predispusi spre

îmbolnăvire sau care doresc să- şi păstreze o stare de sănătate şi o formă

fizică şi psihică cât mai bună.

Aceasta evoluţie a turismului a determinat mutaţii în structura clientelei, astfel pe

lângă persoanele de vârsta a treia , caracterizată prin faptul că dispune de venituri

mai mici şi solicită produse tradiţionale (tratament şi recuperare

medicală), a mai apărut şi un segment nou ,cel al populaţiei tinere aflată în căutarea

9

Page 10: turismul balnear.doc

unei forme fizice şi psihice cât mai bune sau a unor activităţi de loisir

legate de apă.

Turismul de sănătate clasifică produse pe tipologii, astfel întâlnim sejururi cu caracter

social, subvenţionate de către casele de asigurări de sănătate sau alte organisme, dar şi

sejururi de lux (wellness, talasoterapia modernă, etc.) care se adresează turiştilor cu venituri

mari. Observăm astfel că preţurile practicate pentru aceste tipuri de sejururi vor fi diferenţiate

de la preţuri reduse, pentru produsele sociale, până la preţuri ridicate pentru pachetele de lux.

Diversitatea tipologiilor de produse înfluenţează şi lungimea sejururilor dintr- o

staţiune balneară care pot varia de la sejururi scurte de 3- 5 zile practicate la sfârşit de

săptămână, până la sejururi cuprinse între 18- 21 de zile, durata optimă a unui sejur de

tratament tradiţional.

Totodată, turismul balnear valorifică în cea mai mare măsură toate

categoriile de resurse: turistice, de forţă de muncă sau locale. Astfel,

acesta asigură integrarea în circuitul turistic a unor noi categorii de

resurse: factorii naturali de cură: ape minerale şi termominerale, lacuri

sărate, nămoluri şi gaze terapeutice, saline, plante medicinale etc., care în

alte condiţii nu ar putea fi valorificate. În acelaşi timp, prestării serviciilor

balneare presupune şi atragerea unui volum suplimentar de personal, al

cărui nivelul de calificare este în cea mai mare parte ridicat: medici,

kinetoterapeuţi, psihoterapeuţi, dieteticieni/ nutriţionişti, instructori

sportivi, animatori ceea ce contribuie la valorificarea superioară a forţei de

muncă.

Turismul balnear este forma de turism care valorifică în cea mai

mare măsură cercetarea ştiinţifică şi progresul tehnic atât pentru

descoperirea de noi proprietăţi terapeutice şi aplicaţii ale factorilor

naturali de cură, cât şi pentru ridicarea nivelului tehnic al echipamentelor

medicale utilizate ceea ce îşi pune amprenta asupra creşterii eficienţei şi

credibilităţii curelor cu efecte pozitive asupra cererii.

Totodată, largă răspândire în teritoriu a factorilor naturali de cură la

nivelul tuturor formelor de relief, de la cele montane de dealuri şi podiş la

cele de câmpie şi litoral, şi amenajarea în aceste zone a staţiunilor

balneare precum şi multiplele activităţi sportive, culturale, de loisir,

10

Page 11: turismul balnear.doc

incluse în conţinutul produselor turistice de sănătate au făcut ca, turismul

balnear să interfereze cu aproape toate celelalte forme de turism.

Datorită faptului că turismul balnear se bazează pe un potenţial

permanent, de mare complexitate, care este practic inepuizabil şi

independent de condiţiile atmosferice, acesta se caracterizează printr- un

nivel al sezonalităţii mult mai redus decât în cazul celorlalte forme de

turism, acesta putându- se practica în orice perioadă a anului.

Durata mare a sejurului şi absenţa unei sezonalităţi ridicate au

determinat dezvoltarea, în cadrul staţiunilor balneare, a numeroase şi

variate activităţi de producţie, comerciale şi de prestări servicii specifice

aşezărilor umane ceea ce a dus la dezvoltarea funcţiilor urbane. Ca

urmare, staţiunile balneare au devenit astăzi adevărate oraşe, specialiştii

apreciind că aceasta este cazul a 60% din staţiunile balneare, ceea ce a

determinat necesitatea asigurării echilibrului între funcţiile urbane şi

turistice ale acestora necesitând un proces atent de gestionare a

teritoriului.

Specificul turismului de sănătate, dependenţa succesului său de

cadrul natural,

face ca, dimensiunea estetică a staţiunii să reprezinte o componentă

importantă a acestui tip de produs. De aceea, pentru a putea răspunde

într- o cât mai mare măsură acestei cerinţe locul amplasării şi amenajării

staţiunilor balneare este supus unei îmbunătăţiri a cadrului natural prin

amenajarea unor parcuri şi grădini pe suprafeţe care pot ajunge până la

sute de hectare sau plantându- se păduri pentru a se crea climatul

sedativ, de destindere şi recreere necesar într- o staţiune balneară.

Totodată, prin complexitatea şi specificul său turismul de sănătate

poate asigura obţinerea unui volum sporit de încasări faţă de alte forme

de turism datorită costului mai ridicat al produsului, al comercializării

acestuia ca un pachet unitar/ forfetar, duratei mai mari a sejurului, a

gradului de ocupare mai ridicat şi sezonalităţii mai reduse.

În consecinţă se poate aprecia că turismul de sănătate are datorită

contribuţiei sale la prevenirea îmbolnăvirilor, îndepărtarea unor factori de

risc, educaţia sanitară, creşterea randamentului personal, reducerea

11

Page 12: turismul balnear.doc

zilelor de concediu medical, de spitalizare, a consumului de medicamente

cele mai puternice efecte sociale şi economice care se regăsesc, atât în

reducerea cheltuielilor bugetului asigurărilor de sănătate, cât şi în

creşterea productivităţii muncii, a producţiei şi implicit a PIB-ului.

1.3. Aspecte ale cererii şi motivaţiei turistice în

turismul balnear

Cunoaşterea cererii şi a motivaţiilor turistice reprezintă o necesitate

în cadrul procesului de definire a ofertei unei staţiuni sau firme turistice.

De aceea, este necesară cercetarea permanentă a cererii, a influenţei

diferiţilor factori care îşi pun amprenta asupra evoluţiei acesteia, precum

şi a motivaţiilor care stau la baza alegerii unui produs turistic.

1.3.1. Factori favorizanţi ai dezvoltării turismului

balnear

Conţinutul complex al fenomenului turistic şi permanenta conectare

a acestuia la dinamica socio-economică au făcut ca dezvoltarea turismului

să se afle sub incidenţa a numeroşi factori, diferiţi ca natură şi rol, având

acţiune globală sau particularizată asupra unei forme sau componente a

activităţii turistice. În funcţie de conţinutul specific al acestor factori,

precum şi de locul şi momentul impactului, aceştia participă în proporţii

variate, la determinarea fenomenului turistic.

Principala condiţie a manifestării cererii turistice o reprezintă, în

opinia specialiştilor, nivelul veniturilor populaţiei, acesta reprezentând

„suportul material, obiectiv al dezvoltării turismului”4.

Nivelul veniturilor populaţiei, influenţează cantitativ circulaţia

turistică prin modificarea numărului de turişti, dar şi calitativ, determinând

4 R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

12

Page 13: turismul balnear.doc

durata deplasărilor, distanţa pe care se efectuează călătoriile, intensitatea

plecărilor în vacanţă, caracterul organizat sau neorganizat al prestaţiei,

opţiunea pentru un anumit mijloc de transport etc.

O influenţă majoră asupra stimulării dezvoltării turismul o au şi

preţurile şi tarifele practicate în turism, nivelul acestora putând

constitui un element de stimulare sau frânare a cererii turistice.

Acţiunea acestui factor este însă complexă pentru că vizează atât

produsul turistic în ansamblul său, cât şi fiecare dintre componentele sale.

Acesta se manifestă diferit în raport cu piaţa internă sau cu cea

internaţională producând mutaţii cantitative sau calitative.

Stabilirea preţurilor trebuie să se facă pe baza unei temeinice

fundamentări care să reflecte cu fidelitate calitatea prestaţiilor şi să

reliefeze diferenţieri pe sezoane, zone turistice etc.

Fluxurile turistice sunt influentate de asemenea de oferta

turistică, care prin conţinutul, calitatea şi diversitatea să determină

amploarea şi orientarea fluxurilor turistice.

Un alt factor cu influenţe multiple asupra dezvoltării turismului este

progresul tehnic. Acesta îşi pune amprenta asupra dezvoltării şi

modernizării bazei materiale, a infrastructurii cât şi asupra organizării şi

perfecţionării activităţii turistice, modificării ponderii diferitelor forme de

turism. Unul dintre cele mai importante efecte ale progresului tehnic

asupra dezvoltării turismului este legat de dezvoltarea transporturilor

pentru că acestea reprezintă o componentă de bază a prestaţiilor

turistice.

Rolul pe care progresul tehnic îl are asupra dezvoltării mijloacelor de

transport se concretizează în perfecţionarea mijloacelor de transport, dar

şi în creşterea gradului de dotare cu autoturisme. Rezultatul implicaţiilor

progresului tehnic apare la nivelul mobilităţii populaţiei datorită creşterii

vitezei, a confortului, accesibilităţii diferitelor forme de transport, a

posibilităţii efectuării călătoriilor pe distanţe din ce în ce mai mari, sau

deschiderea pentru turism de noi pieţe, paralel cu creşterea cantitativă şi

calitativă a serviciilor oferite.

13

Page 14: turismul balnear.doc

Progresul tehnic nu acţionează însă numai asupra transporturilor, ci

si asupra calităţii şi diversităţii serviciilor asigurate de agenţiile de voiaj

sau unităţile hoteliere prin integrarea unităţilor într- un sistem de

rezervare computerizată, conectare la sistemele moderne, rapide de

comunicaţii, perfecţionarea sistemelor de comunicare dintre camere şi

recepţie, fără a uita avantajele pe care le oferă internetul în promovarea

ofertelor în „tangibilizarea acestora” prin realizarea unor tururi virtuale ale

staţiunilor şi unităţilor de cazare, alimentaţie a posibilităţilor de

divertisment.

Mutaţiile demografice, respectiv dinamica populaţiei şi

modificările în structura acesteia, pe vârste, profesii, medii îşi pun

amprenta asupra variaţiei circulaţiei turistice. Astfel, creşterea numerică a

populaţiei, precum şi ritmul creşterii acesteia influenţează direct creşterea

numărului turiştilor potenţiali. La nivelul structurii pe grupe de vârstă a

populaţiei şi al modificărilor apărute în acest plan, prezintă importanţă

faptul că participarea grupelor de vârstă la mişcare turistică, la practicare

diferitelor forme de turism se realizează în proporţii diferite. În ultimul

timp se constată intrarea în circuitul turistic a noi grupe de vârstă,

respectiv la nivelul tineretului (datorită creşterii independenţa acestuia, a

dorinţei de distracţie, cunoaştere, aventură) şi a populaţiei de vârsta a

treia şi chiar a patra, datorită creşterii duratei medii de viaţă şi a nivelului

de trai.

Structura populaţiei, indiferent de variabila utilizată îşi pune

amprenta asupra dimensiunilor circulaţiei turistice şi mai ales asupra

dinamicii diferitelor forme de turism,

orientării fluxurilor turistice15.

Intensificarea circulaţiei turistice este şi o consecinţă a

procesului de urbanizare care a generat marile aglomerări urbane şi care,

pe lângă efectele pozitive, înregistrează şi o serie de efecte negative cum

ar fi: creşterea solicitării nervoase, restrângerea spaţiului vital, poluarea

sub toate formele, ceea ce a generat nevoia de evadare spre zonele

turistice nepoluate, recreere, distracţii, practicarea unor sporturi ş.a. atât

15 R. Minciu, op. cit.

14

Page 15: turismul balnear.doc

la sfârşit de săptămână cât şi în timpul vacanţelor. Acest fenomen se va

manifesta din ce în ce mai intens având în vedere previziunile care

evidenţiază faptul că în 2.015 populaţia va fi urbană în proporţie de

80- 90%.

Un alt factor hotărâtor care va influenţa într- o tot mai mare măsură

intensificarea circulaţiei turistice şi organizarea viitoare a activităţii de

prestări servicii este şi creşterea timpului liber al populaţiei.

Creşterea disponibilităţilor de timp ca rezultat al diminuării zilei de muncă

la 8 ore şi mai puţin, practicării sistemului de lucru cu timp parţial,

creşterea duratei concediului anual plătit, precum şi a modificării sensului

noţiunii de timp liber care va căpăta un conţinut nou în sensul că va

cunoaşte în afara timpului disponibil pentru odihnă, recreere, distracţie şi

timpul destinat perfecţionării profesionale, informării generale în pas cu

progresul tehnic, exercitării unor activităţi de creaţie, a unor pasiuni

pentru cultură, artă, sport care vor conduce la noi dimensiuni ale

fenomenului turistic, la apariţia de noi forme de turism.

Factorii psiho- sociologici şi educaţionali exercită o influenţă

semnificativă asupra dezvoltării turismului. Între aceştia se pot evidenţia

moda, tradiţiile, dorinţa de cunoaştere, instruire etc. De exemplu, moda

joacă un rol important în alegerea locului pentru petrecerea vacanţei,

precum şi a formei de turism practicate: rural, schi, cultural, de sănătate.

Un alt element de atracţie îl reprezintă serbările populare, tradiţiile şi

festivalurile, acestea determinând atât intensificarea circulaţiei turistice,

cât şi o anumită orientare a fluxurilor turistice. intensificarea circulaţiei

turistice este stimulată în prezent şi de creşterea participărilor la

manifestările ştiinţifice, culturale, sportive care antrenează numeroşi

participanţi.

În acelaşi timp, modificarea necesităţilor şi preferinţelor

diferitelor categorii de populaţie, precum şi schimbarea obiceiurilor

de consum, chiar dacă acestea sunt determinate de cauze economice sau

conjuncturale, determină diversificarea şi fragmentarea vacanţelor,

apariţia şi dezvoltarea unor forme de turism, creşterea exigenţelor

diferitelor categorii de turişti.

15

Page 16: turismul balnear.doc

Acţiunile guvernamentale şi facilităţile acordate de

organizatorii de turism au rolul de a încuraja, stimula şi promova

vacanţele. În categoria acestora se includ legislaţia în domeniul turismului

cu efecte asupra îngrădirii sau stimulării călătoriilor, acordurile

internaţionale, alinierile la sistemele consacrate de clasificare a

hotelurilor, formalităţile la frontieră, sistemul de acordare a vizelor,

organizarea agenţiilor de turism etc.

În ultimele decenii turismul balnear a devenit un segment important

al pieţei turistice interne şi internaţionale datorită importantelor implicaţii

pe care acesta le are în plan în plan economic şi social. În consecinţă,

turismul balnear concentrează importante mijloace materiale şi umane

apelând la o implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii pentru a putea

asigura prestarea unor servicii turistice şi medicale complexe, de înalt

nivel calitativ în scopul satisfacerii cerinţelor vitale ale omului modern

determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a

populaţiei.

Această evoluţie a turismului balnear este o consecinţă a unor

factori favorizanţi.

Un prim factor favorizant este modificarea substanţială a

modului de viaţă care a multiplicat şi diversificat cauzele şi agenţii

stresanţi cu efecte negative asupra omului, atât la nivel fiziologic cât şi în

plan psihic. Problemele cotidiene, sarcinile profesionale, abuzul de tutun,

cafea, sedentarismul, alimentaţia necorespunzătoare, poluarea multiplă

provoacă o solicitare continuă a organismului ajungându- se de multe ori

la stări cronice, unele deosebit de periculoase, din cauza gradului mare de

morbiditate. În aceste condiţii omul manifestă din ce în ce mai mult

nevoia de a găsi soluţii pentru a contracara aceste efecte negative prin

practicarea turismului de sănătate.

Creşterea speranţei de viaţă (la nivelul anului 2.000 aproximativ o treime din

populaţia globului avea peste 60 de ani) a determinat creşterea numărului potenţial al celor

care apelează la curele termale clasice. Totodată, creşterea duratei medii a vieţii, creşterea

gradului de solicitare a organismului cu consecinţe asupra creşterii ponderii bolilor de uzură

(afecţiuni reumatismale degenerative, posttraumatice, cardiovasculare, metabolice, ale

16

Page 17: turismul balnear.doc

aparatului respirator, etc.) precum şi a bolilor de nutriţie, a celor determinate de tulburările

psihovegetative, pentru ameliorarea acestor afecţiuni pot fi oferite cu succes tratamentele

balneare.

Tendinţele manifestate în domeniul politicilor mondiale de ocrotire a sănătăţii care

presupun punerea unui accent din ce în ce mai mare pe medicina omului sănătos, pentru

menţinerea sănătăţii fizice şi psihice au deschis noi orizonturi de acţiune în direcţia

dezvoltării turismului de sănătate. Turismul de sănătate evidenţiind tot mai mult rolul pe care

îl au curele preventive în preîntâmpinarea apariţiei bolilor cronice şi de uzură, vine în

întâmpinarea acestor tendinţe.

De altfel, organismele internaţionale OMS, UE, consideră că o bună stare a

sănătăţii fizice şi psihice a populaţiei reprezintă una dintre condiţiile de

bază ale nivelului de civilizaţie actual. De aceea, o parte integrantă a

sistemului de ocrotire a sănătăţii o reprezintă vacanţele de sănătate.

Îmbogăţirea şi înnoirea conţinutului medicinii balneare moderne care îşi găseşte

astăzi o fundamentare ştiinţifică pentru multe dintre metodele tradiţionale folosite în mod

empiric în trecut, recunoaşterea ei ştiinţifică, au contribuit la creşterea credibilităţii acesteia în

cadrul lumii medicale şi a opiniei publice.

Diversificarea ofertei turismului balnear ca urmare a evoluţiei acestuia spre

turismul de sănătate care include atât curele termale tradiţionale cu durata de 18 zil, cât

şi produsele reunite sub sloganul „repunere în formă” care combină în diferite variante

precum fitness, diferite masaje, estica feţei şi a corpului, talasoterapie, produse antistres,

antitabac, curele pre şi post natale, având durate variabile de 3, 6, 9 sau 10 zile. Gama acestor

produse include de la servicii de lux, până la produse mult mai accesibile de tipul „totul

inclus” destindere şi relaxare într- un stabiliment de 2 stele.

Creşterea nivelului de instruire a determinat şi intensificarea preocupărilor pentru o

informare medicală, în special în legătură cu nevoia şi posibilităţile de prevenire a apariţiei

unor afecţiuni, pentru care oferă soluţii şi turismul de sănătate.

Schimbările intervenite în mentalitate, cultul pentru o formă cât mai bună, pentru o

anumită estetică a corpului, ideea foarte mediatizată a celei de- a doua tinereţi între 40- 50 de

ani au influenţat foarte mult cerea pentru turismul de sănătate. La aceasta se adaugă intensa

mediatizare a unor produse, în special a talasoterapiei, folosind presa feminină care propune o

imagine a femeii de 45 de ani care arată de 30. De asemenea, bărbaţii devin tot mai interesaţi

de recăpătarea formei fizice şi psihice ceea ce a determinat creşterea cererii acestora. Această

17

Page 18: turismul balnear.doc

tendinţă puternică se traduce printr- o explozie a presei zisă „de sănătate”, foarte diversificată

numai în Franţa există 41 de titluri cu un tiraj de peste 600.000 exemplare.

Influenţa modei, care poate reprezenta un factor cu influenţă asupra

propagării obiceiurilor de a petrece o parte a vacanţei pentru îngrijirea

sănătăţii şi repunere în formă, în special în rândul populaţiei cu venituri

mari.

1.3.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism

Turismul valcean, cu toate componentele sale, turism balnear,

montan, rural (agroturismul), monahal, cultural, are un imens potenţial în

economia judeţului.

Staţiunile balneoclimaterice din judeţ, precum Băile Govora, Băile

Olăneşti şi Călimăneşti – Căciulata, cu activitate de aproape două veacuri,

sunt apreciate în întreaga Europa, prin factorii naturali de cura balneară

cu ape minerale miraculoase, care tratează cu rezultate uimitoare cele

mai diverse afecţiuni ale organismului uman: afecţiuni ale aparatului

locomotor, ale aparatului respirator, afecţiuni neuro- logice şi centrale,

astm bronsic, bronsite cronice şi enfizem pulmonar, boli ORL şi boli

degenarative (spondiloze, artroze, poliartroze), afecţiuni reumatice

articulare, afecţiuni ale tubului digestiv, ale glandelor anexe, afecţiuni ale

rinichilor şi căilor urinare, afecţiuni ale bolilor metabolice (guta, diabet,

obezitate), ale bolilor alergice, cutanate, afecţiuni hepatobiliare, şi

afectiuni cardiovasculare.

Judeţul Vâlcea prin relieful bogat şi unic se bucură de numeroase forme de turism

care pot fi practicate, pe lângă turismul balnear, cum sunt: agroturismul şi turismul rural,

turism cultural, turism montan sau turism monahal2.

Agroturismul şi turismul rural

Agroturismul şi turismul rural au luat un mare avans în ultimii ani pe plan

internaţional, când s- a constatat o deplasare a interesului spre turismul rural practicat

2 “Ghidul judetului Valcea”, Ed. Publirom Media, 2008-2009

18

Page 19: turismul balnear.doc

individual sau în grupuri mici. Cererea pentru produsul turistic românesc (vacanţa în satele

turistice din România) este deosebit de ridicată în ţările scandinave şi în ţările Europei de

Vest. Dezvoltarea turismului rural şi a structurilor complemementare ar putea contribui astfel

la dinamizarea ofertei turistice româneşti pe piaţa internă şi pe piaţa internaţională. De aceea

se impune integrarea în structurile europene ca o necesitate a înscrierii ofertei turistice în

oferta comună europeană pentru a se realiza internaţionalizarea turismului românesc.

Agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de

gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor, care pe o perioadă determinată vin în

mediul rural pentru relaxare, odihnă şi agrement, cure terapeutice, tranzacţii sau afaceri,

pentru satisfacerea unui hobby, iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale, pentru studii şi

documentare, precum şi alte activităţi specifice.

Sate numeroase din judeţul Valcea ar putea să înscrie turismul rural şi agroturismul în

cadrul politicii de dezvoltare locală pe viitor. Turismul rural pune în valoare imensul potenţial

natural, cultural şi uman al acestor sate, pe baza căruia se pot elabora şi promova produsele

turistice la nivel local, regional, naţional şi chiar internaţional.

Turismul rural a cunoscut în ultima perioadă şi cunoaşte în continuare o largă

dezvoltare, îndeosebi în zona montană (Malaia, Brezoi, Voineasa, etc), dar şi în cea

subcarpatică şi deluroasă (Pietrari, Bărbăteşti, Vaideeni, Măldăreşti, Horezu – “Ţara

ceramicii româneşti”, etc.), care asigură condiţii pentru sejururi excepţionale, în cadru natural

deosebit de reconfortant şi cu produse alimentare ecologice, direct de la sursa.

Dezvoltarea rurală integrată prin turism presupune participare activă a populaţiei la

operaţiunile turistice de primire şi animaţie ce trebuie efectuată conform unui proiect colectiv

de dezvoltare.

Turismul rural răspunde unui nume mare de motivaţii de călătorie ale turiştilor cum ar

fi: petrecerea vacanţei într- un alt mod, favorabil contractului cu natura, întoarcerea la origini,

convieţuirea, cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor localnicilor, cunoaşterea florei şi a faunei,

stabilirea unor relaţii afective cu locuitorii satelor, posibilitatea consumării unor alimente

proaspete şi de calitate, dezvoltarea relaţiilor om- natură, descoperirea de noi locuri şi

oameni, conştientizarea nevoii de a duce o viaţă sănătoasă, căutarea liniştei, interes faţă de

alimentaţia naturală şi raţională.

Spaţiul rural reprezintă o rezervă de bogăţii naturale fundamentale şi de structuri

sociale de primire. Orăşenii consideră că ele trebuiesc păstrate şi salvate de poluare şi

distrugere.

19

Page 20: turismul balnear.doc

Ecuaţia fundamentală a turismului rural - cazare la fermă - vacanţă petrecută în sat -

petrecerea timpului liber în spaţiul rural.

Cererea pentru vacanţele petrecute la fermă este foarte mare, în occident încât oferta

riscă să deprecieze calitativ. Aceasta este marea problemă a agroturismului, care nu poate fi

definit printr- un statut juridic sau un navel al veniturilor, dar care trebuie să rezulte dintr- o

primire şi un cadru particular în spaţiul rural.

Turismul cultural

În judeţul Vâlcea reţeaua de obiective turistice constă în monumente culturale, istorice

şi arhitectonice, multe fiind unice, cum ar fi mănăstirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrata,

Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota cat si Palatul Epicopal al Ramnicului. De asemenea, se mai

găsesc pe Valea Oltului, câmpuri geto- dacice şi daco- romane, Cetatea Buridava sau Calea

lui Traian.

Rezervaţiile naturale situate la Cozia, Buila, Vanturita şi în Munţii Căpăţâna, sunt

protejate ca monumente ale naturii , adăpostind specii de flora şi fauna rare.

Principalul centru etnografic al judetului Vâlcea este Horezu (la 35 km de Râmnicu

Vâlcea), cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramică din România, cu

expoziţie etnografică permanentă şi târguri tradiţionale. Meşterii locali produc ceramica de

calitate superioară, cu o frumoasă decoraţie. Ei lucrează în special strachini şi farfurii şi

folosesc o gamă largă de culori şi de motive decorative. Alte centresun la Vaideeni (renumit

pentru ţesături şi port tradiţional popular) şi la Bărbăteşti (cusut, ţesut, cojocărit).

Cele mai importante manifestări culturale sunt: Festivalul de folclor "Cântecele

Oltului", Târgul Ceramicii Populare "Cocoşul de Hurez", Zilele Culturii şi Ortodoxiei, Ziua

Imnului Naţional, Pridvor Vâlcean, festivalul de muzică cultă "Tinere talente", Târgul

Meşterilor Populari, Zilele Râmnicului şi actiunea cultural - muzicală Cursurile Muzicale de

Vară.

În viata culturală vâlceană îşi face apariţia figura luminoasă a lui Anton Pann care

avea să fie profesor de muzică la Râmnicu Vâlcea.

Vâlcea a dat literaturii române unul dintre valoroşii scriitori ai perioadei interbelice -

Gib Mihăescu, originar din Drăgăşani. În perioada dintre cele două războaie mondiale

debutează poeţii Dragoş Vrânceanu şi Ada Orleanu. Mişcarea teatrală, cât şi cea muzicală, au

cunoscut numeroase momente de afrimare datorate unor personalităţi de marcă din Vâlcea,

cum sunt compozitorii : Ion Dumitrescu, Nicolae Oancea, Gheorghe Dumitrescu, muzicologii

20

Page 21: turismul balnear.doc

Ionel Geanta, Victor Giuleanu, Gheorghe Merisescu, artistul liric Mircea Buciu, actorii Dem

Radulescu, Florin Zamfirescu, Cornel Vulpe si altii.

Turismul montan

Zona montană, reprezentând 1/ 3 din suprafaţa judeţului, oferă atracţii formidabile

chei, cascade, peşteri, peste 80 de trasee marcate şi întreţinute, posibilitatea practicării

alpinismului, schiului, pescuitului şi vânătorii sportive, precum şi numeroase puncte

belvedere. Turismul montan beneficiază de condiţii deosebite de cazare şi petrecere a

vacanţelor în staţiunile de acum celebre, Voineasa şi Vidra.

  În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel se înscrie pitoreasca Valea Lotrului, aflată

între Munţii Lotrului (2.244 m) şi Munţii Latoriţei (2.063m). Se impun privirii peisaje alpine

deosebite: forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi cataractele

Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului, lacurile de la Galbenu şi

Petrimanu.

 Armonia teritoriului, priveliştile de o rară frumuseţe din defileele Oltului, Lotrului,

Lotrişorului şi Bistriţei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem să nu amintim

Brădişorul şi Vidra, pârtiile de schi şi traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul să se

simtă bine şi să revină în aceste locuri.

Zona montană a judeţului Vâlcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte :

- Staţiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra, Obârşia Lotrului

- Ţara Loviştei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeş, Suici, Perişani,

Câineni

- Parcul Naţional Cozia

- Zona Munţilor Căpăţânii.

Turismul montan este reprezentat de renumita staţiune Voineasa, amplasată la

650 m altitudine, într- un cadru mirific, tonifiant. Pădurile de conifereşi foioase, aerul

puternic ononat, cu o bogată doză de ioni negativi şi esenţe volăţile de brad, crează o

atmosferă deconectantă, odihnitoare, cu grad de poluare zero. Staţiunea este recomandată

pentru odihnă şi tratament de eficientă maximă în surmenajul fizic şi intelectual,

convalescentă, în nevroza astenică sau în afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale căilor

respiratorii.

Microstaţiunea Vidra, din aceeaşi zonă montană cu Voineasa, este amplasată la

altitudinea de 1.370 m, într- un mediu puternic ozonat şi un cadru ambiental feeric, ce oferă

un permanent şi fascinant spectacol natural. Aşezată pe malul lacului de acumulare Vidra,

poate găzdui activităţi din cadrul aporturilor nautice, zona asigurând condiţii excepţionale şi

21

Page 22: turismul balnear.doc

pentru pescuitul sportiv şi de vânătoare, pentru diverse alte activităţi de agrement. În staţiune

este amenajată o pârtie de schi, funcţionabilă, cu telescaun, însă în arealul montan care

cuprinde ţi complexul turistic Obârşia Lotrului, unde zăpada este prezentă şase luni pe ani, se

pot amenaja pârtii de schi de dimensiuni olimpice, se pot organiza concursuri şi întreceri în

domeniul sporturilor extreme (căţărări montane, scufundări, salturi cu parapantă, salturi cu

schiuri, etc.)3.

Turismul monahal

Turismul monahal este una dintre cele mai puternice componente ale turismului

vâlcean şi naţional. Episcopia Râmnicului a împlinit 500 de ani de existenţa în viaţă

comunităţii locale, numeroasele mănăstiri şi schituri – ce mai multe din ţară – de anvergura

monumentală din epoca Evului Mediu, fac dovada puternicei forţe creatoare a poporului

nostru, dar şi a tăriei credinţei noastre crestin- ortodoxe, care a fost principalul element de

consolidare a unităţii de neam de sine stătăţor al romanilor dintotdeauna şi de pretutindeni.

Pe teritoriul judeţului Vâlcea se află monumente de artă religioasă cum sunt

mănăstirile Cozia, Hurezi, Govora, Bistrita, Mănăstirea dintr- un Lemn, Surpatele, Arnota,

Episcopia Râmnicului, fiecare cu istoria ei, pe cât de interesantă, pe atât de tulburătoare.

Mănăstirea Cozia, opera de artă monumentală, ctitorie din secolul al XIV-lea a

Domnului Mircea cel Bătrân (1.385- 1.418), se impune de asemenea prin vechime şi

arhitectonicş, aici aflându-s e locul de veci al măreţului său ctitor. Situată la 3 km de staţiunea

balneo- climaterica Călimaneşti- Căciulata, pe malul drept al Oltului şi la cca. 20 km nord de

Râmnicu Vâlcea, ansamblul mănăstiresc de la Cozia, cu hramul ”Sfânta Treime”, la început a

fost cunoscut sub numele de ”Mănăstirea Nucet”, abia mai târziu primind numele de ”Cozia”,

după muntele din vecinătate.

Mănăstirea Bistriţa (10 km) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este aşezată la

poalele munţilor Căpăţânii, la intrarea în defileul Bistriţei. Ctitorita în secolul al XV-lea de

către fraţii Craioveşti şi restaurată în 1.683 de Constantin Brâncoveanu, deţine moastele Sf.

Grigorie Decapolitul. Este distruă de domnitorul Mihnea cel Rău, dar ctitorii săi o refac în

1.519. Este avariată de cutremurul din 1.838. Domnitorii Gheorghe Bibescu şi apoi Barbu

Stirbei construiesc aici un palat voievodal ca resedinta de vara, iar in mijlocul curtii inalta

3 “Ghidul judetului Valcea”, Ed. Publirom Media, 2008-2009

22

Page 23: turismul balnear.doc

intre 1846-1850 o biserica domneasca gen catedrala. Pictura monumentala din interior poarta

semnatura lui Gheorghe Tatarescu. Tot aici a fost un important centru tipografic, care in 1508

a tiparit "liturghierul lui Macarie".

De la Bistrita in sus spre cariera de calcar sau pe o poteca lunga de circa 1,5 km si

abrupta, se ajunge la Manastirea Arnota. Avand hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril"

este ancorata in peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii. Aici sunt depuse moastele Sf.

Apostol Filip, Sf. Ieromonah Mihail al Sinaidei, palma Sf. Mc. Marina, iar legenda spune ca

aici, in Muntii Arnotei, s-a refugiat Matei Basarab dupa ce a pierdut o batalie cu turcii si

salvat de un credincios al sau, care s-a predat in locul lui. Atunci, domnitorul a cerut ca la

moartea sa sa fie inmormantat in aceste locuri. Manastirea este construita in stil bizantin si

ornamentata cu picturi realizate in stil brancovenesc. Manastirea Arnota este situata la cea

mai mare inaltime din tara.

Manastirea Surpatele (20 km), cu hramul "Sf.Treime" a fost ctitorita de feciorii lui

Popa Francu, la inceputul secolului al XVI-lea. Aici gasim o fresca originala ramasa intacta

pana in ziua de azi. Se leaga de Manastirea dintr-un Lemn prin intermediul unei carari, printr-

o livada de pruni.

Manastirea dintr-un lemn (21 km), cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" a fost

ctitorita de Constantin Brancoveanu in sec al XVIII-lea. Legenda spune ca aceasta biserica a

fost construita dintr-un singur trunchi de stejar batran. In spatele Manastirii inca se mai afla

cativa stejari seculari. Manastirea detine o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.

Manastirea Jgheaburile (21 km), cu hramul "Nasterea Maiciii Domnului" a fost

ctitorita in secolul al XIV-lea de catre Radu Negru si reconstruita in secolul XVII de catre

Matei Basarab. Rasare indr-o vale adanca si ingusta, marginita de rapi inalte si repezi,

impadurite si alunecoase.Izvorul de ape sulfuroase intalnite aici este considerat ca fiind

"Izvorul Tamaduirii", motiv de pelerinaj in aceasta zona.

Manastirea Polovragi (25 km), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorita

in secolul al XVIII-lea de logofatul Danciu Paraianu.

Manastirea Govora (27 km) este retrasa privirii si asezata intre dealuri. Existenta sa

este socotita din secolul al XIV-lea - al XV-lea de pe vremea lui Vlad Dracul, complexul

actual cuprinzand chiliile dinspre est, nord si vest, turnul clopolnitei si biserica. In interiorul

bisericii se afla o pretioasa pictura executata de iscusitii mesteri ai epocii.

Schitul Patrunsa (20 km) a fost construit de catre episcopul Climent in secolul XVIII.

Conform legendei, manastirea a fost ridicata in amintirea evenimentului din 1685, cand in

urma invaziei turcilor, printre cei care se retrageau in munti se afla si mama sa Paraschiva,

23

Page 24: turismul balnear.doc

care la radacina unui paltin, i-a dat nastere ctitorului acestui schit. Pe o frumoasa poteca de

munte, se poate ajunge la Schitul Pahomie din secolul XV si descoperit dupa 130 de ani de

parintele Veniamin.

Cel mai frumos si mai rafinat exemplar de arhitectura romaneasca, Manastirea

Horezu inaltata in 1693 de Constantin Brancoveanu, a fost inclusa in 1995 in patrimoniul

UNESCO4.

1.4 Protecţia mediului şi turismul balnear

Protecţia şi conservarea potenţialului turistic în general şi balnear, în special, se

conturează ca o activitate distinctă, având probleme specifice care solicită colaborarea

specialiştilor din domenii variate. Această acţiune poate avea o eficienţă satisfăcătoare numai

în condiţiile asigurării unui cadru juridico-administrativ de desfăşurare.

Poluarea şi degradarea resurselor balneoturistice şi ambientului staţiunilor şi

localităţilor balneare este consecinţa a trei grupe de factori:

naturali;

factori legaţi de dezvoltarea economică;

factori care intervin prin valorificarea resurselor balneoturistice.

1. Factorii naturali (procese de alunecare şi eroziune, cutremure, inundaţii

etc.) au degradat sau au distrus multe surse de apă minerală, mai ales din Transilvania sau

dealurile subcarpatice (Sărata Monteoru, Ideciu de Sus, Ocnele Mari, Sovata, Bălţăteşti).

2. Factorii economici diverşi, constituie importante surse de poluare şi degradare a

substanţelor balneare sau mediului din staţiuni şi împrejurimile lor. Este vorba de poluarea

aerului (Govora, Lipova), a lacurilor terapeutice (Techirghiol, Amara, Balta Albă, Lacul

Sărat, Mangalia), a solului şi apelor freatice minerale sau potabile (Băile Boghiş), poluarea

sonoră, dar şi de degradarea peisajului prin halde de steril (Băile Harghita şi Sântimbru),

cariere de calcar (Băile Herculane) şi defrişarea pădurilor din apropierea staţiunilor balneare

(Sovata, Slănic Moldova).

3. Turismul ca orice activitate umană, fiind un consumator de spaţiu şi resurse

turistice participă implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător şi a potenţialului

turistic, fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului, florei şi faunei sau a altor

4 “Ghidul judetului Valcea”, Ed. Publirom Media, 2008-2009

24

Page 25: turismul balnear.doc

obiective turistice pe care le pot deteriora parţial sau total, fie prin concepţia greşită de

valorificare a unor zone, puncte şi obiective turistice din staţiunile balneare.

Circulaţia turistică necontrolată în parcurile staţiunilor balneare, în pădurile de interes

social – recreativ, conduce la degradarea acestora, dispariţia unor specii floristice, distrugerea

ambientului, a valorilor terapeutice a unora dintre acestea: bioclimat, aerosoli,

puritatea aerului, lacuri (Băile Herculane, Sovata, Băile Felix, Olăneşti)

Intensificarea circulaţiei turistice automobilistice în staţiunile balneare şi lipsa

parcărilor, pe lângă poluarea fonică, alterează calitatea aerului, a factorilor de cură,

influenţându-se direct şi tratamentele balneare specifice staţiunilor (în toate staţiunile).

Fenomenul este accentuat în cazul în care staţiunile sunt străbătute de drumuri naţionale

(Călimăneşti, Vatra Dornei, Buziaş).

Ambele fenomene negative au o intensitate şi o acţiune distructivă mare la sfârşit

de săptămână, când presiunea turistică este puternică.

Calitatea potenţialului turistic balnear, poate fi afectată şi printr-o concepţie greşită de

valorificare a resurselor sale turistice rezultată fie din exploatarea neştiinţifică şi neraţională a

acestora, fie din realizarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic.

O situaţie specială o au substanţele minerale balneare caracterizate printr-o mare

vulnerabilitate la factorii exogeni, orice intervenţie nefavorabilă asupra lor putând provoca

schimbarea parametrilor fizici şi chimici, pe baza cărora au fost declarate resurse

terapeutice. Fenomenele de degradare întâlnite în cazul substanţelor minerale balneare, cu

deosebire a apelor minerale şi termominerale rezultă, de cele mai multe ori, din nerespectarea

principiilor generale de protecţie şi exploatare a lor care impun limitarea exploatării

zăcămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare, executarea

lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate,

evitarea exploatării zăcămintelor până la epuizare şi o exploatare raţională, ştiinţifică a

acestora.

Cu toate măsurile întreprinse în ultimul timp pentru protecţia resurselor balneare, se

pot semnala totuşi unele cazuri de degradare a acestora, semnificative fiind cazul

zăcămintelor hidrominerale Covasna, Lipova şi Buziaş, la care exploatarea defectuoasă a

acestora a dus la apariţia de fenomene de degradare (scădere a potenţialului surselor,

diminuarea cantităţii de CO2 etc.). În cazul acestor staţiuni, dacă nu ar fi fost vorba de

zăcăminte puternic alimentate, fenomenele de degradare ar fi fost iremediabile.

25

Page 26: turismul balnear.doc

Factorii de degradare ai resurselor hidrobalneare sunt, de regulă, cei tehnici legaţi de

forare şi captarea surselor, de transport şi distribuţie şi de utilizarea propriu-zisă, dar şi de

nerespectarea normelor tehnice de exploatare şi întreţinere, a celor igienico-sanitare.

Între aceste deficienţe tehnice amintim:

• depresurizarea zăcămintelor hidrogeologice prin săparea unui număr mare de sonde

şi puţuri, ceea ce conduce la reducerea conţinutului de CO2 şi pierderea calităţii apelor

minerale;

• o lipsă de etanşeitate la unele foraje, cimentări nereuşite, fenomene de corodare sau

distrugerea unor coloane de tubaj cu degradarea zăcământului prin depresurizare;

• defecţiuni la rezervoarele de stocare a apei minerale;

• captări incorecte;

• conducte de transport defecte, sparte cu pierderi de apă minerală;

• pierderi de apă la distribuţie, încălzire şi balneaţie;

• nerespectarea perimetrelor de protecţie hidrogeologică şi sanitară şi permiterea

activităţilor economice poluante în limitele acestora duc, de asemenea, la degradarea lacurilor

terapeutice;

• lucrări geologice necorespunzătoare;

• necorelarea rezervelor de apă minerală cu consumul, ceea ce conduce la o exploatare

intensivă a apelor până la limita de epuizare a zăcământului hidromineral;

• utilizarea intensivă a lacului Ursu în balneaţia liberă (pentru agrement, conduce la

amestecul şi omogenizarea apei) pierzându-se caracterul helioterm – factor terapeutic foarte

important ce conferă originalitate şi atractivitate staţiunii Sovata;

• evacuarea apelor minerale reziduale folosite în balneaţie, netratate chimic şi

biochimic, ca şi a nămolurilor terapeutice, de altfel, prezintă pericolul poluării mediului prin

compoziţia chimică, bacteoriologică şi temperatura lor.

Şi în cazul nămolurilor terapeutice, exploatarea raţională, utilizarea şi tratarea

corespunzătoare ca şi protejarea acestora uneori nu sunt luate în considerare, ducând la

degradarea şi poluarea zăcământului (Techirgiol, lacurile Negru, Ursu şi Săcelu - Gorj).

Situaţia este similară pentru turba terapeutică de la Poiana Stampei.

Dar degradarea mediului şi a potenţialului pot fi determinate şi de dezvoltarea

nesistematizată a localităţilor, proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu

caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică,

realizarea de construcţii inestetice, neadaptarea specificului arhitectural, etnografic sau

natural al zonei turistice, ocuparea intensivă a unui spaţiu cu construcţii turistice, această

26

Page 27: turismul balnear.doc

ultimă situaţie putând afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. Astfel de

situaţii s-au creat, de exemplu, în unele staţiuni balneare prin realizarea unei baze materiale şi

tehnice disproporţionate ca volum şi structură cu capacitatea de primire a teritoriului şi a

rezervelor hidrominerale. Rezultatul a fost o supraîncărcare a teritoriului cu instalaţii turistice

mergându-se până la urbanizarea staţiunii (Băile Felix şi parţial Sovata şi Băile Herculane).

În lipsa unor legi de exploatare şi de protecţie a resurselor balneare, întreaga activitate

se desfăşoară în baza unor acte normative cuprinse în studiul „Fundamentarea unor criterii şi

norme de clasificare a staţiunilor turistice” (ICT 1992) şi OMS 1/1980.

Componentele obligatorii ale unei exploatări optime trebuie să asigure prezenţa

nealterată a zăcământului în ecosistem, păstrându-se permanent echilibrul hidrologic, fizico-

chimic şi biologic al acestuia.

O latură la fel de importantă a unei exploatări de calitate, este şi corecta organizare şi

construire a instalaţiilor de transport al substanţei minerale de la sursă până la punctul de

utilizare. Soluţiile de optimizare a acestor instalaţii se dau de institutele de proiectare care

aleg varianta adecvată tehnologic şi economic. O modulare general aplicabilă sistemelor de

exploatare a apelor minerale la suprafaţă se integrează în schema:

a) surse echipate pentru exploatare şi control;

b) transport prin conducte de la sursă la rezervoarele centrale;

c) distribuţie dirijată şi controlată, de la rezervoare la consumator.

Problemele exploatării raţionale sunt multiple şi uneori dificile, fapt ce a justificat

cerinţa întocmirii unei documentaţii speciale întocmită de institute de specialitate sub egida

forului coordonator şi a responsabilului de zăcământ, pe baza normelor elaborate de Agenţia

Naţională pentru Resurse Minerale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Apelor şi

Protecţiei Mediului. Documentaţiile de exploatare, care au început să fie întocmite din anul

1980, stabilesc toate condiţiile şi metodele de exploatare. Aceste documente sunt supuse de

câte ori este nevoie, la completări şi îmbunătăţiri pentru că mediul, zăcământul şi staţiunea

sunt entităţi evolutive.

Mai pregnantă decât cea hidrogeologică, protecţia sanitară aprofundează până la

detaliu partea de ecosistem supusă poluării şi nocivităţii dăunătoare nemijlocit sănătăţii

omului. Sub egida Ministerului Sănătăţii au apărut reglementări de protecţie sanitară prin

instituirea perimetrelor de protecţie. Perimetrul de protecţie sanitară cuprinde zona staţiunii, a

zăcământului şi zone adiacente în care modificarea regimului natural poate conduce la

alterarea calităţii factorilor terapeutici. Zona internă de regim sever constituie un areal

restrâns în jurul sondelor sau celorlalte surse de ape minerale, suprafaţa sa fiind diferită, de la

27

Page 28: turismul balnear.doc

caz la caz în funcţie de natura captării. Dimensiunile ei sunt menţionate în mod expres într-o

anexă la normele de întocmire a perimetrului sanitar. Stabilirea acestei zone se face în scopul

asigurării, fără nici un risc din punct de vedere igienico-sanitar, a exploatării apei minerale,

principalele interdicţii impuse fiind: amplasarea oricărui fel de construcţie; utilizarea,

depozitarea sau transportul în apropiere de surse cu radiaţii ionizante; utilizarea sau

depozitarea de materiale poluante; orice fel de escavaţii; traversarea zonei de către conducte

de ţiţei sau alte produse petroliere, precum şi orice fel

de conducte care nu transportă apă minerală; lucrările ce produc pulberi sau alte poluări ale

aerului; utilizarea îngrăşămintelor chimice sau farmaceutice nocive, orice fel de activităţi care

nu sunt legate direct de exploatarea apei minerale.

Zona externă de restricţie cuprinde cadrul natural al staţiunii, microclimatul. Ea are o

extindere similară perimetrului hidrogeologic, dar nu este condiţionată de aceasta, putând fi

mai mare sau mai mică. Pentru această zonă se prevăd următoarele interdicţii:

amplasarea de obiective care evacuează noxe în atmosferă;

aruncarea, deversarea,împrăştierea de deşeuri sau reziduuri solide, lichide, gazoase

sau radioactive;

excavaţii,lucrări miniere, depozite de carburanţi şi lubrifianţi;

orice activitate antropică ce poate dăuna refacerii şi dezvoltării vegetaţiei, irigaţii;

desfăşurarea unor activităţi cu grad ridicat de poluare fonică (transportul rutier greu,

explozii, utilizarea de ciocane pneumatice).

La menţinerea calităţii ecosistemului în care se integrează o staţiune balneară

contribuie şi alte foruri, între care: Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

În perspectiva integrării europene România a făcut eforturi pentru alinierea la

legislaţia UE privind protecţia mediului. Având în vedere prevederile acestei legislaţii privind

evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele din domeniul public şi privat şi faptul

că UE susţine financiar acţiunile legate de mediul înconjurător, comunităţile locale şi

investitorii trebuie să aibă în atenţie eliminarea problemelor pe care le-ar putea crea

proiectele lor de dezvoltare a turismului asupra mediului.

28

Page 29: turismul balnear.doc

CAPITOLUL II

FACTORI TERAPEUTICI NATURALI DIN STAŢIUNILE

BALNEOCLIMATERICE DIN ROMÂNIA

Factorii terapeutici naturali de care dispun staţiunile balneoclimaterice româneşti sunt

reprezentaţi de climatul variat, apele minerale naturale cu diferite compoziţii fizico-chimice,

apele si namolurile unor lacuri din Câmpia Română sau din zone cu masive de sare, şi

emanaţii de gaze (dioxid de carbon, mofete, sau solfatării). Varietatea tipurilor climatice şi

caracteristicile bioclimatice determinate de acestea reprezintă o primă categorie de factori

naturali cu valenţe terapeutice.

România, ca ţară situată în zona centrală a Europei, dispune de un relief variat, in

care, pe un teritoriu reletiv compact, se intalnesc tipuri de climat continental temperat (in

zonele alpine si subalpine, in zona dealurilor subcarpatice impădurite, in depresiunile din

podisul transilvan şi în zone precarpatice), continental cu influenţe mediteraneene în Câmpia

de Vest si Banat si cu caracter de stepă din Câmpia Română pană la litoralul Marii Negre.

O a doua categorie de factori naturali cu valoare terapeutică este reprezentată de

bogaţia şi diversitatea extraordinară de ape minerale naturale existente pe teritoriul romanesc:

numeroase surse de ape termale de-a lungul faliei din vestul ţarii, de la Carei – Felix –

Geoagiu – Vaţa de Jos pana la Herculane, apele carbo-gazoase cu diferite compoziţii fizico-

chimice din zona munţilor vulcanici din Carpaţii Răsăriteni, însoţite de emanaţii de dioxid de

29

Page 30: turismul balnear.doc

carbon (gaz utilizat in mod original in ţara noastră sub denumirea de mofete), surse de ape

minerale sulfuroase de depozit din depresiunea getica, bogaţia extraordinară de ape sărate

concentrate din zone cu masive de sare din depresiunea transilvană (Sovata, Bazna, Ocna

Sibiului, Ocna Mureşului etc.).

Nu în ultimul rând, nămolurile terapeutice constituie si ele o bogaţie naturală. Pe

litoralul românesc, in apele sărate din lagune, se formeaza nămoluri particulare, cum este cel

sapropeic din Lacul Techirghiol sau cel de turbă de la Mangalia. De asemenea, apele sărate

ale lacurilor din Câmpia Română (Lacul Sărat, Amara sau Balta Albă) formează nămoluri cu

potenţial terapeutic.

România dispune de un excepţional fond balnear ceea ce face ca din acest punct de

vedere să se situeze pe unul dintre primele locuri din Europa. Totodată potenţialul turistic

balnear prezintă o serie de particularităţi care-l individualizează în cadrul ţărilor cu tradiţie în

domeniu:

prezenţa tuturor grupelor de substanţe terapeutice: ape minerale şi

termominerale, nămoluri terapeutice, emanaţii naturale de gaze terapeutice CO2 şi

uneori în combinaţie cu H2S, microclimatul salin, întregul complex de factori

terapeutici ai litoralului.

existenţa unor substanţe minerale terapeutice cu caracter de unicat: gazelle

mofetice şi solfatariene, considerate rarităţi ale naturii şi chiar unice în Europa (în

cazul solfatarienelor) precum şi a altora puţin răspândite în Europa: lacurile sărate,

peloidele, microclimatul salin însoţite de cercetări şi metode de tratament menite să

asigure valorificarea acestora. valoarea terapeutică ridicată a gazelor mofetice

determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi valenţele curative ale

solfatarelor au făcut ca acestea să fie considerate elemente de mare interes ale

balneologiei româneşti5. Totodată trebuie evidenţiat faptul că aceste substanţe

minerale terapeutice sunt considerate remedii eficiente în tratarea unor afecţiuni

pentru care terapia cu mijloace farmaceutice medicamentoase nu dă rezultate

satisfăcătoare: afecţiuni respiratorii, sterilitate parţială, afecţiuni dermatologice,

alergii

existenţa tuturor grupelor de substanţe minerale terapeutice ceea ce permite

acoperirea întregii game de afecţiuni tratabile cu ajutorul factorilor naturali de

cură (toate cele 14 tipuri de afecţiuni înscrise în nomenclatorul OMS): ale aparatului

5 V. Glăvan, op. cit

30

Page 31: turismul balnear.doc

locomotor (reumatismale şi posttraumatice), ale sistemului nervos central şi periferic,

ginecologice, cardiovasculare, digestive, hepato-biliare, renale, metabolice şi de

nutriţie, respiratorii şi ORL, dermatologice, alergii, boli profesionale. Dintre acestea

ponderea cea mai mare o deţin substanţele minerale terapeutice destinate tratării

afecţiunilor aparatului locomotor şi ginecologice de aproximativ 77,15 %, urmate de

cele cardiovasculare şi ale sistemului nervos periferic 13,20%, digestive,

hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL 9,65%;

existenţa unor rezerve importante de substanţe minerale terapeutice la nivelul

fiecărei categorii ceea ce favorizează o amplă valorificare a acestora în cadrul

turismului de sănătate

larga răspândire în teritoriu a acestor resurse, diferite categorii de substanţe

minerale terapeutice întâlnindu-se în toate zonele ţării, la nivelul tuturor formelor de

relief : montan, subcarpatic, de dealuri şi podiş, câmpie, deltă şi litoral

prezenţa pe mici suprafeţe a mai multor grupe de substanţe minerale

terapeutice ceea ce permite tratarea concomitentă a mai multor tipuri de afecţiuni

valoarea curativă ridicată a substanţelor minerale terapeutice româneşti a fost

confirmată de numeroasele premii obţinute de apele minerale de la Călimăneşti,

Căciulata, Olăneşti, Slănic Moldova, Covasna, Băile Herculane citate în literatura de

specialitate; de asemenea balneologia românească, prin cercetările chimice şi de

laborator a confirmat eficacitatea acestora şi a stabilit posibilităţile de utilizare a lor

cu succes în toate formelor specifice curelor de sănătate: preventivă, terapeutică şi

recuperatorie

existenţa diferitelor tipuri de bioclimat variind de la cel sedativ şi de cruţare la cel

excitant sau cu caracter tonic ce favorizează tratarea diferitelor tipuri de afecţiuni

realizarea unor produse secundare de tip extract obţinute din ape minerale şi

nămoluri: sarea de Bazna şi Bălţăteşţi, obţinute din apele minerale din regiune,

extract de nămol de tip „Pell Amar” obţinut din nămolul lacului Balta Albă, apa

minerală înfioletată de tip Olăneşti injectabilă care are termen de garanţie de 90 de

zile ceea ce permite continuarea tratamentelor la distanţă

prezentă apele minerale termale şi mezotermale cu pondere mare pe teritoriul ţării

ce pot fi valorificate în scop de agrement diversificând astfel oferta balneară

românească

31

Page 32: turismul balnear.doc

Toate aceste caracteristici care individualizează potenţialul balnear românesc în

ansamblul celui reprezintă european, reprezintă un avantaj deosebit de important în

conceperea unei oferte competitive. Aceasta presupune însă o serie de eforturi concertate din

partea tuturor actorilor implicaţi în dezvoltarea şi promovarea turismului balnear românesc

astfel încât acesta să devină o componentă de marcă a turismului românesc.

2.1 Climatul si bioclimatul României. Climatoterapia

Factorii climaterici de cură pot fi utilizaţi în menţinerea şi

ameliorarea stării de

sănătate a organismului uman prin climatoterapie. In categoria factorilor

climatici intalnim6:

radiaţia solară: radiaţii vizibile, infraroşii si ultraviolete.

factorii fizico-chimici si meteorologici: compoziţia aerului şi electricitatea

atmosferica (ionizarea)

factorii geologici si geografici: includ câmpul geomagnetic, caracterele geologice

ale solului, radioactivitatea solului şi a aerului si caracteristicile geomorfologice care

dau formele de relief, iar ca factor geografic principal – altitudinea.

factorii antropici ai mediului: particularităţile imprimate climatului de aglomerările

urbane, de zonele industriale în mod particular, care produc numeroase efecte

poluante.

În mod tradiţional climatoterapia este integrată în balneologie, ca domeniu care

studiază şi aplică în scop terapeutic factorii naturali, în condiţiile urbanizării si industrializării

excesive, cu consecinţele lor privind modul de viată contemporan.

Cercetările de bioclimatologie au permis stabilirea unor corelaţii

între caracteristicile climaterice şi reacţiile fiziologice ale organismului

uman evidenţiind mai multe tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice:

a) bioclimatul excitant de câmpie şi litoral care se asociază în mod benefic cu apele

minerale clorosodice, sulfatate sau sulfuroase fie cu nămolurile sapropelice din zonă. In ceea

ce priveşte climatul de câmpie (de stepă) prezintă calităţi terapeutice în intervalul mai-

6 “Ghidul statiunilor balneo climaterice din Romania”, Ed. House of Guide, Bucuresti, 2005

32

Page 33: turismul balnear.doc

septembrie, iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asupra organismului sunt cei

termici şi radiativi. Climatul de litoral are efect terapeutic şi în sezonul rece, în

intervalul octombrie - aprilie datorită volumului mare de aerosoli salini

deşi cantitatea de radiaţie este redusă,

a) bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent în Câmpia de

Vest, dealurile şi

podişurile până la 600-700 m şi unele depresiuni de deal cuprinde mai

multe staţiuni din ţară şi are un rol activ în ceea ce priveşte efectul

terapeutic, alături de factorul balnear principal

b) bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-

200m solicită

funcţiile neurovegetative endocrine care coordonează aclimatizarea

organismului la mediu. cura de munte fiind indicată în anemii,

convalescenţă, rahitism, stări neurovegetative (insomnii, surmenaj),

astmul bronşic alergic (între 1200-2000 m altitudine).

2.2 Apele minerale terapeutice din România

Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafaţa ţării

la diferite adâncimi, având o largă gamă de proprietăţi fizico-chimice şi

terapeutice în funcţie de geneza lor.

Prin volumul rezervelor, apreciat de specialiştii în domeniu la peste

3000 de izvoare7, calităţile terapeutice, varietatea conţinutului lor,

acestea apele minerale şi ermominerale reprezintă principalul factor

natural de cură din ţara noastră, de care se leagă o parte importantă din

activitatea balneoturistică a României.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafaţă

dintr-o sursă naturală sau aduse la zi prin foraje şi ale căror caracteristici

fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

Apele minerale nu posedă până în prezent o definiţie unică, existând

nuanţări diferite de la ţară la ţară, în funcţie de specificul acestora

aderându-se însă prin elementele de bază fie la conceptul latin care

7 P. Cocean, Gh. Vlăsceanu, B. Negoescu, Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, 2003

33

Page 34: turismul balnear.doc

defineşte apa minerală exclusiv prin acţiunea sa terapeutică fie la

conceptul german, mult mai extins care ia în considerare şi criterii

cantitative de compoziţie chimică8.

Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un

anumit conţinut de substanţe în soluţie şi cu unele proprietăţi fizice şi

chimice care o fac aptă pentru cura balneară sau valorificare alimentară9.

În funcţie de temperatura lor naturală apele minerale pot fi reci (sub

200 C), izoterme (340 – 370 C) şi hiperterme (peste 370 C).

O clasificare fizico-chimică a apelor minerale şi termominerale, unanim

acceptată pe plan internaţional nu există. În România se foloseşte o

clasificare bazată pe proprietăţile fizico-chimice ale apei minerale.

Astfel, apele minerale reci, cuprind10:

ape oligominerale (Călimăneşti, Slănic – Moldova, Băile Olăneşti şi cu

caracter

termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos);

ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborţeni, Vatra

Dornei, Buziaş,

Lipova, Tuşnad, Borsec);

ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someşeni, Ocna

Sibiu); mixte

(Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltăţeşti, Malnaş Băi);

ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos,

Amara, Ocna

Şugatag, Bălţăţeşti, Băile Govora, Călimăneşti);

ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită

componentelor

clorurate, sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimăneşti, Băile Olăneşti,

Pucioasa,

Săcele);

8 “Cura balneomedicală Substanţele minerale terapeutice din România”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 19859 A. Pricăjan Substanţele minerale terapeutice din România, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 198510 Nedelcu A., suport de curs “Geografia Turismului” an 2008-2009

34

Page 35: turismul balnear.doc

ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaş Băi, Vâlcele,

Biborţeni,

Tuşnad, Vatra Dornei);

ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);

ape minerale iodurate (Băile Olăneşti, Călimăneşti,Cozia, Bazna);

ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerate ape

minerale sunt urmatoarele:

existenţa unei acţiuni terapeutice ştiinţific recunoscute

(criteriu pe care

trebuie să-l îndeplinească orice apă minerală indiferent de caracterele

sale fizico-chimice)

una dintre condiţiile redate mai jos:

o mineralizare sau conţinut de săruri minerale

dizolvate, peste 1g/l

o prezenţă unor elemente chimice cu acţiune

farmacologică cunoscută,

în proporţii minim necesare, normate de la ţară la ţară în limite apropiate.

Oligoelemetele curative cunoscute sunt fierul, bromul, iodul, arseniul,

litiul, stronţiu, bariu, bor, sulf, siliciu, mangan, aluminiu.

o conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice, în

concentraţii stabilite

(1000 mg CO2/l, 1mg H2S/l). Apele naturale de provenienţă subterană

lipsite de gaze dizolvate sunt denumite plate.

o temperaturi de peste 20º C, independent de conţinutul

mineral, care le

conferă caracteristica de ape termale: hipotermale 20-31º C, termale 32-

38º C, hipertermale peste 38º C sau

o conţinut de elemente radioactive în unităţi Mache/l

(aproximativ 50-100 uM).

35

Page 36: turismul balnear.doc

Clasificarea apelor minerale ţine cont de efectele biologice si

terapeutice, din compoziţia fizico-chimică a acestora si de detaliile

compoziţiei ionice si anume11:

1. Apele minerale alcaline si alcalino-teroase - sunt ape care

conţin peste 1g săruri

Dizolvate pe litru, în care predomină fie bicarbonaţii de sodiu şi potasiu

(apele minerale alcaline) fie hidrogencarbonul de calciu şi magneziu

(apele alcalino-teroase).

Aceste tipuri de ape minerale sunt destul de bine reprezentate în patrimoniul

hidromineral al ţării noastre întâlnindu-se în special în zone din Carpaţii Orientali, în nordul

Transilvaniei sau în Banat.

Au indicatii în afecţiunile tubului digestiv, ale cailor biliare, în cura de diureza in

afecţiunile rinichilor şi căilor urinare, ca şi în tulburări ale metabolismului fosfo – calcic.

Pentru efectele lor inflamatorii şi antialergice au indicaţii şi in aplicaţii externe (comprese) în

boli dermatologice, in cura cu inhalaţii, în afecţiuni bronhopulmonare si ORL şi în afecţiunile

ginecologice.

Principalele staţiuni şi localităţi balneoclimaterice care valorifică izvoarele minerale

alcaline sunt Slănic Moldova, Malnaş Băi, Tinca, Bodoc, iar cu izvoare minerale alcalino-

teroase şi teroase (mixte) sunt Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Covasna,

Biborţeni., Vâlcele, etc..

2. Apele clorurate- sodice (sărate) sunt cele mai răspândite în ţara noastră

fiind întâlnite atât la suprafaţa solului – în lacurile sărate - cât şi în

subteran la adâncimi diferite.

În funcţie de concentraţia lor acestea pot fi: izvoare minerale

izotone, hipo sau uşor hipertone, de obicei ape mixte cu o mineralizare

între 3-10g/l şi apele clorosodice cu concentraţii mai mari de 14g/l

ajungând până la 200-300g/l.

Sunt utilizate în cura internă în afecţiunile digestive, cu efecte de

stimulare a secreţiei motilităţii gastro-intestinale, in terapia inhalatorie

(sub formă de pulverizaţii si inhalaţii colective si individuale) pentru

tratarea afectiunilor bronho – polmonare şi ORL, precum şi în tratarea

afecţiunilor ginecologice inflamatorii.

11 “Ghidul statiunilor balneo climaterice din Romania”, Ed. House of Guide, Bucuresti, 2005

36

Page 37: turismul balnear.doc

În cură internă se utilizează apele sărate hipotone, izotone sau uşor

hipertonice din Subcarpaţii Orientali: Bălţăteşti, Slănic Moldova, Târgu

Ocna, Soveja, Subcarpaţii Sudici: Călimăneşti, Căciulata, Băile

Olăneşti, Carpaţii Orientali: Sângeorz Băi (poalele Munţilor Rodnei),

Covasna (Munţii Vrancei), Tuşnad şi Băile Harghita (Munţii

Harghita), Podişul Moldovenesc Drânceni.

3. Apele minerale carbogazoase sunt cele care conţin minimum

1g/l CO2.

Caracterul general de ape carbogazoase se datorează impregnării

diferitelor tipuri de ape minerale cu dioid de carbon. Datorită capacităţii

mari de dizolvare a acidului carbonic apele carbogazoase simple sunt

rare, ele întâlnindu-se cel mai adesea sub formă de ape carbogazoase

mixte bicarbonate, clorurato-sodice, alcaline, calcice, feruginoase,

sulfuroase.

Apele carbogazoase simple sunt răspândite în Carpaţii Orientali, în aureola mofetică

a munţilor vulcanici Oaş, Gutâi, Ţibleş: Vişeul de sus, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Băile

Jigodin şi în Câmpia de vest Câmpia Banatului, cele bicarbonate carbogazoase se întâlnesc în

Munţii Rodnei la Sângeorz Băi , la Bilbor, Borsec, Băile Tuşnad, Bodoc, Covasna, Turia,

Zizin, în Depresiunea Transilvaniei Băcia, Veţel, Dealurile de Vest Valea Mariei, Bixad. iar

cele feruginoase carbogazoase au o mai mare răspândire în aureola mofetică a Carpaţilor

Orientali Vatra Dornei, Poiana Negri, Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Malnaş Băi, Balvanyos,

în sudul Transilvaniei (Cârţa, Păuliş, Câmpia şi Dealurile Vestice, Turţ, Acâş, Lipova,

Buziaş).

Apele minerale carbogazoase sunt utilizate atât în cură internă - în

crenoterapie şi inhalaţii - (se utilizează ape cu concentraţii sub 15g‰

izotone, hipotone) cât şi în cură externă (concentraţii de peste 15g‰

hipertone) sub formă de băi şi irigaţii.

În crenoterapie sunt indicate în tratarea afecţiunilor tubului digestiv

(dispepsii gastrice hipostenice, hiposecretorii sau anacide), afecţiuni ale

rinichiului şi căilor urinare, pentru cura de diureză în litiaze şi afecţiuni

inflamatorii ale căilor urinare în staţiuni ca Slanic Moldova, Sângeorz Băi

dar şi Buziaş, Vatra Dornei, Covasna, Harghita Băi,

Borsec, Malnaş, Lipova ş.a.

37

Page 38: turismul balnear.doc

În ceea ce priveşte cura externă, apele carbogazoase sunt

recomandate în tratarea afecţiunilor cardio-vasculare reprezintă indicaţia

majoră a acestora pentru efectele lor vasodilatatoare, cu solicitarea

circulaţiei periferice şi a celei sistemice ca şi a cordului. Staţiunile cu ape

carbogazoase indicate pentru cură externă sunt: Covasna, Buziaş,

Balvanyos, Tuşnad, Vatra Dornei, Harghita, Lipova şi multe alte staţiuni

locale.

4. Apele sufatate cu un conţinut de un gram de sulfat la litru,

combinat cu ioni de

Na, K, Mg. şi Ca . In ţara noastră există astfel de izvoare la Ivanda, în

Banat, pe Dealul Copoului, la Iaşi dar care nu au fost valorificate până în

prezent deşi faima acestora pentru tratamente în cura internă se

datorează staţiunii Karlovy-Vari (Cehia) care are surse de ape termale

sulfatate.

5. Apele sulfuroase care conţin cel puţin 1g/l apă sulf titrabil sub formă de hidrogen

sulfurat.Apele minerale sulfuroase sunt limpezi şi incolore la izvor dar în

contact cu aerul hidrogenul sulfurat şi ceilalţi compuşi sulfuroşi se

oxidează favorizând apariţia precipitatului de sulf care dă aspectul tulbure

al apei minerale; cu cât oxidarea este mai intensă cu atât proprietăţile

terapeutice ale apei minerale scad. De aceea ele trebuie să fie folosită cu

precădere la sursă.

Apele sulfuroase pot fi simple şi mixte sulfuroase, clorurate, sodice,

carbogazoase, alcaline-calcice, magneziene şi termale.

Aceste ape sunt utilizate cu mult succes în tratarea unei game largi

de afecţiuni care au un grad de morbiditate ridicat.. Astfel, ele sunt

indicate atât în cura externă, sub formă de băi, în tratarea afecţiunilor

reumatismale, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, ginecologice,

cardiovasculare, cutanate şi bolilor profesionale cât şi în cura internă, sub

forma crenoterapiei şi inhalaţiilor în tratarea unor afecţiuni metabolice şi

de nutriţie, renale, ale aparatului respirator, alergii.

Ca efecte principale apele sulfuroase utilizate în crenoterapie cresc

secreţia gastrică şi intestinală, stimulează peristaltismul intestinal

38

Page 39: turismul balnear.doc

(favorizând evacuarea) stimulează secreţia de bilă şi evacuarea acesteia,

au efect antitoxic, stimulează funcţia pancreasului şi favorizează

consumul hidraţilor de carbon (crenoterapia), iar inhalaţiile au acţiune

antiinflamatoare asupra mucoasei căilor respiratorii, ORL, traheobronşice,

efect antiseptic, antialergic ameliorează deficitul de sulf creat odată cu

eliminarea abundentă a secreţiilor patologice la nivelul aparatului

traheobronşic, în cura externă au efect asupra pielii, efect cheratolitic,

efect vasodilatator pe circulaţia cutanată.

Principalele localităţi şi staţiuni balneare în care se valorifică aceste

ape sunt Băile Govora, Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti,

Mangalia, Nicolina-Iaşi, Pucioasa, Strunga etc.

6. Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mg/l nu există în formă

pură, de obicei acest caracter iodurat fiind un atribuit suplimentar altor

tipuri de ape minerale (ape clorurate – sodic, ape sulfatate, ape alcaline).

Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte, care

lărgesc indicaţiile de cură. Astfel în crenoterapie aportul de iod contribuie

la stocarea sa în tiroidă, indicată în afecţiuni endocrine tiroidiene şi

ovariene la care se adaugă şi efecte congestive şi stimulatoare asupra

mucoasei digestive.

În cură externă sub formă de băi cu ape clorurate sodice şi iodurate,

iodul produce efecte vasodilatatoare periferice şi efecte antimicolitice la

nivelul tegumentului şi fanarelor fiind indicate la bolnavii cu ateroscleroză

periferică sau generală, la bolnavi cu artrită urică şi la cei cu afecţiuni

dermatologice micotice. totodată datorită efectelor congestive şi de

stimulare a secreţiilor mucoaselor sunt indicate şi în terapia prin inhalaţii

în afecţiunile ORL şi bronho-pulmonare (Govora) sau pentru irigaţii

vaginale în afecţiuni ginecologice şi mai ales micotice (Bazna şi Sărata

Monteoru).

7. Apele feruginoase cu un conţinut de 10mg/l utilizate în trecut

în tratarea anemiilor feriptive, nu mai prezintă astăzi interes pentru

tratarea acestor afecţiuni, care beneficiază de alte tratamente eficiente.

Caracterul feruginos al majorităţii apelor carbogazoase este considerat un

39

Page 40: turismul balnear.doc

element negativ fiind necesare procese tehnologice de deferizare care

sunt uneori laborioase şi costisitoare .

8. Apele arsenicale cu concentraţii de minimum 0,7% utilizate cu

câteva decenii în urmă pentru efectele stimulante ale arsenului în

tratamentul nevrozelor au fost abandonate din cauza efectelor toxice şi

cancerigene ale arsenului.

9. Apele oligominerale de la Baile Felix, Baile 1 Mai sau Vata de

Jos în cură externă, în bazine unele exterioare folosite şi în sezonul rece,

cu indicaţii largi pentru hidrokinetoterapie sau termoterapie în afecţiunile

sistemului locomotor de origine reumatismală articulare inflamatorii

(recuperarea PR, SA, artritelor reactive) , degenerative (artroze,

spondiloze) şi ale ţesuturilor periarticulare şi musculare, în afecţiunile

post-traumatice şi ortopedice şi cele neurologice periferice sau centrale

(sechele după AVC sau traumatisme craniene, sau după traumatisme

vertebrale cu leziuni medulare) ca şi în afecţiuni ginecologice.

Apele oligominerale reci (acratopege) (cu temperatura sub 20º), cu

un conţinut de calciu sau CO2 în cantităţi mici, cu efecte diuretice

deosebite (izvorul 7 Căciulata, izvoarele 11 şi 12 de la Olăneşti, izvorul

300 de scări de la Slănic Moldova sau izvorul din Valea Câinelui de la

Sinaia).

10. Apele radioactive au făcut în trecut obiectul unor cure

balneare externe în afecţiuni reumatismale, neurologice periferice etc.

Pentru efectele inflamatorii ale iradierii radioactive dar datorită riscurilor

efectelor de remanenţă şi acumulare chir şi în cazul administrării unor

doze mici s-a renunţat la cura internă şi inhalatorie şi la restrângerea

drastică a indicaţiilor de cură externă . Există doar nişte surse cu o

radioactivitate foarte slabă care nu pun probleme nici de risc nici de

protecţie la Herculane (20 milimicroCurie/l), la Felix (0,3mμCu) sau la

Sângeorz Băi (135mμCu).

2.3. Nămolurile terapeutice sau peloidoterapia

Nămolul terapeutic este întregul complex de depuneri peloidice de

pe fundul unor lacuri, sedimentele vulcanilor noroioşi, unele turbe şi

40

Page 41: turismul balnear.doc

bentonite, precum şi alte roci care pot fi folosite direct în tratament sau

după obţinerea unor derivate. In categoria nămolului terapeutic intră

toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară sau pentru

obţinerea unor extrase de tipul „Pellamar” sau „Pellobiol” şi chiar unele

peloide macerate în ape minerale cum este cazul argilelor sarmaţiene de

la Iaşi folosite cu succes la Băile Nicolina12.

La rândul său, definiţia Institutului de medicină fizică, balneologie şi

recuperare medicală o completează pe cea generală enunţată mai sus:

Nămolurile sau peloidele sunt substanţe care se formează în condiţii

naturale sub influenţa proceselor geologice şi care se folosesc în scopuri

terapeutice ca atare, sau după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape

minerale, măcinare sau încălzire .

Peloidele, indiferent de tipul lor, reprezintă un sistem eterogen

format dintr-o fază solidă, una lichidă şi una gazoasă. Faza solidă este

compusă din substanţe organice (hidraţi de carbon, componente humice,

bituminoase, componente lipidice şi proteine) şi minerale (săruri insolubile

în apă dintre care cele mai importante sunt sulfaţii şi carbonaţii de calciu

şi silicaţii şi dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu şi

cantităţi mici de oxizi ). Faza lichidă o constituie soluţia apoasă a

substanţelor solubile organice şi anorganice din nămol, ea provenind din

apa lacurilor, din apa minerală - în nămolurile minerale şi din precipitaţii –

în unele turbe -. Din cauza ionilor care predomina faza lichidă a nămolului

acesta poate avea un caracter carbonat, sulfatat sau mixt. Faza gazoasă

se datorează unor procese fizico-chimice şi biochimice fiind constituită din

H2S, CO2, H2, O2 şi o serie de hidrocarburi.

După compoziţia lor fizico-chimică se disting nămoluri:

sapropelice din lacuri continentale şi lagune, formate prin

sedimentare sub apă a

materialelor organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice,

microbiologice şi fizico-chimice cu un conţinut de substanţe organice mai

mare de 10% (în nămol uscat); acestea se întâlnesc în lacul Techerghiol

12 A. Pricăjan, op. cit,

41

Page 42: turismul balnear.doc

(sapropelice de liman), în lacurile Amara, Lacul Sărat, Sovata, Bazna,

Slănic Prahova (sapropelice de lacuri).

minerale din lacuri continentale şi lacuri formate în masive de sare

(având acelaşi

mod de formare şi substanţe organice ca şi nămolurile sapropelice) sau

formate în jurul unor izvoare naturale sau în bazine artificiale pe pat

argilos (cu formare similară la contactul apei minerale cu patul argilos

natural sau artificial), cu conţinut de substanţe organice mai mic de 10%

în nămolul uscat Băile Govora (silicos iodurat), Geoagiu Băi (feruginos)

de turbă din zone mlăştinoase rezultat/ format prin transformarea

incompletă a

materialului vegetal în condiţii de umiditate mare, cu conţinut de

substanţe mai mare 10% în nămolul uscat Vatra Dornei, Felix, Mangalia,

Someşeni, Borsec.

Fiecare tip de nămol se individualizează printr-o serie de

caracteristici sale fizicochimice şi biologice particulare, dintre acestea,

plasticitatea, capacitatea hidrică, greutatea specifică, capacitatea lor de a

reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă în stabilirea

indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme.

2.4. Gazele mofetariene

Prin intermediul fisurilor din scoarţa terestră şi în urma escavării

rocilor, ajung la suprafaţă gaze libere rezultate din procesele biochimice ale

scoarţei terestre.

Gazele terapeutice sunt emanaţii naturale cu proprietăţi fizice sau

chimice care le fac apte pentru cura balneară sau valorificare alimentară.

In această categorie intră în exclusivitate, manifestările naturale de tip

mofetic (CO2) şi solfatarian (H2S). Acestea reprezintă o importantă bogăţie

a tării noastre care foloseşte o modalitate de valorificare originală a

acestor factori naturali prin utilizarea CO2 gaz în instalaţii speciale

denumite „mofete”. Balneologic nu se defineşte gazul ci tratamentul. Prin

mofetă, în practica balneară se înţelege o amenajare constructivă în care

42

Page 43: turismul balnear.doc

se captează dioxidul de carbon cu rol terapeutic , ca agent fizic; după

provenienţă acestea putând fi „uscate sau „umede”.Ele reprezintă

construcţii de forma circurilor romane, cu o zonă declivă umplută cu gaz

mofetarian înconjurată cu trepte la niveluri diferite, care permit bolnavilor

să se plaseze în ortostatism la nivelul indicat, pentru a cufunda corpul în

masa de CO2 (mai greu decât aerul, de obicei până la brâu)

În ţara noastră, zona Harghita-Căliman este foarte bine cunoscută

pentru emanaţiile gazoase numite mofete. Băile Tuşnad, Borsec, Balvanyos,

Buziaş, Covasna sunt staţiunile cele mai importante unde acest factor

terapeutic este valorificat în spaţii amenajate.

2.5 Principalele statiuni balneoclimaterice de

interes national

În ţara noastră există 160 de staţiuni şi localităţi balneare13 ce deţin

resurse minerale de cură, din care 24 sunt considerate de importanţă

naţională cu recunoaştere şi pe plan european. Cele 24 de staţiuni de

importanţă naţională au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din

România în funcţie de gradul de dotare al acestora.

Această evaluare trebuie să fie făcută avându-se în vedere factorii

obiectivi ce caracterizează oferta balneară, în primul rând aspectele

cantitative şi calitative ale substanţelor minerale terapeutice şi ale mediului

ambiant; dotarea cu structuri turistice care permit valorificarea şi dezvoltarea

funcţiei balneare, tradiţia valorificării acestora, gradul de înzestrare cu

elemente de infrastructură generală şi turistică şi impactul cu turismul la

sfârşit de săptămână. Evaluarea calitativă a ofertei staţiunilor balneare este

sintetizată de indicele de atractivitate turistică ce poate fi calculat pe baza

comensurării factorilor ce o definesc, fiecare având o anumită pondere în

atractivitatea totală a staţiunii, considerată 100%:

13 Viulet C., suport de curs “ Amenajarea turistica a teritoriului” an 2008-2009

43

Page 44: turismul balnear.doc

substanţe minerale terapeutice 30%. mediu ambiant şi antropic 20%. posibilităţi de valorificare dezvoltare 10%. tradiţia valorificării 3%. accesibilitatea 6%. acces 5%. infrastructură 5%. structuri turistice 10%. dotări de interes general 4%. impactul la sfârsitul de săptămână 3%. alte forme de turism 4%

100%

Pe baza indicilor de atractivitate calculaţi se poate face o ierarhizare a

staţiunilor balneoturistice în plan general pe de o parte, şi în funcţie de

profilul patologic al acestora pe de altă parte.

Tabel nr 1: Principalele staţiuni balneoclimaterice de interes naţional

Nr

crt

.

Statiuni de

interes national

Judet Recomandari

terapeutice

Proceduri si tratamente

1 Amara Ialomita Afectiuni dermatologice, ale aparatului respirator, endocrine, de nutritie si metabolism, ginecologice, nevroze,reumatice,ale sistemului nervos periferic.

Cura gerovital, antistres, fitness, masaj, impachetari cu namol, inhalatii cu aerosoli, bai cu ape sarate, electroterapie

2 Azuga Prahova Afectiuni ale aparatului respirator,ORL,endocrine,de nutritie,ale tubului digestive, reumatice.

Hidroterapie, masaj, inhalatii cu aerosoli, electroterapie, bai cu ape sarate, etc

3 Busteni Prahova Afectiuni ale aparatului respirator,ORL,endocrine,de nutritie,ale tubului digestive, reumatice

Hidroterapie, masaj. Electroterapie, bai cu ape sarate, etc

4 Buzias Timis Afectiuni hepato-biliare,de nutritie si

Cura antistres masaj, cura

44

Page 45: turismul balnear.doc

metabolism,ale tractului digestive si ale glandelor anexe, nevroze,cardiovasculare

interna cu apa minerala, mofete, impachetari cu namol, kinetoterapie, bai cu ape minerale etc

5 Baile Govora Valcea Afectiuni dermatologice, alergii, ale aparatului respirator, ORL, endocrine, ginecologice.

Cura gerovital, masaj, impachetari cu namol, inhalatii cu aerosoli, bai cu ape minerale, electroterapie, etc

6 Baile Felix Bihor Afectiuni dermatologice, endocrine, afectiuni de nutritie, ginecologice, nevroze, afectiuni reumatice si ale sistemului mervos

Cura gerovital, antistres, masaj, kinetoterapie, bai cu ape termale , terapie ocupationala, etc

7 Baile Herculane Caras-

Severin

Afectiuni dermatologice si alergii, ale aparatului respirator, afectiuni de nutritie, ale tractului digestive, ginecologice, afectiuni cardiovasculare si reumatice.

Cura antistres, cura interna cu apa minerala, inhalatii cu aerosoli, bai cu ape termale, electroterapie, kinetoterapie, etc

8 Baile Olanesti Valcea Afectiuni hepato-biliare, dermatologice, ale aparatului respirator, afectiuni endocrine, afectiunile rinichilor si cailor urinare.

Masaj, cura interna cu apa minerala, electroterapie, kinetoterapie, bai cu ape minerale, etc

9 Baile Tusnad Harghita Afectiuni endocrine, afectiuni ale rinichilor si ale cailor urinare, de nutritie si metabolism, de tract digestive si ale glandelor anexe, afectiuni cardiovasculare

Masaj, mofete, inhalatii cu aerosoli, bai cu ape minerale, kinetoterapie, electroterapie, etc

10 Campulung-

Moldovenesc

Suceava Afectiuni ale aparatului respirator, endocrine, de nutritie, ginecologice, cardiovasculare

Masaj, cura interna cu apa minerala, mofete, impachetari cu namol, bai cu ape minerale, etc

45

Page 46: turismul balnear.doc

11 Cap-Aurora Constanta Afectiuni ddermatologice, ale aparatului respirator, cardiovasculare si de nutritie.

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, terapie ocupationala, inhalatii cu aerosoli

12 Calimanesti-

Caciulata

Valcea Afectiuni hepato-biliare, endocrine, ale rinichilor si ale cailor urinare, de nutritie si metabolism, nevroze, afectiuni reumatice.

Masaj, cura interna cu apa minerala, inhalatii cu aerosoli, bai cu ape termale, minerale,etc

13 Costinesti Constanta Afectiuni dermatologice si alergii, ale aparatului respirator si ORL, afectiuni de nutritie, afectiuni cardiovasculare si reumatice

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, terapie ocupationala

14 Covasna Covasna Afectiuni dermatologice, endocrine, ale rinichilor si cailor urinare, afectiuni cardiovasculare, reumatice si ale sistemului nervos periferic

Masaj, cura interna cu apa minerala, mofete, inhalatii cu aerosoli, bai cu ape minerale, electroterapie, etc

15 Eforie Nord Constanta Afectiuni dermatologice si alergii, ale aparatului respirator si ORL, afectiuni de nutritie, afectiuni cardiovasculare si reumatice

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, terapie ocupationala

16 Eforie Sud Constanta Afectiuni dermatologice si alergii, ale aparatului respirator si ORL, afectiuni de nutritie, afectiuni ale sistemului nervos, afectiuni cardiovasculare si reumatice

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, inhalatii cu aerosoli, terapie ocupationala

17 Geoagiu-Bai Hunedoara Afectiuni dermatologice, ale aparatului respirator, afectiuni endocrine, de nutritie si metabolism, ginecologice, nevroze.

Masaj, kinetoterapie, electroterapie, bai cu ape minerale si termale, etc

18 Gura-Humorului Suceava Afectiuni ale Masaj, cura

46

Page 47: turismul balnear.doc

aparatului respirator, endocrine, de nutritie, ginecologice, cardiovasculare

interna cu apa minerala, mofete, impachetari cu namol, bai cu ape minerale, etc

19 Jupiter Constanta Afectiuni dermatologice si alergii, ale aparatului respirator si ORL, afectiuni de nutritie, afectiuni ale sistemului nervos, afectiuni cardiovasculare si reumatice

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, terapie ocupationala

20 Mamaia Constanta Afectiuni dermatologice, ale aparatului respirator, afectiuni endocrine, de nutritie, afectiuni ale tractului digestive si glandelor anexe, afectiuni ginecologice.

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, terapie ocupationala

21 Mangalia Constanta Afectiuni dermatologice, ale aparatului respirator, afectiuni endocrine, de nutritie, ale tractului digestiv si glandelor anexe, ginecologice.

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, terapie ocupationala

22 Moneasa Arad Afectiuni de nutritie, ginecologice, nevroze, ale sistemului nervos periferic

Masaj, inhalatii cu aerosoli, kineto si electroterapie, bai cu ape minerale

23 Neptun-Olimp Constanta Afectiuni ginecologice, reumatismale si ale sitemului nervos periferic

Fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, minerale, terapie ocupationala

24 Poiana Brasov Brasov Afectiunile aparatului respirator, nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine.  

Fitness, masaj, inhalatii cu aerosoli, electroterapie, bai cu ape minerale

25 Predeal Brasov Afectiuni endocrine, ale rinichilor si ale cailor urinare, nevroze,

Fitness, masaj, inhalatii cu aerosoli, electroterapie, bai cu ape minerale

47

Page 48: turismul balnear.doc

26 Pucioasa Dambovita Afectiuni hepato biliare, dermatologice, alergii, nevroze, afectiuni reumatice

Cura antistres, masaj, fitness, impachetari cu namol, bai cu ape sarate si minerale.

27 Slanic Prahova Afectiuni dermatologice, ale aparatului respirator, ginecologice, cardiovasculare si reumatice

Masaj, bai cu ape minerale, cu ape sarate, electroterapie, kinetoterapie

28 Saturn Constanta Afectiuni dermatologice, alergii, ale aparatului respirator si ORL, endocrine, ale tractului digestive si glandelor anexe, nevroze, afectiuni reumatice

Cura gerovital, antistes, fitness, masaj, impachetari cu namol, bai cu ape sarate, etc

29 Sinaia Prahova Afectiuni ale aparatului respirator si ORL, endocrine, de nutritie, ale glandelor anexe, afectiuni cardiovasculare si reumatice

Cura gerovital, antistres, masaj, fitness, cura interna cu apa minerala, mofete, bai cu ape minerale, etc

30 Sangeorz-Bai Bistrita-

Nasaud

Afectiuni hepato-biliare, ale aparatului respirator, de nutritie si metabolism, afectiuni cardiovasculare, reumatice

Masaj, cura interna cu apa minerala, mofete, impachetari cu namol, inhalatii cu aerosoli, bai cu ape minerale, etc

31 Slanic Moldova Bacau Afectiuni hepato-biliare, ale aparatului respirator, ale rinichilor si ale cailor urinare, de nutritie si ale tubului digestive, nevroze

Masaj, cura interna cu apa minerala, mofete, inhalatii cu aerosoli, kineto si electroterapie, bai cu ape minerale.

32 Sovata Mures Afectiuni dermatologice, ale aparatului respirator, afectiuni endocrine, afectiuni ginecologice, nevroze, cardiovasculare si ale

Cura gerovital, masaj, terapie ocupationala, bai cu ape termale, bai cu ape sarate, kineto si

48

Page 49: turismul balnear.doc

sistemului nervos periferic

electroterapie, etc

33 Targu-Ocna Bacau Afectiuni ale aparatului respirator si ORL, afectiuni ale tractului digestive si ale glandelor anexe, afectiuni reumatice

Cura interna cu apa minerala,

34 Techirghiol Constanta Afectiuni dermatologice, ginecologice, reumatice si ale sistemului nervos

Fitness, masaj, inhalatii cu aerosoli, electroterapie, bai cu ape sarate, terapie ocupationala

35 Vatra Dornei Suceava Afectiuni ale aparatului respirator, endocrine, de nutritie, ginecologice, cardiovasculare

Masaj, cura interna cu apa minerala, mofete, impachetari cu namol, bai cu ape minerale, etc

36 Venus Constanta Afectiuni dermatologice, ginecologice, reumatice si ale sistemului nervos

Cura antistres, masaj, electroterapie, cura cu ape sarate, impachetari cu namol, etc

37 Voineasa Valcea Afectiuni ale aparatului respirator, de nutritie, nevroze

Cura antistess, fitness, masaj, kinetoterapie, electroterapie, terapie ocupationala

Sursa: Prelucrare proprie după “Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din

Romania”

Grupa staţiunilor balneare de mare interes turistic cuprinde staţiunile cu o ofertă

balneoturistică de calitate superioară atât din punct de vedere al fondului balnear, cât şi al

dotărilor. Toate staţiunile din acestă grupă sunt de interes naţional, cu tradiţie in activitatea

turistică, multe dintre ele fiind cunoscute şi pe plan internaţional.

Grupa staţiunilor balneare de interes turistic local, este grupa care din

punct de vedere al atracţiei turistice sunt considerate ca staţiuni de interes

naţional sau zonal în funcţie de gradul lor de dotare. Ele au ca elemente de

atractivitate potenţial balnear valoros sub aspect calitativ şi cantitativ. In

cadrul “Anexei 1” sunt prezentate statiunile de interes turistic local.

49

Page 50: turismul balnear.doc

Pe langa statiunile de interes national si cele de interes local, există un

numar foarte mare de staţiuni şi localităţi cu resurse şi dotări balneare, unele

beneficiind de un cadru natural propice dezvoltării activităţilor balneare. Ele

au o largă dispersie în teritoriu, fiind localizate mai ales în apropierea

centrelor urbane mai importante.

Caracteristicile factorilor naturali de cură, ca şi a celorlalte elemente

ale ofertelor balneoturistice creează premisele dezvoltării lor tot la nivel de

interes local, având ca funcţiuni principale, tratamentul balnear, agrementul

sau ambele.

CONCLUZII

În ceea ce privește turismul balnear în țara noastră și evoluția acestuia, există

numeroase aspecte ce pot fi analizate într- un mod mult mai detaliat. În această lucrare am

încercat o analiză a modului de evoluție a turismului balnear, aruncând mai întâi o privire

50

Page 51: turismul balnear.doc

generală asupra nivelului național și analizând mai în detaliu evoluția mai recentă, foarte

diferită a trei stațiuni din Carpații Orientali.

Într- o epocă a vitezei, stresului și poluării, în special în statele cu un nivel mai înalt

de dezvoltare, turismul pentru relaxare, frumusețe și mai ales sănătate reprezintă o formă de

turism, a cărei cereri este în continuă creștere.

România, actualmente parte a Uniunii Europene, beneficiază de un potențial turistic

bogat și variat, dispunând de resurse naturale ce favorizează dezvoltarea în mod special a

acestui tip de turism. Potențialul de dezvoltare a unor tipuri variate de turism este importantă

în cazul acesta ca un factor indirect pentru dezvoltarea turismului balnear – o formă complexă

de turism, ce valorifică o gamă variată de resurse locale. În același timp, o bună parte a

stațiunilor balneare din țară este favorizată de apariția timpurie și dezvoltarea mai puternică

din perioada comunistă.

Cu toate acestea, turismul balnear din țara noastră a cunoscut, după 1990 o perioadă

de decădere la nivel național, care s-a resimțit în mod destul de diferit la nivelul fiecărei

stațiuni în parte. Aceasta s-a manifestat prin desființarea sau degradarea accentuată a

infrastructurii de tratament, agrement și cazare. O parte din stațiunile care se bucurau altă

dată de faimă sunt acum în paragină, total sau parțial nefuncționale (Băile Herculane, Slănic

Moldova, Borsec, Techirghiol).

În acest moment, turismul balnear la nivel național a pierdut din calitatea serviciilor și nu se înscrie încă în concurența cu piața turistică europeană sau națională. Uzura fizică

dar mai ales cea morală a anumitor structuri de primire turistică precum și a unor baze de

tratament determină un grad mult mai redus de atractivitate și fluxuri turistice mici. O altă

problemă, caracteristică multor cazuri este cea a pierderii sau degradării unora din elementele

naturale cu valoare curativă (poluarea sau colmatarea izvoarelor, degradarea bioclimatului și

microclimatului prin poluare, supraexploatarea unor izvoare minerale etc). Acest lucru

reprezintă o amenințare deosebit de gravă pe termen lung, multe din aceste transformări fiind

ireversibile.

Ce trebuie făcut? Ar putea fi multe de făcut. În primul rând este necesară o scimbare a

mentalității conform căreia în stațiunile balneare se duc numai „moșnegii”. Nu este adevarat.

În stațiunile balneare se duc și pot fi atrași și tinerii, deși acest lucru este mai puțin

cunoscut. Stațiunile balneare nu sunt și nu trebuie să fie destinate doar suferinzilor și

bolnavilor de vârsta a treia. Printr-o educație sanitară corespunzătoare și o schimbare a

51

Page 52: turismul balnear.doc

mentalității legate de petrecerea timpului liber, aceste stațiuni pot fi adaptate pentru

prevenirea bolilor, odihnă și relaxare în rândul tuturor categoriilor de vârstă.

Dacă în afara țării noastre în stațiunile balneare sunt înregistrați și foarte mulți tineri,

în România concepțiile învechite din rândul majorătății și în special a tinerilor reprezintă o

piedică destul de importantă în atragerea acestui segment de turiști. Mentalitatea și lipsa de

viziune în ceea ce privește o abordare modernă a produsului balneo-turistic se resimte și în

rândul celor ce dețin afaceri în domeniu. Acest lucru reiese și din modul de promovare a

acestui produs, ce este marginalizat și categorisit ca un turism pentru vârsta a treia. Faptul că

acest tip de turism este subvenționat de stat (prin Casa de Asigurări de Sănătate) îl face destul

de convenabil. Bazele de tratament ce sunt privatizate beneficiază de un flux continuu de

turiști subvenționați, ce contribuie într-o măsură importantă la obținerea profitului.

Un exemplu este stațiunea Sovata. În această stațiune, privatizarea și-a spus cuvântul

într-un mod favorabil, prin faptul că s-a investit în direcția dezvoltării turismului balnear.

Destul de relevant pentru ritmul mai arapid de dezvoltare al acesteia este și faptul că patronul

său, de cetățenie maghiară, deține afaceri în domeniul turistic și în afara țării. Astfel, nu doar

promovarea cât și ideile de calitate sunt diferite. Astăzi baza de tratament este, la fel ca și în

Vatra Dornei, modernizată, însă pune la dispoziție o gamă mai variată de posibilități de

cazare, chiar și tratament, la standarde de calitate ridicate.

O stațiune balneară ar trebui promovată din mai multe perspective: atât din punctul de

vedere al sănătății cât și al celorlalte activități ce pot fi desfășurate în zonă. Pentru aceasta,

dezvoltarea unei stațiuni balneare trebuie să fie integrată, să cuprindă toate componentele

(infrastrutură de cazare, alimentație, tratament și agrement, servicii cât mai variate, o calitate

deosebită a peisajului și a factorilor de mediu, etc). Pentru aceasta, toți cei care acționează la

nivel local trebuie să conștientizeze importanța stațiunii și să-și însușească obiectivele de

dezvoltare ale acesteia.

La Borsec, cu toate că baza de tratament a fost cumpărată de un proprietar străin, în

ideea modernizării acesteia, nu s-a facut aboslut nimic. Baza de tratament se află într-o stare

tot mai accentuată de degradare. De ce? Probabil pentru că proprietarul și-a dat seama că

investițiile în baza de tratament a unei stațiuni al cărei peisaj este mai degrabă deprimant, ar

fi foarte costisitoare și ineficientă, atâta timp cât orașul nu se dezvoltă în paralel. Deși o

stațiune cu o tradiție și un renume deosebit pe plan național și european, Boresc este astăzi

52

Page 53: turismul balnear.doc

aproape necunoscut sau renumit prin peisajul său dezolant, cu vile distruse, baza de tratament

dărăpănată, celelalte obiective turistice nesemnalizate și neamenajate.

Odinioară o adevărată bijuterie, staţiunea Borsec este astăzi doar o “fantomă” a

vremurilor bune, demult uitate. Cine vrea să afle cum îşi poate petrece timpul liber,

concediile sau minivacanţele ar trebui să nu rateze această staţiune, nu pentru a se trata sau

distra, ci, pur şi simplu, pentru a privi dezastrul de acum, cuprins de nostalgia vacanţelor

copilăriei, în care părinţii degustau apele cu gust sulfurat, iar copiii se fotografiau prin

parcurile amenajate. Staţiunea Borsec merită să fie vizitată astăzi pentru o lecţie de viaţă,

pentru a realiza câte se pot pierde iremediabil.

Altădată, staţiunea Borsec era una dintre destinaţiile importante pentru tratarea unor

afecţiuni diverse; astăzi Nu a mai rămas nimic! Aşa poate exclama orice român care obişnuia

să îşi petreacă concediile, în urmă cu 25-30 de ani, la Borsec. Tot ce odată constituia imagine

normală - vilele aşezate de o parte şi de alta a străzii, magazinele, cazinoul - toate au murit.

De bătrâneţe. De plictiseală. De timp pierdut degeaba. De aşteptare. Toate acele balcoane

filigranate care transformau vilele într-o adevărată operă de artă sunt acum mâncate de vreme

şi vremuri. Acoperişurile sunt prăbuşite pe jumătate, scările, năruite, treptele de beton,

măcinate.

Doar aleile mai păstrează aerul de altădată; în rest, totul este tăcere, deprimare şi

turişti uimiţi de cum se pot distruge atâtea lucruri… Pe aleile tăcute parcă auzi încă râsul

cristalin al copiilor de acum 30 de ani, un cântec - muncitoresc sau de dragoste - şi parcă vezi

aievea doamnele aranjate, la braţul tovarăşilor lor de viaţă sau… de concediu.

Nimic din toate acestea nu a rezistat; doar amintirea, amăruie şi tulbure, precum apa

unui izvor cu apă minerală din Borsec.

Vatra Dornei a fost este și probabil va ramâne Perla Bucovinei, întrucât dispune de un

potențial turistic complex, statutul de municipiu și de dotările specifice, de tradiție și o bază

de tratament modernizată, fapt ce i-a permis să își mențină numărul turiștilor. Prin diversele

forme de turism care se pot practica pe teritoriul stațiunii în toate anotimpurile, a fost

susținută și supraviețuirea turismului balnear în Vatra Dornei, în perioadele de decădere.

Deși numărul turiștilor ce sosesc aici pentru cură și tratament reprezintă o pondere

importantă din numărul total de turiști, stațiunea a devenit una cu un profil mai complex.

Oare sa fi avut noroc sau chiar se face ceva la noi în țară? Am putea sa ne întrebăm

astfel dacă am fost la Sovata după 1990 și am revenit brusc după 2007. Sovata este o stațiune

care se îndreaptă încet, încet spre standardele de calitate europene. Privatizarea fostelor vile

53

Page 54: turismul balnear.doc

ale sindicatelor își spune cuvântul asupra dezvoltării stațiunii prin faptul că multe au fost

proaspăt renovate și modernizate. Investitorii străini au atras de asemenea și turiștii străini.

Redenumită de turiști o perla sărată Sovata recâștigă teren în ceea ce privește

turismul balnear și putem afirma chiar că renaște printr-o serie de modernizări la nivelul

infrastructurii de tratament și cazare ce continuă încă.

La modul general, promovarea turistică corespunzătoare, diversificarea ofertei și

modernizarea stațiunilor balneare ar putea ridica turismul balnear din micul impas în care se

află. Astfel, turismul pentru vârsta a treia poate fi înlocuit cu turism pentru toti.

BIBLIOGRAFIE

54

Page 55: turismul balnear.doc

1. Berlescu E., “Enciclopedia de balneoclimatologie a României”, Editura ALL, Bucureşti

1998

2. Cocean P, Gh. Vlăsceanu, B. Negoescu, “Geografia generală a

turismului”, Editura Meteor Press, 2003

3. Glăvan V., - „Geografia turismului în România”, Editura Institutului de Management –

Turism Eden, 1996,

4. Nedelcu A. - Suport de curs “Geografia Turismului” an 2008-2009

5. Niţă I., Niţă C., „Piaţa turistică a României: Realităţi, mecanisme şi tendinţe”, Ed.

Enonomică, Bucureşti, 2008

6. Minciu R., “Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

7. Pricăjan A. – “Substanţele minerale terapeutice din România”, Editura

ştiinţifică şi

enciclopedică, Bucureşti 1985

8. Snak O., P. Baron, N. Neacşu – “Economia Turismului”, Ed. Expert, Bucureşti, 2001

9. Stănescu D., „Strategii de dezvoltare în turism“, Ed. Premier, Ploieşti, 2006

10. Viulet C. - Suport de curs “ Amenajarea turistica a teritoriului” , an 2008-2009

*** “Ghidul judetului Valcea”, Ed. Publirom Media, 2008-2009

***“Ghidul statiunilor balneoclimaterice din Romania”, Ed. House of Guide, Bucuresti,

2005

*** “Cura balneomedicală Substanţele minerale terapeutice din România”,

Editura

Stiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1985

*** “Ghidul Turistic al Romaniei” – Ed. Publirom Advertising, Bucureşti,

2003

*** Revista “ Vacante si calatorii” nr. 50, februarie 2004, Ed. MegaPress

Holdings, Bucuresti, 2004

*** Revista “Vacanţe la ţară”, nr.6, iunie 2006, - revista editată cu ajutorul

ANTREC, Ed. HIT Print, Bucuresti, 2006

*** Revista “Staţiuni Balneare din Romania” – revista editată cu sprijinul Autorităţii

Naţionale pentru Turism, Bucureşti, 2006

*** Revista “Muntenia si Oltenia” - revista editată cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru

Turism, Bucureşti, 2009

55

Page 56: turismul balnear.doc

*** www.valceaturistică.ro

*** www.valceatourism.ro

*** www.valcea.insse.ro

*** www.vl.ro

*** www.cjvalcea.ro

*** www.romaniaturistica.com

*** http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivaBuletine2009.ro.do

*** http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2008/bsl_12.pdf

*** www.tratamentbalnear.ro

56