Serviciile agroturistice si calitatea vietii.

Conceptul de calitate a vietii pune accent atat pe resursele economice care contribuie la satisfacerea nevoilor populatiei cat si pe resursele non-economice cum sunt: natura, familia, invatarea, sportul, cultura, arta, etc.

Calitatea vietii este reflectata si masurata de un numar mare de indicatori cum ar fi :- calitatea mediului social-politic ;- nivelul si evolutia veniturilor ;- nivelul si structura consumului ; - conditiile de munca si satisfactia muncii ;- calitatea conditiilor de locuit ;- gradul de dezvoltare a invatamantului ;- nivelul de cultura ;- raportul dintre timpul de munca si timpul liber ; - modul de utilizare a timpului liber ;- calitatea mediului inconjurator ;- starea de sanatate a populatiei etc.

Continutul indicatorilor de evaluare a calitatii vietii pun in evidenta faptul ca aproape nu exista componenta a calitatii vietii asupra careia serviciile sa nu aiba un rol determinant. In consecinta, se poate aprecia ca o crestere a consumului de servicii conduce nemijlocit la o imbunatatire a calitatii vietii.

Asigurarea unei calitati a vietii la un standard cat mai ridicat determina o crestere si o dezvoltare economica pe masura. Prin procesul dezvoltarii, al efectelor ce le produce si, implicit, al cresterii economice are loc o sporire a veniturilor populatiei, a consumului de bunuri si servicii, asigurandu–se astfel satisfacerea cererii la cote ridicate, cresterea gradului de cultura si civilizatie, sporirea masurilor de protectie si securitate, deci a calitatii vietii.

Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultura, exodul rural, pierderea traditiilor ) recomanda, printre alte masuri importante, dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale.

In urma reformei politicii agricole comune, dezvoltarea rurala a capatat un rol tot mai important in ansamblul actiunilor prin care sunt sprijinite zonele rurale pentru a face fata provocarilor secolului XXI in materie de economie, politica sociala si mediu. Zonele rurale constituie 90% din teritoriul uniunii extinse. Noul cadru juridic evidentiaza cresterea economica si crearea de locuri de munca in zonele rurale, in conformitate cu strategia de la Lisabona, precum si

imbunatatirea dezvoltarii durabile, in conformitate cu obiectivele stabilite la Göteborg in acest sens.

Romania detine un mediu natural in cadrul caruia se integreaza vaste arii rurale care se remarca, in general, printr-o buna stare de conservare a resurselor naturale de sol si apa, prin varietatea peisajelor traditionale si printr-o remarcabila diversitate biologica. Cu toate acestea, abandonul activitatilor agricole si practicile agricole inadecvate aparute ca urmare a lipsei de cunostinte de specialitate ori a resurselor financiare limitate au influentat in mod negativ biodiversitatea si au determinat aparitia sau accentuarea fenomenului de eroziune a solului. Pentru perioada 2007-2013, Programul National de Dezvoltare Rurala urmareste o abordare strategica prin care sa se atinga obiectivele nationale si comunitare, avand in vedere necesitatile specifice ale spatiului rural romanesc.

Turismul rural este un tip de servicii turistice practicat în zone rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate în mici centre rurale.

Practicarea turismului rural şi agroturismul este o mare oportunitate pentru creşterea economiei locale, prin creşterea veniturilor populaţiei rurale. 

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluant şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. Spaţiul rural prin componentele sale satisface o paletă largă de motivaţii: odihnă şi recreere, cunoaştere, cultură, practicarea sportului, cură de aer sau balneară, vânătoare şi pescuit.

Beneficiarii activitatii de agroturism

Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul român sau strain îsi doreste o vacanta linistita în contact cu natura, cu traditionalul (un european din patru îsi petrece vacanta la tara).

Datorita noii distributii sociale, o mare parte dintre oameni vor fi potentialii consumatori ai turismului rural pentru ca nu toti pot sa-si permita o vacanta de lux.

Europa în aceasta noua criza se îndreapta spre zonele rurale, ceea ce ofera o sansa buna celor interesati în turismul rural.

Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursă importantă de dezvoltare atât la nivel regional cât şi la nivel local, capitalul simbolic fiind esenţial pentru identitatea culturală reprezentată prin valori, obiceiuri şi îndeletniciri, credinţe şi simboluri împărtăşite decătre comunitate.

Conservarea tradiţiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural şi promovarea specialităţilor culinare şi a băuturilor tradiţionale reprezintă mijloace de creştere a potenţialului turistic în multe alte ţări.

Dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai sustinuta a turismului rural, se remarca:-Cresterea timpului afectat pentru recreere - care reprezinta în general un factor important al dezvoltarii turismului rural.Un aspect particular cu consecinte asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii esalonate a concediilor de odihna.Corelând acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte de timp.

- Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii înregistreaza o crestere spectaculoasa. Chiar daca în prezent, în tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este, din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se înscrie într-o strategie mai mult sau mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .Zone  rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în  aer curat la escalade sau excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea bauturilor si mâncarurilor traditionale.- AutenticitateaEste o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind în majoritatea cazurilor dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, între motivatiile care stau la baza optiunii pentru sejurul la tara.- Linistea si confortul psihicLinistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare în natura se regaseste aproape unanim între dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori în mediul rural. Omul doreste de obicei o alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator abandonul domiciliului în favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere într-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine, mediul rural fiind cel care îi poate raspunde la toate aceste dorinte.

Întelegerea faptului ca turismul înseamna în primul rand oferta de servicii, ne orienteaza atentia catre procesul de servire. Acesta înseamna planificarea, organizarea, coordonarea si controlul, într-un cuvant management, la nivelul întregului sistem care contribuie la oferta turistica. Acest sistem este compus, pe langa prestatorii de servicii de cazare, transport, alimentatie si agrement, si de autoritatile cu competenta în domeniile turistice, ale ordinii si linistii publice, ale infrastructurii, ale serviciilor medicale. Din acest sistem, mai fac parte banci si societati de asigurari, mici artizani care îsi vand produsele, societati nationale ale cailor ferate, operatorii de servicii de telefonie fixa si mobila, retelele de magazine, prestatorii de servicii pentru populatie ( frizerie, coafura), presa, radio si televiziune, si multi altii.

Satenii trebuie sa fie actorii privilegiati si primii beneficiari ai turismului rural. Ospitalitatea spontana este importanta, dar trebuie însotiita de o formare  turistica.Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind decorate într-un stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial.

În ciuda faptului ca zona rurala se transforma permanent, trebuie admis faptul ca trasaturi de ruralitate, cum ar fi de exemplu prezenta unor dovezi apartinand activitatii primare traditionale

(agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului) sunt necesitati esentiale pentru a putea vorbi despre o zona rurala pregatita pentru exploatarea turistica.

Conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale oferă potenţial pentru dezvoltarea acestui sector.

La fel ca si turismul rural, agroturismul este o activitate economica complexa, cu o larga sfera de cuprindere, care pune în evidenta printr-un mecanism propriu circulatia turistica rurala.

Prin dezvoltarea serviciilor de gazduire si valorificare a produselor proprii si locale, agroturismul ofera o solutie de viitor pentru gospodariile rurale.

Agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent în gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti si sa ofere o serie de activitati care graviteaza în jurul gospodariei taranesti.

Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a ofertei si a diverselor servicii agroturistice în scopul obtinerii de venituri complementare, veniturile de baza provenind din activitatea agricola.

Turismul rural si agroturismul au drept scop ridicarea nivelului de trai în regiunile rurale, ajutand la pastrarea culturii mostenite si la reducerea fenomenul de migratie.

Turismul rural şi agroturismul (specific legate de activităţile din fermă) sunt activităţi generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural, datorită peisajelor unice, ariilor seminaturale vaste, ospitalităţii înnăscute a locuitorilor din mediul rural.

Acest tip de turism prezinta o serie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi între veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, îmbunatateste infrastructura.

Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea initiativelor turistice în zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.

Turismul rural nu s-a nascut într-o forma spontana, ci a fost creat în urma cercetarilor si proiectat de catre Guvernele si Ministerele Agriculturii si Turismului din tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia zonelor rurale si anume:    -  reducerea puternica a veniturilor din agricultura; -  îmbatrânirea populatiei si abandonarea agriculturii; -  noua cerere  privind mediul;    - stabilitatea populatiei.

Motivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic, putând fi  sintetizate astfel:

Motive sociale

-        criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina tendinta de disparitie pe care o manifesta gospodariile mici si traditionale-        abandonarea pamânturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural-        cresterea somajului în rândul tinerilor exodul rural: familiile taranilor pleaca la oras pentru a-si cauta de lucru

Motive culturale

-      cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau întretinute

-       slaba folosire a claidirilor traditionale-        disparitia mestesugurilor-        distrugerea mostenirii de arta locala-        pierderea traditiilor-        abandonarea grijii si preocuparii fata de locurile frumoase din natura care sunt  oferite de spatiul rural

Motive economice

-        veniturile foarte mici provenite din agricultura-        dificultati în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile taranesti-        evolutia preturilor-        surplusul de produse agricole

Agroturismul, prin specificul său de consum agroalimentar intern în gospodăria unde s-au produs alimentele, are funcţia de potenţare economică a capacităţii gospodăriilor ţărăneşti.

În cazul turiştilor străini care îşi petrec vacanţele în pensiunile agroturistice agroturismul constiruie o formă de export „intern” de produse agroalimentare. Faptul că majoritatea alimentelor consumate în activitatea de agroturism provin din producţia proprie, determină, pe de o parte, ca rentabilitatea activităţii de agroturism să fie ridicată, iar preţurile serviciilor agroturistice să fie sub nivelul celorlalte forme de turism.

Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice si de munca în care este implicata populatia rurala. Avantajele care se obtin în urma practicarii turismului rural pot fi de natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:

Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca.

Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale, confruntate în general cu fenomenul de depopulare, survenit în special ca urmare a absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor.Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de munca în servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator decât crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si în special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate în zonele rurale au confirmat rolul turismului în conservarea locurilor de munca si diminuarea fenomenului de poluare. Crearea de noi locuri de munca.

Crearea de noi locuri de munca este posibila în conditiile în care implementarea locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat în special practicilor hoteliere si de restaurant. În spatiul rural, reusita acestora creaza perspective pentru cazarea turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca.

Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o slaba diversitate în modul de utilizare a fortei de munca, ocupata aproape în totalitate în sectorul agricol.Diversificarea activitatilor într-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine de asemenea stabilizarea populatiei rurale. Diversitatea locurilor de munca sporeşte societatea ruralului şi ajuta în menţinerea nivelului de viaţă a populaţiei.

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a agroturismului si turismului rural. Ea desemneaza situatia în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), în completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.).Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de activitate, cât si în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezoniera a activitatilor agricole. De asemenea este importantă în contextul rural deoarece da o importanta familiei ca unitate în societatea tradiţională. De exemplu familia poate prevedea cazare şi masa pentru vizitatori, poate activa în serviciile de administrare locala, etc.

Promovarea si dezvoltarea serviciilor

Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu atât mai mult cu cât numeroase colectivitati rurale sunt grevate înca frecvent de absenta unor facilitati de servicii corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica a clientelei (inclusiv a celei turistice) poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari, semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului în comun, a serviciilor postale si de comunicatie .

În cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura si sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor. Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de atractie turistica, iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata a ofertei turistice.

Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora în mediile economice si politice. Numeroase studii efectuate în tari cu traditie în turism rural au evidentiat ca veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor în fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vânzarea produselor specifice gospodariei sau satului.Pe lânga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze în activtatiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social. Ca urmare a contactelor cu citadinii, pe langa aportul de varietate in modul de viata specific, adeseori solitar, satenii pot deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.

Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat

Arta si artizanatul rural ocupa un loc important în patrimoniul cultural al fiecarei tari. Turismul rural poate ajuta aceste activitati atât prin recunoasterea importantei lor, cât si prin comercializarea produselor de artizanat. Ţara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate si autenticitate a creatiilor artistice rurale ..

Pe lânga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari reprezinta mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale românesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului turistic.Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui prima parghie apta sa asigure înscrierea unei asezari rurale în sfera activitatii turistice.

Pe lânga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul în mediul respectiv a altor colectivitati artistice, ceea ce contribuie la îmbogatirea vietii culturale.

Reabilitarea patrimoniului edilitar

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza în conditiile existentei unui flux turistic, în principal pe doua cai. În primul rând conservarea sau restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces. În al doilea rând, crearea unui potential de cazare implica restaurarea si repunerea în circuit a imobilelor parasite ca urmare a fenomenului de depopulare.Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru închiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative benefice pentru comunitatea însasi, ca beneficiara a investitiilor facute.Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori.- turismul rural, ecologic şi cultural la lansarea produsului său complementar pe Piaţa Internaţională, va deveni un ambasador cultural – educaţional, un instrument constant şi nu costisitor – de progres social al satului, şi anume: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu slab productiv; prevenirea, respectiv decompresarea oraşelor de creşterea ratei şomajului; dezalienarea societăţii urbane – a generaţiilor născute şi crescute în blocuri de beton şi reluarea contactului acestora cu pământul; contribuţia majoră la ridicarea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, se are în vedere ţăranii, care sunt mai izolaţi, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic.

Atragerea de noi investitii

Turismul rural prezinta avantajul ca actioneaza în sensul deschiderii de noi perspective investitionale. Astfel, turismul înlesneste o punere în contact a oamenilor proveniti din cele mai diverse medii, iar ideile si actiunile, dirijate spre valorificarea superioara a diverselor resurse locale, survin inerent. Între turistii potentiali ai mediului rural se pot înscrie si oameni de afaceri care au abilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantarii de noi activitati si perspectivele

financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin efectele lor pentru comunitatea rurala (locuri de munca, modernizarea infrastructurii si a serviciilor, patrunderea în circuitul informational etc.). Evident ca pastrarea unor amintiri placute despre vacantele rurale poate incita oamenii de afaceri la demararea investitiilor în mediul respectiv.

Ca orice activitate de tip productiv, si turismul rural poate antrena efecte sinergetice de crestere, prin atragerea de noi variabile în procesul de proiectare si în strategia de functionare.Practicarea adiacentă de către ţărani a turismului conduce la realizarea unei dezvoltări superioare a zonelor săteşti, atât prin aportul adus de încasările din cazare cât mai ales prin valorificarea unor altor produse agricole locale, prin includerea lor în consumul turistic. Este bine de precizat că o parte dintre veniturile realizate în activităţile de agroturism sunt utilizate pentru investiţii şi modernizare, în acest fel activitatea turistică contribuind nemijlocit la dezvoltarea şi susţinerea gospodăriei ţărăneşti şi a zonei înşişi.

Suport pentru ferme

Multe studii arata ca veniturile fermei pot fi susţinute de agroturism , prin veniturile realizate din cazare, masa, creşterea vânzărilor produselor din fermele proprii, dezvoltarea de diverse atracţii, creşterea numărului de activităţi adresate femeilor.Încurajarea activităţilor locale, cu precădere artizanatul, dar şi cele care pot determina dezvoltarea unui comerţ specific şi crearea de noi locuri de muncă.

Creşterea veniturilor locuitorilor din aşezările rurale generate prin valorificarea resurselor locale, produse agroalimentare ecologice pentru consumul turiştilor sau vânzarea către aceştia. Prevede venituri adiţionale pentru fermieri şi comunitatea rurală, îmbunătăţirea nivelului cultural a populaţie rurale ca urmare a diverşilor turişti. Datorita faptului ca majoritatea alimentelor consumate în activitatea de agroturism provin din producţia proprie determina o rentabilitate ridicata a activităţii de agroturism, iar preţurile serviciilor agroturistice să fie sub nivelul turismului organizat. De exemplu, preţul unui dejun agroturistic este mai mic cu 40-50% fata de un dejun servit intr-un restaurant din reţeaua hotelurilor turistice. Explicaţia acestui fenomen este simpla. Preţul produsului agricol consumat în gospodăria agroturistică nu are nici un adaus comercial, TVA, accize, cheltuieli de transport, înmagazinare, păstrare etc.