organizarea Și eficienȚa pensiunii agroturistice "la cherry" din microzona...

91
LUCRARE DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, STUDENT, 2012

Upload: romangaidar

Post on 07-Aug-2015

708 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

INTRODUCEREŞansa României de a deveni partener activ al Uniunii Europene se regăseşte printre altele şi în potenţialul material şi uman al spaţiului rural, în marile rezerve nevalorificate care se află pe teritoriul românesc. O şansă pentru dezvoltarea mediului rural constă în extinderea organizată a agroturismului care este modalitatea cea mai eficientă de valorificare superioară a resurselor materiale şi umane. În aceste condiţii, în căutarea soluţiilor alternative de redresare a situaţiei economice, agroturismul prezintă avantaje de necontestat.În primul rând asigură locuri de muncă şi obţinerea unor venituri rezonabile pentru populaţia din zona rurală, aflată în prezent într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar datorită reculului înregistrat în activitatea economică.Permite apoi revigorarea activităţilor complementare, care se pot extinde proporţional cu dezvoltarea agroturismului, constituind surse de venituri pentru alte categorii din populaţia activă: ghizi, instructori, mici meşteşugari, comercianţiAgroturismul asigură posibilitatea valorificării superioare a surplusului din gospodăriile ţărăneşti, care de multe ori se degradează prin neîntrebuinţare. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât produsele naturale sunt mai naturale, realizate fără folosirea pesticidelor, deci de cea mai bună calitate. Practicarea agroturismului constituie un element benefic şi pentru populaţia autohtonă, care doreşte să-şi petreacă vacanţele în alte zone decât cele cotidiene, dar veniturile modeste nu le permite itinerarii costisitoare; preţurile practicate în agroturism sunt mai mult accesibile decât în turismul clasic, favorizând dezvoltarea unui turism de masă.Alegerea acestei teme constituie prezentare unei alternative la turismul tradiţional deoarece prin agroturism se pot dezvolta o serie de zone a căror grad de activitate economică, la această oră, este limitat. Totodată agroturismul reprezintă o şansă de afirmare pentru tinerii absolvenţi deoarece promovarea proiectelor concepute în acest domeniu de către aceştia, poate conduce la dezvoltarea societăţii în ansambluLucrarea este structurată în patru capitole majore ce formează structural două părți și anume: prima parte cea teoretică alcătuită din capitolul 1 prezintă câteva noțiuni cu referire la modul de practicare a agroturismului în mediul rural din România.În partea a II-a a lucrării, mai precis în capitolul 2 am realizat o prezentare a zonei Cașin - Onești, a modului de promovare a agroturismului în zonă, am identificat întreaga reţea agroturistică a zonei precum şi promovarea unor politici de stimulare a agroturismului.Capitolul 3 prezintă pensiunea și câteva detalii cu referire la aceasta, începând cu structura organizatorică și terminând cu indicatori agroturistici aplicați pensiunii. Ultimul capitol va prezenta indicatori economici ce vor contura situația actuală a pensiunii, pe departamente de activitate, și vor da detalii cu privire la potențialul de dezvoltare și perspectivele pe viitor ale pensiunii. La finalul lucrării vom desprinde câteva concluzii cu referire la proiectul de față și vom sugera câteva aspecte de natură să îmbunătățească activitatea pensiunii pe termen mediu și lung.

TRANSCRIPT

Page 1: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

STUDENT,

2012

Page 2: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

UNIVERSITATEA

ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII

AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN

MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

ABSOLVENT,

IAȘI

2012

Page 3: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI
Page 4: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

CUPRINS

LISTA TABELELOR...............................................................................................................6

LISTA FIGURILOR.................................................................................................................7

INTRODUCERE.......................................................................................................................8

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 - DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ȘI A AGROTURISMULUI ÎN

ROMÂNIA ..............................................................................................................................10

1.1. Conceptul de agroturism........................................................................................10

1.2. Organizarea agroturismului la nivelul unei gospodării..........................................12

1.3. Avantaje economice din practicarea agroturismului..............................................15

1.4. Efectele sociale determinate de practicarea agroturismului...................................16

CAPITOLUL 2 - ASPECTE TEORETICE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ..........19

2.1. Analiza rezultatelor tehnico-economice în unităţile furnizoare de servicii............19

2.2. Eficiența economică în turismul rural....................................................................22

PARTEA A II-A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 - MATERIALELE ȘI METODELE DE CERCETARE............................23

3.1. Scopul cercetărilor și obiectivele urmărite...........................................................23

3.2. Metode de cercetare, prelucrare și interpretare a datelor......................................23

CAPITOLUL 4 - POTENŢIALUL TURISTIC ȘI AGROTURISTIC AL MICROZONEI

CAȘIN – ONEȘTI, JUDEȚUL BACĂU..............................................................................25

4.1. Potențialul natural.................................................................................................25

4.1.1. Așezarea geografică...............................................................................25

4.1.2. Relieful ..................................................................................................25

4.1.3. Condițiile climatice ...............................................................................25

4.1.4. Hidrografia și hidrologia........................................................................26

4.1.5. Solurile....................................................................................................26

4.1.6. Vegetația și fauna...................................................................................27

4.2. Resursele turistice din microzona Cașin – Onești.................................................27

Page 5: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

4.3. Tipuri de turism rural practicate în zona Cașin – Onești.......................................29

4.4. Potențialul economico-social și al dotărilor tehnico-edilitare ..............................30

4.5. Agroturismul în microzona Cașin-Onești..............................................................30

4.6. Analiza SWOT a agroturismului din microzona Cașin-Onești…..........................32

CAPITOLUL 5 - ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PENSIUNII...........................35

5.1. Prezentarea pensiunii agroturistice "La Cherry"..................................................35

5.2. Activitatea desfășurată la pensiunea "La Cherry"................................................36

5.2.1. Activitatea turistică................................................................................36

5.2.2. Activitatea agro-zootehnică...................................................................36

5.3. Circulaţia turistică în cadrul pensiunii "La Cherry"................................................39

5.3.1. Evoluția numărului turiștilor în cadrul pensiunii "La Cherry"...............39

5.3.2. Utilizarea spațiului de cazare.................................................................42

5.3.3. Indicatorul "număr zile turist" ...............................................................45

CAPITOLUL 6 - ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE CADRUL PENSIUNII „LA

CHERRY” .............................................................................................................................43

6.1. Structura veniturilor în cadrul pensiunii „La Cherry” .............................................43

6.1.1. Venituri din activitatea vegetală............................................................43

6.1.2. Venituri din activitatea zootehnică........................................................44

6.1.3. Venituri din activitatea turistică.............................................................46

6.2. Cheltuielile rezultate din activitatea agroturistică.....................................................47

6.2.1. Cheltuielile din activitatea vegetală.......................................................47

6.2.2. Cheltuielile din activitatea zootehnică...................................................49

6.2.3. Cheltuielile din activitatea turistică........................................................51

6.3. Indicatori privind profitabilitatea activității...............................................................52

6.3.1. Profitul activității desfășurate ................................................................52

6.3.2. Rentabilitatea economică a activității desfășurate .................................53

CONCLUZI ȘI RECOMANDĂRI........................................................................................56

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................58

Page 6: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1 - Evoluţia indicatorului “Număr turişti” în zona Cașin – Onești...........................31

Tabelul 5.1 - Efectivele de animale la Pensiunea La Cherry....................................................37

Tabelul 5.2 - Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011......................38

Tabelul 5.3 - Evoluția numărului turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La

Cherry între anii 2009-2011................................................................................39

Tabelul 5.4 - Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011.............41

Tabelul 5.5- Evoluţia indicatorului "număr zile turist" în cadrul pensiunii La Cherry............42

Tabelul 6.1 - Veniturile obținute din practicarea activităților legumicole...............................44

Tabelul 6.2 - Veniturile obținute din practicarea activităților zootehnice...............................45

Tabelul 6.3 - Veniturile turistice la pensiunea La Cherry între 2009-2011.............................46

Tabelul 6.4 - Structura cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011...............48

Tabelul 6.5 - Structura cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la

pensiunea La Cherry...........................................................................................50

Tabelul 6.6. - Cheltuielile din activitatea turistică la pensiunea La Cherry.............................51

Tabelul 6.7 - Nivelul profitului la pensiunea „La Cherry” între anii 2009-2011.....................52

Tabelul 6.8 - Rata rentabilității economice la Pensiunea „La Cherry” între 2009-2011.........54

Page 7: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

LISTA FIGURILOR

Figura 4.1 - Evoluţia grafică a creşterii numărului turiştilor....................................................31

Figura 5.1 - Structura efectivului de animale pe categorii în perioada 2009-2011..................37

Figura 5.2 - Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011........................38Figura 5.3 - Dinamica turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La Cherry între anii

2009-2011.............................................................................................................40

Figura 5.4 - Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011 în funcție

de numărul de înnoptări........................................................................................41

Figura 5.5 - Evoluția grafică a indicatorului "număr zile turist" în perioada 2009-2011........42

Figura 6.1 - Dinamica veniturile obținute din activitatea legumicolă......................................44

Figura 6.2 - Dinamica veniturilor obținute din practicarea activităților zootehnice................45

Figura 6.3 – Dinamica veniturilor rezultate din activitatea turistică la pensiunea La Cherry

între 2009-2011....................................................................................................46

Figura 6.4 - Dinamica cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011...............47

Figura 6.5 - Dinamica cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la

pensiunea La Cherry ............................................................................................49

Figura 6.6 - Nivelul grafic al profitului la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011..........51

Figura 6.7 - Evoluția ratei rentabilității la pensiunea La Cherry între 2009-2011..................55

Page 8: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

INTRODUCERE

Şansa României de a deveni partener activ al Uniunii Europene se regăseşte printre

altele şi în potenţialul material şi uman al spaţiului rural, în marile rezerve nevalorificate care

se află pe teritoriul românesc.

O şansă pentru dezvoltarea mediului rural constă în extinderea organizată a

agroturismului care este modalitatea cea mai eficientă de valorificare superioară a resurselor

materiale şi umane. În aceste condiţii, în căutarea soluţiilor alternative de redresare a situaţiei

economice, agroturismul prezintă avantaje de necontestat.

În primul rând asigură locuri de muncă şi obţinerea unor venituri rezonabile pentru

populaţia din zona rurală, aflată în prezent într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar

datorită reculului înregistrat în activitatea economică.

Permite apoi revigorarea activităţilor complementare, care se pot extinde proporţional

cu dezvoltarea agroturismului, constituind surse de venituri pentru alte categorii din populaţia

activă: ghizi, instructori, mici meşteşugari, comercianţi

Agroturismul asigură posibilitatea valorificării superioare a surplusului din

gospodăriile ţărăneşti, care de multe ori se degradează prin neîntrebuinţare. Acest lucru este

cu atât mai important, cu cât produsele naturale sunt mai naturale, realizate fără folosirea

pesticidelor, deci de cea mai bună calitate.

Practicarea agroturismului constituie un element benefic şi pentru populaţia autohtonă,

care doreşte să-şi petreacă vacanţele în alte zone decât cele cotidiene, dar veniturile modeste

nu le permite itinerarii costisitoare; preţurile practicate în agroturism sunt mai mult accesibile

decât în turismul clasic, favorizând dezvoltarea unui turism de masă.

Alegerea acestei teme constituie prezentare unei alternative la turismul tradiţional

deoarece prin agroturism se pot dezvolta o serie de zone a căror grad de activitate economică,

la această oră, este limitat. Totodată agroturismul reprezintă o şansă de afirmare pentru tinerii

8

Page 9: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

absolvenţi deoarece promovarea proiectelor concepute în acest domeniu de către aceştia,

poate conduce la dezvoltarea societăţii în ansamblu

Lucrarea este structurată în patru capitole majore ce formează structural două părți și

anume: prima parte cea teoretică alcătuită din capitolul 1 prezintă câteva noțiuni cu referire la

modul de practicare a agroturismului în mediul rural din România.

În partea a II-a a lucrării, mai precis în capitolul 2 am realizat o prezentare a zonei

Cașin - Onești, a modului de promovare a agroturismului în zonă, am identificat întreaga reţea

agroturistică a zonei precum şi promovarea unor politici de stimulare a agroturismului.

Capitolul 3 prezintă pensiunea și câteva detalii cu referire la aceasta, începând cu

structura organizatorică și terminând cu indicatori agroturistici aplicați pensiunii.

Ultimul capitol va prezenta indicatori economici ce vor contura situația actuală a

pensiunii, pe departamente de activitate, și vor da detalii cu privire la potențialul de dezvoltare

și perspectivele pe viitor ale pensiunii.

La finalul lucrării vom desprinde câteva concluzii cu referire la proiectul de față și

vom sugera câteva aspecte de natură să îmbunătățească activitatea pensiunii pe termen mediu

și lung.

9

Page 10: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ȘI A AGROTURISMULUI ÎN

ROMÂNIA

1.1. Conceptul de agroturism

La fel ca și turismul rural, agroturismul este o activitate economică complexă, cu o

largă sferă de cuprindere, care pune în evidență, printr-un mecanism propriu, circulația

turistică rurală.

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea

mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi

pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi

obiceiurile prezente în mediul rural.

Agroturismul este un concept relativ de dată recentă care face referire la diferitele

forme de turism aflate în legătură directă cu activităţile agricole şi/sau cu construcţiile având

destinaţii, rol, funcţiuni în domeniul agriculturii. Această formă specifică de agroturism este

bazată pe asigurarea în cadrul gospodăriei ţărăneşti, a serviciilor de cazare, masă, agrement şi

altele complementare acestora. Această formă de agroturism este practicată de micii

proprietari din zonele rurale, de obicei ca activitate secundară; activitatea desfăşurată în

gospodăria/ferma proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit1.

În România nu putem vorbi de o tradiţie în domeniul agroturismului acesta luând

amploare după 1989. În prezent, cauza majoră în dezvoltarea agroturismului este dată de

multitudinea de avantaje care le poate prezenta aceasta nouă ramură.

1 Bran F., Istrate I., 1995 - Turismul rural, Editura Economică, București, pagina 47.

10

Page 11: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Agroturismul este o activitate complexă, incluzând două genuri de activităţi: una pur

turistică, iar alta economică, cel mai adesea agricolă dar şi de altă natură care o deserveşte pe

prima, o complectează şi întregeşte.

Tocmai pentru că presupune o suită de activităţi bine corelate, agroturismul este mult

mai apreciat atât de turişti; care beneficiază de o gamă mai largă, mai cuprinzătoare şi mai

satisfăcătoare de servicii cât şi de iniţiatorii activităţii, care au posibilităţi mai complexe de

valorificare a resurselor materiale şi umane din zona rurală. Există o interdependeţă între

agroturism şi celelalte ramuri economice săteşti, pentru că practicarea agroturismului

determină dezvoltarea acestora (olărit, legumicultură, cultivarea fructelor de pădure şi

prelucrarea lor, pescuitul, etc.), iar acestea la rândul lor creează noi posibilităţi de dezvoltare

şi expansiune a agroturismului.

Agroturismul are câteva particularităţi care îl deosebesc de turismul clasic:

Spaţiul în care se desfăşoară această activitate este spaţiul rural. Mediul turistic

este deci total diferit de cel cu care turistul este familiarizat. Acesta pentru că

de regulă el vine din mediul urban şi de cele mai multe ori mediul rural se află

în zona montană sau premontană;

Persoanele care se ocupă de aceste activităţi au grade diferite de pregătire. În

activitatea agroturistică locuitorul rural este cel care găzduieşte turiştii, el

neavând o pregătire deosebită în domeniul turistic. Are o ţinută populară şi

atrage turiştii prin specificul popular. Spre deosebire de aceştia, în turismul

clasic, persoanele care practică această activitate sunt pregătiţi şi specializaţi în

domeniul turistic.

Produsul turistic este diferit în agroturism faţă de turismul clasic. Astfel

cazarea este diferită, în agroturism camera turistică fiind rustică, cu elemente

decorative populare, individualizată şi extrem de diversificată. Alimentaţia

este, de asemenea diferită, fiind preparată în serie mică , cu produse din

gospodăria ţărănească, după reţete tradiţionale. Aspectul pozitiv este întregit de

existenţa produselor proaspete şi nepoluate. Serviciile oferite de agroturism

sunt şi ele diferite, se fac vizite la atelierele meşteşugăreşti, se observă

activităţile rurale obişnuite, se practică sporturi sau activităţi recreative specific

rurale.

Agroturismul constituie o importantă sursă de creştere a veniturilor membrilor

comunităţii rurale, iar pentru întregul mediu rural o alternativă de dezvoltare economico-

11

Page 12: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

socială. Desfăşurat ca o activitate complementară el nu rupe echilibrul vieţii ţărăneşti, nu

determină dispariţia sau decăderea unor activităţi existente până atunci, ci dimpotrivă permite

valorificarea superioară a produselor obţinute în aceste ramuri şi implicit revigorarea şi

dezvoltarea lor, concomitent cu apariţia altora.

Agroturismul este practic determinat de nevoia de a completa veniturile agricole,

foarte mici, cu veniturile neagricole, valorificând în acelaşi timp importante resurse naturale,

antropice, umane şi introducându-le în circuitul turistic intern şi internaţional.

Întrucât nu necesită investiţii imense şi nu produce aglomerări ca în cazul turismului

clasic (care ar putea determina dezechilibre ecologice), agroturismul poate deveni un factor

determinant în reamenajarea spaţiului rural, în condiţiile îmbinării optime a tradiţionalismului

şi modernismului.

Prin dezvoltarea serviciilor de găzduire și valorificare a produselor proprii și locale

agroturismul oferă o soluție pentru gospodăriile rurale. El este capabil să valorifice excedentul

de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de

oaspeți și să ofere o serie de activități care gravitează în jurul gospodăriei țărănești spre

consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare,

odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri pentru satisfacerea unui hobby,

inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii documentare precum și alte activități

specifice.

1.2. Organizarea agroturismului la nivelul unei gospodării

Agroturismul poate reprezenta o bună ocazie pentru a începe o nouă activitate,

paralelă cu cea pe care deja locuitorii rurali o realizează, utilizând pentru creşterea

rentabilităţii, infrastructura de care deja dispun. Motivele care stau la baza deciziei de a

practica agroturismul sunt:

Piaţa este în expansiune - dezvoltarea cererii turistice este estimată printr-o

creştere anuală de 3,5 %, pentru turismul internaţional, iar pentru turismul rural

o creştere anuală de 4 %.

Investiţiile sunt mult mai mici decât în turismul clasic. Aceasta pentru că ele

presupun doar modernizări, reamenajări şi dotări adecvate primirii turiştilor.

12

Page 13: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate greu de dobândit. La nivelul unei

gospodării, obţinerea cunoştinţelor minime necesare sunt posibile în urma

efectuării unor cursuri de scurtă durată.

Activitatea este complementară, ea nu presupune întreruperea activităţilor

obişnuite (agricole).

Se pot valorifica superior produsele obţinute din gospodăria agroturistică.

Legea prevede în mod expres posibilitatea de a vinde produse din propria

gospodărie şi valorificarea lor mai eficientă.

Este o afacere de familie, putându-se realiza de toţi membrii familiei, precum

şi prin rotaţie, după posibilităţile existente.

Statul încurajează această activitate acordând numeroase înlesniri financiare.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un locuitor rural pentru a putea practica

această activitate sunt:

- Locuitorul rural trebuie să fie agricultor. Conform legii pot face agroturism

numai cei care sunt agricultori şi obţin mai mult de 51 % din venitul propriu

din activităţi agricole.

- Trebuie să dispună de o proprietate pe care să o poată folosi în scopul

activităţii agroturistice.

- Spaţiul de cazare şi masă trebuie să fie adecvate primirii turiştilor; întreaga

proprietate trebuie să fie accesibilă turiştilor, pentru că aceştia trebuie să se

simtă confortabil şi în curte şi în împrejurimi.

- Trebuie oferite servicii de calitate, în condiţii de igienă şi confort.

- Oferta agroturistică trebuie să fie diferită de cea de pe piaţa turistică; trebuie

bine valorificate, obiceiurile, gastronomia specifică zonei.

O pensiune agroturistică poate oferi mai multe servicii turiştilor, numărul şi tipul lor

depinzând de mărimea şi localizarea pensiunii, potenţialul turistic din zonă, creativitatea

gospodarului, etc. iar principalele elemente sunt:

1. Cazarea

Aceasta constituie elementul central al activităţii agroturistice. Suprafaţa unei camere

este bine să fie cuprinsă între 8 – 16 mp., iar înălţimea de minimum 2,5 m. Amplasarea poate

fi atât la parter, cât şi la etaj şi orientată pe cât posibil spre o privelişte plăcută.

13

Page 14: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Conform legii, camera trebuie să conţină, în mod obligatoriu un pat simplu sau dublu,

cu saltea corespunzătoare; un dulap gol, o masă de mici dimensiuni şi două scaune. Camera

trebuie dotată cu instalaţie electrică şi prize pentru aparatură electronică: televizor, uscător de

păr, radio. Pardoseala trebuie să permită curăţirea rapidă şi eficientă. În cameră trebuie să mai

existe un număr de noptiere egal cu numărul paturilor şi lămpi pentru citit. Acest mobilier

poate fi şi rustic, deci tradiţional, dar trebuie să cuprindă elementele obligatorii menţionate.

Grupul sanitar trebuie să fie bine amenajat, el trebuie să fie, conform legii, doar

destinat turiştilor. Grupul sanitar trebuie să cuprindă apă caldă şi rece în permanenţă, vas WC,

chiuvetă. Pentru atingerea acestui obiectiv se pot folosi module – grup sanitar, care conţin

cele trei piese şi pot fi montate pe o podea supra – înălţată. Aceste piese sunt prevăzute cu

racorduri speciale pentru apă rece, apă caldă şi scurgere. Racordurile permit legarea la

instalaţia existentă în gospodărie, precum şi legarea de un modul similar, poziţionat într-o

cameră alăturată. Prin această modalitate există posibilitatea creării unor puncte sanitare în

fiecare cameră. Acest punct sanitar poate fi departajat de restul camerei printr-un perete

despărţitor realizat din panouri celulare din mase plastice (PVC, policarbonat), şi se poate

amplasa în orice încăpere, prevăzută cu orice tip de pardoseală.

2. Servitul mesei

Servitul mesei este o problemă foarte importantă în activitatea de agroturism de aceea,

amenajările respective trebuie făcute cu mare grijă. Bucătăria, trebuie conform legii să aibă un

necesar considerat obişnuit: maşină de gătit, frigider (ladă frigorifică), o masă de lemn, veselă,

tacâmuri, chiuvetă, spaţiu de depozitare a gunoiului. Masa trebuie servită într-o încăpere

spaţioasă, iar poziţia mesei trebuie să permită celui care serveşte masa să ajungă în spatele

fiecărui oaspete, pentru a-l servi. Membrii familiei trebuie să servească masa separat.

3. Servicii suplimentare

Fiecare întreprinzător agroturistic trebuie să poată oferi clienţilor săi şi posibilităţi de

a-şi petrece timpul liber într-un mod plăcut. De aceea el trebuie să se gândească la câteva

servicii pe care să le poată pune la dispoziţia turiştilor. Cele mai des întâlnite astfel de condiţii

în mediile rurale sunt: închirierea de biciclete, bărci, organizarea de excursii călare, însoţirea

turiştilor în drumeţii, excursii, plimbări, însoţirea la diferite ateliere meşteşugăreşti din sat,

etc. Prin intermediul acestor activităţi se realizează o mai apropiată comunicare şi apropiere

între oaspeţi şi gazdă şi se permite fidelizarea clienţilor, prin anumite legături sentimentale.

14

Page 15: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

1.3. Avantaje economice din practicarea agroturismului

Practicarea agroturismului poate întregi venitul agricultorilor, cu implicaţii asupra

dezvoltării întregii regiuni. Deşi există din totdeauna la nivelul rural, economia de piaţă

impune realizarea acestei activităţi în mod organizat, continuu, ca o şansă de dezvoltare a

zonelor rurale, influenţând toate domeniile vieţii rurale: social, economic, familial, cultural.

Fundamentarea activităţii de implementare a agroturismului trebuie să aibă punct de

plecare stabilirea eficienţei acestei activităţi, evaluarea randamentului său.

În general, începerea acestei activităţi presupune în prealabil investiţii mai mult sau

mai puţin costisitoare. Aceste investiţii trebuie atent fundamentate pentru a fi în măsură să

aducă beneficii gospodăriei agroturistice.

În al doilea rând, activitatea agroturistică, ca orice activitate economică, este pe o parte

consumatoare de resurse, iar pe de altă parte producătoare de efecte. Este necesară deci,

compararea atentă a celor două laturi şi cuantificarea cât mai exactă a rezultatului. Această

cuantificare nu exprimă întotdeauna fidel realitatea, întrucât există şi elemente cum sunt

structura resurselor şi rezultatelor, timpul care poate acţiona diferit asupra elementelor din

structură, calitatea efectelor, care influenţează în mod indirect rezultatele concrete ale

activităţii.

În activitatea agroturistică, problema cuantificării avantajelor materiale este mai

complexă şi mai relativă decât în alte domenii de activitate. Aceasta pentru că de multe ori

activităţile agroturistice nu pot fi desprinse clar de cele cotidiene. De exemplu, preţul mesei

servite nu poate fi desprins corect atâta timp cât şi membrii familiei consumă din respectiva

mâncare, deci o parte din resurse este destinată autoconsumului. Sau în ceea ce priveşte

investiţiile realizate pentru îmbunătăţirea gradului de confort care se recuperează prin

amortizare, de ele beneficiază în egală măsură şi familia agroturistică (apă caldă, apă curentă,

dotări sanitare, televiziune prin cablu, etc.)2.

În cadrul activităţilor cazarea ocupă primul loc, cu circa 40 – 45 % din volumul total al

realizărilor economice. Indicatorii calculaţi pentru cazare sunt în primul rând cei evidenţiaţi ca

fiind indicatori generali: volumul încasărilor, cheltuieli totale, profit, etc.

În alimentaţie, sistemul de indicatori devine mai imprecis şi mai dificil de calculat.

Există o mare varietate de produse care sunt culese din gospodăria ţărănească, iar altele

2 Crăciun St.,1997- Agroturism – organizare – eficienţă, Editura Mirton, Timişoara, pagina 126.

15

Page 16: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

trebuie achiziţionate de pe piaţa ţărănească. De asemenea, o parte din hrană este folosită

pentru autoconsum, alta pentru turişti. Sunt totuşi situaţii mai clare: produsele provenite direct

din gospodăria agroturistică (lapte, sucuri, fructe, legume, miere, dulceţuri, gemuri) care sunt

uşor evaluate de gospodar, acesta ţinând cont de preţul pieţei agricole, şi produsele care

necesită aprovizionări, pentru prepararea lor ulterioară. Pentru simplificarea calculelor,

gospodarul poate calcula aceste preţuri prin aplicarea unui procent de adaos la cheltuielile

efectuate (de exemplu: 40 %).

Activităţile distractive sunt uşor de evaluat, fiind suficient un mod clar de diferenţiere

a tarifelor, şi o evidenţiere a lor.

În stabilire indicatorilor de eficienţă, şi, în general în analiza activităţii agroturistice

sub aspectul rentabilităţii, trebuie avută în vedere diversificarea activităţii, elasticitatea ei,

complexitatea şi lipsa unui şablon agroturistic în care aceasta să se încadreze. De asemenea,

este ştiută slaba preocupare a locuitorilor rurali pentru activităţi de gestiune, de evidenţiere

sistematică şi analitică a cheltuielilor, dată fiind multitudinea preocupărilor sale, agroturismul

fiind doar o activitate complementară. De aceea este necesară simplificarea maximă a

evidenţelor primare, abordarea acestor aspecte cu o oarecare aproximaţie. Totuşi, este absolut

necesară, evidenţierea, chiar primară a principalelor categorii de cheltuieli, precum şi a

principalelor tarife utilizate în gospodărie, precum şi impunerea unui sistem comod, de

evidenţiere paralelă, a cheltuielilor şi veniturilor rezultate din activitatea agroturistică.

1.4. Efectele sociale determinate de practicarea agroturismului

Agroturismul generează şi efecte sociale, prin valorificarea resurselor materiale

naturale, umane, financiare existente la nivelul arealului rural respectiv. Aceste efecte

reprezintă un important factor de creştere economică, de progres, de evoluţie socială şi

civilizaţie. De aceea, pentru aprecierea corectă a agroturismului, trebuie luată în calcul şi

această latură a eficienţei, care exprimă efortul comunităţii la dezvoltarea economică şi

socială a judeţului, şi, implicit, a ţării.

Eficienţa socială a agroturismului se exprimă cel mai evident prin petrecerea plăcută a

timpului liber de un număr cât mai mare de cetăţeni, refacerea şi reconfortarea oamenilor,

refacerea capacităţii de muncă, crearea şi sudarea legăturilor de prietenie şi toleranţă între

naţiuni.

16

Page 17: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Fenomenul turistic în general, şi cel agroturistic în special este într-o legătură de

interdependenţă cu actul de cultură şi civilizaţie, primul determinând propagarea celui de-al

doilea, iar celălalt determinând dezvoltarea şi evoluţia primului. Ultimul deceniu al tranziţiei

româneşti reliefează necesitatea tot mai pregnantă de a dezvolta turismul social, adică aceea

parte a activităţii turistice care nu se plăteşte integral de beneficiarul serviciilor respective,

diferenţa fiind suportată de stat, organizaţii sindicale, întreprinderi, etc.

Categoriile care beneficiază de turism social sunt lucrătorii cu venituri modeste,

tinerii, persoanele cu mulţi copii, pensionarii. Evoluţia societăţii umane a modificat substratul

social al turismului, acesta ne mai fiind considerat de lux, ci o necesitate obiectivă,

determinată de necesitatea individului de a petrece o parte din viaţa sa în mijlocul naturii din

care a apărut. Pe măsură ce dezvoltarea societăţii a izolat un număr tot mai mare de indivizi în

betoanele şi cimentul urban, apariţia unor boli specifice a demonstrat că omul nu poate fi rupt

de natură, nu poate trăi în afara ei. Ultimele decenii arată creşterea numărului de turişti, astfel

încât, în literatura de specialitate se vorbeşte despre turism de masă, turism social, turism

popular, turism pentru toţi, etc.

Agroturismul este cea mai potrivită formă care se poate dezvolta luând în considerare

factorul social. Prin tarifele sale rezonabile, ea permite unor categorii foarte largi şi

diversificate de indivizi să-şi petreacă timpul liber şi vacanţele în locuri pitoreşti şi atrăgătoare

atât sub aspect peisagistic cât şi antropic.

Concomitent, întreaga viaţă rurală se animă, devine mai atractivă şi mai interesantă în

special pentru adolescenţi şi tineri care sunt interesaţi în mod special, datorită vârstei de

contactele umane, de înnoiri, de legarea unor prietenii cât se poate de diversificate. Acesta

poate fi şi unul din motivele stabilizării acestei categorii sociale, ştiut fiind faptul că, în

prezent, aceasta este cea mai fluctuantă, monotonia şi lipsa perspectivelor îndepărtându-i de

aceste meleaguri. Se stopează astfel migraţia şi se îmbunătăţesc indicatorii legaţi de

demografie, îmbătrânirea populaţiei rurale, etc.

Totodată printr-o activitate susţinută agroturistic, se dezvoltă adiacent alte activităţi,

care presupun noi locuri de muncă, iar în timp calificarea forţei de muncă, profesionalizarea

ei, cu consecinţe benefice atât pentru individ cât şi pentru colectivitate.

Este foarte important şi menţinerea în actualitate, perpetuarea folclorului, tradiţiilor,

întregului patrimoniu cultural şi istoric naţional şi regional. În prezent, este tot mai evidentă

tendinţa de înlocuire a dreptului naţional cu dreptul comunitar sau internaţionale.

17

Page 18: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Un alt efect însemnat al practicării agroturismului se materializează prin îmbunătăţirea

substanţială a aspectului estetic al comunităţii rurale, printr-o modernizare atentă la păstrarea

arhitecturii tradiţionale, specifice, printr-o păstrare a curăţeniei, înfrumuseţare a spaţiului

rural, evidenţierea particularităţilor regionale. Practic, se încearcă amortizarea relaţiilor dintre

om şi natură, dezvoltarea unor activităţi care să echilibreze viaţa umană şi viaţa mediului în

care omul trăieşte, succesul acestei activităţi reprezentând, evident, atingerea acestui deziderat

pe care omenirea şi-l doreşte de mult.

Toate aceste aspecte, extrem de importante la nivel local şi naţional, sunt greu de

cuantificat, dacă nu chiar imposibil cel puţin în ceea ce priveşte exactitatea. Există, în

literatura de specialitate, criterii de apreciere a eficienţei sociale a agroturismului, care se

referă în special la gradul de satisfacere a turismului, de refacere a forţei de muncă, de

protejare a mediului ambiant, etc.

Dezvoltarea agroturismului determină însă, prin efectul său multiplicativ şi consecinţe

indirecte, imposibil de evidenţiat concret, prin stimularea altor activităţi, în special agicultura,

industria alimentară şi transporturilor, dar nu sunt de neglijat nici activităţile micilor

meşteşugari, a artizanalelor şi micilor întreprinzători locali.

Aceste aspecte sunt importante pentru dezvoltarea unei comunităţi locale, în special a

uneia defavorizată, cum este cea montană. De aceea, atunci când se analizează eficienţa

economică a acestei activităţi, ea trebuie să fie corelată şi cu eficienţa socială pentru că

petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber, îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, refacerea

capacităţii de muncă, satisfacţiile spirituale posibile, emoţionale sunt, în ultimă instanţă,

scopul vacanţelor, ale vieţii în general.

Aşadar, eficienţa socială presupune reflectarea eficienţei economice pe plan social,

uman şi ecologic.

18

Page 19: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

CAPITOLUL 2

ASPECTE TEORETICE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ

2.1. Analiza rezultatelor tehnico-economice în unităţile furnizoare de servicii

Cuantificarea rezultatelor tehnico-economice în activităţile furnizoare de servicii

presupune atingerea următoarelor obiective:

cuantificarea dimensiunii şi structurii capacităţii furnizoare de servicii disponibile;

determinarea cantităţii de serviciilor furnizate;

stabilirea valorii de piaţa a serviciilor;

determinarea volumului imput-urilor financiare;

determinarea volumului rezultatelor economice nete.

Indicatori de cuantificare a dimensiunii capacităţii furnizoare de servicii

1. Capacitatea furnizoare de servicii sau capacitatea de servire (Cs) este

reprezentată de nivelul maxim de unităţi de servicii ce poate fi pus la dispoziţia

consumatorului de către furnizor.

Acest indicator economic este necesar pentru:

realizarea şi fundamentarea planului organizaţiei;

dimensionarea unităţilor de servire;

descoperirea capacităţii de servicii neutilizare sau posibil de utilizat;

alegerea strategiilor serviciilor;

fundamentarea variantelor de dezvoltare a punctelor de servire şi a

organizaţiei;

compararea rezultatelor obţinute de diferite unităţi de servire.

19

Page 20: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Capacitatea de servicii poate lua forma capacităţii curente de servire şi capacităţii

anuale de servire.

Capacitatea curent ă de servire exprimă cantitatea de servicii pe care o poate furniza o

unitate la un moment dat. De exemplu, pentru o unitate de cazare capacitatea

operaţională de servire este dată de numărul total de locuri de cazare iar pentru un

depozit de cereale de volumul total de depozitare.

Capacitatea anual ă de servire reprezintă cantitatea de servicii ce poate fi furnizată în

decursul unui an calendaristic.

Acest indicator se determină diferit în funcţie de tipul de servicii. În cazul serviciilor

de cazare capacitatea anuală de servire se determină cu ajutorul relaţiei:

Cs = Ne x 365 zile – Dr, unde:

Ne - numărul locurilor de cazare,

Dr - timpul necesar lucrărilor de reparaţii şi

întreţinere

Indicele de structură a capacităţii de servire exprimă ponderea pe care o deţine fiecare

componentă în cadrul capacităţii de servire curente sau anuale. Relaţia de calcul este comună

tuturor indicilor de structură:

în care:

Is - indicele de structură a capacităţii de servire (%),

Cs; - capacitatea de servire din categoria de servicii „i"

Cst - capacitatea de servire totală Ia care se raportează

categoria de folosinţă „i".

Indicele de bonitate a potenţialului de servicii are drept scop evaluarea impactului

mediului extern asupra serviciilor. Cel mai întâlnită utilizare a acestui concept se regăseşte în

turism unde ia forma potenţialului turistic.

Acesta se determină ca medie a caracteristicilor mediului extern ponderată cu

importanţa fiecărei caracteristici.

Relaţia generală de calcul este:

20

Page 21: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

, unde:

Ki - caracteristica de mediu (1- 100 puncte)Pi - ponderea caracteristicii după importanţă (%

sau punctaj alocat în cadrul unei grile prestabilite, ex: 1-10, 1 - 100,etc.)

Alegerea caracteristicilor presupune determinarea tuturor factorilor de mediu (naturali,

demografici, sociali, economici, culturali) care pot influenţa ramura de servicii vizată.

Aprecierea eficienţei economice se face pe baza unui sistem de indicatori grupaţi

astfel:

A. indicatori tehnici: suprafaţa cultivată, producţia medie, producţia totală şi

producţia marfă;

B. indicatori economici: costul de producţie, valoarea adăugată, producţia finală,

venitul, cheltuielile de producţie, marja brută, profitul şi rata profitului,

productivitatea muncii, rentabilitatea economică, cheltuieli la 1 unitate valorică

venituri.

2.2. Eficiența economică în turismul rural

Eficienţa economică reflectă legătura dintre resursele alocate pentru desfăşurarea unei

acţiuni şi rezultatele obţinute de pe urma acesteia, concept care determină orientarea

resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigură folosirea cu eficienţă maximă a

acestora în condiţiile unei dezvoltări raţionale, armonioase a gospodăriilor.

Dezvoltarea continuă pe care cunoaşte agroturismul se datorează în mare parte

eficienţei activităţii economice şi sociale înregistrate în acest domeniu de activitate.

Concepută din perspective raportării efectului la efort, eficienţa trebuie înţeleasă ca un proces,

o acţiune sau rezultatul unui ansamblu de evenimente. Eficienţa activităţii economice în

agroturism trebuie apreciată atât prin reflectarea şi comensurarea afectelor economice, cât şi a

celor sociale, perspectiva socială fiind luată în considerare complementar în decizia

21

Page 22: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

macroeconomică de alocare a resurselor pentru dezvoltarea ramurii şi în politica tarifelor

pentru serviciile prestate.

Latura economică a eficienţei agroturismului este relevată de datele furnizate de

analiza economico – financiară.

Sistemul de indicatori ai eficienţei activităţii de agroturism se bazează pe principiile

generale ale eficienţei, pe structura resurselor utilizate şi pe componentele efortului şi

efectului.

Structura resurselor utilizate cuprinde: forţa de muncă, baza materială, mijloacele

circulante, resursele naturale şi antropice. Forţa de muncă, privită ca resursă a activităţii

desfăşurate în domeniul agroturismului poate fi exprimată valoric şi fizic cu ajutorul

următorilor indicatori: numărul mediu de personal muncitor, numărul mediu de personal

operativ, fond total de timp de muncă.

Baza materială poate fi analizată ca resursă a activităţii de agroturism pe baza

următorilor indicatori: capacitate de prestaţie şi valoare medie a ctivelor fixe. Soldul mediu al

mijloacelor circulante este un alt indicator a resurselor utilizate.

Resursele naturale şi antropice sunt exprimate fizic prin indicatori ca: suprafaţa totală

a amenajărilor în mediul rural în agroturism, suprafaţa totală a zonelor rurale cu resurse

turistice naturale.

22

Page 23: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

PARTEA A II-A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

MATERIALELE ȘI METODELE DE CERCETARE

3.1. Scopul cercetărilor și obiectivele urmărite

Cercetările din cadrul lucrării au fost efectuate în microzona Cașin-Onești, mai precis

în cadrul pensiunii agroturistice „La Cherry” și a avut ca scop poziționarea acestei pensiuni în

cadrul general al agroturismului din zonă.

Pentru o mai bună analiză s-au urmărit o serie de obiective, care printr-un studiu

amănunțit ne pot da detalii cu privire la:

perspectivele de dezvoltare a acestei activități a turismului în zonă;

prognozele pe termen scurt și lung privind resursele din zonă

potențialul turistic al zonei

potențialul economic din zonă

Cercetarea are drept scop descrierea funcţionării şi a tendinţelor de evoluţie a

activităţii pensiunii, luând în considerare mediul dinamic în care acesta îşi desfăşoară

activitatea şi factorii perturbatori interni sau externi.

Analiza realizată trebuie să aibă ca finalitate descrierea celei mai probabile traiectorii

de evoluţie a entităţii (pensiunii), cu punerea în evidenţă a parametrilor de bază ce

influenţează evoluția.

Cercetarea poate avea grade diferite de detaliere, se poate referi la perioade de timp

diferite (pe termen scurt, mediu sau lung) şi poate avea finalităţi diferite dar în cazul nostru

acestea sunt:

23

Page 24: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

constatarea deficientelor de funcţionare şi a cauzelor acestora (puncte slabe),

minimizarea riscurilor la care este supusă pensiunea;

constatarea avantajelor competitive ale pensiunii (puncte tari), utilizarea acestor

avantaje, fructificarea oportunităţilor oferite de mediul societăţii comerciale

identificarea direcţiilor de creştere a profitabilităţii;

orientarea strategica a dezvoltării;

estimarea impactului modificărilor din întreprindere.

3.2. Metode de cercetare, prelucrare și interpretare a datelor

Metoda de cercetare va fi cea prin evaluare indicatorilor urmăriți și cea a comparației

cu alte pensiuni din zonă iar uneori raportarea se va face la întregul sector de activitate.

Datele vor fi furnizate de către pensiunea în cauză și vor fi interpretate conform

interpretării indicatorilor urmăriți iar rezultatele se vor centraliza la elaborarea concluziilor și

propunerilor.

Cunoscând datele referitoare la activitatea pensiunii se stabilesc premisele valorii şi un

set de valori ale acesteia, în funcţie de diferite scenarii sau stadii de dezvoltare.

Concluziile cercetărilor nu au ca scop acordarea de consultanţă managerială celui ce

posedă pensiunea ci au scop fundamentarea cât mai precisă a evoluţiei viitoare a fenomenului,

respectiv a previziunii diferitelor forme de dezvoltare a acestuia.

Concluziile acestei cercetări, realizată prin evaluare stau la baza fundamentării

previziunilor de evoluţie a societăţii în diferite scenarii sau stadii.

24

Page 25: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

CAPITOLUL 4

POTENŢIALUL TURISTIC ȘI AGROTURISTIC AL MICROZONEI

CAȘIN – ONEȘTI, JUDEȚUL BACĂU

Una dintre zonele cele mai atractive din punct de vedere al turismului rural și a

agroturismului o constituie microzona Cașin-Onești, care prin caracteristicile ei unice în

peisajul turistic al României oferă un potențial agroturistic imens ce așteaptă doar a fi

exploatat.

4.1. Potențialul natural

Având o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea înfățisează tabloul

îmbinării tradiției cu modernul, a trecutului cu prezentul, pentru valorificarea potențialului

resurselor umane, infrastructurii industriale și a agroturismului.

4.1.1. Așezarea geografică

Coordonatele geografice ale zonei Cașin-Onești sunt: 26°47´ longitudine estică și

46°13´ latitudine nordică.

Județele învecinate sunt: Neamț în nord, Harghita și Covasna în vest, Vrancea în sud și

Vaslui în est. Se poate considera că este una din cele mai tipice regiuni subcarpatice, deoarece

atât depresiunile de la contactul cu unitatea montană, cât și culmile înalte ce le închid la

exterior, forme de relief caracteristice pentru Subcarpați, au aici o dezvoltare aproape ideală.

4.1.2. Relieful

25

Page 26: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Atât în Carpaţi cât şi Subcarpaţi relieful este alcătuit din câteva tipuri de forme care se

impun în peisaj printr-o fizionomie aparte. Mai întâi sunt culmile ce aparţin munţilor Tarcău,

Goşmanu, Berzunţ, Nemira şi Vrancea care se caracterizează prin înălţimi de 800-1400 m,

versanţi în trepte dar cu pante accentuate, interfluvii rotunjite cu unele vârfuri golaşe ce

constituie locuri de belvedere şi culmi colinare subcarpatice (300-700 m înălţime, platouri

separate de văi cu versanţi intens afectaţi de alunecări şi ravenări). Între acestea sunt culoarele

văilor mari (în primul rând a Trotuşului) cu lunci şi terase largi pe care se află cele mai multe

aşezări, apoi depresiunile Dărmăneşti, Tazlău-Caşin şi mai multe bazine depresionare separate

de îngustări (defilee) tăiate în straturi groase de gresii.

4.1.3. Condițiile climatice

Climatul este puternic influenţat de dezvoltarea în altitudine (impune etajarea) şi

desfăşurarea culoarelor de vale (permite o rapidă circulaţie a maselor de aer din vest şi est cu

caracteristici de ordin termic şi pluvial diferite). Se diferenţiază topo-climate de culoar de vale

şi depresiuni (deosebiri evidente de la un anotimp la altul, mai ales în Subcarpaţi) şi topo-

climate de munţi joşi (răcoros şi cu precipitaţii cu valori anuale de 800-900mm, concentrate

primăvara şi vara).

Temperatura medie anuală este de 8-9°C, -2 sau -3°C în ianuarie și 19-20°C în iulie.

Cantitatea anuală de precipitații se apropie de cea a depresiunilor intracarpatice

(550-650 mm), apar uneori și secete, fercvente în regiunea subcarpatică Onești - Târgu Ocna.

4.1.4. Hidrografia și hidrologia

Reteaua hidrografică în zona aceasta este mai rară 0,5-0,7 km/km², permanentă, dar cu

un ritm al scurgerii mai neregulat dat de mulţimea izvoarelor minerale (la Slănic Moldova și

Poiana Sărată).

Toate apele curgatoare sunt tributare Siretului, fiind în totalitate în bazinul hidrografic

al acestuia. Poluarea urbană și agricolă, în cazul tuturor râurilor prezintă un pericol mai redus,

cele mai curate ape, cu proprietăți potabile le au afluienții montani ai Trotușului: Ciobanașu,

Uzul, Dofteana, Slănic, Oituz și Cașin.

Lacul de acumulare Poiana Uzului cu un volum de 98000000 m³, cel mai mare din

zonă este destinat și alimentării cu apă potabilă și industrială. Fiind așezat într-o zonă

26

Page 27: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

montană foarte pitorească, în fața defileului Uzului este unul din punctele turistice importante

ale zonei Cașin-Onești.

4.1.5. Solurile

Solul este de tip cernoziom calcaric slab erodat cu o textură mijlocie, structură

glomerulară bine dezvoltată conferind o permeabilitate bună pentru apă şi valori medii ale

indicilor hidrofizici (capacitatea de apă în câmp şi capacitatea de apă utilă). Conţinutul în

humus este mijlociu (3 - 4 %) și de bună calitate de tip mull calcic, iar gradul de saturaţie în

baze depăşeşte 85 %.

4.1.6. Vegetația și fauna

În munţi sunt răspândite pădurile de fag şi de amestec ce acoperă cea mai mare parte a

culmilor excepţie făcând treimea inferioară a versanţilor (fâneţe) şi vatra depresiunilor

(aşezări, unele culturi). În Subcarpaţi există mai întâi pâlcuri de păduri de stejar pe versanţii

cu pantă mare şi pe platourile interfluviale înalte iar apoi în culoarele devale şi depresiuni

suprafeţe cu pajişti, livezi, localităţi.

4.2. Resursele turistice din microzona Cașin – Onești

Este aproape în egală măsură asigurat de elementele date de componentele cadrului

natural cât şi de cele legate de multiplele activităţi antropice desfăşurate milenar.

Oneștiul constituie centrul turistic cel mai însemnat, caracteristică determinată de

câţiva factori. Are mai multe obiective turistice (biserica din Borzeşti - ctitorie a lui Ştefan cel

Mare la 1494, în stil tipic moldovenesc, lângă care se află stejarul secular şi un muzeu istoric;

rezervaţia naturală de pe dealul Perchiu pe care se află crucea - monument al eroilor si un

important punct de belvedere etc.).

Din oraş se ramifică numeroase drumuri ce constituie axe turistice (pe Trotuş,

Uz,Tazlău, Slănic etc.).

Pe o rază de circa 30 km de Onești, se află foarte multe puncte turistice:

valea Cașinului, cu punctele Scutaru, Mănăstirea Cașin;

valea Oituzului cu punctul Poiana Sărată, apoi Bogdănești, dealul Măgura de

lângă Târgul Ocna;27

Page 28: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

complexul de la Poiana Uzului, stațiunea Slănic Moldova și Parcul

Dendrologic de la Dofetana.

Târgu Ocna este al doilea centru turistic important. În sălile salinei vechi s-a amenajat

un complex de tratament balnear, pe o culme sudică se află mânăstirea din secolul 17 şi

Monumentul Eroilor (mausoleu din primul război mondial) şi loc de belvedere important. Se

adaugă pădurile bogate de fag, gorun şi conifere, mai multe izvoare minerale cu ape

clorosodice, bicarbonatate şi magneziene indicate în tratamente, dotări pentru activităţi

turistice de odihnă, recreere, tratament; în amonte un sector de vale îngust.

Slănic Moldova – aici există peste 25 de izvoare minerale (ape clorosodice,

bicarbonatate, carbogazoase, slab sulfuroase şi feruginoase), un microclimat tonifiant răcoros

dar ferit de vânturi, un parc cu arbori ocrotiţi, hoteluri, vile, un cazinou şi poteci cu marcaje pe

culmile limitrofe.

Între munţii Berzunţ, Ciuc şi Nemira, de origine tectonică şi cu un relief de terase

există mai multe localităţi agroturistice importante:

Dofteana – aici se găsește:

o colecţie muzeistică etnografică;

un conac din secolul al XIX – lea;

Parcul Dendrologic cu o suprafaţă de 26 ha;

bogate tradiţii etnnofolclorice;

Asău și satele învecinate :

elemente etnofolclorice tradiţionale.

tradiţii şi meşteşuguri

- Brusturoasa - renumit pentru cusături, ţesături, cojocărit şi

dulgherit;

- Palanca - biserică din lemn din secolul al XIX - lea, instalaţii

tehnice populare;

- Ghimeş - Făget - ruinele unei cetăţi din secolul XVIII şi obeliscul

Emil Rebreanu;

- Lunca de Jos - prelucrare artistică a lemnului şi colecţie

muzeistică).

Oituz și satele învecinate :

elemente etnofolclorice tradiţionale:

- Oituz – muzeu etnografic;

28

Page 29: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

- Caşin - (vestigii dacice, ruine de cetate medievală) şi

Mânăstirea Caşin (biserica de la 1665, hram şi sărbători

folclorice).

tradiţii şi meşteşuguri

- Ferăstrău - olărit, ţesături, costume, instalaţii tehnice

populare;

izvoare minerale:

- Poiana Sărată aici există şi un mausoleu al eroilor din

primul război mondial) şi un defileu.

În bazinul hidrografic Slănic funcționează 12 pensiuni agroturistice iar in bazinul

hidrografic Cașin nu este înființată nici o pensiune de acest tip. În bazinul hidrografic Oituz,

situația este intermediară, funcționând trei pensiuni agroturistice, un popas și un han

agroturistic.

În bazinul hidrografic Slănic, pensiunile agroturistice identificate au fost: Liana-

Simona; Margareta 1; Rodica Avădanei; Casa albă; Excelsior, Carmen Dumitruc; La bârlogul

ursului; Montana; Cristal, Alex, Cerbul.

În bazinul hidrografic Oituz, pensiunile identificate sunt Leurdis; Oky și Erica;

Margareta 2, alături de Popasul Poiana-Sărată și hanul turistic Codreanu.

4.3. Tipuri de turism rural practicate în zona Cașin – Onești

A. Turismul rural Este dat de acele servicii de cazare şi servire a mesei, caracterizată

printr-o ofertă localizată în mici centre rurale. Clădirile au capacitate redusă şi prezintă

interes arhitectonic (tradiţional sau artistic), fiind decorate în stil rustic care aminteşte

de locuinţele tradiţionale. Ca şi caracteristici: se acordă o atenţie specială

gastronomiei, sunt conduse în general în sistem familial.

B. Turism ecologic, turism în natură Aceşti termeni sunt utilizaţi pentru a denumi acel

tip de turism care se desfăşoară în zone naturale cu valoare ecologică ridicată. În mod

normal este nevoie ca turistul să aibă un interes deosebit pentru natură, estetic şi

peisaj.

29

Page 30: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

C. Turism de aventură, turism alternativ Aceste denumiri sunt folosite pentru a ne

referi la un gen de turism care utilizează zone naturale cu caracteristici concrete pentru

practicarea unor sporturi riscante sau de aventură.

D. Agroturismul Necesită zone rurale modificate de om în care sectorul primar

(agricultura, creşterea animalelor, activităţi forestiere) este foarte evident. Acest tip de

turism include cazare, administrare de alimente şi băuturi şi ale servicii suplimentare

oferite de un agricultor sau un ţăran.

4.4. Potențialul economico-social și al dotărilor tehnico-edilitare

Infrastructura turistică este alcătuită din toate dotările tehnice necesare asigurării

serviciilor reclamate de buna desfăşurare a turismului. Ea însumează totalitatea bunurilor şi

mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic.

Aşezările turistice

Asocierea diferitelor baze de cazare şi unităţi de servire turistică în plan teritorial

generează o formă de habitat caracteristică. Pentru ca o aşezare oarecare să poată fi inclusă în

categoria habitatelor turistice este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

- prezenta în vatră sau în vecinătatea ei a unor resurse atractive;

- infrastructura de profil complexă şi diversificată;

- beneficiile obţinute din practicarea turismului să depăşească eficienţa altor ramuri;

Căile şi mijloacele de transport

Asigură efectuarea călătoriei, adică a acelui segment al actului recreativ fără de care

turismul, ca fenomen, este de neconceput. Din această cauză între diferitele componente ale

infrastructurii se nasc inter-relaţii cauzale.

Căile şi mijloacele de transport joacă un rol deosebit de important în buna

desfăşurare a agroturismului, acestea fiind îndeosebi cele rutiere şi feroviare.

Dotările pentru agrement şi cură îmbracă forme şi funcţii dintre cele mai complexe.

Prin intermediul lor agrementul tinde să se realizeze polivalent. Funcţionarea acestor dotări

are uneori, ca suport, elemente de ordin natural existente în zonă, dar în numeroase cazuri

sunt create şi susţinute.

Dotările auxiliare reprezintă totalitatea mijloacelor şi instituţiilor care sprijină

desfăşurarea activităţilor turistice.

30

Page 31: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

4.5. Agroturismul în microzona Cașin-Onești

Dezvoltarea turismului rural și a agroturismului din microzona cuprinsă în bazinele

râurilor Slănic, Oituz și Cașin cu un potențial agroturistic foarte puțin pus în valoare, se poate

realiza printr-o creștere economică și socială care să producă un impact pozitiv.

Creșterea economică și îmbunătățirea stării sociale poate fi realizată doar dacă pașii de

dezvoltare vor fi urmați îndeaproape, se vor urma procedurile elementare care să pună în

valoare potențialul zonei și nu în ultimul rând dacă calitatea serviciului agroturistic va fi

perfecționat.

Indicatorul “Număr Turişti” arată potențialul microzonei și se obţine din cumularea

informaţiilor cuprinse în diferite documente statistice calculându-se efectiv la sfârşitul anului

calendaristic dar şi pe perioade mai mici în funcţie de nevoile utilizatorului. Acest indicator

poate determina pe total circulaţie turistică sau pe zonă turistică.

Tabelul 4.1Evoluţia indicatorului “Număr turişti” în zona Cașin – Onești

- persoane -

Indicator/Anul2009 2010 2011

Dinamica %

2010-2009 2011-2009

Total număr turişti 3106 3694 4011 + 18,9 % + 29,1 %

Străini 916 1258 1405 + 37,3 % + 53,3 %

Români 2190 2436 2606 + 11,2 % +18,9 %

Sursa: ANTREC Bacău

Observăm o evoluţie crescătoare a numărului de turişti care au vizitat această zonă din

anul 2009 până în anul 2011. De la nivelul anului 2009 până la nivelul anului 2010 numărul

de turişti a crescut cu 588 totalizând un număr de 3694 turişti urmând apoi o creştere în anul

2011 cu 905 turişti mai mult decât în 2009 totalizând un număr de 4011 turişti.

31

Page 32: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Figura 4.1 - Evoluţia grafică a creşterii numărului turiştilor

Această zonă poate și trebuie să devină zonă turistică de sejur, cu destinație pentru

petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde nu numai motivației agroturismului

cultural și de cunoaștere, ci și dorința de a petrece timpului liber în natură, într-un peisaj

deosebit unde factorul antropic nu l-a influențat mai deloc.

4.6. Analiza SWOT a agroturismului în microzona Cașin-Onești

Analiza SWOT este un instrument de analiză strategică, flexibilă și usor de aplicat pe

care o firmă o foloseste pentru a identifica cele mai potrivite direcţii de acţiune sau strategii

de dezvoltare.

Vom face o analiză de acest tip în următoarele rânduri vom analiza fiecare element ce

intră în studiu acestui tip de analiză:

Analiza SWOT își propune o prezentare a punctelor tari, slabe, oportunităților și

amenințărilor care determină spațiul geografic și socio-uman al zonei Cașin - Onești.

Analiza concentrează următoarele aspecte:

punctele forte (S = strengths)

punctele slabe (W = weaknesses)

oportunitățile (O = opportunities)

amenințările (T = threats

Tabelul 4.2

Analiza SWOT a agroturismului în microzona Cașin-Onești

Puncte forte Pondere %

32

Page 33: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

1. Potențialul turistic 27

2. Stabilitatea sistemului turistic 15

3. Calitate ridicată a produselor 24

4. Management performant 15

5. Tradițiile locale 14

6. Legea protecţiei mediului 5

Puncte slabe Pondere %

1. O piaţă locala slabă 27

2. Capacitate de cazare redusă 21

3. Dobânda ridicată la creditare 23

4. Valorificare slabă a potențialului turistic 29

Oportunități Pondere %

1. Programele de dezvoltare rurală 40

2. Stilul de viaţă al locuitorilor 18

3. Atitudinea pentru muncă a populaţiei 19

4. Fidelitatea turiștilor 23

Amenințări Pondere %

1. Număr redus de pensiuni 12

2. Nivelul de viață al locuitorilor 16

3. Regulile autorităților locale 20

4. Bugetul central şi taxele locale 13

5. Urbanizarea accelerată 12

6. Pierderea tradițiilor 18

7. Fluctuaţia preturilor 9

Punctele tari și cele slabe țin exclusiv de mediul intern al comunității, de resursele

acesteia. Oportunitățile și amenințările vin din mediul extern și țin de cadrul legal, de actorii

externi ce pot avea o influență pozitivă sau dimpotrivă negativă asupra comunității.

33

Page 34: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

CAPITOLUL 5

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PENSIUNII

5.1. Prezentarea pensiunii agrotustice "La Cherry"

Pensiunea "La Cherry" a fost înființată în anul 2002 și este situată în Onești, județul

Bacău. Având 4 de angajați (soțul, soția și doi angajați din afară), firma efectuează servicii de

cazare, servicii agroturistice – aici existând un salon de prezentare cu exponate privind arta

meștesugăritului cu tradiții din zonă iar ca scară ierarhică unitatea este clasificată cu 2

margarete.

Pensiunea cuprinde în structura sa:

unitate de cazare – 8 camere;

micro-fermă zootehnică;

micro-fermă legumicolă

Capacitatea de cazare este de 8 camere structurate astfel: 5 camere duble cu paturi

separate, 2 camere single şi 1 apartament cu pat matrimonial.

34

Page 35: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Micro-ferma zootehnică, are rolul alături de alimenta pensiunea cu produse de origine

animală, destinate consumului clienților și are în componența sa:

3 vaci de lapte;

35 păsări (20 găini și 15 pui);

2 viței;

1 porc

4 oi

Micro-ferma legumicolă, are rolul de a oferi pensiunii produsele legumicole de care

are nevoie și cuprinde un complex de 3 solarii și o suprafață de teren deschisă de 1,5

ha pe care se cultivă:

cartof – 0,5 ha

plante furajere – 1 ha

cele trei solarii au în componența lor legume diverse ca: ceapă, morcov, varză,

roșii și castraveți – 0,4 ha.

5.2. Activitatea desfășurată la pensiunea "La Cherry"

În cadrul pensiunii se desfășoara două tipuri de activități: cea de bază - agricultura

vegetală (legumicolă și furajeră) și zootehnia (păsări, ovine, porcine și bovine) și o activitate

anexă - activitatea turistică:

5.2.1. Activitatea turistică

Pensiunea agroturistică "La Cherry" oferă servicii de cazare în 8 de camere iar fiecare

cameră are în dotare televizor, frigider, baie cu duș, aer condiționat, apă caldă.

Spațiile de cazare sunt astfel structurate:

- camere cu pat dublu și grup sanitar: 5 x 2 locuri = 10 locuri;

- camere cu două paturi și grup sanitar: 2 x 2 locuri = 4 locuri;

- apartament cu pat matrimonial: 1 x 2 locuri = 2 locuri.

5.2.2. Activitatea agro-zootehnică

Sectorul zootehnic

35

Page 36: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

În anul 2012 s-a mers pe efective de animale de la care se pot obține produse constante

și imediate (lapte, ouă, carne) ce pot susține fie prin comercializarea lor, fie prin intrarea lor în

capitalul pensiunii, activitatea financiară a pensiunii.

De asemenea se urmărește modernizarea acestui sector și aducerea condițiilor la

standardele impuse de Uniunea Europeană, pentru a se putea înscrie în pensiunile a căror

condiții sunt dintre cele mai bune.

S-a dezvoltat în mod progresiv din 2002, ajungând la nivelul anului 2011 să cuprindă

un efectiv de 44 animale însă mai mic decât în 2010 după cum putea vedea și în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1Efectivele de animale la Pensiunea La Cherry

- bucăți -

Nr.crt.

Specia 2009 2010 2011Dinamica (%)

2011/2009 2011/2010

1. Bovine 3 4 5 +66 +252. Porcine 1 1 1 - -3. Ovine 2 4 4 +50 -4. Păsări 29 31 35 +20,6 +12,9Total 35 40 44 +14,2 +8,1

Structura efectivului de animale este una în general constantă, și a fost alcătuită în

general pentru a acoperi necesarul de alimente de origine animală din cadrul pensiunii

agroturistice.

Figura 5.1 - Structura efectivului de animale pe categorii în perioada 2009-2011

36

Page 37: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Din acest motiv pensiunea s-a axat pe creșterea aceluiași efectiv de animale a căror

costuri de întreținere nu sunt foarte costisitoare și care se pot acoperi parțial din produsele de

care se va beneficia în urma creșterii acestora.

Sectorul vegetal

Spre deosebire de sectorul zootehnic, sectorul vegetal este unul mult mai stabil, având

în vedere că majoritatea culturilor se realizează în spații închise (solarii), singurele culturi de

câmp fiind cele furajere, destinate hranei animalelor, și cea a cartofului.

Trebuie să urmărim structura sectorului vegetal, bine definitivată, cu rolul précis de a

acoperi toate carențele existente în cadrul aprovizionării pensiunii cu legume sau produse de

origine animală.

Structura culturilor se prezintă sub următoarea componență în perioada analizată.

Tabelul 5.2Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011 (ha)

Nr. ctr.

Cultura 2009 2010 2011Dinamică (%)

2011/2009 2011/2010

1. Cartof 0,4 0,41 0,5 +25 +21,9

2. Ceapă 0,1 0,1 0,1 - -

3. Varză 0,1 0,1 0,2 +100 +100

4. Tomate 0,05 0,04 0,05 - +25

5. Castraveți 0,03 0,02 0,03 - +50

6. Morcov 0,02 0,03 0,02 - -50

7. Plante furajere 1,1 1,15 1 -10 15

Total 1,8 1,85 1,9 +5,5 +2,7

În anul 2011 s-a diminuat suprafețele destinate culturilor furajere, iar în compensație

s-au mărit suprafețele destinate culturii cartofului (cu 25% față de 2009 și cu 21,9 % față de

2010), a varzei sau castraveților

37

Page 38: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Figura 5.2 - Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011

Deși aceste creșteri nu au fost foarte mari dacă ne referim la suprafețe, însă și-au adus

aportul la producțiile finale destinate în mod direct sau indirect în buna funcționare a

pensiunii La Cherry.

5.3. Circulaţia turistică în cadrul pensiunii "La Cherry"

Obiectivul măsurării turismului este acela de a culege informaţii financiare care să

descrie turismul ca fenomen economic, în scopul redării acestei activități în valori măsurabile

ce pot fi comparate.

5.3.1. Evoluția numărului turiștilor în cadrul pensiunii "La Cherry"

Numărul turiştilor este unu dintre cei mai reprezentativi şi importanţi indicatori ai

circulaţiei turistice. El este un indicator fizic, cantitativ şi poate lua forma:

Sosiri/plecări de turişti: pentru turismul internaţional şi se obţine din statisticile

înregistrărilor la frontieră;

Persoane cazate: utilizat atât pentru turismul intern, cât şi pentru cel

internaţional, dedus din statisticile unităţilor de cazare;

Participanţi la acţiuni turistice (turişti şi excursionişti): specific turismului

intern, rezultat din centralizarea activităţii agenţiilor de voiaj.

38

Page 39: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Tabelul 5.3

Evoluția numărului turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La Cherry

între anii 2009-2011 - persoane -

An Tip cazare Români % Străini %Total turişti

%

2009Pensiuni agroturistice 1987 60,1 1316 39,9 3303 100

Pensiunea La Cherry 150 80,9 35 19,1 185 100

2010Pensiuni agroturistice 2031 56,7 1548 43,3 3579 100

Pensiunea La Cherry 139 81,9 32 18,1 171 100

2011Pensiuni agroturistice 2214 57,7 1624 42,3 3838 100

Pensiunea La Cherry 134 82,5 29 17,5 163 100Sursa: ANTREC Bacău

Indicatorul „număr de turişti” se determină pentru întreaga activitate şi pentru fiecare

dintre componentele sale, se detaliază pe zone turistice, motive de călătorie, mijloace de

transport, perioade de timp (lună, an calendaristic).

În tabelul 3.3 prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi în pensiunea agroturistică

"La Cherry", pentru a ilustra dinamica numărului lor, în paralel cu totalul turiștilor cazați în

pensiunile de acest tip din zonă pentru servicii de cazare şi masă.

Figura 5.3 - Dinamica turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La Cherry

între anii 2009-2011

39

Page 40: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Și acest indicator reflectă în mod realist situația actuală a pensiunii, una deloc

promițătoare, cu multe carențe în organizarea și atragerea turiștilor, dar mai ales în

valorificarea potențialului existent. Administratorul pensiunii trebuie să găsească soluții în

aceste direcții, deoarece situația negativă din ultimii ani nu se reflectă și la nivelul general al

celorlalte pensiuni, aici existând creșteri pe total și pe turiștii români, creșteri cu 276 de

persoane în 2010 și 535 de persoane în 2011 dacă ne raportăm la anul 2009.

Evoluția negativă a numărului de turiști străini la nivelul total al pensiunilor în ultimul

an după o creștere spectaculoasă în 2010 poate fi pusă pe seama recesiunii economice tot mai

accentuată în 2011.

5.3.2. Utilizarea spațiului de cazare

Zona în care își desfășoară activitatea pensiunea este una foarte atracivă, ce oferă un

mediu natural curat și foarte propice relaxării turiștilor. Acest lucru a făcut posibil dezvoltarea

zonei Cașin-Onești ca un perimetru turistic de sine stătător în care agroturismul se practică în

mod organizat la nivelul pensiunilor de acest tip.

Pensiunea La Cherry dispune de 8 camere în ceea ce privește spațiile de cazare,

organizate în trei moduri de prezentare. Varietatea ofertei face ca atracția turistică să fie una

mai mare, ceea ce ar duce în mod normal la creșterea parametrilor de utilizare a spațiilor de

cazare.

Tabelul 5.4

Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011

- persoane -

2009 2010 2011Dinamica

2011/2009 2011/2010

Număr înnoptări turist 362 312 341 -5,8 + 9,2

Număr locuri de cazare 16 16 16 0 0

Utilizarea spațiului de cazare 22,6 19,5 21,6 -4,4 +10,7 Sursa: Pensiunea La Cherry

Dacă ne referim la pensiunea La Cherry utilizarea spațiului de cazare se încadrează la

limitele inferioare, iar situația este una în declin continuu din 2009 până astăzi, coborând de la

un procentaj de 42 % la unul de 19,6 % în anul 2011.

40

Page 41: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Figura 5.4 - Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011 în

funcție de numărul de înnoptări

În analiza indicatorului trebuie să avem în vedere că numărul locurilor de cazare a

rămas constant pe toată perioada, factorul fluctuant fiind cel al numărului de înnoptări.

Tendința tuturor indicatorilor este aceea de regres aceasta datorită numărului din ce în ce mai

mic de turiști ce frecventează pensiunea La Cherry.

5.3.3. Indicatorul "număr zile turist"

Indicatorul "număr zile turist" se obţine din înregistrările în spaţiile de cazare, prin

însumarea numărului de zile de şedere ale fiecărui turist și se poate determina pe tipuri de

unităţi de cazare, pe tipuri de acţiuni sau pe zone de provenienţă ale turiştilor.

Evoluţia indicatorului "număr zile turist" în perioada 2009-2011 în cadrul pensiunii La

Cherry este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 5.5

Evoluţia indicatorului "număr zile turist" în cadrul pensiunii La Cherry

- persoane -

Indicator/Anul 2009 2010 2011

Total număr zile turist 362 319 341

Străini 132 113 118

Români 230 206 223

Sursa: Pensiunea La Cherry

41

Page 42: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Indicatoul ne arată situația actuală a numărului de zile e revine unui turist, rezultatele

arătându-ne o ușoară creștere în cazul turiștilor străini, cu 17 zile în 2011, însă insuficient

pentru a acoperi scăderea la nivel total.

Figura 5.5 - Evoluția grafică a indicatorului "număr zile turist" în perioada 2009-2011

CAPITOLUL 6

ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE CADRUL PENSIUNII

„LA CHERRY”

Pentru conducerea oricărei firme este esenţial să cunoască în permanenţă situaţia

economico-financiară a firmei. Doar aşa este posibil un management eficient, care să

asigure rezolvarea cât mai rapidă a problemelor ce apar în cadrul organizației.

6.1. Structura veniturilor în cadrul pensiunii „La Cherry”

Veniturile totale ale pensiunii agroturistice se stabilesc prin însumarea veniturilor

realizate în cele trei sectoare de activitate. Suma încasărilor sintetizează rezultatele

activităţilor multiple care se desfăşoară în cadrul pensiunii agroturistice.

42

Page 43: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

6.1.1. Venituri din activitatea vegetală

Producțiile obținute în sfera vegetală sunt destinate în special vânzării pe piaţă în cea

mai mare parte, urmat de autoconsum şi într-o proporţie mai mică furajării animalelor şi

pentru sămânţă.

Dinamica veniturilor din această sursă nu este una foarte spectaculoasă, deoarece

există o constanță la nivelul sectorului, suprafețele nu oscilează foarte mult, mergându-se pe

aceleași proporții, astfel încât să acopere și necesarul intern dar și să se ducă spre vânzare cu

scopul de a obține beneficii.

Dintre produsele obținute în cultura vegetală se observă că furajele nu se scot la

vânzare acestea rămânând să servească la hrana animalelor. Tot acum putem observa în figura

6.1 o creștere a veniturilor din activitatea legumicolă.

Tabelul 6.1

Veniturile obținute din practicarea activităților legumicole

Nr. ctr.

CulturaProducția totală - kg Producția vândută - kg Venit - lei

2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011

1. Cartof 7500 7400 7600 4800 4900 5000 11000 12280 13200

2. Ceapă 780 700 810 460 450 480 780 840 890

3. Varză 10850 11000 11280 7000 7500 7980 4700 4780 5200

4. Tomate 1100 980 1220 850 780 870 1000 10200 10800

5. Castraveți 933 950 970 910 915 928 650 670 680

6. Morcov 260 268 276 240 244 248 360 380 390

7.Plante furajere

25000 24250 20800 - - - - - -

Total 46423 45548 42956 14260 14789 15506 18490 29150 31160

43

Page 44: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Figura 6.1 - Dinamica veniturile obținute din activitatea legumicolă

6.1.2. Venituri din activitatea zootehnică

Activitatea zootehnică nu a suferit multe transformări în ceea ce privește structura

sectorului la nivelul anului 2012, astfel încât și veniturile sunt diferite din oscilațiile prețurilor,

atât ca valoare cât și ca distribuire a acestuia.

Tabelul 6.2

Veniturile obținute din practicarea activităților zootehnice

Nr. ctr.

ProducțiaProducția totală - kg Producția vândută - kg Venit - lei

2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011

1. Lapte 3500 7000 10600 1200 2000 3100 2160 4000 6820

2. Carne vițel 180 200 210 50 55 65 550 660 815

3. Carne porc 240 240 240 50 72 70 750 1150 1200

4. Carne pasăre 45 98 136 10 20 25 60 135 160

5. Ouă 433 450 710 200 250 340 70 100 135

Total 3590 6045 9130

Veniturile cunosc un trend ascendent în anul 2012, aceasta datorită creșterii numărului

de vaci de lapte și mai ales datorită creșterii prețurilor la acest tip de alimente, în mod special

la carne.

44

Page 45: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Figura 6.2 - Dinamica veniturilor obținute din practicarea activităților zootehnice

Rezultatele pozitive sunt imediate, deoarece laptele și ouăle aduc beneficii zilnice, sunt

produse foarte căutate, mai ales de cei din mediul urban. Evoluția pozitivă a acestei

perspective este dată întocmai de nivelul veniturilor, care urcă de la o valoare de 3590 lei în

anul 2009 la una de 7930 în 2012.

Veniturile includ doar valori obținute din vânzarea acestora nu și din întroducerea lor

în sistemul de servicii turistice, acestea regăsindu-se în valorile veniturilor obținute din

activitatea turistică după cum vom vedea în continuare.

6.1.3. Venituri din activitatea turistică

Principalul obiect de activitate al pensiunii agroturistice La Cherry este turismul rural,

fapt demonstrat și de nivelul veniturilor înregistrate din această activitate. Deși din punct de

vedere al numărului turiștilor, situația este în descreștere după cum arată și numărul zile/turist

totale sau gradul de ocupare, cei din conducerea pensiunii și-au îmbunătățit serviciile, au făcut

schibări în organizarea structurală a acestora, fapt ce a putut susține și creșterea prețurilor cu 3

respectiv 4 lei de la an la an, ajungând astăzi la o valoare de 52 lei/ pe zi un loc.

Tabelul 6.3

Veniturile turistice la pensiunea La Cherry între 2009-2011- - lei -

2009 2010 2011

Tarif Venit total2009 2010 2011 2009 2010 2011

45

Page 46: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Total număr

zile turist1010 969 941 45 48 52 45450 46512 48932

Figura 6.3 – Dinamica veniturilor rezultate din activitatea turistică la pensiunea La

Cherry între 2009-2011

6.2. Cheltuielile rezultate din activitatea agroturistică

Cheltuielile la nivelul pensiunii sunt repartizate, la fel ca şi veniturile, pe categorii:

cheltuieli cu producţia zootehnică, cheltuieli cu producţia vegetalăă şi cheltuieli cu activitatea

de turism.

6.2.1. Cheltuielile din activitatea vegetală

Sectorul vegetal închis reprezentat de cele trei solarii este unul activ pe tot parcursul

anului, fapt ce determină costuri de întreținere permanente a culturilor, în timp ce pentru

culturile deschise (cartof și plante furajere) cheltuielile sunt structurate în mod temporar pe

etape.

În componența cheltuielilor pentru susținerea activităților din sectorul vegetal avem

atât input-urile cu materia primă necesară, cât și volumul de muncă și efectivul de utilaje

necesare în diferite etape, după cum urmează:

46

Page 47: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

1. Cheltuieli privind lucrările mecanice ale solului – cuprind toate costurile

necesare pregătirii terenului (mobilizarea solului). Se va practica arătura de toamnă

la 25-30 cm iar primăvara se va aplica o simplă trecere cu discul pentru a fărmița

crusta formată.

2. Cheltuieli cu sămânța și îngrășămintele – îngrășămintele se aplică odată cu

arătura de toamnă pentru a se încorpora mai bine în sol iar impulsul lor nutritiv este

folosit pentru 2-3 culturi pe parcursul unui an. Semințele trebuie să fie de cea mai

bună calitate pentru ca vigoarea și rezistența răsadurilor să ofere dezvoltarea unor

plante a căror producție să aducă rezultate economice dintre cele mai bune.

3. Cheltuielile cu forța de muncă – aici nu există o fluctuație, deoarece de

îngrijirea terenurilor și aplicarea metodelor agrotehnice adecvate pentru orice fel de

cultură se ocupă două persoane.

4. Taxe și impozite – sunt cheltuieli ce variază în funcție de suprafața pe care

pensiunea agroturistică o are în exploatare, acestea crescând însă nu într-o măsură

foarte mare odată cu dimensiunea.

O detaliere a acestor date pe ani și pe culturile practicate se prezintă în tabelul 6.4,

unde se obțin următoarele valori:

Tabelul 6.4

Structura cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011

– lei

SpecificarePlante

furajereCartof Ceapă Varză Tomate Castraveți Morcov Total

2009Îngrăşăminte

şi sământă530 370 45 270 15 45 10 1285

Lucrări mecanice

450 175 20 230 15 10 10 910

Forţă de muncă

370 450 100 220 60 60 50 1310

Taxe și impozite

150 100 20 75 10 65 25 445

Total cheltuieli

1500 1095 185 795 100 180 95 3950

2010Îngrăşăminte

şi sământă485 380 45 270 10 40 10 1240

Lucrări 410 180 20 230 10 10 15 875

47

Page 48: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

mecaniceForţă de muncă

370 450 100 220 60 60 50 1310

Taxe și impozite

140 110 20 75 5 60 30 440

Total cheltuieli

1405 1120 185 795 85 170 105 3865

2011Îngrăşăminte

şi sământă470 390 45 280 15 45 10 1255

Lucrări mecanice

380 185 20 240 15 10 10 860

Forţă de muncă

370 450 100 235 60 60 50 1325

Taxe și impozite

130 115 20 85 10 65 25 450

Total cheltuieli

1350 1140 185 840 100 180 95 3890

Cheltuielile de producție au o evoluție interesantă, cu oscilații de la an la an, chiar

dacă valoric nu foarte mari, însă cu un impact vizibil în structura cheltuielilor totale de la

nivelul pensiunii „La Cherry”. Reducerea de la nivelul anului 2010 se poate datora fie

reducerii terenului destinat culturilor furajere, culturi ce implică cele mai mari costuri, fie

reducerii numărului turiștilor, astfel încât necesarul de alimente de această natură a fost una

mai redusă.

Figura 6.4 - Dinamica cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011

48

Page 49: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Se observă o scăderea accentuată a cheltuielilor la plantele furajere, direct

proporțională cu scăderea suprafeței, și o creștere pe același principiu la cultura cartofului și la

cea de varză de toamnă.

6.2.2. Cheltuielile din activitatea zootehnică

Cheltuielile cu producţia zootehnică cuprind: cheltuielile cu furajele, cu carburanţii şi

energia electică, costuri veterinar, reparaţii curente (acele reparaţii ce trebuie realizate la

construcţiile pentru animale şi la mijloacele de transport), cheltuieli cu vânzarea produselor

(cheltuieli de marketing) şi cheltuieli cu salariile forţei de muncă (două persoane ce se ocupă

de organizarea întregului sector).

Dinamica cheltuielilor zootehnice în cadrul pensiunii „La Cherry” este foarte diferită,

neexistând o constanță așa cum s-a întâmplat în cazul cheltuielilor din sectorul vegetal, ci este

dată de creșterea sau scăderea efectivelor de animale pe care pensiunea le are sub exploatare.

Cheltuielile cele mai mari sunt cele întreprinse cu creșterea și întreținerea vacilor de

lapte, însă acest lucru trebuie pus în balanță cu valoarea veniturilor, tocmai pe acest

raționament au fost achiziționate vacile de lapte, animale ce aduc venituri mai mari și mai

dese pentru balanța economică a pensiunii la care efectuăm studiul de caz.

Tabelul 6.5

Structura cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la

pensiunea „La Cherry”

- lei -

Specificare Vaci lapte Ovine Porcine Găini Pui Total

2009

Costul furajelor 1950 565 290 225 55 3085

Energie electrică 420 250 126 146 120 1062

Costuri veterinar 400 120 65 15 10 610

Reparaţii curente 205 40 25 15 10 295

Alte cheltuieli 3165 1040 507 386 175 5273

Total cheltuieli 6140 2015 1013 787 370 10325

49

Page 50: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

2010

Costul furajelor 2860 255 290 235 55 3695

Energie electrică 1000 130 126 170 120 1546

Costuri veterinar 600 60 65 20 10 755

Reparaţii curente 310 30 25 15 15 395

Alte cheltuieli 5200 540 507 420 175 6842

Total cheltuieli 9970 1015 1013 860 375 13233

2011

Costul furajelor 3680 565 290 250 55 3985

Energie electrică 1350 250 126 185 120 1655

Costuri veterinar 820 120 65 15 15 850

Reparaţii curente 300 40 25 15 10 325

Alte cheltuieli 6100 1040 507 435 175 6710

Total cheltuieli 12250 2015 1013 900 375 13525

Valorile cresc de la an la an mai accentuat din 2009 spre 2010, adică cu 2908 lei,

aceasta deoarece s-a achiziționat o vacă de lapte și s-au menținut efectivul celorlalte animale

din sectorul zootehnic.

În 2011 valoarea rămâne oarecum constantă, diferența dintre cheltuielile din 2011 și

2010 în activitatea zootehnică la pensiunea „La Cherry” fiind de doar 292 lei, fapt datorat în

mare parte achiziționării în cadrul efectivelor de animale a vacilor de lapte.

Figura 6.5 - Dinamica cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la

pensiunea „La Cherry”50

Page 51: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Mai mult de 80 % din valoarea cheltuielilor este generată la nivelul anului 2012 de

creșterea vacilor de lapte, acest lucru fiind arătat și în graficul de mai sus, unde valoarea

totală la această specie se ridică la 12250 lei, în timp ce valoarea totală este de 13525.

6.2.3. Cheltuielile din activitatea turistică

În ceea ce privește activitatea turistică cheltuielile se reduc la acele mijloacele de

promovare a pensiunii în cadrul mijloacelor de comunicare locale, dar și pe anumite site-uri

de specialitate și la cheltuielile curente de întreținere a unei astfel de locatii.

Aceste cheltuieli au următoarea structură în perioada analizată:

Tabelul 6.6.

Cheltuielile din activitatea turistică la pensiunea „La Cherry”

- lei -

Nr.ctr.

Activitatea întreprinsă

2009 2010 2011

1. Promovare media 120 125 130

2. Pliante și broșuri 50 50 50

3.Cheltuieli de

întreținere și utilități18000 20500 24600

6.3. Indicatori privind profitabilitatea activității

Esenţa oricărei societăţi comerciale este de a maximixa profitul. Realizarea acestui

obiectiv este posibilă numai prin desfăşurarea unei activităţi rentabile care să reflecte legătura

dintre resursele alocate pentru desfăşurarea unei acţiuni şi rezultatele obţinute de pe urma

acesteia, concept care determină orientarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se

asigură folosirea cu eficienţă maximă a acestora în condiţiile unei dezvoltări raţionale,

armonioase a activității.

6.3.1. Profitul activității desfășurate

51

Page 52: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Profitabilitatea activităţii economice în agroturism trebuie apreciată atât prin

reflectarea şi comensurarea afectelor economice, cât şi a celor sociale, perspectiva socială

fiind luată în considerare complementar în decizia macroeconomică de alocare a resurselor

pentru dezvoltarea ramurii şi în politica tarifelor pentru serviciile prestate.

Profitul activității este dat de diferența dintre veniturile și cheltuielile obținute în cele

trei laturi de activitate pe parcursul perioadei analizate și poate fi structurate:

Tabelul 6.7

Nivelul profitului la pensiunea „La Cherry” între anii 2009-2011

- lei -

Nr.crt. Specificarea 2009 2010 2011

1. Venituri obținute - total 67530 81707 88022

activitatea vegetală 18490 29150 31160

activitatea zootehnică 3590 6045 7930

activitatea turistică 45450 46512 48932

2. Cheltuieli efectuate - total 32275 37598 42015

activitatea vegetală 3950 3865 3890

activitatea zootehnică 10325 13233 13525

activitatea turistică 18000 20500 24600

3. Profit - total 35255 44109 46007

activitatea vegetală 14540 25285 27270

activitatea zootehnică -6735 -7188 -5595

activitatea turistică 27450 26012 24332

52

Page 53: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

Figura 6.6 - Nivelul grafic al profitului la pensiunea „La Cherry” între anii 2009-2011

Nivelul valoric negativ al profitului activității zootehnice nu este relevant deoarece o

bună parte a valorilor încasate de pe urma acestei activități se regăsește în nivelul activității de

turism, mai bine zis produsele animaliere destinate pensiunii sunt trecute ca venituri în cadrul

activității turistice.

În ciuda unui an 2010 mai puțin bun din punct de vedere al circulației turistice și al

ocupării locurilor de cazare la nivelul regiunii și al pensiunii unde facem studiul de caz,

profitul are valori pozitive, mai mari chiar decât la nivelul anului 2009, aceasta în special

datorită creșterilor veniturilor prin achiziționarea vacilor de lapte.

Tabelul 6.8

Rata de creștere a profitului

- lei -

Anul U.M. Profitul brutCifra de afaceri

(venituri)Rata profitului

2009 lei 35255 67530 52,2

2010 lei 44109 81707 53,9

2011 lei 46007 88022 52,2

6.3.2. Rentabilitatea economică a activității desfășurate

Analiza rentabilităţii are ca scop descoperirea şi mobilizarea rezervelor de creştere şi

întărire a profitului în dezvoltarea activităţii societăţii. Măsura rentabilităţii este dată de un

sistem de rate de eficienţă care evidenţiază caraceristicile economice şi financiare ale

societății, permiţând compararea performanţelor productive şi comerciale ale acesteia.

Rentabilitatea economică reflectă eficiența capitalului economic alocat activității

productive a pensiunii, mai precis se determină raportând profitul brut al pensiunii la capitalul

permanent din același an.

x100

Rentabilitatea economică evidențiată procentual prin acest raport are rolul de a ne

indica eficiența utilizării capitalului permanent, iar valoarea acesteia este indicat să

depășească 25 de procente.

Tabelul 6.9

Rata rentabilității economice la Pensiunea „La Cherry” între 2009-2011

53

Page 54: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

- lei -

Anul U.M. Profitul brutCapitalul

permanentRata rentabilității

economice (%)2009 lei 35255 142560 24,7

2010 lei 44109 221580 19,9

2011 lei 46007 180026 25,5

În cadrul pensiunii „La Cherry” rentabilitatea economică are o valoare foarte bună la

nivelul anului 2009, dar scade vizibil anul următor, când situația pensiunii este una destul de

dificilă prin prisma lipsei turiștilor, și crește puțin peste limita corectă în anul 2011.

Figura 6.7 - Evoluția ratei rentabilității economice la pensiunea „La Cherry”

între 2009-2011

În anul 2011 pensiunea are o evoluţie bună, înregistrează o creștere de profit, iar rata

de rentabilitate economică se redresează după declinul din 2010, în special datorită

reorganizării sectorului zootehnic.

Menținerea rezultatelor prezentate va reprezenta un factor cheie în evoluția viitoare a

pensiunii, de aceea administratorul pensiunii dorește implementarea unor obiective strategice

viitoare care să urmărească aplicarea și punerea în practică a următoarelor direcții:

îmbunătăţirea poziţei competitive a firmei

promovarea sa mai intensă pe piaţa

creşterea competitivităţii produselor realizate în cadrul sectoarelor zootehnic

și vegetal

îmbunătăţirea productivităţii muncii prin asimilarea continuă de noi

tehnologii și tehnici de producție.

54

Page 55: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

CONCLUZII

1. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea

mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu

55

Page 56: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de

tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural.

2. Potenţialul turistic și agroturistic în microzona Cașin – Onești este aproape în egală

măsură asigurat de elementele date de componentele cadrului natural cât şi de cele

legate de multiplele activităţi antropice desfăşurate milenar.

3. În bazinul hidrografic Slănic funcționează 12 pensiuni agroturistice iar in bazinul

hidrografic Cașin nu este înființată nici o pensiune de acest tip. În bazinul hidrografic

Oituz, situația este intermediară, funcționând trei pensiuni agroturistice, un popas și un

han agroturistic.

4. Pensiunea "La Cherry" a fost înființată în anul 2002 și este situată în Onești, județul

Bacău. În cadrul pensiunii există o activitatea turistică și o activitatea productivă:

vegetală (legumicolă și furajeră) și zootehnică (păsări, oi, porci și bovine).

5. Sectorul zootehnic s-a dezvoltat în mod progresiv din 2002, ajungând la nivelul anului

2012 să cuprindă un efectiv de 40 animale.

6. Sectorul vegetal este unul mult mai stabil, având în vedere că majoritatea culturilor se

realizează în spații închise (solare), singurele culturi de câmp fiind cele furajere,

destinate hranei animalelor, și cea a cartofului.

7. În anul 2011 s-a diminuat suprafețele destinate culturilor furajere, iar în compensație

s-au mărit suprafețele destinate culturii cartofului (cu 25% față de 2009 și cu 21,9 %

față de 2010), a varzei sau castraveților.

8. Evoluția negativă a numărului de turiști străini la nivelul total al pensiunilor în ultimul

an după o creștere spectaculoasă în 2010 poate fi pusă pe seama recesiunii economice

tot mai accentuată în 2011.

9. La pensiunea La Cherry utilizarea spațiului de cazare se încadrează la limitele

inferioare, iar situația este una în declin continuu din 2009 până astăzi, coborând de la

un procentaj de 42 % la unul de 19,6 % în anul 2011.

10. Deși din punct de vedere al numărului turiștilor, situația este în descreștere după cum

arată și numărul zile/turist totale sau gradul de ocupare, cei din conducerea pensiunii

și-au îmbunătățit serviciile, au făcut schibări în organizarea structurală a acestora, fapt

ce a putut susține și creșterea prețurilor cu 3 respectiv 4 lei de la an la an, ajungând

astăzi la o valoare de 52 lei/ pe zi un loc.

56

Page 57: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

11. Cheltuielile cresc de la an la an mai accentuat din 2009 spre 2010, adică cu 2908 lei,

aceasta deoarece s-a achiziționat o vacă de lapte și s-au menținut efectivul celorlalte

animale din sectorul zootehnic.

12. Mai mult de 80 % din valoarea cheltuielilor este generată la nivelul anului 2012 de

creșterea vacilor de lapte, acest lucru fiind arătat și în figura 6.5 , unde valoarea totală

la această specie se ridică la 12250 lei, în timp ce valoarea totală este de 13525 lei.

13. Menținerea rezultatelor prezentate va reprezenta un factor cheie în evoluția viitoare a

pensiunii, de aceea administratorul pensiunii dorește implementarea unor obiective

strategice viitoare care să urmărească aplicarea și punerea în practică a următoarelor

direcții:

îmbunătăţirea poziţei competitive a firmei

promovarea sa mai intensă pe piaţa

creşterea competitivităţii produselor realizate în cadrul sectoarelor zootehnic

și vegetal

îmbunătăţirea productivităţii muncii prin asimilarea continuă de noi

tehnologii și tehnici de producție.

BIBLIOGRAFIE

1. Bran F., Istrate I., 1995 - Turismul rural, Editura Economică, București.

57

Page 58: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

2. Brezuleanu, S, 2005 - Management agricol – teorie şi practică, Editura Performantica,

Iaşi.

3. Burloiu P., 1990 - Economia şi organizarea economică a muncii, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

4. Cârste, Gh., Pârvu F., 2009, - Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Tribuna

Economică, București.

5. Chiran, A. şi colab., 2004 - Piaţa produselor agricole şi agroalimentare, abordare teoretică şi

practică. Editura Ceres, Bucureşti.

6. Chiriţă V., 2003 - Depresiunea Oituz – studiu fizico-geografic, Editura Universitară din

Suceava, Suceava

7. Chișu V. A., 1997 - Manualul specialistului în Resurse Umane, Editura Economică,

Bucureşti.

8. Ciangă N., 1997 - Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca

9. Constantin M şi colab., 1989 - Conducerea, organizarea şi planificarea activităţii

unităţilor agricole, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

10. Corneliu Russu, Ileana Gheorghe, - Managementul resurselor umane, Editura Tribuna

Economică București 2004.

11. Cosmescu I., 1998 - Turismul, Editura Economică, Bucureşti

12. Crăciun St.,1997- Agroturism – organizare – eficienţă, Editura Mirton, Timişoara.

13. Deaconu Alexandrina, 1998 - Economia întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

14. Jivan Al., 1995 - Economia turismului, Editura Universitatea de Vest, Timişoara.

15. Negruţ C., 1997 - Iniţiere în marketing, Editura Augusta, Timişoara.

16. Nistoreanu P., 1999 - Turismul rural – O Afacere mică cu perspective mari, Editura

Didactică și Pedagogică, Bucureşti.

17. Pârjol F., 1997 - Marketing turistic, Editura Mirton, Timişoara.

18. Verboncu I., Zalman M., 2005 - Management și performanțe, Editura Universitară,

București.

19. Voicu M., - Conlucrarea interumană în economia de piaţă, Editura Danubis, Brăila,

1995.

20. Zorlenţan T., Burdus E., Căprescu G., 1998 - Managementul organizaţiei, Editura

Economică, Bucureşti.

58

Page 59: ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI

21. ***DADR Bacău

22. ***ANTEC Bacău

23. www.insse.ro

24. www.cjbc.ro

59