amenajarea unei pensiuni agroturistice

8/20/2019 Amenajarea Unei Pensiuni Agroturistice

1/97

AMENAJAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN ZONA BRAN

CUPRINS

IntroducereCapitolul 1 A!pecte teoretice pri"ind reali#area !tudiilor de $e#a%ilitate

in "ederea a&ena'(rii unor co&ple)e turi!tice………….. 1.1. Turismul în zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara

noastră.1.2. Turismul Rural Românesc-subiect al managementului de proiect1.3. etodologia realizării studiilor de !ezabilitate in turism

Capitolul * Metodolo+ia de o%,inere a unui -&pru&ut P.are / 0NR

nece!ar reali#(rii in"e!ti,iei

2.1. "rogramul "#$R% &oeziune %conomică 'i (ocială) &omponentade *nvestiţii 2.2. Reguli cu privire la participarea la +icitaţia ,escisă

2.3. onele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltareeconomică

Capitolul 2 Anali#a #onei in care "a $i a&ena'ata pen!iunea turi!tica3.1. ,elimitarea zonei /ran. +ocalizare si cai de acces3.2. "rezentarea potenţialului turistic natural 'i antropic

3.3. ,eterminarea gradului de atractivitate a zonei3.0. etodologia amenaarii turistice a teritoriului in mediul rural

Capitolul 3 Reali#area !tudiului de $e#a%ilitate nece!ar a&ena'(rii unei

pen!iuni turi!tice -n #ona Bran0.1. $mplasarea si baza tenico-materiala

0.2. $naliza mediului concurenţial

0.3. %stimarea investiţiei si identi!icarea surselor de !inanţare0.0. $naliza rentabilităţii investiţiei

Conclu#ii

Bi%lio+ra$ie

INTROUCERE


2/97


3/97

A!pecte teoretice pri"ind reali#area !tudiilor de $e#a%ilitate -n "ederea

a&ena'(rii unor co&ple)e turi!tice

1.1 Turismul in zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara

noastră

+a început de neînţeles apoi greu acceptat datorită lipsei sale de

prestigiu turismul rural s-a impus încet dar consecvent în special pe pieţele

turistice din ţările dezvoltate economic ţări puternic industrializate si cu grad

de urbanizare ridicat. Turismul în spaţiul rural este din ce în ce mai apreciat

de oamenii ce trăiesc 'i muncesc în condiţii tot mai stresante. 9e!iind decretatdrept un produs ce eradicează stresul turismul rural reprezintă totu'i o

posibilitate de reîntoarcere la natură la tot ceea ce este pur nealterat 'i curat.

,upă anii ;

• (atis!acerea curiozităţii si dorinţa petrecerii vacantelor in cu totul

alte condiţii de viata si civilizaţie decât cele obi'nuite?

• ani!estarea interesului pentru noi destinaţii?

•8ragmentarea timpului alocat vacantelor in 3-0 minivacanţe?

• Turism cultural si de cunoa'tere?

• $legerea ţărilor învecinate ca destinaţii de vacantă?

:rmare a acestor tendinţe s-au conturat o serie de avantae pentru

zonele rurale>

• @alori!icarea bogatului potenţial turistic rural


4/97

• %!ectuarea de investiţii in capacitaţi noi de cazare alimentaţie

publica si agrement

• ,econgestionarea zonelor turistice supraaglomerate

• Ambunătăţirea nivelului de trai pentru zonele utilizate ca bază

materială a turismului

• (tabilirea populaţiei rurale prin ocuparea în s!era serviciilor turistice

• Anviorarea tradiţiilor populare dorinţa de perpetuare a unor

me'te'uguri tradiţionale

An Romania turismul rural se practică din totdeauna dar spontan

sporadic întâmplător 'i mai ales neorganizat."rimele încercări de turism

organizat s-au realizat în anii 1B


5/97

gospodării ce o!eră prestaţii turistice primare. $st!el s!era activităţilor

turistice prestate în mediul rural românesc trebuie lărgită de la simpla o!erire

de cazare la>

• %talarea produselor gastronomice populare

• $grement 'i animaţie speci!ică zonelor săte'ti

• Transport cu miloace tradiţionale

• "elerinae către loca'uri de cult consacrate

• @izitarea atelierelor me'te'ugăre'ti

Toate cele prezentate pot 'i este necesar să constituie componentele

produsului turistic rural românesc cunoscut !iind !aptul că produsul turistic în

general reprezintă Fun amalgam de elemente tangibile 'i intangibile

concentrate într-o activitate speci!ică 'i cu o destinaţie speci!ică42.

"entru turism calitatea produsului este deosebit de importantă cunoscut

!iind !aptul că introducerea în circuitul turistic a unor structuri care prestează

servicii de proastă calitate poate compromite pe termen lung un produs sau o

destinaţie. "ractica demonstrează că o dată un produs turistic compromis

re!acerea acestuia implică e!orturi materiale 'i umane mari pentru o perioadă

mai lungă de timp. :n turism rural de calitate presupune servicii 'i prestaţii

de calitate. (e subînţelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces

'i miloace de comunicaţie moderne o dotare sanitară modernă de condiţii de

con!ort atât pentru cazare cât 'i pentru alimentaţia publică.

Anali#a intern( a !atului 5 produ! turi!tic

,acă până în momentul de !aţă am încercat să creionăm o imagine deansamblu pentru turismul rural românesc putem considera începând din

momentul de !aţă că ne a!lăm în !aţa unei activităţi tip Fmanagement de

proiect4 care ne va impune pentru a ne în'ela cât mai puţin să gândim mai

mult sau în termeni economici să lucrăm e!icient 'i pro!itabil.

2 "uiu 9istoreanu-Turismul Rural-E a!acere mica cu perspective mari /ucuresti 1BBB


6/97

1.2. Turismul rural românesc-subiect al managementului de proiect

anagementul de proiect poate !i cali!icat ca !iind un proces de

plani!icare 'i administrare a sarcinilor 'i resurselor în vederea atingerii unor

obiective 'i de comunicare a rezultatelor înregistrate.An această lumină un proiect este neapărat o activitate cu scop 'i

!inalitate. &u alte cuvinte are un început 'i un s!âr'it este plani!icat 'i

controlat iar la s!âr'it conduce la concluzii clare. An altă ordine de idei

proiectul !iind supus unui proces de validare 'i veri!icare a !ezabilităţii va

crea scimbare în domeniul respectiv.

"articularizând putem spune că satul românesc pentru a putea deveni produs turistic trebuie să îndeplinească următoarele e5igente>

• (ă-'i clari!ice obiectivele să-'i pună în valoare atuurile 'i să

remedieze de!icienţele pentru a deveni o reală atracţie?

• (ă-'i dirieze e!orturile pentru atingerea obiectivelor evitând

utilizarea ine!icientă a resurselor de orice natură?

• (ă comunice intern 6 toate persoanele interesate 'i implicate îndevenirea satului7 'i e5tern 6cu mediul dar mai ales cu turi'tii7?

• (ă plani!ice monitorizeze 'i să controleze resursele umane materiale

'i băne'ti necesare pentru ducerea la bun s!âr'it al proiectului?

• (ă menţină în atenţie permanent o imagine de ansamblu a devenirii

pentru a reduce zonele de risc 'i a lucra e!icient la detalii?

• (ă aprecieze ce trebuie !ăcut sau nu înainte de e5ecuţie 'i săimplementeze un standard de calitate adecvat?

• (ă mic'oreze costurile prin ma5imizarea e!icienţei lucrului 'i a

alocării resurselor?

An construirea practică a proiectului de trans!ormare a satului în produs

turistic se parcurg următorii pa'i>

1.,e!inirea clienţilorHturi'tilor 'i stabilirea modului de satis!acere asolicitărilor acestora 6nevoile 'i dorinţele lor7


7/97

2.Realizarea unei liste de sarcini ce revin !iecărei activităţi 6serviciile

de bază-cazare 'i alimentaţie publică ? serviciile complementare-transport

agrement comerţ in!ormaţii pază marcae etc.7

3.%stimarea resurselor necesare 'i calculul bugetelor minime necesare

îmbunătăţirii dotărilor modernizărilor îmbunătăţirii alimentării cu apăenergie combustibil

0.@eri!icarea !ezabilităţii

G.+uarea în considerare a riscurilor


8/97

,iagrama I$9TT prezintă modul de realizare a sarcinilor în !uncţie

de data de începere 'i durata acestora precum 'i imaginea gra!ică a modului

de suprapunere 'i corelare a diverselor activităţi

&eea ce proiectul realizează în cadrul comunităţii rurale este o noua

porţiune de piaţă care va permite e5tinderea procesului vânzării-cumpărării produselor turistice. "rodusul turistic pe care ne propunem să-l realizăm 'i să-

l comercializăm poate !ace obiectul unor investigaţii pe trei nivele prin care

vom urmări identi!icarea unor aspecte esenţiale care au relevanţă în ocii

turi'tilor 'i cărora o!ertantul H producătorul trebuie să le acorde mare atenţie.

(peciali'tii consideră că analiza pe trei nivele a oricărui produs pune în

evidenţă e5istenţa următoarelor aspecte esenţiale ce caracterizează respectivul produs>

1E!en,a produ!ului 5 reprezintă necesitatea căreia îi corespunde

produsul H serviciul turistic o!erit necesitate care conduce la decizia de

cumpărare. Turistul sosit în mediul rural caută satis!acerea unei necesităţi

6lini'te culoare locală odină recreere etc.7 a unei dorinţe 6trăirea unei

vacanţe lini'tite practicarea de obbK-uri7 sau găsirea unei soluţii pentru

problemele sale 6inspiraţie rela5are meditaţie etc.7

*Produ!ul !au !er"iciul ca atare - în!ăţi'ează caracteristicile proprii

produsului 6servicii de bază-cazare 'i masă? seur de scurtă sau lungă durată?

odină etc.7.%lementul maor îl reprezintă imaginea produsului în ocii

turistului. *maginea produsului turistic rural este !ormată din in!ormaţiile pe

care le are turistul despre produs ca 'i e5perienţă interactivă legată de

consumarea vacanţelor sale în mediul rural

2Produ!ul !au !er"iciul co&pletat 5 include tot ceea ce se o!eră

turi'tilor pe lângă produsul de bază. (urprize materiale promoţionale

6brelocuri ărţi pliante cataloage7 muzee servicii suplimentare 6înciriere

sănii căruţe cai etc.7 cu alte cuvinte tot ceea ce este o!erit suplimentar

sporind valoarea produsului turistic.


9/97

"rezentarea sub diverse aspecte a produsului turistic rural românesc

scoate în evidenţă e5istenţa atât a unei concurenţe interne 6între produsele

turistice din diverse zone ale ţării noastre7 cât 'i a uneia e5terne 6!aţă de

produsele rurale europene7.

"entru a putea atrage 'i mai ales pentru a putea vinde cu succes produsele noastre turistice acestea trebuie să !ie cunoscute de către potenţialii

clienţi.

&omunicarea calităţilor produsului turistic propriu implică răspunsuri

la întrebări de genul>

-E!erim prestaţii turistice de cea mai bună calitateL

-"reţurile noastre re!lectă un ust raport al calităţiiL-Răspundem cu receptivitate necesităţilor turi'tilor

-:nitateaHecipamentul nostru este mai bine plasat în raport cu

concurenţaL

,acă răspunsurile la aceste întrebări satis!ac a'teptările noastre 6atât

prin prisma prestatorului cât 'i al utilizatorului7 atunci rămâne doar să

declan'ăm o posibilă întrecere cu cei mai buni în domeniu.

Anali#a &ediului de &ar6etin+ al turi!&ului rural ro&7ne!c

Erganizaţiile de orice !el operează într-un climat intern 'i în altul

e5tern care au in!luenţe diverse asupra rezultatelor.

*nvestigarea mediului intern 'i e5tern impune realizarea a două tipuri

de analiză>

1.$naliza (MET

2.$naliza !actorilor mediului e5tern

1Anali#a S8OT presupune luarea în calcul a următoarelor

elemente >"uncte tari 6(trengts7 "uncte slabe 6MeaJnesses7 Eportunităţi

6Epportunities7 $meninţări 6Treats7.

An cazul studiat de către noi vom prezenta !iecare dintre aspectele

enunţate dorind a pune în evidenţă elementele relevante pentru analiza

mediului de marJeting.


10/97

Punctele tari sunt determinate de către !actorii interni. 9u sunt greu de

identi!icat deoarece turismul rural românesc poate o!eri o mare varietate de

produse 'i servicii. (ituată în centrul continentului %uropean România

include un patrimoniu turistic natural 'i antropic deosebit de valoros în care

un rol important îl oacă relie!ul deosebit de pitoresc 'i variat obiectiveleturistice 'i activităţile recreatorii 6drumeţii pescuit vânătoare pe'teri sci 'i

multe altele7.$lte oportunităţi includ stilul de viaţă tradiţional 'i e5istenţa

satelor veci unde turistul poate e5perimenta o călătorie în timp4.

9u lipsite de importanţă sunt următoarele elemente>

• %5istenţa unor rute internaţionale-'osele 'i cale !erată

• "rezenţa a 1C aeroporturi din care G internaţionale• *nteresul 'i preocuparea comunităţilor rurale în domeniul turismului

rural

• $ccesul la produse 'i in!luenţe occidentale

• Tari!e accesibile6cazare masă transport7

• 8ructe 'i legume proaspete în sezon

• @inuri !oarte bune

Punctele !la%e5sunt determinate tot de !actorii interni. %le rezultă din

neaunsurile organizatorice 'i se materializează în>

• *n!ormaţii turistice puţine atât în ţară cât 'i în străinătate

• +ipsa legăturilor aeriene directe cu ţări interesate de produsul rural

românesc

• Transporturi inconvenabile sau ciar puţin dezvoltate în zonele

montane

• 9umăr e5trem de redus al agenţiilor rent-a-car în teritoriu

• ateriale promoţionale puţine 'i de proastă calitate

• "uţine unităţi de alimentaţie publică 'i o varietate limitată de

mâncăruri speci!ice bucătăriei române'ti• (ervicii oteliere de calitate 'i standarde îndoielnice


11/97

• Ireutatea găsirii unor gizi specializaţi

• +ipsa curăţeniei în locurile publice 6comparativ cu standardele

occidentale7

• +ipsa înţelegerii nivelului a'teptării clienţilor străini

• "osibilităţi limitate de !olosire a cardurilor bancare 'i a cecurilor de

călătorie.

Oportunit(,ile5sunt determinate de evoluţia !actorilor e5terni

organizaţiei însă care in!luenţează !avorabil prin cadrul general pozitiv.,in

rândul acestora putem enumera>

• *maginea romantică puritatea 'i araicul satului românesc

• &re'terea numărului străinilor ce călătoresc în România pentru

a!aceri

• &re'terea numărului străinilor care muncesc 'i trăiesc în România

• &re'terea posibilităţilor de acces la produsele occidentale

• %5istenţa ambasadelor străine 'i a comunităţilor de străini

•*ntensul scimb cultural ce conduce la o mai bună înţelegere între

culturi 'i înlătură dezin!ormarea

• $pariţia tot mai multor site-uri pe *nternet ce prezintă serviciile

o!erite de către prestatorii în domeniu

• (tabilizarea monedei naţionale

A&enin,(rile5sunt determinate de !actorii e5terni ce se pot constitui

într-o !rână într-un cadru general de!avorabil>• *maginea nu tocmai !avorabilă în e5terior

• ,egradarea mediului natural poluarea

• "osibilităţi limitate de cazare

• *nsu!iciente in!ormaţii necesare pentru călătorii

• *n!rastructură săracă

• *nstabilitatea monedei naţionale


12/97

• (ervicii medicale de urgenţă

• &osturi ridicate sau lipsa posibilităţilor de înciriere a unui miloc

de transport

• &ostul relativ ridicat al vizelor pentru România

Anali#a $actorilor &ediului e)tern-a !ost realizată prin intermediul

noţiunilor de Eportunitati 'i $meninţări a căror e5aminare ne va permite

depistarea in!luenţei acestora asupra evoluţiei turismului rural românesc.

Eportunităţile 'i ameninţările turismului rural românesc sunt bine a !i

studiate prin intermediul !actorilor (T%" 6sociologici tenologici economici

'i politici7 ca 'i prin viziunea !actorilor mediului concurenţial 6piaţă putere de

negociere concurentă costuri7.$ceste studii interdisciplinare pot scoate în evidenţă pe de o parte noi

valenţe ale produsului turistic iar pe de altă parte aspecte care !ac ca produsul

turistic rural românesc să nu !ie receptat con!orm a'teptărilor.

Turi!&ul rural ro&7ne!c5o ni9( de pia,(

România este o ţară !rumoasă ce poate o!eri vizitatorilor o mare

varietate de produse turistice dar care are de învins în viitorul apropriat oserie de obstacole.

An cadrul analizei (MET am depistat o serie de puncte unde este

necesar a acţiona în vederea îmbunătăţirii cadrului general sau a produselor în

sine pentru realizarea dezideratului !inal satis!acerea necesităţilor clienţilor.

An prezent durerosul adevăr este că pentru vizitatorii străini România

nu prezintă prea mult interes . Turistul străin plăte'te pentru maoritateaserviciilor turistice o rată comparabilă cu preţurile vestice primind în scimb

un produs de o calitate mai scazută 6comparativ cu standardele europene7.An

mod logic se na'te următoarea întrebare> ,e ce ar vizita România în timp ce la

aproape aceea'i bani ar putea vizita 8ranţa Iermania sau *talia primind în

scimbul banilor săi un produs de calitate superioarăL "entru a putea !ormula

un răspuns ne propunem o succinta argumentare.


13/97

(tudiind produsul turistic al mediului rural concertat cu !actorii

determinanţi ai deciziei de cumpărare în condiţiile pieţei turistice 'i

coroborând cu punctele tari respectiv slabe constatăm că minimalizând

slăbiciunile 'i ma5imizând punctele !orte vom crea o ni'ă de piaţă pro!itabilă.

(copul este identi!icarea caracteristicilor care !ac România să !ie di!erită. &eare ţara noastră de o!erit 'i nu intră în competiţie directa cu alte destinaţii

turisticeL&ât de puternice sunt aceste pieţe potenţialeL

,acă vom încerca o diagnosticare sumară a motivatiei în alegerea

destinaţiei de vacanţă vom constata că un turist alege>

• 8ranţa pentru plaă sau pentru a vizita "arisul

• $ustria pentru sci• Iermania pentru drumeţii

• Irecia pentru istorie

• (pania pentru insule

Nara noastră o!eră o mare varietate turistică dar turistul nu poate să o

parcurgă în întregime într-o vacanta ca în cazul /elgiei Elandei sau

+u5emburgului. An mod logic descoperim că trebuie puse în valoare acele

produse turistice care nu pot !i văzute 'i obţinute în alte ţări. 9i'a de piaţă

poate !i realizată din multitudinea de alternative de una din următoarele

variante>

• Produ!ul -n !ine: satul românesc !estivaluri române'ti sărbătorile

la români 6"a'tele &raciunul7 mâncarea românească mănăstirile pictate

mitul lui ,racula cetăţile ţarane'ti ,elta ,unării etc.

• Pre,ul: e5istenţa unui raport calitate preţ corect trebuie înţeles de

către toată lumea

• Acce!ul con"ena%il: se 'tie că localizarea este un avanta în orice

a!acere iar în turism este unul maor

Edată cu descoperirea ni'ei munca nu s-a înceiat. :rmează găsirea

pieţelor a segmentelor de piaţă interesate 'i motivarea lor. 9u este su!icient să


14/97

o!eri un produs turistic trebuie să o!eri motivul cumpărării 'i mai ales să !aci

cunoscută o!erta ta pe pieţele potenţiale.

1.3 Metodologia realizării studiilor de fezabilitate in turism

%ste in general admis că atunci când abordam !enomenul turistic

trebuie să avem în vedere că este vorba despre o Fproducţie de servicii4.Iama

largă 'i eterogenă a serviciilor ce dau conţinut activităţilor de turism

trăsăturile comune cu celelalte componente ale terţiarului modi!icarea sub

impactul acelora'i grupe de !actori con!irmă apartenenţa la s!era sectorului

tertiar.:n alt argument în !avoarea includerii turismului în categoria

activităţilor prestatoare de servicii rezidă în ciar de!inirea produsului turistic

a o!ertei turistice.$st!el produsul turistic este considerat a !i rezultatul

asocierilor interdependeţelor dintre resurse 6patrimoniu7 'i servicii. Resursele

vor lua !orma di!eritelor produse turistice numai prin intermediul prestării de

servicii speci!ice.

&onţinutul particular al produsului turistic modul său de determinare

argumentează nu numai recunoa'terea turismului ca activitate de prestări

servicii ci 'i nota sa de speci!icitate.9u ne vom re!eri aici la toate elementele

ce particularizează turismul ci vom insista asupra !aptului că realizarea unor

investiţii sau e5ecutarea unor lucrări în acest domeniu vizează atât populaţia

ţărilor emiţătoare cât 'i pe cea a ţărilor receptoare de turi'ti. "rima categorie

este interesată în special de problema preţurilor 'i a calităţii serviciilor ce vor

!i prestate în timp ce a doua categorie urmăre'te e!ectele ecologice socio-

economice culturale induse de dezvoltarea turismului.

"entru a evalua e!ectele unei dezvoltări a activităţii turistice

producătoriiHdistribuitorii încearcă să găsească răspunsuri la o serie de

întrebări re!eritoare la modul cum va evolua piaţa turistică la modul de

!inanţare a lucrărilor 'i la rentabilitatea acestora.


15/97

Toate acestea constituie $e#a%ilitatea unei opera,ii 'i vizează toate

!uncţiile care compun orice actiune în domeniul turistic.

(e poate vorbi ast!el despre 0e#a%ilitatea:

• $menaării turistice a teritoriului

• "rodusului turistic

• &omercializării 6valori!icării7 produsului turistic

• %5ploatării

"rincipalele etape 'i în acela'i timp obiective de urmărit în realizarea

unui studiu de !ezabilitate în turism sunt>

1.&lari!icarea di!eriţilor participanţi în ceea ce prive'te amenaarea

turistică a teritoriului

2.$utarea actorilor4 din domeniul producţiei distribuţiei 'i gestiunii

să !acă alegerea între di!eritele tipuri de operaţiuni> punctuale4 comple5e4

sau de valori!icare a patrimoniului.

3.*mpactul din punct de vedere social al realizării investiţiei

0.$nalizele de piaţă 'i testele de pre-comercializare în studiile de

!ezabilitate.Clari$icarea di$eri,ilor participan,i a!upra alternati"elor -n

do&eniul a&ena'(rii turi!tice a teritoriului

$menaarea unui spaţiu sau a unei zone poate !i considerată

preocuparea cea mai importantă în cadrul unui studiu de !ezabilitate. Oi

aceasta nu deoarece este !aza iniţială ci mai ales datorită mizelor 'i e!ectelor

pe care le induce.Repartizarea geogra!ică a activităţilor economice 'i socialeva avea o mare in!luenţă asupra mediului economic 'i uman aceasta având

consecinţe !inanciare importante 'i vizează toţi partenerii la actul de

dezvoltare turistică 6colectivităţi locale investitori utilizatori etc.7

An cadrul acestei etape a studiului de !ezabilitate putem distinge G !aze

distincte în cazul elaborării unui "rogram ultianual de ,ezvoltare Turistica.

0a#a 1: Anali#a !itua,iei actualea.7 ,atele generale re!eritoare la zonă din punct de vedere geogra!ic


16/97

b.7 *nventarierea o!erteiHcererii 6pe plan local dar 'i la nivelul unei

zone mai mari7

c.7 "olitica obiectivele dar 'i priorităţile colectivităţilor locale.

&onţinutul acestei !aze nu necesită o detaliere amănunţită. An ceea ce

prive'te inventarierea o!ertei 'i cererii turistice vom !ace re!eriri detaliate încadrul celei de-a doua etape a studiului de !ezabilitate.

An cadrul acestei !aze ni se pare !oarte importantă evaluarea cel puţin a

următorilor trei indicatori> capacitatea de primire a zonei situaţia

concurenţială !aţă de zonele apropriate 'i interesul !actorilor de decizie 'i

in!luenţă locali.

Capacitatea de primire a zonei depinde de rezultatele obţinute in cadrulstudiilor de impact .&reate in (tatele :nite ale $mericii 'i preluate apoi de

celelalte ţări dezvoltate studiile de impact asupra mediului cuprind>

-o analiză a stării iniţiale a zonei 'i a mediului ambiant

-studierea modi!icărilor pe care le va aduce un nou proiect studiile de

impact !ăcând ast!el di!erenţa între viitorul4 mediu modi!icat odată cu

realizarea proiectului 'i mediul a'a cum ar !i evaluat el în mod normal în lipsa

proiectului.

- măsurile ce pot !i întreprinse pentru a suprima reduce 'i eventual

compensa consecinţele de!avorabile pentru mediu.

Situaţia concurenţială aţă de zonele apropriate este consecinţa unei

analize de tip produs-piaţă e!ectuată ţinând cont de !aptul că zona ce va !i

amenaată nu are încă notorietate dar ca ea va trebui să se a!irme cât mai

curând posibil.

An !ine interesul actorilor de decizie !i inluenţă locali" trebuie să

evidenţieze voinţa colectivităţilor locale pentru !avorizarea amenaării

turistice a zonei.

0a#a *: Ela%orarea unui pro+ra& -n &ai &ulte !cenarii

a.7 "rincipiile urbanistice 'i aritecturale

b.7 (tabilirea elementelor de in!rastructură


17/97

c.7 &umpărările de terenuri

d.7 *denti!icarea potenţialelor produse turistice precum 'i a celor care le

vor e5poata 'i promova.

$ceasta este !aza pe parcursul căreia se va pre-negocia4 gradul de

participare !inanciară a colectivităţii locale a investitorilor eventual astatului la realizarea in!rastructurii 'i ecipamentelor structurale ale zonei.

"rin ecipamente structurale se înţeleg acele ecipamente care vor auta la

realizarea unei imagini !avorabile a zonei 'i vor determina investitorii din

domeniul imobiliar 6în re'edinţe secundare oteluri sate de vacanţă7 să vină

în zonă. ,in categoria acestor ecipamente pot !ace parte > porturi pentru

ambarcaţiuni turistice terenuri de gol! parcuri de distracţii centre deîntreţinere a condiţiei !izice. Trebuie însă ţinut cont de !aptul că dacă în

zonele dea a!irmate 'i în staţiunile turistice renumite se găsesc de obicei

persoane interesate să investească în asemenea ecipamente nu la !el stau

lucrurile cu zonele ce urmează a !i amenaate.&iar dacă într-o zonă care nu

are încă notorietate ne putem a'tepta ca terenurile să nu !ie asa de scumpe

incertitudinile legate de gradul de !recventare a zonei 'i de perioada de

!uncţionare a acesteia vor îndepărta investitorii.

Rezultă ast!el necesitatea evaluării în prealabil prin intermediul unor

scenarii a importanţei spaţiilor de cazare 'i ecipamentelor turistice în cadrul

acestei !aze de preprogramare.

0a#a 2: E"aluarea pro+ra&ului

An ceea ce prive'te această !ază trebuie menţionat că pentru evaluarea

costurilor putem sau nu să !acem previziuni.

$st!el în cazul unui proiect de investiţii ne putem limita la măsurarea

rentabilităţii probabile a acesteia sau putem veri!ica dacă această rentabilitate

este acceptabilă comparând-o cu cea pe care am !i obţinut-o dacă am !i

utilizat alt!el resursele disponibile.

"entru rezolvarea acestor probleme putem utiliza metoda #Cas$ Flo%

Actualizat&. &as 8loP-ul $ctualizat poate !i determinat potrivit relatiei >


18/97

&as 8loP $ctualizatQ

unde>

aQ !actorul de actualizare care poate !i costul mediu al capitalului saurata de pro!itabilitate cerută de investitori pe piaţă

tQ perioada de timp

"entru o evaluare cât mai corectă este necesar să !ie îndeplinite

următoarele condiţii>

-estimarea cât mai realistă a veniturilor

-determinarea cât mai corectă a costurilor -utilizarea unui cost real al capitalului

-!i5area unei perioade optime de timp

"entru aceasta trebuie realizat un prim bilanţ previzional al încasărilor

'i celtuielilor. Antr-o operaţiune de amenaare e5istă cel puţin trei tipuri de

acţiuni care necesită mai întâi o evaluare a celtuielilor>

a.7 aciziţionarea 'i pregătirea solului 'i amenaarea 'i eciparea

terenurilor destinate vânzării

b.7 ecipamentul primar 'i lucrările de in!rastructură

c.7 ecipamentele de suprastructură 6structurale7 care însoţesc

amenaarea terenurilor.

,e asemenea trebuie să se poată răspunde la întrebarea> &are va !i

ritmul comercializării adică cum vor evolua încasărileL An !uncţie de ritmul

încasării banilor de la viitoarea structură concesionară a amenaării 6este mai

rar întâlnit cazul în care colectivitatea locală îndepline'te !uncţia de

amenaare7 lucrările prevăzute la punctele b.7 'i c.7 vor !i !inanţate mai mult

sau mai puţin repede. "ractica demonstrează că interesul pentru o zonă a

investiţiilor depinde de importanţa participării colectivităţii locale la

pre!inanţarea amenaării teritoriului.

&as 8loP

61-a7t


19/97

Rezultă ast!el 'i interesul pentru analiza !iscalităţii locale 'i a evoluţiei

resurselor 6!iscale7 noi pe care autorităţile locale le vor putea obţine 68aza 07

pentru a participa la pre!inanţarea lucrărilor de amenaare 'i mai ales la cele

de realizare a ecipamentelor structurale.

0a#a 3: Anali#a $i!calit(,ii locale 9i a !ur!elor po!i%ile pentru$inan,area in"e!ti,iilor -n in$ra!tructur( 9i ec.ipa&ente

0a#a ;: Sc.i,area proiectelor 'uridice 9i $inanciare pri"ind

a&ena'area 9i de#"oltarea "iitoare a #onei

$ceastă !ază cuprinde pe de o parte determinarea celor care vor

reprezenta structura concesionară a amenaării 'i pe de altă parte stabilirea

strategiei de !inanţare a amenaării.An acest stadiu nu mai este posibilă disocierea !uncţiilor de amenaare

de cele de realizare gestionare 'i comercializare. $ceste !uncţii sunt

interdependente ast!el încât numai asocierea di!eriţilor parteneri poate !i

recomandabilă.

A'utarea di!tri%u,iei 9i

+e!tiunii !( $ac( ale+erea -ntre di$eritele tipuri de opera,iuni:


20/97

• @alori!icarea patrimoniului 6!ără sau cu modi!icarea tipului de produs

turistic7.

A ia+no!ticul de 0e#a%ilitate

%ste o Fintervenţie leeră4 destinată să Fevalueze4 avantaele 'i

inconvenientele unei intervenţii. $ceasta necesită un prim inventar al situaţieieconomico-sociale e5istente a posibilităţilor locale. +ista cu primele idei ale

unui program de acţiune permite în principiu sciţarea costului operaţiunii.

E ast!el de intervenţie necesită între 1= 'i 1G zile de lucru e!ectiv. +a

s!âr'itul unei acţiuni de diagnosticare se poate adopta eventual decizia de a

abandona proiectul.

:n ast!el de diagnostic poate constitui prima !ază a unui studiu de!ezabilitate comple5.

B Studiul de 0e#a%ilitate

$re ca scop clari!icarea investitorilor asupra alternativelor de

amenaare elaborării programului de acţiune proiectelor uridice 'i

!inanciare gestionării unei viitoare operaţiuni.

&u alte cuvinte este vorba de a veri!ica în prealabil obiectivele de

$%9$$R% R%$+*$R% I%(T*E9$R% etc.

An cazul unei operaţiuni Fpunctuale4 a!erente 'i în cazul amenaării

prezentei pensiuni turistice studiul de !ezabilitate poate cuprinde>

?pri&a $a#(:

• $naliza situaţiei e5istente 6conte5tul socio economic local

cunoa'terea investitorilor locali 'i a posibilităţilor acestora inventarierea

o!ertei 'i cererii turistice.7

• %laborarea unui pre-program 6stabilit în !uncţie de e5perienţa

anterioară7 'i care să cuprindă determinarea capacităţii de cazare 'i a tipurilor

de unităţi de cazare a principalelor ecipamente colective stabilirea unei

prime imagini spaţiale 'i o evaluare sumară a programului


21/97

• &u autorul unei bro'uri realizate pe baza punctului 2 e!ectuarea

unor teste de precomercializare în rândul clienţilor potenţiali.

,acă aceste trei operaţii sunt realizate în !ormă redusă este vorba

despre un studiu diagnostic de !ezabilitate. Ansă dacă aceste trei operaţii sunt

realizate în !orma normală 6în detaliu7 este vorba despre o primă !ază a unuistudiu de !ezabilitate. An !uncţie de amploarea proiectului aceste operaţii pot

necesita până la 2= de zile de lucru pentru un 'e! de proiect împreună cu un

asistent.

Sa doua $a#( opera,ional(

• %laborarea programului

• (imulare de gestiune -gradul de utilizare - planul de !inanţare

- evaluarea costului operaţiei

• %nunţarea principiului relaţiilor contractuale 6stabilirea 'e!ului de

proiect a adunctului acestuia a responsabilului a gestionarului etc7

• (tabilirea planului de comunicare

• (tabilirea planului de !ormare

• asurarea impactului socio economic 'i !izic Fa priori4

:rmează o serie de detalieri ale unor operaţiuni componente ale

studiului de !ezabilitate.

Ebservaţii asupra inventarierii o!ertei 'i cererii turistice

F*nventarul4 o!ertei 'i cererii turistice va !i mai mult sau mai puţin

lungă in !uncţie de aria geogra!ică a pieţei ce urmează a !i studiată 'i de

e5istentul de produse 'i de servicii e5istente.

,e regulă aria geogra!ică a pieţei ce va !i analizată se stabile'te cu

precizie de către cel care a comandat studiul de !ezabilitate înainte de

semnarea contractului.9u e5istă reguli generale pentru a de!ini această arie

ea di!eră în !uncţie de situaţia concretă >poate !i vorba despre o zonă turistică

de notorietate sau despre o zonă turistică din mediul rural sau despre


22/97

amenaarea unei zone periurbane 6situată în aproprierea unei mari aglomeraţii

urbane7.

E!erta turistică este un ansamblu constituit din mai multe componente

pe care le putem structura ast!el> patrimoniu turistic !ormat din totalitatea

valorilor naturale 'i antropice ale zonei? ecipamentul turistic constituit dinreţeaua unităţilor de cazare turistică alimentaţie transport agrement

tratament unităţi comerciale 'i de prestări servicii etc.? serviciile prestate

turi'tilor 'i bunurile o!erite acestora spre consum 6bunuri cu destinatie

e5clusiv turistică7? !orţa de muncă ca !actor ce trans!ormă din potenţial în

e!ectiv toate elementele sus menţionate.

&ererea turistică este reprezentată de ansamblul clientelei e5istente sau potenţiale din aria geogra!ică a pieţei analizate.

An vederea inventarierii o!ertei 'i cererii turistice în general este mai

usor să dispui de date cantitative decât de in!ormaţii calitative. Antreprinderile

de turism !urnizează periodic in!ormaţii re!eritoare la numărul de turi'ti

numărul de zile turist gradul de ocupare a spaţiilor de cazare încasări din

prestaţiile turistice etc.

,in contră destul de rar se înregistrează in!ormaţii privitoare la

solicitările turi'tilor la pre!erinţele acestora la motivele care-i determină să

cumpere sau nu un produs turistic.

Ebservaţii asupra pre-programului

Anainte de a cuanti!ica programul este necesară crearea 'i conturarea

*$I*9** dominante pe care ar putea-o avea !ie operaţiunea !ie zona

geogra!ică în care se integrează acţiunea turistică. ,eterminarea sa este !oarte

importantă pentru că ea indică ca o marcă produsul sau produsele ce o vor

compune.

*maginea operaţiunii turistice se va a!irma sau nu în !uncţie de reacţiile

clienţilor potenţiali ca urmare a e!ectuării testelor de pre-comercializare.

An practică se pare că di!icultatea în ceea ce prive'te de!inirea unei

imagini se datorează zonei în care se va realiza operaţiunea turistică. ,e cele


23/97

mai multe ori se con!undă di!icultatea de a vinde cu di!icultatea de a !i

inovator într-un domeniu. $st!el în zonele !ără prea multă notorietate unde

concurenţa este probabil mai redusă este mai u'or sa găse'ti o imagine

originală a operaţiunii turistice.

odalitatea de prezentare a pre-programului din punctul de vedere alorganizării spaţiale al tipurilor de unităţi 'i capacităţi de cazare al

ecipamentelor colective de agrement al activităţilor turistice etc. trebuie să

se realizeze mai mult ţinând cont de in!ormaţiile calitative decât cantitative

re!eritoare la clientelă. Oi aceasta pentru că suntem în cadrul unei etape în care

căutăm să evidenţiem motivele care ar putea determina pe eventualii

investitori să se angaeze într-o investiţie în domeniul turistic.Ebservaţii asupra testelor de pre-comercializare

(tudierea din punct de vedere cantitativ a pieţei se realizează în cadrul

primei !aze a studiului de !ezabilitate.

"entru analiza calitativă a pieţei se recomandă a se !olosi interviurile de

pro!unzime non-directive.$cestea reprezintă o conversaţie un dialog între

cercetător 'i subiectul intervievat. "resupune !ormularea de către cercetător a

unui număr mare de întrebari care au rolul de a a!la de la subiect în detaliu

credinţele 'i simţămintele sale în legătură cu tot ce ţine de tema avută în

vedere.

An vederea realizării acestor interviuri în practică apar două

andicapuri>

• cunoa'terea insu!icientă a reţelei 6persoane responsabile a!late în

contact cu clienţii potenţiali care vor trebui contactate7

• limitarea numărului de interviuri datorită costului ridicat al acestora

atât din punct de vedere !inanciar cât 'i din punct de vedere al timpului !izic

necesar realizării acestora.

An principiu pe parcursul unui studiu de !ezabilitate se prevede

realizarea a 2G-3= de interviuri. Trebuie rezervată cam umătate de zi pentru

realizarea !iecăruia dintre ele de'i interviul propriuzis nu durează mai mult de


24/97

0G min )2 ore. An unele cazuri acest număr de interviuri poate !i insu!icient

pentru a putea trece la !aza pre-operaţională. ,ialogul purtat se înregistrează

pe bandă urmând apoi a se transcrie 'i analiza conţinutul. "entru a asigura

succesul în obţinerea datelor necesare debutul conversaţiei trebuie să

pornească de la aspectele generale nedirecţionate ale temei abordate.(ubiectul intervievat trebuie lăsat să abordeze apoi în pro!unzime a'a cum

crede el de cuviinţă di!erite aspecte legate de tema de cercetare stabilită. (e

lasă subiectului libertatea totală de a aborda 'i dezvolta cât mai adânc

subiectul.

I&pactul din punct de "edere !ocial al reali#(rii in"e!ti,iei

@i&pactul econo&ic apriori 9i po!teriori%ste vorba de aportul adus de turism în cadrul economiei locale.

ăsurarea impactului socio-economic al unui proiect poate !i obţinută pe

baza realizării unei serii de previziuni 'i anume>

1.E previzionare a o!ertei turistice 6spaţii de primire a turi'tilor

ecipamente colective activităţi turistice etc.7

2.E previzionare a cererii 6obţinută prin studiile de piaţă7 'i a gradului de

!recventare a zonei 6coe!icientul de utilizare a capacităţii7

3.E previzionare a aportului direct al turismului în domeniul comerţului 'i

serviciilor 6'i eventual al veniturilor agricultorilor în cadrul turismului rural7

0.E previzionare a aportului indirect 6în construcţii industria alimentară

etc.7

G.E previzionare a cererii 'i o!ertei de locuri de muncă


25/97

(e pune însă problema destul de grea a modului de repartizare a acestor

celtuieli 6pentru alimentaţie pentru distracţie pentru cumpărături etc.7 în !uncţie

de natura clienţilor 6tineri !amilii populaţia de vârsta a treia sportivi etc.7

urmărind modul de e!ectuare a celtuielilor.

,in păcate aceste studii de impact a posteriori sunt !oarte rar e!ectuate.Anali#ele de pia,( 9i te!tele de pre5co&erciali#are -n !tudiile de

$e#a%ilitate

A In"entarul 9i anali#a o$ertei e)i!tente

E!erta e5istentă în localitate 6staţiune7>

*nventarierea acestei o!erte se va realiza prin evidenţierea următoarelor

aspecte>a.7 (tudiilor e5istente re!eritoare la o!ertă 6din punct de vedere al

potenţialului natural economic uman7?

b.7 E!ertei din punct de vedere al miloacelor de comunicaţie 'i de transport

6!eroviar rutier aerian maritim7?

c.7 E!ertei de spaţii de cazare pe tipuri> oteluri moteluricamping sate de

vacanţă case !amiliale de vacanţă baze de loisir cu camping sau adăposturi

re!ugii re'edinţe secundare etc.

d.7 E!ertei de unităţi de alimentaţie publică

e.7 E!ertei de ecipamente colective 6turistice sportive culturale7

!.7 E!ertei de produse turistice. %5emplu > produse turistice cu tema> sport

circuite plimbări drumeţii cu o!erirea de in!ormaţii re!eritoare la programe

6durată preţul practicat serviciile incluseHneincluse în pacet7

g.7 E!erta în domeniul comerţului 'i serviciilor

.7 E!erta în cea ce prive'te divertismentul animarea evenimentele 'i

mani!estările din zona turistică.

E!erta în cadrul zonei turistice 6regiunii7

Irila de analiza este identică cu cea de la punctul precedent.

E!erta în curs de realizare a!lată în studiu sau în pregătire adică viitorii

e5ponenţi ai concurentei


26/97

$naliza o!ertei se realizează în ceea ce prive'te mai ales capacităţile de

primire turistică 6număr locuri număr unităţi tipuri de unităţi7

B Anali#a cererii

Anali#a cantitati"(

• &unoa'terea datelor statistice 6naţionale regionale locale7 re!eritoarela circulaţia turistică7

• 9umărul de turi'ti si numărul de zile turist în turismul internaţional

6date !urnizate de Erganizaţia ondială a Turismului precum 'i alte instituţii

internaţionale cu preocupări în domeniul statisticilor turistice7

• &irculaţia turistică structurată pe tipuri de unităţi de cazare 6oteluri

campinguri vile re'edinţe secundare7 pe turism de tranzit respectiv turism deseur 'i ciar mai în detaliu pe Fseur scurt4 6mai puţin de patru nopţi7 'i Fseur

lung4 6mai mult de patru nopţi de 'edere7. $ceste in!ormaţii se pot obţine de la

întreprinderile de turism care urmăresc statistic circulaţia turistică sau de la

asociaţiile pro!esionale din domeniul turismului.

• Rezultatele obţinute în urma ancetelor realizate în vederea

cunoa'terii structurii clientelei unităţilor de turism 6structura pe zone geogra!ice de provenienţă pe categorii socio-pro!esionale în !uncţie de !orma de turism

practicată-turism pe cont propriu sau turism organizat etc.7. $ceste in!ormaţii se

pot obţine de la întreprinderile de turism de la asociaţiile pro!esionale de la

&amerele de &omerţ 'i *ndustrie dar 'i din toate studiile de !ezabilitate realizate

anterior 'i care cuprind date re!eritoare la cererea turistică. :neori este necesară

realizarea unei ancete particulare mai ales în cazul unei clientele speci!ice pentruo ţară sau o regiune dată sau în raport cu o o!ertă particulară

• :tilizatorii ecipamentelor colective

• Iradul de ocupare al ecipamentelor turistice

Anali#a calitati"(

An analiza cererii turistice trebuie luate în considerare 'i aspectele calitative.

$cestea se re!eră mai ales la identi!icarea prin intermediul unor ancete speci!icea stilurilor de viaţă ale turi'tilor a comportamentului în consum al acestora etc.


27/97

%ste vorba de alt!el de încercarea de segmentare a pieţei turistice a!erentă regiunii

studiate în !uncţie de o serie de criterii psiologice.

C Anali#a cererii turi!tice poten,iale

&lienţii potenţiali sau cererea potenţială ar trebui analizate într-o primă

etapă prin intermediul 6 cu autorul 7 documentelor de tipul F"erspectiveleturismului pe di!erite pieţe4. $ceste documente ar trebui să e5iste 'i să !ie

disponibile !ie la nivelul serviciilor administrative centrale 6din cadrul

inisterului Turismului7 !ie la nivel regional sau ciar la nivelul unor staţiuni

turistice care au încercat poziţionarea produselor lor în raport cu pieţele

emiţătoare.

&u toate acestea diversitatea produselor determinismul Findividualist4 al populaţiei !aţă de modul de petrecere al timpului liber situaţia din ce în ce mai

concurenţială în domeniul o!ertei sunt motive care !ac necesară o acţiune

particulară pentru identi!icarea cererii turistice potenţiale.

%ste vorba despre de!inirea 6sau rede!inirea7 unei imagini de marcă

originale la nivelul unei staţiuni sau al unei zone turistice sau ciar al unui

ecipament turistic apoi de testarea acesteia în rândul viitorilor clienţi precum 'i

de realizarea unor scenarii de pre-program care să includă descrierea mediului

natural sciţa de amenaare turistică a teritoriului 'i a spaţiului construibil o

re!le5ie asupra modului cum va !i petrecut timpul într-un ast!el de cadru etc.

$ceste elemente trebuie în principiu să !igureze într-un document care să

servească drept suport pentru realizarea testelor de pre-comercializare.

8olosim acest termen de pre-comercializare pentru ca discuţiile care vor

avea loc cu cei care vor trimite viitorii clienţi pot în acela'i timp să permită

obţinerea de in!ormaţii re!eritoare la reacţia clienţilor !aţă de noul proiect dar 'i

înceierea unor contracte 'i acorduri pentru trimiterea de clienţi.

/ilanţul situaţiei e5istente

"regătirea viitoareioperaţiuni

Reuniunea &omisieide conducere a

studiului,iscutarea 'i aprobarea

pre-programului


28/97

ss

ig 1.1. !tapele desfă"urării #tudiului de ezabilitate

CAPITO4U4 *

Metodolo+ia de o%,inere a unui -&pru&ut P.are /0NR

nece!ar reali#(rii in"e!ti,iei

2.1. $rogramul $%&'! (oeziune !conomică "i #ocială)

(omponenta de *nvestiţii

"rogramul de !inanţare F&oeziune %conomică 'i

(ocială4 din cadrul "rogramului 9ational "are 2==1

asigură asistenţa !inanciară 'i de consultanţă pentru

susţinerea proiectelor de investiţii ce vor !iimplementate de către micro)întreprinderi 'i

/ro'ura de prezentare a preprogramului 'i evaluarea acestuia

&onsultaţii locale

&onsultarea organizaţiilorregionale 'i a administraţiei

$ncete în rândul viitorilorutilizatori 'i ai investitorilor

potenţiali

9oi ipoteze de program."ropuneri pentru proiectele uridice 'i !inanciare.&ondiţiile de punere în aplicare 6gestiune

promovare precomercializare7

"ropunerea dosarului pre-operational comisiei de

,ecizia de angaare în !aza pre-operaţională

Fig '.1

(ogo program )$are pentru

*omania


29/97

întreprinderile recent în!iinţate pentru a pune bazele 'i

sau a e5tinde capacităţile productive 'i pentru crearea

de noi locuri de munca.

"rezentul program de !inanţare nerambursabilă se va implementa în

cele 11 Fzone prioritare 4 identi!icate în România0

.onele prioritare au douăcaracteristici importante> au !ost a!ectate în urma impactului negativ al

restructurării industriale pe de o parte iar pe de altă parteau potenţial de

cre'tere economică. $cesta este motivul pentru care au !ost intitulate #one

de re!tructurare indu!trial( cu poten,ial de cre9tere econo&ic(=

$ceastă componentă a programului este o continuare a scemelor

anterioare implementate în cadrul programelor "are care s-au dovedit a !iadaptate la necesităţile *-urilor 'i se adresează dezvoltrii micro-

întreprinderilor precum 'i întaririi unor *-uri viabile.

-"rin

Re!tructurare Indu!trial( 9i e#"oltarea Re!ur!elor U&ane=> derulat în

anul 1BBB au !ost !inanţate 0GC proiecte în sumă totală de 1B.CG3.G32 %:R

din care 1G.D=1.C=B %:R din 8ondul "are 'i 3.BG1.D23 %:R co!inanţare de

la /ugetul de (tat?

- "rin Pro+ra&ul Coe#iune Econo&ic( 9i Social(= au !ost !inanţate

03D proiecte în sumă totală de 1C.D33.=BB %uro din care B.2D0.G2< %:R din

8ondul "are 'i D.G0D.GC3 %:R co-!inanţare de la /ugetul de (tat.

8inanţările nerambursabile se adreseaza proiectelor de investiţii din

zonele ţintă prin acordarea de spriin !inanciar pentru întreprinzătorii care au

în!iinţat întreprinderi noi sau pentru întreprinderile recent în!iinţate.

8inanţările nerambursabile vor !i de asemenea !olosite 'i pentru asistarea

întreprinderilor recent în!iinţate 'i micro-întreprinderilor care intenţionează

să î'i dezvolte a!acerea în concordanţă cu standardele de siguranţă 'i de

protecţie a mediului precum 'i pentru investiţii pentru obţinerea standardelor

0 zone identi!icate si aprobate prin #I nr.3BBH2==1


30/97

de calitate relevante în scopul asigurării menţinerii locurilor de muncă

e5istente.

,e asemenea asistenţa !inanciară se va acorda pentru investiţiile

necesare pentru obţinerea certi!icatelor de calitate în concordanţă cu

standardele internaţionale tenice 'i de calitate sau pentru obţinereacerti!icatelor de mediu precum 'i pentru promovarea de tenologii curate4

în concordanţă cu standardele :niunii %uropene.

&ând implementarea standardelor de calitate sau de mediu reprezintă

obiectivul proiectului obţinerea certi!icatelor eliberate de organizaţiile

specializate va constitui un indicator de realizare la !inalul implementării

proiectului. &erti!icatul va trebui să !ie obţinut înainte de !inalizarea proiectului 'i va !i ane5at la raportul !inal care va !i înaintat spre aprobare

$utorităţii &ontractante.

$sistenţa !inanciară se va acorda de asemenea pentru investiţii

inovaţii trans!er tenologic tenologie *T.

(erviciile de consultanţă vor !i acordate de !irme de consultanţă

specializate care vor spriini *-urile în vederea îndeplinirii standardelor de

calitate internaţionale asigurării trans!erului tenologic spriin pentru

cercetare-dezvoltare elaborarea planurilor de marJeting 'i a studiilor de piaţă

necesare 'i spriinirea măsurilor de promovare a e5porturilor pentru speci!icul

întreprinderii. 8irma de consultanţă va !i identi!icată după semnarea

contractului de !inanţare nerambursabilă prin procedurile de aciziţie de

servicii.

Cadrul in!titu,ional:

Reprezintă organismele o!iciale prin intermediul cărora se realizează

derularea programului de acordare a !inanţărilor nerambursabile.$ceste

organisme sunt >

U inisterul ,ezvoltării 'i "rognozei 6,"7 care este Autoritatea

Contractant( ce înceie contractele cu /ene!iciarii !inanţărilor?


31/97

U $genţiile de ,ezvoltare Regională 6$,R7 sunt Autorit(,ile de

I&ple&entare> care vor !i responsabile pentru implementarea 'i

monitorizarea proiectelor contractate în regiunile în care prezentul "rogram

"are se implementează.

O%iecti"ul principal al pro+ra&ului e!te !pri'inirea de#"olt(riire+ionale a #onelor a$ectate de re!tructurare indu!trial(.

:n mod concret de atingere a acestui obiectiv este spriinirea

dezvoltării întreprinderilor mici 'i milocii din sectorul productiv.

"riorităţile programului F$sistenţă pentru întreprinderile mici 'i

milocii ) (cema de !inanţare nerambursabilă4 sunt următoarele>

-(priinirea investiţiilor pentru dezvoltarea întreprinderilor noi deae5istente microintreprinderilor 'i a întreprinderilor recent în!iinţate pentru

cre'terea contribuţiei generale a *-urilor la crearea de noi locuri de munca

'i a unei cre'teri economice durabile în zonele tintă.

-(usţinerea investiţiilor în *-urile e5istente în scopul creării de noi

locuri de muncă în zonele ţintă precum 'i dezvoltarea diversi!icarea 'i

îmbunătăţirea calităţii 'i cantităţii produselor 'i a serviciilor o!erite.

-(priinirea *-urilor în vederea accesării serviciilor de consultanţă

în vederea indeplinirii standardelor internaţionale de calitate consultanţă în

realizarea trans!erului tenologic 'i cercetare-dezvoltare elaborarea planurilor

de marJeting a studiilor de piaţă 'i a măsurilor de promovare a e5porturilor

pentru speci!icul întreprinderilor.

Su&a di!poni%il( pentru !pri'in $inanciar acordat de Autoritatea

Contractant(

(uma totală indicativă disponibilă în prezenta +icitaţie ,escisă este de

1


32/97

Re+iuneSu&a indicati"a -n

EURO1 9ord %st 3.301.B==2 (ud %st 3.=CD.D==3 (ud untenia 1.0


33/97

&uprinde totalitatea condiţiilor necesare a !i îndeplinite de către

solicitanţi 6persoane uridice7 pentru a !i eligibili pentru o !inanţare

nerambursabilă.An'irate sintetic aceste condiţii sunt următoarele >

a.7 (olicitanţii pot acţiona numai individual parteneriatele sau

consorţiile ne!iind eligibile în cadrul prezentului program de !inanţare. b. 7 (ă !ie o întreprindere cu scop pro!itabil

c.7 (ă !ie o întreprindere nouă operatională constituită în perioada

=1.=1.2==1-31.12.2==2 cu ma5im G= de angaaţi 'i o ci!ră de a!aceri anuală

sub D mil.%uro?

d.7 (ă !ie micro-întreprindere operaţională în!iinţată până la 31.12.2==2

cu ma5im B angaaţi 'i o ci!ră de a!aceri sub D milioane %uro?e.7 (ă !ie întreprindere privată cu cel puţin 2=W din capitalul social

deţinut de acţionari

privati români 'i restul capitalului în proprietatea acţionarilor din

:niunea %uropeană 6:%7G 'iHsau din ţările bene!iciare "are


34/97

.7 (ă aibă e5perienţa 'i să poata demonstra capacitatea sa de a conduce

activităţi de amploarea proiectului pentru care este cerută !inanţarea

nerambursabilă.?

J.7 (ă aibă e5perienţa 'i să poată demonstra capacitatea sa de a

conduce acitivităţi de amploarea proiectului pentru care este cerută !inanţareanerambursabilă.

l.7 (ă !ie direct responsabil pentru pregătirea 'i managementul

proiectului să nu acţioneze ca intermediar

"otenţialii solicitanţi nu !unt -n drept !( participe la licita,ia descisă

sau să primească !inanţare nerambursabilă dacă>

a.7 (unt în stare de !aliment sau pe cale de licidare au a!acerileadministrate de către tribunal au început proceduri de aranamente cu

creditorii sau au activitatea suspendată

b.7 (unt subiectul procedurilor de declarare a !alimentului de licidare

de litigii de acorduri cu creditorii sau al altor proceduri similare prevăzute de

legislatia 'i reglementările în vigoare.$u su!erit condamnări de!initive

datorate unei conduite pro!esionale împotriva legii printr-o sentinţă împotriva

căreia nu se poate !ace apel

c.7 (unt vinovaţi de grave gre'eli pro!esionale pe care $utoritatea

&ontractantă le poate dovedi prin orice miloace?

d.7 9u 'i-au îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurări

sociale con!orm prevederilor legale ale României?

e.7 9u 'i-au îndeplinit obligaţiile de plată a ta5elor 'i impozitelor

con!orm prevederilor legale ale României?

!.7 (unt vinovaţi de !urnizarea eronată a in!ormaţiilor ce constituie

condiţii de participare la o licitaţie sau contract cerute de către $utoritatea

&ontractantă ?

g.7 (unt declaraţi a !i într-o situaţie gravă de încălcare contractuală

pentru neîndeplinirea obligaţiilor provenind dintr-un alt contract !inanţat din

!ondurile &omisiei %uropene sau /ugetului României?


35/97

.7 $u încercat să obţină in!ormaţii con!idenţiale sau să in!luenţeze

comisia de evaluare în timpul procesului de evaluare a licitaţiilor prezente sau

anterioare.

i.7 $cţionarii solicitanţilor sunt membri ai &onsiliilor de ,ezvoltare

Regională angaaţi ai ," inisterului pentru Antreprinderile ici 'iilocii 'i &ooperatie $,R 6rudele acestora până la gradul **7.

%ligibilitatea proiectelor> proiecte pentru care poate !i depusă o cerere

de !inanţare nerambursabilă

M(ri&ea proiectelor : nu e5istă nici o restricţie re!eritoare la costul

total al proiectului. Totu'i solicitarea de !inanţare nerambursabilă trebuie să

respecte valorile minime 'i ma5ime prevăzute mai sus .,urata unui proiect nu poate să depă'ească 12 luni.

Sectoare !au do&enii de acti"itate: proiectele trebuie să urmarească

realizarea de activităţi în următoarele sectoare>

• *ndustria prelucrătoare ) cu e5cepţia industriei tutunului 'i a

producţiei de băuturi alcoolice cu un conţinut de alcool de peste 1GW precum

'i a armelor 'i muniţiei?• (ectorul construcţiilor

• (erviciile de turism 6oteluri 'i restaurante operatori de turism 7?

• "roducţia de so!tPare 'i servicii de *T

$ctivitati de investitii>

• *nvestiţii directe în ecipamente 'i JnoP-oP pentru dezvoltarea

a!acerii sau pentru alinierea la standardele de sigurantă 'i la reglementările

privind protecţia mediului?

• *nvestiţii pentru dezvoltarea producţiei 'i H sau a serviciilor?

• *nvestiţii în cercetare-dezvoltare inovare 'i trans!er de noi tenologii

*T

• *nvestiţii e!ectuate în vederea certi!icării calităţii 'i adoptarea de

tenologii nepoluante?


36/97

• Ser"iciile de turi!& 6cazare aprovizionare operatori de turism etc7?

• Reabilitarea clădirilor industriale direct legate de proiect.

• &onsultanţă pentru *-uri prin spriin pentru trans!er tenologic 'i

cercetare-dezvoltare

• Ela%orarea de planuri de &ar6etin+> !tudii de piat( 9i &(!uri de

pro&o"are a e)porturilor !peci$ice -ntreprinderii

• (priin pentru obţinerea certi!icatelor de calitate sau mediu con!orm

standardelor internaţionale tenice 'i de calitate 6e5 > certi!icarea *(E B==17

$ctivităţile avute în vedere de proiect trebuie să !ie incluse în obiectul

de activitate înscris în statutul solicitantului la data depunerii cererii de

!inanţare nerambursabilă.

:rmătoarele tipuri de activităţi sunt ne-eligibile>

• (ponsorizări individuale pentru participarea la PorJsop-uri

seminarii con!erinţe congrese?

• /urse individuale de studii sau cursuri de instruire?

• $ctivităţi dea !inanţate sau în curs de !inanţare de la /ugetul de (tat

sau din alte surse. An legatură cu aceasta solicitanţii de !inanţare

nerambursabilă trebuie să declare în scris că au luat cuno'tinţă de !aptul că

dubla !inanţare a aceluiasi proiect nu este permisă?

• Reamplasarea unei a!aceri dintr-o ţară membră :% în România.

9umărul cererilor de !inanţare depuse de un solicitant>

:n solicitant poate depune mai multe cereri de !inanţare pentru proiecte

di!erite respectând pla!onul Regulii &umulative. &on!orm acestei reguli

!inanţările nerambursabile directe din !onduri publice 6"are plus co!inanţarea

natională7 date unei anumite întreprinderi mici 'i milocii sau micro-

întreprinderi vor !i alocate până la un pla!on de 2G=.=== %:RE. $cest pla!on

se aplică la suma totală a tuturor măsurilor de spriin 'i activităţilor care sunt

!inanţate din acest program sau din oricare alt program "are sau alte !onduri


37/97

publice pentru perioada ultimilor 3 ani anteriori datei de semnare a

contractului de !inanţare nerambursabilă.

&osturi eligibile> costuri ce pot !i luate în considerare pentru o !inanţarenerambursabilă

,oar Fcosturile eligibileF pot !i luate în considerare pentru o !inanţare

nerambursabilă. $ceste costuri sunt speci!icate în detaliu în cele ce urmez.

"rin urmare bugetul este atât o estimare a costurilor cât 'i un pla!on ma5im

al Fcosturilor eligibile4. $ceste costuri eligibile trebuie să !ie costuri reale .

"roiectele care sunt recomandate spre !inanţare vor !i acceptate cu

condiţia ca în cadrul procesului de veri!icare e!ectuat înaintea semnării

&ontractului de 8inanţare4 să nu apară probleme care necesită scimbarea

bugetului propus. $ceastă veri!icare poate duce la solicitarea de clari!icări

suplimentare 'i acolo unde este cazul $utoritatea &ontractantă poate impune

reduceri. An consecinţă reducerile vor !i operate asupra costurilor totale

eligibile din suma !inanţării nerambursabile solicitate.

Erice act adiţional la documentele statutare va !i luat în considerare

numai dacă este însoţit de dovada înregistrării la Registrul &omertului la data

depunerii cererii de !inanţare nerambursabilă.&ontribuţia proprie a

solicitantului nu poate !i modi!icată în etapa de selecţie sau contractare.%ste

prin urmare în interesul solicitantului să prezinte un buget realist cu un raport

optim costHbene!iciu.

&osturi directe eligibile>

"entru a !i considerate eligibile în conte5tul proiectului costurile

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale>• (ă !ie necesare pentru realizarea proiectului să !ie prevăzute în

&ontractul de 8inanţare 'i să !ie în con!ormitate cu principiile unui

management !inanciar solid respectiv utilizarea e!icientă a banilor 'i raport

optim costHbene!iciu?

• (ă !i !ost e!ectuate în perioada de e5ecuţie a proiectului 'i după

semnarea contractului


38/97

• (ă !i !ost e!ectiv realizate înregistrate în contabilitatea

bene!iciarului să !ie identi!icabile 'i veri!icabile să !ie dovedite prin

documente originale.

Ur&(toarele costuri directe !unt eli+i%ile>

a.7 &osturile de aciziţie pentru ecipamente 6noi sau la mâna a doua7'i costurile a!erente livrării 6costul tranportului costurile de asigurare a

livrării costuri de instalare7 dacă acestea corespund preţurilor pieţei .

b.7 &osturile serviciilor de consultanţă>

-costuri pentru obţinerea certi!icatelor de calitate sau de mediu

con!orm standardelor internaţionale tenice 'i de calitate

-costuri pentru consultanţa o!erită bene!iciarilor * pentru trans!er tenologic 'i cercetare-dezvoltare

-costuri pentru elaborarea planurilor de marJeting a studiilor de piaţăi

de promovare a e5porturilor speci!ice întreprinderii

c.7 &osturi de reabilitare 'i amenaare a clădirilor în legatură directă 'i

strict indispensabile pentru implementarea proiectului caz în care solicitantul

trebuie să !acă dovada proprietăţii clădirilor 'i a terenurilor a!erente

d.7 &osturi pentru materii prime

e.7 &osturi derivând direct din cerinţele &ontractului> evaluarea

speci!ică a proiectului audit traducere copiere asigurări costurile

serviciilor !inanciare

!.7 $lte costuri legate direct de investiţie cum ar !i> investiţii

intangibile- so!tPare licenţe costuri de certi!icare

Co!turi eli+i%ile indirecte @co!turi de re+ie

:n procent !i5 al celtuielilor de regie ale bene!iciarului până la

ma5im CW din valoarea totală a costurilor eligibile directe este eligibil ca 'i

cost indirect. &osturile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri

alocate altor capitole din buget prevăzute prin contract. &osturile indirecte nu

sunt eligibile în cazul în care &ontractul prevede !inanţarea unui proiect


39/97

propus de un bene!iciar care prime'te dea de la $utoritatea &ontractantă o

altă !inanţare nerambursabilă 6pentru costuri curente7.

Co!turi ne5eli+i%ile

:rmătoarele costuri sunt ne-eligibile>

• "rovizioane pentru posibile pierderi sau datorii viitoare?• ,obânzi datorate?

• &ostul personalului angaat în proiect?

• &osturi de deplasare?

• /irou localHcosturi de proiect?

• &osturi pentru aciziţionarea de terenuri sau clădiri?

• &osturi pentru aciziţionarea de autoveicole pentru transport

persoane?

• &osturi pentru construcţii de clădiri?

• &osturi pentru studii 'iHsau alte activităţi pregătitoare?

• "ierderi de scimb valutar

• T@$-ul pe care /ene!iciarul îl poate recupera?• $porturi care reprezintă contribuţie în natură 6e5> teren proprietate

imobiliara !ie că este integrală sau parţială bunuri de !olosinţă îndelungată

materii prime muncă de bine!acere neplatită a unor persoane !izice private

sau persoane uridice7

2.3. onele de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltareeconomică


40/97

$ctivităţile de !inanţare trebuie să se des!a'oare într-una din localităţile

incluse în cele 11 zone prioritare care au !ost identi!icate în acord cu

prevederile "lanului 9ational de ,ezvoltare . "roiectul trebuie să !ie localizat

într-una din aceste localităţi.

onarea teritoriului are ca scop delimitarea arealelor cu problemeeconomice 'i sociale cărora să se adreseze măsurile de politici regionale

speci!ice ast!el încât să poată !i diminuate discrepanţele inter 'i

intraregionale.

9ecesitatea zonării este determinată de evoluţia di!erită a structurilor

economice spaţiale. %a se realizează din raţiuni practice legate de găsirea

celor mai adecvate cadre spaţiale4 teritoriale care trebuie autate prin măsuride politici regionale pentru a se asigura ecilibrul naţional al dezvoltării.

%5istenţa unui mare număr de zone cu probleme de restructurare

economică !ace di!icilă zonarea tării. Totu'i ea a trebuit să !ie realizată pentru

a soluţiona cu prioritate o parte din problemele urgente cu care se con!runtă

anumite teritorii - soma ridicat venituri mici !lu5uri importante de

emigrare depopulare etc. pentru a nu agrava discrepanţele teritoriale.Rezultatul acestei proceduri de zonare a condus la identi!icarea a 11

Zone de Re!tructurare Indu!trial( care au 'i potenţial de cre'tere

economică

:n alt tip de zonare s-a realizat în principal pentru zonele miniere

cele mai multe dintre acestea având situaţii economice 'i sociale !oarte grele.

$cest tip de zone au !ost denumite #one de$a"ori#ate4 evidenţiindu-se 'i prin titlu capacitatea mai mică a acestor zone comparativ cu zonele de

restructurare industrială de a-'i redresa economia.

An !uncţie de speci!icul celor două tipuri de zone 'i tipul de autor

!inanciar este di!erenţiat>

• (priin !inanciar pentru investiţii acordat zonelor de restructurare

industrială cu potenţial de cre'tere economică


41/97

• 8acilităţi !iscale acordate investitorilor în aceste zone care spriină

revigorarea economică în aceste zone de!avorizate.

An zonele de restructurare industrială cu potenţial de cre'tere urmează

con!orm 'i întelegerii cu comisia :% să !ie concentrate !ondurile "#$R%

începând cu 2==1 pe o perioadă de cel puţin trei ani. Iuvernul va continua săspriine zonele de!avorizate4. ,e asemenea începând din acest an sunt

lansate mai multe programe pilot într-un număr de regiuni 'i udeţe care

provizoriu 6până la consolidarea concepţiei teoretice au !ost numite


42/97

con!runtă iar al doilea set de criterii are în vedere potenţialul acestor zone de

cre'tere economică. $ceste unsprezece zone deţin 2GW din populaţia tării.

Criteriile de !elec,ie a #onelor de re!tructurare indu!trial( cu

poten,ial de cre9tere econo&ic( :

• 8iecare zonă selectată trebuie să cuprindă concentr(ri ur%ane %inedeli&itate care au pro%le&e +ra"e de re!tructurare indu!trial( ca o

consecinţă a concentrării masive a activităţilor industriale 'i a !orţei de muncă

în întreprinderi mari nepro!itabile 6cele care au peste 1=== de salariaţi7

• ona !( ai%( pro%le&e de poluare care a!ectează calitatea vieţii

locuitorilor acesteia 'i totodată imaginea zonei 'i ciar a ţării

• ona să aibă areale cu caracter &onoindu!trial> lipsite în prezent de posibilitatea de a-'i diversi!ica activitatea ast!el încît să !acă pa'i spre oprirea

declinului economic

• 8iecare zonă selectată !( %ene$icie#e de in$ra!tructura de tran!port

6rutieră 'i !eroviară7 'i să !ie tra"er!at( de culoare de tran!port european

sau să se a!le în pro5imitatea acestora

• +ocalităţile urbane componente ale zonei să !ie tradiţional legate prin

rela,ii de cooperare> !ie ca urmare a acelora'i tipuri de activităţi pe care le

realizează !ie ca urmare a complementarităţii activitaţii lor

• ona să aibă condi,ii de co&unicare la !tandarde europene> absolut

obligatorii pentru atragerea investitorilor români sau străini? maoritatea

localităţilor componente să dispună de reţele digitale de tele!onie

• ona !( ai%( re!ur!e care să poată susţine realizarea priorităţilor

naţionale de dezvoltare regională identi!icate în "lanul 9aţional de

,ezvoltare 6cum ar !i dezvoltarea turismului spriinirea sectorului *

dezvoltarea in!rastructurii susţinerea populaţiei tinere în integrarea acesteia în

societatea in!ormatională etc7

• Colecti"it(,ile locale !( !e $i re&arcat prin dina&i!& 'i preocupare

pentru dezvoltarea propriilor localităţi 'i îmbunătăţirea calităţii vieţii prin

implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare


43/97

onele prioritare selectate au două importante caracteristici> suportă

impactul negativ al restructurării industriale dar în acela'i timp au 'i

potenţial de cre'tere economică. ,e aceea ele au !ost denumite Xzone de

restructurare industrială cu potenţial de cre'tere economicăX.

An !iecare din aceste zone se are în vedere implementarea unor proiectecare vizează>

• ,iversi!icarea economică inclusiv valori!icarea potenţialului

turistic prin spriinirea dezvoltării *

• ,ezvoltarea resurselor umane> modernizarea 'colilor pro!esionale 'i

!urnizarea de servicii sociale

• *mbunătăţirea calităţii reţelei in!rastructurale regionale? va continuadezvoltarea in!rastructurii regionale 'i locale iniţiată prin programul "#$R%

2=== punându-se accent pe re!acerea mediului 'i dezvoltarea turismului

• Reabilitarea micii in!rastructuri urbane 'i turistice

&ele 11 zone de restructurare industrială sunt urmatoarele>

Tabelul 2.2 onele de 'estructurare *ndustrială stabilite în cadrul

proiectului NrCrt

Zone de re!tructurare indu!trial( Re+iunea de de#"oltaredin care $ac parte

1 oldovei de 9ord ) %st 9ord ) %st2 oldovei central ) vestice 9ord ) %st3 (ubcarpaţilor de curbură (ud -%st0 ,unării de os (ud - %st.G (ubcarpaţilor unteniei (ud untenia< Elteniei centrale (ud )@estC "odi'ului eedinţi (ud-@estD /anatului de (ud 'i a /azinului "etro'ani @estB unţilor $puseni &entru si 9ord-@est1= aramure'ului si de industrie predominant

usoară a Transilvaniei de 9ord 9ord-@est

11 Transilvaniei centrale &entru

,eoarece zona alesă pentru implementarea acestei investiţii 6ona

/ran-Toanu 9ou-arnesti7 'i localităţile limitro!e se situează în ona de

Restructurare *ndustrială a Transilvaniei &entrale ne vom îndrepta atenţia

numai asupra studiului acestei zone restul rămânând doar la stadiul de

enumerare precedent.


44/97

Zona de indu!trie co&ple)( a Tran!il"aniei centrale

Caracteri!tici +enerale

ona se situează în cadrul Regiunii de ,ezvoltare &entru. $re o

populaţie de D=2.200 locuitori 'i cuprinde 20 ora'e? principalele centre )

/ra'ov 6311.=== loc.7 edia' 6


45/97

,ensitatea ridicată a industriei militare lipsită de comenzi 'i programe

de privatizare 6ărne'ti-Toan &ugir /ra'ov7

Poten,ial de de#"oltare

"otenţialul de dezvoltare al regiunii centrale a Transilvaniei este ridicat

'i se bazează atât pe elemente naturale 6resurse potenţial turistic7 cât 'i pestructura 'i nivelul de cali!icare respectiv mentalitatea atât a !orţei de muncă

dispnibile cât 'i a populaţiei locale în general.

$st!el resursele ce pot !i e5ploatate sunt compuse din > gaz metan

lemn ape minerale 6izin7 materiale de construcţii 6@lăiţa Raco' Râsnov

/ra'ov 8ăgăra'7 argile re!ractare cre'terea animalelor plante industriale

viticultură.8orţa de muncă este !oarte bine cali!icată în domenii variate populaţia

!iind educată în spiritul ărniciei 'i ordinei.

Iradul de cultură al regiunii este ridicat ) 'coli de tradiţie 6/ra'ov

(igi'oara iercurea-&iuc7 'i centre universitare în apropiere 6(ibiu Târgu

ures &lu 9apoca etc.7. (e înregsitrează relaţii de secole cu %uropa

&entrală 'i cu populaţia germană emigrată 6(igi'oara este centrul de întâlnire

anuală a emigranţilor din zonă7.

Reţeaua de localităţi este bine structurată cu căi de comunicaţii inter 'i

intra-regionale dezvoltate alimentare e5tinsă cu gaze naturale centre de

servicii terţiare comple5e.

e'te'uguri tradiţionale dezvoltate 6prelucrarea artizanală a sticlei

metalului lemnului ceramicii7.

&apacitatea de dezvoltare a turismului este !oarte ridicată valori!icând

atât aspectul medieval 'i originalitatea cultural-aritectonică a unor localităţi

6/ra'ov Râ'nov (igi'oara 8ăgăra' Rupea7 cât 'i a cetăţilor ţărăne'ti.

"otenţial turistic montan în &arpaţii de &urbură 6climat ape minerale bogăţii

cinegetice alpinism sporturi de iarnă drumeţie etc.7 mai ales în ora'ul /rasov

'i zonele turistice din împreurimi "oiana /ra'ov /ran Râ'nov etc.


46/97

ig./.3. ona de industrie comple0ă a Transilvaniei centrale

4ocalit(,i ur%ane Popula,ie ur%an(

la F1F*FF1 Jude,e

/ra'ov 3=B.


47/97

Anali#a S8OT a #onei Tran!il"aniei Centrale

Puncte tari Puncte !la%e• Reţele de transport rutiere 'i !eroviare

bine dezvoltate $eroporturi- (ibiu Tg.

ure' 'i &lu 9apoca?• Reţea de localităţi bine structurată

dominată de /ra'ov cu peste 3==.=== loc.

9umeroase !acilităţi urbane alimentare cu

gaze naturale 'i la sate servicii terţiare 'i

bancare comple5e

• $ctivitate turistică !oarte comple5a

de-a lungul întregului an ) legată de ora'e6/ra'ov -Yronstadt (igi'oara-

(cassburg7 'i monumente 6/ran7 'i

potenţial natural bine cunoscut în %uropa

• *n!luenţa germană puternica în

urbanism aritectură organizarea vieţii

tradiţia me'te'ugurilor de calitate ridicată

• Restructurare di!icilă a industriei

constructoare de ma'ini 6/ra'ov

8ăgăra' Rupea Râ'noviercurea &iuc7 cimice

68ăgăra'7 'i militare 6ărne'ti7

• "uternic impact social al 'omaului

în ora'ele mono-industriale 6&op'a

ică Râ'nov 8ăgăra' @ictoria

Antorsura /uzăului7

•&oncentrare mare a activităţilor industriale în peste 2G de

întreprinderi !iecare cu peste

1.=== de salariaţi

• %migraţia populaţiei germane

Oportunit(,i Ri!curi• "atrimoniul natural 'i urbanistic

6medieval7 reprezintă o bază de plecare

pentru diversi!icarea turismului

internaţional

• "otenţial turistic ridicat prin

valori!icarea originalităţii cultural-aritectonice a unor localităţi 6/ra'ov

Râ'nov (igi'oara 8ăgăra' Rupea7 'i

relie!ului montan 6/ra'ov Râsnov /ran

Antorsura /uzăului7

• "oziţia geogra!ică !avorabilă ?

in!rastructură diversi!icată

• 9umeroase societăţi în pragul

licidării

• %'uarea e!orturilor de restructurare

'i privatizare a marilor uzine

constructoare de ma'ini poate

conduce la probleme socialemaore

• (porirea numărului privatizărilor

ine!icient e!ectuate poate a!ecta

renumele regiunii

• ,ensitate ridicată a industriei

militare


48/97

CAPITO4U4 2

Anali#a #onei -n care "a $i a&ena'at( pen!iunea turi!tic(

&on!iguraţia variată a teritoriului 'i istoria multimilenară a poporuluiromân con!eră ţarii noastre un potenţial turistic de o mare comple5itate 'i

valoare turistică recunoscute pe plan mondial.

"oziţia geogra!ică îi con!eră României trei componente naturale

de!initorii în structura peisagistică 'i a teritoriului care conturează parţial 'i

potenţialul turistic al ţării> unţii &arpaţi 8luviul ,unărea 'i area 9eagra

cu !â'ia de litoral.8uncţia de tranzit turistic este dată de a'ezarea sa România asigurând

legătura între ţările %uropei &entrale 9ordice 'i %stice cu cele din sudul

continentului 'i din Erientul $propriat 'i ilociu.

&u toată diversitatea relie!ului 'i a structurii sale geologice teritoriul

României este unitar constituit printr-o îmbinare armonioasă proporţională 'i

simetrică a marilor trepte de relie! care se circumscriu ca un vast am!iteatru

în urul "odi'ului Transilvaniei. $cestor mari unităţi de relie! le corespund

di!erite tipuri de roci nuanţe de climă 'i specii !loristice 'i !aunistice râuri 'i

oglinzi de ape care dau o mare varietate peisagistică 'i reprezintă totodată

importante resurse care stimulează 'i polarizează di!erite activităţi turistice.

&adrul natural al României ca o combinare a acestor elemente !izico-

geogra!ice este o componentă de bază 'i relativ constantă a o!ertei turistice

care determină sau in!luenţează direcţiile mărimea 'i structura activităţii de

turism pe ansamblul ţării sau la nivel regional 'i local.C

3.1 ,elimitarea zonei ran. +ocalizare "i căi de acces.

C @asile Ilăvan - Turismul în România %d.%conomică- /ucure'ti-2===


49/97

/ranul este poarta naturală situată la graniţa dintre Transilvania 'i

untenia ce se descide în capătul nordic al culoarului Rucăr - /ran străuit

la stânga 'i la dreapta de unţii /ucegi respectiv unţii "iatra &raiului.

ona /ranului se învecinează cu Nara /ârsei în nord 'i nord-est la sud 'i sud-

est cu ,âmboviţa 'i @alea "raovei. ,in punct de vedere al cadrului naturalzona se prezintă ca o depresiune înaltă între D== ) 1.=== m cu orientare 9%-

(@ ce este delimitată de valea râului /ârsa unţii "iatra &raiului 6cu vâr!uri

de peste 2.=== m 7.

+ocalitatea /ran se a!lă în

partea de (@ a udeţului /ra'ov

la intrarea în culoarul Rucăr-/ran 'i are altitudini cuprinse

între C==-B== m. /ranul se a!lă

la o distanţă de 2C Jm de /ra'ov

pe ,9 C3? 1=B Jm de "ite'ti? GC

Jm de &âmpulung? 1CB Jm de

/ucure'ti pe drumul european

%


50/97

!undamental în crearea produselor turistice respectiv a o!ertei turistice.

"ractic o!erta turistică a unei ţări 6zone staţiuni7 cuprinde totalitatea

elementelor care pot !i puse în valoare la un moment dat pentru stimularea

cererii turistice.

"rin analogie cu clasi!icarea resurselor turistice o!erta turistică seîmparte în primară care cuprinde totalitatea valorilor 6resurselor7 naturale 'i

secundară ce include ansamblul resurselor create de mâna omului 6valori

istorice aritecturale culturale !olclorice etc.7 în literatura de specialitate

numite 'i resurse turistice antropice.

$nsamblul o!ertei primare 'i secundare constituie o!erta turistică

potenţială a unui teritoriu care va deveni o!erta reală 6e!ectivă7 numai atuncicând se vor dezvolta condiţiile necesare de primire a turi'tilor 'i de petrecere

a seurului lor în ambianţa caracteristică a resurselor naturale 'i antropice ca

rezultat al dezvoltării bazei materiale a turismului 'i a in!rastructurii sale

tenice.

E!erta turistică naturală nu are valoare intrinsecă> ea se distinge de

o!erta turistică secundară 6produsă de mâna omului7 prin !aptul că resursele

naturale nu pot !i reproduse arti!icial ele !iind create de natură atât în spaţiu

cât 'i în timp.

E!erta turistică naturală 'i antropică constituie deci materia primă4

pentru industria turismului.

&ererea 'i o!erta turistică se găsesc în relaţii de cauzalitate atât o!erta

cât 'i cererea putându-se situa una !aţă de cealaltă pe poziţie de !actor

determinant de evoluţie sau pe poziţie de rezultantă a acestei evoluţii.

E!erta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri 'i

servicii a căror materializare este o !uncţie a capacitaţilor receptoare.

,eoarece capacităţile de primire limitează o!erta turistică în spaţiu aceasta se

caracterizează printr-o rigiditate relativă în comparaţie cu elasticitatea cererii

turistice.


51/97

E!erta turistică are 'i anumite limite de ordin temporal putând avea

caracter permanent sau sezonier în !uncţie de condiţiile minime pe care le

întrunesc resursele naturale pentru a putea !i accepte de turi'ti într-o anumită

perioadă din an.

$naliza interdependenţei di!eriţilor !actori motivaţionali carestimulează sau !rânează circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a

o!ertei turistice la nevoile de consum ale populaţiei pentru serviciile turistice.

A Poten,ialul turi!tic natural al Zonei Bran

"artea de sud a ,epresiunii /ra'ovului este o plat!ormă cu structuri de

conglomerate 'i calcar în nord !orme carstice în sud întinzându-se către

bazine la ,ragoslavele despărţite de pasul Iiulava 612B= m7. An zonă seremarcă un contrast între plaiurile prelungi 'i văile puternic adâncite de !orme

carstice> cei 6@alea Rudăriţei @alea &eii7 soodoale lapiezuri 6Iiuvala

8undăţica7 ponoare izbucuri 6Rudăriţa 8undăţica7 doline 68undata7 polii

6Ebarsia vaii *zvorului7 pe'teri 6pe'tera +iliecilor7 etcD.

&omuna /ran atestată pentru prima dată în 13


52/97

ona /ran este bogată în precipitaţii numărul mediu al zilelor ploioase

!iind de 12= zileHan. An sezonul rece numărul mediu de zile cu ninsoare este

de


53/97

Fvăratul4 la munte la stânele aparţinând ob'tii satului 'i iernatul în

gospodărie 'i la Fodăi4.

A+ricultura se practică pe scară mai redusă datorită terenului slab

productiv 'i a climei reci iar lucrul la pădure a !ost 'i rămâne ocupaţia de

bază a celor

amenajarea unei pensiuni agroturistice

Documents