S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 aprilie 2010

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de doamnele şi domnii senatori: - Grupul parlamentar al PDL – declaraţie politică prezentată

de doamna senator Mihaela Popa, având ca titlu ,,«Podul de Flori» – un proiect ce trebuie să renască”;

- Valer Marian (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Abuzuri, diversiune şi şantaj în cazul Voicu”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Românii – din nou subiect de ironii nemeritate”;

- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,A mai dispărut «o întreprindere», respectiv o unitate economică de tradiţie – Plafar Timişoara”;

- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Cauze ale declinului demografic în România”;

- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Boc cel mic a luat-o razna”;

- Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Sănătatea nu reprezintă totul, dar fără sănătate nimic nu contează”;

- Gheorghe Bîrlea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „PDL în preferinţele românilor”;

- Gheorghe Bîrlea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Pensionari burghezi?”;

5

- 2 -

- Traian-Constantin Igaş (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Constituţia României – la 19 ani de la aplicare”;

- Dorel-Constantin-Vasile Borza (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Revizuirea Constituţiei”;

- Toader Mocanu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Apel pentru consolidarea autorităţii statului de drept!”;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Grevele adâncesc şi mai mult prăpastia crizei”;

- Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Dacă tu crezi că sistemul de sănătate este scump acum, stai să vezi cât va costa când o să fie gratuit! Banii daţi la asigurările de sănătate sunt de fapt banii de înmormântare; între greva fiscală şi laşitatea românilor”;

- Mircea-Marius Banias (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Revizuirea Constituţiei”;

- Alexandru Pereş (PDL) – declaraţie politică având ca temă intervenţiile în situaţii de urgenţă;

- Gabriel Mutu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,A fi sau a nu fi?”;

- Nicolae Dobra (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Un trecut deplorabil naşte un viitor nebulos”;

- Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Norul de cenuşă vulcanică, pericol economic pentru Europa”;

- Viorel Arcaş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Bonul fiscal pentru legătura de ceapă, chintesenţa politicii anticriză a PDL”;

- Şerban Constantin Valeca (PSD+PC) – declaraţie politică referitoare la revenirea pe cale naturală a Insulei Maican la teritoriul României;

- 3 -

- Alexandru Cordoş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Proiectul de revizuire a Constituţiei – o mascaradă politică în slujba preşedintelui Băsescu”;

- Ion Rotaru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,În România schimbările se fac numai cu preţul vieţii”;

- Gheorghe Pop (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernanţii n-au părinţi”;

- Ion Toma (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Soluţia pentru ieşirea din criză – taxa pe leuştean”.

- Dan Voiculescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Statul tâlhar”;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Constituţia României, un nou proiect PDL greşit”;

- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Cozi interminabile la Bursa generală a locurilor de muncă”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 95

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3 -8 mai a.c.

96

4. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative: - Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare; (L228/2010)

- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România; (L229/2010)

96

- 4 -

- Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri şi căi ferate forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrative-teritoriale. (L242/2010)

5. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2010 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. (L152/2010)

102

6. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activităţii de întreţinere a culoarului de frontieră, fâşiei de protecţie şi a semnelor de frontieră. (L153/2010)

111

7. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2010 pentru completarea Titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. (L154/2010)

112

8. Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice (art.5, art. 6 lit. c), art. 6 pct. IV). (L124/2010)

113

9. Domnul senator Ion Toma, liderul Grupului parlamentar a Alianţei politice PSD+PC, anunţă depunerea moţiunii simple: „Guvernanţi, opriţi umilirea pensionarilor şi a militarilor români!”

134

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 aprilie 2010

Şedinţa a început la ora 9.45.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator

Mircea-Dan Geoană, preşedinte al Senatului, asistat de domnii

senatori Gheorghe David şi Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa Senatului României de

astăzi, 28 aprilie 2010.

Vreau să salut încă o dată prezenţa reprezentanţilor asociaţiilor

de pensionari, inclusiv pe cei ai asociaţiilor pensionarilor militari în

rezervă şi în retragere.

Daţi-mi voie ca, înainte de a intra în primul moment al zilei

noastre de plen – declaraţii politice – să vă reamintesc colegii care

au depus declaraţii politice în scris, care fac parte integrantă din

stenograma şedinţei noastre.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, următorii colegi:

domnii senatori Gheorghe Bîrlea Traian-Constantin Igaş, Dorel

Borza, Gheorghe David, Toader Mocanu, Dumitru Oprea, Iulian

Urban, Mircea Marius Banias, Alexandru Pereş, Gabriel Mutu,

Nicolae Dobra.

- 6 -

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Viorel Arcaş, Şerban

Valeca, Alexandru Cordoş, Ion Rotaru, Gheorghe Pop, Ion Toma,

Dan Voiculescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori

Marius-Petre Nicoară şi Emilian Frâncu.

Stimaţi colegi, aş dori să vă informez că în şedinţa de Birou

permanent de ieri am decis ca ziua de astăzi să aibă, în debutul

reuniunii noastre, o oră dedicată declaraţiilor politice pentru a permite

colegelor şi colegilor care, luni, au cedat din timpul declaraţiilor

politice pentru legiferare, să poată să transmită mesajele politice pe

care Domniile Lor şi grupurile parlamentare pe care le reprezintă

doresc să le transmită din plenul Senatului României.

În aceste condiţii şi în aşteptarea mobilizării suplimentare de

trupe pentru începerea dezbaterii de legiferare după segmentul

„declaraţii politice”, daţi-mi voie să o invit la cuvânt, din partea

Grupului parlamentar al PDL, pe colega noastră, doamna senator

Mihaela Popa.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

se pregăteşte domnul senator Valer Marian.

Doamna senator, aveţi cuvântul.

Doamna Mihaela Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte „«Podul de Flori» – un

proiect ce trebuie să renască”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

- 7 -

Declaraţia politică de astăzi o susţin şi ca român din Moldova

sau, mai bine-zis, moldovean din România, dar şi ca membru al

Partidului Democrat Liberal, care şi-a propus prin Programul de

guvernare întărirea legăturilor cu românii din Republica Moldova,

păstrarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de

pretutindeni, dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române şi

flexibilizarea regimului de vize, precum şi crearea unui cadru

instituţional funcţional în relaţia cu românii din Republica Moldova.

Partidul Democrat Liberal nu s-a dezis de aceste obiective pe

care şi le-a propus prin Programul de guvernare.

Creşterea numărului de burse pentru studenţii moldoveni;

modificarea Legii cetăţeniei române, astfel încât să fie obţinută la

cerere; dobândirea cetăţeniei române în maximum cinci luni;

înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Cetăţenie având drept scop

decongestionarea dosarelor pe rol ale cetăţenilor moldoveni care au

avut dreptul să primească cetăţenia română; inaugurarea vămii

Ungheni şi a vămii Rădăuţi-Prut; acordarea unui sprijin de 100 de

milioane de euro nerambursabil pentru infrastructura satelor şi a

şcolilor din Republica Moldova sunt doar câteva exemple de

apropiere şi consolidare a relaţiilor dintre România şi Republica

Moldova, pe care Guvernul le-a realizat într-un an de mandat, aş

putea spune, chiar mai puţin de un an.

Aceste obiective au fost promise de toate partidele politice

de-a lungul anilor, însă Partidul Democrat Liberal a fost cel care

le-a realizat într-un timp foarte scurt.

De asemenea, în relaţiile dintre România şi Republica Moldova,

un pas important a fost făcut prin Acordul privind micul trafic de

- 8 -

frontieră dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României,

care a intrat în vigoare pe 26 februarie anul acesta şi permite

rezidenţilor din ambele ţări, care au domiciliul de cel puţin un an într-

o localitate situată în proximitatea frontierei să circule fără viză. Doamnelor şi domnilor senatori,

Aşa cum a precizat Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al

Republicii Moldova, după o pauză de 20 de ani, un preşedinte al

Republicii Moldova a ţinut un discurs în faţa Camerelor reunite ale

Parlamentului României. Ziua în care preşedintele Mihai Ghimpu a

venit în Parlamentul României, 27 aprilie, reprezintă pentru

Republica Moldova „Ziua Drapelului de Stat”. Reamintim, astfel, că

acum 20 de ani, pe 27 aprilie 1990, tricolorul a devenit drapel de

stat al Republicii Moldova şi a fost arborat pe clădirea

Parlamentului, pentru prima dată după 20 de ani de ocupaţie

sovietică, fiind astfel readuse acasă culorile naţionale. Acest

eveniment istoric, alături de revenirea la limba română, declararea

suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, adoptarea

imnului şi a stemei de stat au devenit momente deosebit de

importante ale renaşterii naţionale a Republicii Moldova.

Preşedintele Mihai Ghimpu şi-a exprimat dorinţa şi

optimismul unei colaborări strânse între Republica Moldova şi

România în toate domeniile, precum şi consolidarea relaţiilor

bilaterale şi a dialogului politic.

În acest sens, preşedintele interimar al Republicii Moldova ne

propune un spaţiu informaţional şi cultural unic prin extinderea

TVR, TVR Cultural şi Radio România Actualităţi în Republica

- 9 -

Moldova şi a programului TV „Moldova 1” în România. De

asemenea, preşedintele ne cere, în contextul viitoarei aderări a

României în spaţiul Schengen, extinderea termenelor de valabilitate

a vizelor până la cinci ani pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova

şi excluderea dovezii de posesie a 500 de euro şi a invitaţiei

notariale obligatorii.

Stimaţi colegi, avem datoria morală să ne ajutăm fraţii de peste

Prut în demersurile pe care le fac către reconstrucţia democratică şi

modernizare şi, de aceea, trebuie să dăm curs cerinţelor românilor

de pe celălalt mal al Prutului. Pentru aceasta, avem nevoie de

dezvoltarea unei colaborări strategice, bazate pe valori europene.

Aprofundarea şi consolidarea relaţiilor parlamentare dintre

Republica Moldova şi România sunt deosebit de importante pentru

dezvoltarea şi implementarea unor proiecte comune.

În acest sens, Grupul parlamentar al Partidului Democrat

Liberal propune crearea unui grup de prietenie între Parlamentul

României şi cel al Republicii Moldova, un comitet interparlamentar

între cele două ţări. Poate că nu putem să-l numim simplu „grup

interparlamentar de prietenie”, fiindcă ar trebui, mai degrabă, să

poarte numele de „grup de frăţie”.

Mă bucur, de asemenea, că iniţiativa mea, alături de colegii

mei din Partidul Democrat Liberal, de a institui Premiul „Valeriu

Boboc”, susţinută şi de celelalte grupuri parlamentare – şi, pe

această cale, doresc să le mulţumesc – a fost aprobată în Biroul

permanent al Senatului, dându-ne, astfel, ocazia ca, în fiecare an, să

promovăm valorile democratice, drepturile omului şi libertatea de

- 10 -

gândire şi, totodată, să nu uităm sacrificiul care a fost făcut pentru a

obţine aceste valori în lupta împotriva comunismului.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va continua

aceste acţiuni şi va dezvolta noi parteneriate şi proiecte, prin

organizarea de comisii comune şi întâlniri cu grupurile politice,

pentru că dorim ca România să fie un partener real de încredere

pentru Republica Moldova, în demersurile pe care aceasta le face

pentru apropierea de valorile Uniunii Europene, chemând pe cei de

dincolo de Prut, pe cei din spaţiul dintre Prut şi Nistru, alături de

noi, în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Proiectul „Podul de Flori”, în care am crezut cu toţii, trebuie

să renască, de data aceasta, având pilonii de bază adânc înfipţi în

valorile europene, în educaţie, dar, nu în ultimul rând, în cultura şi

identitatea naţională.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult, doamna senator.

Vreau să vă informez că pe 5 – 6 mai şi Senatul României va fi

implicat în comemorarea a 20 de ani de la inaugurarea „Podului de

Flori”, la 6 mai 1990, şi vă invit pe toţi să participăm la momentele

de la Cercul Militar Naţional, din Senatul României şi din teritoriu,

cu privire la marcarea celor 20 de ani de la lansarea „Podului de

Flori” dintre România şi Republica Moldova.

- 11 -

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar

al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator

Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Valer Marian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea este intitulată „Abuzuri, diversiune şi şantaj în

cazul Voicu” şi cuprinde şapte pagini, dar, cu îngăduinţa

dumneavoastră şi cu bunăvoinţa colegilor de partid, care mi-au

cedat din timpul lor, voi prezenta declaraţia.

În calitate de cetăţean şi de parlamentar al României, am fost

profund afectat şi decepţionat de conduita logoreică, de limbajul

licenţios şi de presupusele fapte penale ale senatorului Cătălin

Voicu, care ne-au fost dezvăluite sau, mai bine zis, indicate de

interceptările telefonice date publicităţii, în mod ilegal, de anumite

instituţii ale statului.

Ca jurist de profesie şi ca fost procuror, precum şi în calitate de

membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupţiei şi petiţii (cu rang de vicepreşedinte) şi membru al Comisiei

pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senatul României, nu

pot să accept însă umilirea sau şantajarea puterii legislative şi a puterii

judecătoreşti de către reprezentanţii noii Securităţi (procurori şi ofiţeri

de informaţii de rang înalt, promovaţi şi fidelizaţi de preşedintele

Traian Băsescu), prin încălcarea gravă şi flagrantă a Constituţiei, a

Codului de procedură penală, a Legii privind Statutul senatorilor şi

deputaţilor şi a Regulamentului Senatului.

- 12 -

În primul rând, sub aspect procedural, Hotărârea Senatului

României nr. 5 din 24 martie 2010 privind cererea Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională

Anticorupţie de încuviinţare a arestării preventive a senatorului Cătălin

Voicu este lovită de nulitate absolută, pentru următoarele motive:

I. Nu a fost îndeplinită condiţia prealabilă şi obligatorie a ascultării

senatorului Cătălin Voicu în şedinţa de plen a Senatului din data de

24 martie 2010, condiţie prevăzută explicit atât de art. 72 alin. (2)

din Constituţie, cât şi de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind

Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 172 alin. (4) din

Regulamentul Senatului.

Or, Hotărârea Senatului nr. 5/2010 a fost adoptată fără a fi

realizată procedura prealabilă şi obligatorie a ascultării senatorului

Cătălin Voicu, în condiţiile în care se ştia, fiind un fapt de

notorietate publică datorită mass-media, că acesta s-a aflat în data

de 24 martie 2010 într-o situaţie de imposibilitate obiectivă

(internare de urgenţă în spital pentru probleme cardiovasculare) atât

de a fi prezent în plenul Senatului în vederea audierii, cât şi de a

înştiinţa conducerea Senatului în acest sens şi de a adresa o cerere

scrisă pentru amânarea audierii sale.

Ascultarea senatorului Cătălin Voicu de Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului în data de

23 aprilie 2010, care s-a efectuat la cererea sa, nefiind obligatorie

conform legii, nu poate fi echivalată cu ascultarea prealabilă şi

obligatorie în plenul Senatului, astfel că, în condiţiile expuse,

senatorul Voicu a fost privat de dreptul constituţional, legal şi

- 13 -

regulamentar de a-şi prezenta într-o şedinţă de plen a Camerei

Parlamentului din care fac parte poziţia şi apărarea cu privire la

acuzaţiile şi cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, privind încuviinţarea

arestării sale.

II. Cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, semnată de procurorul-şef

al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi solicitarea ministrului justiţiei

pentru încuviinţarea arestării preventive a senatorului Cătălin Voicu,

precum şi raportul favorabil al Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări a Senatului sunt lovite de nulitate

absolută din următoarele considerente:

1. Senatul României nu a fost sesizat de organul judiciar

competent.

Potrivit art. 23 alin. (4) din Constituţie, în urma modificării

introduse prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003,

arestarea preventivă se dispune de judecător, procurorul pierzându-

şi calitatea de titular al acestei măsuri preventive. Într-o asemenea

situaţie, cum condiţia privind încuviinţarea Senatului, condiţie care

este prealabilă, priveşte luarea măsurii arestării preventive, care este

de competenţa judecătorului, nu întocmirea propunerii de luare a

măsurii arestării preventive, care este de competenţa procurorului,

sesizarea Senatului de către procurorul-şef al Direcţiei Naţionale

Anticorupţie, prin intermediul ministrului justiţiei, în vederea

obţinerii încuviinţării pentru luarea măsurii preventive faţă de un

senator, care este de competenţa judecătorului, contravine în mod

- 14 -

flagrant prevederilor art. 1491 din Codul de procedură penală, astfel

cum a fost introdus prin Legea nr. 281/2003 (privind modificarea şi

completarea Codului de procedură penală) şi modificat ulterior prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2003 (privind modificarea

Codului de procedură penală) şi prin Legea nr. 356/2006 (pentru

modificarea şi completarea Codului de procedură penală).

Având în vedere prevederile legale sus-menţionate,

competenţa de sesizare a Senatului pentru obţinerea încuviinţării

aparţine judecătorului competent să dispună arestarea preventivă,

care trebuie să fie un judecător din cadrul Secţiei Penale a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie. Sancţiunea nerespectării acestei

proceduri este nulitatea absolută, prevăzută de art. 197 alin. (2) din

Codul de procedură penală, întrucât priveşte însăşi competenţa

materială privind luarea măsurii arestării preventive. Este

inacceptabil ca sesizarea în vederea îndeplinirii acestei condiţii, de

care depinde luarea măsurii arestării preventive, să se efectueze aşa

cum s-a făcut în speţă de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale

Anticorupţie, adică de conducătorul Parchetului din cadrul căruia

face parte procurorul care efectuează urmărirea penală în cauză,

care nu are nicio competenţă în privinţa luării măsurii arestării

preventive, deoarece competenţa revine exclusiv judecătorului.

Aflându-ne într-o situaţie de nulitate absolută, determinată de

necompetenţa după materie, conform art. 197 alin. (2) din Codul de

procedură penală, unicul remediu procedural îl constituia

respingerea cererii de încuviinţare a arestării, cu consecinţa

restituirii dosarului la Direcţia Naţională Anticorupţie în vederea

- 15 -

sesizării judecătorului competent din cadrul Secţiei Penale a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta fiind singurul în măsură să

sesizeze Senatul prin intermediul ministrului justiţiei.

Sub acest aspect, este de reţinut că în toate celelalte state ale

Uniunii Europene, ca, de exemplu, în Marea Britanie, Germania,

Franţa, Italia, dar şi în Statele Unite ale Americii, titularul cererii de

încuviinţare a arestării preventive a unui parlamentar de către

Camera Parlamentului din care face parte este judecătorul

competent să dispună arestarea parlamentarului respectiv, rezultând

că România nu s-a aliniat la legislaţia europeană şi occidentală în

acest sens.

2. În subsidiar, chiar dacă am accepta, prin absurd, că sesizarea

Senatului s-ar putea realiza de organul de urmărire penală printr-o

cerere având la bază propunerea motivată de luare a măsurii

arestării preventive, această cerere nu putea aparţine procurorului

şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care este o direcţie în cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce este

organizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, ci conducătorului acestui Parchet, care este

procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie, sub sancţiunea nulităţii absolute, conform art. 197

alin. (2) din Codul de procedură penală.

În al doilea rând, încheierea prin care judecătorul competent

de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus arestarea preventivă

a inculpatului Cătălin Voicu este lovită de nulitate absolută, sub

aspect procedural, din următoarele considerente:

- 16 -

I. Hotărârea Senatului privind încuviinţarea arestării

preventive a senatorului Cătălin Voicu era lovită de nulitate

absolută, întrucât, aşa cum am arătat, pe de o parte, nu a fost

îndeplinită procedura prealabilă şi obligatorie a ascultării

senatorului Voicu, iar, pe de altă parte, sesizarea Senatului nu a fost

realizată de organul judiciar competent.

II. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus arestarea

inculpatului Cătălin Voicu fără ca acesta să fie ascultat, în prealabil,

de către procuror, fiind încălcate, astfel, atât prevederile art. 1491

din Codul de procedură penală, care stipulează că propunerea

motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului se

întocmeşte numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului,

cât şi ale art. 150 alin. (1) din Codul de procedură penală, care

stipulează că măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după

ascultarea acestuia de către procuror şi judecător. În speţă, senatorul

Cătălin Voicu a fost audiat de procurori, ca inculpat, în cursul lunii

decembrie 2009, când a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi a

fost luată o altă măsură preventivă – obligarea de a nu părăsi

localitatea – măsură ce nu a fost prelungită, dar, după adoptarea de

către Senat a Hotărârii de încuviinţare a arestării sale preventive nu

a mai fost ascultat de procuror, fiind citat şi audiat înainte de

arestare doar de către judecătorul abilitat de la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie.

III. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

Direcţia Naţională Anticorupţie, a solicitat Senatului, prin

intermediul ministrului justiţiei, încuviinţarea arestării preventive a

- 17 -

senatorului Cătălin Voicu pentru cazul prevăzut de art. 148 alin. (1)

lit. h) din Codul de procedură penală (există probe certe, că lăsarea

inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea

publică), dar, ulterior, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie a propus, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus

arestarea preventivă a senatorului Voicu şi pentru cazul prevăzut de

art. 148 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală (există date că

inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin

influenţarea unui martor). Or, pentru acest motiv de arestare, nu a

fost solicitată încuviinţarea Senatului. Reţinerea acestui motiv este

mai mult decât discutabilă, în condiţiile în care presupusul fin al

senatorului Cătălin Voicu, Dan Florea, nu avea statut procesual de

martor la data purtării convorbirii telefonice, care a fost invocată de

Direcţia Naţională Anticorupţie şi a fost admisă de instanţă drept

prefabricare de probe.

În plus, convorbirea invocată nu conţine cuvinte care să indice

o încercare de influenţarea pentru a face o declaraţie într-un anumit

sens, o acţiune de instigare a mărturiei mincinoase asupra

presupusului fin. Pe de altă parte, nu numai procurorul, dar nici

judecătorul nu l-au audiat pe inculpat cu privire la cele două motive

de arestare.

În al treilea rând, încheierea prin care Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie a dispus prelungirea arestării preventive a senatorului

Cătălin Voicu este netemeinică şi nelegală întrucât Direcţia

Naţională Anticorupţie nu a invocat temeiuri noi (fapte penale noi

sau cazuri de arestare noi) care să justifice privarea de libertate,

- 18 -

procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie invocând drept motive

„presupunerea rezonabilă” că senatorul Cătălin Voicu constituie

pericol public şi nerecunoaşterea vinovăţiei de către acesta.

Or, asemenea motive şi terminologii, ca presupunerea,

bănuiala sau recunoaşterea ori nerecunoaşterea vinovăţiei au fost

consacrate în codurile penale de sorginte stalinistă cu care au fost

instrumentate procesele politice de tristă amintire din anii

comunismului bolşevic.

Potrivit Codul de procedură penală în vigoare, măsura arestării

preventive poate fi luată numai dacă sunt probe şi indicii temeinice

că inculpatul a săvârşit fapte de natură penală – art. 143 alin. (1) –

neputându-se baza pe presupuneri sau bănuieli, mai ales în ceea ce

priveşte cazurile de arestare reţinute, iar sarcina dovedirii vinovăţiei

revine organului de urmărire penală, în speţă procurorilor de la

Direcţia Naţională Anticorupţie, neputându-se imputa inculpatului

că nu şi-a recunoscută vinovăţia din moment ce, conform art. 143

alin. (3) din Codul de procedură penală, i se recunoaşte dreptul de a

nu face nicio declaraţie (aşa-zisul drept la tăcere) pentru a nu fi

folosit împotriva sa în procesul penal.

Probabil că Direcţia Naţională Anticorupţie doreşte să reînvie

practicile autodemascării şi mărturisirii din anii `50.

Stimaţi colegi,

În ce priveşte fondul cauzei, fără a mă pronunţa asupra

vinovăţiei senatorului Cătălin Voicu, acesta fiind atributul

instanţelor de judecată, făcând totuşi precizarea că probatoriul

administrat de Direcţia Naţională Anticorupţie se reduce, cel puţin

- 19 -

până prezent, doar la stenogramele publicate în mass-media, care nu

au valoare şi forţă probantă, dacă nu există autorizaţie legală de

interceptare. Or, avocaţii apărării susţin că interceptările telefonice

sunt ilegale, la dosare neexistând o autorizaţie legală de interceptare

Dacă nu se coroborează cu alte mijloace de probă, doresc să aduc la

cunoştinţa opiniei publice şi justiţiei o serie de aspecte pe care le

cunosc în urma unor discuţii cu colegul Cătălin Voicu, mai ales că

aceste aspecte fac plauzibil scenariul că acesta este ţinta unei

vendete politice din partea preşedintelui Traian Băsescu şi că a fost

supus unui linşaj mediatic prin scurgerI de informaţii dirijate de la

Serviciul Român de Informaţii sau de la Direcţia Naţională

Anticorupţie, instituţii aflate sub controlul şefului statului.

În primul rând, în a doua parte a lunii septembrie sau la

începutul lunii octombrie 2009 întâlnindu-mă la o şedinţă de grup

parlamentar cu senatorul Cătălin Voicu, acesta mi-a spus că

preşedintele Traian Băsescu ar fi încercat să-i însceneze un flagrant

omului de afaceri Costel Căşuneanu, dar procurorul-şef al Direcţiei

Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, nu i-a dat curs.

Cu acel prilej, senatorul Cătălin Voicu l-a sunat pe domnul

Costel Căşuneanu pe telefonul mobil şi i-a spus că i-l dă la telefon

pe un coleg senator, fost procuror, ca să-i confirme ce s-a pus la cale

împotriva sa. Am luat telefonul şi am schimbat câteva propoziţii cu

domnul Căşuneanu care era vizibil emoţionat, după care

convorbirea s-a întrerupt. Discuţia a fost însă înregistrată cu

siguranţă de Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională

Anticorupţie şi, ca atare, poate deveni probă în dosar.

- 20 -

În al doilea rând, în cursul lunii noiembrie 2009, în ziua în

care a fost audiat la Comisia pentru apărare, ordine publică şi

siguranţă naţională de la Senat, pe tema răpirii din Irak, jurnalistul

Ovidiu Ohanesian (cu care sunt în relaţii de prietenie) am avut o

discuţie în sala Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC,

cu senatorul Cătălin Voicu, care era vicepreşedintele Comisiei

pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în cursul căreia

acesta mi-a spus că statul român a alocat pentru eliberarea

jurnaliştilor români răpiţi în Irak suma de 12 milioane de dolari, din

care s-a achitat răpitorilor numai o parte, respectiv 8 milioane de

dolari, restul de 4 milioane de dolari având o altă destinaţie.

Recent, senatorul Cătălin Voicu a declarat în faţa instanţei că

suma de 8 milioane de dolari a fost predată Poliţiei irakiene şi că

numai un milion de dolari ar fi ajuns la răpitori.

Din discuţiile cu senatorul Cătălin Voicu şi cu jurnalistul

Ovidiu Ohanesian, am mai aflat că generalul SIE, Adrian Isac, şeful

misiunii de salvare a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, a

refuzat să semneze pentru primirea banilor alocaţi pentru

răscumpărare, însă a semnat şi a preluat banii maiorul SRI Florian

Coldea, promovat ulterior de preşedintele Traian Băsescu în postul

de prim-adjunct al directorului SRI şi la gradul de general.

Din discuţii, am mai dedus că Florian Coldea ar şti câţi bani a

alocat statul român pentru răscumpărarea jurnaliştilor românii răpiţi

în Irak şi câţi din aceştia au fost folosiţi în acest scop.

În al treilea rând, într-o discuţie pe care am purtat-o în sala de

plen a Senatului (care a fost surprinsă imagistic şi difuzată de zeci

- 21 -

de ori de „Realitatea TV”, după declanşarea cazului Voicu)

senatorul Cătălin Voicu mi-a spus, textual: „L-am prins pe

generalul Coldea de la Serviciul Român de Informaţii cu o şpagă de

350 000 de euro”, precizându-mi că este vorba de un comision

pentru un contract de achiziţii.

În al patrulea rând, în cursul lunii decembrie 2009, după ce a

fost ridicat de pe stradă şi audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie,

fapt petrecut în data de 11 decembrie 2009, senatorul Cătălin Voicu

mi-a spus şi mie, şi altor colegi, că totul a fost o înscenare

comandată de preşedintele Traian Băsescu pe care l-a înfuriat

întrucât s-a implicat în ziua anterioară în înregistrarea contestaţiei

Partidului Social Democrat împotriva deciziei Biroului Electoral

Central de validare a alegerilor prezidenţiale, iar şeful statului a

bănuit că va încerca să influenţeze judecătorii care urmau să se

pronunţe asupra contestaţiei.

Senatorul Voicu ne-a mai spus că ştie că preşedintele Traian

Băsescu i-ar fi convocat la Palatul Cotroceni, în seara zilei

anterioare ridicării sale, pe procurorul general al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kövesi, pe

procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, şi

pe primul adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, şi

le-a solicitat imperativ să declanşeze anchetarea sa penală, iar

aceştia s-au conformat.

Coroborând toate aceste informaţii furnizate de senatorul

Cătălin Voicu, se prefigurează şi devine plauzibil următorul

scenariu.

- 22 -

Preşedintele Traian Băsescu a fost, mai mult ca sigur, profund

afectat că senatorul Cătălin Voicu, fost ofiţer de informaţii, ajuns la

gradul de general, s-a apropiat de omul de afaceri Costel

Căşuneanu, cunoscut drept unul din „regii asfaltului” şi drept unul

din sponsorii PDL şi ai lui Traian Băsescu.

Este de notorietate că miliardarul Costel Căşuneanu i-a dat lui

Traian Băsescu primul „Mercedes” (în vremea când era ministru al

transporturilor şi nu atrăgea privirea poporului cu marca autohtonă

„Dacia”) precum şi un teren în zona Băneasa, pe care l-a vândut la

un preţ de zece ori mai mare, şi şi-a construit prima vilă pe care a

donat-o ulterior fiicei sale mai mari, care a vândut-o şi a cumpărat

un apartament de aproape un milion de euro.

Afectat că amicul şi sponsorul său Căşuneanu a început să

cocheteze şi cu PSD, şi bănuind că acesta ar putea fi exploatat,

inclusiv informativ de senatorul Cătălin Voicu, când a aflat de la

serviciile secrete (mai mult ca sigur de la Serviciul Român de

Informaţii) că senatorul Voicu a solicitat şi urma să primească bani

de la Căşuneanu, afirmativ, cu titlu de împrumut, preşedintele

Traian Băsescu i-a solicitat procurorului-şef al Direcţiei Naţionale

Anticorupţie să organizeze un flagrant.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a refuzat

însă să organizeze flagrantul, mai mult ca sigur pentru motivul că

nu erau întrunite elementele constitutive ale vreunei infracţiuni.

Probabil că Daniel Morar a avut în vedere atunci că, peste circa

două luni, urmau să aibă alegeri prezidenţiale şi că Traian Băsescu

- 23 -

le-ar putea pierde iar el ar putea fi tras la răspundere pentru

înscenare abuzivă.

În decembrie 2009, după ce Traian Băsescu a câştigat alegerile

prezidenţiale şi după ce senatorul Voicu s-a implicat în contestarea

de către PSD a rezultatelor acestor alegeri pentru motive de fraudă

electorală, fiind suspectat de şeful statului că ar putea influenţa

judecătorii care urmau să judece contestaţia, procurorul-şef al

Direcţiei Naţionale Anticorupţie a dat curs solicitării lui Traian

Băsescu şi a declanşat urmărirea penală împotriva acestuia, prin

ridicarea de pe stradă, ca în cazul unui simplu borfaş.

Astfel, dintr-o lovitură, preşedintele Traian Băsescu s-a

răzbunat şi pe fostul său amic şi sponsor Costel Căşuneanu, şi pe

senatorul Cătălin Voicu (care, în plus, prin relaţiile şi contactele sale

din sfera serviciilor secrete, ştia multe despre persoana şi familia sa,

inclusiv despre activităţile cotidiene de la Palatul Cotroceni).

Este simplu de bănuit şi cum a ajuns în ecuaţie omul de afaceri

Marius Locic şi judecătorul Florin Costiniu. Tot din motive de

răzbunare din partea preşedintelui Traian Băsescu. Omul de afaceri

Marius Locic a fost luat în vizor pentru că l-a angajat ca director la

una din societăţile sale, după trecerea în rezervă (pentru că nu a trecut

peste lege şi peste demnitatea şi onoarea militară în operaţiunea de

salvare a jurnaliştilor români răpiţi în Irak, pe care a condus-o) pe

generalul SIE Adrian Isac, unul din cei mai redutabili ofiţeri de

informaţii pe care i-a avut România (cu adevărat intelligence) care a

condus mai multe direcţii din Serviciul de Informaţii Externe şi se afla

- 24 -

în relaţii apropiate cu senatorul Cătălin Voicu, care a fost şi el ofiţer de

informaţii în Serviciul de Protecţie şi Pază.

Aproape sigur, preşedintele Traian Băsescu a aflat ori a bănuit că

generalul Isac i-a spus senatorului Cătălin Voicu despre afacerea cu

banii de răscumpărare a jurnaliştilor răpiţi, care a fost girată de

preşedintele Traian Băsescu, ca şef al celulei de criză de la Palatul

Cotroceni, şi a fost executată, după cum v-am spus, de maiorul SRI

Florian Coldea, ce a devenit ulterior promovatul, protejatul şi omul

său de încredere din fruntea Serviciului Român de Informaţii,

instituţie ce a realizat urmărirea operativă a senatorului Voicu – şi este

principala bănuită pentru scurgerea stenogramelor, interceptărilor în

mass-media.

Judecătorul Florin Costiniu a devenit o ţintă colaterală a

preşedintelui Traian Băsescu întrucât acesta a avut mai multe

conflicte cu soţia sa, Viorica Costiniu, în perioada cât aceasta a fost

preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a realizat astfel planul de

răzbunare prin oamenii promovaţi şi fidelizaţi în fruntea unor

instituţii cheie ale statului.

1. Generalul Florian Coldea, prim-adjunctul directorului

Serviciului Român de Informaţii, promovat în această funcţie de

preşedintele Traian Băsescu după participarea sa la operaţiunea de

salvare a jurnaliştilor români din Irak;

2. Daniel Morar, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale

Anticorupţie, propulsat de la Cluj-Napoca, în anul 2005, de

preşedintele PDL Emil Boc şi numit în funcţie de preşedintele Traian

Băsescu, la propunerea fostului ministru al justiţiei, Monica Macovei;

- 25 -

3. Laura Codruţa Kövesi, procuror general al României, fostă

colegă de facultate (de an) cu Emil Boc, propulsată de la Sibiu, în anul

2006, de actualul premier şi de ministrul de interne Vasile Blaga,

(amic cu tatăl acesteia) şi numită în funcţie de preşedintele Traian

Băsescu, la propunerea fostului ministru al justiţiei, Monica Macovei.

4. Anton Pandrea, preşedintele Secţiei Penale de la Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie (în competenţa căreia a intrat senatorul Voicu) pe

care preşedintele Traian Băsescu l-a declarat prieten într-o şedinţă a

Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări,

majoritatea senatorilor şi judecătorii de la Secţia penală a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie au făcut sluj în faţa preşedintelui Traian

Băsescu în cazul Cătălin Voicu, unii cedând şantajului, iar alţii

lăsându-se influenţaţi de diversiunea şi linşajul mediatic practicate

în acest caz de preşedintele Traian Băsescu şi de grupul de crimă

organizată, constituit la cel mai înalt nivel statal, pe care îl conduce

şi prin care comandă şi trafichează justiţia din România.

Cu privire la acest grup periculos pentru ordinea de drept din

România, voi reveni cu amânunte într-o viitoare declaraţie politică.

Cert este că preşedintele Traian Băsescu şi-a realizat mai multe

obiective prin abuzurile, diversiunea şi şantajul practicate în cazul

senatorului Cătălin Voicu.

1. Neutralizarea unui adversar politic care ştia multe despre

persoana, familia şi activitatea sa cotidiană;

2. Timorarea parlamentarilor (de toate culorile politice), prin

inducerea unei stări de teamă că ar putea fi oricând urmăriţi

informativ, anchetaţi penal şi chiar arestaţi preventiv;

- 26 -

3. Discreditarea instituţiei Senatului pe care vrea s-o desfiinţeze;

4. Demonizarea şi destructurarea principalului partid de

opoziţie PSD.

5. Timorarea şi neutralizarea fostului său contracandidat la

alegerile prezidenţiale din 2009, Mircea Geoană, pe care urmăreşte să-l

elimine total de pe scena politică, inclusiv prin schimbarea sa din

funcţia de preşedinte al Senatului (care îi conferă calitatea de al doilea

om în stat şi de potenţial înlocuitor al preşedintelui Traian Băsescu, în

caz de vacanţă prezidenţială, inclusiv pe motive medicale).

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere gravele şi numeroasele abuzuri procesuale,

precum şi presupusele acte de corupţie şi de deturnare de fonduri

semnalate, am decis să sesizez, prin prezenta declaraţie politică,

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii

din Senatul României pentru a efectua o anchetă parlamentară cu

privire la acestea. Demersul meu nu are drept scop esenţial şi

primordial apărarea unui om, în speţă a unui coleg parlamentar, ci

apărarea ordinii de drept şi apărarea onoarei şi reputaţiei puterii

legiuitoare şi ale puterii judiciare.

Consider că trebuie să se facă lumină şi justiţie pentru toţi, nu

numai pentru unul. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator

Mario-Ovidiu Oprea. Se pregăteşte din partea Grupului parlamentar

al PDL domnul senator Gheorghe David.

- 27 -

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua tuturor.

Distins Senat,

Mi-am intitulat declaraţia politică „Românii – din nou subiect

de ironii nemeritate”.

Au trecut, iată, mai bine de trei ani de la intrarea României în

Uniunea Europeană. Mulţi ani după ce a fost înlăturat regimul

comunist, guvernele care s-au succedat la conducerea ţării noastre au

încercat, mai mult sau mai puţin eficient, să armonizeze legislaţia

românească cu cea europeană, să implementeze reforme democratice

menite să grăbească revenirea noastră în marea familie europeană din

care, în definitiv, am făcut parte dintotdeauna.

Şi eu, asemenea celorlalţi cetăţeni, am sperat că aderarea la

Uniunea Europeană va însemna totodată şi ameliorarea imaginii

României, pe care canalele media occidentale o prezentaseră în

decembrie 1989 ca pe o ţară în care nota dominantă era sărăcia sau

copiii bolnavi de SIDA din orfelinate.

România a demonstrat că poate face reforme, că poate

reconstrui democraţia şi, drept urmare, a fost integrată în Uniunea

Europeană. Cum era de aşteptat, aderarea la Uniunea Europeană a

însemnat şi facilitarea circulaţiei românilor către lumea occidentală,

majoritatea dintre ei alegând să lucreze în ţările europene dezvoltate

din motive bine cunoscute: un salariu mai bun care le permite să-şi

întreţină familiile, condiţii mai bune pentru a se specializa

profesional. Dintre cei care au părăsit ţara, unii au ales să

muncească, dar alţii cerşesc în multe capitale europene.

- 28 -

Cei care se ocupă cu cerşetoria nu sunt doar cetăţeni ai

României, ci provin din toate ţările foste comuniste şi nu numai.

Stimaţi colegi, tocmai acest din urmă aspect constituie

subiectul declaraţiei mele politice. Mai exact, nu pot trece cu

vederea mesajul pe care o emisiune prezentată recent la canalul

„France 2” l-a transmis telespectatorilor francezi, acela că salutul

românesc include gestul de a cerşi. Şi cum emisiunea era cu public,

acest public a repetat gestul umoristului Jonathan Lambert, adică

acela de a cerşi, amuzându-se copios. Eu cred că nu trebuie să fii

neapărat român pentru a realiza că acest tip de mesaj, absolut

scandalos, de altfel, transcende libertatea de expresie absolut

firească într-un stat democratic şi depăşeşte limitele bunului-simţ,

instigând la ură şi xenofobie. Iar faptul că realizatorii emisiunii nu

au avut, nici până la ora actuală, o reacţie faţă de protestul transmis

de către Ambasada României în Franţa Consiliului Superior al

Audiovizualului din această ţară, demonstrează – şi nu spun vorbe

mari – o sfidare la adresa zecilor de mii de români care trăiesc şi

muncesc în Franţa, implicit la adresa naţiunii române.

Pe de altă parte, identificarea cerşetoriei cu spiritul românesc

este o extravaganţă pe care cred că nici cei mai toleranţi dintre noi

nu o pot accepta.

Ar mai fi un element de subliniat în aceeaşi ordine de idei, şi

anume acela că ministrul de externe al României, domnul

Baconschi, fost, până de curând, ambasador al ţării noastre în

Franţa, implicit instituţia pe care o conduce, adică Ministerul

Afacerilor Externe, ar trebui să se implice mult mai hotărât, mai

- 29 -

energic şi mai vizibil în acţiuni menite să limiteze tentativele de

lezare a imaginii României în lume.

Şi chiar dacă o recunoaştem cu toţii, fenomenul infracţional

există. Noi românii de acasă, dar mai cu seamă autorităţile de resort

din ţara noastră nu trebuie să permită ca românii care trăiesc în afara

graniţelor şi muncesc în condiţii de legalitate să fie denigraţi.

Revenim la Franţa. Mă simt obligat să le reamintesc

realizatorilor emisiunii de la canalul „France 2” că Henry Coandă,

Emil Cioran, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionescu au fost români şi

nu au cerşit. Dimpotrivă, au avut o contribuţie de excepţie la cultura

şi civilizaţia franceză. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David. Se

pregăteşte domnul senator Cornel Popa.

Domnul Gheorghe David:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am să prezint o scurtă declaraţie astăzi pe care nu mi-aş fi

dorit să trebuiască să o anunţ în plenul Senatului, însă situaţia o

impune.

Titlul acestei declaraţii este foarte simplu: „A mai dispărut «o

întreprindere», respectiv o unitate economică de tradiţie – Plafar

Timişoara”.

În urmă cu doi ani, Agenţia de Valorificare a Activelor Statului

a vândut o parte din clădirile şi terenul pe care erau acestea

- 30 -

construite. A mai rămas în proprietatea statului clădirea principală,

practic depozitul şi echipamentele folosite la procesarea plantelor şi

fructelor cu valoare terapeutică şi clădirea administrativă. Suprafaţa

terenului ocupat de acestea, de 0.5 hectare, a fost trecută, între timp,

în custodia Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de

Afaceri, care, la rându-i, le-a vândut unei firme.

Acesta ar fi pe scurt, foarte pe scurt, finalul destinului unităţii

economice cu denumirea de „Plafar” din Timişoara.

Din spusele unui şef de unitate specializat în desfacerea de

produse fitofarmaceutice sub sigla aceleiaşi firme, din şapte unităţi

de acelaşi gen existente până nu demult în ţară, au mai rămas două,

la Cluj şi Braşov. Motivele înstrăinării – intrare în insolvenţă.

Cei cât de cât cunoscători ai trecutului unor astfel de societăţi

– foşti angajaţi sau furnizori de materii prime, respectiv plante şi

fructe din flora spontană ori cea cultivată… Se pare că respectivul

„Plafar” timişorean a fost lăsat în mod intenţionat să falimenteze,

terenul fiind principala miză.

Condiţiile pedoclimatice din vestul ţării şi pentru că erau

colectate plante şi fructe din întregul bazin bănăţean şi nu numai, au

justificat investiţia făcută la dimensiunile actuale, multe din

produsele rezultate – ceaiuri, creme, alifii, drajeuri etc. – fiind

valorificate pe piaţa externă. Se pare că cei care au decis să vândă

clădirile nu au vrut să ţină seama de acest lucru.

Doresc să precizez că nu mi-am propus nici pe departe să

contest vânzarea, ci faptul că insolvenţa invocată putea fi

soluţionată într-un mod mult mai profitabil. O soluţie putea fi

- 31 -

condiţionarea vânzării de păstrarea, fie şi parţială, a profilului

unităţii, ţinând cont de ceea ce am spus anterior, de condiţiile

pedoclimatice foarte bune pentru plantele aromatice şi medicinale

din flora spontană, dar şi cea cultivată. Câştigul, dacă nu atât de

vizibil, pentru populaţie ar fi fost substanţial.

Există în Timişoara o Universitate de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară a Banatului. Apoi, în cadrul Universităţii de

Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” există o Facultate de

Farmacie, iar la celelalte două instituţii de învăţământ superior

fiinţează facultăţi de biologie şi chimie. Toate acestea puteau fi

atrase atât pentru pregătirea practică a studenţilor, ceea ce s-a şi

întâmplat câtă vreme a funcţionat „Plafarul”, dornici să se

specializeze în domeniul fitofarmaceutic, cât şi la cultivarea unor

astfel de plante – de pildă Facultatea de Agricultură. S-a omis de

asemenea faptul că prin dispariţia unei astfel de unităţi, dispare şi

interesul pentru plante aromatice şi medicinale cultivate.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere, măcar în cazul celor

două unităţi încă existente, este cel al pledoariei făcute de

numeroase personalităţi medicale din ţară şi de peste hotare, de

instituţii de cercetare în favoarea medicinii naturiste la baza căreia

stau, evident, astfel de plante şi fructe, fie că provin din flora

spontană, fie dintre cea cultivată.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Omul, de când se ştie pe pământ, a folosit plantele medicinale

în tratarea a numeroase boli şi în întreţinerea igienei corporale.

- 32 -

Acum, când se ştiu atâtea despre ele, deja se vorbeşte despre o

industrie producătoare de medicamente naturiste. Cum noi ne-am

dezobişnuit să producem, ne-am obişnuit foarte repede să

cumpărăm. Ba mai mult, să importăm, adică orice. Astfel, exportăm

materia primă, dar importăm produsele rezultate. Aşa am ajuns să

consumăm ceaiuri româneşti importate din Austria sau Germania,

mere din Spania, roşii din Turcia şi aşa mai departe.

Cred că trebuie să acordăm mai multă atenţie agriculturii

tradiţionale româneşti, exportului de produse agricole finite şi nu de

materii prime şi, totodată, să înfiinţăm unităţi de prelucrare a

produselor agricole în toate zonele din ţara noastră, în funcţie,

desigur, de specificul acestora. Vă mulţumesc.

Declaraţie politică înregistrată conform materialului depus în

scris de către domnul senator:

Domnul Gheorghe David:

Declaraţia politică este intitulată ,,Cauze ale declinului

demografic în România”.

Scăderea natalităţii – fenomen care cuprinde întreaga populaţie

a lumii – este cel puţin evidentă şi în ţara noastră.

Practicarea avortului nu se poate justifica numai prin condiţiile

de trai modeste ale tinerelor familii.

În Germania, imediat după război, cu o economie prăbuşită şi

cu o populaţie mai mică cu 12 milioane de locuitori, dispărute pe

front sau urmare a bombardamentelor, ani în şir sporul natural a fost

pozitiv.

- 33 -

Aproape identic au decurs şi la noi lucrurile circa 15 ani de la

terminarea războiului. Deci nu neapărat teama de sărăcie este

factorul determinant, ci deformarea mentalităţii atunci când se

vorbeşte despre familie şi copii.

Pentru foarte multe familii tinere, prioritare sunt dobândirea de

bunuri materiale, oferite de o piaţă tot mai bogată şi diversificată,

excursiile petrecute în ţări ori staţiuni cât mai celebre şi distracţiile de la

sfârşit de săptămână. Sentimentele paterne s-au estompat, trăirea lor

ajunge, de multe ori, să fie amânată până când dorinţa de a avea un

copil este greu de îndeplinit; avorturile repetate, folosirea

anticoncepţionalelor influenţează negativ sănătatea potenţialelor mame.

În ultimii ani sunt tot mai puternice vocile – cele mai multe

venite dinspre lumea creştină, indiferent de cultul practicat – care

pledează pentru nerecurgerea la avort, din motive cât se poate de

evidente: înainte de a veni pe lume, copilul din pântece este deja o

fiinţă, este viu şi chiar are manifestări de felul celuia care simte că

nu este dorit.

Altfel spus, avortul poate fi asimilat crimei. Mai există apoi

aspectele de ordin moral, mai puţin sesizabile (fiindcă nu pot fi

cuantificate), care intră în definiţia responsabilităţii individului.

Ce se poate face?

Multe, mă încumet să spun. Dar, pentru a reuşi, este nevoie de

atragerea tuturor factorilor cu recunoscut potenţial educativ într-un

pachet coerent de măsuri având ca ţintă corectarea mentalităţilor

individuale şi colective atunci când în cumpănă se află opţiunea de a

avea sau nu copii.

- 34 -

Pe lângă măsurile de încurajare a naşterilor prin sprijin

material venite din partea Guvernului – concedii de maternitate

plătite, indemnizaţii, burse, locuri în tabără etc. –, familia, şcoala,

biserica, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de ocrotire a

sănătăţii (adulţi şi copii) etc. se cer a fi reunite de interesul comun

de creştere a natalităţii.

În pregătirea recensământului de anul viitor, de la aceste

premise trebuie să se pornească.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult domnului senator.

Domnule senator Cornel Popa, vă rog. Se pregăteşte din partea

Grupului parlamentar al PDL domnul senator Gheorghe Bîrlea.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi „Boc cel mic a

luat-o razna”.

Stimaţi colegi,

Toţi cei din Bihor suntem revoltaţi de modul în care înţelege

domnul Emil Boc patriotismul local. Apreciez că nu uită locurile

unde a petrecut cei 7 ani de acasă, dar în orice există o limită a

bunului-simţ. În momentul în care încalcă dreptul la dezvoltare a

judeţelor vecine, cred că este deja prea mult.

Guvernul a adoptat de curând o hotărâre prin care sediul

Inspectoratului Teritorial în Construcţii cu sediul în Oradea, care

deserveşte zona de nord-vest a ţării, va fi mutat la Cluj. De ce? Doar

- 35 -

pentru că aceasta este dorinţa boierului de Cluj, cel ce doar se

pretinde premierul întregii Românii.

I-am explicat domnului Boc şi anul trecut că în sediul nou al

Inspectoratului Teritorial în Construcţii din Oradea s-au investit sume

importante de bani, de la construcţia clădirii la dotări tehnice. Nu a

reuşit nici atunci şi nu va putea nici acum să explice de ce anume este

necesară mutarea inspectoratului, mai ales că acest lucru înseamnă

disponibilizarea angajaţilor din Oradea, iar pentru noul sediu din Cluj

se vor cheltui alte miliarde de lei şi se va angaja personal aferent. Sau

tocmai acesta să fie trucul domnului Boc? Noi posturi pentru oamenii

de partid, noi lucrări pentru clientela politică clujeană? Ambiţie de

politician disperat sau interese pecuniare dubioase?!

Am protestat cu fermitate pentru că s-au abandonat lucrările pe

tronsoanele de autostradă Bihor şi Sălaj şi a fost finalizat cel de pe

raza judeţului Cluj, care este izolat, nu continuă autostrada din

Ungaria şi nu duce nicăieri. Toate acestea însă pentru a satisface

orgoliul domnului Boc.

Iată că de-abia acum sunt evidente considerentele electorale

ale acelui demers.

După ce că nici nu a catadicsit să participe la semnarea

Declaraţiei de la Oradea din 23 iunie 2001, atunci când a pornit

decizia privind necesitatea Autostrăzii „Transilvania”, deşi era

deputat de Cluj, acum, boierul Boc se face stăpân absolut peste toate

proiectele Ardealului şi le foloseşte doar în interesul politic îngust.

E de înţeles… Pe de o parte, omul ştie că nu va mai fi foarte

multă vreme la putere şi vrea să se asigure că va mai fi ales măcar

- 36 -

pe moşia Cluj. Numai că pentru a-i ieşi asta îşi bate joc de toate

celelalte judeţe din Transilvania.

Este evidentă, aşadar, încălcarea în mod repetat de către

premierul Boc a principiului distribuţiei instituţiilor cu competenţe

regionale şi a intereselor întregii Transilvanii. Şi asta din dorinţa

politicianistă de a-şi ridica, în mod artificial, popularitatea în judeţul

Cluj. Acest comportament mi se pare profund greşit şi imoral. Clujul

nu merită o asemenea ruşine. Ardealul nu merită o asemenea jignire.

Acum înţelegem până la capăt gestul bătrânului Boc, din ziua

de Paşti, când l-a plesnit peste căpăţână pe Boc cel mic, mic, mic.

Mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, din partea

Grupului parlamentar al PNL. Domnia Sa va încheia ordinea

vorbitorilor de astăzi la declaraţii politice. Vă rog, domnule senator.

Domnul Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice îl reprezintă situaţia actuală din

sănătate. Am să cer îngăduinţa ca titlul declaraţiei politice să-l enunţ

la sfârşit, deoarece va fi un citat pe care-l consider foarte sugestiv.

Mi-aş dori foarte mult ca ceea ce am de spus să nu fie etichetat

strict ca o declaraţie cu iz politic, deoarece, parafrazând-o pe colega

noastră de Sibiu, doamna senator Boitan, acum o săptămână a spus

că sănătatea nu are culoare politică, declaraţie cu care sunt întru

totul de acord.

- 37 -

Însă, după evenimentele din decembrie 1989, într-un

entuziasm demn de condiţii şi cauze mai nobile, sub titulatura de

reformă, am început să ne ocupăm şi de sănătate, şi atunci am

dezorganizat şi sistemul sanitar. Ca în alte domenii, fiecare persoană

care a ajuns undeva, la conducerea Ministerului Sănătăţii, în postura

de ministru sau de ministru secretar de stat, a ajuns să gestioneze o

parte din banii publici în interese mai mult sau mai puţin personale.

Să exemplific. Aşa au apărut unităţi sanitare noi, spitale,

policlinici care, dacă nu au avut bafta să se termine la sfârşitul

mandatului, au rămas neterminate. Luaţi lista din fiecare an din

buget, când se face planul de buget, să vedeţi de cât timp sunt

unităţi sanitare neterminate.

Alt exemplu ar fi achiziţia aparaturii de înaltă performanţă

radiologică, la care nu s-au luat în calcul nici cheltuielile de

montare, nici cheltuielile de postgaranţie, aşa încât avem situaţii în

care aparatură de înaltă performanţă zace în cutiile în care a fost

livrată şi a ieşit din termenul de garanţie.

Din informaţiile mele, şi la ora actuală, în ţară avem aparatură

nemontată.

Titulatura foarte savuroasă, pe care o văd folosită de mulţi

specialişti în domeniu, după acest fel de hotărâre, este că sunt efecte

perverse. Au apărut efecte perverse după hotărâri. Numai că, în

sănătate, constat că sunt două feluri de efecte perverse: unele foarte

bine calculate sau altele consecinţe perverse din prostie. Or, poporul

nostru are un citat foarte interesant: „Prostia şi domnia costă!” Da,

dar costă banul public, banul nostru, al tuturor.

- 38 -

Au fost închise unităţi sanitare fără un calcul bine stabilit, după

interesele decidenţilor de moment. Aproape nu mai avem policlinici,

iar spaţiile pentru medicii de familie şi stomatologie nu le-am

privatizat nici la ora actuală. Am dat o ţară întreagă, am vândut unităţi

sanitare, am vândut bănci pe te miri ce şi, dintr-o dată, cu aceste spaţii

medicale devenim mai scrupuloşi, cu ce bani le dăm.

Ca în fiecare sector, echipa managerială care a venit la

conducerea ministerului a avut propriul program, nu a fost nicio

continuitate în domeniu, o strategie în domeniul medical. Astfel, am

acceptat Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate („Bismark”), am

luat sistemul DRG australian. Acum luăm cardul de sănătate de tip

francez. În ceea ce priveşte învăţământul, îl facem şi pe el o formă

intermediară de tip francez şi, la urmă, cred că rezultă şi se şi vede

un ghiveci autentic românesc.

Dar să revenim la zilele de astăzi. În situaţia existentă de criză,

pe care o recunoaştem cu toţii, cu răsunet şi asupra lumii medicale,

a ataca sau a fi caustic cu ministrul sănătăţii, care a realizat, în cele

din urmă, în ce situaţie crâncenă se află sistemul medical, consider

că nu ar fi corect. Ţările Uniunii Europene alocă din PIB, undeva,

între 8 şi 12%. Numai noi am alocat anul acesta 3,5% din PIB, din

care 1% a fost consumat în anul precedent.

De aceea au venit o groază de propuneri legislative în care

medicii practicieni din sistem, şi care sunt în Parlament, au căutat să

găsească resurse financiare pentru sistemul de sănătate. Este

adevărat că ne-am lovit de o încrâncenare demnă de cauze mai

nobile, de Ministerul Finanţelor Publice, care ştie doar un singur

răspuns: „Nu se poate, recunoaştem, dar nu se poate!”

- 39 -

Dacă stau şi mă gândesc bine, chiar ei ar trebui să găsească

soluţii pentru sistemul de sănătate, dacă recunosc faptul că există o

problemă în domeniu.

Tot este caldă situaţia din sistemul sanitar, de la Spitalul „CF2”.

Laud totuşi că a dispărut puţin ipocrizia cu care se trecea sub preş ceea

ce se constata în sistemul sanitar. Să ştiţi că, în sfârşit, s-a spus o parte

de adevăr. În toate spitalele din România există aceeaşi situaţie ca la

Spitalul „CF2”. Cu rare excepţii sunt unităţi sanitare care se pot

încadra în standarde de curăţenie şi de sterilizare.

Toate unităţile sanitare, mai ales cele de urgenţă care aveau

anumite circuite şi anumite criterii sunt făcute în jurul anilor 1970,.

La ora actuală nu mai corespund. Unităţile noastre sanitare sunt, pur

şi simplu, vizitate ca nişte supermarketuri, iar, în lipsa fondurilor

pentru dezinfectante, pentru sterilizare, pentru materiale sanitare,

situaţia se poate oricând întâlni în oricare unitate sanitară din ţară.

Enumerarea situaţiei grave şi a evenimentelor din sistemul

sanitar ar ocupa şi ar depăşi prea mult timp. Intenţionez să revin, iar

obiectul acestei declaraţii politice a fost un apel pentru medicii din

Parlament – compatibili de altfel – să se solidarizeze, indiferent de

partid, pentru a scoate un buget al sănătăţii rezonabil pentru anul 2012.

Închei cu citatul, care este şi şi titlul declaraţiei, pe care l-am

considerat sugestiv: „Sănătatea nu reprezintă totul, dar fără sănătate

nimic nu contează!”

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator, pentru această

declaraţie politică.

- 40 -

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse

în scris de către senatori:

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declaraţia politică se intitulează ,,PDL în preferinţele românilor”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ultimul an de zile am asistat la o campanie puternică de

denigrare a Partidului Democrat Liberal, prin care imaginea

partidului aflat în prezent la guvernare a fost serios afectată în

spaţiul public. Sau cel puţin asta a fost intenţia: de a afecta imaginea

acestui partid, în dorinţa de a schimba opţiunea electoratului, care

este în ultimele cicluri electorale pro PDL.

Cu toate acestea, singurul test pe care îl poate susţine un partid

politic cu privire la încrederea pe care o are electoratul în ceea ce

propune, în politicile publice pe care le susţine, este testul votului.

Numai în momentul în care te prezinţi în faţa electoratului şi eşti

validat sau nu de către acesta îţi poţi da seama de aprecierea pe care

o ai, ca partid politic, din partea cetăţenilor.

Cu toţii am avut în ultimele două săptămâni ochii aţintiţi

asupra oraşului Râmnicu-Vâlcea şi asupra Colegiului nr. 19 din

Capitală. Pentru cei implicaţi în acest joc, miza a fost poate mai

mare decât aceea a câştigării unui mandat de primar şi a unui

mandat de deputat. Şi acest lucru este perfect normal dacă analizăm

actualul sistem electoral.

În momentul în care există alegeri, în interiorul unui ciclu

electoral, aşa cum s-a întâmplat după arestarea primarului Mircia

- 41 -

Gutău şi după demisia doamnei Daniela Popa, partidele urmăresc

competiţia electorală şi ca un test prin care cel desemnat reprezintă

formaţiunea politică respectivă în faţa întregului electorat.

Interesant a fost că aceste alegeri au avut loc atât pentru

desemnarea unui edil, adică alegerea unui reprezentant la nivel

local, cât şi pentru alegerea unui parlamentar. Altfel spus, am avut,

simultan, alegeri la două niveluri deliberative.

În pofida campaniei electorale negative care s-a dus împotriva

candidatului PDL din Capitală, câştigarea alegerilor la o diferenţă de

10 procente a confirmat o dată în plus un candidat al partidului

nostru. La fel s-a întâmplat şi la Râmnicu-Vâlcea, unde, deşi s-a

încercat asocierea imaginii candidatului susţinut de PDL cu

corupţia, acesta a reuşit să se impună la scor.

Am asistat şi de data aceasta la o campanie la care, în

aparenţă, au participat forţe inegale. Pentru că, dacă la Bucureşti

candidatul Partidului Conservator a fost susţinut explicit atât de

PSD, cât şi de PNL, la Vâlcea acest acord a existat tacit. Am afirmat

că forţele care s-au confruntat în aceste competiţii electorale au fost

aparent inegale. Fără să fim demagogici, am ştiut de la bun început

că ne putem baza pe sprijinul cetăţenilor. Am ştiut că putem câştiga

aceste alegeri şi fără a fi în alianţă cu alte partide politice.

Deşi acum cei care au pierdut alegerile îşi inventează motive

ale înfrângerii susţinând că învingătorii nu reprezintă cu adevărat

cetăţenii, datorită prezenţei slabe la urne, nu dau dovadă decât de

imaturitate politică şi de neînţelegerea modului în care funcţionează

un regim democratic.

- 42 -

Prin urmare, nu doresc decât să le urez, în numele senatorilor

Partidului Democrat Liberal, mult succes în demnităţile publice pe

care le vor exercita atât doamnei Teodora Trandafir, cât şi domnului

Romeo Rădulescu şi să îi felicit pentru rezultatele obţinute.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declaraţia politică se intitulează ,,Pensionari burghezi?”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Am ascultat cu interes discuţiile despre noul proiect pentru

Legea pensiilor şi am observat nemulţumirile unor colegi cu privire

la unele amendamente. Nu pot să spun că sunt un expert în

domeniul financiar, dar sunt un bun observator al omului de rând, al

nemulţumirilor existente. De ani de zile aud tot mai multe plângeri

în legătură cu situaţia pensionarilor, a veniturilor celor care se află

în pensie, uneori inexistente sau deseori absurd de mari.

Distinşi colegi,

Cu toţii ne dorim o viaţă liniştită după pensionare. O viaţă fără

griji financiare şi o perioadă în care putem să ne bucurăm de micile

fericiri ale vieţii fără să ne facem griji de ziua de mâine. După o

viaţă întreagă, în care am muncit şi am încercat să ne susţinem

familiile, e normal să ne dorim în continuare stabilitate. Dar, stimaţi

colegi, asta nu înseamnă să trăim o viaţă de burghezi când alţi

pensionari se întreabă ce o să pună pe masă la cină sau cu ce bani o

să îşi cumpere medicamentele necesare.

- 43 -

Această nouă lege a pensiilor doreşte să ofere tuturor

pensionarilor o viaţă liniştită, fără stresul zilei de mâine.

În urma integrării în sistemul public de pensii a cadrelor

militare şi a funcţionarilor publici cu statut special, dar şi prin

atragerea de noi contribuabili, numărul persoanelor care vor

contribui la sistemul de pensii va creşte cu aproape 244 000 în acest

an, ceea ce va duce la creşterea bugetului de pensii şi la mărirea

treptată a acestora.

Nu vorbesc aici de persoanele cu pensii medii sau mari, ci de

persoanele care au pensii mizere ce îi duc la incapacitatea de a avea

o viaţă decentă. E normal ca pensiile să fie calculate în funcţie de

cotizaţiile pe care le facem la bugetul de pensii şi de anii de muncă

pe care îi avem. Dar asta nu scuză acele categorii de oameni care nu

cotizează, dar care au pensii de mii sau chiar zeci de mii, în timp ce

alţii ajung să trăiască în sărăcie după o viaţă de muncă cinstită. Nu

putem să fim cu toţii egali, dar putem să fim corecţi cu toţi românii

cinstiţi ce au depus un efort toată viaţa pentru a-şi asigura la

bătrâneţe o pensie decentă.

O altă problemă importantă, care se vrea rezolvată prin această

lege, este raportul de dependenţă al sistemului public de pensii. Este

absurd ca acesta să fie de 0,98 pensionari la 1 contribuabil. O asemenea

situaţie nu este sustenabilă, astfel că bugetul de pensii trebuie să

împrumute în fiecare an sume exorbitante pentru a se susţine.

Cât să mai împrumutăm pentru a ne susţine numărul tot mai

mare de pensionari? Câtă vreme obligăm atât pensionarii, cât şi

persoanele active în câmpul muncii să sufere din această cauză?

- 44 -

Soluţia propusă nu este una îndrăgită de populaţie, dar este una

ce va reduce acest deficit. Pentru realizarea acestui deziderat este

nevoie de aceste modificări, este nevoie de creşterea vârstei medii

de pensionare. Nu se doreşte îngreunarea vieţii salariaţilor, se

doreşte uşurarea vieţii pensionarilor actuali, asigurarea cu pensii a

viitorilor pensionari, actuali salariaţi, dar şi a următoarelor generaţii

ce vor intra în câmpul muncii. Se doreşte evitarea situaţiei în care

bugetul de pensii creşte deficitul PIB la o valoare alarmantă. Se

doreşte crearea unui sistem de pensii sustenabil, corect faţă de

pensionarii actuali, dar şi de viitorii pensionari.

Distinşi colegi,

Nimeni nu îşi doreşte să ducă o viaţă mizeră la bătrâneţe. Cu

toţii ne dorim pensii de zeci de mii de lei. Problema este că unii

chiar au pensii de zeci de mii de lei.

Este corect acest lucru? Este corect ca exact acei oameni care au

primit în anii de muncă sporuri de risc pe care le meritau să primească

în continuare o pensie uriaşă care să le compenseze acele sporuri?

Să nu uităm, stimaţi colegi, că odată cu pensionarea a dispărut

riscul la care erau supuse acele persoane. Atunci de ce primesc

pensii exorbitante din moment ce a dispărut riscul la care au fost

supuşi? Exact acei oameni cu pensii uriaşe sunt cei care trăiesc pe

picior de burghez. În timp ce majoritatea pensionarilor se bucură la

bătrâneţe de realizările din viaţă, această categorie specială de

pensionari se bucură la bătrâneţe de noile vile construite sau de

noile iahturi cumpărate din „pensioare”. Pensiile de stat nu sunt

gândite să faciliteze o viaţă de lux, dar totuşi asta se întâmplă. Exact

acest lucru vrea să fie schimbat prin noua lege.

- 45 -

Doamnelor şi domnilor senatori,

Nu putem avea pretenţia la pensii ce depăşesc veniturile

realizate în anii de muncă. Nu putem să trăim pe picior de burghez,

când alţii se chinuiesc zi de zi. Avem o conştiinţă, avem o datorie

faţă de bătrânii noştri, avem o datorie faţă de alegătorii noştri, faţă

de generaţiile tinere. Avem datoria de a fi corecţi faţă de toată

populaţia activă.

Iar ce se întâmplă în actualul sistem de pensii nu arată că am

avea o conştiinţă sau că dăm dovadă de corectitudine şi

responsabilitate. Trebuie să le dăm o şansă bătrânilor noştri, pentru

ca şi noi să avem parte de aceeaşi şansă la rândul nostru.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică este intitulată ,,Constituţia României – la 19

ani de la aplicare”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această întrebare persistă în gândurile tuturor: „De

modificarea Constituţiei avem noi nevoie acum?” Răspunsul este

unul afirmativ, un afirmativ clar şi emergent din numeroasele

blocaje şi anomalii care ne macină societatea românească şi care îşi

găsesc originea într-un mecanism legislativ disfuncţional!

În cei 19 ani de aplicare, legea fundamentală a României şi-a

dovedit viabilitatea, dar timpul şi procesul de democratizare în care

am intrat după 1989 au arătat şi o serie de deficienţe în ceea ce

priveşte aplicarea unor dispoziţii constituţionale la realităţile

sociale, economice şi politice ale societăţii româneşti. Prima

- 46 -

Constituţie adoptată de un Parlament ales în mod democratic îşi

arată limitele în dezvoltarea democraţiei româneşti şi în derularea

acesteia odată cu asumarea dublei integrări, Organizaţia Tratatului

Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană.

Să ne amintim de asemenea şi de numeroasele exemple ale

ultimilor cinci ani, în care Curtea Constituţională a fost pusă să

arbitreze conflicte izvorâte din prevederile ambigue ale legii

fundamentale! În timp ce alte partide au atins tangenţial acest

subiect, Partidul Democrat Liberal vorbeşte mai mult decât clar

despre necesitatea modificării Constituţiei şi în 2008, odată cu

alegerile parlamentare, fiind sigurul partid care a trecut în

programul electoral cele mai multe direcţii în ceea ce priveşte

reforma constituţională.

Pe de altă parte, Partidul Social Democrat îşi păstra discreţia

referitor la acest subiect, iar în toamna anului 2008 vine cu gesturi

spectaculoase prin solicitarea de modificare urgentă a Constituţiei

pentru a elimina imunităţile penale ale demnitarilor. Finalizarea

acestui gest se concretizează în demersuri diametral opuse ale

membrilor de partid. Examenul îl reprezenta votul în Camera

Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale a parlamentarului

Adrian Năstase. L-au picat cu glorie prin votul dat, acela de a

respinge cererea procurorilor de a putea începe urmărirea penală.

Astfel, o modificare atât de mult trâmbiţată se încheie la fel de

fastuos, dar în sens opus.

Trecând la fapte realiste, Partidul Democrat Liberal propunea

încă de anul trecut constituirea unei comisii pentru revizuirea

- 47 -

Constituţiei conform referendumului din 22 noiembrie 2009 pentru

trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de

parlamentari. La acest referendum, 77,78% dintre alegători au

răspuns cu DA pentru trecerea la un Parlament unicameral şi

22,22% au răspuns cu NU. Totodată, 88,84% dintre români au

răspuns cu DA pentru un număr de maximum 300 de parlamentari şi

11,16% cu NU.

În data de 20 a acestei luni, Parlamentul a aprobat înfiinţarea

acestei comisii care are ca deziderat clarificarea instituţională şi

aplicarea voinţei poporului, însă fără a nega ceea ce există în

momentul actual. Să nu uităm că o Constituţie viabilă este o

Constituţie dezbătută cu societatea civilă şi cu autorităţile statului!

Vă mulţumesc.

Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:

Declaraţia politică se intitulează ,,Revizuirea Constituţiei”.

Aşa cum se ştie, la referendumul popular organizat în luna

noiembrie a anului trecut, o majoritate covârşitoare a românilor a

votat pentru reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un

Parlament unicameral. Mai exact, din cei aproape zece milioane de

români prezenţi la urne, 83,3% au votat pentru reducerea numărului

de parlamentari, iar 72,3% pentru un Parlament unicameral.

Aceasta a fost şi este voinţa românilor. Este un fapt care nu

poate fi contestat de către nimeni. Pentru ca această voinţă să fie

pusă în aplicare, există o singură cale: revizuirea Constituţiei. Lucru

care a şi fost demarat. Pe de o parte avem un proiect de revizuire

finalizat de Guvern în colaborare cu Preşedinţia României, iar pe de

- 48 -

altă parte s-a constituit o comisie parlamentară al cărei scop este

revizuirea legii fundamentale.

De ce mai puţini parlamentari? Aşa cum se ştie, s-a propus

micşorarea numărului de aleşi până la 300.

De ce tocmai acest număr? Pentru că el ar respecta un raport

între numărul populaţiei şi numărul de aleşi din alte ţări ale lumii. În

prezent avem un Parlament supraîncărcat, ca număr, raportat la

populaţie. Ca să nu mai vorbesc de economiile care se pot produce.

De ce Parlament unicameral? În primul rând pentru o

articulare a procesului legislativ, pentru o mai mare fluenţă. Cele

două Camere care funcţionează astăzi, practic, se dublează. Şi astăzi

decizia se ia într-o Cameră, iar în cealaltă Cameră funcţionează tot

mai des procedura adoptării tacite.

Sunt fapte, nu poveşti. Aşadar un Parlament unicameral ar

conduce la o mai mare funcţionalitate legislativă. Un lucru pe care

românii îl văd. Revizuirea Constituţiei nu înseamnă însă doar cele

două aspecte sus-menţionate, cu toate că ele ar fi poate cele mai

importante, fiind solicitate şi de populaţie prin intermediul

referendumului.

Nu mai puţin adevărat este faptul că actuala Constituţie are o

serie de deficienţe şi ambiguităţi care trebuie corectate. Este

relevant faptul că în ultima perioadă Curtea Constituţională a fost

chemată tot mai des în varii chestiuni pentru a-şi spune punctul de

vedere în privinţa unor dispoziţii constituţionale mai mult sau mai

puţin ambigue. Aceste lucruri trebuie să dispară din noua lege

- 49 -

fundamentală. Pe viitor, instituţiile statului ar trebui să colaboreze,

nu să se blocheze reciproc sub arbitrajul Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, munca la revizuirea Constituţiei este atât un

drept, cât şi o datorie pentru toate partidele parlamentare. Tocmai de

aceea s-a şi format Comisia pentru revizuire.

Din păcate, am auzit deja declaraţii ale unor reprezentanţi ai

opoziţiei, care privesc acest demers cu o detaşare vecină cu băşcălia.

Unii dintre ei, este drept, cu alte cuvinte, au ţinut neapărat să ajungă

la vorbele marelui Nenea Iancu: „Să se revizuiască primim, dar să

nu se schimbe nimic.”

Domnul Toader Mocanu:

Declaraţia politică este intitulată ,,Apel pentru consolidarea

autorităţii statului de drept!”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Stimaţi colegi,

Manifestările pe care unele colege şi colegi le-au avut în

ultima săptămână în plenul Senatului, dar şi declaraţiile unor

oameni politici la adresa unor autorităţi de prim rang ale statului mă

determină să revin în faţa dumneavoastră cu o temă asupra căreia

m-am exprimat recent: respectarea unei deontologii a omului

politic, şi nu numai.

Concret, am asistat zilele trecute la o serie de atacuri la persoană

la adresa preşedintelui Traian Băsescu, astfel cum, de multe ori, asist

cu amărăciune la asemenea atacuri şi între colegii noştri.

- 50 -

Altfel spus, atacurile la persoană au devenit mai nou un stil

care defineşte în prezent clasa politică, confruntarea constructivă de

idei devenind un aspect de mult uitat.

La o citire atentă a Constituţiei, găsim în art. 80 alin. (1) că

„Preşedintele României reprezintă statul român (...).”

Oare aceasta nu implică şi manifestarea unui minimum de

respect pentru instituţia Preşedintelui României?

Întru totul de acord că aceasta nu înseamnă obturarea dreptului

la liberă exprimare cu privire la o serie din acţiunile întreprinse de

preşedinte. Dar să defăimezi gratuit prima instituţie în stat

înseamnă, după părerea mea, o atingere a autorităţii statului însuşi!

Şi, fără să fiu acuzat a fi purtătorul de cuvânt al Administraţiei

Prezidenţiale, un singur lucru doresc să subliniez cu privire la

ultimele declaraţii ale partidelor aflate în opoziţie despre proiectul

de modificare a Constituţiei României.

Traian Băsescu este singurul care nu a lansat doar la nivel

declarativ ideea modernizării statului român, având în vedere că

acest obiectiv se regăseşte în majoritatea programelor politice, ci se

implică în concretizarea acestui deziderat.

Iar în ceea ce priveşte proiectul revizuirii Constituţiei, vă

reamintesc că baza de la care s-a pornit în acest demers „Raportul

Comisiei Prezidenţiale a Regimului Politic şi Constituţional din

România – Pentru consolidarea statului de drept” a fost realizată cu

sprijinul celor mai renumiţi experţi în drept public.

Să nu le negăm acestora expertiza şi calitatea cercetării şi să ne

reunim cu toţii eforturile în reelaborarea acestui veritabil certificat

de identitate al României!

- 51 -

La nivelul puterii legislative, după cum bine ştiţi, doresc să le

reamintesc unora dintre distinşii mei colegi că, potrivit art. 61 alin. (1),

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român (...)”.

Mai mult, statutul nostru susţine că:

„Pe durata exercitării mandatului de parlamentar, deputaţii şi

senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat.”

În cadrul lucrărilor acestui „organ reprezentativ”, am asistat în

ultimele săptămâni la manifestări şi intervenţii demne, din păcate, de

Cartea recordurilor, dar nedemne de statutul şi de rolul nostru aici!

Asupra unui singur lucru doresc să fac referire: atacurile de

săptămâna trecută la adresa prim-ministrului României, domnul

Emil Boc, total nejustificate şi patetice, nu cred că-şi aveau rostul

atât timp cât au fost prezentate contraargumentele la noua lege a

pensiilor. Probabil, unii colegi/colege senatori doresc să

condimenteze „cu sare şi piper” dezbaterile noastre, dar le recomand

să păstreze „condimentele” pentru locaţia numită bucătărie.

Şi tocmai asupra acestui fapt doresc să trag un semnal de

alarmă: ca reprezentanţi ai autorităţii statului, să contribuim noi

înşine la slăbirea acestei autorităţi este o realitate extrem de gravă,

asupra căreia vă rog pe fiecare dintre dumneavoastră să reflectaţi!

Dacă între noi nu ne respectăm, cum să aşteptăm din partea

cetăţenilor să fim respectaţi?! Dacă noi nu putem reprezenta un

model de conduită pentru celelalte instituţii ale statului şi pentru

acest popor, ce aşteptări putem avea de la aceştia?

- 52 -

De aceea, în finalul intervenţiei mele, adresez tuturor colegilor

rugămintea/apelul de a-şi corecta atitudinea şi comportamentul

potrivit statutului şi îndatoririlor pe care le avem!

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Oprea:

Declaraţia politică se intitulează ,,Grevele adâncesc şi mai

mult prăpastia crizei”.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Nu este un secret pentru nimeni faptul că situaţia financiară a

României este fragilă în acest moment. Nici perspectivele pe termen

scurt nu dau motiv de exuberanţă. Ţara noastră a intrat nepregătită

în această criză, slăbită de delirul cheltuielilor publice din ultimii

ani şi al aşa-ziselor creşteri economice de consum.

În plus, toate dificultăţile au venit pe fondul lipsei de reforme

structurale din sistemul bugetar. Chiar Guvernul a anunţat zilele

acestea, prin vocea prim-ministrului, că în 2009 am împrumutat 1,5

miliarde de euro, iar în 2010 vom împrumuta 1,7 miliarde de euro

numai pentru plata pensiilor. Nu trebuie să fii neapărat expert în

economie pentru a înţelege cât de adâncă este criza.

România este aşadar forţată de propriile slăbiciuni, precum şi

de circumstanţe nefavorabile să facă echilibristică financiară

deasupra unei prăpăstii în care Grecia deja a căzut. În plus, avem

angajamente ferme cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea

- 53 -

Europeană. În aceste condiţii, orice mişcări sociale care ar avea

impact asupra bugetului ne-ar putea fi fatale.

Desigur, unele măsuri pe care Guvernul este nevoit să le impună

sunt aspre şi neplăcute. Nimeni nu este bucuros atunci când îşi vede

ameninţat locul de muncă sau îngheţat salariul. Pentru oricine trebuie

să fie însă limpede că alternative nu există. Menţinerea cheltuielilor

bugetare la nivelul actual ne-ar împinge într-o stare în care

consecinţele ar fi incalculabile. Echilibrul macroeconomic este vital

pentru a trece peste o perioadă atât de grea.

Tocmai de aceea, toţi liderii de sindicat din sistemul bugetar ar

trebui să dea dovadă de o maximă responsabilitate. Incitarea la

greve ori presiunile pentru măriri salariale pot fi dezastruoase din

punct de vedere economic. Orice salariu poate fi mărit acum cu 10,

20 sau chiar 50%, aşa cum cer unii. Întrebarea este însă pentru cât

timp şi cu ce urmări.

Insist pe faptul că exemplul Greciei trebuie avut mereu în

minte. Prin inconştienţa unor politicieni populişti şi a unor

manipulatori iresponsabili, chiar şi o ţară poate fi adusă în pragul

falimentului. Trebuie ca toată lumea să acţioneze responsabil pentru

a depăşi dificultăţile de moment. Mai ales în condiţiile în care

Executivul face eforturi mari pentru a păstra la acelaşi nivel cota

unică de impozitare şi TVA, elemente esenţiale pentru relansarea

economică.

Norii încep să se risipească, dar încă mai este până la liman.

Iar dacă vrea cineva cu orice preţ să facă acum o gaură în buget, ar

fi bine să se gândească de două ori. Nu-i va fi cu nimic de folos

- 54 -

dacă în prăpastia în care putem cădea va avea o leafă cu 50% mai

mare doar pe hârtie.

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Urban:

Declaraţia politică este intitulată ,,Dacă tu crezi că sistemul de

sănătate este scump acum, stai să vezi cât va costa când o să fie

gratuit! Banii daţi la asigurările de sănătate sunt de fapt banii de

înmormântare; între greva fiscală şi laşitatea românilor”.

Colegii prim-solistei Teatrului de Operetă sunt extraordinari.

Pentru că au curajul şi demnitatea să zică ceea ce nu îndrăznesc

oamenii de afaceri şi mediul privat; faptul că noi ţinem în spatele şi pe

munca noastră pe toţi trântorii din aparatul de stat, care sunt preocupaţi

de creşterea bunăstării personale, furând din banii plătiţi de noi.

A murit Toni Tecuceanu la Spitalul Balş şi ce s-a făcut? În

afară de faptul că ni se pun piedici să aflăm şi să demonstrăm că

Toni a murit din cauza infecţiilor care colcăie la Balş, nu s-a

schimbat nimic. Românii sunt una din cele mai laşe naţiuni din

lume. Sunt nişte biete oi care îşi aşteaptă cuminţi sfârşitul şi care au

impresia că democraţie înseamnă doi lupi şi o oaie care votează ce

vor mânca seara la cină. În afară de văicăreli, nimeni nu face nimic

şi aşteaptă să le vină rândul ca fraţii, surorile, copiii sau părinţii lor

să moară în vreun spital românesc.

Şi uite aşa a murit şi Mile Cărpenişan, tot din septicemii

dubioase contractate în spitalele ţinute în viaţă de taxele şi impozitele

oamenilor de afaceri şi ale angajaţilor din mediul privat. Din nou oile

îşi aşteaptă sorocul; aşteaptă să le vină rândul să fie livraţi la cele

- 55 -

veşnice. Suntem astfel complici cu hoţii care fac posibil jaful din

banul public şi nu dăm nicio şansă acelor medici la care taxele şi

impozitele noastre nu ajung să le ofere condiţii de lucru decente.

Adică ne creăm singuri drumul către eşafod şi ştreang.

Iar la români ştreangul se pare că se preferă a fi strâns în jurul

gâtului, întrucât mori mai repede, decât să alegi varianta strângerii

curelei în jurul burţii tot mai lipite de şira spinării.

Colegii prim-solistei de la Teatrul de Operetă vin să ne arate

cât suntem de laşi şi de nemernici prin faptul că nu facem nimic. Ei

au curajul să spună că nu vor mai plăti CAS-urile, pentru că,

plecând de la cazul colegei lor, au văzut că banii daţi la asigurările

de sănătate sunt de fapt banii plătiţi pentru înmormântarea noastră.

Laşitatea sau aşteptarea cuminte a ceasului la care vei fi la

rândul tău executat fără milă de un sistem de stat care nu returnează

nimic cetăţeanului plătitor de taxe şi impozite este nu dovadă de

supremaţie, de inteligenţă, ci de prostie cruntă.

Eu am decis să îmi dau viaţa peste cap şi să merg în Senat

atunci când într-un noiembrie friguros, după ce plătisem vreo 40 de

miliarde de lei vechi taxe şi impozite la statul roman, când am avut

nevoie să vină o Salvare la băieţelul meu, m-am trezit cu o Dacie

papuc ruginită, în care era mai frig ca afară, în care nu era decât o

asistentă medicală care nu ştia să facă nimic şi care mi-a recomandat

să merg la spital cu maşina mea, că altfel „este păcat, că ăla mic

poate muri de frig până ajungem cu maşina noastră...”. M-am dus la

Senat şi, pentru că am ales să mă lupt cu sistemul, cu corupţia,

minciuna, jaful, sunt atacat de acest sistem pervers. Însă altă cale nu

- 56 -

există; supuşenia, plecarea capului, ne va condamna la distrugere

încet, dar sigur.

Câţi alţi români au curajul să spună franc şi să facă ce fac

artiştii de la Teatrul de Operetă, adică să refuze să mai finanţeze un

sistem de sănătate din care banii se scurg în buzunarele hoţilor şi

politicienilor corupţi?

Laşitatea ne va trimite, pe fiecare din noi, pe drumul urmat de

tinerii Tecuceanu, Cărpenişan şi alţi copii care au murit cu zile în

spitalele de exterminare în masă din România. Laşitatea noastră va

alunga din ţară şi ultima brumă de cadre medicale care vor să

lucreze decent şi nu vom avea toţi bani să ne tratam la München,

Paris sau Viena.

„Dacă tu crezi că sistemul de sănătate este scump acum, stai să

vezi cât va costa când o să fie gratuit!” (P.J. O'Rourke)

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Marius Banias:

Declaraţia politică se intitulează ,,Revizuirea Constituţiei”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intenţia proiectului de modificare a Constituţiei recent elaborat

de Executiv este în primul rând să dea curs voinţei cetăţenilor de a

avea un Parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari. În

acelaşi timp, proiectul Guvernului urmăreşte să clarifice anumite

ambiguităţi existente în raporturile dintre instituţii.

La reducerea numărului de parlamentari şi adoptarea

sistemului unicameral ne obligă votul popular, aşa cum a fost

- 57 -

exprimat la referendumul din 22 noiembrie 2009. Guvernul Emil

Boc demonstrează astfel că respectă opţiunile românilor şi, totodată,

că îşi ia în serios angajamentul de modernizare şi eficientizare a

statului, începând tocmai de la baza acestuia, adică de la legea

fundamentală.

Dincolo de aceasta, se elimină blocajele care ne-au făcut să tot

apelăm la Curtea Constituţională în ultimii ani. Astfel, Parlamentul

trebuie să se pronunţe în 10 zile asupra învestiturii Guvernului,

altminteri preşedintele nominalizează un alt candidat. Mai pe scurt,

în 20 de zile ai fie un nou Guvern, fie alegeri anticipate.

Se va evita astfel situaţia în care ţara să stea blocată, cu un

Guvern interimar, timp de câteva luni de zile, în condiţiile în care unele

partide parlamentare ar insista (neconstituţional) să numească ele

premierul în locul preşedintelui, situaţie în care ne-am găsit anul trecut.

Se vor mai scurta, în general, tot felul de termene. De

exemplu, în cazul vacantării funcţiei prezidenţiale, termenul

organizării alegerilor este de 45 de zile, pentru că interimatele

prelungite la vârful structurilor de putere paralizează statul de sus

până jos. S-a văzut, repet, anul trecut. Rezultatul urmărit este acela

de a avea un stat care funcţionează mai eficient şi care îşi rezolvă

mai rapid eventualele situaţii de criză.

Sigur că proiectul este perfectibil şi aici intervine rolul

Parlamentului. Chiar aştept ca PSD şi PNL să vină cu idei

referitoare la modificarea Constituţiei. Până acum am auzit fie

văicăreli, fie un cor de NU! Aşteptăm soluţii, nu demagogie şi luptă

politică fără sens.

- 58 -

Celor care încă mai protestează împotriva ideii Parlamentului

unicameral le spun atât: aceste discuţii erau utile înainte de

referendum, acum este momentul să punem în practică voinţa

alegătorilor. Vajnicii apărători ai bicameralismului ar fi trebuit să

explice în campanie de ce vor Parlament bicameral şi să încerce să

convingă alegătorii. Au preferat însă să încurajeze propriile

electorate, în ascuns sau pe faţă, să nu se pronunţe la referendum.

Domnilor, acum culegeţi rezultatele. Nu putem să consultăm

populaţia şi să ţinem cont de opinia ei numai dacă ne convine, deşi

constat că aşa ar vor PSD şi PNL.

Mi se par, în egală măsură, ridicole, afirmaţiile opoziţiei cum

că Guvernul ar fi elaborat o Constituţie pentru preşedintele Traian

Băsescu. Prin precizarea clară a raporturilor dintre preşedinte,

Guvern şi Parlament se urmăreşte, pur şi simplu, îmbunătăţirea

colaborării dintre şeful statului, Guvern şi parlamentari.

Totodată, se statuează respectul de care trebuie să se bucure

instituţia preşedintelui, căruia şi actuala formă a Constituţiei îi

acordă un loc foarte însemnat în sistemul nostru politic. De fapt,

toate aceste modificări sunt în sensul interpretărilor deja date de

Curtea Constituţională pe tema prerogativelor preşedintelui, lucru

pe care membrii PSD şi PNL ar trebui să-1 ştie prea bine, pentru că

ei au tot făcut asemenea reclamaţii. Ar trebui să fie mândri că, în

urma demersurilor lor, CCR a făcut anumite clarificări, preluate,

iată, în actualul proiect de lege.

Înţeleg că nu convin aceste măsuri de eficientizare a statului

român. De câţiva ani, PSD şi PNL şi-au făcut un stil din a crea haos

- 59 -

şi din a ţine în loc reformarea României. În 2007 au organizat

referendum de suspendare a preşedintelui taman când preşedintele

se ocupa de reforma justiţiei, în 2009 au dărâmat Guvernul tocmai

când lucra la legea salarizării şi la cea a sistemului de pensii, apoi au

refuzat să voteze orice alt premier decât pe acela pe care au încercat

să-1 impună fără niciun drept.

Sigur, un sistem în care atribuţiile fiecărei instituţii sunt bine

precizate împiedică PSD şi PNL să se mai ţină de gherile politice şi

le obligă să se apuce de treabă. Eu sper că totuşi, măcar în acest caz,

când este vorba despre legea fundamentală a statului, Constituţia,

aceste două partide se vor comporta constructiv şi vor veni cu

soluţii şi propuneri de îmbunătăţire.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Prin declaraţia mea politică de astăzi, doresc să vă supun

atenţiei un proiect deosebit de important cu privire la intervenţiile în

situaţii de urgenţă.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba a finalizat

proiectul prin care s-au cumpărat şase autospeciale moderne din

fonduri europene. Maşinile au intrat în dotarea detaşamentelor de

pompieri din Alba Iulia, Aiud, Blaj şi Câmpeni.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Alba a prezentat ieri

ultimele două autospeciale primite în cadrul proiectului regional derulat

de Asociaţia Intercomunitară Centrul Transilvaniei. Este vorba despre o

- 60 -

autospecială pentru descarcerări grele şi una destinată lucrului cu apă şi

spumă, cu o valoare totală de 1,9 milioane de lei, cu TVA.

În total, în dotarea instituţiei din Alba Iulia au intrat un număr

de şase autospeciale, pentru care s-au cheltuit 4,6 milioane de lei.

Celelalte patru autospeciale sunt autovehicule complexe de

intervenţie, descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă.

Toate cele şase maşini sunt de ultimă generaţie şi sunt dotate cu

aparatură şi echipamente moderne. Cu ajutorul acestor echipamente,

timpul de intervenţie la accidente şi incendii va scădea la jumătate.

Timpul mediu de intervenţie la locul accidentelor este în

prezent de 27 de minute în zonele rurale şi de 13 minute în

localităţile urbane. Judeţul Alba beneficiază şi de serviciile unei

autospeciale de cercetare în caz de accidente nucleare, biologice sau

chimice, care se află la sediul ISU Sibiu. Proiectul a mai presupus şi

specializarea a 88 de angajaţi ai ISU Alba în utilizarea maşinilor şi a

echipamentelor din dotare.

Instituţia are în continuare în serviciu echipamente vechi de

zeci de ani. La Alba Iulia este folosită şi astăzi o maşină de stins

incendii din anul 1978. Cel mai vechi echipament este în dotarea

detaşamentului de pompieri din Câmpeni. Este vorba despre o

autospecială de stins incendii marca Mercedes, din anul 1965,

construită special pentru intervenţii în zone montane.

Asociaţia Intercomunitară Centrul Transilvaniei a fost

înfiinţată de consiliile judeţene din cele şase judeţe ale Regiunii

Centru în scopul accesării de fonduri europene pentru îmbunătăţirea

capacităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă. Valoarea

- 61 -

totală a proiectului derulat în perioada decembrie 2008 – aprilie

2010 este de 42,6 milioane de lei, cu TVA, din care peste 70 la sută

sunt fonduri europene.

Consiliul Judeţean Alba a contribuit cu fonduri publice de

aproximativ 3,5 milioane de lei, bani care urmează să fie recuperaţi

în cea mai mare parte din sumele alocate în cadrul proiectului de

Uniunea Europeană.

Desigur, cea mai mare realizare este faptul că, datorită acestei

investiţii, ISU Alba prezintă mai multă încredere pentru cetăţeni

datorită noilor echipamente din dotare, dar şi faptul că timpul de

intervenţie s-a diminuat considerabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică din această săptămână am intitulat-o „A fi sau

a nu fi?” şi doresc prin aceasta să susţin necesitatea continuării

existenţei unui cadru instituţional prin care să fie verificate declaraţiile

de avere şi cele de interes ale oamenilor plătiţi din bani publici.

Dincolo de decizia Curţii Constituţionale, mă surprinde faptul

că foarte mulţi parlamentari din această legislatură sunt de acord cu

vidarea de conţinut a Agenţiei Naţionale de Integritate. Pe de altă

parte, nu ar trebui să mă mai mire această atitudine, pentru că

reticenţa de a-şi face publice averile şi interesele a fost o constantă a

vieţii politice româneşti de după 1989.

- 62 -

Din păcate însă, foarte mulţi au uitat sau preferă să ignore faptul

că România a fost atent monitorizată în ultimii cinci ani de către

Comisia Europeană la capitolul privitor la justiţie şi combaterea

corupţiei.

Nu trebuie să neglijăm faptul că aceasta ar fi putut reprezenta

una dintre principalele probleme care ar fi putut atrage după sine

aplicarea clauzei de salvgardare pentru România. Între 2005 – 2007,

progresele făcute în justiţie au permis României să adere la 1

ianuarie 2007 la Uniunea Europeană.

Colegii din legislatura trecută poate îşi reamintesc de

momentul moţiunii simple depuse împotriva celui mai performant

ministru al justiţiei pe care l-a avut România în ultimii 20 de ani.

Deşi la momentul respectiv ministrul Monica Macovei era unul din

cei mai apreciaţi miniştri, deşi aducea servicii de imagine României,

mai mari poate decât premierul de la acea dată, Partidul Conservator

a introdus o moţiune simplă susţinută şi de PSD, şi de PNL, prin

care acuzau lipsa performanţelor din justiţie.

Aşadar, chiar în această sală s-a votat sub paravanul

inexistenţei unor progrese în domeniul justiţiei moţiunea împotriva

ministrului Monica Macovei.

De ce spun că s-a folosit un paravan? Pentru că adevăratul

motiv pentru care s-a votat acea moţiune a fost tocmai Agenţia

Naţională a Integrităţii. Pentru că şi atunci, ca şi acum, existau

oameni politici, în general, şi senatori, în special, care vedeau o

mare problemă în transparenţă.

- 63 -

Politica, stimaţi colegi, trebuie să vă reamintesc că a pornit ca

fiind o activitate transparentă. Cel puţin în democraţie, regim pe

care îl clamaţi cu fiecare ocazie şi nu îi recunoaşteţi niciodată

substanţa, transparenţa a fost o obligaţie asumată de cei care

guvernează în faţa celor care sunt guvernaţi.

În condiţiile în care refuzaţi cu obstinaţie să menţinem

împreună această caracteristică a democraţiei, nu faceţi altceva

decât să vă îndepărtaţi de esenţa democraţiei.

Stimaţi colegi,

În România ultimilor ani, am avut o serie de instituţii publice

care practic nu aveau un obiect clar de activitate, am avut de

asemenea şi instituţii eficiente necesare care au fost văduvite de

acest obiect de activitate. Ei bine, nu acelaşi lucru trebuie să

acceptăm să se întâmple şi în cazul Agenţiei Naţionale pentru

Integritate. Este păcat, pentru că această instituţie, alături de DNA,

în paranteză fie spus, o altă instituţie blamată de clasa politică, a fost

cea mai apreciată la nivelul Comisiei Europene atunci când s-au

întocmit rapoartele pe justiţie din ultimii ani cu privire la România.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Dobra: Declaraţia politică este intitulată ,,Un trecut deplorabil naşte

un viitor nebulos”.

Am să încep declaraţia mea politică printr-un citat din

Constantin Rădulescu Motru, care în lucrarea „Cultura română şi

politicianismul” spunea: „Reformele săvârşite în România de către

politicieni sunt, unele, spre folosul aparent al generaţiunilor de

astăzi şi toate spre paguba reală a generaţiunilor de mâine.”

- 64 -

Sunt senator de aproximativ un an şi 5 luni şi mi-am dat seama

că, din nefericire, cei care suntem trimişi în forurile legiuitoare nu

facem ce trebuie pentru cei care, ne place să spunem, îi

reprezentăm. O parte din noi sunt încă nepregătiţi suficient pentru a

contracara toate lucrurile rele, iar alţii nu dorim să facem ca

lucrurile să meargă bine.

Cum vă explicaţi că prin Parlament, adică şi prin Senatul

României, au trecut cele mai odioase acte prin care românii, fără

ştirea lor, au rămas fără principalele resurse energetice, fără cea mai

mare bancă comercială, fără principalii producători de oţel, de

ciment şi, respectiv, aluminiu, şi toate acestea pe valori băneşti de

nimic? Este o măsură a aprecierii pe care autorităţile legiuitoare au

avut-o şi o au faţă de munca românilor.

Tot această instituţie, adică Parlamentul, a aprobat în 1997

legalizarea celui mai mare jaf din istoria bancară românească, prin

trecerea Bancorex la BCR, statul preluând paguba, fără să mai fie

interesat să se întoarcă împotriva celor care l-au păgubit cu adevărat.

Acelaşi stat, adică şi noi, Parlamentul României, am acceptat

să se aplice strâmb legile proprietăţii, ceea ce a dus la pierderea a

sute de procese la instanţele internaţionale şi la acordarea de

despăgubirii de miliarde de lei, totul în defavoarea celor mulţi, pe

umărul cărora plângem acum.

Nu am făcut legi care să nu permită jefuirea societăţilor

comerciale privatizate atât de cetăţenii români, cât şi de cei străini, iar

prin clauze contractuale bine ticluite şi scoase de sub lupa opiniei

publice au fost aduse prejudicii incalculabile poporului român.

- 65 -

Am permis ridicarea la rang de principiu a câştigului fără

muncă, iar astăzi ne mirăm de ce afacerile corecte şi cu multă

muncă înglobată în ele nu sunt preocuparea multor persoane.

Toate acestea şi altele, pe care nu mai doresc să le înşir aici,

mă obligă să vă spun, stimaţi colegi, că actuala criză economică,

morală şi situaţia grea în care am ajuns trebuie să înceteze, iar

Parlamentul României trebuie să fie instituţia cea mai preocupată în

a le rezolva, pentru că în esenţa ei este cea mai democratică şi

reprezentativă structură a unui stat.

Pentru ca această ţară să devină în următoarea perioadă un stat

cu adevărat european, se impune să elaborăm legi care să

preîntâmpine hoţia, să rezolve cu adevărat lucrurile rele pe care le-am

produs în ultimii 20 de ani, să igienizăm viaţa politică şi publică din

România.

Toţi ne lamentăm că lucrurile merg rău, toţi, cel puţin formal,

ne manifestăm indignarea faţă de ce se întâmplă în societate, dar

când e vorba să facem cu adevărat ceva corect ne fragmentăm pe

alte interese, ca şi când n-am înţelege că o ţară mai bine orânduită şi

guvernată este un lucru benefic pentru toţi.

Suntem într-o profundă criză morală, din care putem ieşi doar

dacă politicienii vor dori acest lucru. Fariseismul, minciuna au făcut

din politica românească cel mai dezagreabil lucru din România, iar

din politicieni cele mai nepopulare şi nerespectabile persoane.

Nu credeţi, stimaţi colegi, că noi, parlamentarii, trebuie să dăm

tonul înnoirilor şi revenirii la normalitate, îndreptărilor legislative

care să asigure buna funcţionare a instituţiilor statului şi societăţii?

- 66 -

Doamna Doina Silistru:

Declaraţia politică se intitulează ,,Norul de cenuşă vulcanică,

pericol economic pentru Europa”.

Impactul economic al norului de cenuşă vulcanică – în urma

erupţiei Vulcanului Eyjafjallajokull din Islanda –, care a închis

aeroporturile Europei şi a anulat zeci de mii de zboruri, va creşte

puternic în zilele următoare şi va fi din ce în ce mai semnificativ cu

cât se prelungeşte criza. Aceasta este cea mai importantă întrerupere

a traficului aerian de după atacurile teroriste de la 11 septembrie

2001. Atunci, spaţiul aerian american a fost închis timp de trei zile,

toate cursele dinspre Europa fiind anulate. Probabil că este cea mai

mare întrerupere a zborurilor din istorie.

Analiştii estimează că, deşi majoritatea mărfurilor şi bunurilor sunt

transportate, la nivel mondial, maritim sau terestru, 40% din valoarea

acestor transporturi este generată de avioane. Produsele perisabile,

precum mâncarea şi florile, nu pot fi cărate decât pe calea aerului.

Norul de cenuşă vulcanică din Islanda a adus pierderi imense

la nivelul comerţului mondial. Piaţa florilor din Ţările de Jos a

scăzut cu 20%, în condiţiile în care florile provin mai ales din

Kenya, Etiopia sau Israel, iar exportul lor nu a mai fost posibil.

Probleme sunt şi pe piaţa fructelor şi a legumelor, căci 10%

din aceste alimente vin, în acest anotimp, în Europa pe calea aerului.

Pierderi substanţiale înregistrează şi comerţul american, din

cauza imposibilităţii de a face tranzacţii pe cale aeriană. Cifrele

ajung la câteva sute de mii de dolari pe companie, într-o singură zi.

- 67 -

O scădere masivă a traficului aerian are un efect negativ şi

asupra preţului petrolului. Companiile farmaceutice utilizează intens

transporturile pe calea aerului, însă acestea dispun de suficientă

marfă pe inventar pentru a evita o criză pe termen scurt.

Industria de videoconferinţe a înregistrat o creştere a cererii în

urma întreruperii călătoriilor de afaceri din Europa. Serviciile de

curierat ca Federal Express şi DHL au direcţionat mai multe livrări

la transportul auto sau prin căi ferate pentru a limita pierderile.

Industria turismului şi a călătoriilor ar avea serios de suferit,

mai ales în ceea ce priveşte economiile mediteraneene, cum este cea

a Greciei, Turciei, Italiei sau Spaniei. Călătoriile aeriene şi turismul

generează circa 5% din produsul intern brut global, adică circa 3000

de miliarde de dolari, Europa fiind responsabilă pentru o treime din

acest volum, majoritatea traficului având loc în lunile de vară. O

criză prelungită a norilor de cenuşă ar provoca pierderi de 5-10

miliarde de dolari pe săptămână în sectoarele de profil.

Impactul financiar al norului vulcanic asupra companiilor

aeriene este de peste 200 de milioane de euro pe zi, potrivit unei

estimări făcute de Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian

(IATA). În afară de pierderile de venituri suferite ca urmare a anulării

curselor, companiile aeriene au cheltuieli suplimentare şi cu devierea

altor curse, cu asistenţa acordată fie pasagerilor rămaşi pe aeroporturi,

fie aeronavelor nevoite să staţioneze în diverse părţi ale lumii.

Totodată, companiile aeriene mici şi medii riscă să

falimenteze, din cauza lipsei de lichidităţi provocate de suspendarea

curselor aeriene în Europa.

- 68 -

Companiile aeriene din toată Europa au acuzat guvernele ţărilor

afectate de norul de cenuşă că s-au grăbit cu decizia de închidere a

spaţiilor aeriene, iar unele măsuri de securitate au fost exagerate.

IATA estimează că impactul economic al crizei cauzate de

norul de cenuşă vulcanică asupra companiilor aeriene este mai sever

decât cel al atacurilor teroriste din Statele Unite de pe 11 septembrie

2001. Impactul paraliziei traficului aerian, cauzată de vulcanul

islandez, va fi din ce în ce mai sensibil dacă situaţia se prelungeşte.

În cazul unei amânări nelimitate, companiile ar trebui să facă

ajustări costisitoare către alte surse de transport, însă impactul ar

putea fi mult mai mic decât efectele persistente ale crizei financiare.

În perioada în care spaţiul aerian a fost închis, companiile

aeriene care operează pe piaţa românească au pierdut milioane de

euro. Criza provocată de închiderea spaţiului aerian a fost simţită cel

mai puternic de compania aeriană de stat Tarom. Aceasta a vehiculat,

la o primă estimare, pierderi de patru milioane de euro. Compania

Naţională Aeroporturi Bucureşti, care administrează Băneasa şi

Otopeni, a pierdut peste un milion de euro. CFR Călători şi

companiile de autocare s-au văzut în situaţia de a nu putea face faţă

numărului mult mai mare de pasageri şi şi-au suplimentat cursele.

Erupţia vulcanului creează şi câştigători, printre care

proprietarii de feriboturi din zona scandinavă, proprietarii de

hoteluri şi companiile de închirieri auto.

Norul de cenuşă are şi efecte pozitive. Închiderea spaţiului aerian

european a făcut ca în atmosfera terestră să ajungă cu 1,3 milioane de

tone de CO2 mai puţin. Aproape 2% din emisiile totale de dioxid de

- 69 -

carbon sunt imputabile companiilor aeriene, dar în Europa această

proporţie este mai mare. 28 000 de zboruri pe zi emit 560 000 de

tone de dioxid de carbon în spaţiul aerian european, echivalentul a o

treime din emisiile din toată lumea.

Preşedintele Comisiei Europene a decis crearea unui grup de

lucru ad-hoc pentru evaluarea impactului norului de cenuşă vulcanică

asupra industriei transporturilor aeriene şi a economiei în general.

Întrebările cheie sunt acum, dacă vulcanul va continua să erupă şi să

emane cenuşă în atmosferă, încotro va pluti această cenuşă şi cât timp

va persista actualul nor asupra Europei. Cel mai bun scenariu posibil îl

reprezintă reducerea treptată a exploziilor şi trecerea de la erupţiile

masive de cenuşă vulcanică la scurgerile de magmă. Cel mai grav

scenariu ar consta în activarea vulcanului Katla din apropiere, ce ar

putea duce la o explozie considerabil mai mare.

Experţii susţin că nu pot prezice cât va mai persista norul de

cenuşă vulcanică ce continuă să perturbe aviaţia europeană,

fenomen cu un impact economic important. Potrivit specialiştilor,

cel mai pesimist scenariu indică o încetinire cu 1-2% a creşterii

economice la nivelul continentului, în condiţiile în care creşterea

economică în Europa, în anul 2010, era prognozată la 1-1,5%.

Asta ar însemna că multe ţări europene nu ar mai înregistra

creştere în acest an.

Domnul Viorel Arcaş:

Declaraţia politică se intitulează ,,Bonul fiscal pentru legătura

de ceapă, chintesenţa politicii anticriză a PDL”.

Stimaţi colegi,

- 70 -

Se pare că, în ultima perioadă, Guvernul Boc şi-a propus să se

întreacă pe sine însuşi. În sens negativ, bineînţeles. Spun acest lucru

pentru că măsurile fără logică, actele normative elaborate după

ureche, deciziile heirupiste se ţin lanţ.

Asistăm la un spectacol penibil, lipsit de substanţă, garnisit din

plin de elucubraţii şi de tâmpenii. În fiecare zi suntem martorii unui

nou episod din ciclul „dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs”.

Dovezile de prost management, lipsa de viziune asupra

viitorului, incoerenţa decizională mă fac să fiu convins, încă o dată în

plus, că nimic nu ar face mai bine României decât ca Guvernul Boc să

dispară în neant. Acolo unde ar fi trebuit sa rămână dintotdeauna.

După ce bolnavii au devenit un pericol public şi trebuie

verificaţi de către Politie, este rândul micilor agricultori să cadă

pradă maniei şi minţii întortocheate ale lui Emil Boc. Ei sunt noua

ţintă a Poliţiei Economice, Administraţiei Fiscale, Gărzii Financiare

etc. Pentru că la nivelul comerţului ambulant şi al celui prin pieţe se

află, după cum gândeşte domnul Boc, tot răul crizei economice din

România. Şi atunci, răul trebuie tăiat de la rădăcina, nu?

În loc să gândească măsuri fiscale menite să îmbunătăţească si

să încurajeze mediul de afaceri românesc, în loc să vină cu planuri

concrete şi cu proiecţii pe următorii ani, care să ne dea sentimentul

că lucrurile se vor schimba în bine, în loc să prezinte o strategie pe

termen mediu care să facă sistemul economic previzibil şi

interesant, miniştrii Cabinetului Boc vin cu o măsură... halucinantă.

Pentru fiecare legătură de ceapă sau de usturoi, pentru fiecare două

mere şi trei cartofi, pentru fiecare morcov şi castravete cumpăraţi

- 71 -

din piaţă, ţăranul agricultor trebuie să emită bon fiscal. Ceea ce

înseamnă că trebuie să îşi achiziţioneze şi casă de marcat.

Poate ne explică domnul Boc cum vor reuşi tanti Veturia sau

mamaie Ana, femei la 70 de ani, care îşi duc cu greu traiul, mai

vânzând în piaţă ce au cultivat prin gradină, să înveţe să folosească

o casă de marcat şi să emită un bon fiscal, ca să nu mai vorbim ce

cheltuieli presupune acest lucru.

Prin obligarea ţăranilor la comercializarea produselor agricole

numai ca urmare a înregistrării ca persoană fizică autorizată sau ca

asociaţie familială, Guvernul Boc mai dă o lovitură grea acestui

segment de populaţie, şi aşa cel mai încercat de soartă şi de decizii

politice fără sens.

Deşi, dacă stau să mă gândesc bine, un sens ar putea fi: dacă nu

se mai fac bani din asfaltarea străzilor pentru camarila PDL, probabil

că se fac din intermedierea comerţului în pieţe. Pentru că exact asta se

va întâmpla: tanti Veturia şi mamaie Ana nu vor cumpăra case de

marcat; în schimb, îşi vor vinde marfa, la un preţ derizoriu, samsarilor

din pieţe, care vor şti să lucreze cu bonurile fiscale.

Dacă în legăturile de ceapă vândute fără bon fiscal aţi

descoperit, domnule Emil Boc, evaziunea fiscală, noua sursă de

venituri la buget, respectiv planul anticriză al României, vă sugerez

sa vă luaţi un concediu... definitiv. Vă mulţumesc.

Domnul Şerban Constantin Valeca:

Doamnelor şi domnilor senatori,

Asistăm de câteva zile la o serie de articole alarmiste apărute

în presa ucraineană care au la bază declaraţiile destul de agresive ale

- 72 -

unui deputat ucrainean referitoare la revenirea pe cale naturală a

Insulei Maican la teritoriul României. Această poziţie nu poate

rămâne fără răspuns, drept pentru care, în urma unei minime

documentări, doresc să transmit câteva mesaje.

Insula Maican poate reveni României pentru că, în urma

colmatării, şenalul navigabil – cel care determină traseul frontierei

de stat – s-a mutat, de la sud, la nord de respectiva insulă.

Acuzaţiile aduse de deputatul ucrainean privind revendicările

teritoriale ale României asupra Insulei Maican sunt complet lipsite

de justificare, deoarece în Tratatul privind regimul frontierei de stat

dintre România şi Ucraina, din 2003, se prevede chiar în primul

articol că întocmirea noilor documente de frontieră nu reprezintă o

revizuire a frontierei dintre cele două ţări. În conformitate cu acest

tratat, „în cazul cursurilor nenavigabile, frontiera trece prin mijlocul

pânzei de apă, iar în cazul şenalelor navigabile, chiar pe mijlocul

acestora”. Or, aşa cum arătam mai sus, în urma colmatării, şenalul

navigabil s-a mutat, de la sud, la nord de Insula Maican. Trasarea

unei noi linii de frontieră, pe sectoare de frontieră pe apă, trebuie

realizată în conformitate cu poziţia actuală a şenalului navigabil

principal, aşa cum va rezulta în urma verificărilor şi măsurătorilor

hidrografice efectuate la nivel de experţi.

De fapt, acest lucru este recunoscut şi de împuternicitul cu

afaceri al Ucrainei la Curtea Internaţională a ONU, ambasadorul

Vladimir Vasilenko, care a declarat că în cazul de faţă nu este vorba

de pretenţii teritoriale, ci de rezolvarea unei chestiuni apărute ca

urmare a schimbării şenalului navigabil al Dunării. „Pur şi simplu se

- 73 -

constată o schimbare a actualului şenal navigabil şi, în conformitate,

se modifică poziţia unora sau a altora dintre malurile şi insulele

aflate pe canalul de navigaţie”, a explicat Vasilenko, adăugând: „Nu

este vorba de pretenţii teritoriale. Este vorba despre rezolvarea

situaţiei create in jurul insulei ca urmare a modificărilor naturale.”

De asemenea, stimate colege şi stimaţi colegi, la nivel de

cunoştinţe generale, conform prevederilor dreptului internaţional,

atunci când graniţa dintre ţări este situată pe un râu, ea se trasează

pe şenalul navigabil, dacă părţile nu au convenit altfel.

În prezent, şenalul navigabil dintre insula românească Babin şi

insula ucraineană Maican este blocat de noroi, circulaţia navelor

realizându-se între Maican şi malul ucrainean. Aşadar, este normală

analizarea situaţiei acestei insule, lucru permis în mod explicit de

tratatul bilateral.

Mă intrigă lipsa de reacţie şi de fermitate a ministrului nostru

de externe sau măcar a reprezentanţilor acestui minister în

explicarea situaţiei create.

În aceste condiţii, toată această agitaţie creată de anumiţi

demnitari ucraineni nu îşi are nici locul, nici rostul.

Nu pot să nu mă întreb care ar fi fost reacţia acestor politicieni

dacă România ar fi fost cea care trebuia să piardă o insulă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Cordoş:

Declaraţia politică se intitulează ,,Proiectul de revizuire a

Constituţiei – o mascaradă politică în slujba preşedintelui Băsescu”.

- 74 -

Guvernul Boc, să citim Guvernul Băsescu, are idei puţine, dar

fixe. Considerând, împotriva tuturor normelor deontologice politice,

şi chiar juridice, că un referendum despre o problemă atât de

importantă precum revizuirea Constituţiei se poate suprapune –

populist – alegerilor prezidenţiale, Guvernul sus-menţionat nu a

ţinut cont nici măcar de recomandările unei autorităţi în materie

precum Comisia de la Veneţia.

De curând, la Congresul Asociaţiilor Senatelor din Europa,

această mai mult decât impoliteţe, această gravă încălcare a principiilor

democratice a determinat o ridicare din sprâncene şi o îngrijorare a

participanţilor la lucrările acestui prestigios for instituţional. Dar cum

ce s-a făcut nu se mai poate dezlega aşa uşor, anevoiosul traseu al

modificării legii fundamentale a demarat în sfârşit.

Preocupaţi mai mult să nu-l supere pe preşedintele Băsescu,

iniţiatorii guvernamentali ai proiectului, inovând de-a dreptul

umoristic, conform sindromului „copy-paste”, au făcut gafă după

gafă. În primul rând pe aceea referitoare la articolul 149 – cu

aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord –, noi fiind de

mult timp membri NATO, în al doilea rând în privinţa angajării

răspunderii Guvernului – articolul 114 alineatul 1 – „în şedinţă

comună” –, deşi centrul de interes al proiectului de revizuire a

Constituţiei a fost tocmai trecerea la un Parlament unicameral.

Stând sub semnul superficialităţii, deşi anunţat cu surle şi

trâmbiţe în patria – după cum spunea inspirat cineva – „ţânţarului-

armăsar”, proiectul Boc este doar un monument de

neprofesionalism.

- 75 -

Conform premierului în exerciţiu, care ştie să emită doar sentinţe

nefundamentate nici logic, nici juridic, Senatul va fi desfiinţat, iar

Camera Deputaţilor îşi va schimba denumirea în Camera

Reprezentanţilor, numărul de parlamentari fiind limitat la 300.

În opinia mea, şi nu numai a mea, dacă vom reduce numărul

parlamentarilor, nu cred că vom obţine, aşa cum susţine PDL,

eficientizarea Parlamentului, ci vom dobândi în fapt un Parlament

depăşit de sarcinile ce îi vor reveni. Contrar procedurilor

democratice actuale, rolul instituţiilor statului s-ar inversa automat,

ar dispărea rolul controlului parlamentar şi sarcinile Parlamentului

vor fi preluate de Executiv pentru a putea fi duse la bun sfârşit.

Stimaţi colegi, prin îngrădirea dreptului de a avea un

Parlament bicameral, presimt că actualul Guvern, orchestrat de

preşedintele Băsescu, ne pregăteşte actul de deces al democraţiei, că

ne îndreptăm spre ceea ce am avut, spre regretul nostru, dar se pare

nu al tuturor, şi anume Marea Adunare Naţională.

Este adevărat că parlamentele statelor Europei au în proporţie

aproape egală monocameralism şi bicameralism, 13 la 14, dar este

vorba, în general, despre state mici şi mijlocii, cu un background

politic şi democratic diferit de al nostru. Sunt state mari care nici

măcar nu au o Constituţie, precum Marea Britanie, şi totuşi

instituţiile statului funcţionează ireproşabil. Ca să nu mai vorbim

despre SUA, cu o existenţă de peste 200 de ani şi fără o Constituţie

în adevăratul sens al cuvântului.

De fapt, ideea Parlamentului monocameral nu este decât un

pretext pentru a se umbla pe şest sau pe faţă la alte lucruri mai

- 76 -

subtile, cum ar fi procedura de suspendare a preşedintelui ţării şi

restricţionarea rolului Parlamentului în această procedură

„disciplinară”. Daca avizul Curţii Constituţionale va fi unul negativ,

acesta capătă practic forţă de lege, a anunţat Boc: procesul de

suspendare se opreşte brusc în Legislativ.

Bineînţeles că nu putem fi de acord cu acest aspect sau, cum

bine spunea un coleg de-al nostru, putem accepta dorinţa

preşedintelui de a scoate Parlamentul din „ecuaţia” suspendării

prezidenţiale şi de a stabili Curtea Constituţională ca arbitru într-un

astfel de caz, doar dacă preşedintele ar urma să fie scos, la rândul

lui, din ecuaţia dizolvării Parlamentului.

Până la urmă, este vizibilă dorinţa yes-menilor din jurul

preşedintelui: tot ce 1-a deranjat pe parcursul primului mandat se

încearcă să se ajusteze din condei şi în primul rând Parlamentul este

ţinta cea mai importantă de doborât.

Ce ne dorim noi? Şi mă refer la PSD.

În primul rând sperăm în echilibrul şi profesionalismul

colegilor care compun Comisia pentru modificarea Constituţiei,

constituită la Parlament, apoi ştim că filtrele special instituite pentru

a nu lăsa loc liberului-arbitru îşi vor spune şi ele cuvântul, respectiv

Comisiile juridice ale celor două Camere, şedinţe separate de plen,

şedinţa comună a Parlamentului şi, în fine, votul final. De abia

atunci va fi organizat un nou referendum supus voinţei populare. Şi

noi ne vom supune acesteia, după cum este şi firesc.

Să nu uităm că o ţară precum Elveţia nu se joacă atunci când

vine vorba de referendum. Cetăţenilor le sunt prezentate ambele

- 77 -

variante şi proiectele care urmează a le fi supuse atenţiei sunt

îndelung dezbătute şi mediatizate cu argumente pertinente. Nimeni

nu şi-ar permite nici acolo, nici în altă parte să cupleze fără ruşine

alegerile prezidenţiale cu o altă problemă de interes general, pe care

să şi-o circumscrie abuziv.

Domnul Ion Rotaru: Declaraţia politică este intitulată ,,În România schimbările se

fac numai cu preţul vieţii”.

Dragi colegi,

Ca în multe alte situaţii, a fost nevoie să mai moară cineva

cunoscut pentru a se lua măsuri de rezolvare a unor situaţii care

existau de ani de zile.

Nu mai este de mult o noutate că sistemul medical românesc

întâmpină probleme şi că şi-a pierdut, din nefericire, credibilitatea.

Nu cu multă vreme în urmă, actorul Toni Tecuceanu a murit,

conform raportului oficial, de gripă nouă, ca apoi să se dovedească că

alta a fost cauza morţii. Şi anume, contactarea unei bacterii din spital.

Nu este singurul caz. Acum ne-am trezit cu o întreagă secţie de

obstetrică-ginecologie infectată cu o bacterie care a dus la

îmbolnăvirea în stare foarte gravă a mai multor paciente.

Ca să nu mai vorbim de faptul că în spitale asigurarea

condiţiilor aseptice este precară, iar cadrele medicale, ca şi pacienţii,

sunt supuşi riscului de a contacta oricând alte şi alte bacterii care să

le pericliteze starea de sănătate şi chiar viaţa.

Cum oare este posibil ca statul român să nu acţioneze decât

politic? Şi asta numai după ce consecinţele lor pot duce la pierderea

de vieţi omeneşti.

- 78 -

De ce spun acest lucru? Ei bine, stimaţi colegi, vă aduc la

cunoştinţa încă o dată că situaţia critică din Spitalul CF 2 din

Capitală nu îi era necunoscută domnului ministru Berceanu, în

ultimul an fiind interpelat de mai mulţi parlamentari cu privire la

multiplele nereguli din acest spital. Chiar eu, anul trecut, am cerut

să se iniţieze un control la acest spital, numai că nici până acum nu

am primit vreun răspuns referitor la controlul respectiv. Ba mai

mult, am primit o mulţime de memorii care descriau proasta

funcţionare a spitalului şi manevrele politice ale managerului.

Prin urmare, nu consider că e suficientă demiterea acestui

manager, cred că demisia ar trebui să şi-o dea domnul ministru

Berceanu, întrucât totul s-a petrecut cu ştiinţa şi bunăvoinţa dumnealui.

Aşadar, vă rog, dragi colegi, aşa cum fac apel şi la

reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, să privim mai atent acest

fenomen. Este necesar să luăm măsuri şi să investim în combaterea

bacteriei noi, dar este necesar totodată să asigurăm în spitalele din

România toate condiţiile necesare bunei funcţionări şi apărării vieţii

pacienţilor prin crearea de condiţii aseptice, care să nu mai pună la

îndoială eficacitatea actului medical.

Sper să nu mai fie nevoie de moartea cuiva şi de mediatizări

care nu fac niciun bine pentru ca cei responsabili să privească cu

mai multă seriozitate acest sector vital în oricare societate din lume.

Domnul Gheorghe Pop:

Declaraţia politică se intitulează ,,Guvernanţii n-au părinţi”.

„Guvernanţii n-au părinţi”, aşa au scandat pensionarii sălăjeni

în faţa Prefecturii, supăraţi că „Boc şi gaşca lui nu mai încap nici de

- 79 -

pensii... şi ar vrea să le ciuntească. E drept că, la cum se comportă şi

la ce decizii iau, ai putea spune că n-au nici mamă şi nici tată... dar

într-un fel trebuie să fi ajuns şi ei pe lumea asta.”

Pensionarii au ieşit în stradă, cerându-şi dreptul la o viaţă

decentă, încercând să demonstreze faptul că această categorie

socială a fost defavorizată de-a lungul anilor, fiind pe ultimul loc în

preocupările clasei politice.

Gândiţi-vă pentru o clipă că oamenii aceştia care ies în stradă

sunt ca şi părinţii noştri, sunt oameni care au muncit o viaţă

întreagă, sunt oameni care au suportat vremurile grele ale

comunismului şi, deşi cu teama în suflete, s-au bucurat, totuşi, la

Revoluţie, alături de noi, sperând că vor apuca să trăiască vremuri

mai bune şi mai frumoase. Şi cum au ajuns?

Nu are de ce să vă mire când îi auziţi că deplâng fostul regim.

Şi nu îi judecaţi critic. Sunt oameni care atunci aveau un salariu şi o

poziţie, un salariu care nu se devaloriza aşa cum se întâmplă acum

cu pensiile cu care au ieşit acum trei, cinci sau 15 ani. Sunt oameni

care şi-au văzut părinţii la pensie şi care au văzut că se putea, totuşi,

trăi din respectivii bani.

Vârstnicii prezenţi la protest mi-au împărtăşit nemulţumirile

lor faţă de sistemul de coplată din sistemul medical, de pensiile mici

şi de ponderea mare a cheltuielilor cu medicamentele, de faptul că

nu s-a ţinut cont de încadrările în grupe de muncă şi că nu

beneficiază de bilete de tratament decât o dată la doi ani.

Protestatarii s-au întrebat unde le sunt banii de pensii după ce

au cotizat zeci de ani.

- 80 -

„De ce se dau bani grei pe avioane stricate dacă spunem că nu

avem bani? De ce, dacă ne plângem de sărăcie, nu suntem lăsaţi să

ne valorificăm produsele noastre de la ţară (carnea, laptele ouăle) pe

plan local? Cine a adus ţara în această stare? Oare guvernanţii

noştri... n-au părinţi?”

Pensionarii sunt hotărâţi să nu mai aştepte în faţa televizoarelor

binefacerile reformei portocalii a pensiilor. Se pare că au înţeles că nu

mai au nimic de pierdut, deoarece în nota de dispreţ şi nepăsare care

caracterizează guvernanţii probabil nu vor înţelege gravitatea

momentului. Chiar dacă ar înţelege-o, n-ar şti ce trebuie făcut.

Eventual, unii dintre ei, mai maturi în gândire, ar putea spera

în intervenţia salvatoare a întâiului mediator al naţiunii.

Deseori, bătrâneţea se asociază cu uitarea, dar de multe ori cei

care uită nu sunt cei de vârsta a treia, ci noi, cei care de obicei uităm

să ne aducem aminte că nu vom fi tineri o veşnicie, cei care nu

întotdeauna ne aducem aminte de bătrânii noştri şi de faptul că

multe din realizările noastre de astăzi li se datorează lor, celor care

acum au nevoie de sprijinul nostru.

Stimaţi colegi,

Se spune că „puterea celor tineri stă în faptă, a celor bătrâni în

chibzuinţă”. Haideţi să ascultăm păsurile acestor oameni, variantele

şi soluţiile propuse şi să facem tot ce ne stă în putere ca, prin faptă,

să le rezolvăm problemele! Vă mulţumesc.

Domnul Ion Toma:

Declaraţia politică este intitulată ,,Soluţia pentru ieşirea din

criză – taxa pe leuştean”.

- 81 -

Stimaţi colegi,

Mi-ar fi plăcut să vă anunţ de la această tribună că România a

depăşit momentul crizei graţie unui plan de măsuri anticriză

conceput şi aplicat de cel mai competent Guvern de după Revoluţia

din 1989. Dar din păcate, stimaţi colegi, lucrurile stau exact pe dos.

Cum să vorbim despre reuşita măsurilor anticriză când acestea

lipsesc cu desăvârşire?

Cum să vorbim despre creştere economică atâta vreme cât

Guvernul este factorul stimulativ al încetinirii şi stopării

investiţiilor, nicidecum un promotor al măsurilor ce ar putea

conduce la dezvoltare ?

Cum să vorbim despre Guvern competent când, în loc să ne

îndreptăm spre finalul crizei, ne adâncim tot mai mult în probleme?

Iar drept rezultat, Guvernul rămâne cu visteria goală!

Şi atunci ce ne facem cu banii de salarii, de pensii? Ce ne

facem fără bani pentru investiţii?

Scoatem bisturiul şi tăiem. Salarii, pensii, investiţii. Ca să

putem cârpi haina ponosită, de care parcă nu mai vrem să scăpăm,

pentru a îmbrăca alta nouă şi curată, aşa cum au ţările membre ale

Uniunii Europene.

Şi cum toate aceste lucruri nu sunt de ajuns, mai născocim un

impozit pe care să-l punem pe spatele celor mulţi, pentru că, nu-i

aşa, poporul este cel mai bun plătitor.

Iată cum a fost moşită de Guvern noua „taxă pe leuştean”, sau

„taxa pe păstârnac”, pe care marii îmbogăţiţi ai societăţii

postdecembriste, ţăranii cultivatori de leuştean, vor fi obligaţi să o

- 82 -

plătească, dotându-şi luxoasele sedii de birouri de pe lădiţele şi

tarabele pieţelor din ţară, cu case de marcat.

Da! Stimaţi colegi, intrăm în rândul lumii.

Probabil că Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă prin

care fiecare bătrân de 60 de ani care vinde ce creşte pe lângă casă,

pentru a mai strânge şi el un ban pentru lemne de foc sau pentru a-şi

cumpăra medicamente, va fi nevoit să urmeze cursuri de

specializare, la finalul cărora va primi „brevet pentru conducerea

casei de marcat”.

Trebuie să recunoaştem că Guvernul a gândit bine această

etapă, care va duce la dezvoltarea breslei vânzătorilor de role pentru

casele de marcat şi a depanatorilor pentru acestea.

Felicitări, domnilor guvernanţi, pentru această soluţie!

Aţi reuşit să extindeţi baza de impozitare şi, în plus, veniturile

la bugetul de stat vor creşte simţitor prin aplicarea TVA-ului pe

urzici, pătrunjel, leurdă şi ridichi.

Aceasta este de departe măsura anticriză cea mai importantă şi

va aduce cu sine o parte importantă a elementelor necesare ieşirii

din criză.

Dar, înainte de a încheia, îmi permit să vă adresez o întrebare:

pe când reintroducerea taxelor tradiţionale precum fumăritul,

văcăritul, oieritul şi zeciuiala?

Nu de alta, ci pentru a întregi veniturile bugetului de stat şi

pentru a reduce deficitul bugetar sub limita cerută de FMI. Numai

aşa succesul va fi asigurat!

- 83 -

Vă mulţumesc, domnilor guvernanţi, şi aşteptăm cu interes

adevăratele măsuri anticriză, de care România are atâta nevoie, care

să creeze locuri de muncă şi plus valoarea necesară unei creşteri

economice sănătoase.

Domnul Dan Voiculescu:

Declaraţia politică se intitulează ,,Statul tâlhar”.

Statul român s-a dezvoltat aberant.

Dincolo de problemele de inteligenţă, moralitate sau competenţă

ale persoanelor care deţin cele mai importante funcţii publice, statul

român are o problemă de fond, care anulează orice şansă de progres: a

devenit cel mai mare duşman al propriilor cetăţeni.

Statul român îşi impozitează sălbatic propriii cetăţeni, le

reduce abuziv salariile, le anulează dreptul legal la pensie, le

falimentează discreţionar afacerile şi nu pierde niciun prilej să-i

umilească, să le demonstreze forţa arbitrariului şi arbitrariul forţei.

Această combinaţie de hoţie şi violenţă se numeşte, în orice

dicţionar juridic, tâlhărie!

Statul tâlhar nu oferă niciun avantaj adevărat cetăţenilor săi.

Nu construieşte nimic. Distruge orice entuziasm bine intenţionat şi

orice iniţiativă care iese din logica sa viciată. Nu îşi îndeplineşte

obligaţii esenţiale precum asigurarea unui sistem de educaţie

competitiv, a unui sistem de sănătate eficient sau a unui nivel decent

de protecţie socială.

Statul tâlhar este un organism cinic şi egoist, preocupat exclusiv

de propria supravieţuire şi de prosperitatea stăpânilor săi. Ignoră

valoarea, ba chiar o sancţionează pentru a-şi proteja propria impostura.

- 84 -

Dincolo de mize şi repere subiective, statul tâlhar este o

realitate contondentă, care distruge destinul naţiunii române.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Declaraţia politică se intitulează ,,Constituţia României, un

nou proiect PDL greşit”.

Stimaţi colegi,

Revizuirea Constituţiei este un subiect de importanţă naţională

şi mă aşteptam să fie tratat la modul cel mai serios de către

Guvernul României. Însă mă văd nevoit să constat încă o dată

modul profund greşit în care înţelege premierul să se raporteze la tot

ceea ce contează pentru cetăţenii acestei ţări.

Săptămâna trecută, imediat după configurarea Comisiei pentru

revizuirea Constituţiei din Parlament, Emil Boc ne-a anunţat vesel

că s-a consultat cu Traian Băsescu şi a rezultat un proiect de

revizuire a legii fundamentale a ţării, pe care îl vor depune la

Parlament, cu aprobarea şefului statului.

În cazul în care domnul Boc nu mai ştie acest crud adevăr, îi

amintesc că România înseamnă ceva mai mult decât PDL şi

instituţiile statului de care trebuie să ţină cont sunt mai multe, nu

doar una singură – preşedinţia. Aşa că este departe de a finaliza

procesul de consultare în legătură cu acest proiect extrem de

important. Dar ce contează acest lucru când a reuşit să impună

propriul proiect în faţa unei comisii care s-a înfiinţat cu acest scop?

Poate fi dovadă mai clară de sfidare la adresa noastră? Nu cred.

Chiar şi aşa, forţaţi să acceptăm în analiză un proiect PDL-ist,

botezat de însuşi preşedintele ţării, puteam trece peste gestul

- 85 -

sfidător. Însă după ce ni se spune că au lucrat experţi

guvernamentali şi prezidenţiali o lună de zile la acest proiect, iată că

presa ne aduce în atenţie articole caduce, cum ar fi cele referitoare la

aderarea României la Uniunea Europeană.

Domnule Boc, amatorismul echipei dumneavoastră mi se pare

pedeapsa firească pe care văd că v-o aplicaţi singur pentru numirile

acelea politice total nejustificate în funcţii importante în stat.

Nici chiar specialiştii care au lucrat la raportul prezidenţial

privitor la Constituţie nu au mai fost consultaţi în această perioadă

în care s-a lucrat la proiectul de Constituţie.

Mi se părea mai corect să vină domnul Boc cu cele câteva

articole care îl interesează şi pe Domnia Sa, şi pe Traian Băsescu,

iar restul textului să-l fi lăsat în seama adevăraţilor specialişti.

Sper că acest ultim exerciţiu de neconstituţionalitate să fie

ultimul şi, totodată, o lecţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Declaraţia politică este intitulată ,,Cozi interminabile la Bursa

generală a locurilor de muncă”.

Ce şanse au şomerii din România în primăvara anului 2010?

Efectele crizei financiare mondiale sunt deja de mult o tristă

realitate pentru mulţi angajaţi care şi-au pierdut locul de muncă în

ultimele 18 luni. Umiliţi şi frustraţi, mulţi dintre aceştia apelează la

bursele locurilor de muncă organizate în toată ţara de birourile

teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

- 86 -

Vineri, 23 aprilie, am putut asista la imagini sumbre filmate la

cozile create în faţa acestor oficii, unde sute de români au venit să-şi

depună CV-urile în speranţa că îşi vor găsi un nou job. Având în

vedere că aproape jumătate dintre ei au peste 40 de ani,

probabilitatea reangajării rapide scade, întrucât locurile de muncă

sunt puţine, iar pentru acelea care apar, firmele caută în special

tineri. În acelaşi timp, majoritatea ofertelor disponibile se adresează

muncitorilor necalificaţi cu experienţă, astfel încât persoanele cu

studii superioare continuă să rămână fără serviciu. Deşi se trezesc

dis-de-dimineaţă ca să fie printre primii la astfel de târguri (care

sunt doar o preselecţie, candidaţii doriţi fiind chemaţi de angajatori

la interviuri ulterioare), puţini sunt cei care îşi găsesc ceva atractiv

şi nu pleacă dezamăgiţi, complet nesiguri de situaţia lor viitoare.

În această situaţie, amploarea fenomenului şomajului, până

acum sesizată în media doar prin cifre mereu în creştere, nu mai poate

fi minimizată. Ineficienţa Guvernului Boc, care duce politici de

falimentare a mediului privat şi de sugrumare a liberei iniţiative prin

taxe şi impozite aberante, este evidentă. În timp ce alte ţări europene

dau semne de revenire din recesiune, România pare că se afundă tot

mai mult în probleme economice cauzate în principal de miniştri

incapabili, preocupaţi de binele public doar în presă şi la televizor.

Incompetenţa actualei puteri afectează aproape toate vârstele şi

toate categoriile sociale, conducând ţara spre o deznădejde

generalizată. Este adevărat că speranţa moare ultima, dar Guvernul

Boc o ucide încet şi sigur.

- 87 -

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cu aceasta încheiem primul punct de pe agenda noastră de

astăzi.

Doresc să fiu informat cu privire la prezenţa în plen a colegilor

senatori. Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să verifice dacă

mai sunt colegi care, eventual, nu au intrat în sala de plen şi sunt

reţinuţi cu alte activităţi în jurul sălii de plen. (Discuţii la prezidiu)

Îl rog pe domnul senator Gheorghe David, secretar de şedinţă,

să facă apelul nominal. Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe David:

1. Albert Álmos prezent

2. Andrei Florin-Mircea absent

3. Andronescu Ecaterina prezentă

4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

5. Arcaş Viorel absent

6. Ariton Ion prezent

7. Badea Viorel-Riceard prezent

8. Banias Mircea-Marius absent

9. Bara Ion prezent

10. Başa Petru absent

11. Bădescu Iulian absent

12. Bălan Gheorghe-Pavel prezent

13. Belacurencu Trifon prezent

14. Berca Gabriel prezent

- 88 -

15. Berceanu Radu-Mircea Guvern

16. Bîgiu Marian-Cristinel absent

17. Bîrlea Gheorghe prezent

18. Blaga Vasile Guvern

19. Boagiu Anca-Daniela prezentă

20. Boitan Minerva absentă

21. Bokor Tiberiu prezent

22. Borza Dorel-Constantin-Vasile prezent

23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent

24. Calcan Valentin-Gigel prezent

25. Câmpanu Liviu absent

26. Chelaru Ioan prezent

27. Chirvăsuţă Laurenţiu absent

28. Chivu Sorin-Serioja absent

29. Cibu Constantin-Sever absent

30. Cinteză Mircea absent

31. Coca Laurenţiu Florian prezent

32. Constantinescu Florin absent

33. Constantinescu Viorel prezent

34. Cordoş Alexandru prezent

35. Corlăţean Titus delegaţie

36. Crăciun Avram prezent

37. Cseke Attila-Zoltán Guvern

38. Daea Petre prezent

39. David Cristian delegaţie

- 89 -

40. David Gheorghe prezent

41. Diaconescu Cristian absent

42. Diaconu Mircea absent

43. Dobra Nicolae prezent

44. Dumitru Constantin absent

45. Fekete-Szabó András-Levente prezent

46. Feldman Radu-Alexandru prezent

47. Filip Petru prezent

48. Fodoreanu Sorin prezent

49. Frâncu Emilian-Valentin absent

50. Frunda György delegaţie

51. Găină Mihăiţă absent

52. Geoană Mircea-Dan prezent

53. Ghişe Ioan absent

54. Greblă Toni prezent

55. Grosu Corneliu absent

56. Günthner Tiberiu prezent

57. Gyerkó László absent

58. Haşotti Puiu prezent

59. Hărdău Mihail prezent

60. Humelnicu Augustin-Daniel absent

61. Ichim Paul prezent

62. Igaş Traian-Constantin prezent

63. Ion Vasile absent

64. Iordănescu Anghel prezent

- 90 -

65. Jurcan Dorel prezent

66. Lazăr Sorin-Constantin absent

67. Luca Raymond prezent

68. Mang Ioan prezent

69. Marcu Gheorghe prezent

70 Mardare Radu-Cătălin prezent

71. Marian Ovidiu prezent

72. Marian Valer prezent

73. Markó Béla Guvern

74. Mazăre Alexandru absent

75. Măgureanu Cezar-Mircea prezent

76. Mărcuţianu Ovidius absent

77. Meleşcanu Teodor-Viorel delegaţie

78. Mihăilescu Petru-Şerban absent

79. Mitrea Elena delegaţie

80. Mitrea Miron-Tudor absent

81. Mîrza Gavril prezent

82. Mocanu Alexandru prezent

83. Mocanu Toader prezent

84. Moga Nicolae prezent

85. Mustăţea Vasile absent

86. Mutu Gabriel prezent

87. Necula Marius-Gerard absent

88. Nedelcu Vasile absent

89. Nicoară Marius-Petre absent

- 91 -

90. Nicoară Romeo-Florin absent

91. Nicolaescu Sergiu-Florin absent

92. Nicula Vasile-Cosmin absent

93. Nistor Vasile absent

94. Niţă Mihai prezent

95. Onofrei Orest absent

96. Oprea Dumitru prezent

97. Oprea Mario-Ovidiu prezent

98. Panţuru Tudor prezent

99. Paşca Liviu-Titus delegaţie

100. Păran Dorin absent

101. Pereş Alexandru prezent

102. Pintilie Vasile prezent

103. Plăcintă Sorina-Luminiţa prezentă

104. Pop Gheorghe prezent

104. Popa Cornel prezent

106. Popa Mihaela prezentă

107. Prodan Tiberiu-Aurelian absent

108. Prunea Nicolae-Dănuţ delegaţie

109. Rasaliu Marian-Iulian absent

110. Rădulescu Cristian prezent

111. Rădulescu Şerban prezent

112. Robu Nicolae prezent

113. Rotaru Ion absent

114. Ruşanu Dan-Radu absent

- 92 -

115. Ruşeţ Ion absent

116. Saghian Gheorghe prezent

117. Savu Daniel absent

118. Sârbu Ilie prezent

119. Sbîrciu Ioan prezent

120. Secăşan Iosif prezent

121. Severin Georgică absent

122. Silistru Doina prezentă

123. Staicu Dumitru-Florian prezent

124. Stănişoară Mihai prezent

125. Şova Dan-Coman prezent

126. Tămagă Constantin absent

127. Toma Ion prezent

128. Ţopescu Cristian-George absent

129. Ţuţuianu Adrian prezent

130. Udriştoiu Tudor absent

131. Urban Iulian prezent

132. Valeca Şerban Constantin absent

133. Vasilescu Lia-Olguţa absentă

134. Verestóy Attila prezent

135. Voicu Cătălin absent

136. Voiculescu Dan absent

137. Vosganian Varujan prezent

Reiau apelul nominal. Au intrat în sală şi alţi colegi.

- 93 -

Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

Arcaş Viorel absent

Banias Mircea absent

Başa Petru absent

Bădescu Iulian prezent

Berca Gabriel prezent

Constantinescu Florin absent

41. Diaconescu Cristian absent

42. Diaconu Mircea prezent

44. Dumitru Constantin prezent

49. Frâncu Emilian-Valentin absent

51. Găină Mihăiţă absent

53. Ghişe Ioan absent

Grosu Corneliu absent

57. Gyerkó László prezent

60. Humelnicu Augustin-Daniel absent

63. Ion Vasile absent

66. Lazăr Sorin-Constantin absent

74. Mazăre Alexandru absent

76. Mărcuţianu Ovidius prezent

78. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

80. Mitrea Miron-Tudor absent

85. Mustăţea Vasile absent

87. Necula Marius-Gerard absent

88. Nedelcu Vasile absent

- 94 -

89. Nicoară Marius-Petre absent

90. Nicoară Romeo-Florin absent

91. Nicolaescu Sergiu-Florin absent

92. Nicula Vasile-Cosmin absent

93. Nistor Vasile prezent

Onofrei Orest prezent

100. Păran Dorin absent

107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent

109. Rasaliu Marian-Iulian prezent

Rădulescu Cristian prezent

Rădulescu Şerban prezent

Robu Nicolae prezent

113. Rotaru Ion absent

114. Ruşanu Dan-Radu absent

115. Ruşeţ Ion absent

Saghian Gheorghe prezent

117. Savu Daniel prezent

Sârbu Ilie prezent

Sbîrciu Ioan prezent

Secăşan Iosif prezent

Severin Georgică absent

Silistru Doina prezentă

Staicu Dumitru-Florian prezent

Stănişoară Mihai prezent

125. Şova Dan-Coman prezent

- 95 -

126. Tămagă Constantin absent

Toma Ion prezent

128. Ţopescu Cristian-George absent

Ţuţuianu Adrian prezent

Udriştoiu Tudor absent

Urban Iulian prezent

132. Valeca Şerban-Constantin absent

133. Vasilescu Lia-Olguţa absentă

Vereştóy Attila prezent

135. Voicu Cătălin absent

136. Voiculescu Dan absent

Vosganian Varujan prezent

(Domnul senator Gheorghe David părăseşte prezidiul şi este

înlocuit de domnul senator Orest Onofrei)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

În cursul acestei şedinţe de plen a Senatului României, voi fi

asistat de către colegii noştri, domnul senator Orest Onofrei şi

domnul senator Cornel Popa.

Mulţumesc şi domnului senator Gheorghe David pentru

sprijin.

În acest moment, 82 de senatori şi-au înregistrat prezenţa.

Suntem în cvorum de lucru.

- 96 -

Supun atenţiei şi votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi,

conform propunerilor făcute de Biroul permanent. Vă rog să votaţi.

Cu 60 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere,

ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru, program

obişnuit a zilei de miercuri, până la ora 13.00. Vă rog să votaţi.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere,

programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise probleme

organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru

perioada 3 - 8 mai 2010.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru

săptămâna 3 – 8 mai 2010, o săptămână obişnuită cu două zile de

plen şi activităţi în comisii şi în colegii. Vă rog să votaţi.

Cu 60 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere,

programul de lucru al Senatului pentru săptămâna 3 - 8 mai 2010 a

fost aprobat.

*

La punctul 3 din ordinea de zi, revenim cu Aprobarea

procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea următoarelor

iniţiative legislative.

Aşteptăm ca iniţiatorii, fie că este vorba de Guvern, fie că este

vorba de colegi parlamentari, să fie prezenţi pentru a susţine

necesitatea acestei proceduri de urgenţă.

- 97 -

- Primul proiect de lege este Proiectul de lege pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004

privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea

contractelor la distanţă privind serviciile financiare.

Guvernul doreşte să susţină? Aveţi cuvântul domnule

vicepreşedinte. Vă rog, microfonul 8.

Domnul Samuil Calotă – vicepreşedinte al Autorităţii

Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne senator,

Stimaţi domni senatori

Directiva 2007/64 CE al Parlamentului European a fost

transpusă în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 113/2009 şi a modificat Directiva 97/7 CE, Directiva

2002/65 CE, Directiva 2005/60 CE şi Directiva 2006/48 CE.

Prevederile Directivei 2002/65 CE sunt transpuse în legislaţia

naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia

consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă

privind serviciile financiare.

Având în vedere importanţa asigurării transpunerii totale a

prevederilor Directivei 2007/64, este necesară completarea art. 6,

modificarea art. 25, precum şi abrogarea art. 24 din Ordonanţa

Guvernului nr. 85/2004, impunându-se adoptarea unor măsuri

imediate pentru reglementarea situaţiei.

Având în vedere că termenul pentru transpunerea Directivei

2007/64 a Parlamentului European şi Consiliului din 13 noiembrie

- 98 -

2007 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne a fost 1

noiembrie 2009, precum şi consecinţele negative rezultate ca urmare a

netranspunerii totale a cadrului normativ comunitar care conduc la

punerea în întârziere pentru necomunicarea măsurilor naţionale de

transpunere totală a directivei, în temeiul art. 258 din Tratatul privind

funcţionarea Uniunii Europene, trebuie subliniat faptul că refuzul sau

omisiunea statului de a prelua în totalitate în dreptul intern prevederile

directivelor comunitare şi de a asigura implementarea acestora atrage

răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiilor ce decurg din tratate,

care este atât de natură patrimonială, cât şi de natură politică.

Consecinţele pe care le atrage o încălcare a obligaţiilor statale

constatate printr-o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie sunt extrem

de grave ţinând cont de faptul că aceste elemente constituie situaţii

extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar

neadoptarea proiectului de act normativ în regim de urgenţă presupune

demararea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor decurgând

din tratat. În concluzie, vă rugăm să aprobaţi ca Proiectul de lege

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004

privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea

contractelor la distanţă privind serviciile financiare să fie trecut în

procedură de urgenţă pentru dezbatere şi adoptare.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a dezbate în

procedură de urgenţă acest proiect de lege. Vă rog să votaţi.

- 99 -

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, acest

proiect de lege va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul

metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul Samuil Calotă:

Domnule preşedinte,

Directiva 2006/123 a Parlamentului European prevede

libertatea de circulaţie a agenţilor economici în spaţiul comunitar,

iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000, care se referă

la comercializarea obiectelor din metale preţioase, trebuie să

permită unor astfel de operatori să desfăşoare activităţi de felul

acesta şi în ţara noastră.

Aplicarea acestei directive trebuia făcută până în ianuarie

2010, când România a primit din partea Comisiei Europene punerea

în întârziere, acordându-ni-se un termen de două luni, până la 28

martie, de transpunere a acestei directive.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Motivul pare să fie întemeiat.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a dezbate în

procedură de urgenţă acest proiect de lege. Vă rog să votaţi.

Cu 72 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere, şi

acest proiect de lege va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

- 100 -

- Propunerea legislativă privind reglementarea unor măsuri de

stimulare a angajatorilor care încadrează în muncă persoane

disponibilizate din sistemul bugetar.

Iniţiatorii sunt prezenţi. Nu sunt.

- Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri şi căi

ferate forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea

Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unor

unităţi administrative-teritoriale.

Aveţi cuvântul. Vă rog, microfonul central.

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Pavel Horj, deputat de Maramureş.

Raţiunea prezenţei mele în faţa dumneavoastră este să susţin

Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri şi căi ferate

forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei

Naţionale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unor unităţi

administrative-teritoriale.

Motivul pentru care v-aş ruga să aprobaţi dezbaterea în

procedură de urgenţă a acestui act normativ ar avea două justificări.

În primul rând, potrivit legilor privind reconstituirea dreptului

de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, din 1990 până

astăzi s-au restituit unor alţi proprietari în jur de 3 milioane de

hectare. Aşa fiind, suntem în situaţia paradoxală în care pe o

anumită suprafaţă fondul forestier aparţine, spre exemplu, unei

unităţi administrativ teritoriale, iar potrivit Codului silvic drumurile

- 101 -

forestiere aparţin statului român trebuind a fi întreţinute de către

Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva”.

Pentru că Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” nu mai are

nici un interes, nemaiavând fond forestier în zona respectivă,

bineînţeles că manifestă o mai mică atenţie faţă de aceste drumuri,

acestea nefiind întreţinute corespunzător.

Pe de altă parte, primăriile, pentru că nu le au în proprietate,

deşi deservesc un fond forestier de 10 000 – 15 000 de hectare, nu

pot justifica eventualele investiţii pe aceste drumuri forestiere.

În al doilea rând, motivarea pentru care solicit să aprobaţi

dezbaterea şi adoptarea în procedură de urgenţă ar fi faptul că în

urma analizei absorbţiei fondurilor europene, respectiv Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală, până în acest moment, PFADR -

România a reuşit să acceseze 1,9 miliarde de euro.

Pentru ca să putem facilita şi să accelerăm absorbţia acestor

fonduri, aş face referire la măsura 1.2.5 „investiţii în infrastructura

agricolă şi forestieră”, în care există aproximativ 500 de milioane de

euro, pentru care, deja, a existat o sesiune de depunere a proiectelor,

urmând să mai fie o sesiune de depunere a proiectelor în semestrul

al doilea.

Pentru a veni în întâmpinarea primăriilor, trebuie neapărat să

fie aprobată până atunci această lege, pentru că unităţile

administrativ-teritoriale nu sunt eligibile pentru ca să acceseze aceste

fonduri dacă nu fac dovada proprietăţii asupra acestor drumuri.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care aş dori ca

plenul Senatului să aprobe şi să adopte în procedură de urgenţă acest

proiect de lege. Vă mulţumesc.

- 102 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc domnule deputat pentru susţinerea solidă a

acestei propuneri legislative.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a dezbate în

procedură de urgenţă această propunere legislativă. Vă rog să votaţi.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere,

această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de

urgenţă.

- Propunerea legislativă pentru modificarea pct. 7 al alin.(2) al

art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatorul este prezent? Nu. Această propunere va urma cursul

normal de dezbatere şi adoptare.

*

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2010

pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei

Naţionale pentru Locuinţe.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Tanczos Barna.

Domnul Barna Tanczos – secretar de stat în Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Turismului:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare

modificarea Legii nr. 152/1998, republicată, în sensul atragerii cât mai

urgent a unor surse de finanţare pentru programul de construcţii de

locuinţe pentru tineri destinate închirierii. Drept urmare, prin această

ordonanţă de urgenţă s-a redus de la 3 ani la 1 an perioada de

- 103 -

închiriere după care beneficiarii contractelor de închiriere pot cumpăra

aceste locuinţe, pe de o parte. Pe de altă parte, s-a stabilit ca preţul de

vânzare să fie stabilit ca preţul de înlocuire a acestor locuinţe, adică

suma solicitată de ANL pentru acestea este egală cu suma din care se

pot construi alte locuinţe de acest tip. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Opinia comisiei.

Domnul Petru Filip:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului

şi protecţia mediului a hotărât în unanimitate adoptarea unui raport

de admitere, fără amendamente, considerând că această propunere

legislativă vine în sprijinul chiriaşilor din locuinţele ANL, pe de o

parte, iar pe de altă parte, crearea fondului necesar pentru reluarea

programului de construcţii ale acestor tipuri de locuinţe.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din

partea Comisiei economice, industrii şi servicii şi a Comisiei pentru

egalitatea de şanse. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Günthner

Tiberiu. Microfonul 2.

Domnul Günthner Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, această

încercare de a relansa economia României, construcţia de locuinţe

sociale pe banii celor care nu au bani, cred că este una sortită

eşecului. Să închiriem locuinţe sociale persoanelor, familiilor fără

- 104 -

posibilităţi financiare, familiilor nevoiaşe şi să încercăm după un an

de zile să-i convingem să-şi cumpere locuinţele – sigur, oferindu-le

facilităţi, programul „Prima Casă” sau preţuri foarte reduse – eu

cred că este una lipsită total de succes şi sortită eşecului.

Cele două probleme, problema socială a locuinţelor şi

problema economică a României, cred că trebuie tratate separat. Eu

cred că locuinţele sociale pentru închiriere trebuie să fie în blocuri

separate, iar cele pe care dorim să le vindem, trebuie din start

gândite pentru vânzare. Nici nu este sănătos ca în aceleaşi blocuri de

locuinţe anumite apartamente să fie pe perioade îndelungate în

închiriere, iar altele să fie în proprietate personală, pe de o parte. Pe

de altă parte, eu cred că nu este sănătos nici să modificăm preţul sau

principiile de bază ale preţurilor de la un an la altul pentru că aceia

care au cumpărat anul trecut s-ar putea să se simtă nedreptăţiţi că au

cumpărat la preţuri mai ridicate, având o altă bază de calcul.

Sigur, mi-am permis aceste comentarii, în primul rând, din

cauza faptului că eu cred că acest material trebuie respins, deoarece

l-a respins Guvernul întâi, apoi a apărut Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 33/2010 care prevede cu totul alte principii de calcul

al preţului acestor locuinţe şi cred că nu este corect să fie în vigoare

două ordonanţe total diferite, care prevăd principii de calcul diferite

pentru preţul locuinţelor.

Sigur, eu am propus în comisie avizarea acestui material, dar

având în vedere că, între timp, a apărut pe aceeaşi temă, modificând

aceleaşi articole, o altă ordonanţă, cred că este corect să respingem

această ordonanţă, care nu-şi mai are valabilitate. Altfel, două

principii de calcul total diferite ar circula în paralel. Vă mulţumesc.

- 105 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mai sunt alte comentarii? Domnul senator Belacurencu.

Microfonul 4.

Domnul Trifon Belacurencu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş fi în dezacord cu

colegul meu care a vorbit înainte. Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 33/2010 modifică numai o parte din ordonanţa pe

care o discutăm noi astăzi, şi anume, într-adevăr, modalitatea de

determinare a valorii de vânzare a locuinţelor tip ANL.

De aceea, eu aş propune plenului Senatului să adopăm acest

proiect de lege de aprobare a ordonanţei, deoarece altfel creăm o

discontinuitate în efortul de a se vinde aceste locuinţe către cei care

le închiriază în acest moment.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Mai sunt alte comentarii? Domnul senator

Gheorghe David, microfonul 2.

Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac precizarea că Grupul parlamentar al PDL

susţine şi va vota această ordonanţă de urgenţă, fiindcă face tocmai

acest lucru pe care l-a prezentat domnul secretar de stat; adică

doreşte atragerea cât mai urgentă a unor surse de finanţare pentru

programul de construcţii de locuinţe pentru tineri şi este normal să

votăm acest act normativ. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat... Domnul senator

Radu Alexandru Feldman, vă rog, microfonul 2.

- 106 -

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea vine în continuarea intervenţiei domnului

senator de la UDMR, al cărui scepticism l-am ascultat cu o oarecare

dificultate de a înţelege, pentru că nu este vorba despre o iniţiativă

care se lansează acum. ANL este un program, o iniţiativă care

funcţionează de multă vreme. În colegiul pe care îl reprezint în

Senatul României există un cartier întreg ridicat de ANL. Ar trebui

ca toată lumea să ştie că este o diferenţă de la cer la pământ între

construcţiile realizate în cadrul programului ANL şi ceea ce era

înainte de 1989 – locuinţa socială de confort 2 sau mai ales 3. De

data asta vorbim de locuinţe care oferă, într-adevăr, un confort

deplin, iar interesul tinerilor pentru aceste locuinţe depăşeşte cu

mult posibilitatea statului de a le oferi locuinţele pe care le solicită.

În plus, mulţi dintre cei care locuiesc astăzi în locuinţele ANL

sunt gata, sunt dornici să le cumpere. Fără să facem nicio clipă

abstracţie, fără să uităm nicio clipă dificultăţile economice cu care

ne confruntăm astăzi, un program de asemenea anvergură, un

program care se întinde pe următorii ani, este un program care

trebuie, cu siguranţă, susţinut.

Nu trec peste observaţia domnului senator că ulterior acestui

proiect a venit şi o ordonanţă de urgenţă de la Guvern, care se referă

la acelaşi lucru, nu ne rămâne decât ca în cadrul procesului

legislativ să vedem dacă există discordanţe între cele două, dar revin

şi afirm că proiectul în sine este mult prea important şi mult prea

aşteptat de atât de multe familii de tineri care îşi doresc, în sfârşit, o

locuinţă în care să-şi poată duce viaţa în condiţii normale.

- 107 -

Deci pledez cu toată convingerea pentru vot de admitere a

iniţiativei legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Günthner Tiberiu, un scurt drept la replică.

Microfonul 2.

Domnul Günthner Tiberiu:

Domnule preşedinte, eu vrea să fiu clar înţeles. sigur, acest

program ANL, inclusiv posibilitatea de vânzare există în Legea

ANL şi funcţionează prost, deci nu există un foarte mare interes

pentru aceste locuinţe. Acesta este motivul pentru care Guvernul

încearcă, într-adevăr, să găsească preţuri şi facilităţi ca, într-adevăr,

să se vândă mai bine aceste locuinţe.

Motivul pentru care eu am propus respingerea este că

Guvernul, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2010,

exact aceleaşi articole le-a modificat în totalitate. Nu ştiu dacă va fi

corect să circule două modificări pe aceleaşi articole. În comisie, eu

am propus, cu toate că am reţineri faţă de acest program, nu sunt

împotrivă, în principiu, de a se crea posibilitatea mai facilă să se

vândă aceste apartamente, dar nu pot să susţin ca să circule în

paralel două variante de preţ, să fie amândouă adoptate prin

ordonanţă de urgenţă.

Deci, exact aceleaşi articole sunt modificate în Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 33/2010. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Argumentul a fost precizat. Domnul senator

Fekete, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

- 108 -

Domnul Fekete-Szabó András-Levente:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să pun apă curată

în pahar. Grupul parlamentar al UDMR susţine acest proiect de lege

pentru aprobarea ordonanţei. Sigur că trăim într-o democraţie,

fiecare poate avea un punct de vedere. Este punctul de vedere

personal al colegului nostru Günthner. Grupul va vota pentru.

(Rumoare, discuţii)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Nici disciplina nu mai este ce era înainte.

(Râsete, discuţii) Domnul senator Alexandru Feldman, o intervenţie

la microfonul 2.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Revin la microfon pentru că s-a invocat interesul pentru aceste

locuinţe şi atunci adresez reprezentantului Guvernului două întrebări:

Aveţi o evidenţă a locuinţelor construite până în momentul de

faţă în cadrul Programului ANL? Există în vreo zonă a ţării locuinţe

care au rămas nesolicitate, ca urmare a lipsei de interes pentru ele?

Aveţi o evidenţă, din totalul locuinţelor ocupate în cadrul Programul

ANL, câte au fost solicitate pentru cumpărare? Vă mulţumesc.

Ca să clarificăm, într-adevăr, pe baza unei statistici exacte,

care este interesul.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnule senator Belacurecu, dacă doriţi să

mai faceţi o precizare suplimentară, microfonul 4.

- 109 -

Domnul Trifon Belacurencu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

14/2010 pe care o dezbatem astăzi are în vedere două probleme care

trebuie modificate faţă de legislaţia actuală cu privire la vânzarea

locuinţelor de tip ANL:

1. Reduce perioada sau condiţia de vânzare privind perioada

de închiriere de la 3 ani la un an, chestiune foarte importantă,

elimină condiţia de vârstă pentru cel care cere cumpărarea locuinţei

în care locuieşte în regim de închiriere.

2. Valoarea de vânzare a locuinţei., modul în care trebuie

determinată.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2010 care va veni să

fie aprobată în plenul Senatului, vizează numai a doua problemă, şi

anume explică mai bine – mă rog, cu observaţiile de rigoare pe care

le vom discuta în momentul dezbaterii în plen – modul în care se

face calculul valorii de vânzare al locuinţei, şi anume introducerea

valorii de înlocuire din care se va scădea amortizarea de la

momentul punerii în funcţiune până la vânzare. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnul senator Necula.

Domnul Marius-Gerard Necula:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O foarte mică intervenţie. Iniţiativa Guvernului este

bine-venită, deoarece acest program de vânzare al caselor prin ANL

- 110 -

este într-un impas, un impas pe care tot noi – nu cei prezenţi, ci

Parlamentul – l-am creat, şi anume posibilitatea de a plăti o chirie

medie a celor care beneficiază de construcţia locuinţelor prin ANL

de 600.000 lei vechi pe lună. Între 600 000 de lei vechi pe lună şi 4

milioane de lei vechi, cât ar costa rata pentru a cumpăra un astfel de

apartament, vă daţi seama că Guvernul trebuie să vină cu nişte

facilităţi suplimentare.

Nu este o decizie politică, ci, dacă vreţi, este una

administrativă. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat, aveţi unele

clarificări de făcut prin întrebările puse. Vă rog să le prezentaţi de la

microfonul 10.

Domnul Barna Tanczos:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, permiteţi-mi să-i răspund domnului senator

Günthner şi să-i spun că programul de locuinţe sociale este un

program sănătos, pe de o parte. Pe de altă parte, locuinţe pentru

tineri, care, practic, nu au altă şansă de închiriere sau cumpărare de

pe piaţa liberă, este tot un program sănătos. Este la fel de sănătos şi

cred că nu dăunează sănătăţii dacă în acelaşi bloc stau şi chiriaşi şi

proprietari.

Răspunzând la întrebările domnilor senatori, avem o evidenţă

a locuinţelor construite, până în momentul de faţă au fost predate

25 900 de locuinţe sociale construite de ANL. Sunt în curs de

centralizare cererile pentru cumpărare, dar un lucru este cert: atât

- 111 -

pentru închiriere, cât şi pentru cumpărare există un interes deosebit.

Interesul pentru închiriere este mult, mult mai mare decât

posibilităţile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului

pentru construirea locuinţelor sociale.

Aş vrea să mai precizez şi acest paralelism creat prin

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2010. Este

vorba, într-adevăr, despre două ordonanţe de urgenţă care modifică

acelaşi articol, acelaşi punct din art. 9, punctul d). Este o situaţie des

întâlnită, nu este nimic extraordinar, fiecare iniţiativă legislativă,

fiecare ordonanţă de urgenţă trebuie să-şi urmeze cursul normal,

procedural prin Parlament. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc pentru aceste clarificări.

Vă supun atenţiei şi votului raportul comisiei, fără

amendamente, şi proiectul de lege, un singur vot pentru ambele

documente. Este o lege ordinară, suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere,

proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2010 privind

unele măsuri de eficientizare a activităţii de întreţinere a culoarului

de frontieră, fâşiei de protecţie şi a semnelor de frontieră.

Am decis luni să reluăm acest subiect, fiind vorba de o

legislaţie importantă în zona spaţiului Schengen.

- 112 -

Este vorba de o lege organică. Pentru aceasta, aş dori să existe

atenţie şi mobilizare în sala de plen.

Cine susţine din partea Guvernului acest proiect de lege?

Ministerul Administraţiei şi Internelor?

(Discuţii la masa prezidiului) Sunt informat că dezbaterea a avut loc şi a rămas să reluăm

votul astăzi. Mulţumesc pentru precizare.

Fiind vorba de o lege organică şi de un domeniu important...

Domnilor senatori Georgică Severin şi Radu-Alexandru

Feldman, vă rog să reveniţi la vot. Este o lege organică, pe spaţiul

Schengen, şi am decis să avem votul final astăzi, ţinând cont de

importanţa acestei problematici. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule senator Crăciun Avram, dacă puteţi să vă apropiaţi

de locul de vot.

Vă reamintesc faptul că am dezbătut în şedinţa noastră

precedentă, raportul comisiei este de admitere, fără amendamente,

suntem primă Cameră sesizată.

Supun votului atât raportul comisiei, fără amendamente, cât şi

proiectul de lege. Este vorba de o lege organică şi vă rog să vă pronunţaţi.

Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abţinere,

proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulţumesc.

*

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2010 pentru completarea

Titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind

reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri

adiacente.

- 113 -

Vă reamintesc faptul că...

(Din sală): Liste, vă rugăm!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Liste cu votul anterior pentru fiecare grup parlamentar.

Vă reamintesc faptul că acest Proiect de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2010 l-am dezbătut în

plenul din 26 aprilie a.c. Nu a obţinut numărul necesar de voturi

pentru lege organică, de aceea, reluăm acest subiect.

Vă reamintesc faptul că este vorba de un raport al comisiei de

admitere, fără amendamente. Este o lege organică, Senatul fiind

primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul comisiei şi proiectul de lege.

Vă rog să vă pronunţaţi.

Cu 79 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abţineri, proiectul

de lege a fost adoptat.

*

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind sistemul

unitar de pensii publice.

Revenim la dezbaterea extrem de importantă cu privire la

sistemul unitar de pensii publice.

Vreau să salut încă o dată reprezentanţii asociaţiilor de

pensionari care sunt prezenţi în plenul nostru.

Vă reamintesc faptul că săptămâna trecută am decis, cu o

uşoară derogare de la practica noastră, să parcurgem articol cu

articol textul legii, permiţând senatorilor să susţină sau să nu susţină

atât amendamentele admise, cât şi cele respinse.

- 114 -

Aş dori să vă reamintesc, de asemenea, că ne-am oprit la art. 6,

teza 1, punctul 4. Domnul senator Greblă a susţinut un amendament.

De asemenea, domnul senator Moga a dorit să ne reîntoarcem şi la

art. 3, la un alt punct pe care l-a invocat. Am în faţă stenograma

şedinţei şi de aceea încerc să recapitulez, pentru a fi cu toţii pe

aceeaşi lungime de undă.

Dar înainte să întrăm în continuarea dezbaterii noastre pe

această lege fundamentală, domnul senator Daea doreşte să

intervină şi îl invit la microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Îngăduiţi-mi să pun câteva întrebări domnului ministru Şeitan,

dintr-un motiv lesne de înţeles. Şi la intervenţia anterioară am spus

foarte clar, aici, în Senat, repet aproape cu aceleaşi cuvinte, că ne

vom strădui şi ne vom apleca cu toată priceperea şi cu toată

stăruinţa noastră, evident, izvorâtă din buna-credinţă pentru acest

act normativ, ca să interpretăm şi să dăm votul pentru fiecare articol

al legii, să punem în dezbatere şi să convenim prin vot cursul

amendamentelor admise sau respinse.

Citind legea, văzând anexele legii, mă aflu în imposibilitatea

de a-mi continua acest demers al înţelegerii actului normativ, motiv

pentru care, pentru a fi în posesia tuturor informaţiilor, în aşa fel

încât decizia senatorului Daea, şi nu numai, să fie în folosul

pensionarilor şi în folosul conştiinţei noastre politice, şi nu numai,

- 115 -

având în vedere responsabilitatea pe care o avem, îngăduiţi-mi,

domnule preşedinte, ca, prin intermediul dumneavoastră, conform

procedurii, să pun următoarele întrebări domnului ministru Şeitan.

Domnule ministru,

V-aş ruga ca, în cursul zilei de astăzi, în timpul dezbaterilor,

dumneavoastră să vă folosiţi de telefon, să puneţi în mişcare

structurile pe care le aveţi în subordine, pentru a da răspuns la

următoarele întrebări:

Recalcularea pensiilor...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Daea, nu suntem în momentul de a relua

dezbaterea generală.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte, nu... Mă determinaţi, domnule preşedinte...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu suntem în momentul să reluăm dezbaterea generală.

Domnul Petre Daea:

Nu, nu, nu...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Am să vă rog să formulaţi, dacă există o întrebare pentru

domnul ministru, sunt convins că întotdeauna, cu amabilitate, va

răspunde – şi doamna secretar de stat Pârcălabu este aici, este o

persoană competentă în zona pensiilor – dar aş dori să respectăm,

ceea ce am convenit. Dacă aveţi de formulat o întrebare pentru

domnul ministru, nicio dificultate, dar nu aş dori să repornim

dezbaterea generală.

- 116 -

Domnul Petre Daea:

În niciun caz...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Suntem într-o fază a dezbaterii pe care aş dori s-o respectăm,

pentru că asta a fost înţelegerea şi acest lucru rog să fie respectat.

Domnul Petre Daea:

În niciun caz, domnule preşedinte. Nu vă fac dificultăţi

dumneavoastră şi nu interpretez altfel decât cum trebuie

Regulamentul, motiv pentru care îngăduiţi-mi să continui.

Deci se dispune foarte clar recalcularea pensiei. Dorim să ni se

prezinte, în timpul dezbaterii, cu nume şi prenume, cazuri din

România, indiferent în ce zonă. Deci cu nume şi prenume. Spre

exemplu, pensionarul Daea are pensia actuală atât, după metoda pe

care noi o instituim prin această lege va avea pensia atât, pe

următoarele praguri. Încă o dată. Pragul în jur de 1000 de lei, pragul

în jur de 2000 de lei şi aşa mai departe, cu câte 1000, până la pensia

finală, iar dacă dumneavoastră nu aveţi acceptul pensionarilor care

au cuponul de pensie şi care este public… poate ne gândim acum, să

zicem, domnule, nu e de acord celălalt să se ştie, eu cred că sunt

interesaţi şi vă dau un nume, al fratelui meu, cu care am vorbit să

accepte să discute care este pensia acum şi care va fi.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator, aţi formulat o solicitare care cred că este

legitimă, nu e o dificultate pentru doamna Pârcălabu să ne furnizeze

astfel de informaţii.

- 117 -

Am rugămintea, dacă o astfel de evaluare progresivă din punct

de vedere al nivelului pensiilor – eu am văzut-o în presă, ştiu că a

fost făcută – dacă o puteţi obţine din partea instituţiei pe care o

reprezentaţi şi, evident, putem s-o distribuim către domnul senator

Daea şi alţi senatori interesaţi, pentru a putea să avem o imagine cât

mai completă a impactului acestei iniţiative legislative în viaţa reală

a pensionarilor. Cred că este un demers care poate fi satisfăcut din

punct de vedere instituţional.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru interpretarea

dumneavoastră şi pentru ajutorul de a ieşi din impas şi domnul

ministru, şi subsemnatul.

Dar realitatea trebuie cunoscută şi, în atare condiţii, vă

mulţumesc că aţi dat un răspuns favorabil, dar e interpretativ şi nu

vrem să-l evaluăm decât atunci când rezultatul acestui demers va

sosi în Senatul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Înainte să reluăm dezbaterea, aş dori să-l întreb pe domnul

preşedinte Rădulescu dacă din partea comisiei mai există o sugestie

sau elemente de noutate şi, bineînţeles, pe domnul ministru Şeitan

dacă consideră că doreşte să aducă clarificări sau elemente

suplimentare înainte să reluăm dezbaterea noastră pe articole şi pe

amendamentele admise şi respinse.

Domnul preşedinte Rădulescu, microfonul 7.

- 118 -

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Readuc în atenţia colegilor senatori procedura adoptată data

trecută. La fiecare articol să ne referim atât la amendamentele

respinse, dacă sunt susţinute de către iniţiatori, şi, eventual, la

amendamente admise, dacă cineva are ceva de obiectat în legătură

cu acestea.

Această procedură a fost acceptată de către noi toţi datorită

faptului că există un număr de 36 de amendamente admise şi un

număr dublu de amendamente respinse la un număr de 200 de

articole care constituie această lege importantă.

Sigur, asta pentru ca toată lumea să poată urmări şi înţelege

mai bine logica legii.

Din punctul meu de vedere, putem merge pe orice procedură

doriţi dumneavoastră, adică şi pe amendamentele admise, toate,

împreună, şi pe toate amendamentele respinse, fiindcă stăpânesc

această materie şi ştiu despre ce este vorba. Mă tem însă că un

număr de colegi care nu sunt chiar în specialitate ar dori să

urmărească cu mai multă atenţie mersul dezbaterilor pe această lege.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult.

Nu aş dori să redeschidem o temă mai degrabă procedurală.

Legea este extrem de complexă, este masivă, este, cred eu, nevoie

de o discuţie cât mai coerentă cu putinţă, deci eu nu văd o dificultate

în a continua să dezbatem pe articole. Oricum, dacă un senator sau

un grup parlamentar ar dori să intervină pe un amendament admis,

acest lucru este posibil.

- 119 -

Înainte de acest lucru – domnule Haşotti, o secundă – domnul

ministru Şeitan, în debutul discuţiei noastre de astăzi, poate doreşte

să vină cu elemente suplimentare sau cu alte informaţii utile.

Microfonul 8, domnule ministru.

Domnul Mihai Constantin Şeitan – ministrul muncii,

familiei şi protecţiei sociale:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule senator Daea, pentru întrebarea pusă.

Aş vrea să vă răspund la acest lucru în modul următor.

Sistemul de pensii publice din România are 4 700 000 de

pensionari acum şi mai are de introdus, prin această lege, încă

aproximativ 200 000 de pensionari care au legi speciale. Numai

pentru cei care au legi speciale se pune problema a fi recalculate.

Deci, făcând o extrapolare la ceea ce aţi spus, 4 700 000 de

pensii nu sunt recalculate, ele vor fi tratate ca şi până acum, fără să

aibă niciun fel de problemă din punct de vedere al recalculării.

Din cele 200 000 de pensii ce urmează a fi recalculate, o parte

dintre ele, o mică parte, o să aibă nişte probleme în urma recalculării

din cauza contributivităţii sistemului pentru toată perioada de activitate.

Cu alte cuvinte, numai o mică parte dintre cei care vor fi

recalculaţi vor avea eventuale modificări ale pensiei.

În ceea ce priveşte modul de calcul, cele 200 000 de pensii, care

urmează să fie recalculate, se vor recalcula individual, luând, conform

acestui proiect de lege, veniturile lunare ale fiecărei persoane, din

momentul în care a început să lucreze până a ieşit la pensie.

- 120 -

Dacă mă întrebaţi care este pensia acum şi viitoare a domnului

senator Petre Daea, domnul Daea trebuie să discute într-un mod

individual această problemă. Este o informaţie individuală. Nu se

pot da public aceste elemente. Urmează să-i facem calculul, într-o

perioadă de timp, oricărei persoane, cu amendamentul că, oficial,

acest calcul se va face în momentul în care acest proiect de lege va

fi aprobat de dumneavoastră.

Altfel, nu am cum să-l fac şi, conform legii, o să am şase luni

la dispoziţie – dacă lucrul se va păstra ca durată – să fac această

recalculare. Nu pot să fac calcule acum. Lucrurile acelea sunt

cunoscute acum, unele simulări care scot în evidenţă, în anumite

cazuri, fără nume, ci cazuri concrete, pentru că nu putem da

numele, în modul cum se desfăşoară această activitate.

Deci, acestea sunt elementele pe care doream să le introduc în

plus. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Cred că domnul senator Petre Daea se referea şi la diferenţele

mari de cuantum de pensie între simularea Ministerului Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale şi simularea Ministerului Apărării

Naţionale, pentru că acolo a apărut şi în spaţiul public şi a şi generat

o anumită polemică politică acest subiect, dar sunt convins că aceste

lucruri vor fi clarificate.

Domnul senator Haşotti dorea să intervină pe procedură.

Vă rog, microfonul 2.

- 121 -

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De la început, aş vrea să ne înţelegem foarte bine.

Dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi spus că vom discuta

articol cu articol. Păi, cum să discutăm articol cu articol? Sunt şi

articole care nu au niciun amendament. Nici admis, nici respins.

Este şi împotriva Regulamentului, şi împotriva cutumei, şi nu are

niciun fel de logică.

În altă ordine de idei, amendamentele admise sunt admise. Nu

se mai supun votului. Este împotriva Regulamentului şi împotriva

cutumei şi aşa mai departe. Nu putem să discutăm acum

amendamentele admise în comisie.

La ora actuală, avem proiectul de lege al Guvernului, care, în

comisie, a fost amendat cu 36 de amendamente. Acestea sunt

admise, nu se mai supun votului. Noi discutăm acum doar

amendamentele respinse.

Sigur, în funcţie de adoptarea vreunui amendament respins, se

corelează sau se recorelează ceea ce hotărâm noi cu textul întregii

legi, dar amendamentele admise nu se mai discută, nu se mai supun

votului, cum nu se mai supun votului nici articolele care au fost

neamendate.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule senator Dumitru. Microfonul 3.

Domnul Constantin Dumitru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

- 122 -

Aş vrea să dau citire art. 102 din Regulamentul Senatului, alin. (2).

„În cazurile în care comisia sesizată - Comisia pentru muncă,

familie şi protecţie socială - a operat modificări sau completări – aici

ne gândim că este vorba de amendamente admise, pentru că altfel nu

putea să opereze – la textele proiectului de lege sau propunerii

legislative cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consultă Senatul

dacă sunt observaţii la acestea şi dezbaterile se fac numai asupra

textelor la care se referă aceste observaţii şi se rezolvă prin vot.”

Drept urmare, aţi procedat foarte bine.

Dacă la amendamentele admise sunt obiecţiuni, le discutăm. Nu sunt, nu le discutăm, dar ele trec prin Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Eu reţin ceea ce ne-a spus şi domnul senator Rădulescu, pe

care îl rog să ne acorde atenţie împreună cu domnul senator Moga. Evident, atunci când am convenit, săptămâna trecută, că vom

parcurge articol cu articol, nu a fost vorba de a parcurge toate articolele, ci articolele unde au existat modificări în sensul Regulamentului, evident, dacă dorim să discutăm, conform practicii noastre curente, – şi aici domnul senator Haşotti are dreptate – inclusiv amendamentele respinse în situaţia în care ar fi susţinute în plen de către iniţiatori – aceasta este varianta clasică pe care am practicat-o întotdeauna. În acelaşi timp, nu putem să împiedicăm un senator sau un grup parlamentar să redeschidă discuţia, inclusiv asupra amendamentelor admise.

De aceea, am două variante de lucru pe care vi le supun atenţiei, pentru a putea să fim cu toţii de acord, nu cred că este o mare dificultate.

- 123 -

Fie putem continua, aşa cum am început săptămâna trecută, fie

putem să parcurgem strict amendamentele, întrebând – practic, cu

sprijinul comisiei şi cu intervenţii ale reprezentanţilor Guvernului –

dacă la amendamentele care au fost formulate există interes de a fi

susţinute sau infirmate de către plen. Din punctul meu de vedere, ca

preşedinte al Senatului şi al acestei şedinţe, lucrurile sunt extrem de

simple şi uşor de rezolvat. Subiectul a fost redeschis şi domnul

senator Haşotti a făcut o propunere. Am de supus votului plenului

această variantă.

Fie continuăm pe varianta parcurgerii legii, oprindu-ne acolo

unde au fost formulate amendamente admise sau respinse – este

varianta pentru care am optat săptămâna trecută –, fie ne ducem strict

către amendamente şi – în condiţiile în care există interes de a fi

susţinute aceste amendamente într-un sens sau în celălalt – să dăm,

evident, cuvântul colegilor care doresc să facă acest lucru şi să ne

pronunţăm prin votul majorităţii senatorilor cu privire la acest subiect.

Supun la vot cine este pentru continuarea modului de lucru pe

care l-am folosit săptămâna trecută, parcurgerea legii în ordinea

articolelor, oprindu-ne numai în situaţiile în care avem

amendamente sau, dimpotrivă, să ne ducem la modul nostru

obişnuit de lucru, şi anume amendamentele respinse, dacă sunt

susţinute în plen, să fie dezbătute şi dacă sunt, eventual, sugestii la

amendamentele admise, ele să fie făcute de către senatorii sau

grupurile parlamentare.

Cine este pentru păstrarea modului de lucru de săptămâna

trecută votează „da”.

- 124 -

Cine este împotrivă merge pe varianta sugerată de domnul

senator Haşotti, variantă care are toate argumentele.

Vă rog să votaţi.

57 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, vă

propun să continuăm.

Domnul senator Moga a invocat săptămâna trecută, la art. 3, în

intervenţia sa din stenogramă… Dacă domnul senator doreşte să

reia acest punct?

(Listă pentru votul precendent, vă rog)

Domnul Nicolae Moga:

Da, domnule preşedinte,

Doresc să reiau acest punct. Este vorba de modificări la art. 3

alin. (1) lit. l) – se referă la punctajul lunar.

De asemenea, nişte modificări la art. 3 alin. (1) lit. q).

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, puţin mai aproape de microfon, ca să putem să auzim

cu toţii… Dacă puteţi relua…

Este vorba de art. 3 lit. l)?

Domnul Nicolae Moga:

Art. 3 alin. (1) lit. l) se referă la punctajul lunar.

De asemenea, art. 3 alin. (1) lit. q.5.) se referă la calitatea de

funcţionar public cu statut special în instituţiile de apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională.

La art. 3 alin. (2) – la câştigul salarial – aş dori neapărat să-l

reluăm, pentru că este amendament respins şi vreau să reluăm votul.

Vă mulţumesc.

- 125 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Art. 3 alin. (1) lit. L), dacă vreţi, indicaţi şi amendamentul care

a fost formulat, domnule senator Moga, pentru a putea să urmărim

cu mai multă precizie…

Deci, v-aţi referit la amendamentele admise, şi aş dori să

urmărim, în paralel, textul legii şi Anexa 1 şi Anexa 2, care conţin

amendamentele admise, respectiv cele respinse, pentru a putea să

urmărim acelaşi text cu toţii.

Vă rog, domnule senator Moga, este vorba de

amendamentul…

Domnul Nicolae Moga: Art. 3 alin. (1) lit. l) se referă la punctajul lunar, numărul de

puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea

câştigului salarial brut lunar sau solda brută lunară sau, după caz, a

venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a

contribuţiei de asigurări sociale la câştigul salarial mediu brut din

luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Aceasta este prima modificare.

De asemenea…

Domnul Mircea-Dan Geoană: Să ne oprim la acest lucru. Este vorba de un amendament

admis. Pentru ce-l invocaţi?

Domnul Nicolae Moga:

S-a votat şi s-a respins, dar eu am cerut reluarea votului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Am înţeles. Doriţi să resupuneţi votului plenului amendamentul

de la art. 3 alin. (1) lit. l), ... (Rumoare în sală, discuţii)…, dar a fost un

- 126 -

vot care s-a exercitat cu privire la… a fost un vot. Vă rog, domnule

preşedinte Rădulescu. Microfonul 7.

Domnul Cristian Rădulescu: Domnule preşedinte,

Vedeţi şi dumneavoastră, chiar parcurgând pe articole şi cu

amendamentele respinse şi admise în faţă, ce neconcordanţe apar.

La alineatul la care face referire stimatul coleg – de la art. 3 –

figurează doar un amendament care este al comisiei, este la

amendamente admise, şi am trecut de el, dar nu a obiectat nimeni

asupra conţinutului său.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Asta invoc şi eu. Este un amendament admis care nu a fost…

Domnul Cristian Rădulescu: E vorba de art. 3 alin (1) lit. q)…

Domnul Mircea-Dan Geoană: Bun.

Cu această precizare, ne reîntoarcem la art. 6.

Dacă domnul preşedinte Toni Greblă doreşte să reia…Vă rog,

microfonul 4.

Domnul Toni Greblă:

Stimaţi colegi,

Este vorba de un amendament adoptat de Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care a avizat proiectul de

lege – este vorba de art. 6 alin. (1) pct. IV.

Textul iniţial al proiectului de lege era: „Persoanele care

realizează în mod exclusiv un venit brut pe an calendaristic” şi aşa

mai departe.

- 127 -

Vă propunem să fie eliminată sintagma „în mod exclusiv”.

„Persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic,

echivalent…” şi textul curge în continuare.

Exprimarea nu pare cea mai fericită şi nu are nicio relevanţă

sintagma „în mod exclusiv”.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul senator Dumitru, pe procedură.

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule preşedinte, poate că am înţeles greşit.

Noi discutăm amendamentele admise numai după ce

dumneavoastră puneţi corecta întrebare dacă sunt obiecţiuni asupra

acelor amendamente. Altfel, mai departe nu discutăm. Cei care au

amendamente admise vor ţine neapărat să le susţină în condiţiile în

care sunt obiecţiuni, şi acest amendament va fi supus votului

plenului. Nu sunt obiecţii, nu se va supune votului.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Corect. Nu cred că trebuie să reluăm amendamentele admise.

Numai dacă sunt obiecţiuni la amendamentele admise, invocaţi

acest lucru în faţa plenului.

Asta susţine şi domnul senator Haşotti şi are dreptate.

Domnul senator Greblă. Microfonul 4.

Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, în tabelul pe care îl am eu acesta

figurează…, eu am spus că a fost un amendament admis în Comisia

- 128 -

juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care este

comisie avizatoare, dar în Comisia pentru muncă, familie şi

protecţie socială, la mine, apare ca amendament respins şi de aceea

l-am susţinut. Eram sigur că, al meu distins coleg, nu a fost suficient

de atent. Am zis că a fost admis în Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, care este comisie avizatoare. Noi, aici, ne susţinem amendamentele care, în raportul

prezentat plenului, figurează ca amendamente respinse.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da, acest amendament a fost adoptat în Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunităţi şi validări, dar nu a fost adoptat în

comisia sesizată pe fond, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie

socială, ca atare, susţinerea acestui amendament respins este

valabilă din punctul de vedere al domnului senator Greblă.

Domnule senator Cordoş, doriţi să interveniţi?

Domnul Alexandru Cordoş:

Mulţumesc.

Pe procedură aş vrea să vă rog.

Suntem la art. 6, sunt mai multe amendamente respinse şi

admise. Unul dintre ele, depus de către Grupul parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC, se referă la eliminarea acestui articol.

Drept urmare, o să vă solicit – mai avem şi alte cazuri, deşi a fost

trecut ceva mai jos – să începem cu această poziţie, cu privire la

eliminare, pentru că, altfel, vom discuta câteva puncte din acel

articol, care este posibil să fie adoptate sau nu şi, de fapt, pe fond,

este o solicitare şi un amendament de eliminare, care a fost respins

- 129 -

în comisie. De fapt, s-a solicitat eliminarea acestui articol pentru că

este unul din cele mai importante din textul acestei legi. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bun. Deci susţineţi amendamentul. Dacă puteţi, domnule

senator Cordoş, să-l identificaţi, pentru că este de natură strategică,

să spunem, se referă la ansamblul art. 6. Este în Anexa 2 –

Amendamente respinse. Vă rog să spuneţi numărul curent şi tot ce

înseamnă, ca să putem urmări cu toţii acelaşi text. Vă rog.

După aceea revenim la propunerea domnului senator Greblă.

Domnul Alexandru Cordoş:

Este vorba de poziţia 5, amendamentele respinse, unde am

cerut eliminarea pct. V din art. 6 alin. (1), care, practic, se referă la

cuprinderea şi includerea, de fapt, a cadrelor militare în noul proiect

de lege. Aici se menţionează: „În sistemul public de pensii sunt

asigurate obligatoriu, prin efectul legii…”, iar la lit. c): „cadrele

militare în activitate”.

Practic, noi am solicitat, prin acest amendament, eliminarea

acestui articol din prezenta lege. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult.

Domnule ministru, vă rog. Microfonul 8.

Domnul Mihai Constantin Şeitan: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu susţinem amendamentul. Alterează tot conţinutul legii.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

- 130 -

Domnule preşedinte Rădulescu, vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnul senator Cordoş se referă la amendamentul care este în

finalul paginii 6, din tabelul cu amendamente respinse. Într-adevăr,

ce sugerează este eliminarea pct. V al art. 6 alin. (1).

Poate, într-adevăr, să fie supus cu prioritate votului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Supun votului amendamentul susţinut de domnul senator…

Pe procedură, domnul senator Greblă. O secundă, până intrăm

în procedură de vot, dacă aveţi chestiuni de procedură.

Domnul Toni Greblă: Colegul meu a susţinut un amendament la art. 6, teza I, pct. I

lit. c), în sensul eliminării sintagmei „cadre militare în activitate şi

poliţişti”.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Exact.

Domnul Toni Greblă: Care n-ar mai trebui să aibă această obligaţie de a contribui la

fondul de pensii din sistemul de asigurări sociale şi nu la pct. V,

care…, mă rog, se cere altceva în el.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Domnule preşedinte Rădulescu, doriţi să confirmaţi această

interpretare a domnului senator Greblă? Microfonul 7.

Domnul Cristian Rădulescu: Da, aici, sigur, sunt mai multe amendamente şi domnul

Greblă, ca bun jurist, are dreptate. Primul trebuie supus votului cel

- 131 -

care este în art. 6 situat mai în faţă, amendamentul de la lit. c), la

care făcea dânsul referire, după care să fie supus votului

amendamentul de eliminare de la pct. V, la care făcea referire

domnul senator Cordoş, care este în finalul paginii 6 şi, după aceea,

celelalte, dacă vreţi să respectăm foarte strict procedura care, după

cum am auzit eu de la avocaţi, poate omorî fondul.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule senator Dumitru, vă rog.

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule preşedinte, cred că nu descoperim noi astăzi nici apa

caldă, nici roata. Pentru amendamentele respinse Regulamentul

spune clar: nu-l susţine decât senatorul care l-a iniţiat, care l-a

propus. Eu nu văd acolo, la pct. V că iniţiator este domnul senator

Cordoş. Este domnul deputat Milcovici.

Din sală: E un grup. Este un grup.

Domnul Constantin Dumitru:

Dacă nu există unul dintre senatorii iniţiatori, nu avem ce

discuta.

Din sală: E un grup. Este un grup.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Acolo unde figurează şi grupul parlamentar, pe lângă senatorii

individuali enumeraţi, orice senator din grupul respectiv poate să

susţină un amendament. Aceasta este regula şi procedura.

Nu văd dificultăţi să mergem astfel cum a sugerat domnul

senator Greblă şi cum a acceptat şi domnul preşedinte Rădulescu.

- 132 -

Supun votului art. 6 lit. c) de la nr. crt. 5 de la amendamente

respinse.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

33 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi o abţinere. Nu a

întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului, art. 6, pct. V de la nr. crt. 5, amendamente

respinse, amendamentul susţinut de domnul senator Cordoş.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

30 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, nici

acest amendament nu a întrunit votul majorităţii senatorilor.

În continuare, domnul senator…

Din sală: Listă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Evident, vă rog să daţi liderilor grupurilor parlamentare lista.

Aş dori să fie listate toate voturile pentru liderii grupurilor. Aceasta

este solicitarea.

Domnul senator Greblă venise cu amendamentul de la…

Domnule senator Greblă, vă rog. Microfonul 4.

Domnul Toni Greblă:

Domnule preşedinte, formulasem un amendament la art. 6,

teza I, punctul IV şi aş ruga, numai două minute, să ne daţi

posibilitatea să ne consultăm în legătură cu valoarea voturilor

exprimate, având în vedere faptul că suntem în faza de adoptare a

unor amendamente la o lege cu caracter organic.

Fac solicitarea în numele Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC.

- 133 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Deci solicitaţi o scurtă pauză de consultări ? Două minute?

Două minute întrerupem şedinţa pentru a putea să clarificaţi acest subiect, fără dificultăţi.

* Pauză

* După pauză

* Domnul Mircea-Dan Geoană: Constat că în grupul parlamentar este o consultare ceva mai

amplă decât cea solicitată.

Domnule vicelider Arcaş, doriţi să precizaţi care e punctul de

vedere al acestui grup parlamentar? Microfonul 3.

Domnul Viorel Arcaş: Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC a avut o

consultare, dar este mult prea scurtă. Solicităm o pauză de consultări

între grupurile parlamentare.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Pauză de consultări, 15 minute. Ne revedem în 15 minute în

sala de plen.

*

Pauză *

După pauză *

- 134 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pauza de consultări s-a încheiat.

Invit liderul Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC, pe domnul senator Toma, să ne comunice rezultatul

deliberărilor şi consultărilor pe care le-a solicitat.

Domnul Ion Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma consultărilor avute în Grupul parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC, PSD, după cum ştiţi, a susţinut ca pensia din

sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să fie

reglementată conform practicilor Uniunii Europene şi NATO, adică

să fie scoasă din proiectul prezentei legi. Având în vedere

duplicitatea de care au dat dovadă, în toate discursurile, cei care

guvernează astăzi, având în vedere poziţia Partidului Democrat

Liberal, cât şi a independenţilor, Partidul Social Democrat, Grupul

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, depune astăzi moţiunea cu

titlul: „Guvernanţi, opriţi umilirea pensionarilor şi militarilor

români!” (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Rog staff-ul să procedeze la verificarea elementelor

procedurale şi formale pentru această moţiune simplă şi, evident, la

Biroul permanent vom decide momentul…

Preşedintele va decide şi va consulta Biroul permanent, ţinând

cont de faptul că pe 10 mai 2010 este termenul de adoptare tacită a

- 135 -

acestui proiect de lege şi ţinând cont şi de cele spuse de liderul

Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, cu dorinţa, cred

eu, unanimă de a putea parcurge textul acestui proiect de lege.

Mai avem câteva minute din şedinţa noastră de astăzi.

Vă propun să continuăm cu susţinerea altor amendamente pe

care le avem în faţa noastră.

După cum ştiţi, înainte de această pauză, ne-am pronunţat prin

vot cu privire la amendamentele respinse de la art. 6 din proiectul de

lege cu care suntem sesizaţi şi doresc să solicit eventuale alte

intervenţii cu privire la alte amendamente, de la alte articole.

Avem în faţa noastră cele două anexe: amendamentele admise,

amendamentele respinse.

Pe procedură, domnul lider Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti : Mulţumesc.

Domnule preşedinte, conform art. 155 din Regulamentul

Senatului, dumneavoastră trebuie să stabiliţi data dezbaterii moţiunii

simple. Nu trebuie să fie o şedinţă a Biroului permanent. Citez art. 55

alin. (1): „Preşedintele Senatului stabileşte data dezbaterii moţiunii

simple, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia,

înştiinţând Guvernul asupra datei stabilite”. Deci dumneavoastră chiar

astăzi puteţi stabili. În opinia mea, luni este singura posibilitate de a

discuta…

Domnul Mircea-Dan Geoană: Evident. Vă mulţumesc pentru această precizare.

E decizia preşedintelui Senatului, dar doresc ca o dezbatere a

acestei moţiuni, în interiorul intervalului regulamentar şi legal, să

- 136 -

ţină cont şi de ansamblul activităţii legislative a Senatului şi de

aceea vom stabili şi voi stabili această dată şi, împreună cu Biroul

permanent, vom stabili un calendar de lucru care să ne permită să

avansăm şi cu celelalte elemente de legiferare. Acest lucru îl voi comunica, probabil, în cursul acestei

după-amiezi.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Mă adresez cetăţenilor României, care – prin ceea ce face

PSD-ul astăzi – observă cât de mult îi pasă PSD-ului de trecerea

Legii privind sistemul unitar de pensii, luând o zi foarte importantă

de vot pentru moţiunea simplă.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

Domnul Ilie Sârbu: Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că situaţia, aşa cum a spus şi colegul, pare delicată, însă

noi ar trebui să pornim de la explicarea votului care s-a dat aici.

Înainte de pauză, nu aveam o listă a felului în care s-a votat. Am

intrat în posesia ei acum şi am să explic câteva lucruri.

Oricum, nu mai avem timp să continuăm, dar daţi-mi voie, de

data aceasta, să şi citez unele idei pe care le-am ascultat cu toţii,

aici, şi am rămas impresionaţi, la momentul respectiv, de poziţia

clară, fermă şi, aş putea spune, pe alocuri, în antagonism cu

Guvernul, că era chiar dură.

- 137 -

Vă amintiţi de „jurământul de credinţă patriei noastre

România” şi celelalte. După aceea, la un moment dat, colegul

nostru, domnul ministru Oprea, spunea atunci: „Susţin această lege,

dar, în egală măsură, susţin îmbunătăţirea ei prin amendamente

menite să asigure recompensarea justă a cadrelor militare şi a

tuturor pensionarilor din sistemul de siguranţă naţională: poliţie,

jandarmerie, SRI, SIE, SPP. Pentru armată – şi atunci chiar am

rămas impresionat – o lege strâmbă este mai grea decât un război

drept.” Aş mai cita doar o frază din aceeaşi intervenţie: „Este o

măsură care înseamnă să-i mai sacrificăm o dată pe cei care, slujind

drapelul, au dus o viaţă plină de sacrificii”, adică ceea ce, de fapt,

s-a votat înainte de pauză.

Am ţinut să vin şi să explic votul pe care l-am dat şi în

contextul în care tot domnul ministru spunea: „Îi voi apăra pe

militari, indiferent de consecinţele politice şi voi lupta cu toate

forţele pentru ca toţi cei din sistemul de apărare să aibă în societatea

noastră statutul pe care îl merită”.

Ce constatăm în realitate? După ce am consultat lista de vot,

care este publică, am văzut că independenţii, colegii grupului

politic, au votat toţi împotriva acestor amendamente.

Ca atare, aş vrea chiar, pentru că ar fi interesant …

(Intervenţie neinteligibilă din sală)

Grupul parlamentar al PDL a votat, bineînţeles, pentru că şi

domnul ministru a explicat de la început că s-ar afecta grav „fiinţa

legii”, dacă nu mă înşel, deci ei au exprimat acest punct de vedere.

Sigur, este bine să-l ştim cu toţii şi să-l ştie şi cei vizaţi, pentru că

- 138 -

aici se dau voturile, nu se explică foarte bine şi nu mai ştim ce

concluzii să tragem.

Dacă-mi permiteţi, am să citesc voturile date de Grupul

parlamentar al senatorilor independenţi, care, sigur, erau aşa cum

am explicat: domnul senator Berca, domnul senator Chirvăsuţă …

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Berca)

Aşa apare aici, domnule senator Berca. Nu este sarcina mea să

stabilesc unde sunteţi. Păi, dumneavoastră cum aţi plecat, înţeleg că

nu mai ştiţi unde sunteţi. (Discuţii în sală)

Dar apare la independenţi, domnule senator!

Eu mă uit pe această listă, nu am altă listă. Nu am venit de

acasă cu lista în buzunar, domnule senator Berca, chiar dacă vă

deranjează. Pe dumneavoastră, pe traseişti, pe trădători, vă

deranjează totdeauna când vă spunem adevărul.

(Vociferări, aplauze)

Asta e, ce să vă fac !

Citesc lista, în continuare: domnul senator Iordănescu Anghel,

domnul senator Mărcuţianu Ovidius, domnul senator Nedelcu Vasile

şi domnul senator Prodan Tiberiu. Aceasta este lista, nu am adus-o

de acasă. Este înregistrată şi este bine ca cei care sunt invitaţii noştri

şi presa să cunoască pe cei care au votat astăzi împotriva unei

intervenţii care părea, aşa cum am spus la început, demnă, o

intervenţie de forţă, aşa cum îi stă bine unui militar.

Din păcate, nu putem să ne dezlipim de modul duplicitar în

care acţionăm.

- 139 -

Dacă se manifesta votul deschis, pe faţă, nu aveam nimic de

comentat, dar nu putem să-i înşelăm permanent pe cei cărora le

cerem sprijin, dacă se poate să ne sprijine în teritoriu, să facem şi un

partid, dacă se poate să ne dea şi voturi în continuare, iar atunci

când trebuie să votăm noi pentru ei, îi ardem, aşa cum ştim s-o

facem, în stilul nostru caracteristic. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Haşotti, pe procedură.

Urmează domnul senator Igaş.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt. Moţiunea simplă, depusă de domnul senator

Toma, liderul Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC a

fost semnată, în numele Grupului parlamentar al PNL, de liderul şi

de viceliderul acestui grup parlamentar. (Aplauze)

În altă ordine de idei, îmi pare rău că l-a amintit şi pe domnul

senator Berca. Domnul senator Berca este membru al PDL, spre

cinstea, onoarea lui şi a întregului partid. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator Igaş, aveţi cuvântul, microfonul 2.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

- 140 -

Constat că domnul senator Sârbu, prin declaraţiile făcute

astăzi, aici, nu a făcut altceva decât să ducă activitatea noastră,

activitatea senatorilor, în derizoriu.

Ştiu că dumneavoastră veniţi de la o şedinţă în cadrul grupului,

unde domnul preşedinte Ponta v-a tras o chelfăneală, aşa, pe cinste,

dumneavoastră şi, probabil, colegilor dumneavoastră, şi aţi fost

motivaţi pentru a veni aici să faceţi circ.

Este pentru prima dată când, public, un ginere îşi coordonează

socrul şi-l trimite la război, aşa, spre pieire. (Aplauze)

Din sală: Bravo! (Aplauze)

Domnul Traian-Constantin Igaş:

În ceea ce priveşte moţiunea simplă pe care dumneavoastră aţi

depus-o astăzi, nu ne-am opus şi nu ne vom opune niciodată

demersurilor democratice pe care trebuie să le susţinem în plenul

Senatului, dar ceea ce încercaţi dumneavoastră să faceţi, să blocaţi

dezbaterea pe o lege importantă, Legea privind sistemul unitar de

pensii, cred că nu vă face cinste şi cred că nici pensionarii, nici cei

care ne urmăresc acum şi nici cei care ne urmăresc la televizor, nu

vă susţin în demersul dumneavoastră.

Mai mult, vreau să vă aduc aminte şi să vă atrag atenţia că

săptămâna viitoare sau, mai exact, în 10 mai 2010, acest proiect de

lege trece în mod tacit, dacă nu vom reuşi să dezbatem fiecare

articol în parte şi să dăm un vot final.

De asemenea, săptămâna viitoare, va trebui să luăm în

dezbatere şi solicitarea venită din partea Curţii Constituţionale pe

ceea ce înseamnă Legea ANI. Avem o săptămână foarte încărcată şi

- 141 -

v-aş ruga, dragi colegi, să ne preocupăm de ceea ce trebuie să facem

aici, în Senat, şi să lăsăm spectacolul deoparte.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pentru că, în mod indirect, numele domnului senator Sârbu a

fost invocat, îl invit la microfon pentru drept la replică.

Domnul Ilie Sârbu:

Nu, chiar direct a fost invocat, domnule preşedinte, însă pe

mine nu mă miră la PDL stilul şi modul în care tupeul a devenit o

virtute extraordinară. Să vorbeşti astăzi, aici, de relaţii de rudenie,

când la Domniile Lor situaţia este chiar mai gravă… Vreau să-i

reamintesc colegului meu că sunt în PSD din anul 1992. Faptul că,

între timp, a venit şi domnul Ponta, că a ajuns unde este, nu este

decât benefic pentru noi, pentru partid, asta este viaţa!

Sigur, înţeleg uşoara invidie pe care o aveţi şi înţeleg şi modul

în care aţi încercat să salvaţi situaţia, dar vreau să vă spun, domnule

lider de grup, că nu puteţi să-i minţiţi permanent pe oameni. Sunt şi

aici, cu noi, văd cum vă manifestaţi, vă văd cât de duplicitari

sunteţi. Preşedintele ţării a ieşit şi a spus că nu-i va afecta în niciun

fel pe militari. Iată, astăzi, nu mai spune nimic. Ministrul, la fel.

Toate luările de poziţie pe care le-aţi avut au fost „pro”, atâta

vreme cât a fost nevoie de votul militarilor şi al rezerviştilor. Astăzi

aveţi alt punct de vedere. În toată Europa, în America – şi mai

verificaţi – sistemul de pensii al militarilor este altul, nu se confundă

cele două lucruri, pentru că au un mod de viaţă, un stil de viaţă şi

s-au adus argumente suficiente în acest sens. Nu mai are rost să

argumentez eu.

- 142 -

Îmi pare bine, domnule lider de grup, că, astăzi, într-adevăr,

am văzut că aveţi şi dumneavoastră dreptul la cuvânt.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Şerban Mihăilescu.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Până acum, listele acestea de prezenţă erau utilizate pentru a

vedea dacă s-a votat sau nu. Acum, am ajuns la o adevărată

dezbatere. Din punctul nostru de vedere, nu este niciun fel de

contradicţie, chiar dacă aici se face foarte multă prezentare în

favoarea moţiunii simple.

Dacă am fi votat, legat de militari, la acel art. 6, ar fi însemnat

că suntem de acord ca toată secţiunea de militari să fie scoasă în

afara acestei reglementări sau, cel puţin, asta am … Noi nu susţinem

acest lucru. Noi, în cadrul legii, avem un număr de 14 amendamente

pe care le vom susţine. Este limpede. Se împlineşte o săptămână de

când explicăm acest lucru, prin vocea ministrului, prin vocea

noastră, prin ce voce doriţi. Asta este realitatea votului. Nu înţeleg

de ce se încearcă, invocându-se publicul spectator şi posturile de

televiziune, să se dea alte explicaţii.

Deci noi susţinem legea aşa cum este, cu excepţia acestor

amendamente. Dacă vom ajunge vreodată la ele, vom vota pentru

aceste amendamente respinse şi rog Grupul parlamentar al PSD să

fie convins de acest lucru.

Vă mulţumesc.

- 143 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator Berca, aveţi cuvântul pentru un drept la replică.

Domnul Gabriel Berca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Drepturile la replică se dau când se merită a fi date. Consider

că nu este cazul în acest moment. Constat însă, cu foarte multă

tristeţe, că o lege de asemenea importanţă este folosită în continuare

numai pe considerente politice, pentru a se face spectacol şi pentru a

se da lecţii. Politica gazetei de perete credeam că a încetat în 1989,

dar în mentalitate încă mulţi consideră că trebuie să faci politică cu

slugărnicie şi cu foarte multă obedienţă faţă de şeful de partid.

Observ în acest moment – şi-mi pare rău – că foarte mulţi foşti

colegi de-ai mei din PNL sunt puşi în situaţia de a se ridica şi a se

coborî odată cu PSD. Îmi pare rău de acest lucru şi, de fiecare dată,

punctele mele de vedere vor fi la fel de tranşante.

Aş vrea să remarc încă o dată că sunt membru al PDL, să se

facă această specificare acolo, pentru a nu mai fi niciun fel de

discuţii. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

- 144 -

Foarte pe scurt. În primul rând, stimaţi colegi şi domnule

senator Igaş, nu este deloc în regulă să vorbim aici despre relaţiile

de rudenie, ca să fie foarte clar.

În al doilea rând, într-adevăr, Crin Antonescu şi Victor Ponta

cheamă partidele la ordine. Ceea ce este însă demn de subliniat, pe

de altă parte, este faptul că Traian Băsescu nu cheamă la ordine

PDL-ul. Asta este clar, da?!

În altă ordine de idei, să ştiţi că pensionarii nu sunt deloc

grăbiţi să aibă această lege aberantă.

În al patrulea rând, îl felicit pe domnul senator Berca pentru

faptul că a învăţat repede ce trebuia să înveţe, îl felicit pentru

constanţa atitudinilor sale politice. Felicitări, domnule coleg! Bravo!

(Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Dumitru, vă rog.

Domnul Constantin Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Asta pentru că suntem în continuare la declaraţii politice! De

ce să mai producem legi, când avem treaba asta mai importantă şi

superimportantă?

Domnule coleg Ilie Sârbu, vă respect cu toată fiinţa mea, dar

aş vrea să vă aduc aminte că fiecare dintre noi avem un mandat dat

de către poporul român. Nimeni, şi cu niciun drept, nu mă poate

trage la răspundere cum am votat, indiferent din ce formaţiune

politică fac parte sau fiind chiar independent. Este conştiinţa mea

şi-mi asum toate riscurile. Poporul sau cei care m-au trimis aici mă

- 145 -

vor pedepsi data viitoare sau, probabil, data viitoare mă vor accepta

din nou să-i susţin în Parlamentul României.

Aş vrea să vă citesc doar un singur articol din Constituţia

României, ca s-o înţelegeţi şi dumneavoastră: „Mandatul

reprezentativ”, la Secţiunea a II-a, art. 69 alin. (1): „În exercitarea

mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”, nu în

serviciul nu ştiu cărui preşedinte, nu ştiu cărui lider sau nu ştiu cărei

persoane din Senatul României.

Alin. (2): „Orice mandat imperativ este nul”. Dacă votaţi ce vă

spune cineva, domnule senator Sârbu, să ştiţi că votul este nul, cel

puţin moral. (Discuţii în sală).

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie, domnul senator Savu. Microfonul 4.

Domnul Daniel Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eram de mult cu mâna ridicată, pentru că doresc să fie un

drept la replică.

S-au făcut afirmaţii grave în Senat, cuvinte pe care nu le înţeleg,

gen „chelfăneală”, nu mai ştiu ce expresii legate de obedienţă şi de

slugărnicie. Să nu vorbim de funie în casa spânzuratului!

Eu vin de la consultările Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC, unde nu a participat preşedintele Victor Ponta, nu

l-am văzut astăzi, deci nu a avut nicio influenţă.

(Domnul senator Igaş râde zgomotos).

- 146 -

Domnule senator Igaş, vă rog frumos, îmi amintesc râsul

dumneavoastră aiuritor în faţa camerelor de luat vederi, când

prim-ministrul Boc i-a furat microfonul ziaristei, şi râdeaţi împreună

cu celălalt ministru pe care îl aveţi, râdeaţi într-un mod insolent, în

faţa poporului român, la acel gest incalificabil. Vă amintesc că acel

gest vă caracterizează.

Deci, nu are nimeni dreptul să vină aici şi să spună că noi,

senatorii, am fost chelfăniţi de cineva. Dacă asta se practică de către

Traian Băsescu în Partidul Democrat Liberal este problema dânşilor.

Noi, aici, am votat în interesul poporului român, cum spunea un

coleg, păstrându-ne votul pe care l-am primit.

Nu ştiu cum este cu independenţii care au fost votaţi de un

electorat şi acum votează pentru alt electorat, pentru că electoratul nu

a părăsit, alături de ei, opţiunea de vot pe care a avut-o în anul 2008.

Vă rog, domnule preşedinte, luaţi act şi că s-a terminat

programul, dar şi să nu mai permiteţi asemenea intervenţii, care

jignesc senatorii, făcute de fitecine.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Senatorii au dreptul la exprimarea opiniei în cadrul Senatului.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Pereş. Microfonul 3.

Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din câte îmi aduc aminte solicitarea făcută de liderul grupului

sau de preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, a fost: o consultare între liderii grupurilor

politice din Senat.

- 147 -

Din păcate, acest lucru nu a avut loc şi acum, fără supărare,

domnule preşedinte, iar aţi încălcat Regulamentul, în sensul că aţi

dat posibilitatea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC

să se manifeste. De fapt, în acest moment, emoţiile unei noi moţiuni

simple au dat posibilitatea petrecerii unor lucruri despre care eu

credem că, în Senatul României, nu vor mai avea loc, respectiv

această nominalizare făcută de domnul senator Sârbu.

Sigur, aceste lucruri sunt publice şi se publică şi pe site,

inclusiv aceste voturi pe care le dăm pe anumite articole, pe proiecte

de lege sau pe propuneri legislative. Pe de altă parte, colegii nu pot

fi acuzaţi pentru un vot dat. Dumneavoastră v-aţi canalizat toată

atenţia şi intervenţia spre Grupul parlamentar al senatorilor

independenţi şi spre unele lucruri care s-au spus în Senat în urmă cu

aproximativ o săptămână şi jumătate.

Domnule preşedinte, suntem la art. 6 dintr-un proiect de lege

care are 201 articole. Suntem în faza de discutare a unor lucruri care

„încălzesc”, de fapt şi, ne dau posibilitatea de a intra mai adânc în

corpul legii. A fi acuzaţi acum că, de fapt, am votat împotriva unor

principii pe care PSD-ul şi, probabil, PNL-ul şi le-au pus în gând,

iar prin amendamente au încercat să aducă îmbunătăţiri proiectului

de lege în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a

Senatului, mi se pare prematur.

Sigur, avem în faţă 201 articole din acest proiect de lege.

Avem peste 100 de amendamente pe care trebuie să le dezbatem,

unele poate că vor trece, unele poate că nu vor trece, vom vedea,

dar, de a face de acum, din acest moment, nişte caracterizări atât

- 148 -

colegilor din Grupul parlamentar al senatorilor independenţi, cât şi

Partidului Democrat Liberal, mi se pare totuşi prematur. Eu cred că

acuzaţiile aduse de domnul senator Sârbu şi de colegii din Partidul

Social Democrat sunt nefondate. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator, vreau să vă readuc în atenţie faptul că, după ce

liderul Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC a depus

acea moţiune simplă, am revenit la dezbaterea legii. Faptul că s-a iscat

o dezbatere în contradictoriu este o chestiune pe care trebuie să

discutaţi inclusiv cu grupul parlamentar din care faceţi parte.

Închidem dezbaterea noastră de astăzi.

Vă informez că, în conformitate cu Regulamentul Senatului,

moţiunea simplă cu care am fost sesizaţi va trebui dezbătută în

intervalul celor 6 zile regulamentare, ceea ce înseamnă că o vom

dezbate luni, 3 mai 2010, la ora 15.00.

De asemenea, vreau să vă informez şi să vă încurajez, să

stabilim un program de lucru care să ne permită dezbaterea acestei

legi până în data de 10 mai 2010 şi vom întreprinde toate cele

necesare în această direcţie.

Declar închisă şedinţa plenului Senatului de astăzi, 28 aprilie

2010. Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.12.